Sunteți pe pagina 1din 2

La cirese. Nica se hotaraste sa se duca la varul sau Ion pentru a manca cirese.

Pretextand ca vrea sa l ia pe Ion la scaldat afla de la matusa Marioara ca acesta nu este acasa. Isi ia ramas bun de la matusa dupa care se strecoara in gradina si se urca in cires. Matusa Marioara il zareste, incepe sa -l ameninte, iar drept urmare Nica sare din cires si, pentru a scapa, incepe sa alerge printr- o plantatie de canepa. Urmarit de matusa, cei doi reusesc sa culce la pamant toata canepa cultivata. Nica a reusit sa scape sarind gardul,dar seara mos Vasile impreuna cu primarul au venit la parinti pentru a cere daune pentru canepa si cirese. Nica primeste o chelfaneala zdravana de la tatal sau pentru stricaciunile produse de el. Pupaza din tei. Intr-o dimineata mama lui,Smaranda, il trezeste pe Nica inainte de rasaritul soarelui,cand era somnul mai dulce, ca sa nu-l spurce cucul armenesc. Smaranda il trimite pe Nica sa duca mancare oamenilor angajati la prasit. Pe drum ,Nica se abate pe la teiul in care isi avea pupaza cuibul cu gandul s-o prinda. Cand o vede, se sperie de creasta ei si ii da drumul in scorbura.Pune in gura scorburii o lespede si pleaca sa duca mancare lingurarilor. La intoarcere prinde pupaza si o ascunde acasa in pod.Dupa doua zile, de frica sa nu fie prins ,Nica se duce cu pupaza la iarmaroc sa o vanda. Un mosneag, sub pretext ca vrea sa cumpere pupaza,o dezleaga si ii da drumul. Nica ii cere mosneagului sa ii plateasca pasarea. Mosneagul incearca sa-l potoleasca si-l ameninta in final ca-l va duce la taica-sau. Speriat,Nica fuge acasa. Ajuns acasa,fratii ii spun ca parintii sunt plecati la targ,iar matusa Mariuca ridicase tot satul din pricina pupezei.Dar tocmai atunci, se aude pupaza, care canta. La scaldat. Intr-o zi,Smaranda il roaga pe Nica sa o ajute.El promite sa stea acasa,dar in gandul lui planuieste sa plece la scaldat.Smaranda vazand ca baiatul nu mai este acasa, se duce la balta si-l vede tolanit in pielea goala pe nisip. Ea asteapta sa intre in apa, apoi ii ia toate hainele. Nica se gandeste cum sa ajunga acasa fara haine. O ia prin papusoi, prin gradinile oamenilor, il latra cainii, apoi ajunge, cu chiu cu vai, in ograda casei sale.Dupa aceasta intamplare, Nica devine ascultator si harnic,pana cand, impresionata, Smaranda il iarta.

Romanul "Amintiri din copilarie" este o opera epica deoarece autorul si exprima ideile si sentimentele cu ajutorul personajelor si al actiunii. Modul de expunere predominant n opera epica este naratiunea. Cnd relateaza ntmplari care au n centrul atentiei personaje din universul social al Humulestiului naratiunea este la persoana a IIIa. n "Amintiri din copilarie" naratorul se identifica cu personajul, Nica fiind autorul nsusi la vrsta copilariei. De aceea n roman domina naratiunea la persoana I. Fragmentul din manual face parte din capitolul I al romanului. El relateaza o ntmplare din viata de scolar a lui Nica, strns legata de aspecte ale scolii din vremea aceea. Valoarea artistica a textului reiese din talentul de povestitor al lui Creanga care foloseste limba poporului sau.

O zi di viata de elev a lui Nica ne descrie starea de neliniste a personajului, framntarile sufletesti provocate de razbunarea lui Nic-a-lui-Costache pus de Badita Vasile "sa-l prociteasca". Acesta era sfadit cu Nica din pricina Smaranditei, careia i trasese o "bleanda" fiindca nu-i daduse pace la prinsul mustelor cu ceaslovul. Simtim nca de la nceput ironia lui Nica pentru dusmanul sau din descrierea pe care i-o face "baiat mai mare si naintat la nvatatura pna la genunchiul broastei". Expresia populara "pna la genunchiul broastei" prin ironia pe care o sugereaza, devine sursa de umor. Nic-a-luiCostache ncepe a nsemna greselile cu "ghiotura" pe o "dranita" spre disperarea baiatului. Naratiunea este intersectata de monologul care dezvaluie starea sufleteasca a lui Nica: "Mai!!! S-a trecut de saga zic eu n gndul meu". Pentru a reda teama de pedeapsa autorul foloseste cteva expresii populare. Spaima este marturisita astfel "si unde n-a nceput a mi se face negru pe dinaintea ochilor". Interjectiile, adresare facuta siesi accentueaza nelinistea lui Nica: "Ei, ei! acu-i acu. "Ce-i de facut, mai Nica?"". Situatia dificila din timpul ascultarii l determina pe baiat sa caute solutia salvarii. El astepta cu neastmpar sa vie "un lainic de scolar de afara pentru a se putea scuti de calaria lui Balan si de blagoslovenia lui Nicolai, facatorul de vnatai". Nerabdarea este sugerata de expresia populara: "mi crapa maseaua-n gura". Sosirea unui scolar schimba situatia initiala a personajului care iese pe usa si o ia la sanatoasa spre casa. Fiindca doi "hojmalai" o luasera la pe urmele sale, Nica ncepe a fugi de-i "scaparau picioarele". Desi trece pe lnga casa, Nica si continua fuga pna n ograda unui megies si se ascunde n gradina cu papusoi. El reuseste sa scape de urmaritori ngropndu-se n tarna. Autorul noteaza ciuda celor "doi hojmalai" care pierdusera urma lui Nica. Sentimentul este acelasi din partea baiatului care spune n sine lui cu satisfactie: "se vede ca i-a orbit Dumnezeu de nu m-au putut gabui". Ajuns acasa Nica se plnge mamei ca nu se va ntoarce la scoala. Finalul ntmplarii este fericit, schimbnd total starea initiala. A doua zi parintele a venit la familia lui Nica, unde baiatul a fost luat cu binisorul si sfatuit sa se ntoarca la scoala. Gndul de a fi popa n sat si imaginea Smaranditei l determina pe Nica sa se apuce de nvatatura: "cnd aud eu de popa si de Smarandita popi, las mustele-n pace simi iau alte gnduri..." Nica ncepe a se da la scris si la facut cadelnita, "la tinut isonul" nct cstiga admiratia parintelui si a fiicei sale. Aceasta schimbare este exprimata sugestiv de expresia populara: "alta faina se macina acum la moara". Nic-a-lui Costache nu mai avea stapnire asupra sa. n acest fragment este descris conflictul dintre sensibilitatea unui copil si metodele de pedeapsa brutala cu biciul. Acest conflict genereaza spaima lui Nica si fuga lui de la scoala. ntmplarea are un final fericit, caci iluziile copilului l transforma.