Sunteți pe pagina 1din 8

Drept international privat Dan Andrei Popescu 12 martie 2009

Instanta engleza trebuie sa se puna in situatia celei spaniole. Retrimiterea este posibila, dar nu obligatorie, in functie de circumstantele cauzei. Art. 8 C Civ Spaniol consacra principiul unicitatii succesiunii. Expertul 2: nu este de acord cu argumentarea. Admite ilogicitatea pct 12 art 2, dar sustine ca orice instanta spaniola ar admite in acest temei retrimiterea ori de cate ori legea straina la care a trimis dreptul spaniol atribuie acestuia competenta. Pe de alta parte, principiul unicitatii succesiunii nu are un caracter absolut sustinand ca si alte sisteme care consacra aceasta regula (dr german) ajung ca efect al retrimiterii sa supuna succesiunea unor legi nationale diferite. Judecatorul englez: Sunt pus in fata alegerii unor viziuni diferite legate de masura in care ar actiona CSJ a Spaniei in aceasta privinta. Ambele parti sustin caracterul confuz al legii spaniole. Pe de alta parte, nu exista o jurisprudenta a CSJ a Spaniei in domeniu. Constata ca principiul unicitatii succesiunii este afirmat de ambele parti. Totul depinde de modul in care este privit acest principiu, daca ar putea cunoaste exceptii, in jocul trimietrilor si retrimiterilor. Pe de alta parte, comparand art 12 si art 9 al2 , se constatata ca art 12 pct 2 este un text general, privitor la retrimitere, in vreme ce art 9 pct 8 este special privitor localizarii succesiunilor internationale; de aceea, principiul unicitatii succesiunii in dr spaniol este fundamental, cu ratiuni si traditii bine definite si ca ratiunea legislatorului spaniol nu a fost infrangerea principiului prin interpretarea contradictorie a celor doua art; asadar, nu se poate fi de acord cu opinia lui Senior. Expertul reclamantului nu a oferit niciun exemplu de caz de instanta spaniola care ar fi incalcat acest principiu. De aceea, instanta considera ca prin acest principiu, dreptul spaniol a urmarit sa ofere predictibilitate privitor la legea care va guverna succesiunea, iar aceasta farmitare a succesiuni in mase distincte ar fi contrara vointei testatorului, care actioneaza univoc, indiferent de localizarea bunurilor din masa succesorala. Pe de alta parte, cat timp art 12 pct 2 nu este imperativ care sa oblige instanta sa aplice retrimiterea, voi decide sa dau prioritate principiului unicitatii succesiunii. CSJ a Spaniei, sesizata cu un caz similar, ar decide ca succesiunea ar fi devoluta comform dreptului englez. De aceea, resping actiunea reclamantului si atribuie bunurile paratei fara alte pretentii. Principalele argumente impotriva retrimiterii -principiul in DIP este ca norma de conflict este lex fori; prin admiterea retrimiterii, judecatorul se ghideaza depa legea straina de trimitere -cercul vicios: daca dreptul strain la care a trimis lex fori tb privit lato sensu, inclusiv normele straine de conflict care pot retrimite, atunci si sistemul de drept al forului ar tb privit in sens larg, inclusiv normele de conflict, ar fi un cerc vicios al infinitelor trimiteri si retrimiteri; practic, admiterea retrimiterii ar scoate din cercul vicios -s-a spus ca retrimiterea nu ar tb admisa deoarece ea sporeste incertitudinea in circuitul juridic, fiind o exceptie de la cazurile normale de aplicare a dreptului statului de retrimitere In favoarea admiterii retrimiterii s-au adus argumente -sistemul de drept strain la care a trimis lex fori tb privit in sens larg, incluzand si normele de conflic straine, existand o unitate intre normele materiale straine si normele de conflict aferente; acest lucru prezinta o utilitate teoretica si practica; teoretic vb, tb spus ca exista in genere o legatura indisolubila intre dreptul material strain si indiciile si tehnice la localizare utilizate de acxest sistem in DIP; pe de alta parte, practic, retrimiterea ar tb admisa mai ales cand este de gradul 1, deoarece aceasta actioneaza in exclusivitate in interesul forului, conducand la aplicarea dreptului sau material -s-a spus ca retrimiterea ar tb admisa deoarece norma straina nu tb aplicata atunci cand ea insasi se declara necompetenta -teoria instantei straine: in dreptul anglo-saxon; desi nu afirma explicit admiterea retrimiterii, admite efectele retrimiterii (judec ca si cum as fi instanta care ar tb sa judece: un judecator german ar judeca dupa legea romana, empatieaza cu judecatorul roman) -retrimiterea ar tb admisa deoarece contribuie la executarea hotararilor judecatoresti si in statele in care exista raporturi??? -retrimiterea asigura coordonarea sistemelor drept in cauza Cazuri in care nu se aplica retrimiterea 1.atunci cand partile au posibilitatea in temeiul principiului autonomiei de vointa sa aleaga legea aplicabila relatiilor in cauza 2.retrimiterea nu se aplica nici in materia formei actelor juridice; traditional, legiutorul de DIP este mai liberal, de a da efect anumitor acte-art 68 L105/1992-testamentul este valabil daca are forma ceruta legea (lipseste ceva) de la incheierea lui si de la deschiderea succesiunii 3.retrimiterea nu se aplica cand legea nu dispune in acest sens: in dreptul roman, se admite doar retrimiterea de gradul I

(art 4 L105/1992) Drept international privat 19 martie 2009 Dan Andrei Popescu Conflictul de calificari -calificarile date unor institutii de drept privat difera de la un sistem juridic la altul: de ex., ruperea intempestiva a logodnei poate antrena raspunderea civila contractuala\ delictuala; lipsa capacitatii depline de exercitiu la minori poate fi privita si ca o conditie d e forma; -celebrarea religioasa a casatoriei nu produce efecte de drept privat in Romania; la italieni, are efecte si cea religioasa doar -prescriptia extinctiva este o chestiune de procedura in common law, care urmeaza lex fori; in dreptul continental, este o chestiune de drept material, care ar atrage competenta legii dreptului despre a carui prescriere este vb -viciile de consimtamantului urmeaza in unele sisteme reglementarea comsimtamantului, in altele, sunt legate de reglementarea statutului personal al persoanei -leziunea in conceptia obiectiva tine de contract; in conceptia subiectiva, va tine de viciile de consimtamant sau statutul persoana -in Olanda nu se poate face testament olograf: poate tine de capacitate fie de conditiile de forma ale testamentului -testamentul conjunctiv: poate fi privita ca tinand de forma (prohibitia porneste de la inscris; cei doi nu tb sa testeze in acelasi inscris, pt ca ar fi contract;) sau ca tinand de fond (norma de conflict care guverneaza fondul-lex succesionis) -raspunderea parintilor pt fapta copiilor: fie legea care reglementeaza autoritatea parentala, fie legea care reglementeaza raspunderea civila delictuala -in common law, revocarea ex lege a tuturor testamentelor anterioare prin incheierea casatoriei-calificare= tine de succesiuni sau de casatorie? -Casatoria= uniunea dintre un barbat si o femeie prin excluderea oricarei altei persoane (common law) -pot aparea si in aspoecte ce tin de natura normei de conflict: teoria receptiunii acceptarii; Formele calificarii Corespunzator dihotomoiei structurale a normei de conflict, exista doua categorii de calificari: 1.din continutul normei de conflict (dreptul material) 2.din legatura normei de conflict (relatia cu dreptul material) Cea mai importanta clasificarea calificarilor: 1.calificare primara -tine esentialmente de alegerea normei de conflict -este o calificare de DIPrivat (toate exemplele de mai sus) 2.calificarea secundara -nu este una specifica DIPrivat, ea avand un caracetr subsecvent si este facuta de sistemul material de drept a carui competenta a fost aleasa; nu influenteaza conflictul de norme, opearnd dupa solutionarea conflictului -de ex., calificarea unui bun ca imobil/ mobil, a regimului lui juridic -exceptia: succesiuni-alegerea normei de conflict depinde de natura bunului!!!! -de ex.2: calificarea naturii civile sau comerciale a unui contract -exceptie-art89 L105-contractul de vz cp este supus legii statului in care cp are sediul social daca negocierile au fost purtate si contractul a fost incheiat in acel stat si ca s-a obligat sa livreze bunul in acel stat Legea dupa care se solutioneaza conflictul de calificari -regula generala: solutionarea conflictului se face avand ca reper lex fori: art. 3 L105/ 1992 -nu se poate admite ca domeniul de aplicare a legilor forului sa se faca dupa un sistem strain -tine si de etapizarea demersului avut in vedere -uneori exista situatii de calificare legala (exploatarile marine, etc) Calificarea dupa lex causae -legea aplicabila respectivului conflict -se aplica in cazul retrimiterilor de calificari, cand sistemul de drept strain la care a trimis lex fori consacra o alta calificare decat cea a vuta in vedere de lex fori; asadar, s-a ajuns o recalificare avand ca reper lex causae: in materia bunurilor in care nu are caracter secundar ( succesiuni) si se justifica din considerente de proximitate, deoarece bunurile supuse calificarii au stranse legaturi cu statul pe al carui teritoriu se afla -in cazul insitutiilor juridice straine forului (trust agreement din common law) Drept international privat Dan Andrei Popescu 2 aprilie 2009

Incepand cu 15 ianuarie 2008, in Romania se aplica Conventia de la Roma privind legea aplicaabila obligatiilor contractuale. A fost comunitarizata si ale carei dispozitii vor fi inlocuite de cele din Regulamentul Euro. 573 din 17 iunie 2008 (Roma 1) privind legea aplicabila obligatiilor contractuale. Asa cum rezulta din titlu, se aplica obligatiilor contractuale in materie civila si comerciala, in cazul in care exista un conflict de legi. Prin urmare, regulamentul nu se va aplica: a)in materie fiscala, b)vamala, c)administrativa, d)in aspectele de stare si capacitate a p.f. (legea nationala), *totusi, cf art 13 din regulament, in cazul unui contract incheiat intre persoane din aceeasi tara, pf cu capacitate juridica cf acelei tari, poate invoca incapacitatea sa rezultand din legea altei tari doar atunci cand la daat incheierii contractului, cealalta parte avea cunostinta de acea incapacitate/ nu o cunostea din cauza propriei sale culpe; e)nu se aplica obligatiilor rezultate din familie si cele care in cf cu legea care le este aplicabila sunt considerate ca avand efecte comparabile, inclusiv obligatii de intretinere (regulamentul 9/ 2009 privind obligatiile de intretinere); f)obligatiilor rezultate din aspectele patrimoniale ale regimurilor matrimoniale sau ale relatiilor care au efecte comparabile cu cele ale casatoriei; g)obligatiilor care decurg din testamente sau succesiuni; h)obligatiilor rezultate din cambii, cecuri, bilete la ordin i)conventiilor de arbitraj; cele de alegere a competentei curtii j)societati comerciale (constituire, organizare, capacitate juridica, raporturi dintre asociati, angajarea lor in raporturile cu tertii) k)constituirea trust-urilor, relatiile dintre fondatori, administratori, beneficiari l)obligatiile care decurg din intelegeri care au avut loc inaintea semnarii unui contract (regulamentul Roma 2 care priveste obligatiile necontractuale) m)probele si procedura n)anumite contracte de asigurare Art. 2: aplicarea universala a regulamentului-legea desemnata cf regulamentului este aplicaabila chiar daca legea este a unui stat extracomunitar Criteriul fundamental de localizare juridica este bazata pe autonomia de vointa a partilor contractante, pe libertatea lor de alegere a legii a contractului. Partile contractante pot alege legea aplicabila fie expres, explicit, fie vointa partilor in sensul de alegere poate rezulta implicit, cu un grad rezonabil de certitudine din clauzele contractuale sau imprejurarile cauzei. Partile contractante pot alege legea aplicabila intregului contract/ anumitor clauze contractuale. Partile pot in orice moment sa supuna contractul altei legi decat cea care il guverna anterior. Orice modificare efectuata de parti cu privire la legea aplicabila intervenita posterior incheierii contractului nu va putea aduce atingere validitatii formei contractului si nu va putea afecta in mod negativ drepturile dobandite de catre terti (art. 3 al. 2 din regulament). !!!!Limitele alegerii -daca toatele elementele relevante ale situatie respective la momentul alegerii se afla in alta tara decat cea a carei lege a fost aleasa, alegerea facuta de parti nu poate aduce atingere aplicarii dispozitiilor legii acelei tari de la care nu se poate deroga prin acord; -daca toate elementele relevante pt situatia respectiva in momentul in care are loc alegerea se afla in unul sau mai multe state membre, alegerea de catre parti a unei legi aplicabile alta decat cea a unui stat membru nu aduce atingere aplicarii corespunzatoare a dispozitiilor de drept comunitar de la care nu se poate deroga prin conventie; Se au in vedere in acest sens codificari care au fost elaborate in cadrul unor organizatii internationale (conventiile UNIDROIT). Drept international privat Dan Andrei Popescu 9 aprilie 2009

Conditiile de aplicare a regulii de conflict subiective -regula subiectiva consacra partilor dr de a alege legea aplicabila actului lor nu este diferita in natura sa de celelalte norme de conflict -totusi, vointa partilor devine decisiva in determinarea legii aplicabile, ea urmand sa determine competenta, conditiile de fond, de forma, efectele contractului -avand in vedere natura acestui factor de localizare, precum si faptul ca minim in momentul incheierii contractului, interesele partilor sunt in principiu convergente asupra legii contractului, dar si riscul inerent de fraudare a legii cu care relatia ar prezenta obiectiv cele mai stranse legaturi, s-a simtit nevoia stabilirii precise a conditiilor in care partile ar

putea alege legea aplicabila contractului, adica a domeniului de aplicare a libertatii contractuale -aceste conditii sunt: 1)caracterul international a contractului 2)legatura dintre contract si legea aleasa Caracterul international al contractului -in doctrina franceza s-a relevat jocul principiului autonomiei fata de celelalte reguli de conflict, si anume, ca aplicarea lui este conditionata de verificarea caracterului international a situatiei care o guverneaza; explicatia este simpla si tine de nevoia de a evita un conflict artificial de legi prin alegerea unei legi/ tribunal strain cu scopul de inlaturare a dispozitiilor imperative a dreptului intern in mod normal aplicabil; prin urmare, subordonam principiul autonomiei de vointa existentei unor elemente de extraneitate straine de vointa partilor, adica existentei unui contract obiectiv international -jurisprudenta franceza a oscilat intre doua criterii de determinare a internationalitatii: a)cel economic, care ia in considerare functia economica -potrivit lui, este considerat international (Mayer) contractul ce implica o miscare de flux si reflux peste frontiera, consecinte reciproce intr-o tara si alta; de ex., un imprumut international emis de o societate franceza in Canada si rambursabil pe piete straine -ulterior, definita a fost largita pt a include contracte care pun in cauza interesele comertului international sau care desi de drept intern se integreaza intr-o operatie economica internationala; de ex., un contract incheiat in Franta intre doi francezi, unul cu rezidenta in Canada, ultimul fiind mandatat sa asigure in Canada si SUA vz de pipe produse in Franta. b)juridic, mai abstract, determinat de repartizarea elementelor de localizare intre mai multe sisteme de drept. -un contract este international atunci cand prin legaturile sale este susceptibil sa justifice aplicarea unor legislatii concurente, atunci cand prin extraneitatea existenta se creeaza un conflict de legi in spatiu -doctrina a aratat ca cele doua perspective nu sunt contrare, ci complementare 2.legatura dintre contract si legea aleasa -o alta particularitate este acea ca elementul conflictual se amesteca cu unul de substanta: autorizand partile sa aleaga legea care le convine, se introduce in contractele internationale un grad de libertate contractuala superior celui cunoscut in contractele interne Obiectul alegerii partilor -doctrina de DIPrivat care s-a conturat stabilea in mare parte considera ca obiectul alegerii nu poate fi decat dreptul unui stat -dupa Roma 1, care intra in vigoare la 15 decembrie 2009 in Romania, se introduce un element de noutate, in considerentul 13 al regulamentului: nu se inlatura posibilitatea partilor de a include printr-o mentiune de trimitere in contractul lor un set de norme nestatale sau o conventie internationala; considerentul 14: partile pot include clauze si conditii standard care urmeaza sa fie adoptate de Comunitatea Europeana -alegerea priveste sistemul juridic, excluzandu-se retrimiterea Rolul legii alese: -guverneaza contractul -chiar daca nu este incorporata in contract, ci il guverneaza cu autoritatea unei legi veritabile (art 3 al 1 Conventia de la Roma); consecinte practice *pe de o parte, lex contractus ofera regulile de drept tranzitoriu atunci cand ea este modificata intre momentul alegerii si momentul ivirii litigiului; vointa partilor in sensul inghetarii nu poate primi efect decat in masura in care este permisa de lex contractus *pe de alta parte, doar lex contractus stabileste conditiile in cxare este recunoscuta forta obligatorie a contractului; vointa partilor nu poate impiedica anularea contractului prin aplicarea legii alese *echilibrul necesar intre principiul autonomiei de vointa si autoritatea lui lex contractus duce la limitarea nr de legi care pot fi alese de parti pt a guverna contractul Aplicarea dispozitiilor noi apartinand lui lex contractus contractelor in curs de executare -in absenta unei dispozitii contrare, nu este nici o indoiala ca modificarile care afecteaza legea aleasa se vor impune partilor in conditiile prevazute de regulile de drept tranzitoriu continute in lex contractus -in doctrina s-a discutat de validitatea clauzelor de stabilizare/ de inghetare a legii alese in forma de la momentul incheierii contractului -doctrina franceza: subordonarea admisibilitatii unei asemenea clauze de regulile stabilite in acest sens in dreptul intern ales -doctrina anglo-saxona: partile sunt abilitate sa opereze o alegere de DIPrivat, si nu de drept material Drept international privat Dan Andrei Popescu 7 mai 2009 Despre obligatiile extracontractuala -preocupare pt unificare a normellor de conflict prin C de la Roma din 1980 pt contracte

-in materie de delicte, legiutorii nationali s-au ocupat de ele pana in anul 2007, cand s-a adoptat Reg. CE 864/ 2007 privind legea aplicabila obligatiilor extracontractuale (Regulamentul Roma II) -este general si obligatoriu in toat nece elementele sale -direct aplicabil in statele Euro, fara a mai fi nevoie de a fi transpus -importanta noului Regulament este indeniabila nu numai datorita domeniului abordat, dar si prin faptul ca el instaureazqa reguli noi de conbflict ce vor constitui dreptul comun al statelor UE, inlocuind regulile de conflict anterior existente -prin urmare nu se vor aplica din legea 105/ 1992 sectiunea dedicata faptelor licite si ilicite, raspunderea pt bunuri cu defecte -art 8 din regulament: tuturor situatiilor care implica un conflict de legi; se aplica inn materie extracontractuala, permitand la art 14 sa aleaga legea aplicabila si in aceasta materie -aceasta libertate de alegere nu este permisa decat in,masura in care dispozitiile din drptul intern care vor fi inlaturate sunt supletive, -dpdv material, vizeaza obligatiile necontractuale decurgand din delicte/ dintr-un fapt care cf terminologiei clasice reprezinta un cvasi-contract -notiunea de obligatie cvasi-contractuala tb privita si interpretata uniform in toate statele UE, iar pct de plecare in acest sens ar tb sa-l constituie definitia data de CJCE prin care s-ar intelege orice cerere prin care se urmareste stabiulirea raspunderii paratului si care nu poate fi inclusa in materia raspunderii contractuala, asa cum a fost stabilita in afacerea Kalfelis din 1987 -de precizat ca acest regulament stabileste reguli doar in ceea ce priveste determinarea legii aplicabile, nu si competenta internationala a instantelor in materie delictuala sau recunoasterea hotararilor judecatoresti in materie delictuala -aceste aspecte au fost deja reglementate de Regulamentul Bruxelles I (44/2001) privind competenta internationala a instantelor -de asemenea, nu se aplica chestiunilor care apar in fiscal, vanmal, admnin, nici raspunderii statului pt actiunile si omisiunile cu ocazia exercitarii autoritatii publice ( acta de iure imperium). -de asemenea, se enumera in art. 1 o serie de excluderi din domeniul sau de aplicare; sunt doua grupe: 1. cele care in urma calificarii se integreaza mai bine in alte categorii juridice ( obligatiile extracontractuale care decurg din relatiile de familie si cele asimilate acestora, din dreptul SC, trust-uri, comert) 2. cele care desi incluse fara dubiu in cadrul raspunderii extracontractuale, necesta un regim particular ( obligatiile decurgand dintr-un prejudiciu nuclear, excluderea justificata pt ca acestea presupun un sistem special de indemnizare care implica participarea statelor si care fac obiectul unor acte internationale, si cele care decurg din atingeri vietii private, personalitatii umane- aceasta exludere controvesata a fost stabilita datorita faptului ca aceste prejudicii presupun o abordare mai delicata, neexistand in aceasta privinta un mod de abordare unitar in toate statele membre, ele nereusind sa se puna de acord asupra elementului de localizare cel mai pertinent) Metode utilizate regulamentul utlizeaza o serie de elemente obiective, fixe de localizare: regula fundamentala este lex locii damni reguli speciale aplicabile unor categorii de delicte particulare cap. 4 al regulamentului este dedicat autonomiei de vointa, consacrand libertatea partilor de alege legea aplicabila, insa vb de o libertate limitata, incadrata fata de reglementarile obligatiilor contractuale intalnim si clauza de exceptie menita sa ofere mai multa flexibilitate circuitului permitand adaptarea tehnicilor clasice, ori de cate ori exista legaturi vadit mai puternice decat cea aleasa pe baza criteriilor descrise cf regulii generale, legea aplicabila unui fapt ilicit este legea locului de survenire a prejudiciului sau a locului unde prejudiciul ameninta sa survina: lex locii damni acest element de legatura obiectiv reprezinta o manifestare a regulii traditionale lex locii delicti optiunea legiutorului european a avut in vedere delictele complexe care sunt pluri-localizate si in privinta carora exista o disociere intre locul comiterii faptei si cel a producerii prejudiciului desi statele UE cunosteau si utilizau regula lex locci delicti, nu este mai putin adevarat ca aceasta facea obiectul unor interpretari extrem de diferite in cazul acestor delicte complexe pe de alta parte, anumite state aplicau legea statului in care au survenit cele mai semnficative ale prejudiciului ( the proper law of tort) dela aceasta regula generala exista doua exceptii : 1. regula amintita este inlaturata atunci cand persoana care a suferit prejudiciul si autorul prejudiciabil isi au resedinta in acelasi stat la momentul surrvenirii prejudiciului, ipoteza in care este aplicabila legea acestui stat ( lex domicilii comunis ) prin urmare simpla resedinta comuna obisnuita a partilor in acelasi stat va atrage aplicare exceptiei, oricare ar fi intensitatea legaturilor existente intre faptul ilicit si legea desemnata si fara sa se pretinda vreo relatie prealabila intre parti existenta resedintei obisnuite a partilor pe teritoriul unui stat face ca acest stat in mod legitim sa determine dr si obligatiile partilor, chiar daca faptul ilicit a survenit in alt stat acestei solutii i se poate opune faptul ca ignora legislatia statului in care a avut loc comportamentul delictual, fapt care nu ar reprezenta cea mai buna solutie in termeni de interese statale 2. cele doua reguli precedente sunt inlaturate daca rezulta din ansamblul circumstantelor ca faptul prejudiciabil prezinta legaturi manifest mai stranse cu alt stat a carui lege va fi aplicabila

se regaseste aici expresia in concreto a principiului de proximitate clauza de exceptie prin care regulamentul urmareste sa asigure o doza de flexibilitate in determinarea legii aplicabile permitand evitarea reprosurilor regulilor rigide rolul clauzei este corectarea in primujl rand a rezultatelor nefste rezultate din aplicarea regulilor clasice de determinare a elementelor de localizare utilitatea subsidiara rezida in solutionarea litigiilor in care determinarea locului producerii prejudiciului este nefructoasa: de ex., prejudiciul s-a produs intr-un loc de nesupravegheat de stat utilizarea adverbului manifest sugereaza o aplicare exceptionala a clauzei acest lucru impune obligatia partii interesate sa demonstreze legatura manifest mai strans ce pote fi determinata dupa compararea .... Reguli de conflict speciale 1.raspunderea pt bunuri cu defecte: se retine o regula conflict in cascada competenta de principiu este oferita legii statului in care cele doua parti isi au resedinta obisnuita in absenta acestei resedintei obisnuite, va fi competenta legea resedintei obisnuite a victimei; in subsidiar, legea locului cumpararii produsului; in fine, legea locului survenirii prejudiciului ,aplcarea fiecarei aceste legi fiind insa conditionata de comercializarea acelui produs in acel stat apare o clauza de previzibilitate ( art 5 al1) si una de exceptie ( art 5 al 2), aceasta permitand fie nerespectarea ordinii elementelor de legatura fixate in alineattul 1, fie aplicarea unei legi la care acest alineat nu face referire ( legea locului fabricarii produsului ) 2.concurenta neloiala si actele de restrangere a concurentei regulile de conflict din domeniu sunt inspirate de obiective si politici materiale principiul lex locci damni se traduce in materie de concurenta prin competenta legii statului a carui piata este afectata sau susceptibil sa fie afectata prin comportamentul in cauza se face distinctie intre actele care pot afecta piata in general si acelea care afecteaza doar un anumit concurent pe piata in cazul actelor din prima categorie, legea aplicabila este legea statului in care relatiile concurentiale/ interesele colective a consumatorilor au fost afectate regula vizeaza actele de concurenta neloiala, iar paleta acestora este larga ( de ex., acte destinate sa influenteze cererea, sa impiedice oferta concurenta- boicotul, actele care exploateaza valoarea unui concurent- crearea unui risc de confuzie, exploatarea unei reputatii) regulamentul nu are nici o dispozitie care sa vizeze actul de concurenta neloiala afecteaza mai multe piete chiar daca plecam de la modelul solutiilor jurisprudentei comunitare, pt a ajunge la aplicarea distributiva a legilor in discutie, solutia nu pare satisfacatoarea datorita complexitatii cauzei: judecatorii din statul in care s-a produs actul de concurenta neloiala vor fi nevoiti sa se pronunte si sa aplica concomitent in aceeasi cauza mai multe legi unui prejudiciu cand actul de concurenta neloiala lezeaza interesele unui sg concurent ( coruptia, spionajul industrial, divulgarea secretul comercial, incitarea la denuntarea sau neexecutarea contractului; de aceea, actele de concurenta nelialaau un impact anume asupra unei persoane, avand un efect indirect asupra pietei s-a preferat intoarcerea la regula generala de la art. 4 art 6 consacra o regula pt prejudiciile care pot rezulta din acte ce restrang libera concurenta- intelegerile monopoliste, abuzul de pozitie dominanta- dreptul national aplicabil va guverna pb prec um existenta, natura si intinderea despagubirilor, chiar si cele legate de limitele raspunderii aceasta regula speciala intervine pt incalcarea reglementarilor nationale si comunitare din domeniul concurentei daca sunt afectate mai multe piete nationale, se vor aplica distributiv legile mai multe state 3.atingeri aduse mediului inconjurator ( art. 7 din Reg. Roma II )

DIPrivat 14 mai 2009 Dan Andrei Popescu -in materia atingerilor mediului inconjurator, Regulamentul este orientat cu claritate in favoarea victimei, si, prin aceasta, urmarind protectia mediului -regula fixata oferind reclamantului posibilitatea de a alege intre legea locului unde a avut loc evenimentul cauzal si legea survenirii prejudiciului confera victimei posibilitatea de a alege legea statului care ii confera cea mai buna reparatie, adica legea care contine cele mai drastice masuri impotriva autorului faptei -o chestiune care tb clarificata este cea de daune aduse mediului inconjurator -considerentul 24 prevede: prin aceasta notiune ar tb sa se inteleaga schimbarea negativa a unei resurse naturale cum ar fi apa, aerul sau solul, deteriorarea unei functii indeplinite de acea resursa in beneficiul unei alte resurse naturale sau a publicului sau deteriorarea variabilitatii intre organismele vii -regulamentul nu reglementeaza pb procedurala momentul alegerii legii aplicabile de catre victima 4.atingeri aduse dreptul de proprietate industriala si intelectuala

-in aceasta materie, regulamentul retine ca principiu aplicarea legii statului pt care este solicitata respectarea si protectia drepturilor respective -ceea ce este esential pt aceasta materie este faptul ca regulamentul nu permite posibilitatea alegerii legii aplicabile -in ipoteza in care obligatia extracontractuala decurge dintr-o atingere adusa unui drept comunitar de proprietate intelectuala cu caracter unitar (de ex., marca, brevet comunitar), in acest caz, legea aplicabila va fi instrumentul comunitar implicat -daca instrumentul respectiv este lacunar in ceea ce priveste raspunderea pt incalcarea marcii, brevetului, se va aplica legea statului unde a avut loc faptul prejudiciabil ( cu titlu subsidiar ) 5.raspunderea pt actiuni sindicale -regula in doi timpi: a)daca partile implicate au resedinta obisnuita in acelasi stat, se aplica legea resedintei lor obisnuite comune b)in lipsa resedintei comune, se confera competenta legii statului in care are/ a avut loc actiunea sindicala Cvasi-contractele -regulamentul Roma II reglementeaza legea aplicabila principalelor cvasi-contracte: imbogatirea fara justa cauza (include si plata nedatorata) si gesiunea de afaceri + culpa contrahendo (culpa in ruperea intempestiva a negocierilor la incheierea contractului) -redactorii regulamentului au evitat sintagma de cvasi contract tocmai datorita diversitatii de conceptii la nivel european -in dreptul comparat european se intalnesc trei sisteme: pe de-o parte intalnim sistemele tripartite care fac distinctie intre condictio indebiti (restituirea platii pe nedrept) si imbogairea fara justa cauza, la care se adauga pb culpei contrahendo ( FR, NL, IT); pe de alte parte, exista sistemele bipartite care cunosc doar negotiorum gestio si imbogatirea fara justa cauza ( GER, SW, Grecia); exista sisteme unitare, care cunosc si aplica notiune de restituire, ignorand insititutia negotiorum gestio ( UK ) -in privinta cvasi-contractelor, regulamentul enunta patru reguli corespunzatoare a patru elemente de legatura in cascada: 1.in ipoteza unei relatii preexistente intre parti, legea aplicabila cvasi-contractului va fi legea care reglementeaza respectiva relatie (de ex., chestiunile legate de operatiunile efectuate de un mandatar care a depasit mandatul vor fi carmuite de legea aplicabila contractului de mandat; pb de a sti daca partile au efectuat plati in temeiul unui contract nul este reglementata de legea aplicabila contractului, chiar nul fiind ) 2.in absenta unei relatii preexistente, daca partile au resedinta obisnuita in acelasi stat, se va aplica legea resedintei obisnuite comune; 3.in absenta resedintei obisnuite comune, se recurge la localizare printr-un fapt material, adica legea aplicabila va fi legea locului unde s-a realizat imbogatirea/ legea locului unde s-a realizat gestiunea de afaceri 4.la fel ca in materia delictelor, exista posibilitatea de a face apel la clauza de exceptie pt a se ajunge la aplcarea legii cu care situatia prezinta legaturi manifest mai stranse -in ceea ce priveste culpa in contrahendo, prezentata ca fiind obligatia necontractuala care decurge direct din tratativele desfasurate inainte de incheierea contractului, art 12 confera in principiu competenta legii care se aplica contractului sau care i s-a fi aplicat acestuia daca s-ar fi incheiat -in situatia in care aceasta lege nu poate fi determinata, de ex., nu poate fi determinata prestatia caracteristica a contractului, se succed cateva elemente clasice de localizare prevazute alternativ: legea locului survenirii prejudiciului, legea resedintei comune a partilor, o alta lege care prezinta legaturi mai stranse cu pb in cauza Alegerea legii aplicabile -art 14 din Regulament consacra ca element de noutate dreptul partilor de a alege legea aplicabila obligatiilor lor -exista 2 exceptii: delicte de concurenta (art 6 al 4) si atingerile aduse drepturilor de proprietate intelectuala, unde autonomia de vointa este exclusa -se precizeaza momentul, modalitatile si intinderea efectelor alegerii legii aplicabile -in ceea ce priveste momentul alegerii, acordul cu privirea la alegerea legii aplicabile tb sa intervina DUPA survenirea faptului prejudiciabil -o derogare este permisa in situatia in care toate partile implicate exercita o activitate comerciala, caz in care vor fi validate si acordurile intervenite anterior acestui moment -in ceea ce priveste aceste intelegeri anterioare, tb spus ca partile nu sunt in masura sa cunoasca aprioric nici natura si nici efectele actului ilicit, motiv pt care art 14 din Regulament impune pt validitatea lor anumite cerinte sau exigenta minimale -ele tb sa fie liber negociate si sa intervina intre parti care exercita toate o activitate comerciala -in ceea ce priveste modalitatile acestei alegeri, regulamentul cere ca aceasta sa fie expresa, sau sa rezulte fara dubiu din circumstantele cauzei, sa fie rezultatul unei negocieri individuale -in ceea ce priveste intinderea efectelor legii aplicabile, se prevad cateva reguli particulare: art 14 garanteaza drepturile tertilor, dispunand ca alegerea legii aplicabile nu poate prejudicia interesele acestora si sunt vizati asiguratorii, garantii persoanei resposabile, care nu vor putea fi prejudiciati prin alegerea unei legi care ar putea spori pretentiile asiguratului la indemnizatie -atunci cand situatia prezinta un caracter intracomunitar, alegerea legii aplicabile nu poate aduce atingere dispozitiilor imperative din legea care ar fi fost aplicabila in lipsa acelei alegeri, respectiv, dispozitiilor imperative din dreptul comunitar

-va putea fi aleasa legea unui stat UE sau a unui stat tert -alegerea poate privi obligatii izvorate din delicte, din cvasicontracte Domeniul de aplicare a legii competente -art 15 din regulament enumera o serie de pb ce intra in sfera raspunderii extracontractuale -sunt astfel vizate conditiile si intinderea raspunderii, determinarea persoanei/ persoanelor responsabile, cauzele de exonerare/ limitare a raspunderii, existenta, natura si evaluarea prejudiciului, modalitatile de reparare sau de prevenire, cesiunea/ transmisibilitatea dreptului la reparatie, persoane care au dreptul la reparatie, raspunderea pt fapta altuia, modul de stingere a obligatiilor -o noutate adusa de regulament este prevazuta in art 15 lit d), care precizeaza ca legea aplicabila obligatiilor necontractuale in temeiul prezentului regulament reglementeaza in special :... d)in limitele competentei oferite instantei prin codul sau nde procedura, masurile asiguratorii pe care le poate adopta o instanta pt a preveni/ inceta vatamarea/ prejudiciul sau pt a asigura acordarea de despagubiri -aceeasi lege guverneaza actiunile intre codebitori, sarcina probei si eventualele prezumtii in materie -ca o favoare pt victima, actiunile directe impotriva asiguratorului sunt admise daca sunt prevazute fie de legea aplicabila obligatiei extracontractuale, fie de legea aplicabila contractului de asigurare -in caz de subrogatie, vom distinge intre doua situatii: a)legea obligatiei extracontractuale se aplica firesc pt a determina drepturile si actiunile pe care partea vatamata le poate exercita impotriva debitorului b)pt a sti daca tertul (o companie de asigurare) care a varsat anumite prestatii partii vatamate dispune de o actiune impotriva debitorului si in ce masura va putea exercita impotriva acestuia drepturile creditorului, va tb consultata legea aplicabila tertului respectiv