ANIMALE SALBATICE ANIMALE SALBATICE

DIN ROMANIA DIN ROMANIA

T)OI. ()1I1/ ^/)1)1/ T)OI. ()1I1/ ^/)1)1/
(. 1). 'IO^1)1( I/)(/" (. 1). 'IO^1)1( I/)(/"
O)/I11, }+I. 1+)1IO/)/ O)/I11, }+I. 1+)1IO/)/
Romnia este o (ar cu Romnia este o (ar cu
o mare biodiversitate o mare biodiversitate
yi cu un procent ridicat yi cu un procent ridicat
de ecosisteme naturale de ecosisteme naturale
intacte. Aici se gseyte intacte. Aici se gseyte
cea mai mare cea mai mare
suprafa( de pdure suprafa( de pdure
natural din Europa. natural din Europa.
Nivelul ridicat al Nivelul ridicat al
diversit(ii diversit(ii
ecosistemelor yi ecosistemelor yi
localizarea geografic localizarea geografic
se reflect n bogata se reflect n bogata
diversitate floristic yi diversitate floristic yi
faunistic, faunistic,
reprezentat de peste reprezentat de peste
3500 specii de plante yi 3500 specii de plante yi
mai mult de 30.000 de mai mult de 30.000 de
specii de animale. specii de animale.
Capriorul Capriorul (Capreolus capreolus) (Capreolus capreolus)
Longevitate: 16 Longevitate: 16- -17 ani, 17 ani,
chiar 20 ani chiar 20 ani
Simturile: Cel mai Simturile: Cel mai
dezvoltat pare a fi dezvoltat pare a fi
mirosul, apoi auzul. mirosul, apoi auzul.
Greutate: 22 Greutate: 22- -31 kg. 31 kg.
Lungime: 95 Lungime: 95- -135cm; 135cm;
Inaltime la greaban: 65 Inaltime la greaban: 65- -
75cm. 75cm.
Mediu de viata: Mediu de viata:
Terenuri cu trupuri Terenuri cu trupuri
mici de padure, mici de padure,
invecinate cu terenuri invecinate cu terenuri
agricole. Este raspandit agricole. Este raspandit
pe intreg teritoriul tarii. pe intreg teritoriul tarii.
Dusmani: Rasul, lupul, Dusmani: Rasul, lupul,
vulpea, pisicile salbatice, vulpea, pisicile salbatice,
mistretul, cainii hoinari. mistretul, cainii hoinari.
Cerbul Cerbul (Cervus elaphus) (Cervus elaphus)
Longevitate: Longevitate:
20ani 20ani
Simturile: Simturile: Miros, Miros,
auz auz
Greutate: Greutate: 170 170- -
315kg 315kg
Lungime: Lungime: 240 240- -
250cm; 250cm;
Inaltime la Inaltime la
greaban: greaban: 152 152- -
155cm 155cm
Mediu de viata: Mediu de viata:
Padurile de mare Padurile de mare
intindere din intindere din
Carpati Carpati
Dusmani: Dusmani: Lupul, Lupul,
cainii ciobanesti. cainii ciobanesti.
Capra Neagra Capra Neagra (Rupicapra rupicapra) (Rupicapra rupicapra)
Simturile: Simturile:
Miros, auz Miros, auz
Greutate: Greutate:
43 43- -70kg 70kg
Mediu de Mediu de
viata: viata:
Goluri de Goluri de
munte, munte,
stancoase, stancoase,
greu greu
accesibile accesibile
Dusmani: Dusmani:
Iernile Iernile
grele, bolile. grele, bolile.
Mistretul Mistretul (Sus scrofa) (Sus scrofa)
Longevitate: Longevitate:
20ani 20ani
Simturile: Simturile:
Miros, auz Miros, auz
Greutate: Greutate:
250 250- -300kg 300kg
Mediu de Mediu de
viata: viata:
Padurile de Padurile de
foioase, foioase,
terenuri terenuri
agricole agricole
Dusmani: Dusmani:
Lupul, Lupul,
ursul, rasul, ursul, rasul,
bolile. bolile.
Iepurele Iepurele (Lepus europaeus) (Lepus europaeus)
Longevitate: 8 Longevitate: 8- -
12ani 12ani
Simturile: Auz, Simturile: Auz,
miros miros
Greutate: 4 Greutate: 4- -5kg 5kg
Mediu de viata: Mediu de viata:
Altitudine 200 Altitudine 200- -
250m, pana la 300 250m, pana la 300- -
400m, in zona 400m, in zona
dealurilor, dar se dealurilor, dar se
gasesc exemplare si gasesc exemplare si
in zona golurilor de in zona golurilor de
munte, dar cu munte, dar cu
eIective reduse. eIective reduse.
Dusmani: Cainii Dusmani: Cainii
ciobanesti, ciobanesti,
braconajul, bolile. braconajul, bolile.
&rsul &rsul (Ursus arctos) (Ursus arctos)
Simturile: Simturile:
Cel mai Cel mai
dezvoltat dezvoltat
pare a Ii pare a Ii
mirosul, mirosul,
apoi apoi
auzul. auzul.
Greutate: Greutate:
268 268- -440 440
kg. kg.
Mediu de Mediu de
viata: viata:
Paduri Paduri
intinse si intinse si
linistite, linistite,
stancarii, stancarii,
arboreta. arboreta.
Lupul Lupul (Canis lupus) (Canis lupus)
Longevit Longevit
ate: ate: 15 15- -
16ani 16ani
Simturile Simturile
: : Miros, Miros,
auz, vaz auz, vaz
Greutate: Greutate:
80 80- -90kg 90kg
Mediu de Mediu de
viata: viata:
Padurile Padurile
de munte de munte
si de si de
dealuri dealuri
Dusmani: Dusmani:
Omul, Omul,
bolile bolile
'ulpea 'ulpea (Julpes vulpes) (Julpes vulpes)
Longevitate Longevitate
: : 10 10- -12ani 12ani
Simturile: Simturile:
Miros, auz Miros, auz
Greutate: Greutate:
55- -8kg 8kg
Mediu de Mediu de
viata: viata: Intreg Intreg
teritoriul teritoriul
tarii tarii
Dusmani: Dusmani:
Lupul, rasul, Lupul, rasul,
uliul uliul
porumbar porumbar
pentru pui, pentru pui,
bolile. bolile.
/erul /erul
In Romania se intalnesc doua specii de jder: In Romania se intalnesc doua specii de jder:
jderul de copac (Martes martes) si jderul de jderul de copac (Martes martes) si jderul de
piatra (Martes foina). In timp ce jderul de piatra (Martes foina). In timp ce jderul de
copac este un locuitor al padurilor de mare copac este un locuitor al padurilor de mare
intindere, pana la limita superioara a vegetatiei intindere, pana la limita superioara a vegetatiei
forestiere, jderul de piatra s forestiere, jderul de piatra s- -a adaptat mai a adaptat mai
bine prezentei umane, fiind intalnit si in bine prezentei umane, fiind intalnit si in
preajma localitatilor, unde isi imparte preajma localitatilor, unde isi imparte
teritoriul cu dihorul (Putorius putorius). teritoriul cu dihorul (Putorius putorius).
1derul e zvelt, mladios, trupul subtiat e acoperit cu blana deasa 1derul e zvelt, mladios, trupul subtiat e acoperit cu blana deasa
matasoasa, pieirea lui. Are picioarele subtiri, dar vanjoase, cu matasoasa, pieirea lui. Are picioarele subtiri, dar vanjoase, cu
gheare ascutite. Coada lunga, stufoasa, e o carma minunata in gheare ascutite. Coada lunga, stufoasa, e o carma minunata in
saltimbancele lui sarituri. saltimbancele lui sarituri.
In panda are rabdarea In panda are rabdarea ursului ursului, istetimea , istetimea vulpii vulpii, agerimea vulturului , agerimea vulturului
si miscarile sarpelui. Sta tupilat ceasuri intregi pe o creanga, in si miscarile sarpelui. Sta tupilat ceasuri intregi pe o creanga, in
asteptare. Cand socoate clipa prielnica, se repede ca o sageata asteptare. Cand socoate clipa prielnica, se repede ca o sageata
asupra prazii care nici nu banuieste ca moartea e atat de aproape. asupra prazii care nici nu banuieste ca moartea e atat de aproape.
Pe la mijlocul primaverii, cand fierbintelile il prind si pe el, se Pe la mijlocul primaverii, cand fierbintelile il prind si pe el, se
zbenguieste ca un nebun. Nu zbenguieste ca un nebun. Nu- -si gaseste loc, luptandu si gaseste loc, luptandu- -se barbatii se barbatii
intre ei. Femela naste cativa pui orbi, intr intre ei. Femela naste cativa pui orbi, intr- -un cuib facut de regula, in un cuib facut de regula, in
scorburi de copaci. scorburi de copaci.
Dusmanul lui neimpacat este omul. E vanat ori prins in capcana, Dusmanul lui neimpacat este omul. E vanat ori prins in capcana,
caci blana deasa si moale, colorata iarna castaniu, vara mai deschis, caci blana deasa si moale, colorata iarna castaniu, vara mai deschis,
are bun pret are bun pret..
riciul riciul
(Erinaceus europaeus). (Erinaceus europaeus).
Pe varIul capului, pe spate, pe coaste si pana la coada e Pe varIul capului, pe spate, pe coaste si pana la coada e
numai suliti, dese, alburii la mijloc, pe care le tine, cand numai suliti, dese, alburii la mijloc, pe care le tine, cand
merge, indreptate indarat.Are ochi mici, vioi si doua merge, indreptate indarat.Are ochi mici, vioi si doua
urechiuse taiate rotund. Botul, ascutit, e ca de purcelus. urechiuse taiate rotund. Botul, ascutit, e ca de purcelus.
Pe Iata, pe Irunte, ca si pe piept si pantece, in loc de tepi, Pe Iata, pe Irunte, ca si pe piept si pantece, in loc de tepi,
e acoperit cu par scurt, sur. e acoperit cu par scurt, sur.
E atat de precaut incat simte orice miscare. Se opreste, isi E atat de precaut incat simte orice miscare. Se opreste, isi
ridica botisorul, priveste in dreapta, in stanga. Daca nu i ridica botisorul, priveste in dreapta, in stanga. Daca nu i
se pare nimic suspect, isi cauta de drum. Daca vede ca e se pare nimic suspect, isi cauta de drum. Daca vede ca e
ceva neobisnuit la mijloc, daca il atingi, cu un sasait de ceva neobisnuit la mijloc, daca il atingi, cu un sasait de
manie se strange ghem. Sulitele sunt indreptate in toate manie se strange ghem. Sulitele sunt indreptate in toate
partile si numai o dunga mai adanca arata locul unde e partile si numai o dunga mai adanca arata locul unde e
botisorul ascuns intre picioarele dindarat. Aceasta e botisorul ascuns intre picioarele dindarat. Aceasta e
singura lui arma de aparare. singura lui arma de aparare.
Puisorii (3 Puisorii (3- -8 la numar) la inceput golasi, albiciosi, sunt 8 la numar) la inceput golasi, albiciosi, sunt
ingrijiti cum trebuie. ingrijiti cum trebuie. Repede le ies tepii, iar ceva mai Repede le ies tepii, iar ceva mai
tarziu au scapat de grija putandu tarziu au scapat de grija putandu- -se Iace ghem. se Iace ghem.
Insecte, soareci, rame si toata hrana lui obisnuita, catre Insecte, soareci, rame si toata hrana lui obisnuita, catre
toamna incepe sa se imputineze. Cu caderea omatului au toamna incepe sa se imputineze. Cu caderea omatului au
disparut de tot. Dupa ce si disparut de tot. Dupa ce si- -a adunat cat mai multe Irunze, a adunat cat mai multe Irunze,
ariciul isi inIunda nasul in blana moale de pe pantece si ariciul isi inIunda nasul in blana moale de pe pantece si
doarme dus toata iarna. doarme dus toata iarna.
Are trei dusmani principali: vulpile, cainii si buInitele. Are trei dusmani principali: vulpile, cainii si buInitele.
Bizamul (Ondatra zibethica) Bizamul (Ondatra zibethica)
Bizamul (Ondatra zibethica) este un animal de Bizamul (Ondatra zibethica) este un animal de
30 30- -35 cm lungime si poate ajunge la 1,5 kg. 35 cm lungime si poate ajunge la 1,5 kg.
Este cel mai mare sobolan de la noi, total Este cel mai mare sobolan de la noi, total
dependent de apa. Are o blana cu puI des, cu dependent de apa. Are o blana cu puI des, cu
Iire de par rare. Iire de par rare. Degetele au gheare ascutite, Degetele au gheare ascutite,
cele din spate sunt unite printr cele din spate sunt unite printr- -o pielita o pielita
inotatoare redusa. inotatoare redusa.
Scoate de 3 Scoate de 3- -4 ori pe an cate 6 4 ori pe an cate 6- -12 pui. Atinge 12 pui. Atinge
maturitatea sexuala la 4 luni. Traieste 3 maturitatea sexuala la 4 luni. Traieste 3- -5 ani. 5 ani.
Se hraneste cu partile aeriene ale tuturor Se hraneste cu partile aeriene ale tuturor
plantelor acvatice, cu muguri si lastari tineri, plantelor acvatice, cu muguri si lastari tineri,
Iructe, plante de cultura si legume, mai rar Iructe, plante de cultura si legume, mai rar
peste, raci, scoici. Iarna consuma radacini si peste, raci, scoici. Iarna consuma radacini si
rizomi. rizomi.
Este activ noaptea. Are ca dusmani Este activ noaptea. Are ca dusmani
mamiIerele si pasarile rapitoare mari. mamiIerele si pasarile rapitoare mari.
Sta mai mult in apa. Sapa galerii in maluri, cu Sta mai mult in apa. Sapa galerii in maluri, cu
iesiri in apa si pe uscat (ultimele cu guri iesiri in apa si pe uscat (ultimele cu guri
astupate), galerii care dauneaza grav astupate), galerii care dauneaza grav
constructiilor hidrotehnice. constructiilor hidrotehnice.
Cartita (Talpa europaea ) Cartita (Talpa europaea )
Cartita (Talpa europaea) este un Cartita (Talpa europaea) este un
animal mic, avand doar 10 animal mic, avand doar 10- -15 cm 15 cm
lungime si aproximativ 65 lungime si aproximativ 65 - - 120 de 120 de
grame. Este un insectivor subteran, grame. Este un insectivor subteran,
adaptat la sapat si tarat prin adaptat la sapat si tarat prin
galerii. galerii.
Coada scurta, labe cu degete lungi, Coada scurta, labe cu degete lungi,
ghiare lungi si latite.Picioarele ghiare lungi si latite.Picioarele
anterioare au un os de consolidare anterioare au un os de consolidare
suplimentar. Ochii sunt mici, cu suplimentar. Ochii sunt mici, cu
pleoapele aproape lipite, pleoapele aproape lipite,
Pavilioanele urechilor abia Pavilioanele urechilor abia
marcate, blana scurta si deasa. marcate, blana scurta si deasa.
Se imperecheaza primavara Se imperecheaza primavara
devreme. Dupa 4 devreme. Dupa 4- -6 saptamani naste 6 saptamani naste
22- -7 pui. 7 pui.
Consuma rame, larve de gandaci, Consuma rame, larve de gandaci,
coropisnite, omizi, furnici dar si coropisnite, omizi, furnici dar si
alte animale mici care intra in alte animale mici care intra in
galeriile sale. Permanent nesatula, galeriile sale. Permanent nesatula,
mananca zilnic o cantitate egala cu mananca zilnic o cantitate egala cu
greutatea proprie. greutatea proprie.
Dihorul (Mustela putorius) Dihorul (Mustela putorius)
Dihorul (Mustela putorius), spaima gospodariilor, Dihorul (Mustela putorius), spaima gospodariilor,
este un animal mai mic decat jderul. Se intalneste este un animal mai mic decat jderul. Se intalneste
pretutindeni la noi in tara, de la munte pana in pretutindeni la noi in tara, de la munte pana in
ses, mai rar in paduri sau in Baragan. ses, mai rar in paduri sau in Baragan.
Cum se insereaza, se furiseaza ca un talhar. Nu e Cum se insereaza, se furiseaza ca un talhar. Nu e
pretentios ca vulpea. Ajunge pana la gaini, si daca pretentios ca vulpea. Ajunge pana la gaini, si daca
poate fura una, strangand poate fura una, strangand- -o de gat. De nu, se o de gat. De nu, se
multumeste cu ce multumeste cu ce- -i iese in cale: guzgan, soarece de i iese in cale: guzgan, soarece de
camp ori chiar carabusi. Isi plateste astfel daunele camp ori chiar carabusi. Isi plateste astfel daunele
provocate omorand gaini. provocate omorand gaini.
Cat e de mic, n Cat e de mic, n- -are nici 40 cm lungime, nu numai are nici 40 cm lungime, nu numai
ca e neastamparat, dar e si indraznet fara ca e neastamparat, dar e si indraznet fara
pereche. Se incumeta sa sara si la om, cand e pereche. Se incumeta sa sara si la om, cand e
manios, iar de vulpe sau caini nu se lasa intimidat. manios, iar de vulpe sau caini nu se lasa intimidat.
Blana lui e castanie pe spate, aproape neagra pe Blana lui e castanie pe spate, aproape neagra pe
burta, iar pe gat si coaste are un abur mai deschis. burta, iar pe gat si coaste are un abur mai deschis.
Dihorul se recunoaste lesne dupa niste pete albii Dihorul se recunoaste lesne dupa niste pete albii
indaratul ochilor. indaratul ochilor.
Are corpul incovoiat, gatul gros, picioarele scurte. Are corpul incovoiat, gatul gros, picioarele scurte.
Sub coada are doua glande care au o secretie cu Sub coada are doua glande care au o secretie cu
miros gretos. miros gretos.
Se imperecheaza prin martie Se imperecheaza prin martie - - aprilie. Dupa 40 de aprilie. Dupa 40 de
zile femela naste 4 zile femela naste 4- -8 pui 8 pui
arciogul arciogul
(Cricetus cricetus) (Cricetus cricetus)
E ca un guzgan, mai scund ceva, mai E ca un guzgan, mai scund ceva, mai
plin la trup, cu botul mai scurt si mai plin la trup, cu botul mai scurt si mai
gros, cu coada subtire si scurta. Cand gros, cu coada subtire si scurta. Cand
merge isi taraie burta pe pamant. Are merge isi taraie burta pe pamant. Are
blana schimbatoare. De regula e roscat blana schimbatoare. De regula e roscat- -
suriu pe spate, cu dungi de suriu pe spate, cu dungi de- -a a
curmezisul, alburii sau negrii, curmezisul, alburii sau negrii,
ridicandu ridicandu- -se dinspre pantece, care e mai se dinspre pantece, care e mai
inchis, aproape negru. Pe obraji are inchis, aproape negru. Pe obraji are
cate o pata galbuie. In totul e culoarea cate o pata galbuie. In totul e culoarea
stepei uscate, nu e usor de zarit cand se stepei uscate, nu e usor de zarit cand se
furiseaza prin iarba. furiseaza prin iarba.
Femela naste 8-12 pui golasi, cu dintii
iesiti din gingii, de doua ori pe an, in
aprilie si in iunie
urca (Mustela Lutreola) urca (Mustela Lutreola)
Nurca (Mustela Lutreola) e mai Nurca (Mustela Lutreola) e mai
mare decat jderul (35 cm), avand o mare decat jderul (35 cm), avand o
coada lunga de 15 cm si botul coada lunga de 15 cm si botul
ascutit. E imbracata cu o blana ascutit. E imbracata cu o blana
deasa, neteda, cu par scurt, de deasa, neteda, cu par scurt, de
culoare castanie inchisa, aproape culoare castanie inchisa, aproape
peste tot corpul. Picioarele, ca ale peste tot corpul. Picioarele, ca ale
dihorului, au degetele unite ca la dihorului, au degetele unite ca la
vidta. vidta.
Pe uscat e tot asa de stapana pe Pe uscat e tot asa de stapana pe
miscari ca si in apa. Se hraneste si cu miscari ca si in apa. Se hraneste si cu
guzgani, dar ii plac mai mult guzgani, dar ii plac mai mult
broastele, pestii si culbecii. Nu se broastele, pestii si culbecii. Nu se
prea indeparteaza de apa, alegandu prea indeparteaza de apa, alegandu- -
si locuinta in mal, furand si locuinta in mal, furand- -o de la o de la
vreun rozator. Sunt mai multe in vreun rozator. Sunt mai multe in
Muntenia ori Dobrogea decat in Muntenia ori Dobrogea decat in
Ardeal. Ardeal.
Nurca e mai putin inteligenta decat Nurca e mai putin inteligenta decat
neamurile ei, desi nu e lipsita nici de neamurile ei, desi nu e lipsita nici de
simturi agere, nici de curaj la atac. simturi agere, nici de curaj la atac.
E urmarita si vanata pentru blana ei E urmarita si vanata pentru blana ei
scumpa. scumpa.
Nevastuica (Mustela nivalis). Nevastuica (Mustela nivalis).
Mica si dragalasa, daca se poate Mica si dragalasa, daca se poate
spune asa dar o mica si cruda fiara, spune asa dar o mica si cruda fiara,
dusmanca de temut a cotetelor de dusmanca de temut a cotetelor de
pasari, este nevastuica (Mustela pasari, este nevastuica (Mustela
nivalis). nivalis). Seamana cu jderul, dar e Seamana cu jderul, dar e
mai mica, mai subtirica, cu mai mica, mai subtirica, cu
picioarele scurte si botul ascutit. picioarele scurte si botul ascutit.
Blana ei moale e mai deschisa la Blana ei moale e mai deschisa la
culoare, dar tot castanie culoare, dar tot castanie- -cenusie, cenusie,
mai inchisa pe picioare. Sub gat are mai inchisa pe picioare. Sub gat are
o pata albicioasa, care se o pata albicioasa, care se
prelungeste pe piept cam pana in prelungeste pe piept cam pana in
dreptul picioarelor dinainte. dreptul picioarelor dinainte.
O asemenea dihanie usoara, O asemenea dihanie usoara,
mladioasa, iute, inarmata cu gheare mladioasa, iute, inarmata cu gheare
ascutite, cu colti si mai ascutiti, este ascutite, cu colti si mai ascutiti, este
un dusman neimpacat pentru toate un dusman neimpacat pentru toate
animalele mici. Cand intra in animalele mici. Cand intra in
cotetele cu pui, omoara mai mult cotetele cu pui, omoara mai mult
decat poate dovedi cu mancarea, iar decat poate dovedi cu mancarea, iar
soarecii, guzganii nu scapa de ea. soarecii, guzganii nu scapa de ea.
Nici chiar cartita ori harciogul nu Nici chiar cartita ori harciogul nu
sunt sunt
Parsul cenusiu (Glis glis) Parsul cenusiu (Glis glis)
Ai crede, cand il vezi, ca e un pui Ai crede, cand il vezi, ca e un pui
de veverita, caci cat e trupul de de veverita, caci cat e trupul de
lung, atat e si coada stufoasa, lung, atat e si coada stufoasa,
numai culoarea blanii e cenusie numai culoarea blanii e cenusie
cu ape negre, iar pe burta albie. E cu ape negre, iar pe burta albie. E
imbracat in haina amurgului, caci imbracat in haina amurgului, caci
ziua doarme intr ziua doarme intr- -o scorbura de o scorbura de
copac, unde isi asterne cateva pai copac, unde isi asterne cateva pai
pri frunze si numai seara iese pri frunze si numai seara iese
pentru hrana. Noaptea nu face pentru hrana. Noaptea nu face
decat isi ia cateva alune ori decat isi ia cateva alune ori
ghinda si apoi se intoarce la cuib ghinda si apoi se intoarce la cuib
sa le manance. Se hraneste cu sa le manance. Se hraneste cu
ghinda, jir, alune, muguri de fag, ghinda, jir, alune, muguri de fag,
insecte sau oua de pasari. insecte sau oua de pasari.
Era vestit pe vremea romanilor. Era vestit pe vremea romanilor.
Era crescut, anume ingrasat cu Era crescut, anume ingrasat cu
ghinda si alune. Fript, era socotit ghinda si alune. Fript, era socotit
ca o mancare aleasa. ca o mancare aleasa.
Naste de doua ori pe an cate 3 Naste de doua ori pe an cate 3- -9 9
pui. pui.
!isica Salbatica (Felis Silvestris) !isica Salbatica (Felis Silvestris)
Este un tigru in miniatura, cu toate Este un tigru in miniatura, cu toate
caracteristicile crudului carnivor. caracteristicile crudului carnivor.
Chiar cand pare ca doarme simte Chiar cand pare ca doarme simte
fosnetul imprudentului soricel. fosnetul imprudentului soricel.
De aceea reprezentantul tigrului, al De aceea reprezentantul tigrului, al
leului, al panterei si al celorlalte leului, al panterei si al celorlalte
carnivore agere, la noi, nu este nici carnivore agere, la noi, nu este nici
ursul, nici lupul, ci pisica salbatica, ursul, nici lupul, ci pisica salbatica,
raspandita in toate padurile din tara, raspandita in toate padurile din tara,
de la munte si pana`n Delta Dunarii. de la munte si pana`n Delta Dunarii.
E un animal destul de mare, caci E un animal destul de mare, caci
masoara cu coada cu tot chiar si peste masoara cu coada cu tot chiar si peste
1,20 metri. La infatisare nu se prea 1,20 metri. La infatisare nu se prea
deosebeste de un motan, cu blana deosebeste de un motan, cu blana
moale, deasa, cenusie. La fata e ceva moale, deasa, cenusie. La fata e ceva
mai roscat, ca si pe dosul urechilor. mai roscat, ca si pe dosul urechilor.
Aduce insa aminte, pe restul trupului Aduce insa aminte, pe restul trupului
si ceva de tigru, prin niste dungi mai si ceva de tigru, prin niste dungi mai
negre in lungul sirei spinarii, din care negre in lungul sirei spinarii, din care
se lasa spre pantece altele mai sterse. se lasa spre pantece altele mai sterse.
Se mai deosebeste de pisica domestica Se mai deosebeste de pisica domestica
prin coada stufoasa, ca retezata la prin coada stufoasa, ca retezata la
varf. varf.
Cat e ziua, sta ascunsa in scorbura Cat e ziua, sta ascunsa in scorbura
unui copac, sub o stanca, in vreun unui copac, sub o stanca, in vreun
desis. desis.
Rasul (Felis Lynx) Rasul (Felis Lynx)
Trup indesat, picioare lungi, Trup indesat, picioare lungi,
foarte musculoase, labe mari foarte musculoase, labe mari
(cele anterioare cu 5 degete, cele (cele anterioare cu 5 degete, cele
posterioare cu 4), ghiare posterioare cu 4), ghiare
retractile, ascutite, lungi de retractile, ascutite, lungi de
aproape 4 cm. Fiara. Odata aproape 4 cm. Fiara. Odata
raspandit din Muntii Banatului raspandit din Muntii Banatului
pana in Rodnei, azi este mult pana in Rodnei, azi este mult
imputinat. imputinat.
Are coada scurta si groasa, pe Are coada scurta si groasa, pe
varful urechilor cu un smoc de varful urechilor cu un smoc de
peri si favoriti pe maxilarul peri si favoriti pe maxilarul
superior. superior.
Se imperecheaza prin februarie Se imperecheaza prin februarie - -
aprilie, femela naste 2 aprilie, femela naste 2- -4 pui in 4 pui in
locuri ascunse, sub colturi de locuri ascunse, sub colturi de
stanca, arbori cazuti. stanca, arbori cazuti.
'aneaza aproape tot, de la cerbi 'aneaza aproape tot, de la cerbi
si si caprioare caprioare la pasari si la pasari si
rozatoare. rozatoare. Manaca preferential Manaca preferential
organele bogate in sange. organele bogate in sange.
Extrem de agil, are vazul foarte Extrem de agil, are vazul foarte
bine dezvoltat. Este un solitar. bine dezvoltat. Este un solitar.
Soarecii de camp (Microtus arvalis) Soarecii de camp (Microtus arvalis)
Nu e cu mult mai mare la trup ca un Nu e cu mult mai mare la trup ca un
soarece de casa. Si culoarea este aproape la soarece de casa. Si culoarea este aproape la
fel. E doar ceva mai cenusiu pe spate si mai fel. E doar ceva mai cenusiu pe spate si mai
alb pe burta. Botul e mai scurt, ca si coada. alb pe burta. Botul e mai scurt, ca si coada.
Traieste in tuneluri sapate sub pamant, iar Traieste in tuneluri sapate sub pamant, iar
cand sunt multi vezi gauri langa gauri. cand sunt multi vezi gauri langa gauri.
E nesatios la culme. Mai ales daca E nesatios la culme. Mai ales daca
primavara e secetoasa, mananca toate primavara e secetoasa, mananca toate
semintele azvarlite inbrazda. Mai apoi se semintele azvarlite inbrazda. Mai apoi se
hraneste cu ce poate, cu ce are: frunze de hraneste cu ce poate, cu ce are: frunze de
grau, de lucerna. Cand cerealele incep a da grau, de lucerna. Cand cerealele incep a da
in spic, taie paiul de jos si duce spicul in spic, taie paiul de jos si duce spicul
intreg, de umple camarile cu provizii. intreg, de umple camarile cu provizii.
Se inmulteste cu o iuteala uimitoare. Fe Se inmulteste cu o iuteala uimitoare. Fe
vara femela poate fata de cel putin 5 vara femela poate fata de cel putin 5 - - 6 6
ori, masar cate 5 ori, masar cate 5 - -6 pui odata. La o luna 6 pui odata. La o luna
jumatate, cel mult doua, soricioaica din jumatate, cel mult doua, soricioaica din
primavara devine la randul ei mama. primavara devine la randul ei mama.
Dintr Dintr- -o singura pereche, ia acest fel, pot sa o singura pereche, ia acest fel, pot sa
iasa la sfarsitul anului peste 500 de iasa la sfarsitul anului peste 500 de
indivizi, in masura de a se inmulti si ei. Asa indivizi, in masura de a se inmulti si ei. Asa
se explica invaziile in unii ani favorabili. se explica invaziile in unii ani favorabili.
&n singur animal intr &n singur animal intr- -un an mananca sau un an mananca sau
distruge cam 11 kilograme de substante distruge cam 11 kilograme de substante
vegetale. vegetale.
Soarecele de zapada (Microtus Soarecele de zapada (Microtus
nivalis) nivalis)
Soarecele de zapada (Microtus Soarecele de zapada (Microtus
nivalis) are o lungime de 12 nivalis) are o lungime de 12- -14 14
centimetri si o greutate de doar 40 centimetri si o greutate de doar 40- -
50 de grame. 50 de grame. Are o blana deasa si Are o blana deasa si
lunga, coada alba. Ochii si urechile lunga, coada alba. Ochii si urechile
sunt mari, perii senzitivi de pe cap sunt mari, perii senzitivi de pe cap
lungi. lungi.
Naste de 2 Naste de 2- -3 ori pe an cate 3 3 ori pe an cate 3- -7 pui 7 pui
in cuiburi captusite cu plante uscate in cuiburi captusite cu plante uscate
tocate marunt. Traieste pana la 3 tocate marunt. Traieste pana la 3- -4 4
ani. ani.
Consuma ziua graminee aspre, Consuma ziua graminee aspre,
fructe de merisor, radacini. fructe de merisor, radacini.
Foloseste ca adapost crapaturile din Foloseste ca adapost crapaturile din
stanci, golurile dintre pietre. Face stanci, golurile dintre pietre. Face
rezerve mici de hrana pentru iarna, rezerve mici de hrana pentru iarna,
caci umbla de obicei pe sub stratul caci umbla de obicei pe sub stratul
de zapada dupa lujeri si radacini. de zapada dupa lujeri si radacini.
Il gasim in munti la altitudini de Il gasim in munti la altitudini de
600 600- -2000 de metri, in locuri 2000 de metri, in locuri
insorite. insorite.
Jeverita Jeverita
(Sciurus Julgaris) (Sciurus Julgaris)
Nu e placere mai mare, in padurile Nu e placere mai mare, in padurile
noastre de brazi, mohorate si tacute, noastre de brazi, mohorate si tacute,
decat cand privesti nebunatecele decat cand privesti nebunatecele
miscari ale unei veverite (Sciurus miscari ale unei veverite (Sciurus
'ulgaris). Cu cat bradul e mai inalt, 'ulgaris). Cu cat bradul e mai inalt,
mai gros, mai pletos, cu atat sprintara mai gros, mai pletos, cu atat sprintara
fiinta pare o jucarie, alergand usoara fiinta pare o jucarie, alergand usoara
ca un fluture, din creanga in creanga, ca un fluture, din creanga in creanga,
sarind din arbore in arbore. Acum e sarind din arbore in arbore. Acum e
jos pe pamant, acum e in varf, acum e jos pe pamant, acum e in varf, acum e
in al zecelea copac. in al zecelea copac.
Cat un pumn de mare, cu o coada Cat un pumn de mare, cu o coada
stufoasa, cat trupul de lunga, cu doi stufoasa, cat trupul de lunga, cu doi
ochi ~ca de veverita vioi, inteligenti, ochi ~ca de veverita vioi, inteligenti,
cu moturi in varful urechilor. 'ara e cu moturi in varful urechilor. 'ara e
ruginie pe spate, alba pe pantece. Iarna ruginie pe spate, alba pe pantece. Iarna
isi schimba mantaua batand mai in isi schimba mantaua batand mai in
cenusiu. Cat tine vremea buna, se cenusiu. Cat tine vremea buna, se
zbantuie numai pe copaci. La amiaza, zbantuie numai pe copaci. La amiaza,
cand arsita e mai mare, sau in zilele cand arsita e mai mare, sau in zilele
ploioase, sta acasa, facuta colac, cu ploioase, sta acasa, facuta colac, cu
botul ascutit ascuns in blana. botul ascutit ascuns in blana.
imbrul imbrul
animal rar, ocrotit de lege animal rar, ocrotit de lege - - care a care a
disprut din pdurile (rii noastre disprut din pdurile (rii noastre
de mai bine de un secol, trieyte de mai bine de un secol, trieyte
astzi numai n rezerva(ii. Cea astzi numai n rezerva(ii. Cea
mai mare rezerva(ie de zimbrii mai mare rezerva(ie de zimbrii
din Romnia este Rezerva(ia din Romnia este Rezerva(ia
Neagr din cadrul Ocolului Silvic Neagr din cadrul Ocolului Silvic
Bucyani, jude(ul Dmbovi(a unde Bucyani, jude(ul Dmbovi(a unde
se gseyte un efectiv de 33 se gseyte un efectiv de 33
exemplare. O parte dintre zimbrii exemplare. O parte dintre zimbrii
afla(i aici vor prsi rezerva(ia, afla(i aici vor prsi rezerva(ia,
fiind n curs de derulare n fiind n curs de derulare n
Romnia, Programul privind Romnia, Programul privind
reintroducerea, n cadrul reintroducerea, n cadrul
arealului lor natural, a speciilor arealului lor natural, a speciilor
de vnat care au disprut din de vnat care au disprut din
fauna cinegetic n decursul fauna cinegetic n decursul
timpului, printre care yi zimbrul. timpului, printre care yi zimbrul.
Se ncearc astfel repopularea Se ncearc astfel repopularea
unor pduri din masivele unor pduri din masivele
muntoase ale (rii noastre cu muntoase ale (rii noastre cu
acest animal, deosebit de pre(ios. acest animal, deosebit de pre(ios.
Bibliografie Bibliografie
doru.wordpress.com doru.wordpress.com
blackcatculcea.wetpaint.com blackcatculcea.wetpaint.com
www.natgeo.ro www.natgeo.ro
Iree Iree- -wallpapers.110mb.com wallpapers.110mb.com
www.mondoIun.ro www.mondoIun.ro
www.zooland.ro www.zooland.ro
alpinet.org alpinet.org
www.ghidbrasov.ro www.ghidbrasov.ro