P. 1
Inflamaţia cronică

Inflamaţia cronică

|Views: 423|Likes:
Published by luna208

More info:

Published by: luna208 on Nov 09, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/14/2014

pdf

text

original

Inflamaţia cronică poate apare după o inflamaţie acută, prin persistenţa stimulului nociv sau poate apărea de novo

(ex.: ulcerul peptic cronic). Inflamaţia cronică granulomatoasă poate fi nespecifică sau specifică. Se poate uneori vindeca prin fibroză. Leziunile tisulare, inflamaţia acută, ţesutul de granulaţie, repararea şi răspunsul imun au loc simultan. Caracteristic este infiltratul limfo-plasmocitar şi macrofagic. Factorii predispozanţi pot fi persistenţa stimulului nociv (ex.: sucul gastric în ulcer), răspunsul imun neadecvat sau o boală autoimună persistentă (poliartrita reumatoidă, colita ulcerativă) Granuloamele pot fi nespecifice (ex.: granulomul Fraenkel din tifosul exantematic), specifice (ex.: granulomul cazeos din TBC) sau granulomul de corp străin. DESCRIERE GENERALĂ Orice reacţie inflamatorie prelungită devine cronică după un timp (ex.: hepatita cronică după 6 luni, bronşita cronică după 3 luni). Inflamaţia cronică este ca o balanţă, ce menţine un echilibru între leziunile tisulare continui şi cele reparatorii, atunci când ele se petrec simultan. Supuraţia poate progresa spre inflamaţie cronică datorită ineficienţei drenajului puroiului sau datorită prezenţei unui material necrotic. Inflamaţia cronică apărută de la început poate fi determinată de : corpi străini (talc, azbest), vascularizaţie săracă, răspuns imun neadecvat sau o serie de microorganisme cum ar fi bacilul Koch sau bacilul Hansen. Factorii ce pot ajuta la vindecarea unei inflamaţii cronice includ :
• • •

Administrarea de antibiotice Îndepărtarea chirurgicală a materialului străin sau a ţesutului necrozat

Îmbunătăţirea nutriţiei prin administrare de vitamine şi minerale.

Celulele efectoare Celulele efectoare principale din inflamaţia cronică sunt limfocitele, plasmocitele şi macrofagele, cu rol în eliberarea unor mediatori chimici, a radicalilor liberi de oxigen, enzime proteolitice, citokine (IL1, IL-2 etc.) şi factori de creştere (PDGF, EGF). Factorii de creştere stimulează neoformarea de vase, diviziunea şi migrarea fibroblastelor. Citokinele sunt molecule semnal cu rol în comunicarea intercelulară. Inflamaţia granulomatoasă este o varietate particulară a inflamaţiei cronice, care apare atunci când PMN-urile nu pot fagocita şi neutraliza agentul patogen. Un exemplu îl constituie bacilul Koch, care “scapă” fagocitozei, prin inhibarea fuzionării fagozomului cu lizozomul. Alt exemplu îl constituie prezenţa materialelor străine neviabile în ţesut ce nu pot fi distruse enzimatic (praf de cărbune în antracoză, cristale de uraţi în gută, keratina în chiste epidermoide sau materialele chirurgicale: catgut, talc).

urmat de un proces de glioză. poliartrită reumatoidă) sau pot fi de cauză nedeterminată (sarcoidoză. Prin fuziunea celulelor epitelioide se formează celulele gigante multinucleate. se caracterizează prin apariţia unor granuloame cu necroză . lepră şi rinosclerom. mediată celular) în care limfocitele T helper CD4+ secretă o serie de citokine. cu un nucleu alungit central. Focarul poate suferi în timp procese de fibroză. boală Crohn). fără a fi depistat agentul infecţios şi apar în TBC. rabie. celule epitelioide aşezate radiar. celule gigante multi-nucleate. poliomielită). în boli de colagen (lupus eritematos sistemic. semănând în ansamblu cu celulele epiteliale scuamoase. celula Warthin-Finkeldey în rujeolă. Granuloamele specifice sugerează etiologia bolii. ce pot avea aspecte diferite: celula Langhans (cu nuclei aşezaţi “în potcoavă” în TBC). boală Crohn). poliartrită reumatoidă) sau pot fi de cauză nedeterminată (sarcoidoză. Granuloame din boli in fecţioase Febra tifoidă: granulomul tific se dezvoltă la nivelul plăcilor Peyer şi în ganglionii sateliţi şi este format din celulele Rindfleisch (macrofage modificate spumoase). specifice sau de corp străin. ce conţin incluzii virale intracitoplasmatice (corpii BabeşNegri). mergând până la necroză. Boala ghearelor de pisică (cat scratch disease) produsă de bacili Gramm negativi (Bartonella). ce activează macrofagele şi le transformă în celule epitelioide. prin zgârieturi. sub forma nodulilor rabici. Granuloamele pot fi nespecifice. sub efectul citopatic al virusului polio. palidă. iar la periferie o coroană de limfocite şi plasmocite.Inflamaţia granulomatoasă reprezintă o reacţie de hipersensibilitate de tip IV (întârziată. Poliomielita se caracterizează prin alterarea neuronilor motori din coarnele anterioare ale măduvei spinării. celula gigantă de corp străin (cu nuclei distribuiţi neregulat). date de virusul rabic (are formă de glonţ). sifilis. Rabia : leziunile sunt în encefal (predominant în hipocamp). Elementul definitoriu al granulomului este celula epitelioidă. Tifosul exantematic produs de ricketsii se caracterizează printr-o endotelită proliferativă trombotică şi granuloame Fraenkel (infiltrate limfo-plasmocitare şi macrofagice nodulare) perivascular. cu aspect “în pişcot” sau în “pantofior”. Structurile neuronale necrozate sunt eliminate printr-un proces de satelitoză (nevrogliile se dispun în jurul neuronilor lezaţi) şi neuronofagie. poliomielită). Granuloamele nespecifice (cu specificitate limitată sau discutabilă) apar în bolile infecţioase (febra tifoidă. în boli de colagen (lupus eritematos sistemic. tifos exantematic. Granuloamele nespecifice (cu specificitate limitată sau discutabilă) apar în bolile infecţioase (febra tifoidă. Granulomul este format de la centru spre periferie din: un focar de necroză sau corpul străin. Ea provine dintr-un macrofag modificat care are o citoplasmă eozinofilă. compuşi din celule gliale. tifos exantematic. rabie.

delimitată de celule epitelioide în palisadă şi un infiltrat limfo-plasmocitar periferic. cu o zonă centrală purulentă şi celule epitelioide. Un exemplu îl constituie nodulul reumatoid.Schaumann) se caracterizează prin apariţia unor granuloame compuse din celule gigante multinucleate. perioadă când se pot prezenta sub formă de corpi elementari sau reticulari. Histopatologic. Granuloame de cauză nedeterminată Sarcoidoza (boala Besnier – Boeck . . tuse şi hemoptizie când este implicat şi plămânul. limfocite şi plasmocite. foliculi bine individualizaţi fără tendinţă la confluare. leucocitoză în sângele periferic. Actinomicoza reprezintă o infecţie cu Actinomyces Israelii (bacil Gram pozitiv. Infecţia este endogenă. tumefierea ochilor şi regiunii mandibulare. macrofage şi limfocite la periferie. Leziunea din boala Nicolas-Favre este frecventă în ganglionii inghinali. anaerob) care se localizează cu predilecţie în regiunea cervico-facială. caracteristic este prezenţa unui granulom ce conţine în centru granule “de sulfur” (colonia de actinomicete.supurativă centrală şi celule epitelioide la periferie aşezate în palisadă. vaginei şi tractului gastro-intestinal. prezenţa fibrozei. înconjurate de neutrofile şi fibrină. fără celule gigante. Limfogranulomatoza veneriană Nicolas-Favre produsă de chlamydii se caracterizează printr-un abces stelat. febră. Bolnavul se poate prezenta clinic cu tumefierea “lemnoasă” a regiunii cervico-faciale. pierdere în greutate. Granuloame din boli de colagen Se însoţesc de necroză fibrinoidă şi au o componentă vasculară importantă. dermatomiozita. Chlamydiile au un ciclu replicativ de 48h. cu tendinţă la fistulizare prin traiecte multiple “în stropitoare” (poradenita inghinală). macrofage. care are aspectul de “soare care arde”). iar clinic apare sindromul oculoglandular Perinaud : adenopatie. în particular asociat cu dispozitive de contracepţie intrauterine sau cicatrici apendiculare). Alte boli de colagen (care au o cauză autoimună) sunt reprezentate de lupusul eritematos sistemic. Se localizează mai frecvent la nivelul ganglionilor axilari. poliarterita nodoasă. bacilul făcând parte din flora normală a orofaringelui. Microorganismul poate invada osul subjacent şi ocazional poate disemina hematogen în creier sau prin aspiraţie în plămân. format din necroză fibrinoidă centrală. Diagnosticul diferenţial se face cu TBC prin: lipsa necrozei de cazeificare. abdominal. scleroza sistemică progresivă. celule epitelioide. dar şi în alte regiuni ale organismului (toracic.

pleomorfic. fungice şi parazitare Inflamatiile proliferative epiteliale produse de virusuri sunt reprezentate de molluscum contagiosum. Aspergiloza este o afecţiune cauzată de o specie de fungi aflaţi în mediul înconjurător. cu aspect de “bară zimţată” sau de “omidă”. nfectia cu citomegalovirus este determinata de un virus cu genom ADN din familia herpesviridae. Afecţiunea răspunde excelent la tratament cu corticosteroizi. cu localizare interstiţială şi perivasculară. Celulele Aschoff sunt mari. ce da aspectul de “ochi de bufniţă” (efect citopatic de tip incluzionar). printr-o reacţie de hipersensibilitate de tip IV. cu nucleu central. Celulele epiteliale parazitate au nucleu mare. viscerală sau septicemică prin vehiculare sangvină. in care interstitiul este plin cu un infiltrat inflamator limfo . formaţi din proteine şi calciu. celule Anicikow. eritem nodos şi artrită. multinucleate. datorită unei incluzii nucleare virale ce ocupa mai mult de jumătate din nucleu şi este înconjurată de un halou clar. Fungul în . veruca vulgara. ce conţine fungul. din care Aspergillus Fumigatus şi Aspergillus Niger sunt cei mai frecvenţi. Toxoplasmoza este o afecţiune produsă de un protozoar (Toxoplasma Gondii) ce produce o limfadenită cronică caracterizată prin: • • • insule de celule epitelioide (leziunea Piringer) hiperplazie foliculară limfoida şi limfocitoză B monocitoidă sinusală.plasmocitar si macrofagic. macrofage. celulele Anicikow sunt alungite. Candidoza poate fi superficială (tegumente. în sarcoidoză apare sindromul Loeffgren: adenopatii hilare bilaterale. Nodulul poate avea o degenerescenţă centrală hialină şi este compus din celule Aschoff. condilomul acuminat. consecutiv unui reumatism articular acut. în alveole apare un exsudat spumos.Relativ caracteristic este prezenţa corpilor asteroizi Schaumann. care produce o sialadenita caracterizata printr-o inflamaţie acută exsudativă. Nodulul Aschoff – apare în miocard. Clinic. mucoase). limfocite şi plasmocite. evidenţierea filamentelor fungice se poate face cu coloraţia PAS. Candidomicoza – produsă de Candida Albicans se caracterizează prin prezenţa unei inflamaţii subacute mixte (limfo-plasmocitare şi PMN). Infecţii virale. care produce o pneumonie interstiţială cu plasmocite la imunosupresati si nou-nascuti. Testul Kweim (IDR cu extract de splină sarcoidotică de iepure) este pozitiv în ~ 75% din cazuri. Pneumocistis Carinii este un fung evidenţiabil cu coloraţie Groccott (impregnare argentică).

cu apariţia unor granuloame albicioase. Chistul conţine un lichid limpede “ca apa de izvor”. celule epitelioide. poate rămâne în peritoneu. Echinococoza este produsă de Taenia Echinoccocus. ce formează chistul hidatic. Trichineloza este produsă de un parazit animal (Trichinella Spiralis) şi se caracterizează histologic prin prezenţa în muşchii striaţi a unui granulom cu eozinofile.forma vegetativă se prezintă sub formă de hife septate cu ramuri la 400 şi cu capete de fructificare.vizibile radiologic). pe cale sangvină fungul poate disemina în piele. cavitate pulmonară vizibilă radiologic) infecţie diseminată cu afectarea măduvei osoase. Granuloamele de corp strain Corpi străini exogeni • • Pulberea de talc – în chirurgie. se observă prezenţa unui ţesut de granulaţie. eozinofilie şi infiltrate pulmonare fugace Loeffler . Histoplasmoza este o infecţie sistemică cu fungi din genul Histoplasma capsulatum sau Histoplasma Duboisii. ajunge în alveole. aspergilom pulmonar sau alveolită alergică extrinsecă (reacţie alergică asociată cu IgE seric crescut. celule gigante la periferie. scădere în greutate. peretele chistului (membrana anhistă) şi vezicule fiice cu larve. ducând la formarea de granuloame cu calcificări. Sporii (~ 3 μm în diametru) sunt inhalaţi din aer o dată cu praful şi ajung în alveolele pulmonare. producând foliculită hemoragică sau în creier producând infarct cerebral cu hemiplegie. Boala se poate manifesta în câteva variante : • • • • asimptomatică infecţie pulmonară acută sub formă de gripă infecţie pulmonară cronică (cu tuse. generând o inflamaţie subacută cu PMN şi macrofage. compuse din talc. endemică în America de Nord şi Africa. In plămân infecţia cu Aspergillus poate produce pneumonie. ficatului şi a splinei Afecţiunea răspunde excelent la tratament cu amfotericină. se replică în macrofage. Fungul este inhalat ca spori. cu nisip hidatic (scolecşi). Sporii germinează şi produc hife care invadează ţesutul pulmonar şi vasele sangvine producând ocluzie şi necroză hemoragică. febră. cu localizare mai frecventă în plămân sau ficat. Histopatologic. Din plămân. celule gigante multinucleate de corp străin (dispoziţie neregulată a nucleilor în citoplasmă) Materiale de sutură (catgut) – granulom cu fire de catgut (care e resorbabil) . ~ 1 mm. iar în centru larva torsionată.

e preluat de alte macrofage şi apare o reacţie granulomatoasă de corp străin). eliminarea cazeumului → caverna TBC. limfocite. cu oleu camforat. utilizat în rinitele cronice atrofice) Pulberi inhalate.• • Substanţe uleioase (instilate sau injectate) – determină oleogranuloame (în regiunea fesieră. se acumulează în lumenul chistului. iar în jurul lui se formează un granulom Cristalele de acid uric se depun periarticular la vârstnici cu generarea unui granulom – toful gutos Colesterolul Caractere histopatologice patognomonice Afecţiunea Agent patogen Denumire granulom Observaţii TBC primară . creier etc. inconjurată de epitelioide. acesta se eliberează. limfangita. diseminare bronho-genă → bronhopneumonia TBC. mor.complexul primar : afectul primar subpleural. în hilul pulmonar. în chistul epidermal. noduli superficiali când sunt injectate. lues secundar – caracteristic : rozeola sifilitică (maculă cu aspect de “floare de cireş”) sau sifilida (papulă cutaneomucoasă). TBC secundară: diseminare sangvină → TBC miliară. macrofage . cărbunele nu duce la apariţia granuloamelor de corp străin Corpi străini endogeni • • • • Produşi de dezintegrare lipidică în necrozele ţesutului adipos duc la formarea unui lipogranulom Cheratina. adenopatia satelită.: SiO2 cristalin (quartz) – în silicoză determină granulomul silicoid (macrofagele ce fagocitează quartz-ul nu-l pot degrada. lues terţiar – caracteristic : goma TBC Mycobacterium Foliculul tuberculosis tuberculos (bacilul (Koster) Koch) Necroză cazeoasă cu celule gigante Langhans Lues Treponema Goma sifilitică Pallidum Necroză cu aspect cleios de “gumă arabică”. în bolile profesionale (pneumoconioze) – ex. In faza secundară a bolii însămânţarea se poate produce în orice organ: rinichi. os. Lues primar – caracteristic : şancrul dur + adenopatia satelită inghinală (“cloşca cu pui”).

dând hemoptizie. Reactivarea se poate face oricând.K. aerob. Eliminarea cazeumului duce la formarea unei caverne în pereţii căreia se dezvoltă o circulaţie vasculară bogată (anevrisme Rassmussen) ce se poate rupe în timpul tusei. sub forma unui exsudat seros cu PMN). ce interactioneaza cu receptori TLR2. Bacilul Koch este preluat de macrofagele alveolare. Ziehl Neelsen pozitiv (rosu pe fond albastru).sau extracelular. rinichi. are un perete ceros ce contine acizi micolici si lipoarabinomanan. colonii R (rough – rugoase). intra.. dar unele bacterii rămân viabile. leziuni alterative (necroza de cazeificare) şi proliferative (foliculul tuberculos). Noduli ce conţin tuberculoidă şi border-line.K. B. cu 4 faze : goma crudă. produce tuberculoza. Tuberculosis. cu predilecţie în segmentele apicale ale lobilor superiori. In acest stadiu. In unele cazuri macrofagele activate distrug B. nu respiratorie. avand caracteristic granulomul cazeos. ulcerată. fără plasmide şi cu transpozoni Genomul e bogat în G=C. Mycobacterium Tuberculosis (bacilul Koch) • • • BAAR ce prezintă un perete cu conţinut bogat în acizi micolici Are un genom format din 39 pb. ramolită şi cicatricială Mycobacterium Leprae (bacilul Hansen ) Există 3 tipuri de lepră : lepra lepromatoasă. izolat sau in gramezi. os) în interiorul macrofagelor. Bacilii sunt transportaţi în ganglionii regionali de către macrofagele stimulate de limfocitele T CD4+ si IFNγ. cu apariţia unei inflamaţii locale şi recrutarea altor macrofage. după 2 luni de la expunere apare o reacţie de hipersensibilitate întârziată de tip IV la antigenele M. poate creşte în rinoscleromatos (celule spumoase dimensiuni cu obstruarea cu nucleu central) căilor respiratorii Mycobacterium Tuberculosis: Bacil acid-alcoolo rezistent. globii spumoşi infecţie pe cale Virchow. care-i conferă rezistenţă în mediu Boala se transmite aerian prin picături expulzate în urma tusei de către o persoană infectata cu apariţia unor leziuni exsudative (nespecifice. . In majoritatea cazurilor apare un răspuns imun protector sub forma unor granuloame cazeoase.sifilitică. poate circula spre alte organe (creier. diseminare pe există necroză cale nervoasă de-a lungul axonilor Lepra Leprom Klebsiella RhinoRinosclerom scleromatis (bacilul Frisch) Tuberculoza Granulom cu Cantonare la nivel nazoGranulom celule Mickulicz faringian. ducând la necroză cazeoasă extensivă.

Complexul primar TBC: • • • Afectul primar TBC (proces de alveolita exsudativa – aspect poligonal. cu bacili dormanzi. Focarul primar stabilizat. .Formeaza culturi R(rough)pe mediul Lowenstein Jensen(pe baza de ou). subpleural cu calcificare sau fibrozare) Limfangita de legatura Adenopatia satelita hilara Complexul primar tuberculos (Rancke) se poate stabiliza sau poate evolua (TBC primar progresiv). Daca diseminarea bacilului Koch este sangvina sau limfatica poate genera TBC miliara. iar daca diseminarea este bronhogenica poate genera bronhopneumonia TBC. se poate reactiva in conditii de imunosupresie si duce la aparitia TBC secundar pulmonar sau ftizia pulmonara.

murdar. Tuberculoza pulmonară secundară se poate prezenta clinic ca : • • • pleurezie sero-fibrinoasa tuberculoza infiltrativa TBC nodulară . difuze şi ulcerative. Leziunile ulcerative apar la nivelul pielii şi mucoaselor şi au margine anfractuoasă. nodulul acinos sau tuberculom.Tuberculoza pulmonara secundara Macroscopic există 3 tipuri de leziuni : nodulare. tuberculomul poate fi omogen. nodulul simplu. Leziunile difuze apar în plămâni şi pe seroase sub forma pleureziilor şi peritonitelor serofibrinoase sau a infiltratului precoce Asmann (leziune exsudativă cu focare confluente de pneumonie cazeoasă). Leziunile nodulare se pot prezenta sub forma granulaţiei miliare. în plămân apare caverna TBC. cu fond neregulat. stratificat sau polimorf.

este rotundă. Sifilisul Treponema pallidum este un microorganism spiralat cu 6-12 spire regulate. citoplasmă granulară şi nucleu central. ce ulcerează rapid. cu aspect helicoidal. aşezate radiar o coroană limfocitară la periferie Granulomele TBC au tendinţa la confluare şi devin policiclice. Este deci o spirocheta Gram (-). Anatomo-patologic se descriu 3 tipuri de leziuni : • • • leziuni exsudative sub forma unui proces de vasculită cu endotelită proliferativă cu aspect de “bulb de ceapă” leziuni proliferative sub forma unui infiltrat inflamator limfo-plasmocitar perivascular “în manşoane”. Diviziunile bacilului Koch sunt nesincrone şi ritmul multiplicării inegal. vizibila la microscopul cu fond intunecat sau in imunofluorescenta. cu o structură alcătuită din 2 membrane (cea externă constituită din mureină). Se transmite sexual în > 95% din cazuri.• • • • TBC cazeos-circumscrisă . are margini bine delimitate. ce poate fi difuz sau nodular (plasmomul Unna) leziuni alterative – necroza gomoasă Evoluţia luesului prezintă 3 stadii Luesul primar apare după o perioadă de aproximativ 3 săptămâni de la contact şi se caracterizează prin 2 elemente : • şancrul dur – o papulă indurată la nivelul organelor genitale externe. granulomul TBC (Koster) este format de la centru spre periferie din: • • • • zona centrală de necroză cazeoasă una sau mai multe celule gigante Langhans (cu nuclei “în potcoavă”) celule epitelioide. se divide prin fisiune transversală. alungit. ceea ce duce la un mozaic histopatologic de leziuni pulmonare Microscopic. anaeroba (dar poate folosi glucoza prin oxidare). Bacteria execută mişcări de rotaţie. sangvin şi transplacentar.tuberculomul (diagnosticul diferenţial se face cu nodulul solitar pulmonar) TBC cazeos extensivă TBC miliară TBC cavitară (caverna) Caverna conţine germeni cu densitate mare şi ritm rapid de multiplicare (2n/24 h). suplă. nedureroasă . mobila. creste in culturi celulare. de înşurubare (“în tirbuşon”) sau de flexie. patogen strict uman.

barba “roasă de molii”. herpes genital sau tratament cu antibiotice.• adenopatia satelită inghinală – ganglionii sunt mici. Luesul tardiv apare la adolescenţă şi se caracterizează printr-o osteocondrită diafizoepifizară cu pseudoparalizie (sindrom Parrot) şi sindromul Hutchinson ce cuprinde triada : dinţii Hutchinson (incisivi în “semilună). Luesul congenital poate fi precoce sau tardiv. coriză sifilitică bilaterală. keratită interstiţială şi surditate labirintică. ca “floarea de cireş” sifilida papuloasă cu următoarele forme: papulo-scuamoasă. paralizia generală progresivă în localizarea cerebrală. psoriaziformă sau papulo-hipertrofică (condylomata lata) sifilida papulo-erozivă pe mucoase Rozeolele se găsesc pe peretele anterior al toracelui şi la baza gâtului (“colierul Venerei”). goma ulcerată şi goma cicatriceală. mobili. goma ramolită (proces de necroză gomoasă). elastici. . perionixis. nedureroşi. ce nu creşte pe medii de cultură obişnuite. alopecia 1/3 laterale a sprâncenelor (semnul omnibusului). insuficienţa aortică pură prin lărgirea inelului aortei. “pneumonia albă” (plămâni nerespiraţi alb sidefii cu infiltrat limfoplasmocitar) şi malformaţii cardiace şi orale (gnato. micro-papuloasă. Luesul congenital precoce apare de la naştere şi când este compatibil cu viaţa se caracterizează prin pemfigus palmo-plantar (leziuni buloase). cu un ganglion central mai mare şi alţii în jur mai mici. ficatul “legat în sfori” (hepar lobatum).cheilo-palatoschizis). cu aspect de “cloşcă cu pui”. osteomielită. care este un bacil acid alcoolorezistent. Luesul terţiar are ca leziune caracteristică goma sifilitică. tabesul dorsal în localizarea la nivelul coloanelor posterioare ale măduvei spinării. Sifilisul primar fără şancru dur se numeşte sifilis “decapitat” şi apare la cei cu transfuzii. Lepra Este produsă de Micobacterium Leprae (bacilul Hansen). se mai descriu alopecia luetică parcelară temporo-parietală (“în luminişuri”). Goma se poate localiza în diferite organe determinând aortita sifilitică pe aorta ascendentă (cu anevrism şi ruptură). hepatosplenomegalie (ficatul de “silex” = hepatită interstiţială limfo-plasmocitară cu necroză gomoasă). Luesul secundar apare după o perioadă de 40-50 de zile şi are ca leziune caracteristică sifilida cu diferite aspecte : • • • rozeola sifilitică este o maculă roz-palidă. ce are pe secţiune aspectul de “miez de castană”). cu 4 etape de evoluţie : • • • • goma crudă (nodul elastic. micropoli-adenopatii.

caracterizându-se prin prezenţa unui granulom cu celule Mickulicz (macrofage spumoase cu nucleu central). cele Gram negative sunt rosii. produce meningita purulenta la adult. nu există necroză. transmisia bolii făcându-se probabil pe cale respiratorie. Haemophilus Influenzae: Bacil Gram (-). produce pneumonia franca lobara la adult. Rinoscleromul Este produs de Klebsiella Rhinoscleromatis (bacilul Frisch – Gram -) şi apare la nivel nazo-faringian. colonizeaza nasofaringele si are pili cu care se ataseaza de celulele epiteliale non-ciliate Streptococcus Pneumoniae: Coc Gram (+). dispus in diplo. cu activitate endotoxinica prin lipopolizaharidele din peretele bacterian. aerob. macrofage. Leziunile se pot localiza la nivelul mucoaselor aparatului respirator. Neisseria Meningitidis: Coc Gram (-). incapsulat. SNC. Bacilul Hansen invadează celulele Schwann şi diseminează de-a lungul axonilor din nervii periferici. aerob. fibroblaşti. Corinebacterium Difteriae: Bacil Gram (+). incapsulat. colonii M. produce pneumonie la imunosupresati. cu dispozitie in “litere chinezesti”. non-sporulat. plasmocite. Histologic. limfocite. Bacteriile Gram pozitive sunt albastre. lepra poate fi de 3 tipuri: lepra lepromatoasă. Ducrey produce sancrul moale. celule epitelioide. tubului digestiv.Persoanele infectate secretă cantităţi mari de bacili în mucoasa nazală. şi celule gigante (globii spumoşi ai lui Virchow). si infectii urinare. incapsulat. H. tuberculoidă şi border-line. colonii de tip S (smooth – netede). alcoolici (“bloc negru pulmonar”). specific este granulomul lepros (lepromul) care este un nodul format din limfocite. aerob. Klebsiella Pneumoniae: Bacil Gram (-). plasmocite. Morfologic. produce exotoxine. produce pneumonie. colonii M (mucoide). dispus in diplo. meningita (la copil). Microorganismele ce produc boli infectioase pot fi evidentiate cu coloratia Gram. determina difteria (faringo-laringiana si cutanata). ţesut subcutan (faciesul leonin). Leziunea se dezvoltă în submucoasă căpătând dimensiuni mari şi poate evolua spre obstrucţia căilor aeriene cu insuficienţă respiratorie. disemineaza prin porii lui Cohn de la o alveola la alta . aerob. Coloratia Gram contine cristal violet si rosu safranina. din genul Enterobacteriaceae. lanceolat. colonii M. non-sporulat.

ce interactioneaza cu receptori TLR2. coagulaza (+).sau extracelular. produce tuberculoza. are un perete ceros ce contine acizi micolici si lipoarabinomanan. Produce chiste uniloculare in plamani. trec in forma adulta. Treponema Pallidum: spirocheta Gram (-). larvele inchistate ajunse in duoden sau jejun. una imatura si una gravida). aerob. care contin un lichid limpede “ca apa de izvor” si nisip hidatic. delimitate de o membrana anhista. cu aspect helicoidal. mobila. colonii S. intra. pneumonie (abcese pulmonare. Ziehl Neelsen pozitiv (rosu pe fond albastru). patogen strict uman. Echinococcus Granulosus: vierme lat cu un cap – scolex (cu 4 discuri de suctiune si 2 randuri de carlige) si un corp numit strobila ce contine 3 segmente numite proglote (una matura. dispus in gramezi. anaeroba (dar poate folosi glucoza prin oxidare). vizibila la microscopul cu fond intunecat sau in imunofluorescenta. avand caracteristic granulomul cazeos. ficat si creier.Stafilococcus Aureus: Coc Gram (+). izolat sau in gramezi. Apare un granulom cu celule eozinofile si epitelioide Criptococcus Neoformans: Fung cu capsula polizaharidica (ce inhiba fagocitoza) si fenoloxidaza (converteste compusii fenolici in melanina). gastrocnemianul. cu empiem si pneumatocele). creste in culturi celulare. aerob. deltoidul. extrinseci ai globului ocular. strabat mucoasa in sange si colonizeaza muschii striati (mm. produce pneumonie atipica si meningita la cei cu SIDA . Are ca gazde intermediare caninele si ierbivorele Trichinella Spiralis: Are ca gazda intermediara porcul. endocardita acuta fulminanta Mycobacterium Tuberculosis: Bacil acid-alcoolo rezistent. unde trec in forma larvara si se inchisteaza putandu-se calcifica. intercostalii). produce infectii cutanate (furuncule. pectoralii. colonii R (rough – rugoase). carbuncule).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->