Sunteți pe pagina 1din 5

O scrisoare pierdut

de Ion Luca Caragiale (comedia)

Avndu-i originea n antichitatea greac i latin, comedia a constituit din totdeauna o oglind a unei epoci, un denun artistic al viciilor precum i o antic, aspr i subtil a unei societi mcinate de corupie. Comedia este specia genului dramatic n proz sau versuri, n care sunt evocate ntmplri, personaje sau moravuri ntr-o manier ce strnete hazul, avnd de regul un final fericit. Ceea ce confer originalitate acestei specii literare sunt ncurcturile de situaie care domin textul, neprevzutul i prezena n cadrul operei a unor personaje tipice supuse hazardului. De asemenea n opoziie cu tragedia, pentru autorul de comedie atenia autorului este reinut de prezent scopul su fiind acela de-a crea o fresc social prin intermediul satirei i a comicului. n cadrul literaturii romne aceast specie literar a fost cultivat pentru prima dat n adevratul sens al cuvntului de V. Alecsandri, ulterior Caragiale contribuind n mod decisiv la evoluia acestei specii literare prin cele patru comedii realizate: O noapte furtunoas, O scrisoare pierdut, Conu Leonida fa cu reaciunea i D-ale carnavalului. Modelul ales de autor pentru realizarea textelor este cunoscutul autor francez Moliere motiv pentru care critica literar l declar ca fiind un Moliere al romnilor care a realizat comedia de moravuri n centrul creia s-a aflat burghezia categorie social extrem de pragmatic pentru care banul reprezint o surs de parvenire. O scrisoare pierdut este o comedie ntruct ea deine toate caracteristicile generale ale specii literare la care se adaug o serie de trsturi specifice operei lui Caragiale, trsturi ce ofer originalitate textului. Sentimentele autorului sunt exprimate n mod indirect prin intermediul aciunii i personajelor, textul lui Caragiale denunnd i criticnd aspru imoralitatea existent n viaa de familie i viaa politic. Imoralitatea din viaa de familie este redat prin prezena n text a triunghiului conjugal alctuit de Zoe Trahanache, Trahanache i Tiptescu, acest triunghi conjugal prezentat i n piesa O noapte furtunoas constituind o modalitate de realizare a comicului de situaie. Imoralitatea ce domin viaa politic este pus n eviden prin prezentarea luptei pentru putere i a alegerilor la baza crora de cele mai multe ori st antajul.

Sugestive n acest sens sunt personajele piesei, Caavencu i Agami Dandanache, amndoi reprezentnd tipul demagogului politic care se conduce dup dictonul: Scopul scuz mijloacele. n ceea ce privete compoziia exterioar, respect rigorile genului dramatic, textul e mprit astfel n 4 acte, fiecare avnd 9, 14, 7 respectiv 14 scene. Subiectul literar este redat pe parcursul celor patru acte, momentele lui fiind uor de identificat. Primele dou scene ale actului nti conin expoziiunea. n aceste scene este prezentat discuia lui Tiptescu cu poliistul oraului Pristanda care cu o sear nainte din ordinele prefectului l urmrete pe Caavencu. Astfel Tiptescu afl de la Pristanda c Nae Caavencu deine o scrisoare compromitoare pe care intenioneaz s o foloseasc, ca obiect de antaj n cazul n care nu va obine deputia. Chiar din expoziiune se pot observa conflictul dramatic existente n aceast comedie, conflict determinat de interese politice n care sunt angrenai Tiptescu i Caavencu , cel din urm criticndu-l pe Tiptescu aspru n ziarul su intitulat Rgnetul Carpailor. Intriga se desfoar nainte de nceperea aciunii propiu-zise i const din pierderea scrisorii de ctre Zoe Trahanche. Scrisoare este primit de Tiptescu, prefectul judeului i d n vileag relaia amoroas existent ntre acetia doi. n prima faz scrisoarea e gasit de ctre Ceteanul turmentat dup care Caavencu i-o sustrage acestuia. Desfurarea aciunii are loc ncepnd cu scena a treia a actului nti. Contrariat de vestea primit de la Pristanda, Tiptescu i ordon cpitanului s se afle despre ce fel de scrisoare este vorba. ntre timp Zaharia i Zoe Trahanache sunt antajai de ctre Caavencu, adversarul lor politic, cu publicarea scrisorii n cazul n care acetia nu l vor sprijini n alegeri. Trahanache i Zoe l ntiineaz pe Tiptescu de antajul pus la cale de Caavencu i situaia devine din ce n ce mai tensionat. La tensionarea acestei situaii contribuie i Farfuridi i Brnzovenescu. Primul este preferatul puterii n obinerea deputiei i se simte trdat de cei care lau susinut pn la momentul respectiv, adic de Trahanache i Tiptescu pe care-i vede tot mai des n casa lui Caavencu. n acelai timp susintorii lui Caavencu distribuie n ora bilete din care reiese c prefectul i Trahanache l susin pe Caavencu. Zoe i Tiptescu afl de la Ceteanul turmentat c Nae Caavencu i-a sustras acestuia scrisoarea pierdut de Zoe, iar Pristanda le va comunic preteniile lui Caavencu: ori o mie de poli ori deputia. n actul al II-lea situaia se agraveaz ntruct Farfuridi i Brnzovenescu trimit la Centru o scrisoare prin care l acuz pe Tiptescu de trdare.

Din ordinul lui Tiptescu, Pristanda l aresteaz pe Caavencu. Speriat de cele ntmplate i mai ales de consecinele faptelor Zoe accept s se ntlneasc cu Nae Caavencu i ncearc s-l conving i pe Tiptescu de-al susine pe Caavencu n alegeri. Tiptescu i propune lui Caavencu o serie de funcii politice i chiar o moie dar acesta nu se las nduplecat, singurul su scop fiind acela de a ajunge deputat. Acest fapt l enerveaz pe prefect care devine agresiv. n cele din urm Zoe l convinge att pe Trahanache ct i pe Tiptescu s-l susin pe Caavencu n alegeri. Farfuridi i Brnzovenescu devin i mai nemulumii i amenin cu trimiterea unei scrisori la Bucureti. ntre timp de la Centru vine o telegram prin care e anunat viitorul candidat impus i anume Agami Dandanache care se dovedete a fi mai prost ca Farfuridi i mai canalie dect Caavencu. Actul al III-lea este in primul rnd actul discursurilor celor doi candidai: Farfuridi si Catavencu. Discursul lui Farfuridi este o adevarat beie de cuvinte ce pun in eviden lipsa de logic a oratorului in timp ce discursul cu Caavencu este unul tipic demagogic. n pauza dintre celedoua discursuri reprezentantii celor doi candidate se confrunta, in finalul actului III avand loc incaierarea ditre grupul lui Catavencu sic el al lui Farfuridi, incaierare pusa la cale de Pristanda. Aceasta incaierare constituie de fapt punctual culminant al comediei. Este anuntat de asemenea noul candidat si anum Agamita Dandanache. Actul al IV-lea vizeaza deznodamantul. In incaierare Catavencu isi pierde palaria in care se afla scrisoarea compromitatoare si aceasta ajunge din nou in mainile Cetateanului turmentat care o va inavoia insa Zoiei. Fiind gasit de Trahanache cu o polita falsificata Catamencu accepta in finalul comediei sa conduca cermonia in cinstea candidatului ales Agamita Dandanache. Unul dintre trasaturile genului dramatic bine reprezentate in comedia,,O scrisoare pierduta este conflictul dramatic. Conflictul dramatic debuteaza in momentul in are Catavencu ameninta cu publicarea scrisorii compromitatoare in ziarul,, Ragnetul Caratilor. Acest conflict creste in intensitate, atingand punclul maxim in momentul declararii lui Agamemnon Dandanache ca si candidat la deptatie din partea puterii, stingerea conflictului avand loc in finalul piesei, cand Catavencu est declarat infrant. Conflictul este unul superficial ca in orice comedie, in el fiind angrenati pe de o parte reprezentanti ai puterii locale: Trahanache si Tipatescu, carora li se alatura Zoe si Catavencu de cealalta parte. Acestui conflict dramatic exterior si principal, i se alatura o alta serie de conflicte secundare ce au ca punct de plecare conflictul principal. Apare astfel un

conflict secundar intre Tipatescu si Farfuridi, intre Tipatescu si Zoe, dar si intre Farfuridii si Catavencu, ambii avan ca sis cop obtinerea deputatiei. Fiecare parte ce participa la conflictul principal este calauzita de interes, diferentele dintre cei implicate in conflict nefiind diferente de esenta cid oar determinae de scopuri proprii. Modaitatea de expunere dominant este dialogul careia in indicatiile scenice i se alatura descrierea si naratiunea. Aceste indicatii scenic prezinta viziunea aspra vestimentatiei, asupra decorului sau ajocului de scena. Un loc deosebit de important in textul lui Caragiale ca modalitate de expunere il are monologul dramatic. Multe dintre scenele comediei au un singur personaj in cazul acestora, monoloul dramatic fiind modul de expunere utilizat de autor. Cu ajutorul acestei modalitati sunt exprmate sentimentele personajelor, zbuciumul launtric al acestora, sunt rezumate intamplari si trase concluzii. Timpul si spatial actiunii sunt restranse ca in orice text dramatic destinat jocului de scena. Actiunea se petrece in capital unui judet de munte in preajma alegerilor.Cele mai multe scene desfasurandu-se acasa laTipatescu la Trahanache sau la partid. Comicul este prezent in toate formele de manifestare ale acestuia. Intalnim astfel in text comicul de situatie si de moravuri, comical de personaje, de limbaj si de nume. Comicul de situatie consta in intreaga incurcatura determinate de pierderea scrisorii, gasirea ei, de catre Cetateanul turmentat si apoi de Catavencu. Intorsatura de situatie este prezenta si in aceasta comedie astfel Catavencu pare stapan pe situatie in cea mai mae parte a piesei,el detinand obiectul santajului,creind impresia ca va castiga. In final insa el este cel care pierde, ba mai mult ajunge chiar sa fie umilit. Prezenta triunghiului conjugal, ilustreaza moravurile decazute ale societatii burgheze. Comicul de moravuri are ca punc de plecare comportamentul si atitudinea personajelor. Unele dintre aceste personaje cum ar fi Catavencu, Dandanache. Pristanda sau Farfuridi, genereaza de fapt rasul prin contrastul existent intre pretentile care le au si comportamentul lor, fapt ce demonstreaza comical de personaj,astfel Catavencu e declara,in permanenta, un patriot ce se gandeste la binele tsrii, in esenta el fiind un ipocrit, animat de interese personale. Lui I se aseamana Dandanache,cele dou personaje fiind inrudite. Cu toate ca Dandanache este ramolit, siretenia lui ii uimeste e toti. Ea depasind cu mult decretitudinea in care se afla. Ca in orice comedie si in aceasta personajele sunt tipice,astfel Trahanache ilustreaza tipul incornoratului simpatic, Tipatescu tipul Do-Juan-ului si Zoe tipul cochetei adulterine. Acestora se alatura Catavencu, care rerezinta tipul

santajistului, Farfuridi care intruchipeaza prostul fudul si Dandanache ca si tipul demagogului sau Pristanda ca tip al omului slugarnic. Un loc deosebit de important in comede joaca comical de limbaj, autorul incercan sa sublinieze prin aceasta prostia incultura, igoranta unora dintre personaje. Pe de o parte comiicul de limbaj este dat de folosirea gresita a unor cuvinte uzuale sau a unor termini neologici, cum ar fi,,famelie, ,,fonctie, ,,bampir, ,,catindrala, ,,enteres, ,,printipiuri,sau ,,fevruarie. Personajele lui Caragiale au tendina sa epateze apeland la un limbaj care le este strain pentru a face impresie. Pe de alta parte, comical de limbaj e determinat si de intelegerea gresita a unor cuvinte sau de etimologii gresite, de exemplu:termenul de ,,capitalistc ii vizeaza pe cei care traiesc in capital, iar scrisorile anonime sunt semnate. Exista o serie de expromariin piesele lui Caragiale, care nu respecta nici reguluile gramatiale si nici regulile logicii. Sunt prezente in comedii nonsensurile, ,,E sublime dar lipseste cu desavarsire, ,,Aclamam munca, travaluiul care nu se fac de loc, ,,Sa se revizuiasca primesc,dar atunci sa nu se schimbe nimic. Apar easemenea contradictiile de termini:,,12 trecute fix, truismele:,, Un popor care nu merge inainte sta pe loc, acolo ,,unde nu e morala acolo e coruptie, pleonasmele:,,si etc si cacofoniile ,,fara printipuri, vas a zica ca nu le are. Acestora li se adauga tautologiile:,,enteresul si iar enteesul, ,,vezi tanar,tanar da copt

S-ar putea să vă placă și