POMPAJUL HIDRAULIC

VI.1.GENERALITATI
Pompajul hidraulic se poate realiza folosind pompe cu piston sau pompe cu jet, ambele
actionate hidraulic de catre un fluid motor.
POMPE HIDRAULICE CU PISTON
Pompele hidraulice cu piston utilizeaza principiul transmisiilor hidrostatice. Astfel, la pompele
hidraulice pistonul pompei este actionat direct de un motor hidraulic. Motorul este actionat hidraulic
de catre fluidul introdus de la suprafata unde se afla generatorul hidraulic.
Primul sistem de pompare avand la baza acest principiu a fost conceput si utilizat in anul 1875
ce H.W. Fawcett, fluidul motor fiind la acea vreme aburul. Utilizarea aburului limita metoda doar
pentru sondele cu diametre mari si adancimi mici, motiv pentru care treptat a fost abandonata (1920).
Pastrand principiul metodei, dar inlaturand dezavantajele constructive si schimband fluidul motor s-au
elaborat in continuare diverse solutii cum ar fi pompajul hidraulic cu presiune oscilatorie (R.H. Russel
in 1920). Si acest sistem s-a dovedit dezavantajos deoarece datorita alungirii tevilor de extractie si
compresibilitatii fluidului motor, volumul care trebuia refulat de pompa de la suprafata pentru
realizarea cursei pistonului pompei de adancime era foarte mare. Aceasta conducea la diametre mari
ale pistoanelor pompei de suprafata, care trebuia sa realizeze in acelasi timp si presiuni de lucru
ridicate. Tot datorita compresibilitatii fluidului motor era dificila corelarea simultaneitatii pompei de
suprafata cu agregatul de adancime.
Aceste dezavantaje au fost eliminate prin aparitia in anul 1932 a solutiei concepute de firma
KOBE, care asigura functionarea rectilinie alternativa a motorului de adancime prevazut cu sistem de
distributie in conditiile unui debit constant de fluid motor pompat de la suprafata. Ulterior constructia
acestor pompe s-a perfectionat continuu, detaliile constructive s-au diversificat, solutia fiind preluata
si de alte firme (BYRON-JACKSON, OILMASTER, JOHNSON FLAGG, PACIFIC, DEMPSEY,
SARGENT, ARMES, etc.), dar utilajul specific este intalnit in limbajul curent tot sub denumirea de
pompe KOBE.
VI.2.PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE
In figura 6.1. este prezentata schema clasica a unei pompe hidraulice cu piston tip Kobe.
Pompa este alcatuita dintr-un motor hidraulic actionat de presiune 1, dintr-o pompa cu piston 2 si un
sertar (valva) de distributie 3. Coordonarea functionarii acestor trei elemente componente este data de
tija 4. Tija leaga cele doua pistoane si este strabatuta de un canal longitudinal prin intermediul caruia
se realizeaza atat ungerea pistoanelor, cat si egalizarea presiunilor care actioneaza pe capetele tijei.
Debitul fluidului motor este constant, dar datorita valvei de

Figura 6.1. Schema de functionara
unei pompe hidraulice cu piston

distributie cu patru cai este dirijat succesiv pe fata superioara, respectiv
inferioara a pistonului motor, care astfel executa miscarea alternativa.
In sonda se introduce o garnitura de tevi de extractie prevazuta la
partea inferioara cu un separator de gaze si cu un dispozitiv de fixare a
pompei hidraulice. Prin interiorul acestei garnituri se introduce pompa
hidraulica cu ajutorul altei garnituri de tevi cu diametrul mai mic si se
fixeaza in dispozitivul de fixare, realizandu-se astfel si etansarea la
partea inferioara a celor doua garnituri de tevi. Prin tevile inferioare se
pompeaza de la suprafata fluidul motor care poate fi titei sau apa.
Fluidul motor intra in motorul hidraulic prin valva de distributie cu patru cai. Sertarul (vezi
fig. 6.2.) dirijeaza atat fluidul motor

activ, cat si fluidul motor refulat. Considerand ca pistonul motor executa cursa descendenta (fig.
6.2.a), fluidul motor sub presiune este 636e45g dirijat de catre valva de distributie 1 prin canalele 2
deasupra pistonului 3, in timp ce fluidul motor refulat de sub piston este impins prin canalele 4, prin
orificiile de evacuare ale valvei si apoi prin canalele 5, in spatiul inelar dintre cele doua garnituri de
tevi, de unde urca la suprafata impreuna cu fluidul produs de sonda.

Figura 6.2. Sertarul de distributie a fluidului motor
Cand pistonul ajunge la sfarsitul cursei descendente (fig. 6.2.b), datorita diametrului redus al
capatului tijei, presiunea fluidului motor se exercita si pe fata inferioara a valvei de distributie.
Aceasta fata avand o suprafata mai mare decat cea superioara, valva este deplasata in sus (fig 6.2.c),
astfel ca fluidul motor este acum dirijat prin canalele 4 sub piston si acesta incepe cursa ascendenta.
Datorita formei valvei de distributie, fluidul motor refulat de deasupra pistonului este impins prin
canalele 2, prin orificiile de evacuare ale valvei, apoi tot prin canalele 5 in spatiul inelar.
Cand pistonul ajunge la sfarsitul cursei ascendente (fig. 6.2.d), portiunea de diametru redus 7 a
tijei din zona de deasupra pistonului pune in legatura fluidul aflat sub valva cu canalele 5 unde
presiunea este mai mica; astfel, presiunea mare a fluidului motor impinge valva de distributie in jos ca
in figura 6.2.a, apoi ciclul se repeta.
In acelasi timp cu deplasarea pistonului motor se produce si deplasarea pistonului pompei,
ambele fiind fixate pe tija comuna 4. In cilindrul pompei (vezi fig 6.1.) se gasesc doua supape de
admisie 5 si doua de refulare 6, primele comunicand cu sonda prin canalele 7, iar celelalte punand in
comunicatie interiorul cilindrului pompei cu canalele de impingere a lichidului din sonda in spatul
inelar. Deci, spre deosebire de pompele de extractie obisnuite, pompa hidraulica tip Kobe lucreaza cu
dublu efect.
Pistonul pompei are o tija de prelungire 8 cu diametru egal cu cel al tijei pe care se afla
pistonul motor si pistonul pompei, tija de prelungire fiind prevazuta insa cu un canal axial in scopul
echilibrarii hidraulice a sistemului.
Pentru realizarea ungerii suprafetelor de frecare, pistoanele au cate un sant circular care
comunica cu canalul axial al tijei in care patrunde fluidul motor, asigurand astfel ungerea acestor
suprafete.
Jocul intre pistoane si cilindri este mult mai mic decat la pompele de adancime obisnuite, si
anume intre 0.3 si 0.5 miimi de inch.
In mod normal, cilindrul motor are acelasi diametru ca si cilindrul pompei. Pentru debite de
lichid mai mari, pistonul pompei are diametrul mai mare decat al pistonului motor, iar la sondele de
mare adancime, pentru a micsora presiunea de lucru, pistonul motor are diametrul mai mare decat al
pistonului pompei.
Constructiile perfectionate de pompe hidraulice cu piston sunt
prevazute cu valva de distributie construita astfel incat sa realizeze si
controlul vitezelor si acceleratiilor. Deoarece in deplasarea ei valva
inchide si deschide o succesiune de orificii care stabilesc legatura
intre fetele active (de arii diferite), valva se va deplasa cu viteze
diferite in cursa sa de comutare. Astfel valva isi incepe comutarea cu
viteza ridicata, iar la trecerea prin zona comutarii canalelor de
legatura viteza este redusa pentru evitarea socurilor hidraulice, apoi
valva trece in noua pozitie de asteptare cu viteza ridicata.
Pompele hidraulice pot fi introduse cu tevile de extractie (fig.
6.3.) sau pot fi introduse si extrase hidraulic - pompe libere (fig. 6.4.).
In cazul pompelor introduse cu tevi de extractie, pentru a
folosi un singur rand de tevi, acestea se fixeaza in coloana de
exploatare a sondei printr-un packer (fig. 6.3.b). Fluidul motor se
pompeaza prin interiorul tevilor si se ridica la suprafata prin spatiul inelar dintre tevi si coloana de
exploatare. Sistemul poate fi aplica numai la sondele cu ratii mici de gaze.
In cazul sondelor libere, introducerea si extragerea acestora, in si din sonda se face prin
circulatia fluidului
Figura6.3. Pompe hidraulice motor, conform schemei din figura 6.4.b.
introduse cu tevi de extractie

In figura 6.4.b este reprezentata pozitia valvei cu patru cai 1, in patru situatii caracteristice.
Introducerea (pozitia a doua) si extragerea (pozitia a patra) pompei se realizeaza prin
circulatia fluidului in sensul necesar, dirijat prin valva cu patru cai. Dupa ce pompa a ajuns
jos si s-a fixat in lacas, se incepe pompare fluidului motor. In acest sistem fluidul motor este
pompat prin garnitura de tevi de extractie cu diametru mare, ridicandu-se la suprafata prin
cealalta garnitura impreuna cu fluidul produs de sonda (pozitia a treia). Se observa ca supapa
fixa este normal inchisa, ea deschizandu-se doar in pozitia corespunzatoare functionarii
pompei datorita presiunii dinamice de fund.



Pentru extragerea pompei la suprafata, cu ajutorul valvei cu patru cai se inverseaza sensul de
circulatie al fluidului motor in instalatie si anume facand ca acesta sa patrunda in sonda

Figura 6.4. Pompe hidraulice libere
garnitura de tevi cu diametru mic. In aceasta situatie fluidul motor isi exercita presiunea sub
pompa, aceasta este scoasa din locas si ridicata spre suprafata. In momentul in care a ajuns la
suprafata, pompa este prinsa intr-un cap de lansare special, dispozitivul de agatare a pompei
angajandu-se intr-un zavor. Prin deplasarea capului de lansare pompa poate fi apoi scoasa din
sonda.
Folosirea pompelor libere este avantajoasa deoarece acestea pot fi schimbate rapid printr-o
simpla manevra a valvei cu patru cai, fara sa mai fie necesara deplasarea la sonda a unei instalatii de
interventie. De asemenea, la pompele libere se poate atasa un manometru de fund, inregistrarile de
presiune putandu-se executa si interpreta foarte rapid.
Se recomanda controlul pompelor cel putin o data la doua luni.
Cele mai utilizate pompe hidraulice sunt cele de tip KOBE-ARMCO.
VI.3. AVANTAJELE POMPAJULUI HIDRAULIC
Pompele hidraulice se preteaza mai bine decat oricare alta metoda artificiala de extractie a
titeiului la sondele cu adancimi mari. De altfel, cea mai adanca sonda exploatata artificial (5500 m) a
functionat in pompaj hidraulic. Pompajul hidraulic prezinta si alte avantaje:
poate produce o gama mare de debite la sondele cu presiuni mici de fund;
este adecvat pentru pomparea titeiurilor grele si vascoase;
este recomandabil la extractia titeiului din sondele deviate;
utilizeaza un cap de pompare simplu, care ocupa spatiu mic si poate fi plasat intr-o capsula inchisa
(sub apa).
VI.4.SISTEME DE CIRCULATIE A FLUIDULUI MOTOR
Calitatea fluidului motor si, in special continutul de particule solide influenteaza durata de
functionare a pompei.
Pierderea de fluid motor depinde de uzura creata de particulele abrazive si de vascozitatea
acestora. Continutul in solide nu trebuie sa depaseasca 10..15 ppm (parti per milion), adica
(10..15)10
-3
kg pentru titeiuri avand
rt
cuprinsa intre 0.825 si 0.875.
Pentru titeiurile mai grele si mai vascoase, (cu
rt
cuprinsa intre 0.9 si 0.92) se poate admite un
continut in solide ceva mai mare, in timp ce pentru apa, care este mai putin vascoasa, continutul in
solide trebuie sa fie mai mic. Diametrul maxim al particulelor solide nu trebuie sa depaseasca 15 m,
iar continutul maxim de sare trebuie sa fie sub 3.7 kg/100m
3
.
Exista in industrie doua sisteme de circulatie a fluidului motor: sistemul deschis si sistemul
inchis.
VI.4.1. SISTEMUL DESCHIS DE CIRCULATIE A FLUIDULUI MOTOR



In acest sistem (vezi fig. 6.5) fluidul motor care a efectuat deplasarea pistonului si este refulat se
amesteca cu fluidul produs de sonda. Fluidul motor folosit la acest sistem este titeiul; acesta, avand
calitati lubrifiante , nu trebuie tratat. Apa tratata s-ar amesteca cu fluidul venit din strat si, prin urmare,
costul tratarii ei ar fi foarte mare in acest caz. Exceptie ar fi numai cazul in care s-ar folosi un titei
foarte greu, la temperaturi de fund foarte mari care ar face ca vascozitatea lui sa scada sub 1 cSt si ar
necesita adaugarea unui lubrifiant.
Figura 6.5.Pompaj hidraulic in sistem deschis
Un titei vascos si mai greu se preteaza la sistemul deschis deoarece dupa ce este refulat se
dilueaza amestecandu-se cu fluidul produs de strat si poate fi mai usor adus la suprafata.
De asemenea, titeiul folosit ca fluid motor conduce la o mai buna intretinere a pompelor de la
suprafata, la acestea utilizandu-se pistoane de metal in locul celor cu garnituri. Supapele
pompei sunt de tip scaun cu bila si dureaza mai mult decat cele cu disc folosite atunci cand se
lucreaza cu apa.
Pe de alta parte, titeiul este mai elastic decat apa (|
t
>|
a
) si nu creeaza cresteri de presiune ca
apa, cresteri care conduc la deteriorarea partilor componente ale conductei si pompei.

Titeiul, avand vascozitatea mai mare decat cea a apei, conduce la pierderi mai mici de fluid
motor pe la jocurile dintre suprafetele ce culiseaza una in raport cu alta.
Sistemul deschis se poate realiza cu doua randuri de tevi (fig. 6.3.a) sau cu un singur rand de
tevi daca amestecul fluid motor refulat si fluid din strat este produs prin coloana sondei (fig. 6.3.b).
Similar pentru pompele libere (figurile 6.4. si 6.6.).



De remarcat ca schemele prezentate in figurile 6.3.a si 6.6.b permit separarea gazelor din fluidul
produs de sonda si aspirat de catre pompa. Schemele 6.3.b si 6.6.a implica aspirarea gazelor de catre
pompa.
Figura 6.6. Pompe libere cu un singur
rand de tevi

VI.4.2. SISTEMUL INCHIS DE CIRCULATIE A FLUIDULUI MOTOR
Acest sistem necesita, indiferent de tipul pompelor, un rand de tevi in
plus pentru returul fluidului motor care, in acest caz, are circuit separat fata de
fluidul produs de sonda (fig. 6.7 si 6.8). Din aceasta cauza acest sistem nu este
prea raspandit. El se foloseste totusi in
Figura 6.7. Pompaj hidraulic in sistem
inchis
situatii speciale: in cazul titeiurilor vascoase (
rt
>0,930), a celor cu proprietati
slabe de ungere (
rt
<0,780), sau la cele cu impuritati solide. Datorita faptului ca
rezervorul de fluid motor este relativ mic, se intrebuinteaza mai mult pe
platformele marine, in cazul exploatarilor limitrofe aglomerarilor urbane sau
cand intervin anumiti factori ecologici. In acest sens, ca fluid motor se foloseste
apa care prezinta mai putine probleme din punct de vedere ecologic decat titeiul
sub



presiune. Fiind in sistem inchis, costul tratarii apei nu reprezinta o problema, folosindu-se apa
curata.
Figura6.8. Pompe hidraulice libere
in sistem inchis
Un alt avantaj al apei ca fluid motor este faptul ca necesita presiuni de pompare mai mici
decat titeiul. Apei i se adauga lubrifianti si inhibitori de coroziune; totodata oxigenul trebuie eliminat.
De regula, daca nu intervin factori care sa impuna acest sistem se foloseste sistemul deschis.
Ca fluid motor se alege titeiul, deoarece aditivii adaugati apei se pierd in sistemul deschis, astfel incat
apa ar trebui tratata in permanenta.

VI.5. INSTALATIA DE POMPAJ HIDRAULIC
VI.5.1. ECHIPAMENTUL DE SUPRAFATA
Echipamentul de suprafata este format din: pompa triplex, manifoldul de distributie, sistemul
de separatoare, decantoare si rezervoare si capul de pompare (vezi figurile 5.5 si 5.7).
Pompa triplex. Fluidul motor este pompat sub presiune de la suprafata cu ajutorul unei pompe
triplex cu cilindrii in pozitie verticala avand cuplaj plunger-cilindru (liner) de tipul metal pe metal, iar
supapele de aspiratie si de refulare de tipul cu bila. Se mai folosesc si pistoane metalice cu garnituri de
etansare in loc de camasa.
Pompa este prevazuta cu dispozitive auxiliare de siguranta (de descarcare), manometru,
pompa de colectare a pierderilor la cutia de etansare si eventual, pompa de supraalimentare (volumica
rotativa sau centrifuga).
Supapele de siguranta pentru scurgerea presiunii, in caz ca aceasta este prea mare, nu sunt
legate la linia de aspiratie, ci la o conducta separata care duce la rezervorul din care se trage fluidul
motor. Acest lucru este necesar in special atunci cand se lucreaza cu titei, deoarece trecerea brusca a
acestuia de la presiune mare la presiune mica favorizeaza iesirea unei cantitati de gaze din solutie.
Aceste gaze duc la micsorarea eficientei volumice a pompei. Pentru amortizarea pulsatiilor este
necesar un amortizor hidraulic, mai ales daca se lucreaza cu apa, iar pe conductele de aspiratie este
necesara o camera de acumulare pentru a preveni fragmentarea lichidului in dopuri.
Reglarea debitului de fluid motor se face prin alegerea corespunzatoare a dimensiunii
plunger-camasa din gama interschimbabila a pompei. Acest mod de reglare este insa aplicabil doar in
cazul unei pompe unice care deserveste o singura sonda. Varianta recomandabila insa din punct de
vedere economic este cea a centralelor de pompare, situatie in care de la statia de pompare (mai multe
pompe in paralel) sunt deservite toate sondele aflate la o distanta acceptabila de aceasta statie.
Pompele de aceeasi tipodimensiune, plasate in paralel, permit o mare flexibilitate de adaptare la
parametrii necesari de lucru (presiuni si debite) ai statiei de pompare.
Manifoldul de distributie are rolul repartizarii, reglarii si masurarii debitului de fluid motor
pentru fiecare sonda. El este conceput in sectiuni modulare care pot fi usor adaugate sau indepartate in
functie de necesitati.
Manifoldul de distributie este dotat pentru fiecare sonda cu o valva de control al debitului,
care pentru un orificiu fix de trecere a lichidului mentine o presiune constanta si deci debitul pompat
in sonda ramane constant.
Figura 6.9. Valva de control a debitului


Valva de control al debitului (fig 6.9) are in compunere urmatoarele elemente principale:


a) Valva principala 1, echilibrata, a carei deschidere depinde de pozitia tijei sale. Pozitia
acestei tije se auto stabilizeaza prin echilibrul fortelor ce actioneaza asupra sa si anume:
eforturile din arcurile 3 si 6 si forta datorata presiunii diferentiale pe membrana 4. La
partea inferioara, tija este prevazuta cu cilindrul de echilibrare hidraulica 5.
b) Valva pilot 2 care este comandata de roata de mana 7 prevazuta cu o scala gradata in
unitati de debit. Prin interstitiul valvei pilot se produce o cadere de presiune (presiune
diferentiala):

Aceasta presiune diferentiala actioneaza de jos in sus asupra membranei, deoarece prin
orificiul A presiunea p
2
se exercita pe fata sa inferioara, iar prin orificiul B presiunea p
3
se exercita pe
fata superioara membranei.
Presupunand o crestere aleatoare fata de debitul programat, rezulta o crestere a presiunii
diferentiale, deci o forta suplimentara ascendenta asupra membranei. Aceasta ridica tija, reducand
deschiderea valvei principale 1, astfel debitul tinzand automat sa revina la valoarea initiala.
Capul de pompare este simplu, avand ca parti principale un burlan pentru lansarea si
extragerea pompelor libere si ventilul cu patru cai (fig. 6.4.b).
Modalitatile de echipare a sondei in vederea exploatarii acesteia prin pompaj hidraulic sunt
redate in figurile (6.3, 6.4, 6.6 si 6.8). Pompele hidraulice se pot adapta la aproape orice dimensiune
de tevi de extractie, de la 1
1
/
4
in diametru interior pana la 4
1
/
2
in diametrul
exterior. Pompele libere necesita un diametru interior minim de 2 m in
pentru tevile de extractie.
Modul de simbolizare a unei pompe hidraulice obisnuite este de
exemplu: 2
1
/
2
1
1
/
4
1 in care prima cifra se refera la diametrul interior
al tevilor de extractie (in), in care este introdusa pompa (sau cu care este
introdusa), a doua cifra reprezinta diametrul pistonului motor (in), iar a treia
diametrul pistonului pompei (in).
Exista si pompe notate cu simbolul 2
1
/
2
1
7
/
16
1
1
/
8
1,
reprezentand pompe hidraulice cu doua pistoane, ultima cifra reprezentand
diametrul celui de-al doilea piston al pompei (in). De asemenea exista si
pompe cu doua motoare si doua pistoane de pompa, sau cu doua pistoane
motoare si un piston de pompa. Asemenea pompe permit extragerea unor debite mai mari, necesitand
in schimb presiuni de pompare la suprafata mai mari.
Tot pentru extragerea unor debite mai mari se pot folosi si pompe hidraulice in tandem (fig.
6.10). Aceste pompe necesita insa debite mari de fluid motor si in consecinta o putere instalata mai
mare.

Figura 6.10. Pompe hidraulice in tandem
Randamentul de eficienta (eficienta volumica) a acestor pompe este influentat in mod negativ
de prezenta gazelor libere in fluidul aspirat. In mod obisnuit, atunci cand presiunea de aspiratie a
pompei este sub 30 bar, iar ratia gaze-lichid este mai mare de 100 m
3
N
/m
3
se impune separarea si
scurgerea gazelor, asa cum se observa din figurile 6.3.a, 6.4, 6.6.b, 6.8, putandu-se atasa chiar un
separator de gaze. Aceste pompe nu prezinta spatiu mort si randamentul lor volumetric este mai mare
comparativ cu pompele cu prajini, pentru aceleasi conditii de aspiratie.
In sensul celor aratate mai sus, nu se recomanda o proiectare avand un randament volumetric
mai mic de 50 %.
O valoare absolut limita ar fi 30%. Daca gazele nu pot fi separate, se impune sa se lucreze cu
o presiune de fund mai mare. Ideal este sa se asigure separarea si scurgerea gazelor.
VI.6.PARAMETRII FUNCTIONALI
Debitul de fluid extras. Debitul de fluid extras de pompa cu dublu efect se calculeaza cu relatia
(6.1)
in care:
A
p
este suprafata activa a pistonului pompei,
s-lungimea cursei pistonului;
n-numarul de curse pe minut;
q
vp
-randamentul volumetric al pompei.
Determinarea capacitatii pompei care aspira si gaze
Pentru a determina volumul de fluid pe care trebuie sa-l aspire pompa pentru a produce un
debit de lichid dat, atunci cand aceasta aspira si gaze, trebuie sa se tina seama de eficienta sau
randamentul volumetric al pompei, q
vp.
Deoarece la pompele hidraulice cu piston spatiul mort este
practic zero, randamentul volumetric al pompei va fi egal cu:
(6.2)
unde:
este debitul de gaze corespunzator presiunii de aspiratie p
a

Asa dupa cum se observa din relatia anterioara randamentul volumetric este legat direct de
ratia gaze-lichid corespunzatoare aceleiasi presiuni daca sonda produce numai titei si gaze.
Daca pompa aspira titei, apa si gaze, ratia gaze-lichid corespunzatoare presiunii de aspiratie va
fi egala cu:
(6.3)
unde:
p
a
este presiunea absoluta de aspiratie,
r
s
-ratia de solutie corespunzatoare presiunii p
a;

T-temperatura la aspiratia pompei;
Z-factorul de abatere de la legea gazelor perfecte, corespunzatoare presiunii p
a;

R
a
-ratia de apa ( );
b
lichid
-factorul de volum al lichidului.

b
t
, b
a
: factorul de volum al titeiului, respectiv al apei corespunzatoare presiunii p
a

Q
t
, Q
a
: debitul de titei, respectiv de apa.
Daca pompa aspira numai titei si gaze, relatia (5.3) devine:
(6.4)
Deci cunoscand randamentul volumetric cu ajutorul relatiei (6.2) se poate determina volumul
de fluid pe care trebuie sa-l aspire pompa ( ) pentru a produce un debit de lichid
dat, atunci cand aspira si gaze.
Pompa se alege in primul rand in functie de diametrul interior al tevilor de extractie si
debitul de lichid pe care trebuie sa-l extraga. Intervine, in continoare, raportul A
p
/A
m
care este legat
de presiunea de pompare la suprafata.
Debitul Q aspirat este recomandabil sa corespunda la 85% din debitul maxim al pompei,
corespunzatoare numarului maxim de curse pe minut. Daca exista mai multe pompe care
indeplinesc aceasta cerinta, atunci se alege cea care are raportul A
p
/A
m
minim. Aceat lucru
presupune un A
m
cu valoare mare, care asigura o presiune minima la suprafata si in sonda si deci mai
putine pierderi de fluid motor, prin spatiile libere dintre suprafetele care culiseaza.
Debitul de fluid motor. Debitul de fluid motor depinde de debitul real produs de pompa, de
randamentul volumetric al pompei si al motorului, precum si de volumele create prin deplasarea
pistoanelor, exprimate in m
3
/zi/cursa/minut.
Se fac urmatoarele notatii:
q
1
este debitul de fluid motor, m
3
/zi/cursa/minut;
Q'
1
-debitul teoretic de fluid motor ( ), m
3
/zi;
Q
1
-debitul real de fluid motor pompat ( ), m
3
/zi;
q
4
-debitul aspirat de pistonul pompei, m
3
/zi/cursa/minut;
Q'
4
-debitul teoretic produs (aspirat) de pompa,( ), m
3
/zi;
Q
4
-debitul real produs de pompa ( ), m
3
/zi. Daca sonda produce si apa:

Q
5
-debitul de titei, m
3
/zi;
Q
6
: debitul de apa, m
3
/zi;
q
vm
-randamentul volumetric al motorului;
q
vp
-randamentul volumetric al pompei.
Debitul real de fluid motor rezulta din relatia:
(6.4)
Rezulta:
(6.5)
La o pompa noua randamentul volumetric al motorului este de aproximativ 95 % iar cel al
pompei de 90 %. Se recomanda sa se utilizeze 90 % si respectiv 85 % pentru valorile randamentului si
sa se aleaga o pompa care sa functioneze cu un numar de curse pe minut de pana la 85 % din numarul
maxim de curse pe minut.
Daca pompa aspira si gaze, randamentul volumetric al pompei se determina cu relatia (6.2).

In realitate, pentru a face fata si pierderilor de fluid motor, trebuie sa se pompeze un debit
Q
1
egal cu:

Presiunea de pompare la suprafata. Pentru determinarea presiunii la suprafata, la pompa
triplex, se scrie echilibrul fortelor generate de presiunile p
1
..p
4
(fig. 6.1). Valorile acestor presiuni
sunt:
(6.6)
unde:
H: adancimea de fixare a pompei,
: pierderile de presiune prin frecari in tevile de extractie prin care se pompeaza fluidul
motor,
-presiunea la suprafata (la pompa triplex)
(6.7)
unde:
este densitatea amestecului (fluid motor plus fluid produs de sonda);
-pierderile de presiune prin frecari in tevile de extractie prin care circula amestecul
(fluidul motor plus fluidul produs de sonda). La unele pompe amestecul circula prin coloana (fig,
6.3.b si 6.6), p
2
este egal cu p
3
numai la sistemul deschis.
- presiunea in capul de pompare.
(6.8)
unde:
este densitatea fluidului produs de sonda;
h-submergenta pompei;
-presiunea de aspiratie a pompei.
In cazul sistemului inchis de circulatie a fluidului motor rezulta:

(5.9)
unde:
reprezinta pierderile de presiune prin frecari in tevile de refulare a fluidului motor;
-presiunea la suprafata in tevile de refulare.
(6.10)
unde:
-reprezinta pierderile de presiune prin frecari in tevile (fig, 6.8) prin care circula fluidul
produs de sonda (debitat de pompa) sau in spatiul inelar daca se foloseste packer.

Din echilibrul fortelor generate de aceste presiuni rezulta:
(6.11)
Din relatia (6.11), se determina valoarea lui , la care se adauga si pierderile de presiune prin
pompa p
p
. Deci:
(6.12)
relatie valabila atat pentru sistemul deschis cat si pentru cel inchis (la sistemul deschis p
2
egal cu p
3
)
Relatia (6.12) se mai poate scrie, tinand seama de relatia (6.6) si sub forma:
(6.7)
de unde rezulta valoarea lui p
s
:
(6.8)
Valoarea maxima admisa pentru p
s
este de 350 bar.
Pierderile de presiune prin pompa cuprind pierderile de presiune din pompa cu piston motor
(motorul hidraulic) cat si cele din pompa propriu-zisa. Valoarea lui Ap
p
se determina cu ajutorul
diagramei din fig, 6.11, in functie de vascozitatea cinematica a fluidului motor la temperatura de la
nivelul pompei, de raportul nr. de curse/ nr. maxim de curse (%) si de tipul pompei.



Figura 6.11. Nomograma pentru calculul pierderilor de presiune in
pompa hidraulica








EXEMPLU DE CALCUL
Datele initiale pentru sonda 720 sunt:
Date Sonda
720
Diametrul coloanei de exploatare, in 5 1/2
Oglinda sondei, m 2460
Interval perforat, m 2359-2260
Presiunea de fund statica, bar 90
Presiunea de fund dinamica, bar 82
Presiunea in capul de eruptie, bar 6
Debitul sondei, m
3
/zi 19.8
Densitatea titeiului, kg/m
3
840
Densitatea apei, kg/m
3
1050
Vascozitatea titeiului, cP 3
Vascozitatea apei, cP 1
Tensiunea superficiala a titeiului,
dyn/cm
25
Tensiunea superficiala a apei, dyn/cm 60
Temperatura de fund, C 70
Procentul de impuritati, % 73
Diferenta de nivel sonda-parc, m -20
Diametrul nominal al tevilor de
extractie, in
2 7/8
Debitul estimat a fii extras 25
Indicele de productivitate, m
3
/zibar 6
SONDA 720 BOLDESTI:
1. Se alege agregatul de pompare KOBE tip A
1
21 -1 fixat la adancimea de 2235 m, cu
urmatoarele caracteristici:
- debitul de fluid motor q
1
=0.342 m
3
/zi/cursa/min;
- debitul aspirat de pistonul pompei q
4
=0.334 m
3
/zi/cursa/min;
- turatia maxima n
max
=121curse/ min;
- raportul suprafetelor pistoanelor R=1
2. Numarul de curse/ min ale agregatului de pompare:
,curse/ min (57.64% din n
max
);
3. Debitul de fluid motor:
,m
3
/zi;
4. Debitul total de lichid extras:
,m
3
/zi;
5. Presiunea necesara la pompa triplex:


- densitatea amestecului

,m
3
/zi
,m
3
/zi
- vascozitatea amestecului:
,cP
- viteza fluidului in spatiul inelar:
,m/s
- Numarul Reynolds:

- Coeficientul caderilor de presiune prin frecare:

- Caderile de presiune datorate frecarilor in spatiul inelar sunt:
,bar
- Presiunile p
2
si p
3
vor fi:
,bar
- Adancimea de submergenta a pompei:
,m
(Hd este inaltimea dinamica de pompare- calculata la capitolul 3)
- Densitatea fluidului debitat de sonda:
,kg/m
3

- Presiunea p
4
:
,bar
- Caderea de presiune in tevi:
,bar
,m/s


-
6. Se alege o pompa triplex KOBE-ARMCO cu pistoane de 3/4 in si presiunea maxima de
277.2 bar.
7. Puterea hidraulica este
,CP