Sunteți pe pagina 1din 12

PROIECT ASIGURARI SI PROTECTIE SOCIALA

SISTEMUL DE PENSII PRIVATE IN UNGARIA

Moldoveanu Vlad Naftan Vlad Mitroi Mircea Militaru Marcel Grupa1565, FABBV

ASE Bucuresti -2010-

Situatia din Europa Centrala si de Est

Se mplinesc 16 ani de cnd primele state din Europa Central i de Est au introdus sisteme de pensii private, bazate pe economisirea individual, pe termen lung, administrat privat, de ctre entiti specializate. De atunci i pn acum, 11 state din regiune au aplicat reforme similare, dup modelul construit i recomandat de Banca Mondial. La sfritul anului 2008, n cele 11 state din regiune (Cehia, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Letonia, Estonia, Lituania, Polonia, Slovenia, Croaia, Romnia) funcionau peste 300 de fonduri de pensii private, care administrau active n valoare total de 61,5 miliarde euro, n beneficiul a peste 38 de milioane de participani (clieni individuali). Aceast statistic se refer, cumulat, att la Pilonul II (pensii private obligatorii), ct i la Pilonul III (pensii private facultative). La fondurile de Pilon II din regiunea ECE contribuiau la finele lui 2008 30,45 milioane de participani (+6,8% fa de 2007), banii economisii n acest sistem ridicndu-se la 50,3 miliarde euro (-7,7% fa de 2007). n Pilonul III, fondurile de pensii din regiune administrau la sfritul lui 2008 active nete de 11,16 miliarde euro (+4,9% fa de 2007), n beneficiul a 7,66 milioane de participani (+7,5% fa de 2007). Cele mai dezvoltate piee de pensii facultative din regiune sunt Cehia i Ungaria. Pentru viitorul apropiat, dei influena crizei financiare s-a simit i pe aceast pia n anul 2008 si 2009, estimrile sunt optimiste. Odat criza depit, pieele de pensii private i vor relua creterea accelerat (determinat de designul sistemului i sprijinindu-se n primul rnd pe Pilonul II) i ar putea ajunge n anul 2015 la active nete n administrare de 200-250 de miliarde euro i la circa 50 de milioane de participani.

SITUATIA PENSIILOR PRIVATE IN UNGARIA


Arhitectura sistemului Spre deosebire de Polonia (cea mai mare piata de pensii obligatorii din regiune) si de Cehia (cea mai mare piata de pensii facultative din regiune), Ungaria are ambele segmente - atat Pilonul II, cat si III - destul de bine dezvoltate. Ungaria a introdus prima din zona ambele sisteme de economisire privata pentru pensie, ajungand acum la o piata de pensii obligatorii de circa 2,9 milioane de participanti si active nete de 7,5 miliarde euro si una de pensii facultative de 1,4 milioane de participanti si active nete de 3 miliarde euro. Liberalizarea pietei a fost continua, pe masura ce sistemul s-a maturizat, iar restrictiile au fost eliminate in principal dupa 2002. Sistemul maghiar de pensii private obligatorii are particularitatea ca mai multe entitati pot administra fonduri de pensii: angajatori, companii financiare, sindicate, patronate, camere de comert sau chiar autoritati locale. La fel este si in cazul fondurilor de pensii facultative, care functioneaza dupa acelasi cadru institutional si legislativ. La pensiile facultative pot contribui atat clientii individuali, cat si angajatorii acestora, iar contributiile sunt incurajate prin stimulente fiscale destul de consistente: exista o deductibilitate de 30% in limita sumei de 100.000 forinti (circa 412 euro) pe an, iar contributiile angajatorilor sunt deductibile in totalitate, in limita unui salariu minim pe an (69.000 forinti, adica aproximativ 284 euro). Fondurile de pensii (atat pe Pilonul II, cat si pe III) isi pot externaliza activitatea de investire a activelor catre o societate specializata de asset-management. Cum supravegherea pietelor financiare este integrata, PSZAF, autoritatea de reglementare si supraveghere a pietei, are aceleasi atributii asupra companiilor de asset-management cu cele pe care le are asupra companiilor care gestioneaza fondurile de pensii private. Instrumentele in care legislatia permite fondurilor sa investeasca sunt foarte variate, de la cele traditionale la fonduri imobiliare, de hedging, private equity sau obligatiuni ipotecare.

Structura pietei

Pe Pilonul II maghiar activeaza in prezent 20 de fonduri de pensii private, raportul de forte dintre "campionii locali" si marile companii financiare straine (prezente in toate tarile din regiunea Europei Centrale si de Est) fiind destul de echilibrat. In prezent, numarul de participanti la cele doua fonduri este de aproximativ 2,9 milioane, in timp ce activele nete administrate sunt de 7,5 miliarde euro. Liderul detasat al pietei este fondul de pensii obligatorii al grupului financiar local OTP, cu peste 800.000 de participanti (cota de piata de 29%) si active nete de 2 miliarde euro (26% din totalul pietei), la finele anului trecut. Urmeaza, in ordine, patru nume mari ale pietei europene de profil: ING (locul doi, cu o cota de piata de aproape 18% dupa active), AEGON (locul trei, 17,5%), ALLIANZ (10,6%) si AXA (8%). In Ungaria, introducerea pensiilor private,in 1997, pilon II au fost la inceput problematice. Aproximativ 150000 de persoane au castigat mai putini bani optand pentru fondurile private de pensii in detrimentul sistemului pensiilor de stat. Ministerul de Finante intentioneaza sa le plateasca compensatii acestora si le va oferi posibilitatea de a se reinscrie in sistemul de pensii de stat. De la infiintarea in anul 1997, fondurile private de pensii au administrat dividendele usor peste inflatie insa nu li s-a permis sa opteze pentru investitii cu risc ridicat, care ar fi condus la dividende mai mari. Intre timp, sistemul de pensii de stat a inregistrat cresteri semnificative, si a fost introdusa pensia pentru a 13-a luna, in anul 2003. In aceste conditii, perspectiva optimista de care au beneficiat fondurile de pensii din Ungaria s-a dovedit corecta doar partial iar unele persoane care au optat pentru acestea in loc sa ramna la sistemul de pensii de stat pot primi, cu 10-15 procente mai putin. Cei mai multi din cei afectati lucrau in politie sau armata, care au avut posibilitatea de a se pensiona mai devreme. Aproape doua milioane de persoane s-au inscris in una din cele 49 de scheme de pensii private, inainte de sfrsitul anului 1999. Oficiului Central de Statistica al Ungariei (KSH) a raportat ca populatia Ungariei a fost de 10,056 milioane locuitori, in 2009.

Principalele masuri implementate: Prima reformatoare din regiune, cu PIII in 1994 si PII in 1997 Ambele piete - dezvoltare puternica, ritm asemanator

1998-2002: tentativa de a impune o garantie excesiva in Pilonul II (randamente >

x% dintr-un cos de titluri de stat HUN pe termen lung). Esec, eliminata in 2002 1 ianuarie 2009 - introducerea modelului multifond in PII, (design inspirat din

experienta regionala precedenta) Pilonul III a intrat deja in faza de plata a pensiilor private, Pilonul II asteapta pana

in 2018

MODELUL MULTIFOND 2009) Acest model presupune ca administratorii, companiile de pensii sa dea mai multe posibilitati de alegere participantilor in functie de varsta si apetitul la risc. Desigur, toate acestea in vederea protejarii nivelului activelor fiecarui participant. In acest sens, companiile ar oferi in locul unui singur fond pe pilonul II de pensii private obligatorii mai multe fonduri, care ar presupune profiluri diferite de risc, pentru categorii diferite de varste ale participantilor la sistem. UNGARIA (2009): redistribuire prin optiune / dupa numarul de ani ramasi pana la pensie mecanism de protectie si pilot automat distributie implicita, fondurile au limite investitionale implicite adoptat in 5 state ECE (tarile baltice 2002-2003-2004, Slovacia 2005 si Ungaria

Dinamica participantilor si activele pilonului II (2008/2007):

In prezent, contributia la pilonul II este de 8% din salariul brut.

"Ungaria trebuie sa acorde o mai mare atentie intaririi Pilonului II de pensii private obligatorii, nivelul actual al contributiilor fiind prea scazut pentru a acoperi costurile sistemului si a genera, in acelasi timp, o pensie adecvata", avertizeaza OECD in raportul publicat recent "OECD Economic Survey of Hungary 2010". Raportul OECD apreciaza ca, in ceea ce priveste pensiile, criza a actionat ca un catalizator, grabind implementarea unor reforme parametrice absolut necesare pentru a imbunatati sustenabilitatea sistemului public de pensii. Reamintim ca in mai 2009, Ungaria a adoptat o serie de masuri care vizeaza cresterea graduala (la 6 luni) a varstei de pensionare la 65 de ani (fata de 62 de ani), din 2012, descurajarea pensionarilor timpurii si indexarea pensiilor proportional cu indicele preturilor de consum. Daca aceste masuri vor fi aplicate coerent, ele vor asigura reducerea cheltuielilor cu pensiile de la 6,5% din GDP, in prezent, la sub 2,5% din GDP pina in 2050. OECD avertizeaza insa si asupra posibilelor efecte negative ale reformei pensiilor publice. Astfel, tinand cont ca noua metoda de indexare ar putea reduce, in timp, gradul de inlocuire a salariului prin pensia publica de la 49%, in prezent, la circa 38%, si in acelasi timp nivelul contributiilor sociale se mentine inca destul de ridicat, este posibil ca aceasta situatie sa actioneze in sensul unei diminuari drastice a populatiei in sistemul pensiilor publice si, ca urmare, la o accentuare a tentativelor de a evita plata contributiilor sociale. Daca acest lucru se va intampla, statul de va vedea in situatia de a acorda ajutoare sociale substantiale unor generatii intregi de cetateni care vor avea pensii extrem de mici, sub limita saraciei. "Singura solutie este ca Ungaria sa acorde un sprijin solid dezvoltarii sistemului de pensii private obligatorii. Nivelul actual de contributie, care reprezinta abia o treime din contributia platita catre pensiile publice, este absolut insuficient pentru a acoperi costurile tot mai mari de administrare si a genera si un rezultat financiar multumitor pentru participanti", atrage atentia OECD.

In ceea ce priveste randamentul pensiilor private, in Ungaria, in perioada 1998-2008 aceste a fost in medie de 7,5% pe an. Avand in vedere ca in medie, inflatia a fost de 7%, randamentul a fost superior inflatiei.

Riscul politic Aproape toate sistemele de pensii private din regiunea Europei Centrale si de Est au fost afectate in ultimul an, pe fondul crizei, de decizii politice cu efecte distructive pentru pensiile private. Acest fapt s-a datorat faptului ca fondurile de pensii au active tot mai importante care sunt privite ca o resursa pentru a trece mai usor criza economica, educatia financiara redusa, care duce la o percepere mai slaba a efectelor negative asociate. Astfel, se poate ajunge intra intrun cerc vicios, in care efectele scontate nu vor fi atinse niciodata si increderea in sistem va scadea. In Ungaria, dezvoltarea Pilonului II a fost inghetata, iar politicienii discuta despre folosirea banilor fondurilor de pensii pentru a acoperi / garanta restantele bancare si alte masuri asemanatoare. In acest context, atat OECD cat si Banca Mondiala au venit cu o serie de recomandari generale pentru statele ECE: Criza economica NU anuleaza motivele care au facut necesare sistemele de pensii

private, dificultatile conjuncturale nu trebuie sa afecteze constructia acestora; performantele fondurilor de pensii trebuie judecate pe perioade lungi de timp; suprareglementarea este contraproductiva fondurile de pensii au dovedit o buna Imbunatatirea design-ului schemelor de pensii solutia multifond ofera

rezistenta la efectele crizei; protectie participantilor fara sa blocheze performanta investitionala Informarea publicului ramane o prioritate

Riscul investitional Riscurile cu care se confrunta un fond de pensii facultative sau obligatorii, si implicit participantii, atunci cand se fac plasamentele pot veni de la piata de capital si de la emitentul instrumentelor de investitii.

Alte riscuri sunt generate de rata dobanzii, cea de schimb valutar si credit. Nivelul de expunere la aceste riscuri este determinat, in primul rand, de structura portofoliului de investitii al fondului de pensii. Companiile de administrare a fondurilor de pensii sunt obligate sa declare gradul de risc aferent structurii plasamentelor. Riscul de piata este un risc general, care afecteaza orice tip de plasament. Variatia de pret a diverselor titluri este afectata atat de dinamica pietei financiare, cat si de situatia economica a emitentilor. Acesta este un risc ce nu poate fi redus prin diversificarea portofoliului.

Instrumente cu venit fix

Actiuni

Altele

Bibliografie:
http://www.1asig.ro/ http://khris.ro/ http://www.primm.ro http://www.zf.ro/pensii-private/randamentele-anuale-ale-fondurilor-de-pensii-poloneze-depasesc-10cele-romanesti-ce-vor-face-3030758/ http://www.pensiileprivate.ro/ Peisajul pensiilor private in Europa Centrala si de Est Mihai BOBOCEA, Daniela GHETU http://www.pensiileprivate.ro/PROFIL-DE-TARA-Totul-despre-piata-de-pensii-private-din-UNGARIAarticol-17,9-33468.htm www.csspp.ro