SE

PARALELA 45

Colec{ia UI,IIVERS(TARIA Seric gTLINTELE EDUCATIEI

Referentistiintifi ci:r;:#:T,,i*:.1::#,r:;:;:r",,

Editor: Cdlin Vlasie

Tehnoredactare: autorii Corecturd: Andra Birlog Prepress gi copert6: Viorel Mihart

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romflniei

EZECHIL, LILIANA Vademecum in educafia europeani : ghid de practicl pedagogici I Lrliana Ezechil, Mihaela
Neacgu. - Pitegti : Paralela 45,2007

ISBN

97 8-97 3

-47-0073-8

I. Neacgu, Mihaela
3?1

Copyright O Editura Paralela 45,2007

-i

LILIAI\AEZECHIL

MIHAELA I\EACSU

VADEMECUM TN EDUCATIA EUROPEANA

Ghid de practicl pedagogicl

PAfiALTLA 45

*@

A}TGUMEI{T

lniliativa eiabordrii unui indrumar de practicd pedagogicS, instrument de orientare a activitatii :: formare a studentilor-profesori este, firegte, un act de o incor-itestabili responsabilitate profe..onalf,. Ea dovedeqte inlelegerea faptului ci o refbrmd autenticd a sistemului de invaldmdnt implicd -:considerdri de substan{d in toate componentele sistemului gcolar gi este dependent6, in rnare :tisurd, de formarea personalului didactic. Rodnicia mdsurilor de reformi adoptate este in func{ie .:: competentele qi atitudinea educatorilor, adicd a celor cherna{i sd le duc5 la indeplinire. Avem ?n ':dere locul semnificativ atribuit practicii pedagogice in programul de formare a viitorilor profesori j ore/sdptdmAnd ?n planul vechi de invaldmAnt gi 3 ore/sSptdmAnd ?n noul plan de invdtdmdnt, pe ::ircursul a 2 semestre). Aceastd misurd ?gi poate demonstra utilitatea nu prin ea insdEi, ci prin , -'losirea intensivd gi ralionald a acestei resurse. Tocmai unui asemenea deziderat ?i rdspunde
-.crarea de laga.

Prin modul in care este conceput, caietul de practicd pedagogica probeazd o temeinicd ,'-indartentare gtiinfificd a activitalilor practice, vizdnd forinarea competenlelor pe care le comporti -.inducerea actului de instruclie qi educatie. Aldturi de o temeinic[ pregdtire de specialitate, ::struirea psihopedagogicb, teoreticd qi practicS, pot asigura formarea viitorilor profesori, in -,-rncordanld cu exigentele educaliei societ[tii din vremea noastri. Autoarele pomesc de la ideea, confirmatd in intreaga experienld gcolari, cd a qti s[ :tstruieqti gi sa faci educa{ie ?nseamnd nu numai vocafie, ci qi competenle, atitudini, abiiitbfi, :lciusiv pasiune gi diruire care, toate. se inva{5, se formeazd. Postulatul pe care se intemeiaz[
.-rrnlarea conduitei didactice a profesionistului din inva{amdnt este acela cb descrierea proceselor nu :>te suficientd pentru o formare autenticd, ci este necesar sd se ?nsugeascl gi tehnicile de lucru, ,rrmarea unor capacitali, la baza acestora stdnd exerciliul practic. Comportamentele didactice nu :;lnt numai rezultatul unei inv5ldri cognitive, ci pun in joc numeroase deprinderi, capacitdli, -ompetenle.

In acelagi timp, autoarele se

detaqeazd tran$ant de modele desuete inspirate de principiul

.:rsugirii globale a metodologiei de lucru cu elevii, promov6nd o viziune modernd a formbrii bazatd descompunerea demersului didactic in acliuni, tehnici, comportamente, atitudini care pot fi .dentificate, observate, insuqite. Ne exprimdm convingerea c5, prin utilizarea priceputd a acestui .rstrument de cdtre studenfii-viitori profesori, la nivelul Universitilii din Pitegti se va acumula o rogati gi rodnicd experien![ practicd in domeniul preddrii-invaldrii eficiente. Un astfel de deziderat este in acord qi cu actualele tendinle de pe piala europeand a serviciilor educalionale, referinfd pe care autoarele au luat-o, de asemenea, ?n considera{ie. Pentru motivele menlionate lucrarea poate constitui un adevdrat VADEMECUM (mergi cu mine!), adicd un insofitor util pe un traseu pe care cdutarea e cel pulin la fel de importantd ca gi destinalia ins6gi.

:e

Autoarele, aprilie 2007

I.
;re$terea

COMPETEI{TELB PROFESORULUI EUROPEAN

accent pe

in contextul actual al evoluliilor din Europa se pune din ce in ce mai mult

rolului educatiei qi, in general, al procesului de formare/dezvoltare profesionald in acord .'u provoc[rile declanqate in acest stadiu al afirmdrii societdtii cunousterii qi al lansirii ideii invdldrii pe toatd darsta vielii. Acest cadru de referinli a pus in evidenlb o serie de mutalii care s-au produs la nivelui
rricdrei profesiuni: . revizuirea conlinutului pregdtirii profesionale (ce se predd, ce se transmite?) . esenlializareaconlinuturilor o orientarea pragmatici a acestora pentru a le apropia de spiritul antreprenorial o accentul pe aspectele procedurale o centrarea nu atdt pe confinuturi, c6t mai ales pe dezvoltarea personald r schimbarea perspectivelor metodologice in sensul valorizdrri superioare a lucrului in grup/in parteneriat, pe invdlarea in chiar mediul de produc{ie.

O consecinld fireascd a acestui fapt o constituie necesitatea cregterii calitAlii procesului

educational qi, ?n leg[turd cu aceastd aspiralie, imbundtdlirea imaginii publice a meseriei de profesor.

Pe acest fundarnent s-a constituit la nivel european Releaua Europeand a Politicilor care Profesorilor (The European Network on Teacher Education Policies, ENTEP). Din datele culese de reprezentanlii !6rilor membre ale ENTEP rezultd cA abilitAfile gi competen{ele --onsiderate a fi definitorii pentru un profesor bun in general se regdsesc Ai in modelul european al :rofesorului. Prin urmare, acest tip de profesor nu trebuie sd fie neapdrat, un super-profesor. El ar avea, :ctugi, un nou profil uman gi profesional din care nu ar putea lipsi cdteva calitlfi esentiale: 1. Sd aibi o identitate europeani - ceea ce inseamnd ci ei trebuie sd aibd in continuare o identitate nalionald, dar si aibd, de asemenea, conqtiinta unitdlii in diversitate gi sa adere la valorile transnafionale, avdnd - astfel * mintea deschisd cdtre lumea larg6. 2. Si aibi cunoqtinte despre contextul european, despre alte politici educalionale gi alte sisteme de invdiimdnt. Sa vad[ valorile gi politicile educationale nafionale in relalie cu
''rzeazd, Formarea

cele europene.

3. Si adere la multiculturalismul
4. SI aibi competente 5. 6. 7.

european. Sb aibd o relalie pozitivd cu propria cultur[,

dar sd fie deschis sd accepte qi alte manifestdri cu caracter cultural.

de a utiliza alte limbi europene. Sd foloseascd mai multe limbi europene cu competenle de niveluri diferite. Si manifeste un profesionalism de tip european Si adere la ideea de cetdlenie europeand SI cunoasci misura calitifii europene

Profesorul european trebuie sd gtie sd formeze t6ndrul care tr[ieqte in aceastd lume extrem de f-lexibilb gi sa il inarmeze cu calitdlile necesare pentru a reugi in societatea cunoagterii asumdndu-qi astfel sarcina de a invdla pe toat[ durata vielii. Pentru aceasta, absolventul format in qcoaia d,e aziva trebui: o sd fie motivat sd invele gi dupa absolvirea gcolii obligatorii o sd invele sd invele gi sa facd acest lucru in mod independent r si qtie sd proceseze informalia esenliali o sd foloseascd noile tehnoloeii informationale

s[ aibd spirit antreprenorial si conrunice eficient sd dispund de cultur[ vizual6 etc. Pentru rnotivele menlionate considerdm util ca viitorul profesor care se calif-rcd pentru aceasti profesiune in cadrui Deparlatnentului pentru Pregdtirea Personalului Didactic, Univelsitatea din Pitegti, sh cunoasc[ competenlele necesare profesorului european, pentru ca, achiziliondndu-le, sa aibd o gansd in plus de a accede pe piala europeand a serviciilor educalionale.

. r o o o

sf, dispunh de creativitate Ei capacitate de inovare sd rezolve problerne

Competen{ele profesortrlui european

CONI

PETENTE

DESCRI PTORI

: i: i::#:[;;ilrui'l-;[f.,,.
institu{ional5
1. competenfe de organizare fl"r,3ti::n:l

c,ase scolare;

stabilirea unor acorduri induntrul insti-

de a organiza timpul, spa{iul, resursele de care dispune o

qcoald;

de a colabora cu alli profesori pentru realizarea unor

. ::';::##';T:'Jul. .,"u'pentru a o transrorma

intr-un ,n.diu pldcut de invdtare:

2. competenre de organizare
clasei de

elevi

u' .

ffJ.::'fffi:tti'Jiil"

' *;ili:,*',:lf Jiffi:::

.
3' competenfe de

de a corela diferite tipuri de activitali in direc{ia atingerii scopurilor educative vizate; activitrli in slujba rezoivrrii

#;:il::".i:$ffilei"',t":l: qi de a orienta

, :: : innl,#*ihl.l T."ril:'J:fix'::::lt'
relafionare .

qi a sL concentra pe relaliile cu elevii; de a provoca motiva{iile, interesele de cunoaqtere, curiozitatea elevilor;

de a favorizastabilirea unor relalii cu caracter interpersonal intre elevi; de a facilita stabilirea unui climat pllcut, stimulativ in sala de clas[;

: li i i*fi#ff#***Tl*:,,,,
4. competenfe de

comunicare '

gibile pentru elevi; de a purta disculii libere cu elevii;

:i:iff*****ru;i+,

*i'

Ei*

. . . . . . . :
Competenfe de

de a opera eu litnbajul nonverbal; de a inilia comportalnente congtiente de sustinere, dezacord, relirz, legAndu-le de scopuri comunicative clare; de a urmdri inlelegerea mesajelor educa{ionale; de a identifica nevoile eievilor; de a proiecta scopuri pebazanevoilor descoperite; de a proiecta Ia nivel disciplinar qi interdisciplinar;
<le a alege

entru itatea iu-le, planificare

metodologia, mijloacele didactici in functie

. . . . .

de obiectivele stabilite; de a verifica des{bqurarea cursurilor, proceselor gi rezul-

nsti_
rne

tatelor didactice; de a culege date despre desfEqurarea procesului; de a evalua justefea actiunilor planificate qi nivelul acceptabil ai rezultateior oblinute; de a conecta diferite niveluri ale planificarii; de a transfera rezultatele evaiudrii individuale la nivelul grupului;
de a realiza liste de verificare; de a utiliza listele de verificare pentru identificarea

. . . :
cornpetenfe

unor rrma pune lare; ienta r,[rii itati; Lrcini curirperiv

' psihopedagogice . oo .

diverselor modalitSli qi stiluri de ?nv6!are ale elevilor; de autiliza metodologiile, strategiile qi mijloacele didactice in funclie de stilurile de invdlare ale elevilor; de a stdpdni diferite modele de invifare; de a utiliza contractul de studii ca un instrument de resPonsabilizate a elevilor; de a realiza diverse activitdli complexe, bogate in stimuli, precum qi diferite situalii de instruire pentru a stimula realizarea obiectivelor ?n funclie de capacitdlile fiecdrui elev;
de a identihca qi compara diferite metode didactice;

. . . - Competente didactico '=todologice . . . . .

de a alege metodele in funclie de stilul de invdtare al elevilor; de a opera cu diferite metode qi strategii pentru a satisface diferitele nevoi; de a manageria timpul in funcfie de ritmul elevilor; de a identifica gi aplica schimbdrile potrivit itinerariului didactic urmbrit; de a utlliza diferite instrumente pentru elevii cu nevoi
speciale;

in

de a utiliza capacitdlile elevilor pentru a forma altele noi; de a identifica p".rout.i" cheie intr-un anumit context pe care se va putea sprijini in realizarea obiectivelor
educafionale; de a gestiona colaborlri in afara qcolii; de a transfera problemele educalionale la nivel politic; de a interacliona cu specialigti din afara qcolii; de a planifica activitdli educalionale cu parteneri din

nteli_

' "

Competen{e de management, resurselor externe

. . . .

, competente

renecrive

. ::T:t#.1';'i:;H::H;il[il3l'!,iu",

:
.

3:'JTiilI'i1-h.,.,.

incepute

si de a-ei schimba

aleggrl]9 fbcute pe bazq datglor colectgte ulterior;

10. competenfe de

tip

european

'

de a percepe dimensiunea european[ a procesului de invdfare gi predare; de a stabili contacte cu alte ldri pentru realizarea unor, programe de mobilitdli; de a cunoaqte instituliile europene implicate in procesul de invdlare gi predare; de a cunoaqte programele europene privind procesul de, invilare qi predare; de a cunoagte organizarea sistemelor gcolare din alte ldri europene; de a cunoaqte modalitalile de structurare, in alte ldri europene, a disciplinei pe care o predd; de a cunoagte metodologia didacticd, utilizatd in alte !6ri europene privind disciplina sa, precum qi privind alte domenii; a sisterneror educa-

flni:TtlT?#3:*tt'":;i3f,7,u'"

de a gdsi qi utiliza instrumente de reglementare

gi

eficientizare a activitbtilor educationale oferite de Comisia Europeand; de a gdsi qi utiliza instrumente informative pentru a participa la programe europene;

: 3:'"'::H:'f 'tr"i:LT;;o,':'iljii:;f'i,li'

i1,11,1i,1i;
,

europene este importfntd pentru activitatea sa didacticd

de a identifica dificultd{ile gi obstacolele (de la nivel: politic, instituJional, economic ai cultural) care stau in calea atingerii dimensiunii europene a pred6rii qi inv[!6rii; ' de a realiza legdtura dintre contextul european gi cel
local in procesele de predare qi invdlare; de a opera ca mediator intre spaliul european gi cel tlmqulnrgceseloq de predale 9i inva!19, .local !n

t0

l-

II. COMPETEI\TELE
rba de

PROFESORULUI

- un model romenesc

nor
rsul

llte tdri

ViitorLrl prof'esor care se fortneazia in cadrul Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic al Universit[lii din Pitegti trebuie sd fie preocupat de a cunoagte, de asemenea, standardul national al prof'esiei de profesor, aga cum a fost el elaborat de cbtre M.Ed.C deoarece acest cadru de ref-erinfd respectd nevoile inteme de formare profesionali in domeniu . Iatd de ce, in continuare, vom pune in relalie tipurile de cornpetenle precizate in acest staniard cu categoriile de activitdti vizate prin activitatea de practici pedagogicd. Scopul acestor ,,rtnonizdri este de a-l ajuta pe studentul practicant sd congtientizeze cu mai multd uqurinld succesele :. care le realizeazd pe parcursul stagiului de practicd pedagogicd sau, dimpotrivd, dificultdlile pe ,are le ?ntdmpin6 in diferite imprejurdri.

![ri
alte
tL d-

COMPETENTE GONERALE
1. Competen{e metodologice

COMPETENTE SPECIFICE
1.1. Utilizarea adecvatd a conceptelor gi teoriilor din qtiin{ele educaliei (abord[ri

CATEGORII DE ACTIVTTAII VIZATE PRIN ACTIVITATEA DE PRACTICA PEN,q.COGTCA

Asistenle la lec{ii Proiectarea lecliilor Sus!inerea iecliilor proba+finald)

)$i
mi-

ua
pat;

unii
lLa

Livel

rin
irii;
cel
cel

2. Competente de comunicare

Ei

relationare

interdisciplinare, didactica generalS qi a specialit[1ii, psihologie, filosofia educa{iei, noile educa{ii ?n,,societatea cunoagterii"); 1.2. Aplicarea conceptelor qi teoriilor moderne privind formarea capacitSlilor de cunoagtere; 1.3. Proiectarea continuturilor instructiveducative; 1.4. Organizarea adecvatd a activitdtilor didactice in func{ie de tipul de leclie dominant; 1.5. Utilizarea metodelor gi strategiilor de predare adecvate particularitdlilor individuale/de grup, scopului qi tipului lecliei; 1.6. Stabilirea materialelor gi auxiliarelor didactice utilizate in activitdlile de invSfare: 1.7 . Utilizarea optimd a factorilor spafiotemporali in vederea eficientiz[rii procesului instructiv-educativ; 1.8. Manifestarea unei conduite metodologice adecvate in plan profesional; l.9.Realizarea activitatilor instructiveducative in conformitate cu obiectivele recizate. 2.1 . Stdp6nirea conceptelor qi teoriilor modeme de comunicare: orizontald/verticald, cornplexd totald (ectosemanticd); multipl[; diversificatd gi specific6; 2.2. Manifestarea comoortamentului

. . .

Proiectarea gi suslinerea unor leclii Autoanalizalectiilor

Activitdli de cunoa$tere a elevilor si relationarea cu

tic Ai a,,orientdrii helping"; 2.3. Accesarea diverselor surse de informare in scopul docurnentdrii; 2.4. Proiectarea, conducerea qi realizarea procesului instructiv-educativ. ca act de comunicare.

acegtia

pietbrii figei

in

vederea compsihopeda-

. .

gogice.

Lucrul in echipd (cu colevederea suslinerii unor lecjii in sistem team-

gii, in

teaching).

Activitali de colaborare

cu

3. Competenfe de evaluare a elevilor

Proiectarea evaludrii (faze, forme, tipuri); 3.2. Utllizarea strategiilor adecvate de evaluare individual6/de grup;
3. 1 .

. . . .

profesorul mentor, cu tutorele, cu corpul profesoral). Proiectarea lecliei de evaluare. Selectarea celor mai potri-

vite metode de evaluare in

funclie de parametrii viza\i. Analiza unei probe de evaluare.

3.3. Elaborarea instrumentelor de evaluare in functie de scop gi particularitAlile individuale/de grup; 3.4. Utilizarea metodelor de evaluare specifice.

Aprecierearezultatelor gcolare in urma aplicbrii metodelor de evaluare specifice.

4. Competenfe psiho-sociale

4.1. Valorificarea metodelor qi tehnicilor de cunoagtere qi activtzare a elevilor; 4.2. Asumarea responsabii[ a rolului social al cadrului didactic.
5.1. Exersarea Llnor comportamente rele-

Aplicarea unor

metode activ-participative activitatea de predare.

in

5. Competenfe tehnologice

. .

Organizarea unor activitdti didactice pe grupe.

vante pentru perfec!ionarea activitdtii

didactrce; 5.2. Conceperea qi utilizarea rnaterialelor /mij loacelor de invdtare. 6.1. Utilizarea metodelor gi tehnicilor de autocontrol ps ihocomportamental ; 6.2. Adoptarea de conduite eficiente pentru depdqirea ,,situatiilor de uizd"; 6.3. Asumarea integral[ a diferitelor roluri specifice profbsiei de cadru didactic 6.4. Manifestarea unei conduite (auto)reflexive asupra activitatilor didactice/pedagogice proprii; 6.5. Asimilarea cuno$tin{elor de tip organizational.

Proiectarea unor lec{ii.

qi

suslinerea

Elaborarea gi utilizarea unor

mijloace didactice adecvate lec{iilor suslinute.

6. Competen{e de management al

Activitdli de

carierei

al

management
?n

procesului didactic

condiliile suslinerii lecliilor. Solulionarea unor situalii de conflict la nivelul clasei de elevi. Exersarea diferitelor roluri

pe

durata activiralii

de

practic[ pedagogicd: de proiectare, de conducere a acti-

grupului de elevi, de consiliere a elevilor, de exarninator. Analiza gi comentarea lec!iilor suslinute. Activitili de organizate a clasei de elevi,

vitalii didactice 9i a

12

III. CODUL DEONTOLOGIC AL PROFESIUNIT DE EDUCATOR

Departamentul pentru Pregdtirea Personalului Didactic al UniversitSlii din Piteqti recomandd atAt viitorilor profesori, cflt gi cadrelor didactice existente ?n releaua sistemului de invd!6mAnt, Junoa$terea Ei respectarea codului deontologic al profesiunii de educator. Acest cod deontologic :ste in acord cu noile reglementf,ri cu acest specific de pe pia{a europeanf, a serviciilor educa}ionale.

Principii:

2. Angajamentul fafd de profesiunea didacticd 3. Comportamentul etic fa!1de colegii de profesie 4. Angajamentul fald de comunitatea qcolard gi sociald.
Angajamentul fa{i de elevi Cadrul didactic se strdduieqte in permanenll si ajute elevii cu care lucreazd in a-gi realiza :otentiaiul de care dispun pentru o completd integrare in via{a gcolar[ qi sociald. De aceea, acesta lucreazd pentru a stimuia spiritul de investigalie al elevilor, achizitia .-unoaqterii, realizarea inlelegerii qi dezvoltarea scopurilor personale pe termen scurl qi lung. in vederea realizdrli acestor obligalii statutare fa!6 de elevi, cadrul didactic: i. Nu va impiedica elevii in ac{iunea independentd privind reahzarea inv[ldrii 2. Nu va impiedica elevii sd formuleze qi sb exprime diverse puncte de vedere 3. Nu va indepdrta de elev temele sau disciplinele relevante pentru progresul acestora 4. Va face tot posibilul pentru anuleza in vreun fel sdndtatea gi siguranfa elevilor 5. Nu va crea situalii stdnjenitoare sau umilitoare pentru eievi 6. Nu va exclude elevii din vreun program de studii qi nu va face nicio discriminare intre aceqtia din niciun fel de motiv (rasd, religie, sex, vdrstd, etnie, vederi politice, statut
social etc.). 1. Nu se va folosi de relalia profesionald pentru a-gi atrage vreun avantaj personal. 8. Nu va face publice informalii personale despre elevi in mdsura in care acestea nu servesc diverselor scopuri profesionale sau nu sunt solicitate de instanlele desemnate prin lege.

l.

Angajamentul

fali

de elevi

1.

ror

lte

2.
:ai
uri
de

Angajamentul faf[ de profesiunea didacticl Profesiunea didacticb este investita de societate cu incredere gi responsabilitate privind cele

roa+i L LI-

TU-

ere

inalte standarde. in ideea cd increderea in calitatea serviciilor oferite influenleazd in mod direct societatea in ,:sarnblul sdu, cadrul didactic va face tot posibilul pentru a contribui la ridicarea standardelor :rofesionale, pentru a crea un climat propice exerslrii profesiei gi pentru a crea acele condilii de :litate care vor atrage cdtre cariera didacticd persoanele potrivite pentru o astfel de meserie. Se :sigurd,^totodatd, de prevenirea intr6rii in aceast[ profesie a persoanelor necalificate in acest sens. ln vederea realizbrii acestor obliga{ii statutare fala de profesiunea didactic[, cadrul didactic: f . in situalia participdrii la concursuri pentru ocuparea unor funclii, nu va face declara{ii false gi nici nu va ascunde date referitoare la competenle gi calificdri. 2. Nu va contribui la intrarea in domeniu a niciunei persoane despre care qtie cd nu are califi cdrile qi atributele necesare. 3. Nu va face vreo declaralie fals[, ?n cunoqtinld de cauzd, privind calificdrile vreunui candidat pentru diverse pozilii profesionale. 4. Nu va sprijini nicio persoand in procesul predirii neautorizate.
1a IJ

5. 6. 1. 8. 9.

Nu va face publice date despre colegi oblinute in decursul activitdfii, dacd acestea nu fac obiectul diverselor scopuri profesionale sau nu sunt solicitate de institufiile autorizate de lege in acest sens. Nu va face declaralii riutdcioase, tn cunogtinld de cauzd, despre niciun coleg. Nu va accepta nicio atenlie, cadou sau favoare care ar putea influenla deciziile profesionale sau acliunile specifice. Va fi caracterizat de sinceritate ?n toate chestiunile legate de profesia didacticd. Nu va discrimina din niciun punct de vedere (rasd, religie, sex, vdrst6, etnie, vederi politice, statut social etc.) vreun coleg, dacd este calificat, privitor la beneficii sau participare la orice forml de organizare profesionald.

Comportamentul etic fa{i de colegii de profesie Cadrul didactic, in realizarea relaliilor etice cu ceilalli colegi, echitabil pe to{i membrii profesiei didactice.

3.

ii

trateazl, in mod corect gi

L
2. 3.

Nu va face publice informalii confidenliale privitoare la colegi, decdt dac[ sunt solicitate
de lege.

Nu va face, in mod intenlionat, declaralii false despre vreun coleg sau despre sistemul
gcolar.

Nu va afecta libertatea de alegere a colegilor qi va acfiona pentru a indepdrta for{ele ce obligd educatorii sd suporte acliuni qi ideologii care incalcd integritatea profesionald individuali.

de comunitatea qcolarl qi sociali Ca gi educatori suntem r[spunzdtori de participarea la dezvoltarea programelor gi politicilor educalionale qi de interpretarea acestora pentru comunitatea gcolari qi cea sociald. ln vederea realizdrii acestor obligalii statutare fa!6 de comunitatea gcolard qi social[, cadrul didactic: 1. Are responsabilitatea imbundtdlirii oportunitlfilor educalionale pentru toli. 2. Recunoagte faptul ci orice institulie educalionald are o persoand autorizatl. sd interpreteze politicile educafionale ofi ciale. 3. Recunoagte dreptul qi responsabilitatea publicului de a participa la formularea politicilor educalionale. 4. Evalueazi, prin intermediul procedurilor profesionale potrivite, condiliile de realizare a activitllilor educalionale din interiorul instituliei, gi face cunoscute deficienlele majore qi ac\ioneazd p entru a r ezolv a s ituali i I e re sp e ctive. 5. Foloseqte facilitdlile educa{ionale pentru scopurile prevdzute, in concordanld cu politica, legile gi reglementlrile specifice. 6. Igi asumd responsabilitdli politice gi cetdfenegti, dar se feregte de a utiliza privilegiile gi poziliile profesionale pentru a promova candidali politici sau activitd{i partizane. 1. Iqi ia mdsurile de precaulie necesare pentru a face distinclia intre punctele de vedere personale qi cele ale instituliilor educalionale la care este afiliat. 8. Nu va distorsiona sau interpreta necorespunzbtor fapte privind probleme educafionale in public sau prin intermediari. 9. Nu va folosi privilegiile institulionale pentru cdgtiguri sau avantaje personale. 10. Nu va oferi cadouri sau favoruri pentru a obline avantaje speciale.

4.

Angajamentul

fafl

(document realizat in colaborare cu lect.univ,drd. Emanuel Soare)

I4

fac

[e de

IV. ARIILE CURRICULARE SI OBIECTIVELE LOR

Ariu curriculard reprezintd ttn set
cle discipline Scolare core ou fn contun unLtmite obiective metodologii Si cctre o/brd o viziune mLtlti- Si/sau interdisciplinard qsLtpra disciplinelor de studiu.
Si

rofe-

.
itice,

re la

. .

:ct

gi

de importanta diverselor dornenii culturale care structureazd personalitatea umand, precum gi de conexiunile dintre aceste domenii. Ariile curriculare rdrnin aceleagi pe ?ntreaga durat[ a gcolaritdlii obligatorii qi a liceului, dar ponderea lor pe cicluri gi pe clase este variabilS.

Curicuiumul nalional din Romdnia este structurat in gapte arii curriculare, desemnate pe baza unor principii gi criterii de tip episternologic qi psihopedagogic. Ariile curriculare au fost selectate in conformitate cu finalitdlile inv[lSmdntului, lindnd cont

;itate emul
rle ce onal5

VII.

V. VI.

IV.

I. II. IIl.

Limba gi comunicare Matematici 9i $tiinle ale naturii Om gi societate Arte Tehnologii Educa{ie fizicd qi sporl Consiliere gi orientare
Si

Ciclurile curriculsre reprezintd periodizdri ale Scolaritdlii care au tn comun obiective specifice
grtrpeazd mai mnlli oni de studiu, aparyindnd uneori de niveluri Scolare diferite.

icilor
adrul

. .

Aceste periodizari ale gcolaritalii se suprapun peste structura formald a sistemului de inv5![mint, cu scopul de a focaliza obiectivul major al fiecdrei etape $colare qi de a regla procesul de invbldmdnt prin interven{ii de naturd curriculard. Ciclurile curriculare sunt prezentate in schema de mai jos.
(Activitlfile de practici pedagogici
se deruleazd

cu precidere pe ariile curriculare marcate cu albastru)

inter.icilor

19 g
1

Liceu teoretic,
tehnologic, vocafional $coala profesionali $coala de ucenici

1'7

XIII XII XI

: , ;

Specializare

16

ore gi

if
ViII
Observare gi orientare

Aprofundare

litica,

14
t-1

iile

qi

t,

InvitimAnt gimnazial

nii
VI -'V
Dezvoltare Dezvoltare

11

'edere

10

ale in

9^ ^ d
1

InvdfimAnt primar

iV iir
Ti

t'
Anul
pregdtitor

Achizi{ii fundamentale

Soare)

5
+
3
i

invlfnm6nt pregcolar

15

Introducerea ciclurilor curriculare vizeazil crearea continuitdlii 1a trecerea de la o treaptd de gcolaritate la alta (grAdinifa-invdldmdnt primar, primar-gimnaziu, gimnaziu-liceu) prin:

. . . .

transferul de rnetode; stabilirea de conexiuni explicite la nivelul curriculumului; crearea premiselor necesare pentru extinderea gcolaritdlii cdtre vdrstele de 6 qi 16 ani; construirea unei structuri a sistemului de invaldmdnt mai bine corelate cu virstele psihologice.
a grddinilei

Ciclul curricular al achizifiilor fundamentale (grupa pregdtitoare unnatd de clasele I qi a Il-a) are ca obiective majore:

acolo unde existd,

r . . . .

&coffiodareala cerinlele sistemului qcolar qi alfabetizarea iniliald; asimilarea elementelor de bazd ale principalelor limbaje convenlionale (scris, citit. calcul aritmetic); stimularea copilului in vederea perceperii, cunoaqterii qi st[pdnirii mediului apropiat; stimularea potenfialului creativ al copilului, a intuiliei gi a imaginaliei acestuia; fomarea motivf,rii pentru inv[lare, inleleasd ca o activitate social[.

Ciclul curricular de dezvoltare (clasele a III-a gi a Vl-a) are caobiectiv major formarea capacit6tilor de
bazd. necesare

pentru continuarea studiilor. Totodatd vrzeazd'.

. . . . . . .

dezvoltareaachizitiilor lingvistice gi incurajarea folosirii limbii romAne, a limbii materne qi a limbilor strSine pentru exprimarea in situalii variate de comunicare; dezvoitarea unei gAndiri structurate Ei a competenlei de a aplica in practicd rezolvarea de
probleme; farniliarizarea cu o abordare pluridisciplinard a domeniilor cunoaqterii; constituirea unui set de valori consonante cu o societate democraticd gi pluraiistd; incurajarea talentului, a experienlei qi a expresiei ?n dif-erite forme de arta; fbrmarea responsabilitAlii pentru propria dezvoltare gi sdndtate; formarea unei atitudini responsabile fa!6 de mediu.

Ciclul curricular de observare gi orientare (clasele a VII-a gi a IX-a) are ca obiectiv major orientarea in vederea optimizirii opliunii gcolare gi profesionale ulterioare. El vizeazd totodatd:

. . . .

descoperirea de citre elev a propriilor afinit61i, aspiralii gi valori in scopul construirii unei imagini de sine pozitive; forrnarea capacitdlii de analiz[ a setului de competenle dobdndite prin invdlare in scopul orient[rii spre o anumitd carier[ profesional6; dezvoltarea capacit[tii de a comunica, inclusiv prin folosirea diferitelor limbaje specializate; dezvoltarea gAndirii autonome gi a responsabilitalii fa![ de integrarea in mediul social.
qi

Ciclul curricular de aprofundare are ca obiectiv major ad6ncirea studiului in profilul

specializarea aleas6, asigurAnd, in acelaqi timp, o pregdtire generald pebaza opliunilor din celelalte arii curriculare. Acesta vizeazd totodatb:

. .

dezvoltarea competenlelor cognitive ce permit relalionarea informaliilor din domenii inrudite ale cunoagterii; dezvoltarea competen{elor socioculturale ce permit integrarea activd in diferite grupuri sociale;

l6

formarea unei atitudini pozitive gi responsabile fald de ac{iunile personale cu impact asupra mediului exersarea imaginaliei qi a creativit[fii ca surse ale unei viefi personale qi sociale de calitate.

Ciclul curricular de specializ^re are ca obiectiv major pregdtirea in vederea integrdrii eficiente ittvdldmdntul universitar de profil sau pe piala muncii. Acesta vizeazd, si

?n

. . .

dobdndirea increderii in sine qi construirea unei imagini pozitive asupra reugitei personale; luarea unor decizii adecvate in contextul mobilitdlii condifiilor sociale gi profesionale; inlelegerea gi utilizarea modelelor de funclionare a societdlii qi de schimbare sociald.

{
T

;
$

me qi ea de

najor

.i unei

ilul

qi

:lelalte

17

V. STANDARDELE DE CALITATE PENTRU PRACTICA

PEDAGOGICA*
ramul
Indi catori de performanld : Mentorul de practici Pedagogici Tutorele de practicl

Frecvenla participarii la activitatile de practicI pedaRespectarea programului qcolar gi a discipiinei din gcoala

de aplica{ie

2.

Activi

didactice la care studentul este

Mentolul de lrracticl

rtici
Tutorele de practicl Pedagogicl
J

Ind icntor i de 1:erfbrmanYd:

maxim
Reler,'an!a observafiilor con-

semnate in caietul de practica pedagogica pe durata activitatilor observattve Claritatea obiectivelor formulate in nroiectul didactic Capacitatea de abordare a cun iculumului qcolar Prin curai si indr[zneald

Adecvarea metodelor qi mijloacelor didactice utilizate in leclia predati la

scopurile gi obiectivele Prectzate in proiectul didactic Relevan{a criteriilor utilizate in evaluare Capacitatea de alternare a dif-eritelor forme de evaluare gi strategir evaluative in conformitate cu scopurile qi obiectivele urmirite Capacitatea de utilizare a noilor tehnologii informa!ionale in sus{inerea lectiei de nroba/frnale Capacitatea de a promova o manierd de predare de tiP
creativ.

18

----*-.-..il

Respectarea codului deontologic al prof-esiunii de educator.

5.
I n d ic

Produsele realizate
ator

i d e P er.fo r manl d :

Mentorul de Practicl

Tutorele de

Capacitatea de a intocmt un proiect didactic in mod profesional. Capacitatea de a intocmt o fitd psihopedagogicl oferind infonnalii relevante

bentru elevul aflat

sub

Capacitatea de a se imPlica in activitdli cu caracter extragcolar Pentrll care va aduce documente doveditoare.

Capacitatea de a realtza caractertzarea Psihosociall a unei clase de elevi'

Disponibilitatea de a tealiza activitati ;i/sau Produse educalionale, altele decdt cele precizate Prin obiectivele practicii Pedagogice (Partt.ipari la sesiuni de comu-

niciri qtiintifice Pe teme

activitlli cu caracter

pedagogice, scrierea de articole, c6r!i, imPlicare in

edu-

cativ: acliuni antidrog. antialcoolism, imPotriva trafi cului de catne vie, resPectul diferenlelor etc')

* Not[: FiEa standarderor

pedagogicl are rolul unei de calitate pentru activitatea.de practic' pedagogica' cdt 9i de atdt de c6tre tutorele de pricticd evalu'ri cu caracrer grobal Ei va fi .o*pGtuta le au asupra de a-gi confrunta percepliile pe care care vor avea, astfel, posibiritatea cdtre mentor cu care ei vor avea un cadru de referin![ in raport calitalii activitilii desfrEurate, Pe aceast6bazd', vorrealiza,incolaborare,pfogram.ati*Uunafilirecontinu[acalitdliiacesteiactivitali'
20

F*._

VI. PROGRAMA ANALITICA LA PRACTICA PEDAGOGICA

' ' f

Scopul f'undamental al practicii pedagogice: familializarea studenfilor cu institutia Ecolard ,ri exersarea unor compoftanente specifice meseriei de profesor. Obiectivele generale ale activitifii de practicb pedagogici: o Exersarea unor comportamente profesionale relevante pentru profesiunea de profesor. o Facilitarea procesului de integrare a studenlilor practicanti in mediui gcolar. Pdna la sf6rqitul stagiului de practici pedagogicd, studenlii vor achizi{iona urmdtoarele :'ri de competen{e (in formula detaliatd din planul albturat): Competente de detaliu

Tipuri de comportamente
ompetente cognitive

si
a

cunoascd mediul institulional

al qcolii gi organi-

zarea acestuia; sd cunoascd particularitd{ile de invdlare gi manifestare

,mpetenfe procedurale

,--,-,mpeten{e

p'lrtamental-atitudinale

elevilor; sd cunoascd principaiele documente gcolare gi modul de utilizare al acestora in situalii concrete de instruire; sd cunoascd modul de proiectare, organizare gi realizare a lec{iilor; sd cunoascS diferitele roluri pe care le joacd profesorul in cadrul institutiei scolare. sd elaboreze documente gcolare necesare in activit[file didactice curente: pianificari anuale qi semestriale, fiqa de caructerizare psihopedagogicd a elevului, figa de caracterizare psihosocialS a clasei de elevi; si proiecteze qi s5 suslind leclii de probd qi finale; sd opereze cu standarde de calitate in proiectarea qi realizarea unui demers didactic; sd foloseascd metodologiile pedagogiei centrate pe elev in predare; sd recurg[ la forme eficiente de organizare a activitdlii didactice gi sd stimuleze invdlarea prin cooperare gi in grup; sb exerseze diverse modalitdfi de eficientizare a activitalilor de predare-inv[fare; sd participe in mod direct la activitdlile specifice qcolii: activithli de consiliere qi orientare in carier| a elevilor, qedinte cu p6rinlii, activitdti extrascolare. s6-gi modeleze propriul comportament in acord cu noile criterii gi standarde de calitate promovate pe plan nalional gi european; s5 manifeste iniliativd in promovarea unui inv6tdm6nt de calitate.

Ll unei

it 9i de
asupra

a1 LI

Nr.crt.

Continutul activititilor de Dractici pedasoeici Activitali de cunoagtere a institu{iei gcolare: spa}iul gcolar, dotdri materiale, documentele scolare, modul de organizare a activitatiior specifice scolii; Activitali de cunoaqtere Ei activizare a elevilor qi a grupului qcolar: intocmirea figei psiho-pedagogice a elevului, intocmirea sociogramei, exersarea unor metode de stimuiare a coonerdrii si creativitdtii: Activit[ti didactice: observarea qi realizarea unor activit[ti de predare, proiectare, efectuare si evaluare a unor lectii, activitili didactice complementare lectiilor; Managementul clasei de elevi: activitAli de observare a managementului activitdlilor de predareiinvdlare qi a managementului grupului qcolar in calitate de diriginte (managementul activit[tilor educative, managementul conflictelor, managementul diversitdtii etc.): Activ tati de consiliere gi orientare profesionald: implicarea studen{ilor in activitdli de consi iere psiholoeicd a elevilor si de consiliere in carier6; Activitalile de colaborare a gcolii cu familia qi cu alte medii educative: paniciparea la organizarea gi desfbqurarea unei qedinle cu pirinfii, participarea la organizarea gi desfEEurarea unei activitAti extraqcolare cu elevii (moment festiv, moment comemorativ, excursie de studii, reuniune etc.).

2.

4.

5. 6.

EVALUAREA ACTIVITATII DE PRACTICA PEDAGOGICA

Obiectivele generale ale evaludrii activitlfii de practicI pedagogici: . Stabilirea m[surii ?n care studenlii aflali in activitatea de practic[ pedagogicd au dobdndit competentele vizate; o ldentificarea dificultalilor pe care studenlii le-au intdmpinat pe durata derullrii programului de practicd pedagogica; o Verificarea mdsurii in care studenlii au reugit sd se integreze in mediul qcolar. Forma de evaluare: COLOCVIUL DE PRACTICA PEDAGOGICA (prin probe practice)

PRODUSELE care fac obiectul evaludrii la prima practici pedagogici:

2) 3) 4) 5) 6)

F sa de evidenld si evaluare. Figa de evidenp a lec{iilor la care a asistat studentul practicant+fiqele de asistenld corespunzdtoare ( 1 0 fige de asistentd). Fisa de evidentd a lecliei de probd qi a lec{iei finale susfinute de c6tre studentul practicant. Un proiect de lectie la disciplina de specialitate. Planificarea semestriald + Pianificarea anuald a disciplinei asistate.

Fiqa psihopedagogic6 a elevului.

erceste JiSe se

lYotd: Toate

regdsesc in capitolul ,, Documentele studentului practicont"

PRODUSELE care fac obiectul evaludrii la a doua practic[ pedagogicfl:

I 2

4
5

Fisa de ev denti si evaluare Fi5a de ev dentd a lec lor la care a asistat sfudenful practicant + fi5ele de asistentd corespunzltoare. Fisa de ev dentd a lec ei de probd 9i a lecliei finale suslinute de cdtre studentul practicant. Doud proiecte de leclie: un proiect de ieclie la disciplina de specialitate + un proiect de lectie la dirigenlie Fisa de caracterizare psihosociald a clasei Test erild de evaluare cu 10 itemi adaptat disciplinei de invitdm6nt asistate. aceste JiSe se regiisesc in capitolul ,,Documenlele studentului practicant"

Notd: Toute

22

--*-"....:il

l
__l

\ Itr. MEMENTO: ELEMENITE DE DIDACTTCA APLICATA

l:i sn-l
I

lor
I
I

r r r / r /

0biectivelepedagogice Particularitlfi de definire a obiectivelor operafionale Clasificarea metodelor didactice Proiectarea didactici gi modele de proiecte didactice Tipuri de lecfii Evaluarea rezultatelor gcolare ale elevilor

:l

,aa:

I
";_

tthiectivele pedagogice reprezinti finalitd1i educalionale de tipuri gi grade diferite, inten::'rtati in raport cu care se elaboreaza strategiile de abordare gi realizare a procesului de

r:-ifnant.

nrqI

rsrl
I

__l

rbAndit 'amului

ttbiectiyele generale ale sistemului de invdydmhnr-+finalit[ti pe termen lung exprimate ?n --::::irile de politicd educa{ionald prin intermediul cirora sunt proiectate produsele siste-'-.. -. educational de tip qcolar. i-)r,iectivele de generolitate medie ---+ finalitdli care stabilesc tipurile de comportamente (cui:.:rie. deprinderi, priceperi)ce urmeazd sd fie achizilionate la nivelul unui cicluiprofil de -. ':irndnt. t:thiectivele-cadru --+ performanlele specifice ceurmeazda fi dobdndite prin studiul anumitor - .:.piine de invd!5mdnt gi in slujba cdrora sunt puse conlinuturile, metodologiile, strategiile : :.ctice specifice. t)hiectivele de referin{d --' finalitdli care precizeazd comportamente observabile, rezultate : :itate ale inv6!6rii dobAndite in timp scurt, la capdtul unei secvenle de instruire. Dhiectivele operalionale ----, lsalitdli de detaliu care exprimd procesul achizilionarii de catre : :-, r a unor cuno$tinfe gi reflectd modul in care elevii gtiu sd le utilizeze. t-)biectiveleformative -- finalitdli din domeniul afectiv, motivalional gi atitudinal, care nu se :.: operationaliza in sens clasic, dar ele sunt intenlionalitdli permanente ale profesorului pe ,::3 Ie atinge prin crearea unor situa{ii de predare stimuiative.

il frse
I

:.;uiaritali de definire a obiectivelor operalionale: :::nit rcalizarea obiectivului fundamental al activita{ii didactice vizate; : =:nit esenfializarea conlinutului lecliei qi accesibil izarea acestuia; -:',:eazd secvential procesul de invdtare prin exprimarea 1or clard pe baza verbelor de
.:
a

, ..i07e;
-

t I I
N

.:
);

:iribuie la realizarea unei evaluiri formative; :iribuie la dezvoltarea capacitdlii de autoevaluare in rdndul elevilor;
:eferd la activitatea de invdlare a elevului, nu la activitatea profesorului; .entreaza pe procese, acliuni, acte, operalii observabile, ugor de constatat;

gentie.

-=semneazb cu precizie rezultatele scontate pe diferite secvenle, modificdrile compor:lentale imediate; : Hrmularea lor s[ se evite enunlurile ambigue prin folosirea verbelor intelectualiste (dupd G. -: Landsheere): a cunoagte, a intelege, a asimila, a qti, a sesiza semnificalia, a se familiariza - -. : aprecia; :: 'orrnuleazd'in cdt mai puline cuvinte qi in termeni comportamentali expliciti; ' zeazd o operalie, o acliune singulard pentru a inlesni m[surarea qi aprecierea ei; ;: specificd condiliile didactice, psihopedagogice, in contextul c[rora elevii vor exersa Si vor : --r edi cd au ajuns la schimbarea preconizatd;
LJ

3.
t

Relafiile cu elevii qi corpul profesoral

;

cl i

catori de performanld

Mentorul de practici peda

Tutorele de practici

a stabili cu :r ii relalii deschise, de tip : ]patic.

-

:pacitatea de

-:Dacitatea de a activa clasa ul scolar). :::-lcitatea de a se oferi qi -

-:

Se

implica in activitdli

:,.iate? de a coopera cu

-.,:.,
grca

pentru realizarea unei

in

echipd (team-

axlm

,::'f,te oportunitSli de . - --r:Ck pentru elevi qi de

-"

',:r:lr cu ei un dialog '. ltl\, pentru ambeie

=srni mentori

:rof-esor si elevi). --:,:iatea de a intretine cu

relalii - . ;. CU caracter lucrativ. - ":-.iote& de a respecta

- ::lul

profesorul coor.. --,: de practica qi de a : aceste intAlniri in " -. dezvoltdrii profe-

re

de consultalii pro-

-{doptarea unor atitudini relevante pentru meseria de profesor

Mentorul de practici peda
Tutorele de practicl

unei

atitudini

.. cu

:;tiile ,a activitdtilor de prac:edasosic6. .:rarea de responsabili:rrvitor la propria dez::e personala qi profe:td.

cu cu implicate ?n rea-

relaliile

profesorii,

19

. .

restricliile in care trebuie s[ se incadreze tipul de comportament proiectat; se precizeze criteriile de evaluare, aspectele de ordin cantitativ qi calitativ ale performanlelor elevilor, nivelul la care trebuie s[ se situeze cunogtinfele, deprinderile, capacitalile 1or, precum gi alte achizilii dobdndite prin invdfare.
se specificA

3. Clasificarea principalelormetode didactice gi strategii de instruire

I. Metode de predare-invafare (dupa I. Cerghit, Metode de invdldmdnt, ed.a-II-a, EDP, Bucuregti, 1980)

Metode de comunicare oral6

*expozitive *interogative *conversative

*dezbaterea

*oroblematizarea Metode de explorare a realit[1ii

- nemijlocitd: * observarea sistematic[

xexperimentul *invdfarea prin cercetarea documentelor. vestisiilor - mijlocitl: *demonstra!ia *modelarea Metode bazate pe acliune

- acliune real6: *exerciliul *studiul de caz * proiectul *tema de cercetare *lucrdrile practice
- de simulare: *invdfarea prin joc *dramatizarea *invdtarea ne simulatoare

Metode de rafionalizare a inv[!6rii preoanl

gi

*lucrul cu fiqele *metodele algoritmice

de

Il. Strategii de instruire

(dupd L.Ezechrl, ?n: Didactica. Teoria instruirii. Ed. Paralela 45, Piteqti,2005)

Stratesii directe de instruire

Strategii indirecte de instruire

Strategii de instruire de tip interactiv

instruire *instruirea programatd *instruirea asistat[ de calculator *expunerea *explicalia *observarea *demonstra{ia *lectura/lucrul cu cartea xproblematizarea *studiul de caz *modelarea *simularea *conversatia *dezbaterea

-t
!mv

*rezolvarea de probleme
?n

grup

*jocul de rol
xbrainstorminsul
1/l LA

G,-*

*tutoratui
anlelor lrecum
-

: ,

.:,

..::tegii de instruire
L.Ezechil, ?n: Didactica. : i instruirii. Ed. Paralela ?rtegti, 2005)

*predarea on-line *?nvdtarea prin cooperare

Strategii de instruire de
ential

tip

experi-

*exerciliul *learning by doing *invdlarea prin lucrdri practice *metoda proiectelor xinvdfarea prin descoperire *invdfarea prin investigalie
*predarea/?nvdtarea integratd in muncd

--l
::,..

Strategii de instruire facilitatoare studiului independent

-t
iilor

*stimularea gdndirii critice x instruirea programad *instruirea asistatd de calculator *educatia incluzivb

--l
I

l.

Proiectarea lecliei

-t
-'l *l
:oare
I

: n,l

e carj

ontmul prorectdrii lecliei rdspunde, in linii mari, unor intrebdri fundamentale: ; se urmireqte? sau Ce voi face? o Se stabilesc obiectivele ooerationale r ce mijloace? sau Cu ce voi face? r Se stabilesc resursele de utiiizat (materiale, umane) -:m voi face? . Se stabileqte strategia didacticd o Se aleg cele mai potrivite metode, mijloace didactice qi forme de ?nvildmdnt in raport de confinutul vizat gi de particularitdlile de vdrstd qi individuale aie elevilor .: ce rezultate? sau Cum voi gti daci am o Se stabilesc modalit[tile de evaluare a rllizat ceea ce mi-am propus? perlormantel or el evi lor

-\Iodelul Gagn6-Briggs este cel mai frecvent utilizat in proiectarea unei leclii gi urmdregte - -:::erea urmdtorilor pagi:
rarea atentlel Informarea elevilor cu privire la obiectivele urmdrite R.eactualizarea cunostintelor dob6ndite anterior Prezentareamaterialului-stimul \sisurarea diriiarii invdtdrii Obtinerea performantei \sigurarea conexiunii inverse Evaluarea performantelor Intensificarea procesului de reten i transfer

tea

rleme

25

Tinuri de lectii

I) Lec{iu tle comunicare

Caracteristici vizeaz6,, ?n principal, predarea-?nv[larea

unor confinutr-rri noi; presupune transfer de sernnificatii, negociere a sensului; momentul cornunicirii noilor conlinuturi deline o pondere semnificativd in leclie in raport cu celelalte momente logico-pedagogice;

Variante: o Lec!ii-prelegere o Lec!ii-dezbatere o Lec{ii de descoperire

Lectii-excursie, vizitd

lec1ie-

Lecliiproblernatizate

z) Lectiu ltentru frtrmareu priceperilor

Si

activitatea didactici este orientatd sDre dezvoltarea operaliilor gdndirii gi fornraiea unor capacit[li instrumental-operalionale ; se poate rcaliza in diverse moduri gi prin difbrite tipuri de activitdti; se prezinta in nunreroase variaute; este destinatd in spetd activitdlilor independente dirijate de cbtre profesor;

deprinderilor
Variante:

o o o o

Leclii de fonnare a unor

deprinderi de muncd intelectuala Lectii de laborator Leclii de activitate practicd Lecfii de formare a unor deprinderi motrice

line cont de tehnicile didactice specifice

formdrii unor deprinderi; se va asigura insuqirea unor scheme mentale operatorii; se va explica elevilor scopul activitdlilor ce urmeazd a ft realizate; se vor reactualiza cunogtinlele ce vor fi utilizate in efectuarea lucrdrii; se descriu fazele lucrdrii; se demonstreaz[ modul in care urmeazd si fie efectuatd lucrarea; se prezint6 un model al lucrdrii efectuate
anterior (eventual); se efectueazdlucrarca propriu-zisd de cdtre elevi sub indrumarea profesorului; se analizeazd gi se apreciazd lucrarea prin raportare la o altd lucrare reuqitd; se reface eventual lucrarea nereu fav orizeaz\, procesele de intdrire ; se va preciza materia supusd recapitul6rii sub forma unui plan de recapitulare; recapitularea propriu-zisd se va realiza conform planului prestabilit gi eventual a unei scheme/sinteze a datelor esenliale; se vor oferi explicalii suplimentare pentru completarea eventualelor lacune/clarificarea unor lucruri insuficient intelese: se vor trasa sarcini de lucru pentru elevi in care se vor regdsi cunogtinlele recapitulate; se vor acorda explicalii privind continuarea activitdlii de invalare a elevilor acasd ca tem6(eventua
z6

3) Leclia de recapitulare gi i stemati zure a u no $tin{el r . Variante: o Lecfii de repetare curentd; o Lecfii de sintezb o Lecfii de recapitulare o Leclii aplicative
s

lll.-.

!,..

l--,

L., :-'-

Lecyia de verificure gi upreciere a "eJtllatelor Scolure

/ ,/ ./ ,/ {

r -----alarea'
I

reahzeaz1 controlui rnentului qcolar;

note;

gi evaiuarea

randa-

, -

egoci-

nuturi ;!ie in
-pedaspre

Variante: Lectii de chestionare orald Lectii de evaluare scris6:lucrdri de control, extemporal e, teze Lectii de analizS, a lucr[rilor scrise Lectii de verificare prin lucrdri practice

se vor emite aprecieri materializate in

in apreciere se vor sublinia elementele mai pulin cunoscute de cdtre elevi (la examindriie orale), gregeiile, lipsurile caracteristice (la examinbrile scrise, practice); se vor oferi explicalii suplimentare in vederea corectdrii greqelilor, acoperirii lacunelor; se va realiza concomitent gi sistematizarea materialului verificat (la examinarile orale).
tintegte s6, rcalizeze comunicare, sistemattzare, ventlcare; elevii vor fi antrenafi in diverse tipuri de activitali corespunzdtoare tuturor saicinilor didactice, legate organic ?ntre ele, astfel inc6t lec{ia sd se prezinte ca un tot unitar/ca un sistem; este un tip de leclie predilect pentru disciplinele cu doar lora/sdpt. gi in special ntru ciclul primar.

marea nale;

.; \l Pr ill

--;,.

i tteria

mixtd

{ ,/

inde-

:ciflce
lTlen-

'/
Lctriu de dezvoltare creativd

talilor

,/

incurajeazd

in cel mai inalt

srad

vor fi
azd

sd

,/ elevii vor fi stimulafi sd iqi conceapd propriile produse intr-un mod original; ,/ este un tip de leclie intdlnit cu precddere la
disciplinele subsumate ariei curriculare
Arte

creativitatea, originalitatea, inventivitatea elevilor;

)ctuate

cdtre

.. -:rea rezultatelor gcolare ale elevilor

,a prin

:apitu'ealiza Ltual
a

:...uarea se fundamenteazd pe standarde curriculare de performanfd, orientate spre ceea ce - : :- :.:r ul la frnalizarea parcursului qcolar gi la intrarea in viala socialr. -" "iuarea reprezint[ dimensiunea esenlia16 a procesului curricular, procesul reglator care .* - '-; actorii educalionali despre calitatea actului didactic. in cadrul procesului instructivr- - - 3" aluarea constituie premisa autoregldrii qi ameliordrii continue a acestuia. Evaluarea ii " : - -: :. elevi la o autoapreciere obiectivd gi la o imbun[tdlire continud a performanfelor gcolare. l::tru selectarea tipului de evaluare adecvat scopurilor propuse se poate utlliza urm6toarea
,..' :

-:

penfl'u ficarea

levi in
tulate;

contllevilor

27

In

ce scop se evalueazl?

Orientarea activititii viitoare

Reglarea procesului de predare

invi(are

Certificarea nivelului de cunogtinf e/capaciti{i

Se evalueazd

elevii la inceputul demersului didactic

Se

evalueazi elevii pe parcursul

Se

derulirii procesului didactic

evalueazi elevii la finele demersului didactic

Evaluare prognosticA

Evaluare diagnosticI

Evaluare de inventariere

Evaluare initiali

Evaluare continui

Evaluare sumativi

lnaintea inceperii

Pe

intreg parcursul

inviti rii/form Irii

invdfirii/formirii

La sfirgitul

invi(irii/formlrii

Cind

se

evalueazl

O modalitate frecvent utilizatd, in evaluarea performanlelor gcolare ale elevilor este testul
docimologic. Testul docimologic este un
scopul verificirii cerinlelor unei unitAli de ?nv6!are, a cerinlelor unui semestru sau chiar a unei lectir. Utilitatea lui este mult mai bine pusi in eviden!1 cdnd este aplicat pe secvenle de conlinut mai ample. Testul docimologic mai prezintd avantajul c6, fiind o probA scrisA, qeeazd'.

tip de test special elaborat pentru necesit[file

$colare

in

lii

,/ ,/ ,/

identitatea sarcinilor pentru toli cei examinali; identitatea condifiilor de aplicare gi desfrgurare a testdrii; identitatea criteriilor de utilizat in corectarea probei.

Elaborarea testului solicitd din partea examinatorului anumite abilitdli ?n secvenlionarea sarcinilor, precum gi in dozarea lor dupd gradul de dificultate. Sarcinile reprezint[, de obicei. secvenle concentrate de invdlare ce pretind rispunsuri scurte, ceea ce creeazd gi posibilitatea corectdrii rapide, obiective, prin folosirea unor grile, bareme de evaluare. Alternarea itemilo: (sarcinilor) de dificultate sc[zut[, medie qi mare oferd profesorului examinator prilejul de a stabil. gradul de acces al elevilor la diferite niveluri de performan![. Pentru fiecare item se distribuie ur numir de puncte in corelalie cu gradul de dificultate al sarcinii dupd o scara ce poate depds. numeric scara de notare din sistemul nostru tradi{ional (cu note de la I la l0). Pentru exemplificare, st presupunem ci avem un test cu 18 itemi totalizdnd 175 de puncte La nivelul unui test destul de exigent se poate stabili, printr-o convenlie cunoscutd gi elevilor, c, nota 5 se acordb pentru realizarea sarcinilor testului ?n proporlie de 60%. Restul notelor se stabiles: cu ajutorul unei nomograme de transformare a punctajelor tn note, dupd cum urmeazf,: 60oh din 115:105 puncte pentru nota 5

t'
'llll

lf'

28

-;*

l l
4

l
:

:l
testul

scopul

leclii. rut mai

Se observd cd intervalele dintre notele 1 qi 5 sunt mai mari din punct de vedere numeric; ele -,-:. sarcini mai ugoare, stabilite astfel incdt acordarea notei 5 sd evidenlieze performan{a minim . l.m.a.) suficientd promovabilitdlii. Pentru profesorul care osciieaz6, intre o notf, qi alta, .:::ra ofera de asemenea criterii numerice precise de operare a rotunjirii notei. S-ar putea ' " , jesigut, cd o mdsurare cu at6ta precizie a achiziliilor in domeniul cunoqtintelor nu este '. -: :osibil5, ceea ce este foarte adevdrat. De aceea, este bine de gtiut cd, degi este un test de :, -.1i. testul docimologic nu trebuie sd facd apei in mod exclusiv la memorie, gi cd nu exista " .:. de restrictii in a se formula sarcini care lasd elevului libera capacitatea de a se manifesta qi r- r :. Pentru astfel de sarcini se vor distribui punctaje mai mari. '. .e testului docimologic pot fi supuse, gi ele, unui proces de evaluare de cdtre examinator. Una :: :rodalitSli o constituie distribuirea rezultatelor finale ale testului, convertite in note, in .:::itate cu a$a-numita curbd a lui Gauss pentru a verifica mdsura in care testul s-a adresat . -.,i intelectual gi aptitudinal diferit al elevilor. Performanlele unui grup gcolar oarecare se vor *: -i. conform legilor hazardului, in felul urmdtor:

l0narea

obicei, rilitatea itemilor r stabili buie un depIqi

puncte.

rilor, cd
tabilesc

Se observd cd performanfele medii ale elevilor se repartizeaz\, injurul valorilor medii in : rnre de 70oh, cele ale elevilor mai buni qi mediocri ?n proporlie de 13o/o de o parte qi de alta a :,er. iar cele ale elevilor foarte slabi gi celor foarte buni, in propo(ie de 2Yo, la extremele

:.rtului. O deformare a clopotului spre stinga informeazd pe examinator cd testul a fost prea greu mai mulli elevi iau note mici), iar deformarea clopotului spre dreapta informeazd cd testul a fost : u$or (cei mai mulli elevi iau note mari). O modalitate interesant[ de apreciere a gradului de dificultate a unui test ne propune gi prof.

',

dr. Ion Iorea Simdn.

Considerdnd cd gradul de dificultate al intrebirilor unui test este perceput diferit de cdtr; profesor pe de o parte qi de catre elevi pe de altd parte, se recomandb ca testarea inifial[ sd devin' prilejul de a afla cum percep elevii sarcinile gi nu numai cum le realizeazh. Aceastd neconcordant, intre perceplia gi realizirea unei sarcini se datoreazd mullimii factorilor aleatori care il pot influenla p; elev in condiliile test6rii. Spre exemplificare, si presupunem cd apliclm elevilor un test ce conline u: numdr de 18 iterni si ci solicit[m eleviior ca, pe 16'ngdrealizarea sarcinilor testului, sd aprecieze:gradul de dificultate al acestora, folosindu-se de urmatorul cadran:

unde cercurile a, b, c, d permit interpretarea: a

grele.

sarcinS ugoar6, iar b, c,

d - sarcini din ce in ce mai

Acoperirea spaliului exterior al cadranului indicd perceperea testului ca fiind o probd relativ o uqoar6, pe cbnd u"op.rir.* unui spaliu cdt mai apropiat de centru indicd perceperea testului ca fiind piob6 gi.u ,uu foarte grea. Desigur, un asemenea test de perceplie se poate aplica numai elevilor din qi clasele terminale de liceu, care iac mai uqor distinc{ie intre potenliaiul de rezolvare a unei sarcini sarc ina indepl inita ( perlormanla). Sarcinile testului (itemii) Un test docimologic este alc[tuit pebazaunui ansamblu de itemi (sarcinile de rezolvat de cdtre elevi). pentru a veni in ajutorul studenlilor practicanli, vom revedea, in continuare, tipologia acestor itemi qi notele 1or caracteristice - instrumente atdt de utile in activitatea oricirui profesor. Structura uzualda unui item este: intrebare * formatul acesteia * rdspunsul aqteptat'
1)

Itemii obiectivi

o . . e .

testeald un numar mare de elemente de conlinut intr-un interval de timp relativ scurt; asigur[ un grad de obiectivitate ridicat ?n mdsurarea rezultatelor qcolare; sarcinile propuse sur-rt explicite qi corelate cu obiectivele de evaluare; sunt uqor de construit, corectat $i notat; permit un feed-back gi o diagnozd rapidd.

r[spuns corect din 2 rispunsuri posibile la o intrebare/problema: ,/ formularea sd fie clar[, precis6, fbr[ ambiguitdli sau aspecte irelevante;

30

e catre
devind rrdan!d
enla pe line un

'/

:ieze qi

'/ si se evite enunturile prea lungi, complexe, limbajul academic, constructiile lingvistice greoaie; ,/ sd se evite introducere a a 2 jdei distincte intr-un enlln!; '/ enunlurile adevdrate*false sd fie aproximativ egale ca lungime; ,/ numdrui enunlurilor adevdrate*false sd fie aproximativ egal; '/ se utilizeazd in cunoaqterea terminologiei, a principiilor, pentru explica{ii ale unor
concepte, pentru comparafii intre concepte, pentru stabilirea unor relatii intre 2 evenimente. principii g.a.

sd se evite enunturile generale, enunlurile negative, induce un inalt grad de ambiguitate;

in special dubla negatie care

EXEMPLU: Disciplina Limba Ei literatura romdnii, clasa a VI-a ::Zd cu adevdrat (A) sau fals (F) urmdtoarele afirma{ii: o complementul direct poate sta in cazul nominativ; o complementul direct apare uneori insolit de prepozifie gi std in cazul acuzativ; c complementul direct poate fi exprimat prin substantiv, pronume personal, verb la

o o '

infinitiv;
intrebarile complementului direct sunt: care?, ce f'el de? compiementul direct determind un verb.

ce mal

relativ fiind o lor din 'cini qi

l.b.itemi de tip pereche (de asociere). Elevul are sarcina sd asocieze, s[ stabileascd corespondente corecte intre cuvinte, propozilii^ fraze, nurnere, litere, simboiuri, distribuite pe 2 coloane (prima coloand : premisele, a doua coloana : rdspunsurile) . s[ se includb un numir mai mic de premise decdt numbrul rdspunsurilor, ambele sd fie plasate pe aceeaqi pagind; . elevii si fie instruiqi cum pot foiosi rdspunsul; . lista rdspunsurilor sd fie intr-o ordine aleatoare.
'-'leteazd ecuafiile
.a

--

EXEMPLU: Disciplina Chimie, clasa a VII-a: reactiilor qi indica prin sdge{i care reaclii conduc la oblinerea de hidracizi

gi

oxiacizi:

-i:
:levi).
:emi gi

HzO

>

Ca3(POo)t + HrSO4

t_-CIzgHzfFzs
:;S + HCI

.iDRACIZI

\IACIZI

NaNO: + HzSO+ :>

)ze un

l.c.itemi cu alegere multipli: elevul selecteazd rispunsul corect/cel mai bun rbspuns (o singurd variantd corectb) dintr-un num6r de variante deja construite (are 1 premisd gi o listd de alternative:di stractori) : se utllizeazd pentru verificarea cunoagterii terminologiei, a principiilor, a faptelor specifice, a metodelor qi procedeelor; a se utllizeazd pentru mdsurarea inlelegerii gi capacitdlii de aplicare; a premisa s[ se formuleze in termeni clari, preciqi, adecvali vdrstei; a premisa sd confind un verb care sb orienteze qi sd determine alegerea unui r6spuns; a formularea intrebdrii nu trebuie s[ sugereze rdspunsul corect, nici sd utlltzeze negativul; distractorii trebuie s[ fie plauzibili gi paraleli, independenli qi nu trebuie s6 contind indicii pentru alegerea rdspunsului corect;
J_t

a1

nu trebuie sd existe ambiguitdli, este foarte importanti corectitudinea gramaticald: ordinea plasdrii rdspunsurilor sd fie aleatoare; a nu se utiliza sintagme de tipul: toate cele de mai sus, niciuna dintre cele de ma
,SLI,I.

EXEMPLU: Disciplina Biologie, clasa a XI-a incercuili litera corespunzdtoare rdspunsului corect:
Calea aferentd cuprinde: a. Fibre nervoase preganglionare;

b. Celule senzitive;

c.

d. e.

Fibre nervoase amielinice; Dendrite qi axoni ai neuronilor motori; Dendrite gi axoni ai neuronilor din ganglionul spinal.

2) Itemi semiobiectivi itemului

elevul construieqte parfial sau total rdspunsul la sarcina definitd in enunlu

2.a.itemi cu rlspuns scurt/de completare : elevul formuleazd un rdspuns scuft sau completeazd afirma{ia astfel incdt sd fie adeviratd gi sl aib6 sens (rdspunsul poate fi dat sub forma unei propozrlit,fraze, simbol, numdr sau cuvdnt):

.
a a

se utrhzeazd pentru interpretarea unor date, cunoaqterea unor metode qi procedun.

aplicarea directi a unor legi, principii; se utilizeazS pentru rezolvarea unor probleme numerice simple; se evalueazd capacit1tli de nivel superior celor implicate in simpla recunoaqtere ,i. reactualtzare; se evalueaz[ un numir semnificativ de cunogtinle structurate in deprinderi gi capacit51i; elaborarea lor este ugoard; corectarea gi notarea au un grad suficient de obiectivitate; nu sunt recomandali pentru evaluarea capacitdlilor intelectuale superioare (anahzd, sintezS, argumentare, opliune personalb, rezolvare de probleme $.a.); enunlul Ei sarcina trebuie formulate clar aga incit rdspunsul sl fie scurt, precis, cei

vtza|'
a
a

fiecare item s[ conlini un singur r[spuns corect; spaliul pentru redactarea rdspunsului s6 fie suficient de mare gi sd sugereze daci rdspunsul agteptat conline unul sau mai multe cuvinte; si fie precizatd exprimarea aqteptatd (numeric, literal, grafic, simbolic); a se evita utilizarea testelor din manual pentru a nu incuraja memorarea ior mecanic6.

EXEMPLU: Disciplina Psihologie, clasa a X-a Cititi cu atenfie qi completafi enunful urm[tor cu variantele potrivite:
,,Continuitatea atenliei depinde de interes..................$i de autoreglare conqtientS'.........."...'..."....." (Mc Dougall) Variante: niciodat[, adeseori, intotdeauna

elevul este pus in situalia de a de lucru gi de a alege modalitdfle de formulare multe sarcini cuprind un numdr variabil de secven{e, subintreblri semiobiectivi sau eseu scurt, a cdtor succesiune element comun (idee, fapt, principiu, lege);

2.b.intrebirile structurate

rdspunsurile la

forma itemilor obiectivi, coerentd derivb dintr-un

)L

IE:

la; nai

. . r . . o . " n . . $
in

permit evaluarea unei game largi de cuno$tinte, capacitriti, abilitati cu accent crescut pe nivelurile cognitive superioare, permit construirea progiesivb a dificultalii dorite; pennit crearea unui numdr de subintreb[ri legate plintr-o temd comunS, ceea ce
permite aprofundarea acelei teme din perspective diferite; utilizeaz6, materiale-stimui auxiliare;

;ul u: ru
ln

stimuleazd dezvoltarea capacitalilor cu nivel ridicat de cornplexitate+originalitatea+creativitatea elevului ; presupune timp suficient alocat rdspunsurilor; complexitatea intrebarilor trebuie sb fie succesivd; fiecare intrebare trebuie s6 solicite un rdspuns propriu, care s[ nu depindi de intrebarea precedentd; subintrebdrile sd fie in concordanld cu materialul-stimul utilizat; fiecare intrebare va testa unul sau mai muite obiective; fiecare subintrebare trebuie sb aibd un spa{iu suficient pentru consemnarea rispunsulur.

ri'
$r

i: *

EXEMPLU: Dirigen(ie, clasa a X-a .. atenfie textul de maijos: . ';re dreptul la educayie... Educaliavafi indreptatd cdtre dezvoltarea personalitdyii qi cdtre '.,',fYfi!I;1:"":;::,7fmte omutui si tibirrdvite fundamentate. (irt. 26 din Dectaratia
.: de la acest text, rdspunaeti tu urmdtoarele cerinle:

Definiti noliunea de educalie. (0,5 p.)

Erpiicafi imporlan{a educaliei in

ro.*ur.;;;;;;;t;;il

j "ii;;;. it ;
(1p;

Construiti un argument in favoarea afirmaliei:(Jnde educalie nu e, apore ignoranga.

: :; lucru: l5 minute
l:"mi subiectivi (cu rispuns deschis) = solicitd elevului creativitate, originalitate,
capacitate de

: rid personald rispunsului:

sunt necesari

in evaluarea rczultatelor complexe ale invd![rii,

abilitd{i de tip

'

analizd, argumentare, sintezd, organizare a demersului; presupun timp indelungat pentru elaborarea r[spunsurilor; corectarea gi notarea nu prezinti un grad mare de obiectivitate (existd varia{ii intre punctajele acordate de diferili corectori); SUflt relativ ugor de proiectat, rdspunsul poate fi formulat in modul ales de elev; intrebarea formulatd si fie adecvatd obiectivului de evaluarc vizat: se preferd itemii care ofer[ o orientare a rlspunsului, ?n termenii agteptati. 3.a.rezolvarea de probleme sau situafii-problemi:elevul se confruntd cu o situalie noud,

r .

r . .

reobignuitd

in cadrul unui tip de sarcin5, iar profesorul poate crea situa{ii de invdlare
aa JJ

ce

A..

dezvolta creativitatea, gdndirea, imaginalia, capacitatea de transfer, de sintezi, de concretizare a informali ilor; e problema/situalia-problemi sd fie adecvata vArstei gi pregatirii elevilor; . activitatea s[ fie in concordanld cu obiectivele qi conlinuturile invdlarii; . activitatea sd conlinh ca suport resurse materiale qi bibliografice, care sa sprijine

. . . . . o

ulionarea situaliei -problemd; evaluarea activitatii sb fie relevant[ pentru elevi gi sd producb informalii utiie pentru evaluator; utilizarea unor metode alternative de rezolvare; dezvolti creativitatea, g6ndirea divergentd, imaginalia, capacitatea de sintezd, de autoevaluare, abilitalile de comunicare 9i munca in echip6; areeaz| independenfa in gdndire, spiritul critic, reflexiv; solicitd timp pentru proiectare qi rezolvare; existd o anumit[ subiectivitate in notare;
sol

Paqi in

S"ica):

i'":*Iih*#:'i#"::,::::,
. '
formularea unor ipoteze, care urmeazd a identificarea metodei de rezolvare;

fi evaluate, evental validate;

: *nfitj"]'J;ffite,

considerarii' posib'e surse de erori;

EXEMPLU: Disciplina Biologie, clasa a IX-a

prin incruciqarea unei varietati de Zea mays cu boabe albastre, A (caracter dominant), cu o varietate cu boabe galbene, a (caracter recesiv), tezultd in F1 plante cu boabe violete. 1. Care este constitutia geneticd a varietdlilor cu boabe albastre, cu boabe galbene, cu boabe violete? 2. Cum explicali aparilia varietdlii cu boabe violete? 3. Ce raport de segregare se obline inFZ? 4. Cum se prezintd indivizii genotipic ai fenotipic in F2?

cerinlelor sau criteriilor formulate: ,/ corectarea gi notarea cer timp indelungat; ./ comunicarea notei trebuie insolitd de o figa de obserr atii (permite elevului s6-9i poata corecta eventualele greqeli).

eseu cu rlspuns restrf,ns/minieseu aEteptat (cuvinte, paragrafe, r6nduri)

se lrecizeazd dimensiunea rispunsului

EXEMPLU: Disciplin a Culturd civicd, clasa a VIII-a pornind de la tema de dezbaterc'. Agresivitatea intre cop:: -,;. tr.i.s cdtre agresivitatea in societate. argumentafi in maximum 20 de rdnduri impor-tarrga siui..:.r temei in cadrul disciplinei Cultura
civic6. Schema de notare va urmdri: o explicarea citorva avantaje ale cur'::s:::.. pentru prevenirea delincvenlei jur en: :e.

:: :l::e

elevi

a principalelor modalit6li

--*"-g

prezentarea unui argument in favoarea studierii temei ?n cadrul conlinuturilor invSlbrii; incadrarea in limita de spaliu qi timp. oe iucru: 25.

: :

ijine
utile

eseu cu rlspuns extins: nu se precizeazd, dimensiunea rdspunsului agteptat, ci timpul de lucru.

i.

de

LXEMPLU: Disciplina Educalie juridicd, clasa a IX-a rm eseu cu titlul: Legea apdrd, dar Si pedepseqte ,ie notare va urm[ri: : explicarea nofiunilor: infracliune gi pedeapsd; : prezentarca pe scurt a principalelor infracliuni contra persoaneii - prezentarea pe scurt a principalelor cauze ale infracfiunii in r0ndul tinerilor; : prezentarea pe scurt a regimului de sanc{ionare a minorului infractor;

&

creionarea modului comportamental pentru a nu cddea sub incidenla legilor. -ucm: 30'.

*
le

eseu cu rlspuns structurat/semistructurat: rdspunsul elevului este organizat, . structurat, orientat prin sugestii, indicii formulate.

fl

Ia afirmafia: Omul este rodul educaliei pe care o primeSte (Helvetius) , realizali un eseu eridenfiali rolul gcolii in educafia gi formarea elevilor. in alcdtuirea eseului vefi urmdri: - definirea no{iunii de educa{ie; - splicarea pe scurt a principalelor modalitdli in care se realizeazd. astdzi educalia elevilor in irrmla: - rrrecizarea rolului gcolii gi mai ales a unor discipline gcolare in formarea tinerilor; - esplicarea pe scurt a roadelor conlucrdrii principalilor parteneri educalionali: familie-

nuoali - comunitate. de notare va urmdri indicafiile din planul dat. hnm: 45'.

eseul liber = se pune accent pe originalitatea, creativitatea, imaginalia elevului gi nu sunt conturate aqteptdrile.

IIIEMPLU: Disciplinaz Biologie,

clasa a VIII-a lm eseu pe tema,,Natura, izvor de sIn[tate"

35

VIII. DOCUMENTELE STUDEI{TULU{ FR.ACTICANT

Pentru studenfii aflafi Ia practic[ pedagogici (ptanul vechi de invl{imAnt, seriile cu patru ani de studiu)
Fiqa de evidenti gi evaluare

practicl neda I. N{anagementul activiti{ii gcolare Participarea la informarea licutd de profesorul mentor cu privire la
qi sarcini de

uri de acfivititi

Nr. ore rcpartizate

structura, organizarea gi mecanismul functiondrii (inclusiv conducerii) qcolii de aplicatie;

Studierea documentelor qcolare

unilatea scolard de aolicatic.

privind activitatea

desfdgurata

II. Cunoagterea elevilor qi a colectivelor de clasi Luarea in studiu a cate unui elev, observarea lui in cadrul activitalilor gcolare gi extragcolare gi aicatuirea figei psihopedagogice a elevului;
Participarea 1a activitatea de studiere a unei clase de elevi qi la elaborarea fiEei de caracterizare psihosociald a clasei resnective
activitate de intreprinsa de studen{ii practicanti).

consemnarea

in caietul de practicd

III. Activitatea didactici

pedagogicd

a i;nei planificari

Elaborarea qi consemnarea in caietul de practicd pedagogica a unur/unor proiect(e) didactic(e) finale, de specialitate $i dirigentieioplional, la o clasa de gimnaziu/liceu; Proiectarea unei unitdli de invdtare Ei consemnarea acesteia in caietul

airuale gi semestriale pe specialitate, la o clasi de gimnazir,rilicer-r;

or de referinf I corespun zdto ar e con{inuturil or pentru unitatea de inv[tare proiectatd in conformitate cu programa analitica a disciplinei de invdfdrndnt: Definirea corectd a obiectivelor operalionale in proiectarea didacticd a
lectii lor;

de practica pedagogica; c on semnarea obiecti vel

conceperea unei probe de evaluare scrisd pe specialitate, analiza ei

calitativ[ ;i consemnarea acesteia in caietul de practicd pedagogica; consemnarea schilelor de leclii-model prezentate de profesorul
mentor;

Analiza unei probe de evaluare aplicatd de profesorul mentor la clasd; conceperea a 2 fige cu sarcini de lucru diferite pentru activitatea personald a elevilor la lec{ii qi consemnarea lor in caietul de practicd

IV. Activitifi complementare lec{iilor

Participarea la cel pulin o activitate complementard lectiei; .A.naliza desfisurdrii acesteia.

\'. Activitatea de consiliere gi orientare (Activitatea dirigintelui)

,{sistarea gi participareala analiza unei ore de dirigenlie; {naliza Programei analitice de consiliere gi orientare: Studiu dg cazpe planificarea semestriald a orelor de diri

TOTAL ORE

aJI

Pentru studen{ii afla{i la practici pedagogicl (noul plan de invflfimint, seriile cu trei ani de studiu)

Fisa de evidentl gi evaluare

gi sarcini de practicl pedagogici Managementul activitifii qcolare I. Parliciparea la informarea flcutd de profesorul mentor cu privire la structura, or ganizar ea gi mecan ismul func{ionirii (inciusiv conducerii) qcolii de aplica{ie; Studierea documentelor qcolare privind activitatea desfbquratd in

Tipuri de activititi

Nr. ore repartizate

2.

unitatea scolard de aplicatie.

II. Cunoa$terea elevilor qi a colectivelor de clasi i. Luarea in studiu a cAte unui elev, observarea lui in cadrul activitAlilor
gcolare qi extragcolare qi alcdtuirea figei psihopedagogice a elevului;

Parliciparea la activitatea de studiere a unei clase de elevi 9i ia elaborarea figei de caracterizare psihosocial6 a clasei respective (activitate de sruo intreorinsd de studentii practicanti).

III. Activitatea didacticl

l.
2.

20

Consemnarea in caietul de practica pedagogicd a unei planificdri annale qi semestriale pe specialitate, 1a o clasd de gimnaziu/liceu; Elaborarea 5i consemnarea in caietul de practicd pedagogicd a unui/unor proiect(e) didactic(e) finale, de specialitate gi dirigenlieioplional, la o clasd de gimnaziu/liceu; Proiectarea unei unitdli de invS{are Ei consemnarea acesteia in caietul
de practica pedagogica:

Consemnarea obi ectivei or de referin{d corespun zdtoar e conf inuturilor pentru unitatea de inv[fare proiectata in conformitate cu programa analiticd a disciplinei de invdfdmdnt; Definirea corectd a obiectivelor operalionale in proiectarea didacticd a

lectiilor;
Conceperea unei probe de evaluare scrisd pe specialitate, anahza ei calitativd $i consemnarea acesteia in caietul de practicb pedagogicS; consemnarea schilelor de leclii-model prezentate de profesorul mentor; Analiza unei probe de evaluare aplicatd de profesorul mentor la clas6; Conceperea a 2 fige cu sarcini de lucru diferite pentru activitatea personald a elevilor la leclii qi consemnarea lor in caietul de practica
pedagogicS.

7
B

IV. Activitifi complementare lecfiilor

l. Parliciparea la cel pulin o activitate complementard lecliei; Analiza deslisurdrii acestei a. 2. v. Activitatea de consiliere gi orientare (Activitatea dirigintelui) 1. Asistarea gi participareala analiza unei ore de dirigentie: 2. Analiza Programei analitice de consiliere qi orientare: 3. Studiu de cazpe planificarea semestriald a orelor de drrigentre TOTAL ORE

42

PROGRAM DE DESFA$URARE A PRACTICII PEDAGOGICE (MODEL)

Unitatea gcolarl de aplicalie:

\umele
Anul:

qi prenumele studentului practicant:

Facultatea: Specializarea:

hofesor mentor: Tutore (coordonator de practic[ pedagogicl):

ORARUL desflgurlrii practicii pedagogice la disciplin

(pliat pe orarul prof.mentor

Tipul activiti{ii:
- lecfii asistate(1.a.): 10 - Iec{ii sus!inute(|.s.) :2 - consultatii(c.) : min.3 l.a.
I.s.
c.

a Lb. gi literstara romdnd orarul studentilor practicanti) Ziua Ora Clasa

i 3. 10.2006

15- 16

IX-a B

20.10.2006

14-15 13-14

aX-aA
Cabinet de Lb.romdnd (de ex.)

t2.10.2006

39

PROGRAM DE DESFA$URARE A PRACTICII PEDAGOGICE

Unitatea gcolari de aplica{ie: Numele qi prenumele studentului practicant: Facultatea: Anul: Specializarea: Profesor mentor: Coordonator de practicd pedagogicd:

ORARUL desf[qurlrii practicii pedagogice la

disciplina""""""

fipuf 'r.tinitetii

rl-l

Zira

Ora

Clasa

40

Figa de evidenfl a lecfiilor la care a asistat studentul practicant

Unitatea gcolard de aplicalie: Itiumele qi prenumele studentului practicant: Facultatea: Anul: Specializarea: hofesor mentor: Coordonator de practicb pedagogicd:

TITLUL LECTIEI

DATA

CLASA

2.

J.

4.

5.

t.
9.

4l

Fiqa de analizil a lec{iilor de

probl

gi a tecfiilor finale sus{inute de

citre

studentul practicant aflat la prima practici pedagogicl

Unitatea gcolard de aplicalie: Numele gi prenumele studentului practicant: Facultatea: Profesor mentor: q oord nator de nractrcd LECTIILE (DE PROBA SI FINALA) SUSTINUTE DE CATRE STUDENTUL PRACTICANT CLASA DATA TITLUL LECTIEI Nr.
z.

Grila*

de evaluare a
Ei

de

rob[

su

nute de cltre studentul

racticant

l. 2. 3. 1. 5. 6.
1

Indicatori Relevanla scopurilor

lectiei

obiectivelor

Puterea argumentativ-persuasivdin zentarea continuturilor

Adecvarea metodelor qi strategiilor didactice la particularitd{ile

continuturilor Calitatea metodelor qi instrumentelor

de evaluare

Valorificarea func{iilor feed-back ale

evaludrii

Abilitatea centririi procesului didactic Abilitatea stimuldrii proceselor de

re si a lucrului in echi Calitatea tehnicilor de comunicare

8.

utilizate
*Se va cornpleta de cdtre prof'esorul mentor

Grila* de evaluare

a lectiei finale sustinute de

cltre studentul racticant

L 2. 3. 4. 5. 6.
1

Indicatori Relevanla scopurilor gi obiectivelor Putereaargumentativ-persuasivdin

rezentarea continuturilor

Adecvarea metodelor qi strategiilor .-riA^^r i^- I^ ^^#i^,,laritatile ,q yq' (r! u'

continuturilor Calitatea metodelor gi instrumei'rtelor

de evaluare

Valorificarea funcfiilor t-eed-back ale evaludrii Abilitatea centrarii procesului didactic Abiiitatea stimul6rii proceselor de
cooperare gi a lucrului in echi Calitatea tehnicilor de cornunicare
r"rtilizate

8.

*Se va completa de cEtre profesorul mentor

Semnitura profesorului mentoro

42

Figa de evidenfl a lecfiilor de probi gi a lec{iilor finale sus{inute de studentul practicant aflat la a doua practici pedagogicl
Unitatea Ecolarl de aplica!ie: Nurnele gi prenumele studentului practicant: Facultatea: Profesor mentor: Tutore (coordonator de nractica oeda

cltre

I .i

\r.

ILE (DE PROtsA SI FINAL TITLUL LECTIEI

NUTE DE C TRE STUDENTUL PRACTICANT

l
Grila* de evaluare a I
Indicatori Relevanta scopurilor gi obiectivelor
lectiei
Puterea argumentativ-persuasrvd in
r ezenlar ea contlnuturl lor Adecvarea metodelor qi strategiilor didactice la oarticularitdtile

robl

sus

inute de citre studentul

acticant

continuturilor Drezentate Calitatea metodelor gi instrumentelor

de evaluare

Valorifi carea func{iilor f-eed-back ale

evaludrii

Abilitatea centrdrii procesului didactic

elev

Abilitatea stimulirii proceselor de

rare si a lucrului in echi Calitatea tehnicilor de comunicare

utilizate :e va completa de cdtre profesorul mentor

Grila de evaluare a lec iei finale sus inute de citre studentul

Indicatori Relevanfa scopurilor qi obiectivelor
lectiei
Puterea argumentativ-persuasivd in r ezenlar ea c onti nufuri I or Adecvarea metodelor gi strategiilor

acticant

didactice la particularitdqile

continuturilor Drezentate Calitatea metodelor qi instrumentelor

de evaluare

Valorificarea funcfiilor feed-back ale evaluirii {bilitatea centrdrii procesului didactic

elev

Abilitatea stimulSrii oroceselor de

cooDerare si a lucrului in echi Calitatea tehnicilor de comunrcare

utilizate

':

ra

completa de cdtre profesorul mentor

Semnitura profesorului mentor,

+J
na

PROIECT DE LECTIE LA DISCIPLINA DE SPECIALITATE

(pentru studenlii aflafi la prima practici pedagogicl)

Unitatea $colarl: Disciplina: Clasa: Unitatea de invi{are: Sutriectul lecfiei: Tipul lecfiei: Scopul lec{iei: Obiectivele operaf ionale:

OrOz-

O:Oq-

Strategia didactici:

Resurse:

Scenariul didactic

(proforma)*
Nr. crt.
Etapele lecfiei

ob.
op.

Timp

Activitatea

rofesorului

Activitatea elevilor

Moment organizatoric

2.

Captarea Ei p[strarea atenliei (are caracter permanent)

Reactualizarea

cunogtin!elor dobdndite anterior

44

Anunlarea titlului lecfiei noi gi precizarca obiectivelor urmdrite

Prezentarea

materialului stimul

Asigurarea dirijdrii invSldrii

Ob!inerea performan{ei

8.

Asigurarea conexiunii inverse

9.

lntensificarea procesului de retenlie (fixare) 9i transfer

10.

Evaluarea

performanlelor

Precizarea gi

explicarea temei pentru acasd

lncheierea activitdrii

Proforma urmeazi sr lie completati de c[tre studentul practicant

__l

47

PROIECT DE LECTIE LA DISCIPLINA DE SPECIALITATE

(pentru studenfii aflafi la a doua practicl pedagogicl)

Unitatea Scolarl: Disciplina: Clasa: Unitatea de invl{are: Subiectul lecfiei: Tipul lecfiei: Scopul lecfiei: Obiectivele opera{ion ale :

OrOz-

O:Oa-

Strategia didactici:

Resurse:

Scenariul didactic

(proforma*)
Nr. crt.
1

Etapele lec{iei Moment organizatoric

ob.
oD.

Timp

Activitatea profesorului

Activitatea elevilor

2.

Captarea gi

p[strarea atenliei (are caracter permanent)

48

Reactualizarea

cunoqtinlelor dobdndite anterior

Anunfarea titlului lecfiei noi qi precizarea obiectivelor

urm[rite

Prezentarea

materialului stimul

Asigurarea dirijdrii inv6!6rii

Ob!inerea performanfei

Asigurarea conexiunii inverse

Intensificarea procesului de retenlie (fixare) gi transfer

Evaluarea

performanfelor

Precizarea gi explicarea temei pentru acasd

Incheierea

activitalii

a urmeazil sI fie completatl de c5tre studentul practicant

r
I

Figa de asistenfl nr.

Unitatea qcolarl de aPlicafie: Profesor mentor: Numele gi prenumele studentului practicant:
Data: Clasa:

Obiectul:
Subiectul lec(iei: Tipul lec{iei: Durata lec{iei: Observarea lec{iei:

'/

Organizarea clasei

'/ ,/ ./ ,/ ,/ ,/ ./ ,/ ./ ,/ '/ ./ ./ /. ,/ ./ '/ ./ '/ ,/

Raportul cu elevii Atitudinea in clas6

Modul de menfinere a disciplinei in clasd Modul de precizare a obiectivelor operalionale fixate

Metode si tehnici didactice folosite
Selectarea si inlIntuirea materialului didactic

Modul de prezentare a cunoqtinlelor de specialitate Modul de realizare

a

explica{iilor

Echilibrarea activitdlilor Anticiparea dificultalilor

Corectarea greqelilor

Modul de utilizare Ritmul

mijloacelor didactice in timP

gi incadrarea a

Timpul cdt

vorbit profesorul

Timpul cdt au vorbit elevii

Gradul de implicare a elevilor
Gesturi qi migcdri ale profesorului

Modul de atingere

obiectivelor propuse inilial

Asigurarea feed-back-ului

Evaluareaperformanlelorelevilor Alte observa{ii

,/

52

ll"

Fiqa de asisten{i
Unitatea gcolarl de aplica{ie:
Prol'esor mentor:

nr.2

\umele
Data:
Clasa:

qi prenumele studentului practicant:

Obiectul:
Sutriectul lec{iei:

Tipul Iecfiei:
Durata lectiei: Observarea lecliei: '/ organizarea clasei

'/ ,/ ,/ '/ '/ '/ { ,/ r' {

Raportul cu elevii Atitudinea in clasd

Modul de men{inere

disciplinei in clasd

Modul de precizare a obiectivelor operalionale fixate Metode qi tehnici didactice folosite

Selectarea gi inldnfuirea materialului didactic

Modul de prezentare a cunogtinlelor de specialitate

Modul de realizare a explicafiilor

EchilibrareaactivitAtilor Anticipareadificultdlilor
Corectareagreqelilor

{
/ ./ / { / / / { { /

Modul de utilizare

miiloacelor didactice

Ritmul gi incadrarea in timp Timpul cdt a vorbit profesorul Timpul cdt au vorbit elevii
Gradul de implicare a elevilor
Gesturi gi migcdri ale profesorului

Modul de atingere a obiectivelor propuse inilial

Asisurareafeed-back-ului Evaluareaperformanlelor elevilor

Alte observatii

53

I
I

Fiqa de asistenfi nr. 3

Unitatea qcolari de aplicafie: Profesor mentor: Numele gi prenumele studentului practicant:
Data: Clasa:

i
I I I I
t
t
F

I
I

Obiectul: Subiectul lecfiei:

Tipul lec{iei:
Durata lecfiei:
Observarea lec{iei:

' '/

Organizarea clasei

I t I

'/ ./ '/ ./ ./ ./ ,/ '/ ,/ ./ ,/ ,/ '/

Raportul cu elevii Atitudinea in clasd

Modul de men{inere

disciplinei in clasd

Modul de precizare a obiectivelor operalionale fixate

j

Metode si tehnici didactice folosite

Selectarea si inlSntuirea materialului didactic

Modul de prezentare a cunogtinfelor de specialitate Modul de realizare a explica{iilor Echilibrareaactivit[tilor

Anticiparea dificult6lilor
Corectarea gregelilor

Modul de utilizare Ritmul

miiloacelor didactice in timp

qi incadrarea

Timpul cAt a vorbit profesorul Timpul cdt au vorbit elevii

Gradul de implicare a elevilor
Gesturi

'/ ,/ '/ ./ '/ ,/ ./

I
I
I
i

li milcdri ale profesorului

a

Modul de atingere

obiectivelor propuse inilial

Asigurareafeed-back-ului

Evaluareaperformanlelorelevilor Alte observa{ii

I
I

54

I,

Fiqa de asisten{i nr. 4

Unitatea gcolarl de aplicafie: Profesor mentor: l{umele gi prenumele studentului practicant: Data:
Clasa:

Obiectul:
Subiectul lecfiei:

Tipul lecfiei:
Durata lectiei: Observarea lec{iei:

'/ '/ r' r' '/ r' '/ r'

Organizarea clasei

Raportul cu elevii Adrudinea in clasd

Modul de menlinere a disciplinei in clasd Modul de precizare a obiectivelor opera{ionale fixate

Metode qi tehnici didactice folosite
Selectarea gi inlSnfuirea materialului didactic

Modul de prezentare a cunoqtintelor de specialitate

'

'' '''''''''''''''''' :

r'
'/

Modul de realizare a explicatiilor

Anticipareadificultalilor
Corectareagreqelilor

r' { / / J { / r' J / J

Modul de utilizare Ritmul

miiloacelor didactice in timp

gi incadrarea

Timpul cdt a vorbit proflesorul Timpul c6t au vorbit elevii

Gradul de imolicare a elevilor
Gesturi gi migcdri ale profesorului

Modul de atingere a obiectivelor propuse inilial

Asisurareafeed-back-ului Evaluareaperforman{elor elevilor

Aite observatii

55

Figa de asisten{i
Unitatea qcolarl de aPlica{ie: Profesor mentor: Numele gi prenumele studentului practicant:
Data: Clasa:

nr'

Obiectul:
Subiectul lec{iei: Tipul lecfiei:

Durata lecliei:
Observarea lecfiei:

,/

Organizarea clasei

,/ ,/ ./ ./ ./ '/ ,/ ,/ ./ ./ ./ '/ ,/ ,/ ./ ,/ '/

Raportul cu elevii Atirudinea in clas[

Modul de menlinere a disciplinei in clasd Modul de precizare a obiectivelor operalionale fixate

Metode gi tehnici didactice folosite
Selectarea 5i inldnfuirea materialului didactic

Modul de prezentare

cunoqtin{elor de specialitate

Modul de realizare a explicaliilor Echilibrareaactivitdtilor Anticipareadificultalilor

Corectareagreqelilor

Modul de utilizare

mijloacelor didactice

Ritmul si incadrarea in timP

Timpul cdt a vorbit Profesorul Timoul cit au vorbit elevii

Gradul de imPlicare a elevilor
Gesturi 9i miqclri ale profesorului

,/ '/ ,/ ,/

Modul de atingere a obiectivelor propuse lnlflal

Asigurareafeed-back-ului
Evaluarea performanfelor elevilor

Alte observalii

56

Fiqa de asisten{I nr. 6

Lnitatea qcolarl de aplica{ie:
Profesor mentor: \umele gi prenumele studentului practicant:
Data: Clasa:

Otriectul: Subiectul lecfiei: Tipul lecfiei: Durata lec{iei: Observarea lec{iei:

'/ '/

Organizarea clasei Raportul cu elevii

r' { / r' '/ { / ./ r' '/ '/ { { { / / { / / J

Atitudinea in clasd Modul de mentinere a disciplinei in clas6

Modr"rl de precizare a obiectivelor opera{ionale fixate

Metode si tehnici didactice fbiosite

Selectarea gi inlanguirea nlaterialului didactic

Modul de prezentare

cunogtintelor de specialitate

Modul de realizare a explicafiilor EchilibrareaactivitAtilor Anticipareadificultd{ilor

Corectareagregelilor

Modul de utilizare

miiloacelor didactice

Ritmul 9i incadrarea in timp Timpul cdt

a

vorbit profesorul

Timpul cdt au vorbit elevii

Gradul de implicare a elevilor
Gesturi qi migcdri ale profesorului

Modul de atingere

obiectivelor propuse ini{ial

Asigurarea feed-back-ului

Evaluareaperforman{elorelevilor

Alte observatii

57

Figa de asisten{I nr' 7

Unitatea gcolarl de aPlicafie: Profesor mentor: Numele 9i prenumele studentului practicant:
Data: Clasa:

Obiectul:
Subiectul lecfiei:

Tipul lecliei:
Durata lec{iei:
OLrservarea lec{iei: ' '/ Organizarea clasei

'/ ,/ ,/ , ,/ '/ ,/ ,/ ./ ./ ,/ '/ ,/ ,/ ,/ ,/ ,/

Raportul cu elevii Atitudinea in clasd

Modul de men{inere a disciplinei in clasd Modul de precizare a obiectivelor opera{ionale fixate

Metode gi tehnici didactice folosite
Selectarea si inldntuirea materialului didactic

Modul de prezentare a cunogtinlelor de specialitate Modul derealizare a explicaliilor

Echilibrarea activitefllor

Anticipareadificult6lilor
Corectarea gregelilor

Modul de utilizare a mijloacelor didactice Ritmul si incadrarea in timP Timpul cdt a vorbit Profesorul Timpul cdt au vorbit elevii
Gradul de implicare a elevilor
Gesturi gi miqc6ri ale profesorului

'/ ./ ,/ ./

Modul de atingere a obiectivelor propuse inilial

Asigurareafeed-back-ului

Evaluareaperformanlelorelevilor Alte observafii

58

Fiqa de asisten{5 nr. 8

Linitatea qcolarl de aplicafie: Profesor mentor: \umele gi prenumele studentului practicant:

Srbiectul lec{iei: T"pul lec{iei:

llErata lec{iei: Observarea lecliei:

r'

Organizarea clasei

{
{ { r' r' / {

Raportul cu elevii Atitudinea in clasd

Modul de men}inere a disciplinei in clasd Modul de precizare a obiectivelor operalionale fixate

Metode gi tehnici didactice folosite
Selectarea gi inlEnluirea materialului didactic

Modul de prezentare a cunogtinfelor de specialitate Modul de realizare a explicaliilor Echilibrarea activitdlilor Anticiparea dificultd{ilor
Corectarea gregelilor

/
{ { / { /

Modul de utilizare

miiloacelor didactice

Ritmul gi incadrarea in timp

{
{ { J J / / /

Timpul cdt a vorbit profesorul Timpul cdt au vorbit elevii

Gradul de implicare a elevilor
Gesturi gi migc[ri ale profesorului

Modul de atingere a obiectivelor propuse inifial

Asigurareafeed-back-ului

Evaluareaoerformantelorelevilor
Alte observatii

59

Figa de asisten{i nr. 9

Unitatea qcolari de aplicafie:
Prof'esor mentor: Numele gi prenumele studentului practicant: Data: Clasa:

0biectul:
Subiectul lec{iei:

Tipul lecfiei:
Durata lecfiei: Observarea lecfiei:

'/ '/ {

Organizarea clasei

Raportul cu elevii Atitudinea in clasd

\/ ,/ ,/ { '/ ./ ,/ ,/ { ,/ ./ '/ '/ ,/ ,/ r' '/ ,/ ,/

Modul de men{inere a disciplinei in clasd Modul de precizare a obiectivelor operafionale fixate

Metode si tehnici didactice folosite
Selectarea Ei inldntuirea materialului didactic

Modul de prezentare a cunoqtinlelor de specialitate Modul de realizare a explicatiilor

Echilibrarea activitdfilor

Anticipareadificultdlilor
Corectareagregelilor

Modul de utilizare a miiloacelor didactice Ritmul qi incadrarea in timp Timpul Timpul

cAt a

vorbit profesorul vorbit elevii

cAt au

Gradul de implicare a elevilor

Gesturi gi migc[ri ale profesorului

Modul de atingere a obiectivelor propuse iniqial

Asigurareafeed-back-ului

Evaluareaperformanlelorelevilor Alte observalii

60

\\1a \e as\s\es\,L
lmiltl.X

xrx

\\

iml,le'n

i:-"1

i praCtiCant:

illllirriltlllrrrluur-ru

iectiei

'llfiililuuul

rr:rrrei:

huru.--u

,ectiei:
Organizarea clasei

lli\rr\area lec{iei:

'

r' { '/ '/ '/ r' '/ ,/ '/ '/ '/ '/ '/ { / '/ I r' /

Raportul cu elevii Atitudinea in clasd

Modul de menlinere a disciplinei in clas6

Modul de precizare a cbiectivelor opera{ionale fixate Metode gi tehnici didactice folosite
Selectarea Ei inlanfuirea materialului didactic

Modul de prezentare a cunogtinleior de specialitate

Modul de realizare a explicaliilor Echilibrareaactivitetilor Anticipareadificultdlilor

Corectareagregelilor

Modul de utilizare

miiloacelor didactice

Ritmul qi incadrarea in timp

Timpul cdt a vorbit profesorul Timpul c6t au vorbit elevii

Gradul de implicare a elevilor
Gesturi 9i miqcdri ale profesorului

Modul de atingere a obiectivelor propuse ini{ial

Asigurareafeed-back-ului

Evaluareaperformanlelorelevilor
Alte observatii

61

PROIECT DE LECTIE LA DIRIGENTIE

(pentru studen{ii afla{i la a doua practicl pedagogicl)

Unitatea $colari: Disciplina: Clasa: Unitatea de invifare: Subiectul lecfiei: Tipul lecfiei: Scopul lec{iei: Obiectivele operafionale

OrOz-

O:O,r-

Strategia didacticS:

Resurse:

SCENARIUL DIDACTIC

62

E_

PLANIFICAREA ANUALA $I SEMESTRIALA

(MODELE)
uNrTATEA $COI_ARA: DISCIPLINA: PSIHOLOGIE
CLASA:
a X-a

I'ROI.-ESOR:

\NUL gCOLAR:

PLANIFTCARE ANUALA
UNTTATEA DE INVATARE
. Procesele psihice $i ir evoluf ia

COMPETENTE SPECIFICE
Ll:1.11,1.1

CONTINU'TURI
Psihicul si caracteristicile lui Procesele coenitir,-senzorialc Recapitularc notiuni anterioarc Proceselc cognitil -superioarc

NR. ORE
2
-)

SAPTAMANA
51 _ 52

rolul lor pcrsonaliritii

Il.I)

)I.1).

It.4r

53_S5
S6

l.l;

1.1; 2.1; 1.2; 3.1; 4.1

2.1;2.2:3.1:4.1

l,imba
Recapitulale n()liuni atlterioar(.
2

s7,sl0 sll
s12-Sl3

LI;
I L Structura gi dezvoltarea :.rsonal ititi i

1.2;

l.l;

3.J; 3.1;

4.1

test de evaluare Procesele reglatorii Recapirulare notiuni anterioare Caracterizarea generald

a

4 2 6 2 2

sl1

s17 s18
S20

1.3; 3.2:

s19-

I t ) 1. 1 ).J ). s
t4.)J.11 I4 )J41
?

personalitAlii
r

L Conduita psihosociala

Dimensiuniie trersonalitdtii Evaluarea cunostintelor Imaginea de sine gi percepfia

socialA a imaginii de sine Relaliiie interpersonale gi rolul lor in formarea qi dezvoitalea

s2i - s26
s27 s28 * S29

J. 1 1.

s30-s31 s3l - s33

s31- 535

St.tJ.1t.

personalitetii Comtloftamente pro si antisociaie Recapitulare noliuni anteri()Jrr

I \! |ATEA

PLANIFIC RE SEMESTRIA - semestrul IDF INVATARE,

COMPETENTE
SPECIFICE

CONTINUTURI
Obiectul osiholosiei
PsihicLrl si caracteristicile lui Senzatii

NR. ORE

SAPTAMANA
SI
S2 S3 S4 S5 S6

Procesele psihice 9i rolul lor in

l.l;3.1;

zl.l

evolulia personalitili i

l.l;

i.2;

2.1 ; 2.2: 3.1, 4.1

Perceotii
ReDrezentdri

Recapitulare notiuni anterioare

l.l ; 1.2;

1.1; 2.2; 3.1; 4.1

GAndirea

57_58
S9
S S S S S

Memoria Imasinatia

Limbaiul Recaoitulare noliuni anterioarc

Test dc evaiuare a cunostintelur

I
2 3

l.l;

Motivaria
1.2; 2.1; 2.2;

3.l;

4.1

Vointa

S 5

Afectivitatea
Atentia Recapitulare noliuni anterioare
I

S 6 S 7

sr8

\ITATEA DE'iNVATARE
::ructura qi dezvoltarea

- semestrul

lICONTINUTURI
NR. ORE
2

COMPETENTE SPECIFICE

SAPTAMANA
S

..nalitatii

Caracterizarea generald a

1. 1 ).

I.S2

DersonalitItii Temperamentul

Aptitudinile
lntelisenta Caracterul Creativitatea Evaluarea cunostintelor Imaginea de sine qi percep{ia

))

53_ 54
S6 S7 S8 S9

- .rnduita psihosociali

I ,1.? 4 1
1

1.

sl0-s1l
s12-Sl3 sl4- sl5
s16

.4;2.4: 3.3;

sociali a imaginii de sine Reialiile interpersonale gi rolul lor in formarea gi dezvoltarea

personalitdti
i

2.4;4.3;5.2; 1.4; 3.3

( omponarnente pro si antisociale

Recapitulare no{iuni anterioare Test de evaluare a cuno$tintelor

2
I

sl7

63

PLANUL CADRU
(DOCUMENT MODEL)
PLAN-CADRU DE

inVAlAmAxr pBxrRU CLASBLE A IX-A $I A X-A

iltJ"YJSfl,1"*11?,..u.,^LtzAR'LE:FTLoLoGIB,5TIINTBSocIALE
ARIA CL:RRICULARA /
Disciplina
Clasa a IX-a Clasa a X-a

TC
8

CD

TC+{t)
10 4
J

CDS

TC
7

CD

TC+CD

CDS

l0
I
1
/1

LIMBA $I COMUNICARE
Lirnba si literatura romana
ho '..nrlerni
I
A

; J
2 2 6

I
2
I

L nTba modernf, 2 L rnba latind

2 6

MATEMATICA $I $TIIIVTE ALE

NATARII
Matematicd Fizica Chimie
2

2 2

2
1

2
1

Biologie OM SI SOCIETATE
l"t^;

a J

t L
t
I
t

I
4 8

"l

2
I
1

Geocrafie

i
i
I

2 2

2
1

Socio-uuane: Psihologie Reiieie/ lstoria religiilor

2
2

I
,)

)
I
1

ARTE
tr.1.'^.tia -.,,ti.'qli
t-uLtu4Llv pl4rrrws
1

Arte
2
z

li
I

I I

TEHNOLOGII

i,J;*"r;";E dr-rc

-fI/ltL

)
atie antrePrenori
a1d

2
I
^,

EI}LICATIE FIZICA SI SPORT F.clucetle llzlca cotvs I L I ERE $ I

ORI ENTA RE

1
I

I
I
:

I I

( onsilicle 5i ortctttilrc TOTAL TC/ CD/ CDS TOTAL (TC+CD+CDS)

Tfl

25

30 32

,,

21

JI

lrunchi comlul;

Cll

curriculum diferenliat (de protii); CDS

cuniculum la decizia Ecolii'

64

-;

PROGRAIVIA $COLARA
(MODEL)
PROGRAMA $COLARA

lA

DISCIPLINA PSIHOLOGIE (CLASA A X-a, aprobatd prin

ordin al ministrului Nr. 4598 / 31.08.2004)

NOTA DE PREZENTARE
Disciplina ,,Psihologie" reprezintd la clasa a X-a disciplina socio-umand, din cadrul ariei curriculare
.Om qi societate".

Studiul "Psihologiei"

in

liceu, aldturi de studiul celorlalte qtiinle sociale, igi propune fonnarea

:ersonalitdlii autonome qi creative in vederea dezvoltdrii libere gi armonioase a persoanei. Pentru ca un tdndr

'i

raspundd adecvat unor realitdli

in

schimbare,

el trebuie sd dispund nu doar de o solidd

pregdtire
gi

:rofesionald, ci gi de competenlele proprii gdndirii critice, de capacitatea de inserlie sociald activd, precum

re un set de atitudini qi valori personalizate; el trebuie sd posede motivalia qi disponibilitatea de a reac{iona

:ozitiv la schimbare - ca premisd a dezvoltdrii personale. in acest orizont de agteptare, cunoa$terea de sine qi . celorlal{i devine esenfiald. Disciplina contribuie la formarea progresivd a competenlelor-cheie stabilite de cdtre Comisia
: -iropeand, indeosebi in ceea ce privegte:
- competentele interpersonale, interculturale gi sociale; - a inva[a sa inveIil - comunicarea in lin,ba matern[.
: :ezentul

curriculum acoper6:

- trunchiul comun (pentru clasele cu - trunchiul comun gi

I or6/sdptdmdnd);

curiculum-ul diferenliat (pentru clasele cu 2 ore/sdptdmdnd). Conlinuturile vizate prin curriculum-ul de bazd qi cele vizate prin curriculum-ul diferenliat sunt r:ezentate in coloane diferite. ' Structura curriculum-ului include urmdtoarele componente,

. . . . . .

Competenfe generale; Competenle specifice gi unitdli de conlinut specifice trunchiului comun qi curriculum-ului diferen{iat;

Valori $i atitudini; Sugestiimetodologice.

Elementele de noutate sunt legate de urmdtoarele aspecte:
reconsiderarea demersului curricular gi didactic din perspectiva

finalitdlilor:

- liceului;
- studierii acestei discipline; orientarea cdtre latura pragrnaticd a aplic6rii curriculum-ului: corelarea dintre unitdlile de conlinut qi competentele specifice permite profesorului sd realizeze conexiunea explicitd intre ceea ce se invatd

gi scopul cu/pentru care se invald; corelalia propusd are in vedere posibilitatea ca o

competen{d specificd sd poatd

anumitd

fi

atinsd prin diferite unitali de conlinut, neexist6nd o corespondenld

biunivocd intre acestea:

65

. .

recomandarea unor valori qi atitudini care sd completeze dimensiunea

afectiv-atitudinald qi moralS din perspectiva finalitdlilor educaliei;

includerea unor sugestii metodologice care sd orienteze spre modalitdfl didactice concrete de utilizare
a

curriculum-ului in proiectarea gi realizarea activitdlilor ds,predare-inv6fare-evaluare. Demersul

urmirit permite concomitent famlliarizarea elevilor cu

aspecte teoretice esenliale

formarea

unor competenle de tip instrumental-practic, necesare in viala privatd 9i publicS.

Principiul de bazd al curriculum-ului este acela de a oferi elevilor, in cadrul fiecdrui

mic de noliuni exersate in contexte diferite (teoretice gi practice, fie reale, fie imaginare).

un numdr

Profesorii igi pot centra aten[ia

in mod diferenliat

asupra activitAfllor de ?nv[!are qi asupra

practicilor didactice. Diversitatea situaliilor concrete face posibild gi necesari o diversitate de solulii

didactice. Din aceastd perspectivS, propunerile curriculum-ului nu trebuie privite ca refetare inflexibile. Echilibrul ?ntre diferite abordiri gi solufii va trebui sd fie rezultatul proiectdrii didactice
personale gi al cooperdrii cu elevii fiecdrei clase in parte.

COMPETENTE GENERALE

1.

tJtilizarea conceptelor specifrce gtiinlelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoaqtere gi explicare a unor fapte, evenimente, procese din viafa reald

2. Aplicarea 3. 4.

cunogtinfelor specifice gtiinfelor sociale in rezolvarea unor situalii problemd, precum qi in analizarea posibilitdfilor personale de dezvoltare
Cooperarea cu ceilalli diferitelor grupuri

in rezolvarea unor probleme teoretice gi practice, in cadrul

Manifestarea unui comportament social activ gi responsabil, adecvat unei lumi tn

schimbare

66

COMPETENTE SPECIFICE $I UNITATI DE CONTINUT

Con{inuturi
Competen{e specifice

Trunchi comun

Curriculum diferen{iat

..L Identificarea proceselor psihice qi

,'aractenzarea rolului lor in evolutia

I. Procese psihice qi rolul lor in

personalit6lii Psihicul gi caracteristicile
acestuia lpostazele psihicului

lenonalitdf i
-.1. Identifi carea legdturilor intre rrocesele psihice Ll. Analizarea unor procese psihice nrmind de la exemple concrete l-1. Evaluarea caracteristicilor unor procese psihice. prin comparare gi prin uulizarea unor instrumente adecvate de

(incongtient,
subconqtient, congtient)
qi relaliile dintre ele

nisurare

l. Relalionarea eficientd/

eilalli in colectarea. interpretaiea gi

sr aluarea :{.-ocese gi

cooDerarea cu

Procese cognitive senzoriale

informaliilor referitoare la manifestiri psihice

caracterizar e general6

Senzafiile qi percepfiile
Reprezentarea

-[ ]. Utilizarea cunoqtinfelor de psihologie n scopul adaptdrii conduitei proprii la {tuatii concrete de viatd

Procese cognitive superioare:

- Gdndirea - Memoria - Imaginalia

Limbaiul
Procese reglatorii:

- Motivalia - Voinfa - Afectivitatea - Aten{ia

- -:. Caracterizarea principalelor

i l. Exemplificarea, prin cooperare cu cerial{i, a unor trdsdturi ale personalitd{ii rR*esare reuqitei in activitate 4 -. Analizarea posibilitdlilor de @zr oltare personald din perspectiva a.moElin{elor de psihologie :. i . Caracterizarea profilului unui w"ticipant responsabil gi eficient la luarea *miziilor in comunitate

nnensiuni ale personalitdlii l-1. .A,nal izarea profi lului propriei prcrsonalitdli gi a personalitdli i celorlalli

II. Structura

gi dezvoltarea

personalitdlii

Caracterizarea generald, a

personalitdlii

Individ

personalitate

persoanb

Temperamentul

Aptitudinile

Inteligenla ca aptitudine
general6

Inteligen{e multiple

Caracterul Creativitatea

Diferenle individuale in
manifestarea

personalitdlii
Etape in dezvoltarea

personalit6{ii (copil6ria,
adolescen{a, maturitatea, bitrdne{ea)

61

Continuturt
Competen{e sPecifice
1.4. Recunoagterea unor tipuri de relalii interpersonale. a unor componamente qi atitudini sociale in situafii date 2.4. Evaluarea unor tiPuri de

Trunchi comun

Curriculum diferentiat

III. Conduita Psihosociali

. ' .

Imaginea de sine qi PercePlia

sociald a imaginii de sine Relatiile interpersonale 9i rolul 1or in formarea 9i dezvoltarea

comportament psihosocial in contexte situa[ionale date 3.3. Rezolvarea, prin cooperare cu ceilalli a unor situalii problemi cu aiutorul cuno$tintelor de Psihologie 4.3. Adecvarea conduitei psiho-sociale la

personalitdlii
Comportamente pro 9i antisociale

Atitudinile sociale evolu{ia lor

Ei

diferite situalii

I 5.2. tr,lanitestarea unor compofiamente I prosociale necesare participdrit la problemelor comunitalii I iezolvarea

t_

VALORI $I ATITUDINI
urmltoarele valori Ei atitudini: evaluale a disciplinei ,,Psihologie" au labazd qi promoveazd

Competenlelegeneralegispecificecaretrebuieformateprinprocesuldepredare-invdfare-

r o . .

Afirmarea liberd a personalitalii; Relalionarea pozitivA cu ceilalli; increderea in sine Ei in ceilalli;

oVaiorificareaoptimdqicreativdapropriuluipotenlial;
Echilibrul Personal.
SUGESTII ME,TODOLOGICE disciplina prezentul curriculum este un instrument de lucru care se adreseazd profesorilor ce predau permita: ..Psihologie". tlind concepul in aqa fel incdt sd le -:,,: r^ ^^..-x r^ ^^h^ahra ! - sd orienteze elevii in cunoaqtere 9i comunicare prin apelul, in cunoqtinld de cauzE\ la concepte Et practici care lin de cultivarea ralionalitblii; - sa-gi orienteze propria activitate inspre ioi*ur.u la elevi a competenlelor specifice domeniului; - sd-si ma'if-este creativitatea didaciica in adecvarea demersurilor didactice la parlicularitdlile elevilor cu care luqeazd' de pe conlinuturi pe competenle, a$a Sugestiile metodologice au in vedere deplasarea accentului cum a fost propusd prin programa gcolar6' este obligatorie' Unitalile de conlinut sunt piezentate intr-o ordine care nu instructiv - educative gi orientarea acesteia spre formaconsiderarea eievului ca subiect al activit[1ii exigente ale invllarii durabile' printre care: rea competenlelor specifice presupun respectarea unor invdlarea - utilizarea unor metode active (de exemplu, ?nvalarea prin descoperire, analiza deproblematizata, text)' care pot jocul de roluri' invalarea prin cooperare, studiul de ciz, simularea, interac{iunea social6 pozitivd, contribui la crearea cadrului educalionai care incuraleazd invilare, formarea capacitalii de motivalia intrinseca qi angajarea elevurui in procesul de psihologic; autoanaliz[ qi de analiza a celorlaui din punct de vedere noliunilor specifice disciplinei qi o parte, - rezolvarea de aplicalii care sd permitl, ie de "*""u"u parte, rezolvarea unor situalii iar pe de alt6 construirea unor exemple pentru noliunile insuqite'

problemd;

' qt de , , 1 ,y,,^,-^ ^r^-,:: s6 participe lq cver-r-r in contextul carora elevii ^X -^*rin.ina la exercilii de cunoaqtere ' crearea de situa{ii-problema de peisonalitate qi a relafiilor cu ceilalli; autocunoagtere, de ameliorare a propriilor trdslturi
68

---E

aplicarea unor procedee gi instrumente psihologice (cu o complexitate gradat[) in scopul investigdrii psihologice, a prelucrdrii qi interpretdrii datelor oblinute; rcalizarea unor observalii, studii de caz, elaborarea de proiecte gi portofolii, individual qi in grupuri de lucru; utilizarea unor strategii didactice care s[ permitd altemarea formelor de activitate (individual6, pe perechi gi in grupuri mici); utilizarea calculatorului, a tehnologiei informaliei qi comunicaliei, a resurselor Internet in activitatea didactic[. in calitatea lor de miiloace modetne de instruire. unor activitdti de invdlare care sd conducd la:

Se recomandd folosirea

consolidarea unor deprinderi

r ezumar

de ordin cognitiv, cum sunt: analiza, sinteza,

ea;

compararea,

clasifi carea, estimarea, dobdndirea competenfelor de comunicare adecvat[ in spaliul social.

Evaluarea reprezintd o componentd organicd a procesului de invdlare. Evaluarea trebuie sd se reahzeze in mod preponderent ca evaluare continud, formativd. AlSturi de formele qi instrumentele clasice de evaluare, recomandam utilizarea unor forme qi instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematicd. a activitdtii qi a comportamentului *levilor.

Grupul de lucru pentru elaborarea programei gcolare:

Frof. Eugen STOICA - inspector de specialitate in Ministerul Educaliei qi Cercetbrii hot-. Angela TE$ILEANU - expert C.N.C,, Grupul $colar,,Nichita Stlnescu", Bucureqti hot-. Elena BALAN - $coala Superioard Comercial[,]icolae Kretzulescu", Bucureqti hot-. Florina OJET - Colegiul Nalional ,,Andrei $aguna", Braqov hot-. Sorin SPINEANU-DOBROTA - inspector de specialitate in cadrul S.N.E.E.

a)3

nal:

zttF.-t ir i-i-

er$
lI:: .i i!

69

(pentru studen{ii afla{i la prima practicl pedagogicl)

Figa psihopedagogici a elevului

Numele giprenumele: Ndscut(a) in anul. . ..

Domiciliul parinlilor. A absolvit clasele anterioare la scolile: I. Date asupra mediului familial l. Familia Membrii familiei Data Pregdtirea
nasterii profesionald

..in localitatea

Profesiunea

Venituri

Starea

Obs.

sdndtdtii

2. Atmosfera in familie Intelegere

conflicte

lamilie de dezacorduri

familie

3.

condilii

de invalare oferite elevului (camerf, separatd, birou, bibliotecd)

4. Proiectul parinlilor privind viitorul copilului

II. Date medicale semnificative

l'

Antecedente personale (boli ale copildriei, alte tulburdri organice gi functionale semnificative)

2. Starea generald a sdndtalii (foarte bun5, bun6, bolnivicios in general, sensibil)

III.

Date asupra

gcolaritlfii
Rezultate (pe clase Corisen

1. Situatia scolard

2. Succese deosebite la concursuri

3. Manifestdri

?n

timpul lec{iilor (atent, receptiv, participativ)

70

'4.

Modul de pregdtire a lectiilor (cu regularitate,

?n

salturi, prin efort propriu, ajutat, meditat)

5. Factori explicativi ai succesului sau insuccesului (aptitudini, interes, deprinderi, aspiralii qcolare ;i profesionale, stare de sdndtate, lacune in pregdtire etc.)

lV. Integrarea sociall a elevului

.. Conduita in familie a) relafii cu parintii

! -l

l l I

:) relalii

cu

fralii

.-

gradul de implicare in activitd{ile familiei

- Conduita in gcoald '' relatiile cu profesorii

relaliile cu colegii

:elaliile cu prietenii (criterii de alegere a anturajului)

Laracteristicile

\ r.crt.

llce de Procese psihice. Trisituri de

nalitate Observatii

Bifati!

personalitate
Inteligenta Gdndirea Limbajul Memoria Atentia Deprinderi Vointa Motivatia Interese Afectivitate Caracter Temperament Imaginalia Practic-operatorie, verbalh, spatiald Tipuri de operafii, grad de structurare Bogat, sdrac, particularitdti Mecanicd, logicd,de 1ung6/de scurtd duratd Distributiv5, concentratd Intelectuale, perceptive, motrice, de igiend Perseveren{6, independent6, promptitudine IntrinsecS/extrinsecS, aspiratii Literare, tehnice, gtiintifice, artistice Dispozilii, emofii, sentimente, pasiuni Atitudini fald de sine, fat[ de altii, fatd de muncd Tonus, rezistenfd la efort, dinamicd, introversie/extroversie, tip temperamental Bogat5/sdrac6, creatoare/reproductivd, artisticd, literar6, tehnicb
11 JI

VI. Aprecieri de ansamblu L Pregitirea elevului raportatd la aptitudini, stare de sdndtate, condilii de muncd gi de locuit.
lca, ihic5, SOOIiali I Gradul de ma turi zare fizr coresounzdtor v6rstei oeste nivelul vdrstei

sub nivelul vdrstei

VII. Recomandiri psihopedagogice

CU CINE A COLABORAT

2. Actiuni tn colaborare cu familia

3. Acliuni pregdtitoare pentru orientarea gcolard gi profesionald

4. Recomandlri privind orientarea qcolard gi profesionald

72

h"

Figa de caracterizare psihosociald a clasei

(pentru studenfii aflali Ia a doua practici pedagogicl)

PAS I. Stabilirea acelor proprietifi ale clasei care urrneazd aft misurate qi apoi configurate intr-un profil psihosocial al clasei respective.

l.

consens

2. conformism

coeztune
4.
5.

eficien{i

control 6. stratificare 7. permeabilitate 8. flexibilitate 9. omogenitate ton hedonic I f . intimitate participare

-

i:enda:
tL)nsenS: acord, inlelegere la nit'elul grupultti tonfbnnism: atitudine tle accepture necrilicd u ideilor, a hotdrdrilor ce se iou la nivel de grup -oe:iune: gratl de legdturd, de unilale, de inle/egere rcciprocd inlre membrii grupului Liicienld: culituleu de u proclucc e/bctul dorit. asteptat de membrii grupului :ttnrrol- ptttcrc de stiiptinire u propriilor gesturi, miscdri, comportamente manifestate la nivel grupal

,trutilicarc= ierurhizareanembrilorunui grupinJirncliederolurilejucateSi destatul .trmeobililate: c(ip{rcitatea cle a primi noi ntembri la nivelul grupului 'ietibilitate: capacitatea cle a reveni cu ttsttrinyd la faza iniliald
',tn hedonic: ton pldcttt

unitard, la concordanld 'noeenilule-- copa('itatea de a ajunge la o structurd

.'ttimilute= legdltu"i strdnse de prietenie, profunzime in relalii, tlddncime ..articipore- itnpdftA$r:ea stdrii de spirit, implicare af'ectiv-emo!ionald, solidaritate intre membrii

Transformarea acestor proprietAf in intreblri. Aceste intrebiri compun chestionarul care ,,. r a aplica elevilor clasei respective.
P

\S II.

Chestionar

l. in ce m[surd existd atitudini gi comporlamente aseman1toare ale elevilor in clasa respectivd? l. in ce mdsuri elevii manifestf, conduite de acceptare $i traducere in fapt a prescripliilor
normelor de clas6? l. in ce mdsurb elevii aclioneazl unitar? +. in ce mdsurd clasa iqi realizeazd scopurile qi sarcinile propuse? r. in ce mdsurd clasa controleazd conduita qi acliunile membrilor sdi? :. in ce mdsuri ?n clas[ statutele gi rolurile elevilor sunt strict delimitate gi ierarhizate? in ce mdsura admite clasa cooptarea sau pltrunderea unor noi elevi? i. in ce mdsurh permite clasa manifestarea unor idei sau comporlamente diferite, variate? q in ce mdsura se caracterizeazd, clasa prin asemdnarea caracteristicilor sociale gi psihologice ale elevilor sdi? .,,r. in ce mdsurd elevii se simt bine in cadrul clasei qi simt pldcerea de a fi in acea clasd? . 1. in ce mbsurd elevii sunt apropia{i ?ntre ei? ,l. in ce mdsurd elevii ac.tloneaz| pentru clasd?
73

PAS III. Stabilirea intervale valorizante

Intr-o foarte micd
mdsurd
I

unit[fii
:

de

mlsuri a proprieElilor
Intr-o oarecare
masurd
3

clasei: scara de atitudini de tip Lickert cu

Intr-o micd
mdsurd
2

Intr-o mare
mdsurd
4
5

ntr-o foarte mare

mdsur6

PAS IV. Dupd aplicarea chestionarului qi prelucrarea rdspunsurilor se va trasa graficul ilustrativ pentru caracteristicile sociopsihologice ale clasei:
Proprietd{ile clasei

Intr-o foarte
micd mdsur[
2

Intr-o micd
mdsurd

Intr-o oarecare
mdsurd
3
A

Intr-o mare
mdsurd
5

Intr-o foarte mare mdsurd

I.

consens

2. conformism J. COeZrUne 4. eficient[ 5. control 6. stratificare 7. permeabilitate 8. flexibilitate 9. omogenitate

10. ton hedonic I f . intimitate 12. participare
PAS V. Profilul psihosocial al clasei - interpretarea rezultatelor: Orientareu generald: graficul tinde sd fie reprezentat in partea dreaptd, ?nsemndnd cd aceastd clas[ este bine organizatd qi funcfioneazd optim. Grudul de dezvoltsre a fiecdrei proprietdli in cadrul clasei: cea mai dezvoltatd proprietate este controlul, iar cea mai deficitari este eficienfa, dar valoarea ei nu este at6t de mici incit sd induc[ probleme. Cauzele probubile ale unei situayii din clasd gi unele efecte ce s-ar putea obline: Cu toate cd tonul hedonic este o proprietate dezvoltatl, totuqi profesorul va lua mlsuri pentru ca activitatea sd fie bine organizatd, rar elevii sd obfin[ rezultate bune 9i foarte
bune in urma muncii 1or.

PAS VI. Tabloul statistic al clasei

Numlrul de elevi
Clasa 15 Septembrie

15Iunie

Compozifia clasei
VArsta
(ani si luni)

Bdiefi

Fete

-l

t+

-..--t

il

Mediul de provenienfl
Elevi cu

Elevi din alte

localitdfi urbane rurale

Elevi care
locuiesc cu

Elevi care
Iocuiesc in gazdd

domiciliulin
acelaqi orag cu gcoala

Elevi care locuiesc in

intemat

Alte situa{ii

familia

It{ivelul socio-cultural al familiei Ridicat

-t
l

Mediu

Sub mediu

I
-.1

n
T -.,1

fivelul

de

pregltire $colarl reflectat prin repartifia mediilor generale

Medii intre 9-10 Medii intreT-8.99 Medii intre 5-6,99 Medii sub
5

-l -l
I
I

-j
i
I
I

Structura retelelor de

lntre elevi

Intre microgrupurile
clasei

l. Coeziune
2-

Stabilitate
Respect

ca

-1.

Cooperare Msrcheazd cu X spa(iile tn care consideri cd se regdsesc aceste tipuri de legdturi.

5. Competifie

Iti
tal

F{oto:

un rte

75

TEST GRILA CU 10 ITEMI, CORESPUNZATOR UNEI TEME/UNITATT DE INVATARE LA DISCIPLINA ASISTATA

(pentru studenlii aflafi la
a doua

practici pedagogici)

11.

[2.....................

Ia

I5

76

ANEXE

IX. MODELE DE PROIECTE DE LECTIE

Proiect de lecfie
ritatea gcolard:

l':sciplina: Limba gi literatura romdni

- .asa: a

VI-a

l.ta:
: ;,rpunbtor:
-

as.univ.drd. Ana Apetroaiei

-.riectul Iectiei: Cornplementul direct

:ul lecfiei:
r,t b i e

de cornunicare

ctiv e op eru(io nale : - stArgitul lecliei elevii vor fi capabili: - sa defineascd complementul direct; : - sa identifice complernentele directe din exprimarea oral6 qi scrisa; - si precizeze prin ce parte de vorbire se exprimd complementul direct; - - sd construiascd complementul direct; sd deosebeascd complementul direct de alte pdrli de propozilie; - sd precizeze topica, punctualia gi ortografia complementului direct exprimat prin pro..':re personal, forme neaccentuate in acuzativ; ' - sd construiascd enunturi cu complemente directe exprimate prin diferite parli de vorbire; - sa ortografreze corect fbrmele neaccentuate ale pronumelui personal in acuzativ, cu funclie " - :.rntplement direct (cdnd se asociazd cu: formele de auxiiiar ale verbului a avea, cu particula a - ' structura unui verb la infinitiv, cu conjuncfia sd din structura unui verb la conjunctiv, cu un -- la irnperativ, cu un verb la gerunziu)

i:rotegia didacticd: o Metode qi procedee didactice: invdlarea prin descoperire, conversalia euristicd, explicafia, dictarea, lucrul cu manualul, schema la tabld. . Miiloace de invi{Imint: texte lingvistice; fige cu sarcini de lucru pentru elevi; test de

evaluare formativS.

Forme de organizare a
:

activitltii:

frontald, individualb

i.rurse bibliografice . Anca $erban, Sergiu $erban, Limba romdnd,'manual pentru clasa

a VI-a, Ed. All,

Bucuregti, 2004; Metodica preddrii limbii Si literaturii romdne colectiv), Bucuregti, E.D.P., 1973, p.73.

in Scoala generald Si liceu (volum

79

Scenariul didactic
Organizarea clasei: se asigurd ordinea in c1as6; se pregitesc materialele necesare pentru derularea lecliei (caiete, creioane, fige etc.). Il. Actualizarea celor invdlate anterior (a cunogtin{elor esen{iale care se vor folosi ca ,,ideiancor6") - 10 min. - Se vor controla caietele de teme prin sondaj (cu observalii qi aprecieri, dupd caz) - Se va verifica modul in care elevii au alcf,tuit tema datd ora trecutd: alcbtuirea de propozilii cu complemente circumstanliale exprimate prin diferite pdrli de vorbire (substantir in Ac Ai G; numeral ?n Ac Ai G; pronume personal, demonstrativ, nehotdrdt in Ac qi G cu prepozilie, adverbe de loc fErd prepozilie sau cu prepozilie, grup de cuvinte cu valoare de adverbe de loc). - Se vor solicita elevii, prin sondaj, s6 citeascd exemplele gi si le motiveze. IIl. Captarea atenliei elevilor pentru activitatea didacticd ce urmeazit - Scurtd disculie teoretic[ despre clasificarea complementelor (?n circumstan{iale qi necircumstanliale) gi ce aratd complementele in general. - Precizare: urmeazd a fi studiate complementele din a doua categorie. IY. Anunyarea subiectului lecliei Si a obiectivelor operalionale - Complementele necircumstanfiale, complementul direct. - La finalul lecliei elevii vor fi in stare sd: ... (se vor anunla obiectivele operalionale) V. Prezentarea sarcinilor de invdlare - Se scriu pe tabl6 mai multe exemple (din recrealie sau sub formd de dictarer cuprinzAnd fapte de limbi ilustrative pentru: ce aratd complementul direct, in contextul rela{iilor sale din enunl; pirlile de vorbire prin care se exprim[; modul de construire; locul: punctualia qi ortografia lui. 1. ppreqte imediat masinat 2. Il zdresc pe George l6nga o vitrina. 3. L-am recunoscut repede qr pe el, qi pe prietenii de joac6. 4. El scoate ceva dtn buzunar. 5. Chearnd pe trei din grupul sdu. 6. Porneqte a gesticula; l-am auzit strigdnd chrar. 1. Apoi termind de strigat. 8. S5 cercetdm intdmpldrile \a fala locului! - Propoziliile (care alcdtuiesc, de fapt, un text scurt, coerent) sunt scrise pe partea st0nga a
tablei. - Partea dreaptd se lasd liber[ pentru alcf,tuirea unui tabel, care se completeazd, treptat, pe parcursul analizei, cu rubricile: complementul direct, cuvdntul determinat, intrebarea. partea de vorbire prin care se exprim6, cum se construiegte, locul, punctuafia, ortografia" - Elevii vor avea de analizat sintactic propoziliile, urmlrind descoperirea complementelor care aratd obiectul (fiinfi, lucru, fenomen) asupra clruia se exercitd direct acliunea verbuluj (sau interjecliei cu valoare verbal6) determinat(6). - Se vor sintetiza observaliile pe tabl6, sub forma tabelului menlionat gi a unei scheme. Yl. Dirij area invd{drii - E,levii desfbqoar[, ca activitate independenti, anahza sintacticf, a propoziliilor scrise pe tabla. timp de 6 minute, dupi care se evalueaz6,prtn conversafie, rezultatele activitdlii. O altd modalitate poate ft analtza, r6nd pe rind, a exemplelor, prin conversalie frontal[. $i intr-un caz, gi in altul, analiza activitAlii independente se poate desfrgoarb astfel: ,,Analizalt prima propoziliel Care e subiectul, care e predicatul? Pe cine determind substantivul masina? Ce aratd el in relaliile din propozilie spre deosebire de imediat? La ce intrebare rdspunde? Cum se construiegte? Care e locul, punctuafia?" Concomitent, se completeazd tabelul. Se procedeazd in felul acesta cu toate propozifiile. Dup[ analiza a doud-trei exemple, elevii
80

l.

'rrmuleazi definilia complementului direct, precizeazd intreb6rile, aratd cuvintele determinate " erb, interjeclie), pdrlile de vorbire prin care se exprim[ (substantiv in Ac; pronume - personal, ::monstrativ, nehotir6t; numeral cu prepozifi; verb - la infinitiv, gerunziu, supin), locul (de -:icei dupd verbul detenninat, dar qi inaintea verbuiui), construirea (cu sau fbra prepozilie), :unctuafia (nu se desparte prin virgull de verbul determinat), ortografia" labla aratd, ?n final, astfel: :remple

!tbel
uuvdnt ;etenninat complement dlrect Magina
pe cine?

ortogratie

'

'

i Il.

As i gurarea fe

ed-back-ului

Pe parcursul conducerii invS!6rii, ?ntdrirea se realizeazdtreptat, prin aprecieri verbale (E bine! )a! Exact! etc. ) Se efectueazd. qi alte exercifii de identificare, apoi de completare de creare de enunluri lcunare (ex.: C6nta un ....), fie ca activitate independent5, fie ca activitate frontald.

iIlI.

- Se evalueazl, sarcina de lucru din clas6: Alcdtuili trei propozilii cu complemente

Ev alu ar

form at iv d

directe .tprimate prin pronttme personale, forme neaccentuate, tn Ac. \. Asigurarea retenliei Si a transferului - Activitate independentd derulatd in 5 min.: rezolvali urmdtoarele exercilii din manual (sau din laietul de limba romdnd): ex.Z,3lpg.76 \. Precizarea temei pentru acasd: - Asimilarea ideilor centrale ale lecliei din caiet; - Rezolvarea exerciliilor rdmase la lecfia din manual. \1. Incheierea activitdlii.' salutul.

81

LESSON PLAN

NAME: DATE: CLASS: ViI LEVEL: INTERMEDIATE NUMBER OF

STUDENTS: SKILLS COVERED: READING AND LISTENING TITLE: LNIT.I - LESSON 5: ,,THE SWORD IN THE STONE"

OBJECTIVES: a. to give students practice in extracting specific information; b. to give students practice in getting a general picture of the text; c. to give students practice in the use of the past tense simple when describing past events. CONTENT AREA: VOCABULARY: adjectives: chivalry, couftly, mighty nouns: knights, tourment, marble verbs: fetcir, seize, slide out, kneel phrases: slid out of the stone like silk the sword would not move

GRAMMAR: PAST TENSE, AIDS: coursebook, pictures, grid TYPES OF INTERACTION: TEACHER - WHOLE CLASS TEACHER - STUDENT STUDENTS WORKING INDIVIDUALLY
STRATEGIES: conversation, silent reading, repetition, listening to the cassette, translation
LESSON STAGES

A. WARM UP: 5'

greetings; a short talk with the students about the weather or about their feelines. Airns: . to create a relaxed atmosphere . to prepare the class for the reading activity.

B.LEAD lN: 10' TEACHER: try to remember the title of a legend (a Romanian one). The teacher: announces that they are going to read a legend and says the title: ,,The
sword in the stone"

Activity i: The teacher asks questions like:

a).Do you understand the title? b).What do you think the story is about? c).Where do you think the action takes place? d).What do you expect to find in the text? Aims: a). to encourage predictive skills; b). to encourage students to become interested in the subject;
82

c). to give them an interesting and motivating purpose for reading.

Activity 2: Teacher: Read quickly the introduction to check your predictions. \rm: to help them better understand the content of the text that they are going to read. Activity 3: Teacher: now, read the text and concentrate on the idea of the text. ,At this type of reading - extensive reading - the context will help them deduce the meaning.) Activity 4: The teacher asks some questions to check understanding. Who gatherded in the churchyard?, When was the tournament held?, Who took part
:.)urnament?)

in

the

r.:tivity

-' WHILE, - READING ACTIVITiES: l0'

1: Teacher: Read the text again and

filI in the grid.

Write down the words you don't knou'.

IIME IN iISTORY

NAMES OF
PEOPLE

WEAPONS

MATERIALS

:".rns: to concentrate on details

to help them extract specific information.

*,-, '' itv 2: The teacher now explains the unknown words using antonyms, synonyms, explanation, .rsr" * 3s or translation ( for the phrases ) Post-Reading
-^.e teacher asks the students to

ACTIVITIES:

10'

: -

Sir Kay ......... to fetch the sword. ...................... pulled out the sword. The sword was sticking out of a block of .................... Sir Ector confessed that ............... . :. :n: to check wl-rat they have written in the grid.

asked

fill in the sentences with the missins words.

: -ISTENING ACTIVITIES:
:.;tivity

10"

1: Teacher: Listen to the cassette and focus on:

intonation and rhythm; propernames'pronunciation; pronunciation of the unknown words.

:-;tivity 2: after listening, the teacher can ask the students to repeat some words or sentences - ..',ral or individual repetition).

::

to check pronunciation.

:.

'iivity 3: The teacher asks the students to read aloud different paragraphs of the text. n: to check intonation and rhythm.
,.. Read the

:
;

paragraph that tells about the toumament. ::d the paragraph in which Sir Ector confesses the truth.
83

F.HOMEWORK: 5' Students will have to choose from: - write down the paragraph that you like best and explain why' or - write down the main ideas. or - write a short summary of the text. (10-12 sentences) BIBLIOGRAPHY: o Pathway to English, English scrapbook (student's book 7). Authors: Alaviana Achim, Ecaterina Comiqel, Felicia Dinu, Loretta Mastacan, ' Ruxandra Popovici, Elena Teodorescu . Oxford (lniversity Pressteacher's Guide The practice of English Language Teaching. Jeremy Harmer, Longman.

84

PROJET DIDACTIQUE

Intituld du cours: Langue frangaise

Enseignant: \iveau d'6tudes: colldge - VII' Intitul6 de la s6quence: (( Comment faut-il faire?> Dur6e: 50'

Objectifs g6n6raux:
o

'

ddvelopper les compdtences de comprehension et d'expression orale en frangais; ddvelopper la capacite d'interagir en frangais dans des situations de la vie courante; ddvelopper la capacit6 de travailler en petit groupe.

Objectifs sp6cifiques: r actes de parole: demander son chemin; indiquer une direction d quelqu'un; . civilisation: quelques monuments de Paris.

supports: fiches individuelles, cassette/cD audio, photos, plan de paris. DEROULEMENT DU COURS:

?2
.{')o
U

85

?q)

'9tr .q)
Qr

J'

co+
EO

r)

- Deuxidme dcoute: 1'enregistrement est arrtd aprds chaque r6plique que les 6ldves rdpdtent (chaque 6ldve r6pdte une phrase); le prof-esseur fait appel au groupe pour la bonne prononciation des mots mal compris. - V6rification de la comordhension d6taill6e par d'autres questions.

Q \c)

a
.0)

5',

co+
CE

r)

- Troisidme 6coute et lecture du texte en mOme temps. - Vdrification de la comprdhension 6crite (les 6ldves indiquent les mots inconnus; le groupe essaie d'en 6claircir le sens par des synonymes et des explications en frangais. Le professeur intervient pour 6tablir la variante correcte). - Le professeur fait une courte description des objectifs touristiques apparaissant dans le dialogue ainsi que des moyens de transport spdcifiques d la France. Pr6sentation de photos.

(t)

10'

EO

- Lecture du dialogue - partie A (le professeur divise prdalablement de dialogue en 2 parties): 3 6ldves lisent les rdpliques des 3 personnages du dialogue. - Jeu de r6les avec la reprise du canevas propos6 par le dialogue support (partie A): les mmes 6ldves essaient de refaire le dialogue de m6moire, mme en improvisant si c'est n6cessaire. - Lecture du dialogue - partie B suivie de jeu de r61es. - Jeu de r6les avec la reprise du canevas proposd par le dialogue support (parties A+ B).

(t)

a!
\q)

CE

- Rep6rage (par les dldves) dans le dialogue support des expressions utilisdes pour demander son chemin et donner une direction d quelqu'un; - Pr6sentation d'une liste d6tai116e contenant les expressions coffespondantes aux actes de communication mentionn6s: liste r6dig6e par les 6ldves et compl6t6e par le professeur.

86

'!

\q)

q)

- Exercice de r6emploi: indiquer des directions sur le plan de Paris; quelques 6ldves expliquent comment il faut faire pour aller d'un certain endroit vers les obj ectifs touristiques d6crits. - Jeu de r6les d deux personnages: un touriste 6tranger demande une direction d un passant; les 61dves travaillent en petit groupe pour la pr6paration du dialogue (5'); pr6sentation du dialogue sans lecture; dvaluation d I'aide des 6tudiants.

PROJET DIDACTIQUE

Travail individuel: Intituld du cours: Langue frangaise Enseignant: Niveau d'6tudes: colldge - VII" Intitul6 de la s6quence: Le futur simple Dur6e: 50' Objectifs g6n6raux:
a
o a

Objectifs sp6cifiques:
o grammaire: le

futur simple, le futur proche

Supports:

DEROULEMENT DU COURS:

i^\

Explications

Exploitation

R.6vision

Consolidation

PROIECT DIDACTIC DATA: DISCIPLINA: Matematic5- Geometrie CLASA: a VII-a PROPUI'{ATOR: conf.univ.dr. Dinu{[ Neculae SUBIECTUL: Aplicafii la teorema fundamentalI a asem[nirii TIPUL LECJIEI: Lecfie de consolidare gi sistematizare a cunogtinlelor OBIECTIVE DE REFERINIA: ORl: sd utilizeze propriet[fi calitative qi metrice ale figurilor geometrice

in rezolvarea uno: probleme; OR2: s5 selecteze, din multimea datelor de care dispune, informalii relevante pentru rezolvarea uner probleme; OR3: sd formuleze cdt mai multe consecinle posibile, care decurg dintr-un set de ipoteze date; OR4: sa identifice gi s[ diferen\ieze etapele unui rafionament matematic, prezentat in diverse forme. OR5: sa determine, folosind metode adecvate, lungimi de segmente, mdsuri de unghiuri gi arii; OR6: s[ prezinte in mod coerent solulia unei probleme, utilizAnd modalitdli variate de exprimare.
OBIECTIVE OPERAI IONALE : OOl: sd defineascb triunghiurile asemenea;
OO2: sa enunte teorema fundamentald a asemdnbrii; OO3: s[ aplice teorema fundamentala a asemindrii; OO4: sd rezolve probleme diverse plecdnd de la situaliile specifice
a

utiliz[rii teoremei

fundamentale

aseminirii;

OO5: sa sintetizeze corect ideile centrale ale lectiei;

STRATEGIA DIDACTICA:
independentd

rata;

90

DESFA$ U RAREA ACTTV|TAT\ t

I. Momentul
orgunizatoric

Se asigurd

Elevii iqi pregltesc

caietele qi celelalte materiale pentru lectie.

condiliile
necesare

.
II.Verfficarea
temei gi a

desfrgurdrii optime a lecliei.

Se

verificd

prezen[a

elevilor Se verificd frontal tema

pentru acasd gi se fac observaliile de rigoare.
Se verificd frontal urmdtoarele nofiuni: Definilia triunghiurilor

Elevii prezintd
caietele cu tema pentru
acas5.

Evaluare

cunoStintelor anterioare

frontalI
Aprecieri
verbale

Elevii r6spund
la ?ntreb6ri gi argumenteazd

fiecare no!iune.

asemenea;

III.Anuntarea
temei noi Si u

obiectivelor operagionale

Teorema fundamentald a asemanarll: Se anunfd titlul lecfiei gi se scrie pe tabld: ,,Aplicafii la teorema fundamentald a asemdndrii". Se precizeazd obiectivele

Elevii scriu titlul pe caiet gi relin

obiectivele
prezentate.

9I

IV. Dirijarea invdtdrii

o3

o4 o5

rezolvare

Se propun spre

Elevii scriu
problemele pe
I
I

Evaluare

urmdtoarele

doud probleme: l. in triunghiul ABC prin punctul D e(AB) au",^

caiete qi le rezolvA

frontald Aprecieri verbale

individual prin munca independentd. Va fi desemnat un elev care sa

realizeze q) ajutorul instrumentelor geometrice desenul pentru a doua problemA.

DEIIAC,E elAC)
$tiind
ca

AB-12 cm, AC=15

cm, BC:I8 cm se cere perimetrul triunghiului ADE.

2. Triunghiul ABC are AB:21 cm, AC:35 cm qi BC=28 cm.

o4 o5

Prin punctul

D e( BC\ , ,'DC
se duc paralelele

RD)
5

DE ll AB, si DF ll AC

n e(,lc),
Se cere:

r e(m)

a) b)

naturapatrulaterului

AEDF;
perimetrul lui AEDF.

V. Evsluareu

progresului reslizst

Se apreciaz[ modul de

Elevii prezintd, la tabll modul

de rezolvare al

VI. Asigurarea

feedback-ului

o4 o5

participare gi rezolvare a problemelor. Se discut[ cu elevii eventualele nerealizdri ale celei de-a doua probleme. Se propune urmitoarea problemA:

fiecdrei probleme.

Aprecieri verbale Notarea elevilor

care au

rezolvat problemele

Elevii scriu
problema pe caiete qi o rezolvd prin muncd independent[.

Evaluare frontald

,,in trapezul ABCD, ABLiCD, .48-36 cm, CD:l2 cm , AD l0 cm si BC=16 cm. Dacd

AD n Bg = {M}
se atle perimetrul

,se

triunghiului

MDC"

VII. Tema pentru acasd

Se prectzeazd

Elevii iqi
noteazd,in caiete tema

os

tema:

probiemele 12 gi 13, pag.156 din rnanual gi, indic6ndu-se modul de rezolvare al problemei 13.
92

pentru acas[ gi, eventual, cer unele

explica!ii
suplimentare.

Proiect de lectie
Data: Clasa: a IX-a Obiect: Biologie SuLiiect: lnfluenla lactorilor de mediu asupra intensit6lii fotosintezei qi importanfa ior practica. Influenla iuminii q;i a concentrafiei de COz *Propunitor: Lect.univ.dr.Petrula Gabriela-Paula Scopul lecfiei: - cunoagterea de c6tre elevi a factorilor externi care influen\eazd, fotosinteza in vederea stabilirii corelaliei dintre intensitatea fotosintezei qi intensitatea gi compoziiia Iuminii, precum Ei dintre intensitatea fotosintezei gi concentrafia COz; inlelegerea organismului vegetal ca un sistem biologic deschis, care poate suferi modificdri favorabile dacf, i se asigura condilii optime de via1d, acest fapt cunoscut de om permitdndu-i dirijarea dezvolt[rii plantelor in folosul siu (creqterea producliei de fitomasd). Obiective operafionale: :levii vor fi capabili: O1 - sa monteze corect experienle pentru observarea influenlei luminii qi a concentra{iei de COz asupra intensitAlii fotosintezei; 02 - s6 stabileascd corelafia existentd intre intensitatea fotosintezei gi intensitatea iuminii; O3 - sd evideniieze corelafia existentb intre intensitatea fotosintezei qi tipul de radialii; 04 - sd precizeze corelalia existentd intre intensitatea fotosintezei qi concentralia de CO:; 05 - sa sintetizeze rezultatele oblinute in tabele gr sa exprime aceste rezultate sub formd grafic5; 06 - sd demonstreze cd organismui vegetal este un sistem deschis care poate suferi rnodific[ri favorabile dac6 i se asigurb condilii optime de viald (mf,rirea concentra{iei COz, iluminare corespunzdtoare); . ipul lec{iei: leclie de formare a priceperilor qi deprinderilor; varianta: leclie pe bazd, de lucrdri practice de laborator .:rategia didactici:

inductiv[, modelarea, demonstratia, conversalia.

pentru activitatea desldquratd frontal: - plang[ reprezentdnd schimburile de substanld gi energie dintre plantd gi mediul inconjurdtor, diascol, copii xerox cu tabelele qi graficele, precum gi o plangd cu acestea, necesare stabilirii corelaliei dintre intensitatea fotosintezei gi intensitatea gi compozilia luminii, precum gi concentralia de COz; pentru activitatea desfbquratd pe gupe: - ramuri de Elodea canadensis, eprubete, becuri, fige de lucru (F1, F2, F3 ). - pentru grupa 1: bandd metrici gi F1; - pentru grupa 2: filtre de material plastic colorate in rogu, albastru qi verde gi F2; - pentru grupa 3: solulii de NaHCO3 cu concentralia de 0,7oA,0,5% gi l% gi F3; r:,-rbe de evaluare: - Seclioneazl' oblic ramura de Elodea canadensis la partea bazall gi o introdu cu vdrful in jos :rrubeta umpluti cu apd, astfel incdt suprafala de secliune sd nu atingd perelii eprubetei. Aqeazd : - . -.beta in stativ la o distan{a de 10 cm fald de sursa de lumind qi numdrd bulele de oxigen degajate ": :31rur5 intr-un minut, pdnb cdnd numf,rul lor devine constant. Aqeazd stativul la distante -:esive de 20 cm,40 cm, 60 cm, 80 crn fald de sursa de lumin[ qi, in fiecare eaz, numdrd bulele ,: -'rigen degajate intr-un minut pdnd cdnd numdrul lor devine constant. - Scrie ceea ce ai observat, cdnd ai efectuat Il, in urmdtorul tabel:

93

Distanfa fa{a de sursa de lumina (cm)

Numirul de bule/minut

I3

Reprezintd grafic rezultatele oblinute la 12.

Numir

de

bule/minut

Distan{a
14

fa![ de sursa de lumin[ (cm)

Observf, num[rul de bule de oxigen degajate de ramurd la inceputul experien{ei (cind a aclionat asupra plantei lumina naturald) qi dup[ c6tva timp (cdnd a acfionat asupra plantei lumina fumizatd. de becul electric). Ce se constatd?

15

oblic ramura de Elodea canadensis la partea bazal6' gi o introdu cu vArful in jos ?n eprubeta umplutb cu ap[, astfel incdt suprafala de secliune sd nu ating[ pereJii eprubetei. Aqazdeprubeta in stativ la distanla de i0 cm fa![ de sursa de iumin[ 9i numdrb bulele de oxigen degajate de ramur[ intr-un minut, pAnd cAnd numdrul lor devine constant. ASazit intre stativ qi bec, la distanla de 5 cm, filtrul de culoare albastrl, numdrd bulele de oxigen degajate intr-un minut pdnl cdnd numdrul lor devine constant. Ia filtrul dintre stativ 9i bec ai numdrd bulele de oxigen degajate de ramur[ intr-un minut, pdni cdnd numlrul 1or devine constant, identic cu cel determinat inilial. Aqazdintre stativ gi bec, la distanla de 5 cm, filtrul de culoare verde, apoi cel rogu qi procedeazb la fel ca atunci cdnd ai utilizat fi1trul de culoare
albastrS.

* Seclioneazb

16

Scrie ceea ce ai observat cdnd ai efectuat

15

in urmdtorui tabel:

Radiatiile snectrului solar

Distant[ fatd de bec (crn

Num[ru]

de bule/minut

94

I7

Reprezintd grafic rezultatele oblinute la Numdr de bule/ rninut

16.

Radialiile spectrului solar

.t -

Observd numf,rul de bule de oxigen degajate de ramurd cAnd se intercaleazf, intre stativ qi bec .lltre de culoare albastrd, verde gi roqie. Ce se constatd?' .a - Seclioneazi oblic ramura de Elodea canadensis lapartea bazald qi o introdu cu vArful in jos in :crubeta umplutd cu solulie de NaHCOi cu concentra{ia de 0,1o/o. \.saz\ eprubeta in stativ la distanla de 20 cm fald de sursa de lumini qi numdrd bulele de oxigen ::gajate de ramurd ?ntr-un minut, pdnd cdnd numdrul lor devine constant. Introdu apoi ramura in .rlufii de NaHCO3 cu concentralia de 0,5o/o gi 1% gi procedeazd la fel ca atunci cAnd ai utilizat -rlulie de NaHCOi cu concentratia de 0,1oA.

. 0-

Scrie ceea ce ai observat, c6nd ai efectuat 19, in urmdtorul tabel:

Concentralia solu{iei
NaHCOT
(9/o)

de

Distantd fatb de bec (cm)

Numdrul de bule/minut

- Reprezintd grafic
Numf,r de bule/ minut

rezultatele obtinute la I10.

-'oncentralia soluliei de NaHCO: (%) .l - Observ5 numdrul de bule de oxigen degajate de ramurl cdnd se utilizeazd, solufii de 'raHCO: de concentralii diferite. Ce se constatd? ,1 - CunoscAnd influenla luminii qi a concentrafiei de COz asupra fotosintezei, faptul cd
95

organismul vegetal este un sistem biologic deschis (are loc un schimb de substan!1 qi energie), stabilili ce mdsuri poate lua omul in vederea miririi recoltelor. Resurse bibliografice: o O. Boldor q;i colab. - Fiziologia plantelor - lucrdri practice, EDP, Bucureqti, 1983; . Ciurchea, Maria; Ciolac-Russu, Anca, Iordache, I - Metodica preddrii Stiinlelor biologict" E.D.P., Bucureqti, I 983; e Todor, Virginia gi colab. - Metodica preddrii biologiei Ia clasele V-VIII, E'D.P., Bucurerqt-" 1982, Atlasul botanic; . Manualul de Biologie, clasa a IX-a .

Desfdgurarea lecliei
Ob. op. Etapele

Evaluare sub lectiei

Momentul organizatoric 2. Recapitularea cunoqtinlelor
1.

Activitatea profesorului
- Se stabilesc cele 6 gruPe de elevi - Cere elevilor s[ priveasc[ cu atenlie planga qi sd rdspundd la urm[toarele intrebdri: De unde iau plantele hrana?

Activitatea elevilor

form[

de

itemi

iqi iau hrana din

me-

in ce constd aceastd
hrand?

diul inconjurdtor. Constd in ap5', s[ruri

minerale gi COz. Procesul prin care plantele verzt sintettzeazd Ce este fotosinteza? substanle organice din substanle anorganice in prezenla luminii. Lumina, COz, apa, s[Cine ar putea influenla in- rurile minerale etc. tensitatea fotosintezei? - Subliniaz[ faptul c[ aceqti

factori, datoriti faptului c6 aclioneazd din exteriorul plantei, aparlindnd mediului inconjurdtor, se nulnesc factori de mediu sau factori
3. Anunlarea temei qi a sco-

externi.

pului lucrdrii

- Ast[zi vom studia ,,Influenla factorilor de mediu asupra intensitafii fotosintezei gi importanla lor Practicb. Influenp luminii gi a
concentraliei de COz". Noteazd titlul in caiete. - Elevii fiec[rei grupe

4. Explicarea lucrdrii de laborator

Noteazd titlul pe tabl[. - Se citegte fiqa de lucru a 96

"""'ri-Eca-*

Ul
5. Ef'ectuarea lucrdrii de cdtre elevi

si r.

fiecarei grupe gi se stabile$te ceea ce are de ftcut fiecare grup6. - Profesorul supravegheaz[ activitatea grupelor, indrum5, ajutd elevii, ii indeamni sd colaboreze pentru montarea experienlelor gi stabilirea rezuitatelor fi nale.

iau

cunoqtinld d.

i j

sarciniie ce trebuie sd

le indepiineascd. i Grupele I qi 2 aqeazd e-

il, i2, 13,

Elodea

prubeta cu ramura

de

canadensis ?ntr-un stativ la disranle dilerite fala de sursa de lumin[ - la 10 cm, 20

mur[ intr-un minut, pdnd c6nd numdrul lor devine constant. Scriu rezultatele in tabel gi
ttaseazd grafi punzbtor.

cm, 40 cm, 60 cm, 80 cm; numdrd bulele de oxigen degajate de ra-

cul cores-

Grupele3Si4agazFt ?ntre stativui cu eprubeta cu ramura de Elo- 115,16,17, dea canadenszs qi bec, la distanla de 5 cm, filtre de culoare aloastrd verde gi roqie; numdr5 bulele de oxigen degajate intr-un minut p6nd cdnd numdrul lor devine constant. Scriu

rezultatele in tabel gi taseazd graficul corespunzdtor.

Grupele5qi6aqazd,
densis in eprubete cu I 19,Il0,Il1, concentralii diferite de NaHCO:, intr-un stativ la aceeaqi distanla fald de sursa de lumind; numdrd bulele de oxigen degajate de ramurd
intr-un minut, pdnd cdnd devine constant. Scriu rezultatele in tabel gi traseaz| graficul. ramura de Elodea cana-

numdrul lor

6. Prelucrarea rezultatelor ob{inute 1a lucrarea

practici

Dir ij area fnvdldrii pentru o byinerea performanlei O2 si O5 - Cere elevilor din grupele 1 gi 2 sd prezinte rezultatele trecute in tabel.

Citesc numdrul

de

bule de oxigen observat I c6nd au a$ezat statir.ul

I|,I2,I3

Cere unui elev din Prima grupl sd stabileasci valorile medii pentru numirul bulelor de gaz pe baza numerelor oblinute de cele doud
grupe.

la diferite distanle
sursa de

de

Completeazd in tabelul de pe plangd valo-

luminl.

rile medii; in

acelaqi

timp este trasat grafi-

- Cere unui elev din a doua cul. grupd sd traseze graficul - Elevii noteaz6. pe copiile xerox. corespunzitor.

Asigurarea conexiunii
inverse

Profesorul prezintd

cu

- Observ[ numdrul de bule de oxigen la

inceputul experientei 9i mai tdrziu qi constati cd numdrul de bule este

ajutorul diascolului infl uen1a intensitdlii luminii asupra intensitdlii fotosintezei, cerdnd elevilor sd sPund ce constat6 la incePutul exPerienlei qi mai tdrztu,

invers proporlional cu distanla fa![ de sursa de lumin[.

Evaluarea Performan{ei - Noteazd pe tabl[ ceea ce

s-a constatat gi concluzia.

- Elevii noteazd in caiete.

Dirijarea invd{drii Pentrtt obyinerea performanlei Oj

Citesc num[rul de bule de oxigen obsersi O5 - Cere elevilor din gruPele vat cind au agezat intre 3 qi 4 s5 prezinte rezul- stativ gi sursa de lumind filtre de culoare tatele trecute in tabel.

Completeazd in tabelul de pe plangd valorile medii Pentru nu- valorile medii qi tramlrul bulelor de gaz Pe seazd graficul.

a treia sd

Cere unui elev din gruPa stabileascd

albastrb, verde gi rogie.

15,16, r7

baza numerelor oblinute de cele doul grupe. - Cere unui elev din a Patra grup[ sd traseze graficul corespunzdtor. Asigurarea conexiunii inverse

- Elevii

noteazd

Pe

copiile xerox.

- Observd cd
bule de oxigen.

Profesorul prezintd influenla compoziliei luminii

jd un numir mare de

la radialiile roqii se dega-

asupra intensitafii fotosintezei, cerAnd elevilor sd spuni ce constat[ cdnd se uttltzeazd filtre de diferite culori.

Evaluarea performan{ei - Noteazd pe tabl6 ceea ce -Elevii noteazd.

s-a constatat gi concluzia. iete.

in

ca-

Dirijarea invdldrii pentru

oblinerea performanlei O4 si O5 - Cere elevilor din grupele 5 gi 6 s[ prezinte rezultatele trecute in tabel.

- Citesc numdrul de I t9, Il0, Il l, bule de oxigen observat cAnd au utilizat solufii de NaHCO: cu - Cere unui elev din grupa concentralia de 0,1 o/o, a cincea sd stabileasc[ 0,5 Yo qi 1%. valorile medii pentru nu- - Completeazd, in m[ru] bulelor de gaz pe tabelul de pe planqd baza numerelor obginute de valorile medii gi traseacele doud grupe. - Cere unui elev din a qasea

zd grafrcul.

grupa sd taseze graficul

corespunzdtor.

- Elevii noteazd,
copiile xerox.

pe

Asigurarea conexiunii
Profesorul prezinti in- - Observd c[ num[ruI fluen{a concentratiei COz de bule cregte direct proporlional cu conasupra intensitdtii fotosintezei, cerdnd elevilor sd centratia de COz. spun[ ce constat[ cAnd se
inverse

7. Concluzii finale

utilizeazd, solufii

de

NaHCOs in loc de ap6.

Evaluarea performanfei - Noteazd pe tabl6 ceea ce

s-a constatat qi concluzia;

- Elevii
caiete.

noteazd, in

Dirijarea invdgdrii pentru obyinerea performanlei 06

Profesorul menfioneazd

sistem biologic deschis, care poate

cd planta este un suferi modificdri

8. Tema pentru studiu individual

favorabile, dacd i se asigurd condilii optime de via!6.

- Cere elevilor sE stabileascd ce mdsuri poate lua omul in vederea mdririi

recoltelor.

Stabilesc importanfa cul-

tivirii plantelor in
iluminare bun[,

sere,

unde se poate realiza o

cre$-

9. Stabilirea

ordinii in
laborator

terea concentrafiei COz,

temperaturi gi umiditate optime dezvoltdrii plantelor etc.

- Si inve{e concluziile cu - Aranjeazd privire la influenla luminii materialele, stabilind gi concentrafiei de COz ordinea in laborator. asupra intensitdlii fotosintezet.

- Cere elevilor sd aranjeze

materialele qi aparatura la locul lor.

Schema lecliei pe tabld

tnftuenla factorilor de mediu asupra intensitdlii fotosintezei 9i importanla lor practicd

1.

Lumina

.l

grafic1 - constatdm: numdrul de bule de oxigen este direct proporlional rintensitatea luminii gi invers proporlional cu distanf afald de sursa de lumind' Concluzie: intensitatea fotosintezei depinde de intensitatea luminii. b) tabel - grafic 2 - constatdm: la radialii rogii se degajd un num[r mare de bule de oxigen Concluzie.. intensitatea fotosintezei depinde de tipul de radiafii.

t.U"t

2. Concentratia COz

tabel

concentralia COz Concluzie: intensitatea fotosintezei depinde de concetrafia COz

grafic 3

constatdm:

num[ru] bulelor de oxigen este direct proporlional c-

100

Figd de lucru

Grupele 1 gi 2 Sarcini de lucru: Sec{ioneazd oblic ramura de Elodea canadensis la parlea bazar6,. Introdu ramura cu vdrful in jos in eprubeta umplutd cu apd, astfel incdt suprafala de secfiune sd nu atingd pere{ii epmbetei. Aqazd eprubeta in stativ la distan!6 de 10 cm fala de sursa de lumind gi nurnbrb bulele de oxigen degajate de ramurS intr-un minut, pAn[ c6nd numdrul lor devine constant. Scrie ceea ce ai observat ?n tabe1. AEazd stativul la distanle succesive de 20 cm, 40 cm, 60 cm, 80 cm fa!6 de sursa de lumind gi, in fiecare caz, nutnird bulele de oxigen degajate intr-un minut pdnd c6nd num6rul lor devine constant. Scrie ceea ce ai observat in tabel. Pebaza datelor din tabel, traseazd graficul corespunzdtor.
TABEL
Distanla fa{a de sursa de lurnini (cm)

Numdrul de bule/minut

- RAFIC

'.umdr de bule/minut

-):stanla fala de sursa de luminb (cm)

101

FiSd de lucru2

Grupele 3 gi 4
Sarcini de lucru: Secfioneazd oblic ramura de Elodea canadensis la partea baza16. Introdu ramura cu virful in jos in eprubeta umplutl cu api, astfel ?ncdt suprafala de secliune ,,i nu atingd perelii eprubetei. AEazd eprubeta in stativ la distan!6 de 10 cm fallde sursa de lumini qi numdrd bulele de oxis-* degajate de ramuri intr-un minut, pdnd c6nd numdrul lor devine constant. Aqazd intre stativ gi bec, la distanlb de 5 cm, fiItrul de culoare albastrd, numdr[ bulele de oxig.degajate intr-un minut pAnd cdnd numdrul lor devine constant. Scrie datele in tabel. Ia filtrul dintre stativ gi bec Ai num[ri bulele de oxigen degajate de ramurh intr-un minut, pe.-, cdnd numdrul 1or devine constant, identic cu cel determinat inilial. Agazd intre stativ Ei bec, la distan!6 de 5 cm, fiItrul de culoare verde. Stabile$te numdrul ;= bule/minut la fel cum ai procedat cAnd ai utilizat filtrul albastru. Noteazd datele in tabel. Ia filtrul dintre stativ qi bec Ei numdrl bulele de oxigen degajate de ramurd ?ntr-un minut, pa.*: cdnd numdrul lor devine constant, identic cu cel determinat ini{ial. Agaz[ intre stativ qi bec, la distanfa de 5 cm, filtrul de culoare roqie. Stabile$te numlru] :. bule/minut la fel cum ai procedat cdnd ai utilizat filtrul albastru. Noteazd datele in tabel. Pebaza datelor din tabel, traseazd graficul corespunzdtor.

TABEL
Radiatiile snectrului solar
Distantd fata de bec (cm)

Numdrul de bule/minut

GRAFIC

Numir

de

bule/ minut

Radia{iile spectrului solar

t02

FiSd de

lucruj
Grupele 5 gi 6

Sarcini de lucru: Seclioneazd oblic ramura de Elodea canadensrs la partea bazal6". Introdu ramura cu vdrful ?n jos in eprubeta umplutd cu solulie de NaHCO:, avdnd concentralia de 0,1o/o. Aqazd eprubeta in stativ 1a distanld de 20 cm fa15 de sursa de lumind gi numdrd bulele de oxigen degajate de ramur[ intr-un minut, pdna cdnd numdrul 1or devine constant. Noteazd rezultatul in tabel. Scoate ramura din eprubeti gi o introdu in a doua eprubetd ce confine solufie de NaHCOr, concentra{i e 0,5Yo. - Aqazd eprubeta in stativ, totla20 cm fald de sursa de lumind gi numdrd bulele de oxigen Cegajate intr-un minut pAnd c0nd num6rul ior devine constant. Noteazd rezultatul in tabel. - Scoate ramura din eprubeti gi o introdu in eprubeta a treia, ce conline solulie de NaHCO:, concentralie 1o/o, gi procedeazdlafel ca atunci cdnd ai utilizat solutie de NaHCO:, concentralie 0,loA. Noteaz[ datele ?n tabel. - Pe baza datelor din tabel, traseazd graficul corespunz[tor.

TABEL
Concentralia
NaHCO: (%)

soluliei

de

Distanld fa![ de bec (cm)

Num[rul

de bule/minut

R.AFIC

Numir

de

bule/ minut

-,-,ncentralia soluliei de NaHCOT (%)

103

PROIECT DE LECTIE
Unitatea qcolard: Colegiul I.C. Brdtianu din Pitegti Data: Disciplina: Istoria romdnilor Clasa: a XiI-a Subiectul lecfiei: Jarile Romdne ?n lupta antiotomand in secolul al XV-lea Tipul lecfiei: de recapitulare (sintezd) Timp: 50 de rninute Propunltor: prof. Olteanu Mihaela Locul de desflqurare: cabinetul de istorie Strategia didactic[:

istorice, imagini referitoare la domniile lui Iancu de Hunedoara, Vlad T.p.$, $tefan r. Mare, culegere de texte istorice, retroproiector, epidiascop, folii, calculator, soft educalior., ,,Epoca lui $tefan cel Mere". Resurse bibliografice: Istoria rontdnilor, sub coordonarea acad. Dan Berindei, vol. V, E:

in lupta antiotomanl, apreciei. personalitd{iior marilor voievozi rorndni din secolul al XV-lea. Otriectivele operafionale: Elevii vor fi capabili: O1 - sd precizeze transformirile politice qi economice din Jarile Romdne in secolul al XV-lea; 02 - sd identifice atitudinile marilor puteri vecine fa![ de Tarile Romdne in aceasti perioa:, (dorinla Ungariei gi Poloniei de a obline hegemonie la Dun[rea de Jos qi Marea Neagrd, prezer..arneninfdtoare a Imperiului Otoman in Balcani); 03 - sd eviden{ieze irnportanla politico-strategicd gi economici a spaliulr-ii romAnesc penir-. Imperiul Otoman, dar gi pentru celeialte puteri vecine; 04 - sd precizeze principalele momente ale luptei antiotomane duse de marii nogtri voievozi (lup., acceptarea temporard a tributului cdtre Poartd); 05 - sd analizeze o sursi istorica indicatb; 06 - s[ precizeze importanla luptei romdnilor pentru menlinerea fiinlei statale, pentru neatdrnar. pentru ocrotirea ortodoxiei. Pregfltirea lecfiei: cu cel pu{in doud s[ptdmdni inainte de desliqurarea recapitulArii, elevilor li s. prezintd tema gi se stabileEte plarutl recapituldrii, carc cuprinde: a) cauzele care au dus la necesitatea credrii frontului antiotoman romAnesc; b) etape gi momente ale luptei antiotomane in secolul al XV-lea gi localizarea acestor momente .: spa{iul geografic qi in timp; c) atitudinea marilor regate vecine fala de lupta antiotomand a romdnilor; d) importanla Jdrilor Romdne in aceastd perioadd, ca ,,por!i ale cregtinf,tAlii".
Obiectivul cadru: infelegerea rolului Jdrilor RomAne
ob.
Op. Momentele lec{iei Scenariul didactic Activitatea Confinutul qtiinfific al profesorului lectiei - preg[tirea mijloacelor de inv[tdmAnt

Enciclopedic6, Bucuregti, 2003

Activitatea elevului
Elevul de serviciu notificd absenlii qi motivele

Strategia

didacticI
- pregdtirea h6rlii Europei in sec. ai XV-lea - fixarea
retrooroiectorulur

Momentul organizatoric

104

absentarir de la ord.
-aqezarea

$i

o4
o3

Evaluarea inifiali. ln cadrul temei propuse pentru recapitulare, se va prezenta continuarea luptei antiotomane de cdtre marii voievozi romAni, care au urmat o politic[ inaugurati de cbtre Mircea cel
Bbtrdn.

Politica antiotomand
dusd de

-Prezenta\i

personalitatea lui Mircea cel BdtrAn.

Mircea cel B[trdn

-Explicali politica extemi dusa de

acesta.

-Arbtafi rolul lui Mircea cel Bdtrdn in oprirea expansiunii

otomane.

atiaselor istorice pe bdnci. Printr-o verificare frontald qi individualS, elevii vor rdspunde acestor solicitdri, folosindu-se de hartd qi atlase.

epidiascopului -pregdtirea calculatorului gi a softului educational. -Conversa!ia examinatoare -Problematizarea

-Problematizarea

Anunfarea temei de recapitulat qi a planului de recapitulare.

Iancu de Hunedoara. Caracteristicile politicii antiotomane duse de voievodul Transilvaniei. singur sau in alianld cu regatul Ungariei.

- Prezentali contextul intern gi intemalional al acestor domnii. - Cum explicali

ascensiunea

-elevii igi noteazd in caiete planul

de

Politica antiotomand
dusd de

politicd a lui Iancu

de Hunedoara, care era de origine

voievodul Iancu de
Hunedoara.

Vlad Jepeg. Sinteza principalelor momente ale politicii sale interne

gi externe,

romdn[? - Ce trdsdturi desprinde!i studiind caracterizdrile frcute de Antonio Bonfini, qi Ioan de Thuroczi? - Care au fost momentele cele mai importante ale luptei antiotomane dusd de Iancu de
Hunedoara? - Care a fost

recapitulare, structurat pe urmitoarele idei: contextul in care

-Expunere cu ajutorul hdrlii -Conversatia

voievozii
analiza{i qi-au

desfrgurat domnia, raportul de forle dintre marile puteri ale timpului, necesitatea credrii

-culegere de texte istorice

frontului
antiotoman, luptele duse de acegti domnitori cu

-lmaglnea proiectatd a cetafli Belgrad qi a catedralei de la Alba-Iulia

determinate de conflictul cu Imperiul Otoman.

sfdrgitul voievodului? - Care a fost contextul urcdrii pe tron a lui Vlad Tepeq in a doua sa domnie?

turcii,
rezultatele acestor lupte. Referitor la domnia lui

Politica antiotomand dusl de Vlad Jepeq

-De ce a adoptat acea politica de cruzime neobignuitS fa16 de boieri? A fost

Iancu de Hunedoara,

elevii vor
anahza qi interpreta texte istorice scrise de

silit de imprejur[ri s[-gi indspreascd

mf,surile de autoritate? Motivafi. - In ce a constat

-imaginea proiectat[ a portretului lui Vlad lepeq, descoperit in castelul Ambras din Tirol -Problematizarea

$tefan cel Mare. Moldova devine o ,,Poarld a cregtindtSlii".

lupta antiotoman[ a voievodului? - Care erau relaliile dintre acesta gi regele Ungariei? - De ce l-a trddat Matei Corvin? - Care a fost sfdrgitul domnitorului qi de ce a devenit acesta subiectul unor

Antonio Bonfini, cronicarul Ioan de

Thurocz. Referitor la domnia lui Vlad Jepeg,

elevii vor
analiza caractertzate
a

-harta istorica -culegerede texte istorice

nunliului

papal

mistificlri?
- Care au fost condiliile interne gi internalionale ale urcdrii pe tronul Moldovei a lui $tefan cel Mare? - Din ce cauzd domnitorul a clutat sd nu aibd niciodati doi duqmani deodat[? - in ce condilii a izbucnit conflictul cu Imperiul
Otoman?

Mandrussa, un text din Povestiri slavone despre Dracula voievod, iar

- Conversalia euristicI -Problematizarea -Explica!ia -Conversalia

examinatoare

Politica antiotomand
dusd de $tefan cel

in privinla domniei lui

Mare vor fi analizate doud texte,
caractenzarea

$tefan cel

Mare

frcutl
voievodului de cronicarul Grigore Ureche gi
scrisoarea

Concluzii ale lecliei

de recanitulare

- Ardtali pe hartd locurile de desfEgurare ale celor mai importante bat[lii cu turcii. - De ce $tefan cel Mare gi-a inceput domnia pl6tind tribut turcilor gi qi-a incheiat-o in acelasi mod?
106

domnitorului moldovean
cdtre

-imagini proiectate cu cetAtile de la Suceava, Neam!, Soroca, Tighina, imagini din fime istorice cuprinse in sol1ul educa!ional ,,Epoca lui $tefan cel Marg".

monarhii cregtini, din ianuarie

147 5.

- elevii igi
noteazd pe caiete

-Problematizarea -Jocul didactic

- Care a fost atitudinea regatelor vecine fa!6 de lupta antiotoman[? - De ce $tefan numea Moldova

luptei antiotomane duse de rom0ni in sec. al XVlea.

02, o3

,,Poartd a

- elevii igi noteazl"pe

caiete

cregtindtdlii"?

Jarile
Romdne au fepfezentat in sec. al

- Care au fost consecinlele luptei antiotomane a domnitorilor rom6ni? A fost efortul 1or
zadarnic? - De ce au folosit

concluziile lecfiei de recapitulare, precum qi puncte de

vedere interesante emise de

-Problematizarea -Conversa{ia

XV-lea
adevdrate bastioane ale

creqtindtdlii. Prin lupta lor, domnitorii amintili au pdstrat

neatinsd

fiin!a poporului romdn,

neatdrnarea

ei in mod consecvent tactica ,,pdmdntului pArjolit"? A dat aceastd tacticd roade? - Care a fost importanla acestor domnii in istoria romdnilor qi in istoria medievald
europeanS? - Merit[ aceste

profesor sau de colegi. - la sfhrgitul lecfiei, elevii vor rezolva un rebus cu catacter istoric.

-Explicafia

-Rebusuri istorice folosite ca fige de lucru

statelor lor, ortodoxia, gi, intr-o mdsur6 important[, au salvat unele state creqtine de la islamizare. Argumenta{i.

domnii aprecieri din partea istoricilor strdini? Motivali. - Poate fi adevdratl afirmalia cd rezistenla romdnilor a salvat, pentru moment, o parte a Europei cregtine de la islamizare gi cd a permis acesteia dezvoltarea nestingheritd?

t07

PROIECT DIDACTIC

Aria curricularl: Clonsiliere 5i orientare

Clasa: a Xl-a Data: Tema lec{iei: SI inr,[linr despre'cunr este ce]6lalt Propunitor: lect.un ir,.clrd.asoc iat Conran Petruta Seopul lectiei: lacilitarea cunoagtcrii intcrpersonale gi optimizarea comportamentelor dezira'f . :
adaptative.

Concepte cheie: individuraljtate (unicilate), tolerarrla in relaliile cu ceilaili, comunicale nonver.pcrcepfia cclurilalt. autocunoa$tcre. concluitd dezirabil[, cornpclrtalxent adaptabil. Obiective operaf ionale: Elevii vor fi capabili: o s6 precizeze ce tip de relalii pot dezvolta persoanele din familie, din comunitate, din gn:: de cov6rsnict: a sd evidenlieze rolul cunoagterii personale qi interpersonale in relaliile cu ceilalli; o s6-qi exprime plrerea ?n legitur[ cu observarea conduitelor celorlalli; a sd, precizeze rolul toleranlei in cadrul clasei, argumentdnd cu aportul personal pe care il ":. in cadrul clasei; a si evidenlieze in ce m[surl contribuie la coeziunea grupului; a sf, argumenteze dac6" in prezent relaliile interpersonale ale unui tdndr depind de calitdt; , sale, de performanlele ob{inute la inv6![tur5, de calitdlile celorlalli, de bani. Strategia didactici:
"

Resurse rnateriale: coli albe de hArtie, rnarkere colorate, pixuri, creioane, cltestionar de analiz:i rclatiei xeroxal.

Scenariul didactic

Activitatea dirigintelui
Momentul organizatoric

Activitatea elevilor

Se verificd prezen\a la ord qi se manifestd

interes pentru existenla resurselor materiale. Se organizeazd bdncile astfel incdt centrul clasei s[ rdmdn[ liber. Precizare: Este important ca in orice relalie sd linem cont de cel[lalt, de individualitatea fiecdruia. Provocarea cognitivd: Reugim intotdeauna sa finem cont de celdlalt atunci cdnd avem o relatie? Astdzi ne propunemla Dirigenlie s6. dezbatem tema: Sh invX{Xnl clcspre cunt ests cclXlxlt. Se orecizeazd obiectivele lectiei.

- Elevii igi asigur[

resursele

materiale necesare. Elevii mutd rapid bdncile la rete in careu de U.

Captarea aten{iei (are caracter permanent)

- Elevii refl.ecteazd la intrebarea ridicat[.

Comunicarea titlului lec{iei, obiectivelor DesfiEurarea deztraterii

- Elevii ascultd cu atenfie gi iqi noteazd titlul in caiete.

Prima fazd: Deplasafi-vd qi incerca{i sd - Elevii sunt invita{i sb se aduna{i maximum de informalii despre cei migte in interiorul clasei gi sa exprime, pe r6nd, ce fac care vI inconjoard, observdnd: atunci cAnd intAlnesc - atitudinea;
108

il

-re
- rnodul de a-gi line mdiniie; - forma felei; - vestimentafia; - pdrul; - deplasarile; - trdsdturile frzice. Exersali cu colegii apropiali timp de l0 min.! A doua fazd: Atunci cdnd ?ntdlnim pe cineva, il privim in ochi. A treia fazd: Atunci cdnd intAlnim pe cineva,
cineva, fEri sd vorbeasc6. - Elevii observd la colegii lor: atitudinea, rnodul de a-gi

vestimentafia,

line mAinile, forma le1ei, pirul, deplasdrile, trdsaturile fizice. Se privesc in ochi, igi strdng mAna, se ating, transmit nonverbal un mesaj celuilalt.

A patra fazd: Atingefi

care vf, ?nconjoar6.

ii

strdngem mdna.

hainele celorlalli, incercati s6 aveti c0t mai multe contacte cu cei

cAt - Noteazd pe foaia de h6rtie voi in observaliile frcute. mai multe dintre observaliile relinute de timpul acestor experienle. - Elevii prezintd in fala clasei A Sasea fazd: Discutafi liber cu profesorul observatiile retinute in diriginte gi anahzali impreuni obsen,aliile timpul exerciliului qi constatate ?n timpul experienfei, evitdnd participa liber la disculii. observatiile critice sau cele gtiute dinainte.

A cincea.fazd: Scrieli pe o foaie de hdrtie

Asigurarea feed-back-ului

Activitate individuali: Chestionar de analizi - Elevii completeazd chestioal relaliei pe care o avefi cu un coleg/o colegd narul dupd indicalii primite.
din clasd, dupd modelul prezentat.
markere pentru numele colegului/colegei, tipul relaliei, sentimentele pe care le simliji in relafia

*Puteli folosi creioane colorate,

Intensificarea procesului de retentie/transfer

respectivf, etc. in func{ie de culorile care credeli cd spun ceva despre persoana cu care relationati. o Cat de important gi de semnificativ - Elevii prezintd oral rlspuneste pentru fiecare: privitul ?n ochii surile. celuilalt in procesul comunicdrii, strAngerea de mdn[, contactul direct cu colegii in cadrul acestei experienfe? . Ce au aflat nou despre ei ingigi, dar gi despre ceilalli atunci cAnd se comunic6

nonverbal? Ce fel de relafii pot dezvolta cu fiecare dintre colegi dup[ experienla trdit6?

Concluziile lectiei

Relafia cu sine gi relalia cu celdlalt - Elevii igi noteaz5 in caiete (ceilal1i) sunt doub dintre relaliile concluziile desprinse in
importante pe care omul le trdieqte dea lungul viefii. Men{inerea echilibrului dintre aceste dou6 rela{ii inseamnd o foarte bunl ancorare in realitate, dezvolt6 un
urma dezbaterii.

comportament autentic,

asertiv,

pregltit sd facl fa![ oricdrei situalii. Dac[ linem cont de unicitatea celuilalt, putem dezvolta rela{ii armonioase cu ceilalti care s[ ne confere beneficii autentice: satisfacerea nevoii de securitate, a nevoii de afectivitate, a nevoii deafiaoreciatietc.

110

PROIECT DIDACTIC
Unitatea gcolari: Disciplina: Muzicd Clasa: a IX-a Data: Tipul lecfiei: mixta Durata lectiei: 50 minute Propunitor: prof. univ. dr. Vasile Vasile Subiectul lecfiei: a) Teoretic: Muzica medievald: Cdntarea bizantina; CAntarea gregoriand; Muzica laica
populard;

b) Practic interpretativ: ,,Fecio ara astdzi" - fragment, melodie tradilionala pag. 52; , ,,Pater Noster,, - fragment, pag. 54; ,,E dalbi primdvard" - cdntec popular din secolul al XIII-lea, pag. 56, c) Audifie:.,,Heruvic" gras vIII, melodie tradilionard - fragment; protestant"
,,Coral muzica de Martin Luther, pag.54;
,,CAntec de trubadur,,, pag. 56.

Premise teoretice:

Elevii au noliuni despre muzicabisericeasc[, din clasele anterioare;

Premise practice:

obiective de referintr: La sfargitul clasei a IX-a, elevii vor fi capabili:

specifice muzicii medievale. obiective operafionale: La sfdrqitul lecliei elevii vor fi capabili:

precum qr teme muzicaie

primdvard".

, ,,Pater noster" 9i ,,E dalbd

II' oBIECTIV cADRU: DEZVOLTAREA

cAPACttATtLoR op RBcgpreRg a vuzrcrt

iintematiionald;

tlbiective de referintd: La sfArgitui clasei aIX-a,elevii vor fi capabili:

si emitd judecafi estetice personale asupra lucrdrilor audiate. lbiective operationale: La sfdrqitul lec{iei elevii vor fi capabili:

.II. OBIECTIV CADRU: CTINOA$TEREA $i UTILIZAREA

MUZICAL

ELEMENTELOR DE LIMBAJ

tbiective de referintr: La sfArgitui clasei arx-a,elevii vor fi capabili:

si diferenlieze genurile muzicale

carccterizdndu_le.

Obiective operafionale: La sf,irgitul lecliei elevii vor fi capabili

amensurate);

s5:

IV.

BIECTIV TATII MUZICALE

ATII. A I

ATIEI

SI

Obiective de referinfl: La sfdrgitul clasei u f X-u, elevii vor fi capabili:

relalii intre crealiile aparlindnd diferitelor arte. obiective operafionatei La sfdrqitul lecliei elevii vor fi capabili s[:
sd identifice

Resurse materiale:

Momentele lectiei Momentul organizatoric

rarea secven

lor didactice

Captarea atenfiei (are caracter permanent Verificarea lecfiei Precedente/ Reactualizarea cunogtinfelor

>

Salutul elevilor. Asigurarea unui fundal muzical cu o cAntare bisericeascd' Verificarea absenfilor qi notarea acestora in catalog' Pregdtirea materialelor didactice pentru noua leclie' Prezentarea obiectivelor lectiei nxerclliu vocal pentru incilzirea vocilor elevilor, prin cdntarea i fa maior si a arpegiului acesteia, ascendent i descendent.

R: inceputurile muzicii gi sincretismul artelor.

R: Fragmentul din Psalmul 102, pe o melodie de Nectarie

Frimu. R: Audilia precedentd a fost Imnul muzei Calliope' Care sunt tipurile de muzicd, in funcfie de provenienfa ei? Ce inleleg prin caracterul sincretic al acestor tipuri de muzica? Care era rolul muzicii la popoarele antice? Care este cel mai complex gen al muzicii antice? Pr*ir\ri preliminare audiliei: s6 se urmireasc[ tipul muzicii, modul de interpretare, cdte voci se aud, daci sunt de bdrbali sau de femei. Audilie muzicald: caseta audio cu heruvicul. La sfargitul audiliei se va concluziona: este vorba despre o muzicdvocall, cintatd de blrbali' o melodie bisericeascd' Propunere spre studiu: modul in care cele trei tipuri de muzic6, stucliate anterior, S-au dezvoltat in perioada urmltoare Antichitdtii, $i anume Evul Me4iu.

dobfindite anterior

Prezentarea noului con-

{inut gi momentul intuitiv

Anunfarea titl;.:

fiei noi si i
tivelor vizate Tratarea lecr..

" ,/

---,..,:. ,..;u srudia leclia intitulat6: illuzica u'iedrera1a. , ." --. iectiei se va scrie pe tab16. S: irecizeazd, oral obiectivele lectiei. Lllcrul cu manualul: la pag. 52 se afld un exemphr muzical al
acestei perioade.

Analiza acestui fragment din punct de vedere al elementelor de

limbaj muzical.
Precizare'. Este o melodie religioasa pe care o regdsim gi astdzi in cadrul slujbelor bisericegti. De ce studiem o melodie religioasd ca exponent al perioadei medievaie? R: Este qtiut de la istorie gi religie faptul c5, in Evul Mediu, cregtinismul a fost oficializat gi a avut o perioadd de inflorire. ,/ Precizare: in perioada rnedievald s-au dezvoltat in paralel doud

tipuri de muzic6: cea reiigioasi folosita in Biserica qi cea populard (laicd) interpretatd in speciai de trubaduri gi truveri. Dupd armurd ar putea fi scris in gama tonalitatea Fa major, dar
datoritd faptului cd se termind cu nota sol este scris intr-o altd scard muzicald. in Evul Mediu, rnuzica religioasd s-a dezvoitat pe doua pianuri: muzica bizantind in sfera de influenld a Patriarhiei de la Constantinopol gi cea gregoriand in sfera Romei. Muzica bizantind folosegte opt scdri muzicale specifice, numite glasuri, care se pdstreazd, gi astizi. Aceste glasuri au formule melodice specifice gi finaluri (cadenle) pe diferite trepte in func1ie de mod. Fragmentul supus analizei este alcdtuit in scara glasului trei. Din punct de vedere al rndsurii el are un ritm liber (nerndsurat), ceea ce constituie o caracteristicS a rnuzicii bizantine. Cele mai importante genuri ale muzicii bizantine sunt: troparul, condacul, canonul. Se reamintegte titlul cAntdrii: ,,Fecioara astdzl". Se va cAnta ca model fragmentul din manual, iar apoi se va cdnta ritmic (cu toatd ciasa). Se va cAnta fragmentul pe note, iar apoi se va adduga textul. Se va repeta fragmentul de doud-trei ori pentru o mai bund invdfare, apoi va fi cdntat individual sau in grup de elevii mai talenta{i. Se vor reaminti mari imnografi bizantini: Sf. Roman Melodul, sec. VI (autorul acestui condac), Sf. Andrei Criteanul, Sf. Ioan Damaschin. Se va audia fragmentul din Heruvic glas VIII, urmdrind melodia, modul de cdntare (vocal omofon) gi se va extrage o altd trisbturd a muzicii bizantine: monodia. Lucrul cu manualul: la pag. 54 fragmentul Pater noster se ya analiza din punct de vedere melodico-ritmic. Observafie: nu existd ritm, fiecare interpret are posibilitatea de autihza ce ritm
doreste.

,/ ,/

,/ ,/ ,/ ,/

Precizare: este un exemplu de cdntare gregoriand, numitd aga dupd episcopul Grigorie cei Mare, cel care in secolul VI a alcdtuit o culegere a c6ntdrilor de cult folosite in Biserica occidentald. Din aceasta cantare s-a dezvoltat mai intdi muzica occidentalS laica gi religioasd. ulterior reformei protestante s-a dezvoltat coralul nrotestant.
113

Execujia model: se va interpreta fragmentul din ,,Pater noster", apoi se va cAnta melodic cu toli elevii gi se va adluga textul. Se va repeta de 2-3 ori, apoi unii dintre elevi vor cdnta individual sau in grup. Audifie muzicald: un fragment din Coralul protestant, muzica Martin Luther, urmdrind in manual pagrna 54. Se va supune analizei cdntecul ,,E dalbd ptimdvatd" din punct de vedere ritmico-melodic (gamd, misur[). Precrzare: acest cdntec este unul laic, popular, gi face parte dintre cele care erau interpretate in perioada Evului Mediu de rapsozi care strlbateau teritorii intinse, cAntdnd vocal, acompaniafi instrumental' Se va citi fragmentul ritmic, ritmico-melodic qi apoi se va adduga textul. Se va repeta cu toatb clasa de mai multe ori, apoi individual si in grupuri.

Fixarea cunogtin{elor' priceperilor qi deprinderilor

Evaluarea

,/ ,/

Se va fixa prin repetifie cu elevii ,,Pater noster" qi ,,Fecioara astdzi", apoi individual, fiecare av0nd posibilitatea de a lungi sunetele sau de a le scurta pentru a tealiza o ftazare proprie (exercitiul demonstrativ) Aprecieri generale asupra modului de desfrqurafe a lecliei, gradului de implicare al elevilor la lecfie qi manifestarea interesului acestora fatd de tema prezentatl. Notarea elevilor care au rispuns foarte bine pe parcursul lecfiei.
de

Tema pentru acasl Incheierea

CXig in diverse materiale suport

notafi-le in caietul de muzicd. Salutul elevilor.

muzici 9i alte cdntiri bisericeqti

qi

activititii

tr4

PROIECT DIDACTIC
Unitatea qcolarl: Colegiul Economic Maria Teiuleanu din Pitegti Disciplina: Educalie antreprenoriald Clasa: aX-a Unitatea de invitare: Resursele necesare inifierii gi deruldrii unei afaceri Data: Tipul lecfiei: mixtd Durata lecfiei: 50 minute Propunltor: prof, RSdu{a Daniela Subiectul lecfiei: Resurse umane Obiective operafion ale : Elevii vor fi capabili:

r o o o

sd defineascd resursele umane; de personal; sd stabileascd etapele premergdtoare angajLrii; sd dobdndeasc[ abilitagile necesare clutdrii unui loc de muncd.

si recunoascd categoriile

Strategii didactice:

Bibliografie: Educafie anfteprenoriald, manual pentru clasa a X-a, Editura CD Press, Bucuregti, 2005 Desfigurarea lec{iei: I. Moment organizatoric: prezenla elevilor. IL Reactualizarea cunogtinfelor anterioare: rezolvarea subiectelor de la lucrarea scrisd semestriald. III. Comunicarea noilor cunostinte: Planul de idei sintetizat pe tobld Organizarea si conducerea resurselor umane ale intreprinderii

l.

Conceptul de resurse umane

muncd al societ[{ii.

categorie de resurse economice care sintetizeazdpoten{ialul de

Rolul resurselor umane: - forla de muncd este singura creatoare de valoare de intrebuinfare; - resursele umane sunt singurele creatoare de inova{ii; - resursele umane determind utilizarea eficientd a resurselor materiale gi informationale. Concluzie: La o dotare egald, rezultatele diferite au o,singurd explicalie, Si anume calitatea diferitd a resurselor Ltmane. 2. Categorii de personal in funclie de rolul pe care acegtia il au in intreprindere: a) personal muncitor: - direct productiv - participd direct \a realizarea procesului tehnologic; - indirect productiv - participd indirect la procesul tehnologic. b) personal operativ: intdlnit in domeniul serviciilor; c) personal cu funclii de conducere gi executie: - cu func{ie de executie; - cu funclii de conducere a compartimentelor; - cu funclii in conducerea intreprinderii.
r15

in funclie de timpul lucrat. personalul se poate clasifica in: a) angajali cu timp parfial; b) lucr[tori temporali; c) angapli prin sub-contractare. 3. Etapele premergitoare angajflrii Activitate minulioasl care necesitd timp.'
Se poate realiza astfel:

Contactarea firmei se poate face:

4. Documente intocmite 1. Scrisoarea de prezentare - oferd o prezentare sumar[ dar semnificativd a solicitantului - poate fi trimisA in urma unui anun! publicitar, in urma unei recomanddri sau alte contexte - trebuie sd fie concisb gi conceputd intr-o formd concretd de adresare - nu trebuie s[ con{ina informaliile din CV, dar nici s[ intre in contradicfie cu ele - trebuie adresatd intotdeauna unei persoane anume (director sau specialist in recrutare) - trebuie si conlind: . modul in care s-a aflat de postul vacant; . men{ionarea postului pentru care se candrdeazd; . men{ionarea motivelor pentru care s-a ales firma respectivf,. 2. Curriculum vitae - sd fie scurt qi concis; - sf, nu aiba greqeli de ortografie; - se intocmegte pe hdrtie albd de calitate; - sa fie impecabil scris la magind sau redactat pe calculator; - nu trebuie sd fie fotccoPiat; - trebuie trimis cdt mai repede posibil dupd aflarea informaliei de angajare; - con{ine: ' nume, prenume, adresa qi telefonul de contact; . obiectivul; . studiile; . experienla profesionald; . abilitati Ei deprinderi; . limbi strdine cunoscute qi nivelul de cunoaqtere; . cunogtinfe de utilizare a calculatorului; . hobby-uri; . recomanddri" 3. Interviul de angajare o E,ste o conversalie ce se poartl cu diferili oameni din conducerea institujiei despre abili61i1e profesionale, despre motiva{ia de a lucra la hrma respectiv[, despre preten!iile salariale ale solicitantului. . Candidatul trebuie sd arate c[ qtie sd comunice, s5 evite intrebdrile incuietoare, s[ arate ci este persoana potrivitd postului respectiv. . Greseli ce pot sf, apard la interviu: legate de rdspunsuri, de mentalitate qi tact, de
?mbrdcdminte.
116

-:

Scrisoarea de multnminr trimite dupl inten-iu Cln l:rr;elcsrele nnocir-e: - este o dor r"'iF de b-j-; aducatie;i mulrumire: - dor ede_.le .-rl,3c:'"J':i3 .ie : .-..munica: - reamintEste ieslre pr-:tr?rla celui care o trimite; - ra ditiren::a in mod aranrajos pe cel ce o trimite de alli candidali. Trebuie adresatA persLranel care a inten'ievat. Dacd nu se cunoaqte numele acesteia se telefone azd. qi se intreab[. Dacd intalnirea a avut loc cu mai multe persoane, scrisoarea se adreseaza persoanei
Se

4.

celei mai importante.

IV. Asigurarea feed-back.ului : Aplicalie - pe grupe: Alc[tui1i o scrisoare de intenlie, un CV gi o scrisoare de mullumire in funclie de diferitele situalii in care se afld persoana care solicitd un loc de munc[:

Se vor nota elevii care s-au remarcat prin produsele lor deosebite realizate in activitatea pe echipe VL TEMA PENTRU ACASA: Realizali un eseu liber plecAnd de la aspecte pozitive qi negative din cadrul unui interviu (imbrdcdminte" intrebdri adresate sau de aqteptat, conduitd, atitudine etc,).

V. EVALUAREA:

t17

x. cHE: :.

\r ,, :J

..

:. -{ pERFoRilIA\TELoR DOB-I\DITE DE cArRE _' :: - \ .: . 'r.:'RECIERE .dCTI\'ITATII :,Kt L R.CERE,{ I}E FRACTICi PED,{GOGICi

Bifati corcipur:, -: practicii prd.r:.: -:

-.-- .r irtrCr

in ce mdsuri considerati cI afi achizifionat competen{ele specifice

CO\IPETE\TI
CE\ER 1LE
Competente metodologice

Intr-o
COMPETENTE SPECIFICE
foarte mici

intr-o
oarecare

In

cea

mai mare

misuri
I

misuri
2

misuri
J

l.

Utilizarea adecvatd a conceptelor gi teoriilor din Stiintele educatiei; 1.2. Aplicarea conceptelor gi a teoriilor rroderne privind formarea capacit6lilor de cunoagtere;
1.

l.

1.3. Proiectarea continuturilor instructiv-educative; 1.4. Organizarea adecvati a activitetilor didactice in fLrnclie de tipul de lectie dominanr; 1.5. Utilizarea nretodelor gi strategiilor de predare adecvate pafticularitelilor individuale/de grup,

scopului gi tipului lecliei;

L6. Stabilirea materialelor gi auxiliarelor didactice utilizate in activitAtile de invdtare: |.7. Urilizarea optimi a factorilor spalio-temporali in vederea eficientizdrii procesului instructiv-educativ: 1.8. Manifestarea unei conduite metodolosice adecvate in plan profesional;
1.9. Realizarea activitelilor instructiv-eduoative in conformitate cu obiectivele orecizate: 2.1. Stepanirea conceptelor gi teoriilor moderne de comunicare: orizontald,/verlicald; complexd totald.iectosemanticA; rnultipld; diversificatd si specific6:

2. Competenfe de comunicare gi

relationare

2.2.

Manifestarea comportamentului empatic

Ei

3. Competen{e de evaluare a elevilor

,,orientarii helping"; 2.3. Accesarea diverselor surse de informare in scopul docurnentdrii; 2.4. Proiectarea, conducerea gi realizarea procesului instructiv-educativ ca act de comunicare. 3. l. Proiectarea evaludrii (faze, forme, tipuri);

3.2. Utilizarea strategiilor adecvate de

individualS/de grup;

evaluare

4. Competen{e psihosociale

5. Competente

tehnologice

3.3. Elaborarea instrumentelor de evaluare in func{ie de scop gi particularitdlile individuale/de grup; 3.4. Utilizarea metodelor sDecifi ce 4.1. Valorificarea metodelor gi tehnicilor de cunoagtere si activizare a elevilor: 4.2. Asumarea responsabild a rolului social al viitorului cadru didactic; 5.1. Exersarea unor comportamente relevante pentru perfectionarea activit6!ii didactice 5.2. Conceperea qi utilizarea materialelor/miiloacelor de invdtare:

6. Competenfe de

6.1. Utilizarea metodelor gi tehnicilor de autocontrol

psihocomportamental;

management al carierei

6.2. Adoptarea de conduite eficiente pentru depdgirea

..situatii lor de criz6";

6.3. Asumarea integrall a diferitelor roluri specifice

prot'esiei de cadru didactic;

6.+ \lunif'esrare@ :;:. r'15ri or didactice/pedagogice proprii:

I

ir.5 \:iririiarea

cuno$tintelor de tip organizational.

119

*.

I..

F:E FIT TT

i \

STLDE\TULUI LA PRACTICA PEDAGOGICA

Calificativul

Compere

',

generllr

Califi cativul mentorului

tutorelui i

Punctaj

Slab

l. Compe:.:r:.
metod(_rji,: ri

. .{irstenle la ::iii 110 fige de

as r sten ta );

i.2. Proiectarea

lecliilor (proiectul
lecliei de
specialitate): 1.3. Suslinerea iecliilor (fiqa de eviden{6 a lec{iilor 2. Competen{e de comunicare gi
de probS+finald 2.1. Suslinerea

iilor;
2.2. Autoanaliza

relationare

lectiilor;
2.3. Relafia cu elevii in vederea

completdrii fi9ei
psihopedagogice;

echip[ (cu colegii): 2.5. Colaborarea cu profesorul mentor, cu tutorele, cu corpul profesoral).
3. Competenfe de

evaluare a elevilor

3.3. Proiectarea lecfiei de evaluare (stabilirea obiec-

tivelor de
evaluare...);
3.4. Analiza unei de evaluare. 4.3. Aplicarea unor metode activ-

4. Cornpeten{e

psiho-sociale

participative ?n activitatea de 4.4. Organizarea unor activitAli didactice pe grupe.

5. Competente

tehnologice

5.1. Proiectareaqi sustinerea unor 5.2. Elaborarea qi utrlizarea unor mijloace didactice
adecr ate lectiilor
SUSIiNUIC.

t2r

6. Competen{e de

management al

carierei

6.1. Asumarea cu responsabilitate a rolului de cadru

didactic;
6.2. Exersarea

diferitelor roluri Pe durata activitalii de practicI

pedagogic6:de

proiectare, de
conducere a

activitAlii didactice gi a grupului de

elevi, de consiliere
a elevilor, de

examinator. 6.4. Integrarea

eficient6 in mediul
gcolar.

PUNCTAJ TOTAL

NOTA LA PRACTICA PEDAGOGICA

*SE VA COMPLETA DE C

TffioNAToRUL

DE

PRAcrIc

PEDAGOGI.T DIN UNIVERSITATE

A.'RDAREA N'TEI LA

pEDAcocTcA/convertirea punctajelor in note:

'RA.TICA .......pentru 36 puncte NOTA 10...... NOTA 9......................pentru 32 puncte ...pentru 28 puncte NOTA 8............ ....pentru 25 puncte NOTA 7.........

Precizare: puncte la activitatea de practica pedagogicl' studenlii au obrigafia sa acumuleze minimum 25 de pentru activit1lile la care au acumulat in cazcontrar, activitatea de practic[ pedagogica se va reface realiza de cltre studenlii restanfieri la prima punctajul minim. Aceastl u.iiuitut. d" ,"iu.!r. se va pedagogice, iar de c6tre studenlii restanlieri practicf, pedagogicl, pe durata celei de-a doua practici sesiunii de examene' la a doua practicl peaagogica, in perioada premergltoare

t22

\I t. OBSER\-ATII

123

t21

BIBL

r i.[,'r\EB:

'.,'

l.
I

-r - -'-

:, ,, '- -: - - -:;=,,,ri,'r,nJ':';"::;ry;:;:;r!:;;::::rT::;:;:;:r;t:tu;iff; .
.
- ,,.--

:..-:,.- Dunarea de Jos; .::,S-.. i.. \egre!, I., PAnigoard, O., (2001) - Prelegeri pedagogice
Oradea: Editura

- Iaqi: Ed. poliroml

-. .,,, srucientului -

Universitilii din Oradea;

Dafinoiu, 1., (1997) - Competenla: evaluare qi prornovare in cdmpul universitar. in: A. Neculau (coord.), Campul universitar Si actorii siti, p. 203-212 - Iaqi: Ed. Polirom; 8. Dragu, A., coord., (2006) - Ghid metodologic pentru activitatea de practica pedaogica Constanta: Ed. Ex Ponto; 9. Dodescu, A., Pop Cahu!, I., (2001) - Caiet de practicd pedagogicd - Oradea: Ed. Universiratii din Oradea; 10. Ezechil, L., (1999) - Vadentecum in practica pedagogicd - Pite;ti: Ed. Unir,ersitetii din Piteqti; 11. Gherghinescu, R., (1999) - Conceptul de competenld didoctica, in: S.. Marcus coord., Competenla didacricd: perspectivd psihologicd,p.ll-21- Bucuregri: Ed. Ali; 12. Golu, 1., Gdvdnescu, M., (2001) * Caiet de practicd pedagogica Bucuregti: Ed. Studii Europene; 13. Golu, P., Mitrofatr, N., (1982) - Dimensittni psihologice ale contpetentei didactice, in: Revista de pedagogie, nr. 211982,p. 129-149; 14. Ionescu, M., Radu, I., Salade, D. coord., (2000) - Studii de pedagogie aplicatd Cluj: EPUC i5. Legea nr.8712006 pentru aprobarea ordonantei cie ur-eentd a Guvernului nr.1512005 privind asigurarea calitalii educatiei 16.M6,'nzat, (1999) - Competenla didacticd Si dezvoltarea gandirii Stiinlifice (la elevi qi stttden{i), in: Marcus, S. coord.* Competenla didacticd; perspectivd psihologicd,p. i33-135 -Bucureqti: Ed. Ali; 17. Mitrofafl, N., (1986) - Aptitudinea pedagogicd qi eficienla activitityii instructiv-educative, in: Rettista de pedagogie, Nr.7/1986,p.7-10; 1 8. Pdun, 8., Potolea,D., (2002) - Pedagogie. Fundamentdri teoretice gi demersuri aplicative Iagi: Ed. Polirom; 19. Potolea, D., (1986) - Scopuri Si obiective ale personalului didactic in Sinteze pe teme de didacticd modernd - Bucuregti: Tribuna gcolii; 20. Singer, M.coord., (2001) - Ghid metodologic pentru aplicarea programelor Scolare din aria u'trriculard OM $I SOCIETATE - invdldmdnt liceal, M.Ed.C., CNPC - Bucuregti: Ed. Aramis; 21. Standarde de performanld pentru profesia didacticd, (2002), M.Ed.C., Bucuregti; 22. Secrteru, M, (2002) - Portofoliu de practicd pedagogicd - Iagi: Ed. Univ. ,,A1. L Cuza"; 23. www.edu.ro 24. wrvw.aracis.ro 25. www.europedu.org (Sorbonne-Bologna process, French Ministry of Education) 26. wrvn'. uni-ee. ch/cre (CRE, Association of European Universities) 27. rvu'u'. eaie.nl (European Association for Internationai Education) 28. http:ilrnvu'.see-educoop.net/education_inlpdf/workshopiteseeidokumenti/europeanteacher.pdt.. The European Network on Teacher Education Policies ( ENTEP) 29. http: \\ \\a\ .europa.eu.int/commieducation/policies/2010/doc/basic2004.-pdf implementarea proeranlului de lucru ,,Educalie & formare profesionald2010". Grupul de lucru ,,Competente debaza. anrreprenoriat qi limbi strdine". 3 0. http :/,'ril\a\ eLirrrpa. eu. int/scadplus/glossary/index_en.html 12s
.

,ie itt-stirutorz) - Bucureqti: Editura Didacticd gi Pedagogica; 6. Cristea, S., (2000) - Diclionar de pedagogie - Chiginau: Editura Litera Internalional;

7.

CUPRINS

I. Cr,rmpercnlele prolesorului european .......... ........... 7 II. Cr-,mpetentele profesorului - un model romAnesc ................... l l III. Codul deontologic al profesiunii de educator ........... 13 I\'. {riile curriculare gi obiectivele lor ....... 15 v. Standardele de calitate ale activitrfii de practici pedagogic[ .........................".......... 1g VI. Programa analitici la practica pedagogici ..,.........21 VII. MEMENTO - elemente de didacticl aplicati ............. ,...........23 VIII. Documentele studentului practicant .......... .............31 IX. ANEXE (modele de proiecte lecfie) .....7g x. chestionar de autoapreciere a performanfelor dobandite de crtre student prin parcurgerea activitrfii de practicr pedagogici .......... 119 XI. Grila de evaluare finali a studentului la activitatea de practicI pedagogici ........... l2l XII. Observatii ............, 123

127

Editura Paralela 45

Fralii Goleqti Pitegti, jud. ArgeE, cod 110174,str' gq 4'e2; Q2a$2r'45'33 i"l. rcu*i roz+s)6: . r +. ; Q24s)63'1 e-mail : redactie@edituraparalela45'ro

128-130;
;

nr' l ' BucureEti, cod 71341, Piala Presei Libere 6-'7-B' sector 1' Casa Presei Libere, corp C2' mezanin tel./fax: (02 1)3 1 7.90.28; e-mail : bucuresti@edituraparalela45'ro
Cluj -Napoca, j ud.

Cluj' cod 40O-1 5 3., .f '. lo:.P optscu-Voiteqti bl. b, sc. 3, ip. 43;tel'/fax: (0264)$'4A31
e-mail : depcluj @edituraparalela45'ro

1-

3'

COMENZI _ CARTEA PRIN POgTA EDITURA PARALELA 45 128-130 F["qti ilo. Argeg, cod 110174, str' FraliiGolegti Tel./fax: 0248 214 533, 0248 631 439; 0248631 492.

E-mail:

comenzi@edituraparalela45'ro

sau accesali www'edituraparalela45'ro Conditii: ' rabat intre 5% 9i 25%'' de editura; 'taxele pogtale sunt suportate plata se fice ramburs' la primirea coletului'

'

Tioarul executat la tiPografia

gditurii Paralela 45

Elaborarea unul ghid de practicJ pedagogicd - instrument de nrinnrrrn O dLllvll.d, r rrtir/i+xtii de fOf mafe a StUdentilor-nrofesori - este. in \rllcl ILOIE \JLllLll\Jl rr !JL!/
VI\JILJ\JIl
I

condi!iile integrariiin Uniunea Europeani 5i nu numai, un act de o incontestabilS necesitate! Ea dovedeSte inlelegerea faptului ca o reforma autentica a sistemului de invalamdnt implica reconsiderari de substanla in toate componentele sistemului gcolar 5i ca rrnrr+X ^-r^ .l^^^^!^^rX tetuil In --"^ IIrd5urd, ,l^ dLUdsLd "^{^"^x,Ild csle oepenoenla, i^ iltdte -x.' '"X ue trormarea nersonalrrlrri didactic. Rodnicia mdsurilor de reformd adontate este in fUnCtie de Cn'"'.,otontolo ci :titr;li;1ga edUCatOf ilOr, adiCj a l.i"r.r,.rr,i t.L. L J; r;l;;;;i. i ;.

NU UtTATt!

q; vu 1 JU yi nrpzent2fi l: fLllllP l: nr:rtir: npr^lannr^rifil r. ld imn lO VIOLtILO VrLALrrLuLl VLVuyvVrrq. ? q; vi nr rrt:ti nnlitirncin nriroimnroirrr:rcl

3.
4 T.

Sd

adoptati o tinutd decentd, corespunzdtoare statutului de

proresorl

Sisfati in| niCiOa"^i^{-+- -l-.^i /lA^^:+-l-.lX -A^! ^-^!fttl LOUIdLOI l\l PlCUc, JurLuLr il VrLrudlCll I ldLdLld)tr1/l1ll9A
Sa

5. 6.
7.

scrielititlul lecliei pe tablS gisd nu-l Sterge!i pana la sfargitul

orei!

Sd conduceli intreaga activitate

or\J9orrLo lril\Jr ilr:
rrnnrn+i.i ir^^iil

cu sigurantd, calm, fard

B.

S; fiti corecli eonsecventi si nrinciniali in tot ceea ce intre-"''},!v|!!!|/'..,i.''H'.''.'Y' nrindctil |!/||"--;" Si rer-r rropti r^At m-i LIE) l^ i^+X'i'i ^^zitive ine r rr,aiAnd contiilrLulo,lorru L JO TCLUTVCLT LOL rrrdl ''J^^ lo lllLollllP\-r..rLrvc/

nuu eleviil 9. Sa edrrcati canacitatea elevilorde a nr rneintrehiril 10 S; resnectati elevii nentrrrci nrrmai astfel veti fi la rAndul vostru respectalil
LIL v ||,

lsBN 978-973-47 -0073-8

Pret;

:M
19