ALIMENTATIA ADECVATA GRUPEI SANGUINE A(II)

Neata Ecaterina Carmen

Cap.1. IDENTITATEA GRUPEI SANGUINE

1.1. ORIGINEA SI CARACTERISTICILE GRUPELOR SANGUINE Acum cateva milioane de ani, Omul de Neandhertal se hranea, probabil, cu plante, cu larve si din resturile lasate de animalele salbatice din prada lor. Pe masura ce specia umana si-a schimbat mediul si conditiile de viata, fenomenele de adaptare s-au produs in cadrul sistemelor imunitare si digestive ale indivizilor, pana cand acestia au reusit sa supravietuiasca, apoi sa se adapteze perfect mediului in transformare. Aceste schimbari se gasesc la nivelul grupelor sanguine care par sa fi urmat marile etape ale dezvoltarii umane. Ascensiunea omului pana in varful lantului alimentar corespunde aparitiei grupei O(I). Trecerea de la existenta de vanator-culegator la o viata de agricultor este contemporana cu aparitia grupei A(II). Amestecul si migratia raselor din bazinul Africii catre Europa, Asia si America a dat nastere grupei B(III). In sfarsit, unirea grupurilor etnice disparate au dus la aparitia grupei AB(IV). Grupa O(I) este considerata cea mai veche, datand din epoca omului de Cro-Magnon, cu 40 de mii de ani i.H. Astazi cei care au grupa O(I) au mostenit unele trasaturi genetice ale stramosilor indepartati care trebuiau sa lupte pentru a supravietui. Cel mai adesea, cei cu grupa O(I) au o personalitate puternica, sunt intreprinzatori si alerti. Copiii hiperactivi si holerici ajung adulti tenaci, avizi de senzatii tari cateodata, dar intotdeauna combativi. Inamicul lor principal este, fara indoiala, stressul care le poate provoca hipertensiune, ulcer, colite inflamatorii dar si, cel mai grav, accidente vasculare cerebrale. Relaxarea si toate disciplinele care cer calm si concentrare (yoga, tai chi chuan etc), au un efect salutar. De asemenea, unele plante pot ajuta la combaterea stressului. Rhosalia rosea, de exemplu, are o actiune semnificativa in stabilizarea contractiilor muschiului cardiac. Pe plan alimentar cei din grupa O(I) apartin carnivorilor. Sistemul lor gastric nu tolereaza produsele pe baza de cereale ca painea si faina de orez, lactatele. Dimpotriva, carnea de vita sau de pui, pestii de mare sunt excelente pentru alimentatia celor din grupa O(I). Stramosii celor care au grupa A(II) erau agricultori si sedentari. Un mare numar de factori neuro-chimici inscrisi in patrimoniul lor genetic ii face sa simta nevoia unei vieti organizate, structurate, in mijlocul unei comunitati care-i sustine si le ofera echilibrul. E usor de inteles cum in epoca moderna nu se simt la locul lor, de vreme ce traditiile tind sa dispara. Sistemul digestiv al celor cu grupa A(II) este mai delicat, tolerand perfect legumele proaspete, produsele cerealiere (mai putin graul) si preparate din soia. Carnea si in special mezelurile nu le sunt recomandate deloc. In schimb, pestele de doua-trei ori pe saptamana este excelent pentru sanatatea lor. Patrimoniul genetic al persoanelor cu grupa B le ofera o mare capacitate de adaptare la mediul in continua transformare. Spre deosebire de cei cu A(II) sau O(I), acestia nu sunt atat de sensibili la stress si se bucura de o forma fizica si mentala buna. Sistemul digestiv al persoanelor cu grupa B(III) este mai degraba robust. Hrana variata si echilibrata, alcatuita din carne, cereale, fructe si legume este excelenta. 2

Grupa AB(IV) este cea mai recenta deoarece nu exista decat de aproximativ un milion de ani, este reprezentata doar de 2-2,5% din populatie. Fiind singura grupa care s-a nascut dintr-o sudura etnica, nefiind rezultatul unei adaptari la mediul in transformare, are si particularitati imunologice. Intr-un fel se apropie de fiecare dintre celelalte grupe; aproape de grupa O(I) in privinta stresului; impartaseste comportamentul grupei B(III) in privinta rezistentei la boli. Din punctul de vedere al alimentatiei ar trebui sa evite cafeina, pentru ca aceasta duce la cresterea adrenalinei si asa ridicata la cei cu AB. Daca nu primesc mancare atunci cand le e foame, cei cu grupa AB(IV) devin foarte stresati. Mesele indelungate si dese sunt benefice.

1.2. GRUPA SANGUINA A(II). Evolutionistii plaseaza grupa sangvina A - II ca fiind urmatorul pas in evolutia umana. El semnifica sfarsitul Paleoliticului si trecerea la Neolitic, sfarsitul perioadei exclusiv carnivore si trecerea la agricultura, cu tot ceea ce este legat de aceasta (exploatarea animalelor domesticite, sistemele sociale grupate in jurul asezarilor stabile-comunitatile,etc.). Apare in perioada 20.000 - 10.000 i.Ch. intr-o zona delimitata intre Asia Centrala si/ sau Orientul Mijlociu si caracterizeaza inceputul aglomerarilor umane, al stresului si al stilului sedentar de viata. In acest sens se argumenteaza prin cresterea capacitatii de organizare (cu referire in special la fondul intelectual si cel organizatoric), cresterea ratei de supravietuire la boli cum ar fi holera, ciuma, variola, etc. tipice membrilor grupei sangvine A(II) fata de cei cu grupa O(I) si printro constanta de superioritate a celor cu grupa A(II) in ceea ce priveste convietuirea in mari aglomerari umane (viata in interdependenta cu ceilalti componenti ai unei comunitati date) fata de ceilalti (grupa O(I), in special). Se poate remarca ca, fondul psihologic care poate fi asimilat detinatorilor de grupa sangvina A(II) - daca se iau in calcul studiile psihologice in domeniu - este caracterizat in primul rand de abilitati in sensul planificarii si muncii in echipa, printrun stil predominant cooperant. Ei sunt indivizii care raspund destul de bine la diverse cerinte de adaptare si organizare in conditiile in care acestea sunt cunoscute si acceptate de catre ei (atat din punct de vedere al organismului cat si din punct de vedere intelectual), cooperanti si inteligenti dar si mult prea statorinici, lenti, mai ales daca sunt pusi in fata cerintelor de reactie rapida (poate de aici exista, la acesti indivizi, un fond psihologic destul de inclinat spre ordine, societate ordonata). Principalul castig in directia cooperarii este legat de o dezvoltare a respectului fata de ceilalti, inclusiv fata de proprietati - terenuri, unelte, etc. (fata de fondul psihologic al detinatorilor de grupa O(I) care sunt necomplexati din acest punct de vedere). Dieta lor favorita, de vegetarieni, spune destul de multe despre acestia, totul este perfect daca se urmeaza un sens normal al lucrurilor si/ sau cerintelor. Un oarecare dezavantaj al integrarii in comunitate este legat de diminuarea capacitatilor de conducere (in care detinatorii de grupa O(I) exceleaza) in favoarea cooperarii. Totusi, tinand cont de faptul ca nu sunt lipsiti de scrupule, pe fondul cooperarii, sunt capabili de a fi lideri mult mai eficienti si mai carismatici decat orice alt individ beneficiind de sprijinul celor care accepta conducerea acestuia. Datorita tendintelor spre statornicie, indivizii de grupa A(II) sunt destul de sensibili mai ales in conditiile schimbarilor de mediu, activitate, etc. Ei reactioneaza pozitiv doar daca le este permisa o perioada de adaptare mai mult sau mai putin indelungata (functie de individ). Sistemele imune si toate celelalte componente ale organismului sunt sensibile la schimbari rapide. Stresul este destul de usor de 3

capatat si inchiderea persoanei, lipsa de randament sau altele asemenea sunt destul de garantate. Toate acestea se datoreaza si unui anume fel de constitutie ereditara inclinata spre a elimina foarte eficient starile de stres prin exercitii de calmare care necesita, evident, o pauza de activitate/ solicitare strans legata de insingurare. De retinut este faptul ca, daca la grupa sangvina O(I), stres-ul este in directa relatie cu activitatile fizice, la grupa sangvina A (II) el este in directa relatie cu activitatile intelectuale (producand anxietate cu reactii de inhibare si/sau ostracizare de tip protectiv, iritabilitate si/sau hiperactivitate cu reactii de cele mai multe ori agresive - faptul ca nativii de grupa A(II) sunt mai sociabili nu inseamna ca nu se mai numara printre cei mai buni si mai sadici razboinici). O realitate deosebit de importanta pentru posesorii de grupa A(II) este necesitatea de a imbina activitatea fizica cu cea psihica. Caracterizati de inteligenta, istetime dar si de pasiune si sensibilitate, ei sunt cei mai inclinati indivizi pentru activitatile mentale de tip meditativ atat in sens constructiv, de implicare in viata de zi cu zi (cu reactii de raspuns la stimuli) cat si in sens direct, de implicare in viata eterica (cu reactii de integrare in tot ceea ce tine de credinta). Din punct de vedere al distributiei, aceasta grupa sangvina este des intalnita la popoarele din Asia Centrala cu o scadere usoara o data cu inaintarea spre Europa. O data trecut pragul Balcanic, distributia incepe iar sa creasca proportional cu avansul spre Europa de Vest. De remarcat este Japonia unde incidenta grupei sangvine A(II) este net superioara celorlalte grupe sangvine.

1.3. IMPORTANTA GRUPEI SANGUINE Grupa sanguina este cheia intregului sistem imunitar al organismului. Ea controleaza influenta virusurilor, bacteriilor, a altor infectii, a asubstantelor chimice, a stresului si a intregii game de factori si conditii externe ce ar putea compromite sistemul imunitar.Sistemul imunitar are la dispozitie metode foarte sofisticate pentru a stabili daca o substanta din organism este straina sau nu. Una din metode implica existenta de markeri chimici denumiti antigene, care se gasesc pe suprafata celuleor organismului nostru. Fiecare forma de viata, de la cel mai simplu virus pana la oamenii insisi, poseda antigene unice care formeaza o parte a amprentei chimice proprii. Diferitele antigene ale grupelor sanguine sunt atat de sensibile incat, atunci cand ele opereaza eficient sunt sistemele de securitate cele mai importante ale organismului. Fiecare grupa sanguina poseda un alt antigen, iar fiecare antigen are o structura chimica proprie. Grupa de sange este denumita dupa antigenul de grupa sanguina de pe hematii. Grupa sanguina O(I) A(II) B(III) AB(IV) Antigen Nici un antigen A B A si B

Atunci cand antigenul grupei sanguine simte ca un antigen strain a patruns in sistem, primul lucru pe care il face este sa formeze anticorpi fata de acel antigen. Cand un anticorp intalneste antigenul unui intrus microbian, se produce o reactie numita aglutinare.Cand celulele, virusurile, parazitii si bacteriile sunt aglutinate, ele adera unele la altele si se aglomereaza, ceea ce usureaza mult indepartarea lor. 4

Dr. Karl Landsteiner a descoperit ca grupele sanguine produc anticorpi si pentru alte grupe de sange. Pana la descoperirile sale transfuziile de sange erau un domeniu cu reusite sporadice. Anticorpii fata de alte grupe sanguine sunt cei mai puternici anticorpi din sistemul imunitar, iar capacitatea lor de a aglutina celulele sanguine ale unei grupe sanguine opuse este atat de puternica incat poate fi imediat observata cu ochiul liber pe o lama de sticla. Grupa sanguina O(I) A(II) B(III) AB(IV) Anticorpi fata de A si B B A Nici un fel de anticorpi

S-a descoperit de asemenea, ca multe alimente aglutineaza celulele anumitor grupe sanguine si nu aglutineaza celulele altor grupe sanguine, ceea ce semnifica faptul ca un aliment care poate fi nociv pentru celulele apartinand unei grupe sanguine poate fi benefic pentru celulele apartinand altei grupe sanguine. Aceasta descoperire ofera legatura stiintifica intre grupa sanguina si alimentatie.

Cap.2. ALIMENTATIA PE GRUPE DE SANGE

2.1. AMPRENTA GRUPEI SANGUINE Grupele sanguine pot fi folosite ca amprenta celulara si ne dezvaluie multe mistere ce marcheaza starea noastra de sanatate sau de boala. Din acest punct de vedere este valabila zicala: "mancarea unui om este otrava altuia". Stiinta grupelor sanguine permite alegerea unei alimentatii adecvate pentru prevenirea unor boli, incetinirea imbatranirii, tratarea obezitatatii. Fiecare om este unic, avem nevoi nutritionale diferite; de aceea singura modalitate de a mentine sanatatea sau de a vindeca boala este adaptarea hranei la nevoile specifice fiecarui individ. Grupa sanguina este cheia care descuie usa spre misterele sanatasii, bolii, longevitatii, vitalitatii, echilibrului emotional, ea determina rezistenta fata de boli, eficienta cu care ardem caloriile, raspunsul la stres si insasi personalitatea noastra. Analiza grupelor sangvine a furnizat explicatii privind faptul ca unii oameni sunt capabili sa piarda in greutate urmand anumite diete, in timp ce altii nu, unii oameni isi mentin vitalitatea la varste inaintate in timp ce altii se deterioreaza fizic si mental. Studiile si metodele de alimentatie concepute de dr. Peter D'Adamo sunt considerate revolutionare in toata lumea. El a stabilit ca grupele sanguine (O, A, B sau AB) ne determina personalitate si sanatatea. Pornind de la aceasta idee, a pus la punct un mod de viata dublat de regim alimentar adaptat fiecarei grupe sanguine. Se pare, ca persoanele cu grupa O(I) sunt carnivore si sufera mai frecvent de afectiuni gastrice, fiind de asemenea predispuse la alergii respiratorii, in vreme ce nici unul nu sufera de diabet. Persoanele cu grupa A(II) au sistemul digestiv delicat si tind spre o viata bine structurata. Patrimoniul genetic al persoanelor cu grupa B le ofera o mare capacitate de adaptare la mediul in continua transformare. Dr. D'Adamo si-a inceput cercetarea in 1980 pe cand lucra ca medic internist intr-un spital din Statele Unite. Dupa cateva luni de la angajare, si-a dat seama ca bolnavii prezentau unele coincidente. Pacientii care aveau grupa sanguina O(I) sufereau mai frecvent decat ceilalti de afectiuni gastrice, fiind de asemenea predispusi la alergii respiratorii, in vreme ce nici unul nu suferea de diabet. In schimb, bolnavii cu grupa sanguina A erau predispusi la anemie pernisioasa, la infectii respiratorii, calculoza biliara, reumatism sau maladie coronariene. Barbatii si femeile care au grupa B sunt mult mai rezistenti si se vindeca mai usor decat cei care au una dintre celelalte grupe. Pacientii care au grupa de sange AB dispun de un sistem alimentar asemanator celor care au grupa B, dar sunt mult mai predispusi sa se imbolnaveasca de cancer, daca nu respecta o anumita igiena de viata. Dupa ce a studiat sute de cazuri si a testat mii de persoane sanatoase, tanarul medic a ajuns la concluzia ca exista o legatura intre grupa noastra sanguina si starea de sanatate. In colaborare cu specialistii japonezi care cercetau deja aceasta idee, D'Adamo a incercat sa puna la punct un regim alimentar si un mod de viata specifice, recomandate fiecarei grupe sanguine. El porneste de la premisa ca modul de alimentare al stramosilor nostri a avut un cuvint greu de spus in formarea si evolutia celor 4 grupe sanguine diferite. De aceea, se presupune ca tot ceea ce contravine semnificativ particularitatilor generate de grupa noastra sanguina, poate fi daunator sanatatii. Pe baza acestor principii teoretice, dr. D'Adamo, impreuna cu echipa sa de cercetatori, a inceput sa experimenteze efectul a sute de alimente de baza asupra 6

celulelor sanguine ale diferitelor grupe. Teoriile sale au fost confirmate. Diverse componente ale unor alimente determinau precipitarea celulelor rosii a unor anumite grupe sanguine, sau, in termeni medicali, aglutinarea lor. Aceasta reactie se datoreaza efectului special de legare a lectinelor- proteine abundente si diverse ce se gasesc in alimente. Acestea, pur si simplu, "lipesc" hematiile unele de altele, prinzindu-se de componentele glucidice prezente pe suprafata fiecarei celule rosii. Componentele glucidice joaca un rol determinant in stabilirea fiecarei grupe sanguine si, atita timp cit acestea se afla nu numai in singe, ci in toate tesuturile organismului nostru, o alimentatie neadecvata grupei noastre sanguine poate dauna sanatatii diverselor organe. D'Adamo si echipa sa au stabilit nu numai tipul de alimentatie predilecta fiecarei grupe sanguine, ci si aportul de vitamine si minerale necesare organismului pentru a completa o astfel de dieta care ia in considerare specificul grupei sanguine. El a indicat si plantele medicinale, precum si tipul suplimentelor alimentare, care au o actiune benefica asupra sanatatii fiecarui individ.

2.2. ALIMENTATIA GRUPEI DE SANGE A(II) Caracteristicile grupei A(II): Primul vegetarian Culege ceea ce sadeste Tract digestiv sensibil Sistem imunitar tolerant Predispozitie pentru boli cardiace, diabet Raspunde cel mai bine la stres prin actiuni de calmare Se adapteaza bine la mediul inconjurator si la dieta Necesita o dieta vegetariana pentru a ramane zvelt si activ Persoanele cu grupa A(II) au tendinta de a retine apa si depoziteaza in final carnea sub forma de grasime. Cauza este nivelul scazut al acidului gastric care nu favorizeaza digestia carnii. Alimentele care favorizeaza cresterea in greutate pentru grupa A(II) sunt carnea, grasimile animale, produsele lactate, fasolea mare, produsele fainoase consumate in cantitati mari. Alimente benefice pentru grupa A(II) sunt alimentele pe baza de soia, legumele si fructele care contin o cantitate mare de vitamina C, uleiurile vegetale. Persoanele cu grupa A(II) au un sistem imunitar foarte sensibil si trebuie sa elimine alimentele suprapreparate si rafinate specifice epocii moderne si sa consume alimente cat mai naturale (proaspete, ecologice). Urmand dieta grupei A(II), creste imunitatea si pot fi evitati factorii de risc care genereaza anumite boli specifice acestei grupe: bolile cardiace si diabetul. Alimentatia vegetariana este cea mai benefica pentru grupa A(II). Se recomanda proteinele vegetale. Sistemul digestiv al celor care au grupa A(II) prelucreaza mai greu carnea rosie si grasimile animale. Prezenta in cantitate redusa a acidului gastric ii fac mai adaptabili la alimentele agrariene. Alimentele de origine animala nu sunt benefice si au un efect diferit fata de grupa 0 facandu-i pe oamenii cu grupa A(II) molesiti, si lipsiti de energie. Pentru a obtine cele mai mari beneficii ar trebui redusa carnea din alimentatie. Daca totusi nu se poate renunta la carne se va alege pestele si carnea de pasare. Carnea trebuie preparata mai ales la gratar (teflon). Produsele lactate sunt greu digerabile pentru persoanele cu grupa A(II). Fiind bogate in grasimi saturate ele sunt contraindicate deoarece acest tip de grasimi afecteaza inima si predispun la obezitate si diabet. Se recomanda evitarea 7

laptelui integral. Este preferabil a se consuma iaurt, kefir, sana, lapte de soia, branza de soia. Uleiul de masline virgin este foarte benefic pentru sistemul cardio-vascular, contribuind la scaderea colesterolului. Arahidele si semintele de dovleac contribuie la aportul de proteine vegetale care sunt mult mai benefice pentru grupa A(II) decat cele animale. Produsele pe baza de soia se recomanda in mod special pentru grupa A(II) fiind o alta sursa importanta de proteine vegetale. Produsele pe baza de grau vor fi consumate cu moderatie. Legumele sunt vitale pentru grupa A(II). Este preferabil a se consuma in stare cat mai naturala (crude sau putin inabusite) pentru a pastra continutul lor nutritiv: vitamine, minerale, enzime, antioxidanti. A se evita rosiile, cartofii si varza. Fructele ar trebui consumate de 3-4 ori pe zi. Majoritatea fructelor sunt admisibile. Portocalele ar trebui evitate deoarece sunt un iritant gastric pentru cei cu grupa A(II) si interfereaza cu absorbtia unor minerale importante. Lectina din banana interfereaza cu digestia de aceea se recomanda inlocuirea bananei cu alte fructe bogate in potasiu cum ar fi caisele, smochinele si anumiti pepeni. Cei care au grupa A(II) ar trebui sa inceapa fiecare dimineata cu un pahar de apa calda in care se stoarce sucul de la o jumatate de lamaie. Aceasta bautura ajuta la eliminarea toxinelor. Bauturile benefice pentru grupa A(II) sunt ceaiul verde alternativ cu cafeaua si vinul rosu (o jumatate de pahar pe zi). Vor fi evitate berea, ceaiul negru, bauturile alcoolice distilate, bauturile racoritoare sintetice. Ceaiurile de plante cum ar fi cele de echinaceea, musetel, macese, radacina de valeriana sunt un remediu perfect pentru stress. Odata cu inaintarea in varsta scade capacitatea de asimilare a vitaminelor liposolubile de aceea se recomanda o suplimentare a alimentatiei cu vitamina A pentru cresterea imunitatii si a puterii de adaptare la stres.

2.3. CLASIFICAREA ALIMENTELOR IN FUNCTIE DE BENEFICITATE

PRODUSE DIN CARNE DE PASARE : Produse de carne rosie slaba 0 ori/sapt. Carne de pasare: 120-180 gr.(barbate), 60-150 gr. (femei si copii), 0-3 ori/sapt. Neutre : pui de gaina, gaini, curcan. De evitat: costita, vita, carne toccata de vita, bivol, rata, gasca, sunca, inima, mile, ficat, oaie, potarniche, fazan, carne de porc, iepure, carne de vital, vanat, prepelita. ALIMENTE MARINE: toate alimentele marine recomandate 1-4 ori/sapt. DEOSEBIT DE BENEFICE: CRAP, COD, MACROU, STIUCA, PASTRAV MARIN SI CURCUBEU, SOMON, SARDINA, BIBAN GALBEN, MELC, BIBAN ARGINTIU, PESTE CU CARNE ALBA. Neutre : ton, biban oceanic, stiuca, biban de mare, rechin, sturion, peste spada, biban alb. De evitat: ansoa, barracuda, crab, biban cu branhii albastre, hering proaspat, caviar, molusca, scoica, scrumbie, rac cu platosa, tipar, platica, broasca, platica cenusie, hering murat, homar, lox (somon afumat), midi, caracatita, scoici, creveti, calcan, calmar, biban dungat, broasca testoasa. PRODUSE LACTATE SI OUA: 1 ou, 1-3 ori/sapt., branzeturi 60 g, 2-4 ori/sapt., iaurt 1-2 dl, 1-3 ori/sapt., lapte 1-2 dl, 0-4 ori/sapt. DEOSEBIT DE BENEFICE: BRANZA DE SOIA, LAPTE DE SOIA. Neutre: branza de capra, lapte de capra, kefir, mozzarella cu continut scazut in 8

grasimi, iaurt (cu fructe, congelat). De evitat: branza, unt, lapte batut, inghetata, parmesan, branza cu smantana, lapte ecremat sau 2%, Schweitzer, zer, lapte integrat. ULEIURI SI GRASIMI: 2-6 linguri/sapt. DEOSEBIT DE BENEFICE: ULEI DE SEMINTE DE IN, ULEI DE MASLINE. Neutre: ulei din ficat de cod. De evitat: ulei de porumb, ulei de arahide, de sofran, de susan. NUCI SI SEMINTE: cca o mana, de 2-5 ori/sapt., unt de nuca, 1-4 lingurite/sapt. DEOSEBIT DE BENEFICE: ARAHIDE, UNT DE ARAHIDE, SEMINTE DE DOVLEAC. Neutre: unt de migdale, migdale, castanet, alone, nuci pin, seminte de mac, de susan, nuci, unt de floarea-soarelui, seminte de floarea soarelui. De evitat: fistic. FASOLE SI LEGUME: toate tipurile de fasole si legume recomandate 1 ceasca sub forma uscata, 3-6 ori/sapt. DEOSEBIT DE BENEFICE: FASOLE, SOIA ROSIE, LINTE (DOMESTICA, VERDE, ROSIE), MAZARE NEAGRA. Neutre: mazare verde, pastai de iarna. De evitat: fasole aramie, mare, rosie. CEREALE: cereale integrale 1 ceasca sub forma uscata, 5-9 ori; paste fainoase 1 ceasca sub forma uscata, 4-6 ori/sapt. DEOSEBIT DE BENEFICE: AMARANT SI HRISCA. Neutre: orz, fulgi de porumb, faina de porumb, crema de orez, mei expandat, tarate de ovaz, faina de ovaz, orez expandat, tarate de orez, secara alba. De evitat: crema de grau, faina de cartofi, germeni de grau, cereale combinate, grau decorticate, tarate de grau. PAINE SI BRIOSE: paini, biscuiti 1 felie, 3-5 ori pe zi; briose, 1-2/zi. DEOSEBIT DE BENEFICE: PRAJITURI DE OREZ, PAINE DIN FAINA DE SOIA, PAINE DIN GRAU GERMINAT. Neutre: paine din orez brun, briose de porumb, paine fara gluten, lipie ideala, mei, briose din tarate de ovaz, paine de secara 100%, fulgi crocanti de secara, paine de secara alba. De evitat: grau arnaut, briose englezesti, paine hiperproteica, matzos de grau, paine policerealiera, tarate de grau, paine de grau integral. CEREALE SI PASTE FAINOASE: grane 1 ceasca sub forma uscata, 2-4 ori/sapt.; paste fainoase 1 ceasca sub forma uscata, 2-4 ori/sapt. DEOSEBIT DE BENEFICE: HRISCA, FAINA DE OVAZ, FAINA DE OREZ, FAINA DE SECARA, PASTE FAINOASE DE ANGHINARE. Neutre: faina de cus-cus, de orz, de grau bulgur, de grau arnaut, cu gluten, graham, de secara alba, de grau germinat, taitei de secara alba, orez brun, alb, salbatic. De evitat: faina alba, de grau integral, paste fainoase grisate, paste fainoase cu spanac. LEGUME: crude, 1 ceasca gatite, 2-5 ori zilnic, gatite; 1 ceasca gatite 3-6 ori zilnic; produse de soia 180-240 gr., 4-6 ori/sapt. DEOSEBIT DE BENEFICE: ANGHINARE, FRUNZE DE SFECLA, BROCCOLI, MORCOVI, CICOARE,PAPADIE, HREAN, NAP, LAPTUCI, GULIE, PRAZ, CEPE 9

ROSII, CEPE GALBENE, USTUROI, PATRUNJEL, DOVLEAC, RIDICHI, SPANAC, MUGURI DE ALFALFA, TOFU. Neutre: sparanghel, avocado, chimion, conopida, telina, asmatui, coriandru, porumb alb, porumb galben, castravete, andive, chimion dulce, ciuperci, shiitake, alge, mustar, masline verzi, ceapa verde, arpagic, varza de Bruxelles, dovlecel toate tipurile, castanet de apa, nasturel (macris de balta). De evitat: varza chinezeasca, rosie, alba, vinete, fasole lima, ciuperci de casa, masline negre, grecesti, spaniole, ardei verzi, rosii, galbeni, cartofi dulci, rosii, albi. FRUCTE: toate fructele recomandate, 1 fruct sau 90-150 gr., 3-4 ori/zi. DEOSEBIT DE BENEFICE: CAISE, MURE, AFINE, CIRESE, MERISOR, GRAPEFRUIT, SMOCHINE USCATE SI PROASPETE, LAMAI, ANANAS, PRUNE (NEGRE, VERZI, USCATE, ROSII). Neutre: mere, stafide, stafide negre, rosii, curmale, boabe de soc, agrise, struguri, kiwi, capsuni, fructe de tei, pepene, lubenita, piersici, pere, curmale japoneze, rodii, zmeura. De evitat: banana, nuci de cocos, mango, pepene cantalup, pepene dulce, portocale, papaya, rubarba, mandarine. SUCURI SI LICHIDE: toate sucurile recomandate 2-5 dl, 2-5 ori/zi; lamiae si apa 25 dl, 1/zi, dimineata; apa 2,5 dl, 1-3/zi. DEOSEBIT DE BENEFICE: CAISE, MORCOV, TELINA, CIRESE NEGRE, GRAPEFRUIT, ANANAS, PRUNE USCATE, APA( CU LAMAIE). Neutre: mar, cidru de mere, varza, castravete, merisor, struguri, suc de legume (recomandate). De evitat: portocala, papaya , rosie. MIRODENII: DEOSEBIT DE BENEFICE: MALT DE ORZ, USTUROI, SOS DE SOIA, TAMARI. Neutre: agar, cuisoare englezesti, esenta de migdale, anason, busuioc, frunze de dafin, nucsoara, roscova, asmatui, arpagic, ciocolata, scortisoara, cuisoare, coriandru, amidon de porumb, sirop de porumb, chimion, curry, marar, miere, hrean, varec, sirop de artar, majorean, menthe aguatica, mustar (uscat), nucsoara, boia, patrunjel, menthae piperita, sirop de orez, rozmarin, sofran, salvie, sare, cimbru, menthe crispa, zahar brun si alb , tamarind, cimbru, sofran de India, vanilie. De evitat: gelatina simpla, piper negru macinat, piper boabe, boia ardei, piper alb, otet din cidru de mere, otet balsamic, otet din vin rosu, otet alb, perisor. CONDIMENTE: Neutre: gem, jeleu, condimente de salata (toate din alimente premise), mustar. De evitat: ketchup, maioneza, muraturi. CEAIURI DE PLANTE: DEOSEBIT DE BENEFICE: ALFALFA, ALOE, BRUSTURE, MUSETEL, ECHINACEEA, SCHINDUF, GHIMBIR, GINSENG, CEAI VERDE, PADUCEL, CIULIN LAPTOS, MACESE, IARBA SF. IOAN, ULM ALUNECOS, VALERIANA. Neutre: studenita, podbal, papadie, dong quai, soc, gentiana, hamei, voronic, radacina de lemn dulce, tei, dude, lumanarica, menthe crispa, frunze de zmeura, salvie, sarsaparilla, siminichie, traista ciobanului, goldenseal, menthe piperita, cimbru, patrunjel, verbena, mesteacan alb, frunze de capsuni, gura lupului, coaja de stejar alb, coada soricelului. De evitat: iarba matei, ardei rosu, matasea porumbului, trifoi rosu, rubarba, stevie galbena. 10

DIVERSE BAUTURI: DEOSEBIT DE BENEFICE: CAFEA DECOFEINIZATA, CAFEA OBISNUITA, CEAI VERDE, VIN ROSU. Neutre: vin alb. De evitat: bere, bauturi distillate, apa carbogazoasa, cola, sifon dietetic, sifon, ceai negru.

2.4. PLANIFICAREA MESELOR PENTRU GRUPA A(II) Exemplu de meniu moderat in privinta aportului caloric si echilibrat in privinta eficientei metabolice la cei cu grupa sanguina A(II): Mic dejun: Apa cu lamaie (la sculare) Fulgi de porumb cu lapte de soia si afine Suc de grapefruit Cafea sau ceai de plante Pranz : Salata greceasca(laptuci tocate, telina, ceapa verde, castravete, branza feta, stropite cu lamaie si menta proaspata) O felie de paine graham Ceai de plante Gustarea de dupa-amiaza: Iaurt cu fructe Cina: Friptura de peste cu sos tahini Salata de spanac Ceai de plante(sau vin rosu)

2.5. ROLUL SUPLIMENTELOR ALIMENTARE PENTRU GRUPA SANGUINA A(II) 11

Scopul suplimentelor alimentare pentru grupa sanguina A(II) este: Supraangajarea sistemului imunitar Furnizarea de antioxidanti impotriva cancerului Prevenirea infectiilor Intarirea inimii Produsele Vital O, A, B, AB fabricate de Calivita International sunt multivitamine eficiente, adecvate grupelor sanguine, si care contin mai mult de 40 de substante active. Compozitia lor a fost conceputa in concordanta cu ultimele descoperiri stiintifice si tinandu-se cont de necesitatile specifice de vitamine si minerale ale fiecarei grupe sanguine. In plus, contin plante care au un efect benefic asupra sanatatii si care actioneaza sinergic. GRUPA SANGUINA A(II) - Este caracteristica vegetarienilor, prin urmare, mineralele si vitaminele se afla in cantitati suficiente in organismul acestor persoane, dar, pentru mentinerea capacitatii de rezistenta (datorita predispozitiei genetice spre afectiunile cardiovasculare), trebuie sa consume vitamina B12, C, acid folic, acid pantotenic, bioflavonoide (quercitina) si vitamina E. Este deosebit de indicat consumul de ceai verde, ghimbir, paducel, patrunjel. Desigur, toate acestea se regasesc printre cei 44 de componenti ai produsului Vital A. Vital A este un produs naturist ce contine combinatia ideala de proteine din soia hidrolizate, vitamine, minerale, oligoelemente si plante medicinale necesare grupei sanguine A. Compozitia Vital A a fost conceputa in concordanta cu ultimele descoperiri stiintifice si tinandu-se cont de necesitatile specifice de vitamine si minerale ale grupei sanguine A. Un flacon de Vital A contine 90 de tablete. Se administreaza cate o tableta de Vital A de 3 ori pe zi. Vital A este folosit in profilaxie si ca tratament naturist - prin continutul sau complex ofera organismului substantele nutritive care lipsesc din alimentatie, asigura o imunitate eficienta, rezistenta la infectii, viroze, furnizeaza antioxidanti pentru persoanele predispuse la cancer; reface aciditatea gastrica, asigura o buna digestie a alimentelor, diminueaza simptomele de colon iritabil, boala Crohn si colita ; scade colesterolul si trigliceridele, este un tonic cardiovascular, creste elasticitatea arterelor, intareste inima, scade tensiunea arteriala si are efect de solvent asupra placilor arteriale in ateroscleroza, hipertensiune arteriala si cardiopatie ischemica; corecteaza coagularea sangelui si anemia prin formarea de hematii si sinteza de hemoglobina, mai ales la femeile cu grupa A care au sangerari menstruale frecvente; normalizeaza glicemia, creste eficienta insulinei si toleranta organismului la glucoza la persoanele cu susceptibilitate la diabet si cu antecedente familiale; are rol de prevenire si tratament naturist in dischinezie biliara, litiaza biliara si ciroza hepatica; are efect calmant, relaxant asupra sistemului nervos si induce organismului rezistenta la stres. Produsele Vital oferite de CaliVita International - prin extractele de plante continute - au o actiune benefica asupra digestiei, activitatilor cerebrale, capacitatii de rezistenta generala a organismului, asigura cresterea rezistentei organismului fata de diverse infectii, prevenin ateroscleroza, infarctulul miocardic si cancerul.

12

O tableta de Vital A contine:

beta caroten - 1,2 mg, vitamina E - 10,0 UI, vitamina C - 60,0 mg, vitamina B1 - 1,4 mg, vitamina B2 - 1,6 mg, vitamina B6 - 2,0 mg, vitamina B12 - 1,0 mcg, niacinamida - 8,0 mg, colina - 20,0 mg, inozitol - 20,0 mg, PABA (acid amino-benzoic) - 5,0 mg, biotina - 40,0 mcg, acid pantotenic - 5,0 mg, acid folic - 150,0 mcg, rutina - 4,0 mg, bioflavonoid complex din lamai - 4,0 mg, hesperidin complex - 5,0 mg, quercitina - 5,0 mg, betaina - 10,0 mg, iod - 50,0 mcg, calciu - 100,0mg, magneziu - 50,0 mg, fier - 8,0 mg, cupru - 0,5 mg, zinc - 8,0 mg, crom - 50,0 mcg, seleniu - 40,0 mcg, mangan - 1,0 mg, molibden - 8 0,0 mcg, bor - 50,0 mcg, vanadiu - 10,0 mcg, nichel - 30,0 mcg, siliciu - 1,0 mg, glutation - 5,0 mg, cisteina - 20,0 mg, bromelaina - 25,0 mg, frunza de paducel - 10,0 mg, ceai verde - 10,0 mg, radacina de ghimbir - 5,0 mg, frunza de patrunjel - 50,0 mg, afine - 20,0 mg, prune - 20,0 mg, frunza de oregano - 50,0 mg.

13

Grupa sanguina
Cheia scaderii in greutate De evitat: -carne - lactate - fasole mare - grau Regim de exercitii fizice Exercitii calmante, de concentrare: Yoga Tai Chi

Puncte forte

Puncte slabe

Riscuri medicale

Tip de dieta Vegetarian Vegetale Tofu

Suplimente Vitamina B12 Acid folic Vitamina C

Se adapteaza bine Tract digestiv Cardiopatii la schimbari de dieta sensibil si de mediu Cancer Sistemul imunitar conserva si metabolizeaza substantele nutritive mai usor Sistem imunitar vulnerabil, deschis la invazia microbiana Anemie

Tulburari Hrana marina hepatice si ale veziculei biliare Cereale Diabet tip I Fasole Legume Fructe

Vitamina E Benefice: - ulei vegetal Paducel - alimente pe baza de soia Echinaceea - vegetale ananas Quercitina Vital A

14

15