-

Ce se ascunde in spatele vietii de birou

Autor: Razvan Amariei Joi, 10 Februarie 2011
Angajatii sau antreprenorii sacrifica viata personala in favoarea slujbei ori afacerii au
mari sa constate, atunci dind vor trage linie, ca nu ies deloc pe plus.Un om de afaceri,
aflat in vacanta pe o plaja din Mexic, observa zi de zi un pescar care se intorcea din larg, la
scurt timp dupa ce plecase, cu doar cativa in barca. Curios, 11 intreba de ce nu sta mai
mult pe mare ca sa prinda mai mult ,Pai, prind destui cat sa imi hranesc familia",
raspunse pescarul. ,Dupa care rna intorc acasa, sa rna joe cu copiii mei. Mancam, iar dupa
pranz, tragem cu totii un pui de somn. Iar seara merg cu. prietenii la taverna din sat- man cam,
bern, cantam la chitara dansam", mai spuse el. Omul de afaceri clatina nemultumit din cap:
,Ar trebui sa petreci mai mult timp pescuind, astfel incat sa mai multi bani. Cu
bani iti poti cumpara o barca mai mare, cu care sa prinzi mai mult Apoi, incetul cu
incetul, iti vei permite sa cumperi mai multe barci. Pentru ca vei prinde foarte mult va
trebui apoi sa intr-o fabrica de conserve. Cu asta vei mai multi bani, astfel
incat iti vei putea extinde afacerea in toata tara de ce nu, in toata lumea." Pescarul vru sa
afle continuarea: dupa aceea?" ,Dupa aceea vei fi foarte bogat iti vei permite sa-ti
petreci restul vietii pe o plaja, sate joci cu copiii, sa-ti faci siesta cu sotia sa-ti petreci serile
cu prietenii", veni raspunsul. Poate ca istorisirea de mai sus va fi socotita de multi drept
simplista, insa zeci de milioane de oameni din intreaga lume sute de mii de romani ar
aici unele asemanari cu viata lor. intreprinzatori, top-manageri, de
departamente, dar simpli angajati in funqii de executie muncesc din greu, mult peste cat
ar dori cu adevarat, de multe ori viata personala, relatiile cu familia ori
prietenii sau pasiunile reale, doar pentru ca spera, mai mult sau mai putin ca astfel
vor sa urce pe scara profesionala pe cea sociala vor ajunge, Ia un moment dat, Ia un
nivel de confort financiar care sa le aduca, prin miracol, timp liber, afeqiune, prieteni,
fericire.
Luam pe mere, dam pe pere
Dincolo de ,daunele" Ia nivel psihic sau social, lipsa acuta de timp se transforma, in cele mai
multe cazuri, in pierderi financiare destul de cuantificabile. ,Lucrez zile din
de Ia I 0 dimineata Ia I 0 seara chiar mai tarziu, uneori. ca in ziua Iibera nu pot nu
vreau decat sa rna relaxez sa petrec ceva timp cu fata mea", Teodora N.,
manager intr-o firma bucurqteana din domeniul comunicarii. ,Faptul ca muncesc atat de mult
imi aduce, desigur, cheltuieli suplimentare. Pe langa gradinita privata (300 de europe luna), la
care am apelat pentru simplul fapt ca are un program mai flexibil decat cele de stat (iti poti
duce copilul mai tarziu de opt-opt jumatate 11 poti lua mai tarziu de cinci-cinci
jumatate), am o bona care se ocupa de copil seara uneori sambata. Care rna mai costa 200
de euro pe luna. De curatenie alte treburi (spalat rufe ori calcat) se ocupa o
doamna pe care o mai platesc cu I 00 de lei pe zi. Vine de trei ori pe saptamana, ca
inseamna undeva Ia 300 de euro pe luna. in plus, cu exceptia micului dejun a meselor de
duminica, maminc numai Ia birou, fie de Ia firma de catering din cladire, fie comand. Asta
estimez ca rna mai costa vreo 50 de lei pe zi, adica aproximativ 300 de euro pe luna", spune
ea.
Dar costurile pe care le genereaza programele supraincarcate de munca nu se opresc aici.
,Nu ajung aproape niciodata intr-un supermarket sau hipermarket. Stiu ca sunt unele cu orar
nonstop, dar sunt prea departe fata de traseul meu birou-casa, ca imi fac mare parte din
cumparaturi la magazinul de la parterul blocului. Uncle sunt ca preturile sunt cu
50% mai mari", arata George, departamentului de marketing dintr-o multinationala din
domeniul alimentar. ,Iar cand e sa-mi cumpar de imbracat sau de incaltat, merg la mall, intru
in primul magazin in maximum un sfert de ora am terminat. Probabi! ca, daca ai timp sa
cauti, lucruri sau altele mai frumoase sau mai de calitate la jumatate de pret.
dar asta e", spune el. Cheltuielile legate de aspectul fizic sunt ele mai mari in astfel de
situatii: mereu presati de timp, cei care muncesc mult peste cele 40 de ore ,regulamentare"
apeleaza la cele mai convenabile solutii (sala de fitness cea mai apropiata de birou sau salonul
de cosmetica cu eel mai generos program de lucru, indiferent daca raportul pret-calitate nu
este nici pe departe eel mai grozav). Nu in ultimul rand, stresul suprasolicitarea lasa urme
adanci la nivel fizic psihic. Si chiar daca rriajoritatea joburilor de acest tip vin la pachet cu o
asigurare medicala generoasa la o clinica privata, sanatatea pierduta nu ti-o poate reda nimeni
cu adevarat, indiferent de suma pusa in joe.
Cine ia piciorul de pe acceleratie?
Multi dintre cei care au joburi ce le cer 10, 12 uri chiar 14 ore de munca pe zi par a ti destul
de de lucrurile pe care le pierd, atat Ia nivel spiritual, cat din punct de vedere
material. de ce o fac? Jn tiirile bogate, consumul consta in oameni care cheltuiesc
bani pe care nu-i au pentru a cumpara lucruri de care nu au nevoie pentru a impresiona
oameni pe care nu-i plac", spune sociologul german Joachim Spangenberg. Consumul pe
credit este, intr-adevar, unul dintre principale1e lucruri care te pot face prizonierul unei cariere
profesionale suprasolicitante. Celiilalt motiv important este, intr-adevar, dorinta de a epata,
confirmii psihologul Aurora Liiceanu. Iar cele doua aspecte se impletesc se completeazii
deseori. ,La noi, oamenii se iau unii dupii altii cu exista o concurenta la nivelul
exteriorului unui individ nu a interiorului lui. iar standardului financiar este
agresivii", explica ea. Dupii zeci de ani de consumerism idealizare a carierei profesionale,
ce era obligatoriu sa aiba un singur sens, ascendent, in tarile din vest a aparut se manifesta
din ce in ce mai vizibil o reactie de respingere a acestui mod de a trai. Downshifting-ul
(tehnic. sa treci motorul intr-o treapta inferioarii de viteza) este un curent care ?romoveaza un
'St\\ de Yia\a rn.a\ rdax.at, mai mai cumpatat, mai prietenos cu natura pune in discurie
relatiile dintre individ timp raportul mundl-viata. Astfel, potrivit unor studii
intre 1990 1996, 19% din americani au luat o decizie voluntara de schimba stilul \.k
viata (alta dedit Ia pensie). care le-a adus o scadere a veniturilor, aratii sociologul Juliet
Schor. 0 cercetare similara in Australia a stabilit cii 23% din adultii cu varste cuprinse intre
30 59 de ani au luat decizii identice in ultimul deceniu al secolului trecut. ,Criza economica
ar trebui sa faciliteze downshifting-ul probabil cain strainatate se intamplii acest lucru. dqi
nu trebuie confundata supravietuirea (survival) cu self-sufficiency", spune Aurora Liiceanu.
Lucrurile nu stau tocmai la fel cand ne uitlim }a ce sc intiimpla Ia noi. /3/ogu/
: 1 h restcne care a ales s::--1
viatalatara.vvordpress.co111 prez1nta ... i ,__._.n 1 _ !-..-v_--- ...
f'../1lll"ltc:.__-rllo: IJ-.sd ,tst .._ - JrL Sl
... t<._.,arte
cuno>"ll<t\L ,.. oc - .. A b I trenle nu au 111 - - .. .. -, : ...
Op
u{enta a noilor !mbogatifl.
111
e e, . atit .. dini ..... ).<:' ",.;:::, '.'::: : .....
, t "- I "-/il>i"--"'"-..._.,,,, ._ _II:I "-
.. Jcesl feJJ(_)/"}]CJ"1 CS <.__: OhHI t_ cx1Jfl7i..Ji'l ./U
nC'/JfFLJ ca < t rOilli]nca.'>':' , viatfi (f'C UIC:
y ta. Socie a \ta Ill .
nu exts \.., . , "'"'""'
""'\..'"\'\.'\. ....,"':.),_" ..... ..... ,,..,._.<'>. ... ' '
'\


Dar costurile pe care le genereaza programele supraincarcate de munca nu se opresc aici.
,Nu ajung aproape niciodata intr-un supermarket sau hipermarket. ca sunt unele cu orar
nonstop, dar sunt prea departe fata de traseul meu birou-casa, ca imi fac mare parte din
cumparaturi la magazinul de la parterul blocului. Unde sunt ca preturile sunt cu
50% mai mari", arata George, departamentului de marketing dintr-o multinationala din
domeniul alimentar. ,Iar dind e sa-mi cumpar de imbracat sau de incaltat, merg la mall, intru
in primul magazin in maximum un sfert de ora am terminat. Probabil ca, daca ai timp sa
cauti, lucruri sau altele mai frumoase sau mai de calitate Ia jumatate de pret,
dar asta e", spune el. Cheltuielile legate de aspectul fizic sunt ele mai mari in astfel de
situatii: mereu presati de timp, cei care muncesc mult peste cele 40 de ore ,regulamentare"
apeleaza la cele mai convenabile solutii (sala de fitness cea mai apropiata de birou sau salonul
de cosmetica cu eel mai generos program de lucru, indiferent daca raportul pret-calitate nu
este nici pe departe eel mai grozav). Nu in ultimul rand, stresul suprasolicitarea lasa urme
adanci Ia nivel fizic psihic. chiar daca majoritatea joburilor de acest tip vin Ia pachet cu o
asigurare medicala generoasa Ia o clinica privata, sanatatea pierduta nu ti-o poate reda nimeni
cu adevarat, indiferent de suma pusa in joe.
Cine ia piciorul de pe acceleratie'?
Multi dintre cei care aujoburi ce le cer IO, I2 ori chiar I4 ore de munca pe zi par a fi destul
de de lucrurile pe care le pierd, atat Ia nivel spiritual, cat din punct de vedere
material. de ce o fac? Jn tarile bogate, consumul consta in oameni care cheltuiesc
bani pe care nu-i au pentru a cumpara lucruri de care nu au nevoie pentru a impresiona
oameni pe care nu-i plac", spune sociologul german Joachim Spangenberg. Consumul pe
credit este, intr-adevar, unul dintre principalelc lucruri care te pot face prizonierul unei cariere
profesionale suprasolicitante. Celalalt motiv important este, intr-adevar, dorinta de a epata,
confirma psihologul Aurora Liiceanu. Iar cele doua aspecte se impietesc se completeaza
deseori. ,La noi, oamenii se iau unii dupa altii cu exista o concurenta la nivelul
exteriorului unui individ nu a interiorului lui, iar standardului tinanciar este
agresiva", explica ea. Dupa zeci de ani de consumerism idealizare a carierei profesionale,
ce era obligatoriu sa aiba un singur sens, ascendent, in tarile din vest a aparut se manifesta
din ce in ce mai vizibil o reactic de respingere a acestui mod de a trai. Downshifting-ul
(tehnic, sa treci motorul intr-o treapta inferioara de viteza) este un curent care promoveaza un
stil de viata mai relaxat, mai sanatos, mai cumpatat, mai prietenos cu natura pune in discutie
relatiile dintre individ timp raportul munca-viata. Astfel, potrivit unor studii
intre I 990 I 996, I 9% din americani au luat o decizie voluntara de schimba stilul de
viata (alta decat la pensie), care le-a adus o scadere a veniturilor, arata sociologul Juliet
Schor. 0 cercetare similara in Australia a stabilit ca 23% din adultii cu varste cuprinse intre
30 59 de ani au luat decizii identice in ultimul deceniu al secolului trecut. ,Criza economica
ar trebui sa faciliteze downshifting-ul probabil cain strainatate se intampla acest lucru,
nu trebuie confundata supravietuirea (survival) cu self-sufficiency", spune Aurora Liiceanu.
Lucrurile nu stau tocmai la fel cand ne uitam la ce se intampla la noi. Blogul
viatalatara. wordpress.com prezinta experienta unei familii bucurqtene care a ales sa reduca
turatia sa se mute intr-un sat din Muntenia. insa astfel de situatii sunt, inca, privite ca
curiozitati. ,Societatea romaneasca este foarte polarizata intre supravietuire extravaganta,
opulenta a noilor imbogatiti. Ambele extreme nu au nimic de-a face cu downshifting-ul,
pentru ca acest fenomen este consecinta unei atitudini fata de viata, in care saracia excesul
nu exista. Societatea romaneasca valorizeaza mult dimensiunea materialista a vietii, iar cei cu
multi bani considera ca in viata trebuie exhibata prin obiecte stil de viata
_ _ _ _ _ _ . _ . reme pana
dind oamenii vor intelege ca valorile majore ale vietii nu sunt banii, casele inutil de mari sau
inutil de multe, petrecerea vacantelor in hoteluri scumpe - ca spatiu al exhibitionismului
financiar - ori relatiile superficiale. pot fi cu adevarat acuzati de consumerism
excesiv oameni care petrecut prima parte a vietii intr-o penurie generala?
PRO CONTRA
BANII ,Suntem inconjurati de filozofia Cumperi acum, mai tarziu am uitat
valorile adevarate. Limitati-va datoriile preveniti cheltuielile exagerate renuntand la
cardurile de credit. Cu cat mai mult, cu atat trebuie sa mai mult pentru a
plati. Amintiti-va: cele mai bune lucruri din viata sunt gratis. Reinvatati valoarea banilor
traiti la un nivel pe care vi-1 permiteti." (,Manifestul downshifting-ului", Tracey Smith)
TIMPUL ,Cand iti schimbi perspectivele asupra modu"Iui de petrecere a timpului, o noua
lume se deschide. Ce s-a intamplat cu jocurile, lectura, discutiile, interactiunea din familie?
Am uitat, pur simplu, bucuria pe care aceste lucruri ti-o pot aduce. La ce bun sa ai multi
bani daca nu ai timp sa-i Cel mai important dar este timpul, care trebuie petrecut
impreuna cu cei mai importanti oameni din viata voastra." (,Manifestul downshifting-ului",
Tracey Smith) Invers ,Downshifting-ul e un simptom, nu o solutie. Se spune ca cei care fac
asta risca sa intre in faliment, pot pierde valoarea pe piata muncii, pot deveni un model
prost pentru copii/familie risca sa alunece Ia marginea societatii. Toate aceste scenarii au
sens daca iti viata de sus in jos. Dadi, insa, te uiti de jos in sus, iti ramane doar sa
apelezi Ia tehnica upshifting-ului pana Ia un nivel Ia care te simti confortabil. A vantajele sunt
ca, in Joe sa renunti Ia ceva, pop sa te bucuri de orice, in loc de riscuri, vezi doar posibilitati
deodata, lucrurile mici fac diferenta." (Petterj Kontiol, ,Cum sa un milion inainte sa
implinqti 30 de ani")