Sunteți pe pagina 1din 17

Populatia Asiei de Sud si Sud-Est

Distributia populatiei constituie una din temele fundamentale de studiu ale geografiei populatiei. Aceasta nu presupune numai colectarea informatiilor referitoare la repartitia geografic a populatiei sau cartografierea lor, ci si la analiza interrelatiilor populatie-mediu geografic sau a schimbrilor care se produc n timp (D. Noin, 1988). Densitatea populatiei, dar mai ales evidentierea dicontinuittilor teritoriale care apar n procesul de populare sau a concentrrilor umane, reprezinta aspecte esentiale ale studiului repartitiei geografice a populatiei. Densitatea medie a populatiei mondiale era n 2009 47.60 loc/km2, dar la nivel de stat acesta prezint valori foarte diferentiale. La nivel mondial, trei mari concentrri umane: Asia de Sud, Asia de Est si Europa nglobeaz cca 57% din populatia planetei, pe numai 15% din suprafata uscatului. Asia de sud include statele asociate subcontinentului indian (India, Bangladesh, Pakistan, Sri-Lanka, Myanmar, Thailanda), si reprezint n prezent zona cu cele mai mari concentrri umane, devastnd Asia de Est si nsumnd aproape 25% din populatia mondial. Aceasta se extinde pe circa 3.500 km si prezint caracteristici asemntoare cu Asia de Est n ceea ce priveste nivelul densittii, depsind 800 loc/km2 n Cmpia Indo-Gangetic, datorit ndeosebi intensei exploatri agricole. Asia de Est( Japonia, China, Taiwan, Coreea de Sud) concentreaz peste 20% din populatia mondial. Aceasta se remarc prin extindere si prin nivelul ridicat al densittii, ce depseste 600 loc/km2, n Cmpia Chinei de Nord, n valea fluviului Chiang Jiang sau n zonele litorale unde resursele cunosc o mare diversitate. n ansamblu, aceste dou mari concentrri umane de pe continentul asiatic reunesc aproape jumtate din populatia mondial. Concentrarea populatiei a fost favorizat de existenta unei vechi civilizatii rurale, cu mult nainte de expansiunea demografic si economic din perioada contemporan. n contrast cu densittile ridicate de pe fatada oriental si meridional, interiorul Asiei pare slab populat, nuclee de populare modeste si dispersate fiind separate prin zone de vid demografic. n China, populatia este de 1,330,141,295, aceasta ocupnd primul loc pe glob. Structura de varsta: 0-14 ani: 19,8%, 15-64 ani: 72,1%; mai mare de 65 ani: 8,1%. Vrsta medie este de 35,2 ani, iar rata de crestere a populatiei este de 0.494%. Rata natalittii este de 12,17 (iulie 2010), iar rata mortalittii este de 6,89. Populatia urban reprezint 43% din totalul populatiei. Populatia Japoniei este de 126,804,433 locuitori, situndu-se pe locul 10 n lume. Structura de vrsta este diferit pe urmtoarele categorii de vrst: 0-14 ani: 13,5%; 15-64 ani: 64,3%; peste 65 ani: 22,2%. Media de vrst este de 44,5 ani, rata de crestere a populatiei fiind de -0,242%. Rata natalittii este de 7,41, iar cea a mortalittii de 9,83. Populatia urban este de 66% din populatia total.

n India, populatia este de 1,173,108,081 locuitori, a doua n lume dup China. Structura de vrst este urmatoarea: ntre 0 si 14 ani 30,5%; ntr 15 si 64 ani este de 64,3%, iar peste 65 ani este de aproximativ 5,2%. Vrsta medie a Indiei este de 25, 9 ani, rata de crestere a populatiei fiind de 1.376%. Rata natalittii este de 21,34, pe cnd cea a mortalittii este doar de 7,53. Populatia urban detine aproximativ 29% din populatia total. Populatia din Asia de Sud si Sud-Est este reprezentat n urmtorul tabel: Stat China Hong Kong Japonia Macao Coreea N S Coreea Taiwan Brunei Cambodgia Timor-Leste Indonesia Laos Malaysia Burma Papua noua guinee Filipine Singapone Thailanda Vietnam India Nepal Bangladesh Sri Lanka total **Datele din acest tabel sunt preluate din CIA WORLD FACTBOOK(estimar i iulie 2010). Religia: n sudul Asiei predomin religia hindus (India), iar n peninsula Indochina, cea budist. n Asia de Est este predominant religia taoist (n China si Coreea) si cea intoist (Japonia).n schimb,n Asia de Sud predomin islamismul,cu precdere iita. Populatie 1330141295 7089705 126804433 567957 22757275 48636068 23024956 395027 14453680 1154625 242968342 6368162 28274729 53414374 6064515 99900177 4701069 67089500 89571130 1173108018 28951852 156118464 21513990 3553069343

Principalele religii din Japonia sunt Budismul i intoismul. Totui, majoritatea japonezilor nu sunt adepii unei singure religii, ci ncorporeaz n viata lor de zi cu zi caracteristici din ambele religii, ntr-un proces numit sincretism. Majoritatea populatiei chineze are credine diferite ca: Budhism; Cofucianism; Taoism numai 1% sunt musulmani, si mai puini cretini. Religia national a Thailandei este Budismul Theravada. Practicat de peste 90 % din thailandezi, este influent, semnificativ si deosebit de vizibil n existenta oamenilor de rnd. n ce priveste personificarea lui Buddha, thailandezii au creat un tip uman deosebit, care este considerat una dintre cele mai sugestive expresii ale artei asiatice. n ce priveste ornamentele, acestea au copiat caracterul luxuriant al vegetatiei tropicale. Contrar altor popoare budiste care au utilizat sculptura pentru a reprezenta legende ori mituri, ei au folosit aceast art numai pentru a-l personifica pe Buddha si pentru mpodobirea monumentelor religioase. n plus, n Thailanda reprezentarea Iluminatului este unic: prezentat adesea n starea de meditatie profund, cu fata senin, familiar, cu un nimb, cu urechi alungite n jos sau mrite, cu o urna (un semn pe frunte reprezentnd al treilea ochi al viziunii spirituale) si cu ushinsha, o protuberant cranial reprezentnd cunoaterea. Lacaele de cult se numesc wat. Pentru a ntelege importana wat-ului si influena budismului n gndirea thailandez este necesar ntelegerea caracterului multifunctional al mnstirilor si ct de folositoare le sunt oamenilor de rnd. Familiile din zonele rurale se simt n nesigurant la gndul de a-si tine bunurile de valoare n cas, prin urmare, l roag pe staret s le depoziteze la mnstire. Wat-ul depoziteaz documente si artefacte cu semnificaie istoric, precum si numeroase reprezentri a lui Buddha, folosite pentru venerarea public sau ca obiecte de meditatie. Bhutanul este singura tar din lume unde budhismul mahayana, de tip tibetan, este religie de stat, iar autoritile fac eforturi mari pentru ca populaia s respecte tradiiile naionale, de exemplu purtatul portului popular. Potrivit unor statistici din 2005 ale guvernului sud-coreean, aproximativ 46.5% din populaia rii nu i-a exprimat vreo apartenen la una dintre religii. Din restul populaiei, 29.3% au declarat c sunt cretini, 22.8% buditi, iar restul sunt adepi ai noilor religii precum Jeungism, Daoism, Budism Won. Dat find diversitatea religioas, rolul religiei n dezvoltarea Coreei de Sud e foarte complex. Confucianismul rmne o religie de etic social, n timp ce cretinismul, religia cu cel mai mare numr de adepi aici, este identificat cu modernizarea i reforma social. Astzi, libertatea alegerii religiei este garantat prin Constituie i nu exist nici-o religie de stat n Coreea de Sud. Coreea de Nord mparte cu Coreea de Sud o motenire buddhista i confuciana, i mai recent micri religioase cretine i Chondogyo. Constituia nord-coreean protejeaz

libertatea religiei. Cu toate acestea, potrivit Human Rights Watch, odat cu creterea puterii comunismului, activitile religioase libere nu mai exist, guvernul sponsoriznd grupuri religioase doar pentru a crea impresia unei liberti religioase. n realitate, toate religiile din Coreea de Nord sunt umbrite de un cult al personalitii devotat conductorilor Kim Il-Sung i Kim Jong-Il. n Indonezia exist un principiu, prin care indonezienii i declar credina n Dumnezeu. Mai implic faptul c poporul indonezian crede n viaa de dup moarte. Subliniaz faptul c respectarea valorilor sacre va conduce poporul spre o viaa mai bun. Acest principiu este reflectat de articolul 29, Sectiunea 1 a Constitutiei din 1945 unde scrie: "Statul se va baza pe credinta n Dumnezeu". Thailanda mai este cunoscut i sub pseudonimul " ara zmbetelor". Dac ajungi n Thailanda o s fi uimit de omniprezena zmbetelor. Dar nu ntotdeauna este aa cum pare a fi la prima vedere. Zmbetele pot nsemna multe lucruri aici. Exist i un zmbet pentru "nu zmbesc" numit awk . Dar n general , zmbetele sunt expresia dorinei de distracie (yim mai sanuk). Religia dominant a rii este budismul i este deasemena principalul formator al personalitii thailandezului, cu preceptele sale i viziunea detasat asupra vieii, fr atitudini critice la adresa majoritii aciunii sau slbiciunii omului. Aproape 95% din populaia thailandez este budist Therevada ( de rit vechi) care este de fapt i religia oficial. Aceasta st la baza culturii thailandeze , dominnd dealtfel multe aspecte ale vieii cotidiene. Invturile budiste evit noiunea de zeu sau de zei atotputernici. Nu exist o for divin care s decid soarta fiecarui individ. n budism viaa nu apare ca o serie de decizii gndite de om, ci mai degrab viaa este controlat de karma acumulat n vieile anterioare. Hinduii nu au monumente funerare, cadavrele sunt incinerate, iar cenua e mprtiat n fluvial sfnt Gange. n fiecare diminea, are loc slujba religioas pe Gange. Cine se scufund n fluviu primete binecuvntarea pe toat viaa. n fiecare diminea, cca 60000 de personae vin n oraul Varanasi aflat pe malul Gangelui i se scald pentru purificare, i spal hainele, ard cadavrele morilor i mprtie cenua n apele lui, pentru ca morii s se elibereze din ciclul rencarnrii. Limbi: n ceea ce privete limbile vorbite n Asia, acestea variaz n funcie de zon. Astfel c n principiu dialectele sunt aglutinante. Limba japonez face parte din familia limbilor aglutinante si reflect structura ierahic a societtii japoneze, cu forme verbale si cuvinte specializate n vocabule care indic statutul social al vorbitorului sau asculttorului. Lingvistii nu au czut de acord dac japoneza e o limb altaic, o rud a limbii coreene sau o limb izolat. n Singapore, engleza folosit este tip britanic, cu cteva influene ale englezei americane. Dialectul local al englezei numit Singlish, care are numeroase caracteristici creole, i care a

ncorporat numeroase cuvinte i reguli gramaticale din diferite dialecte chinezeti, Malay i limbi din India. Singlish este vorbit pe strad, dar reprezentanii guvernamentali se feresc n a o folosi n contextele oficiale. El este folosit de oferii de taxi i de vnztori i este parodiat n numeroase sitcomuri televizate, celebre n Asia. Engleza a devenit rspndit n Singapore dup ce a fost implementat n sistemul educational din Singapore. A fost singura solutie pentru a unifica lingvistic cele patru grupuri etnice principale si a crea o identitate singaporez. Engleza este cea mai folosit limb n literatura singaporez. Limbi oficiale mai sunt limba chinez mandarin, limba indian i limba malaezian. Singapore are mai multe cartiere etnice, precum Mica Indie - Little India si Chinatown. Acestea au fost formate n conformitate cu Planul Raffles pentru izolarea imigrantilor, dar acum au mai proprietari din ce n ce mai diversificati. Multe dintre lcasurile de cult au fost construite n timpul perioadei coloniale. Templul Sri Mariamman, moscheea Masjid Jamae si biserica Church of Gregory the Illuminator sunt unele dintre aceste locasuri construite n timpul perioadei coloniale. n prezent se depune efort pentru conservarea acestor monumente religioase sub denumirea Monumentele Nationale ale Singapore-ului. Toi coreeni vorbesc i scriu aceei limb, ceea ce a fost un factor decisiv n meninerea puternicei lor identiti naionale. Coreeni au cteva dialecte diferite alturi de cel standard utilizat in Seul. Totui, aceste dialecte nu prezint dificulti n nelegere.

Migraiile: Unul dintre fenomenele asociate globalizrii este multietnicitatea, adic convivirea n acelai teritoriu sau ora a mai multor persoane care provin din toat lumea. Dar chiar dac fenomenele de migraie nu sunt ceva nou, ele se produc astzi cu o intensitate i generalitate surprinztoare. Coreea de Sud este mai puin omogen dect vecina sa de la nord. Ea a trebuit s fac fa unui influx de noi minoriti atrase de marea dezvoltare economic a rii. n plus, n afara a numeroi refugiai din Coreea de Nord (4 milioane), n Coreea de Sud mai triesc i importante comuniti de vietnamezi, filipinezi, americani, japonezi, etc. Numrul mongolilor din Coreea de Sud ajunge la cca 33.000, ceea ce nseamn c aici exist cea mai mare comunitate de mongoli din strintate. http://www.scribd.com/doc/25235166/Coreea-de-Sud http://www.ambasada.ro/tara/37/coreea-de-nord.html http://www.indonezia.ro/romana/republica.html http://calatorinlume.weebly.com/religia.html http://www.scribd.com/doc/214553/india-politesim-si-filosofie

Carbunele n Extremul Orient

Pe acest continent exista doi mari producatori de carbuni: China si India. Participarea continentului la productia mondiala este tot mai insemnata, reprezentand circa o treime, fara CSI, si peste 45% impreuna cu productia asiatica a acesteia. China consuma de doua ori mai mult otel decat SUA, Europa si Japonia la un loc. China nu este doar tara otelului, ci si cea a minereului de fier sau carbune, ambele esentiale in obtinerea otelului. China este, in prezent, prima producatoare din lume (1.393 mil tone in 2002), participand cu aproape 1/3 la productia mondiala. Productia a cunoscut mari ritmuri, crescand de la 30 mil tone in 1950, la peste un miliard de tone in prezent. Carbunii detin o pondere foarte mare(4/5) in balanta energetica, fiind sursa energetica primordiala a tarii. Rezervele sunt estimate la circa 600 mld tone( inclusiv cele de adancime), iar calitatea carbunelui este superioara(in mare parte huila cocsificabila). Constituie principala sursa energetica a tarii; cele mai mari bazine cu carbuni superiori sunt localizate in nordul si estul Chinei. In sud-estul si Centrul Chinei exista mai cu seama zacaminte de carbuni bruni. Fiind la adancime mica, multe din exploatari se fac la zi. Principalele exploatari se afla in China de Nord-Est(Manciuria), la Fushun(una din cele mai mari exploatari la zi din lume) si Benxi, ca si in China de Nord(in prvinciile Shanxi si Shenxi)-bazinele Taiyuan si Datong. Sunt importante, de asemenea, exploatarile din China Centrala( in provincia Honan), in cele din China de Est si China de Sud-Est, din provinciile Yunan si Hunan. India (358 mil tone, in cea mai mare parte circa 95% - carbune superior, a doua producatoare de pe continent, dupa China), detine mari zacaminte de huila, concentrate in nord-estul tarii, in statele Bihar, Assam si Madhya-Pradesh si in Bengalul de Vest. Din aceste state se obtine aproape 90% din productia tarii. Zacaminte de huila, in exploatare, mai exista in apropiere de Hyderabad si Madras, in zona peninsulara a Indiei. India produce exclusiv huila, aceasta fiind utilizata pentru siderurgia proprie si pentru export. Alti producatori asiatici, dar cu valori mult mai reduse, sunt (2002); Turcia (52 mil tone), Indonezia (101,2 mil tone), R.D.P Coreeana(49 mil tone in 2001). Continentele din emisfera sudica au participare redusa, atat ca rezerve cat si ca productie. Asia. Cele mai nsemnate productii de carbune sunt obtinute de R.P.Chineza si de India cu toate ca n perimetrul acestui continent sunt localizate importante rezerve de carbune.

Republica Populara Chineza este principalul producator mondial de carbune, el gasinduse n acelasi timp pe un loc de seama n ierarhia tarilor detinatoare de rezerve carbonifere. Aceste rezerve sunt de buna calitate si usor de exploatat, rezerve cantonate mai ales n partea de nord-est a tarii, regiune care participa la productia de carbune cu circa 70 % din total. Principalele centre de extractie sunt: Fushun, cu mari exploatari n cariera, Boshan, Fusin, Beijing-Kailuan, etc. O mare parte din carbunele obtinut din aceste exploatari este utilizat n industria siderurgica de la Anshan. Rezerve importante sunt cantonate si n arealul Podisului de loess si Podisului Ordos, cu centre de extractie n provinciile Shanxi, la Datong si Tayuan, Shenxi, la Ynchuan, Mongolia Interioara, la Baotou, etc. Carbune se mai extrage la Chonqqinq (n Bazinul Rosu), Anyuan (n Muntii Chinei de Sud), Hami, Turfan (n regiunea Xinjiang-Uigur), Aning (Podisul Yunan, cu zacaminte de carbuni inferiori), etc. India este a doua tara asiatica producatoare de carbune pentru ca la nivel mondial sa se situeze pe locul trei. n structura acestei productii predomina net huila care este exploatata n bazinele din Bengalul de Vest (Sindri), Madhya-Prades, Bihar (Hazaribag), Orissa (Hiracud), n bazinul rului Godavari (Singareni), etc. n partea de est principalele exploatari sunt n apropiere de Madras. n Japonia, majoritatea zacamintelor de carbune sunt localizate n insulele Hokkaido (49 %), Kyushu (39.5 %) si Honshu (10 %), dar datorita grosimii reduse a stratelor de carbune si a conditiilor tectonice nefavorabile aceste zacaminte nu sunt rentabile pentru exploatare. Principalele bazine carbonifere sunt: Kushiro, Ishikari si Wakkanai (ins. Hokkaido), Chikuho (ins. Kyushu) si cele din Muntii Abukkuma (ins. Honshu). Marea majoritate a necesarului de carbune al Japoniei este nsa importat. n cadrul Asiei se mai exploateaza carbune, dar n cantitati mai reduse care acopera partial necesarul tarilor respective, n R.P.D. Coreeana (n special antracit n bazinele carbonifere Phenian si Tokchon, precum si lignit n partea de nord a peninsulei), Coreea de Sud (carbune cocsificabil la Samchock), R.S. Vietnam (n bazinele Quang Yen si Hue), Thailanda (la Lampang), Indonezia (huila si carbune brun n insulele Sumatera, Kalimantan, Laut, etc.). Comertul cu carbune se desfasoara ntre tarile care detin rezerve importante de carbune si tarile consumatoare, reprezentnd n acelasi timp o parte importanta a schimburilor economice mondiale. Carbunele cocsificabil este exportat de tarile din vestul Europei (n special Germania) si de S.U.A. catre alte tari europene care nu dispun de rezerve de carbune si catre Japonia, tara care mai importa carbune si din India si Australia. In India ncepe sa fie exploatate zacamintele de carbuni din statele Bihar si Orissa pentru aprovizionarea cu carbuni a locomotivelor importate din Anglia. Daca n 1868 au fost extrase circa 500 mii tone de carbune n 1920 productia a ajuns la 20 mil. tone, datorita utilizarii pe scara tot mai larga a carbunelui. Variatele si bogatele resurse de subsol au un rol important n economie, sustinnd numeroase ramuri industriele. India detine minereuri de fier, bauxita, carbuni (al 3-lea producator mondial), petrol (care acopera doar o parte din necesar), gaze

naturale, uraniu, zinc. India este al treilea producator mondial de carbune (peste jumatate din necesitatile energetice), bazine carbonifere majore fiind n statele Bihar (Bazinul Damodar), West Bengal si Madhya Pradesh. Cu rezerve de peste 80 md.tone si o productie de 360 mil.tone/an (n anul 1975 productia era de 100 mil tone), industria carbonifera (peste 350 mine) este controlata de catre stat. Utilizarea carbunilor n termocentrale determina o intensa poluare a mediului (orasul Delhi este unul dintre cele mai poluate din lume). Rezerva de carbune de 3 miliarde de tone, descoperita in China : O rezerva de carbune de 3 miliarde de tone a fost descoperita in regiunea Xinjiang Uygur, langa lacul Aiding din China. Zona are o arie de 16 pe 10 kilometri, iar zacamantul de carbune se afla la 10-22 metri adancime. Este posibil ca in zona respectiva sa exista mai multe astfel de rezerve, ceea ce inseamna 27 miliarde tone de carbune, potrivit datelor oficiale.

Chinezii scot benzina din carbunele brun: O uzina chimica din Mongolia Interna va produce un combustibil lichid performant, asemanator motorinei. Saraca in petrol, dar bogata in carbune, China este pe punctul de a deschide o uzina chimica in regiunea autonoma Mongolia Interna, unde se vor produce combustibili lichizi obtinuti din carbuni. Ecologistii sustin insa ca pentru mediul inconjurator aceasta idee nu este deloc fericita, deoarece vor creste emisiile de carbon, ceea ce va duce inevitabil la inmultirea catastrofelor naturale prin amplificarea fenomenului de incalzire globala. Tehnologia de extragere a petrolului din carbune nu este o noutate, ea a fost dezvoltata de nemti in perioada anilor 1940 si suscita din nou interes pentru multe dintre statele dezvoltate ale lumii, relateaza cotidianul "The Guardian". Shenhua Corporation va fi prima companie din lume care va folosi o noua tehnologie si isi propune sa produca un combustibil performant in uzina din Mongolia Interna, in cantitati industriale. Peste numai doua saptamani: Specialistii de la Shenhua nu au dezvaluit inca ziua in care vor porni primele utilaje cu ajutorul carora vor scoate benzina din carbunele chinezesc, si nici secretele tehnologiilor pe care le vor folosi. Dar zvonurile care circula cu repeziciune spun ca nu mai sunt nici doua saptamani pana in momentul in care chinezii vor incepe sa produca benzina, exploatand energia carbunelui. Luna trecuta, oficialitatile de la Beijing au facut public faptul ca lucrarile legate de ridicarea uzinei se afla spre final. ara lui Mao nu este singura din lume interesata in convertirea carbunelui in petrol. Americanii investesc, si ei, foarte multi bani in acest tip de

tehnologii. La fel si celelalte state puternic industrializate, care sunt incurajate in acest sens de catre marile companii miniere al caror interes, in calitate de furnizori ai materiei prime, este deosebit de mare.

China, cel mai mare producator de huila: China detine 13% din rezervele mondiale de huila, iar acest minereu constituie prima sursa de energie a acestei tari. Chiar si asa, in ritmul actual al economiei, care este mereu in crestere, Republica chineza a dezvoltat o adevarata bulimie pentru carbune. China importa cantitati imense din acest combustibil, iar emisiile sale de dioxid de carbon sunt cele mai mari din lume. Agentia Internationala pentru Energie a declarat ca statul chinez ar putea deveni lider mondial in emisiile toxice, iar Agentia de Evaluare a Mediului din Olanda sustine ca a trecut de acest nivel. Problema Chinei a devenit problema lumii intregi. Dioxidul de sulf si oxizii de azot dispersati in aer de centralele chineze pe carbune se transforma in ploi acide la Seul si Tokyo, iar multe dintre particulele poluante ajung pana la Los Angeles. Expansiunea industriei grele si a procesului de urbanizare solicita un consum foarte mare de energie, care este obtinuta, in majoritate, din carbune. Magnatii carbunelui isi pun minele la bataie : Tehnologia transformarii carbunelui in benzina este cunoscuta inca din anii 1930. Spre sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Germania si Japonia si-au pus in miscare tancurile cu milioane de barili din acest combustibil. In prezent, Africa de Sud acopera o parte din necesarul de combustibil al autovehiculelor prin benzina obtinuta din carbune. Unii specialisti in domeniu sustin ca aceasta benzina obtinuta din carbune este mai ieftina, iar, prin ardere, acest tip de combustibil produce mai putine gaze cu efecte de sera. Uzinele in care se obtin biocombustibilii din cereale, soia ori rapita, sustin specialistii, necesita investitii foarte mari, pe cand industria miniera dispune deja de infrastructura necesara. Cercetatorii adauga faptul ca benzina obtinuta din carbune este mult mai buna si mai ecologica decat cea obtinuta cu 70 de ani in urma, iar magnatii carbunelui investesc deja in aceste noi tehnologii. China porneste pe calea ecologica : Statisticile internationale sustin ca pe teritoriul chinez se afla cele mai multe mine de carbune din lume, 24.000 la numar. China este campioana mondiala la poluarea mediului inconjurator, iar cresterea industriala a acestui stat depinde de carbunele poluant din minele proprii, cum ar fi cele din provincia Shaanxi. Sanatatea chinezilor este in pericol de multa vreme.

In topul cauzelor care duc la deces, conform statisticilor nationale, cancerul, ca urmare a poluarii, se afla pe primul loc. Orasele chinezesti par a se afla in permanenta intr-un val toxic, aerul fiind deosebit de viciat, iar problemele mediului ambiant pot fi considerate catastrofice in aceasta tara. Cunoscand toate acestea, China si-a propus ca, pana in 2008, sa inchida multe dintre centralele energetice pe carbune pentru economisirea energiei si reducerea gazelor cu efect de sera. Generatoarele termale mari vor inlocui generatoarele pe carbune si vor salva peste 18 milioane tone de combustibil fosil, reducand considerabil gazele cu efect de sera. China va ramane inca mult timp dependenta de carbune, care ii asigura in prezent 70% din energia necesara. China si-a fixat ca tinta micsorarea consumului de energie cu 20% raportat la produsul intern brut intre 2006 si 2010 si vrea, de asemenea, ca energiile regenerabile sa ajunga la 10% in 2010, respectiv 15% in 2020.

China pune accent pe centralele electrice pe baza de crbune mai puin poluante : Ritmul frenetic n care China construiete centrale electrice pe baz de crbune a ngrijorat ntreaga lume, din cauza efectelor nocive pe care le au asupra mediului. n prezent, China folosete mai mult crbune decat Europa, SUA i Japonia mpreun. Dar ceva se uit: n ultimii doi ani, China a devenit principalul constructor de centrale electrice pe baz de crbune care polueaz mai puin. Chiar dac ideea de crbune curat este complet greit, chiar i cea mai eficient central electric pe baz de crbune emind de dou ori mai mult CO2 dect una standard pe baz de gaze naturale, diferena semnificativ de eficien nseamn c nu doar numrul centralelor conteaz. n timp ce n Statele Unite nc se dezbate oportunitatea construirii unei centrale electrice pe baz de crbune mai eficient, care folosete abur extrem de fierbinte, China construiete cte una n fiecare lun. n plus, o hotrre recent cere companiilor s nchid cte o central veche, ineficient, pentru fiecare central nou pe care o pornesc. Totui, doar aproximativ 60% din noile centrale folosesc cea mai nou i eficient tehnologie. Chiar dac se va baza n continuare n principal pe crbune, care-i ofer 80% din necesarul energetic, China i-a dublat capacitatea de generare a energiei eoliene n fiecare din ultimii patru ani i construiete mai multe centrale atomoelectrice dect tot restul lumii.

China nchide centralele pe crbune : China nchide n 2008 mai multe centrale energetice pe crbune pentru economisirea energiei i reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser.

inta este s se elimine centrale cu capacitate total de 13 milioane KW sau 30% din inta de 10 milioane KW stabilit n 2007, conform Comisiei pentru Dezvoltarea Naional i Reform (NDRC). Anul trecut, China a nchis 553 de mici generatoare termale de energie cu o capacitate total de 14,38 milioane KW, cu 44% mai mult dect inta stabilit. Consiliul Statal a propus o int de eliminare a centralelor cu o capacitate total de 50 milioane KW de energie termal ntre 2006 i 2010.

China si interesele n industria petrolului: China import 60% din petrolul su, cea mai mare parte provenind din Orientul Mijlociu i din Rusia. Chinezii au obinut concesiuni de cmpuri petrolifere n Irak - blocate de americani pn n acest an - iar din 2008 au semnat angajamente de 8 miliarde de dolari cu Iranul pentru a dezvolta capaciti de rafinare. China a ncheiat afaceri n domeniul petrolului cu Sudan (unde a nlocuit interesele americane) i a demarat negocieri cu Libia.

nc de la acordul de la Bretton Woods - care a pus bazele arhitecturii sistemului financiar internaional modern - partenerii comerciali ai SUA au fost obligai s fac fa controlului exercitat de americani asupra dolarului i, n anii receni, hegemoniei bancnotei verzi c valut internaional de rezerv. n plus, China consider c SUA au convins Marea Britanie s rmn n afar Zonei Euro pentru a preveni o diminuare a rolului dolarului.

Statele arabe au lansat negocieri secrete cu China, Rusia i Frana pentru a elimina utilizarea dolarului n tranzaciile cu petrol, pn n 2018, relateaz The Independent, n ediia electronic de mari, citnd surse bancare din Golf, China i Hong Kong. Monarhiile petroliere din Golf plnuiesc - alturi de China, Rusia, Japonia i Frana - s stopeze dominaia dolarului n tranzacionarea aurului negru, care ar urma s fie nlocuit cu un co de monede format din yenul japonez, yuanul chinezesc, euro, aur i o noua moned unificat a rilor care fac parte din Consiliul de cooperare din Golf. ntlniri secrete pe aceasta tem au avut deja loc la nivel de ministere de finane i de guvernatori de bnci centrale din Rusia, China, Japonia i Brazilia. Aceste planuri, confirmate pentru The Independent de surse bancare din Golf, China i Hong Kong, ar putea explica majorarea brusc a cotaiilor la aur. SUA si cabala international: Se ateapt ca americanii, care sunt la curent cu aceste negocieri, s lupte mpotriva

acestei "cabale" internaionale care include aliai tradiionali precum rile din Golf i Japonia. Sun Bigan, fostul emisar special al Chinei pentru Orieintul Mijlociu, a avertizat asupra riscului adncirii tensiunilor dintre China i SUA. "Conflictele bilaterale i ciocnirile sunt inevitabile", a declarat el, pentru Asia and Africa Review. Declaraiile reprezint o predicie periculoas a unui viitor rzboi economic ntre SUA i China pentru petrolul din Orientul Mijlociu, n condiiile n care Beijingul are nevoie de mai mult petrol dect SUA, deoarece economia sa este mai puin eficient din punct de vedere energetic. Brazilia s-a artat interesat n desenarea unui plan prin care petrolul s nu mai fie raportat la dolar, la fel ca i India. Dar China pare ara cea mai implicat n dezvoltarea acestui proiect.

Planurile Chinei de a-i mri participarea la cmpurile petrolifere din Africa pot suferi nc o amnare dac Exxon Mobil reuete s obin drepturile de extracie a petrolului n Ghana, cea mai recent ar petrolifer din Africa. Kosmos Energy a declarat sptmna trecut c este dispus s-i vnd participaia n cmpul petrolifer Jubilee din Ghana ctre Exxon Mobil, care n felul acesta va ajunge s concureze ambiiile Cnooc, companie ce aparine China Naional Offshore Oil Corp., informeaz Bloomberg. ns, n vreme ce autoritile guvernamentale ghaneze au declarat c tranzacia, estimat la aproximativ 4 miliarde de dolari, nu a fost nc finalizat, exploratorii chinezi s-au orientat, nc de la mijlocul verii ctre alte tranzacii n Angola i Libia.

Miza pentru chinezi o constituie capacitatea de a furniza suficent petrol pentru propria economie care a crescut cu 7,9 procente n cel de-al doilea trimestru, fa de perioada similar a anului anterior. Companiile chineze din Africa se diversific de la proiecte de constructii menite s faciliteze accesul la resursele minerale si se orienteaz ctre strategii care includ companii occidentale si bnci locale. n cadrul acestui proces China intr n competitie cu unele dintre cele mai mari companii din Statele Unite si Europa, in cutare de resurse n regiune. "Chinezii sunt deranjati de faptul c nu fac mai multe tranzactii", a declarat Kobus van der Wath, manager al Beijing Axis care asigur consultant companiilor chineze n regiune. "Interesul, intentia si capacitatea de a ncheia astfel de tranzactii este mult mai mare". Acesta estimeaz c investitiile non-financiare n Africa se pot ridica pn la 3 miliarde

anul acesta, dublu fat de nivelul din 2008. De cnd premierul chinez Wen Jiabao a vizitat sapte natiuni africane n 2006 si a promis dublarea sumelor stabilite la 5 miliarde n fonduri de investitii si 3 miliarde de dolari sub form de imprumuturi, companiile energetice chineze au anuntat c intentioneaz s cheltuiasc cel putin 16 miliarde pentru cmpurile de petrol si gaz de pe continent. "Companiile petroliere chineze sunt foarte interesate n a obtine participatii n marile cmpuri petrolifere care sunt aproape de stadiul de productie sau sunt in stadii de dezvoltare", a declarat Thomas Grieder, analist londonez la IHS Global Insight. "Guvernul chinez este interesat s asigure resurse pe termen lung". Economia Chinei va necesita peste 11 milioane de barili de petrol pe zi peste 5 ani, cu 38 de procente mai mult dect anul trecut, conform analistilor. La sfarsitul lui august, Cnooc a anuntat c va incepe exploatarea si achizitionarea cmpurilor necesare pentru acoperirea nevoii de petrol in China. Presedintele Fu Chengyu a declarat c propria companie a suferit o modificare a strategiei si acum se orienteaz pe obtinerea de participatii n investitii deja initiate, mai degrab dect s fac preluri de companii, dup ce a ntmpinat greutti n incercarea de preluare a Unocal Corp, in 2005. Cercettorii japonezi analizeaz capacitatea unor alge de a produce petrol regenerabil Oamenii de tiin au descoperit o specie de alge care pot genera combustibil. Acetia susin c, n civa ani, pot acoperi nevoile energetice interne ale rii. Dup muli ani de cercetri, profesorul Makoto Watanabe a descoperit c algele Botryococcus braunii pot produce energie, scrie cotidianul britanic The Times. Proprietile algelor de a genera energie sunt cunoscute de cteva decenii, ns volumul i cantitatea difer de la o specie la alta, mai noteaz sursa citat. Potrivit profesorului Makoto Watanabe, pentru producerea energiei este nevoie ca algele s aib suficient lumin i foarte mult dioxid de carbon. Ulterior, dup ce pe suprafaa lor apare combustibilul, acesta este recoltat prin utilizarea acelorai tehnologii care se folosesc n industria petrolier. Consider c pot schimba Japonia n cinci ani. Mai mult, n civa ani dup aceasta, putem ncepe s schimbm lumea, a declarat profesorul Makoto Watanabe, de la Universitatea Tsukuba, citat de The Times. Japonia, exportator de petrol: Ambiia cercettorului care a descoperit proprietile algelor Botryococcus braunii este

de a transforma Japonia dintr-o ar dependent de importurile de resurse energetice ntr-un stat exportator de petrol, care s poat rivaliza cu oricare din rile membre OPEC. Profesorul este de prere c nu va mai trece mult pn cnd noua descoperire va aduce transformri majore n geopolitica mondial dezvoltat n jurul nevoii tot mai acute de combustibili fosili pe care o manifest omenirea. Guvernul japonez s-a implicat deja n susinerea culturilor de alge. Profesorul Makoto Watanabe spune c este nevoie de cercetri suplimentare pentru optimizarea costurilor i pentru ndeplinirea condiiilor optime pentru mediul nconjurtor. Productivitate imens: Pentru aceeai suprafa, rapia poate produce pn la 1,2 tone combustibil.Producia de combustibil generat de un hectar de culturi de cereale, transformate n etanol, este de 0,2 tone. Producia generat de alge se ncadreaz, teoretic, ntre 50 i 140 de tone, pentru aceeai suprafa.

Criza ndreapt petrolul rusesc ctre China: Dificultile economice l oblig pe Putin s-i pun n practic ameninarea de a ndrepta ctre Est exporturile energetice destinate Europei Rusia i China au ncheiat, miercuri, la Beijing un acord prin care Moscova va livra statului vecin 300.000 de barili de petrol pe zi, timp de 20 de ani, n schimbul unui mprumut de 25 de miliarde de dolari pentru companiile petroliere ruseti Rosneft i Transneft, lovite de criza economic. Acordul a fost semnat la Beijing de prim-vicepremierul rus i preedintele Rosneft, Igor Sechin. Acordul sino-rus pune n pericol securitatea exporturilor ruseti de petrol ctre Europa, apreciaz unii analiti. Rusia nu are cum s exporte aceast cantitate de petrol fr a prelua din cantitile care sunt exportate acum ctre Vest, a declarat pentru Financial Times Chris Weafer, expert al bncii Uralsib din Moscova. Premierul rus Vladimir Putin a avertizat de mai multe ori statele europene cu ndreptarea exporturilor energetice ctre China, fr ca vreun oleoduct s fac legtura ntre cele dou ari. Acordul semnat la Beijing prevede ns i finalizarea, pn n decembrie 2009, a unei ramificaii ctre China a oleoductului care leag Siberia Oriental de coasta pacific a Federaiei Ruse. Criza n care se afl sectorul petrolier rus reiese din recenta decizie a premierului Vladimir Putin de a reduce taxele de export impuse companiilor petroliere. Sumele care vor reveni acestor companii vor trebui investite ns n infrastructur i prospeciuni. Sectorul este n stagnare. n 2013, producia de petrol a Rusiei va scdea la 450 de milioane de tone cubi.

Propunem ca noile depozite care vor fi exploatate s fie taxate n funcie de profitabilitatea lor, a precizat ministrul rus al Energiei, Serghei matko. El a adugat c industria petrolului a produs peste 40% din veniturile bugetului Federaiei Ruse n anul 2008. Nici sectorul extraciei de gaze nu st mai bine. Scderea consumului de gaze naturale a constrns Gazprom, monopolul rusesc al gazului, s coboare producia a dou luni consecutiv, pentru prima dat n ultimii zece ani, relateaz RIA Novosti. Potrivit datelor operaionale, extracia zilnic a Gazprom a sczut la jumtatea lui februarie cu 13,3%, comparativ cu 2008. Per ansamblu, n Rusia extracia a sczut cu 9,9%, n condiiile n care o reducere cu 10% a produciei Gazprom ar putea duce la o scdere a PIB-ului Rusiei cu pn la 0,5%.

Rusia si China au semnat un acord privind constructia unei rafinrii de petrol cu o capacitate zilnic de 260.000 de barili, n orasul Tianjin. Potrivit Wall Street Journal, compania mixt va fi detinut n proportie de 51% de partea chinez si de 49% de ctre partea rus, situatie comuna pentru investitiile strine din China. Acest acord reprezint un pas nainte n directia dezvoltrii colaboarrii energetice intre cele dou tri. Anterior, Rusia a mai semnat acorduri de colaborare cu China, prin care n schimbul unui credit de 25 miliarde de dolari, Rusia se oblig s livreze crbune pentru termocentralele chineze pn n anul 2025. De asemenea, anul trecut China a semnat acorduri comerciale cu Rusia prin care si-a asigurat furnizarea a 300.000 de barili de petrol pe baz zilnic, pentru urmatorii 20 de ani. Nodul gordian al colaborrii energetice ntre cele doua tri rmne exportul de gaz rusesc ctre China, n privinta cruia partile nu au ajuns nc la un acord n privinta pretului. Rusia este foarte interesata s-si diversifice pietele de export ale gazului, dup ce n Uniunea Europeana se confrunta cu o combinatie de reducere a cotei de piat, pe fondul eforturilor trilor membre de a reduce dependenta de gazul rusesc si o scdere a consumului motivat de ncetinirea cresterii economice din spatiul comunitar. i pe relatia cu China, Rusia nu este lipsit de concurent din partea fostelor state membre ale URSS, Turkmenistanul exportnd deja gaze naturale ctre China. Analistii estimeaz, China si Rusia vor ajunge la o ntelegere n privinta exportului unei cantitti anuale de 70 miliarde metri cubi pnla jumatatea anului viitor. S sperm c intrarea Rusiei pe piata chinez a gazelor naturale nu se va traduce printr-o volatilitate mai mare a ofertei n spatiul comunitar, tratamentul diferentiat aplicat trilor cliente la gazele rusesti fiind deja o practic des ntlnit n ultimii ani. .

Gaze naturale

Gazul natural este un gaz inflamabil care se afl sub form de zcmnt n straturile din adncime ale pmntului. Gazul natural este asociat cu zcminte de petrol, procesele lor de formare fiind asemntoare. Compozitia gazului natural const n cea mai mare parte n metan, deosebindu-se de acesta prin compozitia chimic. Importana economic deosebit a gazelor naturale, precum i criza energetic mondial, ndeosebi cea a petrolului, au determinat creterea continu a consumului acestora, impunnd o adevrat campanie de descoperire i de punere n valoare a noi zcminte. n raport cu rezervele de petrol, cele de petrol sunt nc puin cunoscute i evaluate. Pentru zona Extremului Orient, respectiv Asia de Sud i Sud-Est, o importan deosebit n cadrul produciei de gaze naturale o prezint China i Indonezia. Intrat recent n rndul productorilor n domeniu, China a devenit cel mai mare productor asiatic, exploatnd 76,1 mld m3 n anul 2008, ndeosebi n bazinele de hidrocarburi din nord-vestul rii. Al doilea important productor asiatic este Indonezia (69,7 mld. m3 n 2008), cu principalele exploatri n insulele Sumatra i Kalimatan.

Producia mondial de gaze naturale, Sursa: CIA World Factbook, martie 2010 ara Producie* Consum* Export* Import* Rezerve certe** China 82,94 87,08 3,32 7,462 3030 Indonezia 70 36,5 33,5 0 3001 Malaysia 57,3 26,27 21,03 0 2350 3 3 *mld. m / **mld m estimri 1 ianurarie 2010;Sursa: CIA World Factbook, China-estimri 2009, Indonezia, Malaysia-estimri 2008.

Mai sus, avem un tabel cu cele mai mari productoare de gaze naturale din Asia de Sud i Sud-Est. Lund n considerare dezvoltarea accelerat a Chinei din ultimele decenii, putem s tragem concluzia c producia acesteia de gaze naturale se va mri n viitor, pentru a acoperi consumul i pentru a se transforma din importatoare n exportatoare de petrol. n schimb, observm c n Indonezia i Malaysia, producia acoper nevoile de consum, cantitatea produs fiind mprti n jumti aproximativ egale, cu destinaiile consum i export Utizri: Importana gazelor petroliere a crescut n ultimul timp i va crete n viitor, mai ales n condiiile meninerii crizei energetice. GNL ( gazele naturale lichefiate) au un mare rol n acoperirea vrfurilor de consum i ncep s aib importan pentru motoarele cu ardere intern(n CSI, Japonia, SUA), constructoarele de autoturisme fcnd deja testri n aceast direcie. Putem trage de aici concluzia c gazele naturale sunt att un important combustibil, ct i o materie prim semnificativ n actuala balan energetic. Comerul cu gaze naturale: Unele state aleg s exporte gaze naturale, rezultatul unei producii semnificativ mai ridicat dect consumul, altele, cum ar fi Japonia, lipsite de resurse naturale ( doar 21 mld. m 3 gaze naturale rezerve certe-extimare CIA World Factbook, 1 ianuarie 2010) aleg s l importe. Astfel Japonia import anual 90 mld m3 de gaze naturale, fiind a treia importatoare din lume dup S.U.A. i Germania. O alt mare importatoare de gaze naturale din zon este Coreea de Sud, care deine rezerve certe care de abia depesc 50 mld. m3. Aceasta este nevoit se importe anual 30 mld. m3 pentru a-i satisface cererea de gaze naturale i a-i echilibra balana energetic i nevoia de combustibil alternativ. A treia mare importatoare de gaze naturale din zon este India, care a cumprat n 2009 aproape 13 mld. m3 gaze naturale. Totui consumul ei de gaze naturale este acoperit n cea mai mare parte de producie, aceasta deinnd rezerve certe semnificative de gaze naturale (1075 mld. m3 estimare 1 ianuarie 2010, CIA World Factbook)

Bibliografie: -NEGU, Silviu(coord.), Geografie economic mondial, Editura Meteor Press, 2009, pg. 6768,73; -Central Intelligence Agency- World Factbook: https://www.cia.gov/library/publications/theworld-factbook/index.html ; - http://www.eia.doe.gov/oiaf/ieo/nat_gas.html ; - http://ro.wikipedia.org/wiki/Gaz_natural .