La cirese. Nica se hotaraste sa se duca la varul sau Ion pentru a manca cirese.

Pretextand ca vrea sa –l ia pe Ion la scaldat afla de la matusa Marioara ca acesta nu este acasa. Isi ia ramas bun de la matusa dupa care se strecoara in gradina si se urca in cires. Matusa Marioara il zareste, incepe sa -l ameninte, iar drept urmare Nica sare din cires si, pentru a scapa, incepe sa alerge printr- o plantatie de canepa. Urmarit de matusa, cei doi reusesc sa culce la pamant toata canepa cultivata. Nica a reusit sa scape sarind gardul,dar seara mos Vasile impreuna cu primarul au venit la parinti pentru a cere daune pentru canepa si cirese. Nica primeste “o chelfaneala “ zdravana de la tatal sau pentru stricaciunile produse de el. Pupaza din tei. Intr-o dimineata mama lui,Smaranda, il trezeste pe Nica inainte de rasaritul soarelui,cand era somnul mai dulce, ca sa nu-l spurce “ cucul armenesc”. Smaranda il trimite pe Nica sa duca mancare oamenilor angajati la prasit. Pe drum ,Nica se abate pe la teiul in care isi avea pupaza cuibul cu gandul s-o prinda. Cand o vede, se sperie de creasta ei si ii da drumul in scorbura.Pune in gura scorburii o lespede si pleaca sa duca mancare lingurarilor. La intoarcere prinde pupaza si o ascunde acasa in pod.Dupa doua zile, de frica sa nu fie prins ,Nica se duce cu pupaza la iarmaroc sa o vanda. Un mosneag, sub pretext ca vrea sa cumpere pupaza,o dezleaga si ii da drumul. Nica ii cere mosneagului sa ii plateasca pasarea. Mosneagul incearca sa-l potoleasca si-l ameninta in final ca-l va duce la taica-sau. Speriat,Nica fuge acasa. Ajuns acasa,fratii ii spun ca parintii sunt plecati la targ,iar matusa Mariuca ridicase tot satul din pricina pupezei.Dar tocmai atunci, se aude pupaza, care canta. La scaldat. Intr-o zi,Smaranda il roaga pe Nica sa o ajute.El promite sa stea acasa,dar in gandul lui planuieste sa plece la scaldat.Smaranda vazand ca baiatul nu mai este acasa, se duce la balta si-l vede tolanit in pielea goala pe nisip. Ea asteapta sa intre in apa, apoi ii ia toate hainele. Nica se gandeste cum sa ajunga acasa fara haine. O ia prin papusoi, prin gradinile oamenilor, il latra cainii, apoi ajunge, cu chiu cu vai, in ograda casei sale.Dupa aceasta intamplare, Nica devine ascultator si harnic,pana cand, impresionata, Smaranda il iarta.

Romanul "Amintiri din copilarie" este o opera epica deoarece autorul îsi exprima ideile si sentimentele cu ajutorul personajelor si al actiunii. Modul de expunere predominant în opera epica este naratiunea. Când relateaza întâmplari care au în centrul atentiei personaje din universul social al Humulestiului naratiunea este la persoana a IIIa. În "Amintiri din copilarie" naratorul se identifica cu personajul, Nica fiind autorul însusi la vârsta copilariei. De aceea în roman domina naratiunea la persoana I. Fragmentul din manual face parte din capitolul I al romanului. El relateaza o întâmplare din viata de scolar a lui Nica, strâns legata de aspecte ale scolii din vremea aceea. Valoarea artistica a textului reiese din talentul de povestitor al lui Creanga care foloseste limba poporului sau.

Întâmplarea are un final fericit. Fiindca doi "hojmalai" o luasera la pe urmele sale. adresare facuta siesi accentueaza nelinistea lui Nica: "Ei.. Sentimentul este acelasi din partea baiatului care spune în sine lui cu satisfactie: "se vede ca i-a orbit Dumnezeu de nu m-au putut gabui". caci iluziile copilului îl transforma.O zi di viata de elev a lui Nica ne descrie starea de neliniste a personajului. Nic-a-lui Costache nu mai avea stapânire asupra sa. Ajuns acasa Nica se plânge mamei ca nu se va întoarce la scoala. Pentru a reda teama de pedeapsa autorul foloseste câteva expresii populare. Finalul întâmplarii este fericit. Naratiunea este intersectata de monologul care dezvaluie starea sufleteasca a lui Nica: "Mai!!! S-a trecut de saga zic eu în gândul meu".. Desi trece pe lânga casa. mai Nica?"". El astepta cu neastâmpar sa vie "un lainic de scolar de afara pentru a se putea scuti de calaria lui Balan si de blagoslovenia lui Nicolai. careia îi trasese o "bleanda" fiindca nu-i daduse pace la prinsul mustelor cu ceaslovul. Expresia populara "pâna la genunchiul broastei" prin ironia pe care o sugereaza. unde baiatul a fost luat cu binisorul si sfatuit sa se întoarca la scoala. Sosirea unui scolar schimba situatia initiala a personajului care iese pe usa si o ia la sanatoasa spre casa. Acesta era sfadit cu Nica din pricina Smaranditei. Aceasta schimbare este exprimata sugestiv de expresia populara: "alta faina se macina acum la moara". În acest fragment este descris conflictul dintre sensibilitatea unui copil si metodele de pedeapsa brutala cu biciul. Interjectiile. Nic-a-luiCostache începe a însemna greselile cu "ghiotura" pe o "dranita" spre disperarea baiatului. Nica îsi continua fuga pâna în ograda unui megies si se ascunde în gradina cu papusoi. Simtim înca de la început ironia lui Nica pentru dusmanul sau din descrierea pe care i-o face "baiat mai mare si înaintat la învatatura pâna la genunchiul broastei". ei! acu-i acu. Nerabdarea este sugerata de expresia populara: "îmi crapa maseaua-n gura". Nica începe a fugi de-i "scaparau picioarele". "la tinut isonul" încât câstiga admiratia parintelui si a fiicei sale. las mustele-n pace simi iau alte gânduri. schimbând total starea initiala. "Ce-i de facut. facatorul de vânatai". El reuseste sa scape de urmaritori îngropându-se în tarâna. Acest conflict genereaza spaima lui Nica si fuga lui de la scoala. ." Nica începe a se da la scris si la facut cadelnita. A doua zi parintele a venit la familia lui Nica. devine sursa de umor. Situatia dificila din timpul ascultarii îl determina pe baiat sa caute solutia salvarii. Gândul de a fi popa în sat si imaginea Smaranditei îl determina pe Nica sa se apuce de învatatura: "când aud eu de popa si de Smarandita popi. Autorul noteaza ciuda celor "doi hojmalai" care pierdusera urma lui Nica. framântarile sufletesti provocate de razbunarea lui Nic-a-lui-Costache pus de Badita Vasile "sa-l prociteasca". Spaima este marturisita astfel "si unde n-a început a mi se face negru pe dinaintea ochilor".

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful