Vulcanii

Cuprins.
Notiunea de vulcan. Geneza vulcanilor. Clasificarea vulcanilor. Raspindirea vulcanilor. Aparatul vulcanic. -cosul; -muntele conic; -craterul. Materii vulcanice.

Cuprins.
Eruptii vulcanice. Tipurile de eruptii: -eruptie efuziva; -eruptie exploziva. Pericolele ce izvorasc din eruptiile vulcanice. Vulcanii si clima. Cei mai celebri vulcani.

Notiunea de vulcan.
Vulcanul este o formaie geologic de form conic format prin erupia lavelor, cenuelor, i gazelor dintr-un focar cu topituri magmatice situate n adncime.

Geneza vulcanilor.
Globul terestru are mai multe straturi. Profunzimea fiecrui strat geologic este determinat de greutatea specific a rocilor componente. Astfel n centru (miezul Terrei) se gsesc cele mai grele elemente care, prin procese fizico-chimice exoterme, ajung la temperaturi foarte ridicate (mii de grade Celsius), fapt ce determin topirea rocilor cu formare de gaze.

continuare

Acest fenomen cauzeaz presiuni deosebit de mari, gazele caut sa strpung straturile de la suprafata.. Rocile vecine magmei sufer procese de transformare, fiind numite roci metamorfice. Un vulcan se formeaz prin ridicarea scoarei alctuind "conul vulcanului", sub presiunea gazelor i magmei (rocile topite). Materiile incandescente ies la suprafa printr-un crater (deschidere cu forme si diametre diferite) .
Stromboli(Italia).

Clasificarea vulcanilor.
Dup perioada de formare: vulcani tineri vulcani btrni Dup activitate: vulcani activi, care continu s erup vulcani inactivi (stini), a cror activitate a ncetat cu milenii n urm.

continuare

 Dup tipul de manifestare a erupiei: de tip islandic, cu erupii liniare de lave fluide, fr explozii de tip hawaian, cu erupii centrale linitite de lave fluide de tip strombolian, cu erupii de lave fluide i explozii ritmice de gaze de tip vulcanian, cu erupii de lave vscoase care, dup consolidarea n coul vulcanic, vor fi expulzate sub form de cenu i bombe vulcanice prin explozii puternice ale gazelor de tip peleean, cu erupii de lav vscoas care se rific de forma unui stlp de tip Bandai-San, la care exploziile foarte puternice arunc n aer vechiul aparat vulcanic.

Raspindirea vulcanilor.
Pe suprafata Globului se deosebesc 4 regiuni vulcanice si anume: a)In jurul Oceanului Planetar-Cercul de Foc vulcanii din Malaia,Filipine, Japonia,Ins. Kurile,Pen. Kamciatka,Ins. Aleutine,vulcanii din Alaska ,Muntii Stancosi,Cordilierii Anzilor,Ins. din Pacific:Victoria,Noua Zeelanda, Hebride,Noua Guinee,Molusce b)In lungul rupturilor de tip mediteranean Ins. Antile si Sonde

Regiuni de raspindire a vulcanilor.

c)Pe ridicatura muntoasa din axa Oceanului Atlantic Islanda,Ins. Jan Mayen,Faroer,Azore,Madera,Sf Elena,Ascension,Tristan dAcuhna d)In lungul zonei de dislocatie verticala din Africa de Est, scufundatura eritreana,Marea Rosie,scufundatura etiopiana (Kenia,Kilimanjaro).

Vulcanul Krakatau

Aparatul vulcanic.
O eruptie vulcanica se produce printr-un vulcan ce are forma unei ridicaturi muntoase conice.Aparatul acestui vulcan e format din 3 parti principale:cosul,muntele conic si craterul.

Cosul vulcanic.
Cosul taie scoarta pamantului ce serveste vulcanului drept soclu.Cand eroziunea a indepartat partile reliefate superficiale ale muntelui conic,cosul continua sa existe asa cum a fost deschis de exploziile vulcanice.

Muntele conic.
Muntele conic(conul vulcanic) e format din acumulari de resturi de proiectii solide ale vulcanului,din curgeri de lava solidificata sau de amestecul acestor 2 categorii de materiale.Exista:conuri de lava,de daramaturi,de cenusa,conuri mixte si conuri-pinten.

Craterul.
Craterul este gura pe unde iese lava si e de obicei largita din cauza exploziilor succesive .

Crater vulcanic.

Materii vulcanice.
Trei tipuri de materiale erup dintr-un vulcan activ: lava, fragmente de roca si gaze. Tipul si cantitatea de material care erupe dintr-un vulcan activ depinde de compozitia magmei din interiorul vulcanului.

Lava .
Lava reprezinta magma care se rupe, si erupe dintr-un vulcan. Daca magma este foarte lichida, atunci va curge de-a lungul vulcanului, catre bazele sale.

Fragmentele de roca.
Aceste fragmente de roca sunt expulzate in aer. Ele includ si cenusa.Sunt fragmente cu diametrul mai mic de 2 mm. Cenusa cea mai fina este numita cenusa vulcanica, si este formata din particule ce au diametrul mai mic de 0, 06 mm.

Gazele.
Gazele, in prima etapa sunt eliberate de vulcani sub forma unui jet. Eliberarea instantanee de gaz vulcanic aflat sub presiune este forta ce duce la eruptii. Gazele provin din magma propriuzisa, sau din contactul dintre magma incinsa si apa. Majoritatea gazelor vulcanice cuprind vapori de apa, cu dioxid de carbon si dioxid de sulf.

Eruptii vulcanice.
Fenomenul ieirii magmei la suprafa este denumit erupie i are loc acolo unde scoarta terestr opune cea mai mic rezisten. Acest punct de rezisten redus este reprezentat de crpturile din scoar sau de limitele dintre placile tectonice continentale .

O eruptie vulcanica.

Tipurile de eruptii.
Erupiile vulcanice sunt de dou feluri: erupia efuziv este o erupie vulcanic silenioas, care scoate la suprafa lava bazaltic cu vitez mic (erupiile vulcanului Kilauea din Hawaii sunt efuzive). erupie exploziv este o erupie puternic a unui vulcan care arunc n aer materia pe distane uriae; lava e srac n silicat; poate fi foarte periculoas pentru locuitorii aflai n apropiere de locul erupiei.

Pericolele ce izvorasc din eruptiile vulcanice.

Eruptiile produc direct si indirect pericole asupra oamenilor si a poprietatilor, atat in aer cat si pe pamant. Asemenea pericole sunt: raurile de lava, cenusa. Unele rauri de lava mai contin si cenusa incinsa, fragmente de roca, chiar si gaze. Acestea sunt mortale datorita temperaturilor inalte (peste 850 grade) si vitezei ridicate, de peste 250 km/h. De asemenea, acumularile masive de cenusa vulcanica, mai ales dacasunt udate de ploaie, duc la ruinarea recoltelor de cereale.

Pericolele indirecte.
Pericolele indirecte sunt de bicei efecte nonvulcanice, care acompaniaza euptiile. Acestea sunt: cutremurele, tsunami, ploile cauzate de cenusa, bolile si infometarea ce apar dupa eruptiile vulcanice

Importanta vulcanilor.
Pulberile i cenuile vulcanice au contribuit la mbogirea i fertilizarea solurilor, la apariia zcmintelor de cupru, zinc, plumb, mangan i a altor elemente. n trecutul geologic peste 2 milioane de km ptrai din suprafaa uscatului au fost acoperii de lav, a cror grosime oscila ntre 500 i 3000 de metri. Fundul actualelor oceane este alctuit din lave bazaltice care au erupt sub ap.

Legtura ntre vulcani i oscilaiile climei este destul de bine neleas. Cnd un vulcan erupe, el trimite n atmosfer cenu vulcanic, praf, dioxid de sulf, acid clorhidric. Particulele de cenu i praf ajunse n stratosfer reduc cantitatea de radiaie solar ce ajunge pe Pmnt,dau natere la acid sulfuric, care n picturi fine formeaz nori ce pot sta suspendai n stratosfer timp de mai muli ani, reducnd radiaia solar ce ajunge pe Pmnt.

Vulcanii si clima.

Influenta vulcanilor asupra climei.

Dup fiecare erupie vulcanic major consemnat n istorie a urmat o perioad de rcire a climei. De exemplu, erupia vulcanului Tambora din Indonezia n 1815 a trimis n atmosfera 100 km de cenu i roca. Anul urmator, 1816, a fost cunoscut n Europa ca anul fara vara, clima fiind deosebit de rece. n iunie a nins frecvent. Erupia masiva a vulcanului Pinatubo din Filipine n 1991, a produs de asemenea o racire notabila a climei pentru urmatorii 2-3 ani. Acelai efect l-au avut i erupiile masive din Kamceatka i New Britain, din septembrie 1994.

Cei mai vestiti vulcani.

n lume sunt identificai 10 000 vulcani, din care 500 sunt activi. 1.Cel mai nalt vulcan peste fundul mrii Mauna Loua din Hawaii.Dei are doar 4 170 m peste nivelul mrii, Mauna Loua se sprijin pe fundul mrii. Msurat de acolo, este nu numai cel mai nalt vulcan din lume, ci i cel mai nalt munte cu 10 200m. 2.Cel mai nalt vulcan activ peste nivelul mrii Cotopaxi din Ecuador: Cu o nlime de 5 911 m, Cotopaxi a erupt de 50 ori din 1738. Ultima erupie cunoscut a avut loc n 1904, iar n 1975 vulcanul s-a trezit pentru scurt timp. 3.Cel mai activ n prezent Kilauea din Hawaii: Kilauea erupe ncontinuu din 1983 ntr-un ritm de circa 5 m cubi/sec de lav. Kilauea nseamn "cel care scuip" sau "care mprtie".

4.Cel mai activ din istorie Stromboli din Italia: Erupiile slabe, dar continue ale luiStromboli, situat pe insulele Eoliene, au fost consemnate nc de pe vremea romanilor, care i-au dat porecla de "Farul Mediteranei". 5.Cele mai multe victime Tambora din Indonezia: Erupia lui Tambora din 1815 a ridicat o coloan de cenu de 44km nlime. 10 000 oameni au murit din cauza erupiei, iar alii 82 000 au murit de foame i boli.

Alti vulcani vestiti.

Vulcanul Stromboli.

Vulcani vestiti.
6.Potenial cel mai periculos Vezuviu din Italia: m 79 d.Cr. erupia Vezuviului a distrus oraele romane Pompei i Herculane. O erupie similar n prezent ar avea efecte devastatoare n acest regiune dens populat. 7.Cea mai mare explozie Krakatau din Indonezia , n strmtoarea Sunda, a explodat n 1883 distrugnd aproape toat insula i formnd un tsunami care a ucis 36 000 oameni.