Capitolul 1

DeIinitie
ColeclsLlLa acuLa esLe o afecLlune a vezlculel blllare caracLerlzaLa anaLomo paLologlc prln lnflamaLla
organulul lar cllnlc prlnLrun slndrom dureros abdomlnal acuL lnsoLlL de febra sl modlflcarl locale
sLarea lnflamaLorle a vezlculel blllare esLe deLermlnaLa de lnclavarea unul calcul la nlvelul canalulul
clsLlc pe care ll obsLrueaza afecLlune denumlLa llLlaza blllara
lsLorlcul 8oll Colecistopatiile litiazice constituie o importanta problema de sanatate publica
in societatea actuala prin incidenta si prevalenta.
Din cauza multitudinii de Iactori etiopatogenici pentru producerea calculilor acestia
sunt prezenti la populatia de toate varstele insa ponderea cea mai importanta o constituie
populatia activa.
Prezenta calculilor in vezicula biliara se insoteste de o serie de modiIicari
histopatologice la nivelul peretilor acesteia care pot imbraca aspectul unei inIlamatii cronice
sau acute. La esLe cunoscuLa de mulLa vreme prlma menLlonare sLllnLlflca facuLa de A8ACLLSuS ln
[urul anulul 1300
Din punct de vedere clinic, prezenta calculilor in vezicula biliara poate ramane
complet asimptomatica sau se poate maniIesta printr-un tablou clinic in majoritatea cazurilor
caracteristic, dar care poate prezenta si variatii.
Diagnosticul se poate realiza relativ usor prin vizualizarea calculilor in interiorul
veziculei biliare insa capacitatea de apreciere a leziunilor histopatologice ramane limitata
pentru orice explorare in aIara examenului histopatologic.
Sanctiunea terapeutica poate Ii medicala dar cu eIicienta limitata in tratarea
dezechilibrului metabolic de Iond care duce la aparitia bolii. Cel mai adesea, aIectiunea
prezinta o sanctiune chirurgicala prin colecistectomie.
Aceasta a inregistrat progrese deosebite in ultimele decenii prin introducerea pe scara
larga a colecistectomiei laparoscopice net superioara Iata de colecistectomia clasica in ce
priveste recuperarea postoperatorie a pacientilor, intensitatea durerilor, rapiditatea
mobilizarii, a reluarii tranzitului, a complicatiilor parietale septice postoperatorii precoce, a
duratei de spitalizare, a complicatiilor parietale i nu n ultimul rnd a eIectului cosmetic.
Remanierile histologice induse n peretele veziculei biliare pot aIecta succesul
interveniei chirurgicale laparoscopice n ce privete rata de conversie, riscul de complicaii
intra i postoperatorii.
Orice corelaie ntre maniIestrile clinice, explorrile paraclinice i modiIicrile
histopatologice de la nivelul colecistului i structurilor nvecinate poate oIeri inIormaii utile
n practic n stabilirea strategiei terapeutice adecvate i a cii de abord optime n cazul
interveniei chirurgicale.

reva|enta s| ep|dem|o|og|e ColeclsLlLa acuLa esLe o afecLlune care se lnLalnesLe la orlce
varsLa cu maxlmum de frecvenLa la varsLa ml[locle 8aporLul femel/barbaLl esLe de 3/1 lar frecvenLa
ln randul populaLlel adulLe aproxlmaLlv 1013 ln 93 dln cazurl sLarea lnflamaLorle a vezlculel
blllare esLe deLermlnaLa de lnclavarea unul calcul la nlvelul canalulul clsLlc pe care ll obsLrueaza
afecLlune denumlLa llLlaza blllara La nol ln Lara are o frecvenLa de 22231/1000 loculLorl cu
maxlmum ln decada a clncea lncldenLa reala a coleclsLlLel acuLe esLe greu de apreclaL exacL
sLaLlsLlc ln aceasLa lnLervenlnd facLorl de eroare formele cu lnLenslLaLe redusa sau cele cu LraLamenL
excluslv medlcamenLos CerL esLe fapLul ca pe masura prelunglrll duraLel medll de vlaLa ea devlne LoL
mal frecvenLa la decade avansaLe (3070 de anl) exprlmand sl prln aceasLa raporLul dlrecL de
cauzallLaLe cu llLlaza blllara CravlLaLea coleclsLlLel acuLe esLe dlrecL proporLlonala cu forma
anaLomopaLologlca cu lnLenslLaLea procesulul obsLrucLlv sl lnfecLlos cu varsLa precum sl cu
dezechlllbrele elecLrlllLlc sl meLabollc secundare ln prezenL numarul de coleclsLecLomll lnLervenLla
chlrurglcala prln care se exLlrpa vezlcula blllara sl canalul clsLlc esLe de doua orl mal mare ca cel al
apendlcecLomlllor

Lt|opatogen|e
Modlflcrlle morfologlce ;l cllnlce ce caracLerlzeaz coleclsLlLa acuL sunL deLermlnaLe
in esen( de obsLruc(la lnfundlbuloclsLlc
AceasLa are mal mulLe cauze
1 llLlaza vezlcular ;l clsLlc
2 Lorslunea angula(la ;l cudarea canalulul clsLlc
3 malforma(la canalulul clsLlc
4 prezen(a anomallllor vasculare
3 flbroza secundar lnflama(lel canalulul clsLlc
6 compreslunea clsLlculul prln aderen(
7 perlduodenlLa
8 lnflama(la ;l edemul zonel lnfundlbuloclsLlce prln conLlgulLaLe de la un
ulcer pepLlc
9 blocarea prln parazl(l (ascarlzl)
10compresla de cLre gangllonll llmfaLlcl hlperLroflcl
11lnfllLra(la neoplazlc
12colmaLarea prln norol blllar exudaL lnflamaLor deLrlLus
CbsLruc(la canalulul clsLlc reprezlnL mecanlsmul cel mal frecvenL in
paLogeneza bolll ln pesLe 93 dln cazurl esLe provocaL de un calcul blllar
lnclavaL in gLul coleclsLlLulul sau canalul clsLlc CbsLruarea zonel lnfundlbulo
clsLlce ([onc(lunea dlnLre canalul clsLlc ;l gLul vezlculel) duce la sLagnarea bllel
in vezlcula blllar consecln(a fllnd concenLrarea bllel ;l cre;Lerea preslunll
lnLravezlculare AcesLea comprlm vasele ce hrnesc pere(ll vezlculel
deLermlnnd in flnal lnflama(la acuL a acesLora 8esorb(la apel ;l a srurllor
blllare de mucoasa vezlculel deLermln cre;Lerea concenLra(lel plgmen(llor
blllarl carbonaLulul de calclu ;l colesLerolulul AcesL amesLec de subsLan(e
concenLraLe provoac lnflama(la chlmlc ;l cre;Lerea preslunll osmoLlce dln
lnLerlorul vezlculel Mucusul secreLaL de glandele mucoasel se acumuleaz in
lnLerlorul vezlculel deLermlnnd ;l el cre;Lerea preslunll lnLravezlculare
elemenL paLogenlc esen(lal in coleclsLlLa acuL
Con(lnuLul coleclsLlLulul poaLe fl purulenL dar acesL purol nu con(lne in prlma
faz bacLerll Cre;Lerea progreslv a preslunll lnLravezlculare duce la comprlmarea
vaselor sangulne ;l llmfaLlce care hrnesc vezlcula AceasL comprlmare esLe maxlm
la locul obsLruc(lel La bolnavll vrsLnlcl (arLeroscleorlLlcl sau dlabeLlcl) comprlmarea
in zona de lrlga(le a arLerel clsLlce esLe mal accenLuaL favorlznd lnflama(la acuL
necroza lschemlc ;l perfora(la vezlculel blllare
ColeclsLlLele acuLe lnfec(loase prlmlLlve sunL foarLe rare ;l se inLlnesc in
speclal la copll ue cele mal mulLe orl lnfec(la esLe secundar La se grefeaz u;or
daLorlL rezlsLen(el sczuLe a pere(llor lschemla(l afla(l sub preslunea con(lnuLulul
vezlcular
ulnLre germenll care lnvadeaz secundar vezlcula blllar cel mal frecven(l
provln dln lnLesLln bacllul Lscherlchla Coll mal rar colosLrldll salmonele
pneumococl sLafllococl
lnfec(la se produce fle pe calea clrcula(lel porLe fle pe calea arLerel clsLlce fle
pe cale llmfaLlc AlLeorl germenll pLrund in clle blllare prln canalul coledoc Cnd
lnfec(la esLe provocaL de germenl anaerobl se produce cangren vezlcular
(coleclsLlL emflzemaLoas)



Lt|o|og|e
in eLlologla llLlazel blllare lnLervln mal mulLl facLorl lacLorll endocrlnl sunL de neLagadulL lrecvenLa
superloara la femel gravldlLaLea favorlzanLa penLru formarea calculllor (hlpercolesLerolemla dln
sarclna) fapLul ca menopauza flzlologlca sau chlrurglcala esLe urmaLa deseorl de aparlLla llLlazel
demonsLreaza rolul pe care il [oaca glandele cu secreLle lnLerna in aceasLa afecLlune
lacLorll de Leren poL lnLervenl acLlv in aparlLla llLlazel blllare ulabeLul obezlLaLea guLa llLlaza renala
asLmul bronslc unele forme de reumaLlsm sunL deseorl in corelaLle cu llLlaza blllara fle ca ea apare
inalnLe concomlLenL sau in urma acesLor afecLlunl
lacLorll favorlzanLl sunL reprezenLaLl de sedenLarlsm abuzurl de graslml sl proLelne surmena[
Lraume pslhlce nerespecLarea orelor de masa consLlpaLle lnfecLll lnLesLlnale mal ales lnfecLll ale
callor blllare

lacLorll flzlcochlmlcl sl meLabollcl deLermlna modlflcarl ale componenLllor bllel cu perLurbarea
sLablllLaLll el cololdale Cnd apar dereglarl in meLabollsm hepaLlc se modlflca concenLraLla de sarurl
blllare sl de fosfollplde scaznd concenLraLla lor in blla e de alLa parLe hlpercolesLerolemla
rezulLaLa dlnLro dleLa bogaLa in llplde va modlflca concenLraLla colesLerolulul in blla Scaderea
raporLulul sarurl blllare/colesLerol creeaza premlse penLru preclplLarea colesLerolulul a blllrublnel
sl a calclulul

lacLorul sLaza esLe necesar sl el in procesul de llLogeneza SLaza poaLe fl reallzaLa prln obsLrucLll
clsLlce sau oddlene prln aLonle vezlculara prln varlanLe anaLomlce ale aparaLulul excreLor blllar sau
prln mlcrosLaze creaLe de modlflcarl dlsLroflce (colesLeroloza coleclsLoza) sarclna esLe sl ea un
facLor de sLaza

Se sLle ca in coleclsL blla esLe mal concenLraLa de 3 pna la 10 orl decL in flcaL in sLaza concenLraLla
poaLe sa fle pna la 10 orl mal mare decL in mod normal

lacLorll lnfecLlosl concura la formarea calculllor blllarl in mal mulLe modurl modlflca compozlLla
chlmlca sl pPul bllel lnfecLaLe ca rezulLaL al proceselor lnflamaLorll vor aparea deLrlLusurl celulare sl
mucus care impreuna cu mlcroorganlsmele vor forma maLerlalul necesar penLru maLrlcea
calcululul

atogen|e
aLogenle procesul de formare a calculllor blllarl rezulLa dln acLlunea unul mecanlsm complex la
care parLlclpa lnLeracLlunea mal mulLor facLorl flzlcochlmlcl meLabollcl sLaza sl lnfecLllle Co|ec|st|ta
acuta reprez|nta |nf|amat|a acuta a vez|cu|e| b|||are determ|nata |n ma[or|tatea cazur||or de
obstruct|a ductu|u| c|st|c rezu|t|nd |nf|amat|a acuta a peret||or vez|cu|e| Cauza obstruct|e| este de
ob|ce| un ca|cu| b|||ar Co|ec|st|ta acuta este una d|ntre comp||cat|||e ma[ore a|e ||t|aze| b|||are
rocesu| |nf|amator |ncepe cu obstruct|a ductu|u| c|st|c sau a ampu|e| b|||are Mecan|smu| exact
pr|n care aceasta este |n|t|ata este |nca nec|ar
M|croorgan|sme sunt ev|dent|ate |n 80 d|n cazur| |n stad|u| precoce a| bo||| Lscher|ch|a co|| este
pr|nc|pa|a bacter|e descoper|ta a|te m|croorgan|sme sunt coc| gramnegat|v| aerob| enterococ| s|
un|| anaerob| Invaz|a bacter|ana nu este cons|derata ca even|mentu| |n|t|a| deoarece 20 d|ntre
pac|ent| nu prez|nta bacter|| |a examen Astfe| se cons|dera |nvaz|a bacter|ana even|ment secundar
nu pr|nc|pa|
Iactor|| care pot |n|t|a procesu| |nf|amator |nc|ud
formarea de med|ator| a| |nf|amat|e|||so|ec|t|na s| prostag|and|ne
cresterea pres|un|| |ntra|um|na|e
comprom|terea aportu|u| de s|nge
|r|tat|a ch|m|ca a ac|z||or b|||ar|
kezo|ut|a spontana poate apare |n S7 z||e dupa |nsta|area s|mptome|or pr|n e||berarea |umenu|u|
b|||ar In ma[or|tatea cazur||or apare f|brozarea peret||or b|||ar| o caracter|st|ca a co|ec|st|te|
cron|ce In peste 90 d|ntre spec|mene|e b|opt|ce este prezenta de[a co|ec|st|ta cron|ca
Daca ductu| c|st|c ram|ne b|ocat |nf||trarea ce|u|ara |nf|amator|e |mpreuna cu necroza hemorag|ca
mucoasa s| mura|a determ|na dezvo|tarea co|ec|st|te| gangrenoase
Co|ec|st|ta aca|cu|oz|ca are o c||n|ca d|fer|ta Aceasta este ma| frecventa |a barbat| ma| a|es cop|| s|
|a persoane peste 6S de an| atogen|a nu este b|ne cunoscuta f||nd probab|| mu|t|factor|a|a Lste
probab|| ca aceasta sa se dezvo|te |n cond|t|| de staza b|||ara formare de med|ator| a| |nf|amat|e| s|
|schem|e t|su|ara |oca||zata sau s|tem|ca
ac|ent|| care au co|ec|st|ta emf|zematoasa |schem|a peret||or vez|cu|e| este urmata de |nfect|e cu
bacter|| care produc gaz |n |umen peret| sau ambe|e In 30S0 d|ntre pac|ent| este prezent
d|abetu| me|||tus rata feme|barbat| f||nd de S1 Ca|cu||| nu sunt prezent| |n 30S0 d|n cazur| |ar
rata de morta||tate este de 1S
Lx|sta o pred|spoz|t|e pentru gangrena s| perforat|e dar s|mptomato|og|a este usoara s| poate
|nduce |n eroare med|cu| Co|ec|st|ta emf|zematoasa poate apare dupa ch|m|oembo||zare efectuata
ca metoda pa||at|va pentru carc|nomu| hepatoce|u|ar dupa embo||sm ateromatos |ntro aortograf|e
s| dupa h|poperfuz|a vez|cu|e| b|||are |n t|mpu| resusc|tar|| card|oresp|rator||
Structura ca|cu|||or e| sunt a|catu|t| d|n nuc|eu un corp s| o coa[a Nuc|eu| cand este format d|n
co|ester|na este de cu|oare ga|ben desch|sCand este a|catu|t| d|n b|||rub|nat de ca este de cu|oare
|nch|sa neagraCorpu| este format d|n co|ester|na p|gment| b|||ar| b|||ar| s| sarur||e s| sarur| de
ca|c|u Coa[a d|n co|ester|na este or|ndu|ta rad|ar sau |ame|ar D|mens|un||e s| numaru| ca|cu|||or
sunt foarte var|ab||e Ioarte put|n| bo|nav| au un ca|cu| de d|mens|unu reduse |n vez|cu|a
b|||aracare |n decurs de un an sau do| poate dec|ansa co||c| sau fenomene de obstruct|e
|nfund|b||oc|st|ca A|teor| vez|cu|a pote gazdu| t|mp |nde|ungat numeros| ca|cu|| fara o
s|mptomato|og|e e|ementara

Anatom|e pato|og|ca
Anatom|e pato|og|c
D|st|ngem urmatoare|e forme anatomopato|og|ce
Co|ec|st|ta acuta catara|a(congest|va) co|ec|st|ta acuta
f|egmonoasa(puru|enta sauemp|emu| vez|cu|ar) co|ec|st|ta acuta
gangrenoasa Gangrena vez|cu|ara pote f| ||m|tata numa| |a mucoasa sau
poate sa cupr|nda |n tota||tate perete|e vez|cu|ar Aceasta dep|nde de
v|ru|enta m|crob|ana s| |nt|nderea procesu|u| trombot|c vascu|ar (artera
c|st|ca cu ramur||e sa|e)
In cazu| perforat|e un|ca sau mu|t|p|a a vez|cu|e| cont|nutu| e| se
raspandeste |n cav|tatea per|tonea|a dand o per|ton|ta |oca||zata sau
d|fuzaer|ton|za |oca||zata este reprezentata de p|astronu| per|co|ec|st|c care
ca s| p|astronu| apend|cu|ar poate abceda f|stu||za |a perete sau desch|de
|ntrun organ cav|tar d|n vec|natate (duoden sau co|on) V|ndecarea
p|ostronu|u| per|co|ec|st|c este urmata |ntrun numar mare de cazur| de
atatb|||rea unu| proces aderent|a| |ntre organe|e vec|ne pr|n per|co|ec|sta
per|co|edoc|ta per|duoden|ta per|gastr|ta per|pancreat|ta Acestea
ramanand sau cont|nuand sa evo|ueze ch|ar dupa c|stectom|e rea||zand asa
num|tu| s|ndrom postco|ec|stectom|c care |n rea||tate este dat de |ez|un|
per|co|ec|st|ce preex|stente descoper|te sau nedescoper|te |n t|mpu|
|ntervent|e| ch|rurg|ca|e
AnaLomle paLologlca calculll blllarl sunL formaLl dlnLro maLerle proLelca (celule sfaramaLurl
celulare mucus bacLerll) pesLe care se depun colesLerol sau sarurl sau sl unele sl alLele ceea ce face
ca el sa fle de mal mulLe felurl calcull de colesLerol de blllrublnaL de calclu de carbonaL de calclu sl
mlcsLl

Calculll de colesLerol sunL de oblcel marl sollLarl de culoare galbule alblcloasa sferlcl ovoldall sau
faLeLaLl e secLlune au un aspecL crlsLalln SunL frlablll usorl sl LransparenLl la razele x Mal rar poL sa
fle mlcl sl mulLlpll faLeLaLl usor

Calculll de blllrublnaL de calclu sunL numerosl mlcl brunlnegrlclosl (alblclosl dupa spalare)
neregulaLl SunL durl sl opacl la razele x uneorl sunL exLrem de mlcl alcaLulnd un nlslp blllar alLeorl
se aglomereaza neregulaL sl poL aLlnge dlmenslunl de pna la 1 cm in dlameLru

Calculll de carbonaL de calclu sunL foarLe rar inLlnlLl fllnd alblclosl mlcl sl opacl la razele x

Calculll mlxLl sunL alcaLulLl dlnLro maLrlce organlca ce formeaza un nucleu cenLral mal moale sl dln
colesLerol blllrublnaL de calclu uneorl sl carbonaL sl fosfaL de calclu SunL numerosl grel cu
dlmenslunl varlablle forme dlverse roLun[lLl sau faLeLaLl de culoare brunaverzule brunagalbule
uneorl alblclosl e secLlune apar ca sLraLurl concenLrlce in [urul maLrlcel SunL opacl la razele x

Lxamenul coleclsLulul sl a! callor blllare exLerne araLa lezlunl lnflamaLorll de dlferlLe grade de la
slmplul aspecL caLaral pna la abcese sl gangrena
rlnclpalele lezlunl in coleclsLlLe acuLe sunL
1 CongesLla ;l edemul pere(llor vezlculel
2 ColeclsLul esLe mrlL sub Lenslune cenu;luro;laLlc verzlu sau albasLruverzul cu
vasele seroasel congesLlonaLe
3 Seroasa esLe acoperlL de exudaL lnflamaLor aderen(e in sLrucLurlle inveclnaLe
4 ere(ll vezlculel Lumefla(l La sec(lonare ellbereaz o bll sub(lre alblcloas sau
mucopurulenL glbule Lulbure sau hemoraglc
3 ere(ll de culoare ro;u inchls presra(l pe sec(lune cu focare hemoraglce ;l
purulenLe
(in fazele avansaLe ale bolll)
6 e mucoas ulcera(ll marl cu marglnl zdren(ulLe acoperlLe cu placarde purulenLe
7 uenudarea muscularel prln dlsparl(la mucoasel pe LerlLorll largl (in formele
avansaLe
ale bolll)
8 Mlcroabcese la nlvelul ;l lnfllLrarea mucoasel cu leucoclLe pollnucleare ;l
eozlnoflle
(acolo unde nu mal exlsL mucoas)
9 ln coleclsLlLa gangrenoas vezlcula presraL cu peLe cenu;ll sau cu aspecL
marmoraL
La deschldere se evacueaz un llchld cafenlunegrlclos cu mlros fecalold
10 erfora(la vezlculel cnd procesul lnflamoLor esLe foarLe avansaL

Mn|festar| c||n|ce
D|st|ngem 3 per|oade
er|oada |n|t|a|a sau per|oada m|c||or semne per|oada s|ndromu|u| acut s| per|oada comp||cata
1er|oada |n|t|a|a bo|nav| se p|ang de arsur| ep|gastr|ce gretur|repu|s|e fata de gras|m| oua
branzetur| fermentate durere sau [ena ep|gastr|ca |n h|pocondru| dreptconst|pat|e uneor| d|aree
postprand|a|a obose|a s| ch|ar somno|enta dupa masa Cb|et|v putem gas| o sens|b|||tate |n
h|pocondru| drept ma| ev|denta |n zona vez|cu|e| 1uba[u| duodena| pote ev|dent|a b||a 8
tu|burea|teor| de cu|oare mu|t ma| |nch|sa |ar |n sed|ment prezenta |eucoc|te|or |n cant|tate mare
n|perco|estero|em|a este aproape constantaD|agnost|cu| poz|t|v |n acesta per|oada || facem cu
a[utoru| co|ec|stograf|e| cu razeb|| Daca presupunem o part|c|pare co|edoc|ana |n tab|ou| c||n|c v|m
recurge |a co|ang|ograf|e |ntravenoasa cu pob||an rezenta ca|cu|||or |n vez|cu|a b|||ara este
marcata de |mag|n||e |acunare ob|snu|te pr|n ump|erea vez|cu|e| cu substanta de contrast opaca |a
raze kontgenDaca vez|cu|a nu se ump|e cu substanta de contrast se prez|nta co|ec|stograf|a
negat|va care |nsa nu exc|ude prezenta ca|cu|u|or |n cav|tatea vez|cu|ara Lste de fapt vorba de o
vez|cu|a exc|usa d|n c|rcu|tu| b|||ar s| dec| a| substante| de contrast pr|n obstruct|a |nf|amator|e sau
||t|az|ca a cana|u|u| c|st|c Co|ang|ograf|a ne ofera date morfofunct|ona|e asupra ca||or b|||are
extrahepat|ce s| cu aceasta |nvest|gat|e ne |ntereseaza ca|ea b|||ara pr|nc|pa|a (hepatoco|edocu|) L|
poate aparea |a rad|ograf|| |n ser|e (34)norma| d||atat moderat sau ma| mu|t d||atat cu ca|cu| |n
|umen sau fara Stud|u| [onct|un|| co|edocoduodena|e ne poate arata un bun pasa[ a| substante| de
contrast |n duoden sau d|mpotr|va un pasa[ d|f|c|| dator|ta unu| ca|cu| prezent |n port|unea
term|na|a a co|edocu|u| sau dator|ta unor |ez|un| de pap||oodd|ta sc|eroasa Lez|un||e de pap|||ta
sau pap||oodd|ta se |nsotesc de ref|ux b|||opancreat|c|nd|v|dua||zat pe rad|ograf|| pr|n opac|f|erea
cana|u|u| W|rsung care poate f| |a randu| |u| d||atat
2er|oada s|ndromu|u| acut (parox|st|c dureros) In tab|ou| c||n|c predomona durerea care apare
dupa o masa cop|oasa bogata |n gras|m| |n genera| La poate f| precedata de greata s| tens|une |n
g|pocondru| dreptDurerea este v|o|enta |oca||zata |a |nceput |n h|pocondru| drept cu |rad|er| |n
ep|gastru s| umaru| dreptVarsatur||e sunt constante |n tab|ou| c||n|c (a||mentare |a |nceput apo|
b||oase)8o|navu| este ag|tat(stare de exc|tat|e nervosa care dureaza pana |a 1 2 ore) In forme|e
grave durerea varsatur||e s| exc|tat|a duc |a co|aps Mecan|smu| durer| |n co||ca hepat|ca este
exp||cata d|fer|t
1m|grat|a ca|cu|u|u|
2|nf|amat|a ca||or b|||are
3exc|tat|a s|stemu|u| nervos d|n co|u| vez|cu|ar
4concentrat|e spast|ca a vez|cu|e| b|||are
Co||ca hepat|ca se poate repeta de ma| mu|te or| pe z| t|mp de 12 |un| a|teor| co||ca este
pre|ung|ta cu cr|ze sub|ntrante s| dureaza 17 z||e se ma| poate man|festa at|p|c sub forma de
ang|na de p|ept sau durere |n h|pocondru| dreptCa semne ob|ect|ve vom gas| durere |n punctu|
c|st|c semne |oca|e (|n h|pocondru)|n raport cu |nt|nderea procesu|u|(durerea contractura
muscu|arapa|parea fundu|u| vez|cu|e| b|||are uneor| semne de |r|tat|e per|tonea|a In t|mpu| co||c||
un| bo|nav| prez|nta febra sub|cter aceste fenomene sunt date de |nfect|espasme odd|eneusoara
|nsuf|centa hepat|catu|burar| metabo||ce
3er|oada comp||cat|||or sunt |n genera| de 3 fe|ur|
a)mecan|ce (oc|uz| |a d|fer|te n|ve|e pe arbore|e b|||ar) un ca|cu| poate f| |ncavat |n zona
|nfund|bu|oc|st|ca daca acesta este ma| mare daca este ma| m|c |n cana|u| c|st|cCo||ca hepat|ca
este urmata de cresterea |n vo|um a vez|cu|e| b|||are Daca ca|cu|u| trece d|n cana|u| c|st|c |n ca|ea
b|||ara pr|nc|pa|a de unde poate f| e||m|nata |n duoden unde produce |ez|un| anatomopato|og|ce s|
semne c||n|ce caracter|st|ce
b)|nfect|oase |nfect|a cont|nutu|u| vez|cu|ar duce |a |nsta|area une|a d|n ce|e 3 forme de
co|ec|st|ta acuta slmpla flegmonoasa sl gangrenoasa
c)degenerat|ve llLlaza vezlculara se poaLe compllca ln 810 dln cazurl cu degenerescenLa mallgna
a pereLelul vezlcular de cele mal mulLe orl esLe vorba de adenocaclom care prlnde rapld parenchlmul
hepaLlc ln drepLul paLulul vezlculel sau da meLasLaze la dlsLanLa ln ambl lobl hepaLlcl MeLasLazele
gangllonare sunL la nlvelul pedlculul hepaLlc unde poL exerclLa preslune pa calea prlnclpala
producand Labloul cllnlc al unul lcLer mecanlc
1umora neoplazlca pe fond de llLlaza vezlculara poaLe prlnde dln aproape ln aproape colonul prlma
porLlune a duodenulul sau hepaLocoledocululdevenlnd prln exLenslunea procesulul lnoperabll
uurerea abdomlnal esLe declan;aL de oblcel de lngerarea unor allmenLe
coleclsLoklneLlce grslml LocLurl pr[ell mezelurl malonez sau de produse
celulozlce mazre fasole varz 8ela(la cronologlc cu masa esLe de mare valoare in
dlagnosLlc deoarece masa declan;eaz collca in pesLe 93 dln cazurl in Llmp ce
sLresul pslhoflzlc numal in 3
Sedlul reprezenLaLlv al durerll corespunde zonelor vezlculare ;l subxlfoldlan
ue mulLe orl incepe in eplgasLru unde poaLe fl dlscreL dar se conLlnu cu vlolen(
spre dreapLa
lradlerea esLe neunlform ln collca blllar Llplc durerea lradlar dorsal in
dreapLa urcnd uneorl spre vrful omoplaLulul mal rar cobornd in zona laLeral 1oL
aLL de caracLerlsLlc esLe ;l lradlerea in umrul drepL 8ar se propag descendenL
spre flancul ;l fosa lllac dreapL slLu(le exLrem de perlculoas deoarece duce la
confuzll de dlagnosLlc La coronarlenl se inLlne;Le lradlere precordlc uneorl
bolnavul raporLeaz durerea doar in zonele de lradlere ceea ce duce lar la eroare de
dlagnosLlc uac boala se asoclaz cu pancreaLlLa durerea va lradla io bot sau in
reglunea lombar superloar predomlnenL sLnga uac procesul lnflamaLor
deLermln perfora(la vezlculel lnLenslLaLea durerll scade in hlpocondrul drepL (prln
dlsparl(la dlsLenslel vezlculare) in schlmb durerea se generallzeaz in LoL abdomenul
(perlLonlLa blllar)
lnLenslLaLea durerll esLe lnegal de la cea frusL la cea foarLe vlolenL uneorl
esLe aLL de lnLens incL bolnavul evlL s lnsplre profund Modul de lnsLalare al
durerll esLe frecvenL brusc dar poaLe fl ;l progreslv uuraLa esLe varlabll pe masur
ce procesul lnflamaLor avanseaz durerea devlne sever ;l perslsLenL ln general
durerea abdomlnal dln coleclsLlLa acuL nu cedeaz decL par(lal ;l Lemporar la
analgezlce ;l anLlspasLlce
un alL slmpLom esLe grea(a inso(lL de vrsLurl lnl(lal se ellmln allmenLele
consumaLe sLagnaLe obl;nulL lnLragasLrlc dup care apare con(lnuLul blllos uneorl in
canLlLaLea mare LforLurlle marl de vom cu evacurl expllzlve poL duce la rupLura
mucoasel esogasLrlce
Averslunea fa( de allmenLe esLe LoLal ;l lnLoleran(a gasLrlc obl;nulL
SLarea de dlsconforL abdomlnal se ampllflc prln senza(le de balonare
eplgasLrlc sau dlfuz daLorlL parezel lnLesLlnale Lllmlnarea de gaze poaLe fl
suprlmaL ;l consLlpa(la frecvenL
SlmpLomele generale sunL nellpslLe cefalee aglLa(le uneorl frlson ;l febr
uac predomln lnfec(la cllor blllare paclenLul prezlnL frlson inso(lL sa nu de
hlperLermle lrlsonul domln in general Labloul cllnlc la bolnavul vrsLnlc
lnLenslLaLea febrel reflecL propor(llle ;l exLlnderea lnflam(lel la clle lnLra ;l
exLrahepaLlce uac lezlunea e
canLonaL la coleclsL febra se men(lne 46 zlle in plaLou C curb febrll cu osclla(ll
ample reflecL exLlnderea lnfec(lel dlncolo de coleclsL ;l lezlunl dlsLrucLlve severe
(gangren coleclsLlc) AsoclaL cu lcLer ;l frlsoane repeLaLe se Lraduce prln aparl(la
unel compllca(ll (anglocollLa acuL)
lcLerul esLe rar inLlnlL ;l esLe provocaL de exLlnderea lnflama(lel la canalul
coledoc de prezen(a unul calcul coledoclan sau de exLlnderea lnflama(lel la clle
blllare lnLrahepaLlce Ll nu esLe foarLe lnLens ;l nu esLe inso(lL de prurlL
lrecven(a pulsulul esLe paralel cu cre;Lerea LemperaLurll rar pulsul esLe
arlLmlc PlperLenslvll fac ascenslunl ale valorllor Lenslonale lar coronarlenll poL face
crlze anglnoase verlLablle



Iorme c||n|ce
uupa eLlologle llLlazlce sl nellLlazlce (hldaLlca posLoperaLorll prln obsLrucLla arLerel clsLlce prln
obsLacolexLrlnsec de veclnaLaLe

uupa morfologle caLarala sl forme dlsLrucLlve gangrenoasa purulenLa sl perforaLa

uupa Labloul cllnlc forme Llplce sl aLlplce ocluzlve lcLerlce anglocollLlce

uupa evoluLle se descrlu forme acuLe supraacuLe sl subacuLe
lormele supraacuLe care au ca subsLraL lezlunl severe care apar de la debuL aLlL dlsLrucLlve parleLale
clL sl sepLlce lnLra sl exLravezlculare cu evoluLle grava lmpunlnd lnLervenLla chlrurglcala
gangrenoasa supraacuLa sau necrozanLa precoce
perforaLa cu perlLonlLa blllara hlpersepLlca manlfesLaLa prln bradlcardle ollgurle semne perlLoneale
sl semne de soc sepLlc
cu perlLonlLa blllara fara perforaLle
lorme subacuLe reprezenLaLe de cazurlle LraLaLe mulL Llmp cu anLlbloLlce evolulnd spre plocollclsLlLa
scleroreLracLlla cu sau fara abcese perlvezlculare cu flsLule blllare pedlcullLa scleroasa sau cu
plasLron lemnos Lorpld
uupa momenLul evoluLlv forme slmple sl compllcaLe
Lvo|ut|a bo||
evo|ut|a ||t|aze| b|||are este extrem de var|ab||a In mu|te cazur| se descopera prezenta ca|cu|||or
ab|a cu ocaz|a necrops|||or sau a unor |ntervent|| ch|rurg|ca|e A|teor| evo|ut|a este cron|ca s|
man|festar||e sunt m|nore de t|p d|spept|c sau poate sa evo|ueze suparator zgomotos cu co||c|
b|||are frecvente Comp||cat|||e sunt |nsa ce|e care pot |mpr|ma ||t|aze| b|||are o evo|ut|e de o
deoseb|ta grav|tate
Irecventa ||t|aze| b|||are este redusa |a cop|| dator|ta part|cu|ar|tat||or |n compoz|t|a b||e| constand
|n concentrat|e redusa de corestero| sarac|a f|ore| m|crob|ene |ntest|na|e Cresterea frecvente|
||t|aze b|||are odata cu varsta se exp||ca pr|n
Staza vez|cu|ara favor|zata de reducerea aportu|u| a||mentar v|ata sedentara reducerea
mob|||tat| d|afragmu|u| d|m|nuarea contract|||tat|| vez|cu|ares| scaderea secret|e|
co|ec|stok|n|na
Cresterea vascoz|tat|| b||e|cu tend|nta de a trece de |a starea co|o|da|a de so| |n stare de ge|
keducerea b|||geneze| cu a|terarea compoz|t|e| b||e|
Cresterea co|estero|em|e|
keducerea hormon||or sexua||
sarc|na
Lvolu(la bolll deplnde de exLlnderea procesulul lnflamaLor ;l de gravlLaLea
lnfec(lel
Comp||ct||
a) !nfectioase suprainfectarea bilei conduce la colecistita acuta sau cronica. in masura in care bila infectata se elimina
in duoden, nu surveni un proces inflamator acut. Totul decurge sub forma inflamatiei cronice data de iritatia mecanica a
calculilor si de un microbism latent. Cu timpul, prezenta calculilor antreneaza inflamatia si displazia peretelui cular,
elemente ce definesc colecistita cronica, in conditiile unui cistic obstruat de calculi sau prin sclerodistrofie se creaza
conditiile perfecte pentru dezvoltarea unei colecistite acute.
Colecistita acuta este una din cele mai reduile complicatii ale litiazei culare. Ea constituie cea mai frecventa cauza de
abdomen acut de origine biliara. Asocierea dintre infectie si obstructie a sifonului cular determina o "cavitate septica
inchisa\", propice proliferarii microbiene. Escherichia coli, Klebsiella, anaerobii, stafilococul sunt raspunzatori de
elementul infectios. Peretele cular su
fera alterari graduale, incepand cu necroza septica a mucoasei. Ulterior sunt implicate si structurile mai profunde,
constituinduse microabcese parietale si zone de gangrena ce creaza conditiile pentru perforare. Uneori, in jurul
colecistului adera o serie de elemente viscerale de vecinatate, in tendinta de a bloca diseminarea procesului septic.
Colonul transvers cu mezocolonul sau, marele epiploon si duodenul pot forma impreuna plastronul cular, extra
peritonizand astfel colecistul hiperseptic. Perforarea abcesului cular in plastron determina plastronul abcedat. Deseori, in
cursul unei colecistite acute, cavitatea culara se transforma intrun veriil abces, denumit si piocolecist. Fazele de infectie
a peretelui cular se succed de la inflamatia catarala, la cea flegmonoasa si in fine la gangrena.
Colecistita cronica imbraca fie forma hiperplazica, fie pe cea scleroatrofica. !ritatia litiazica este capabila de a
determina o hiperplazie a mucoasei ce capata un aspect velurat, pe alocuri chiar papilifer. Evolutia in timp se face spre
forma scleroatrofica, prin inlocuirea procesului inflamator cu tesut conjunctiv fibros. Progresiv, dispar mucoasa, sub
mucoasa si musculara, fiind substituite de tesut fibrocolagenic si depuneri de calciu. Rezulta ca transformarea sciero
atrofica constituie faza finala a remanierilor histologice, fiind necesari ani si ani de zile pentru aparitia ei. Cavitatea
culara se reduce considerabil, uneori dispare complet, peretele mulanduse pe calculi si ajungand la o grosime de 2S
mm. in aceste conditii, colecistul nu mai indeplineste nici o functie, nu are activitate motorie in absenta structurilor
musculare si este practic exclus din tranzitul biliar. in timp apar resorbtii ale pigmentului biliar, hiperconcentrare de
mucus, precipitari de calciu, rezultand mucocelul, bila calcica sau chiar "cula de portelan\" al carei perete este pe deplin
calcifiat sau cartilaginos.!n mod evident colecistul scleroatrofic este incapabil de a dezvolta activitate motorie, colica
biliara nefiind in consecinta intalnita in aceasta forma de colecistita. in schimb, ea este frecvent sediul unui abces cular
cronic si constituie situatia cea mai obisnuita de acompaniament a complicatiilor fistulare. Totodata, remanierile sclero
fibroase colecistice si pericolecistice conduc deseori la alterarea remarcabila a anatomiei locale, prin procese de "pedi
culita lemnoasa\". Aceasta ingreuneaza considerabil disectia elementelor pediculare si realizeaza conditii de risc
suplimentar in cursul colecistectomiei. !ncidentele si accidentele colecistectomiei detin o cota mai mare in cazul
colecistitei scleroatrofice, ativ cu restul colecistopatiilor.

b) Nigratorii factorul propulsor reprezentat de contractia culara este in masura sa mobilizeze calculul. Drumul calculilor
poate fi mai scurt sau mai lung in functie de marimea lor si de calibrul canalului cervicocistic. Calculul cu diametrul de
peste S mm. se blocheaza cel mai frecvent in zona infundibulara. Calculii cu diametrul sub S mm sunt capabili sa
traverseze ecluza cervicocistica si sa ajunga in calea biliara principala. Calatoria lor poate continua, daca regiunea
oddiana este complezenta. De obicei insa ei raman sa locuiasca in CBP sau se impacteaza in ampula hepatopancreatica
determinand ileusul terian litiazic. Oricum ar fi, fie ca raman in coledoc sau ampula, fie ca traverseaza zona oddiana,
calculii vor declansa icterul mecanic si, eventual, angiocolita acuta sau cronica.
Calculii ce se impacteaza in zona sifonului cular determina o obstructie acuta ce fi urmata de constituirea unui hidrops
cular (bila neinfectata) sau de instalarea unei hidropiocolecistite acute (bila septica). Trecerea de la o forma la alta este
dependenta in genere doar de factorul timp. Cu cat obstacolul are o vechime mai mare cu atat mai mari sunt sansele de
dezvoltare a colecistitei acute. Actualmente, in era antibioticoterapiei, asistam si la aparitia unor forme particulare.
Pacientului supus unei "bai de antibiotice\" i se creaza conditiile de a persista intrun hidrops cu bila aseptica. in timp,
pigmentii biliari se resorb, mucusul in exces prela si se constitui un mucocel cu bila alba. in mod firesc, este intalnita si
situatia in care calculul blocat in sifon revine in cavitatea culara, permitand astfel reluarea tranzitului biliar si disparitia
hidropsului (hidrops intermitent).
Evident ca microcalculii cu diametru de 13 mm sunt cei mai agresivi, ei trecand relativ usor prin zona cervicocistica.
Pasajele repetate prin regiunea oddiana pot determina leziuni locale initial inflamatorii, iar ulterior chiar sclero
inflamatorii si distrofice, cunoscute sub numele de sclerodistrofii oddiene. Acestea sunt capabile sa genereze stenoze
mai mult sau mai putin stranse ale regiunii, cu repercusiuni asupra hidrodinamicii biliare si pancreatice (icter,
angiocolita, pancreatita acuta si cronica).
c) Fistulare si perforative din fericire sunt destul de rar intalnite, dar reduile in ceea ce priveste rezolrea lor chirurgicala.
Fistula presupune existenta a doi parteneri, dintre care unul este in mod obligatoriu colecistul. Celalalt partener poate fi
reprezentat de calea biliara principala (fistula biliobiliara), duoden (fistula bilioduodenala) sau colon transvers (fistula
biliocolica). Exceptional, fistulizarea se poate constitui la tegument (fistula biliocu
tanata). Conditia esentiala, din partea colecistului este aceea de a exista un proces septic cular. viscerele de vecinatate,
mai sus enumerate, adera intim la colecist. Supuratia culara este in masura sa isi gaseasca in mod spontan o cale de
drenaj. Se realizeaza astfel erodarea progresi a peretilor ce separa cei doi parteneri fistulari, in final realizanduse
comunicarea prin care continutul cular ajunge sa patrunda in receptorul biliar sau digestiv. Cel mai frecvent erodarea se
produce in dreptul unui calcul inclat infundibular, directia de fistulizare fiind spre coledoc sau duoden. Este posibil ca
fistula sa se inchida spontan, dar de cele mai multe ori ea se manifesta clinic. Simptomatologia nu are o specificitate
remarcabila, ativ cu litiaza biliara necomplicata. Aparitia unui sindrom icteric, angiocolitei sau a ileusului la un bolnav
purtator de calculi voluminosi poate sugera complicatia fistulara. Rareori insa diagnosticul este pus in preoperator un
examen radiologie simplu poate arata pneumobilie in cazul fistulelor duodenale sau colice, iar pranzul baritat sau
irigografia este in masura sa injecteze caile biliare.
Rareori rsatura poate sa contina calculi sau acestia sa apara in scaun in cazul fistulei colice. Fistula colecistocoledociana
pune cele mai delicate probleme de rezolre chirurgicala si de aceea trebuie recunoscuta la timp intraoperator prin
colangiografie si explorare instrumentala.
O forma particulara de complicatie fistulara o reprezinta ileusul biliar. Calculul cular cu diametrul de minimum 34 cm
paraseste colecistul, trecand in duoden sau in colon. Obstructia colica prin calcul este exceptionala datorita calibrului lu
menului colic. De cele mai multe ori, un astfel de calcul voluminos se blocheaza in duoden, la unghiul Treitz, sau la lvula
ileocecala. Nu sunt excluse nici fistulele colecistojejunale sau chiar antrale.
Clinic, aceasta complicatie se manifesta printrun lou de ocluzie inalta, obstacolul fiind de cele mai multe ori plasat la
nivelul ileonului terminal, denumit si "culoarul de garda\". De cele mai multe ori istoricul suferintei biliare este de lunga
durata, dar complicatia a fost precedata de un episod acut cular ce a fost succedat de sindromul ocluziv. Scenariul clinic
al ileusului biliar se desfasoara clasic in trei acte. Primul act il constituie un episod revelator al unei colecistite acute cu
formarea unui plastron subhepatic patent. Dupa un astfel de paroxism, durerea cedeaza brusc, febra dispare si starea
generala revina la normal. Actul doi corespunde parcursului litiazic endoluminal exprimat prin dureri migratorii
intestinale, acompaniate eventual de melena. in fine, ultima etapa corespunde blocarii calculului si instalarii ocluziei
acute cu tot cortegiul sau de suferinte: inclarea duodenala suprateriana ofera loul stenozei pilorice, cea subteriana
evoluand cu ocluzie inalta, fara distensie, dar cu rsaturi incoercibile.!n ceea ce priveste complicatiile perforative, acestea
pot surveni in peritoneul liber(peritonita biliara) sau in plastron (plastron abcedat). Din fericire, doar aproximativ 1 din
litiazele culare evolueaza spre perforarea in peritoneul liber. Aceasta survine in formele gangrenoase, mai frecvente la
rstnici, unde exista si o componenta importanta de ischemie viscerala.
Aproximativ 10 din colecistitele acute prezinta si zone de necroza parietala, zone ce pot fi difuze sau parcelare, de cele
mai multe ori in dreptul unui calcul inclat infundibular. Cand perforatia a fost precedata de formarea unui plastron,
supuratia periculara este evident localizata sub forma unui abces in plastron.
d) Complicatiile degenerativneoplazice aproximativ 8S30 dintre neoplasmele colecistului survin la un bolnav
purtator de calculi culari. in ce masura litiaza este raspunzatoare de degenerarea maligna este greu de silit. Deseori
degenerarea maligna constituie o surpriza intraoperatorie, in cursul unei interventii indicate pentru tratamentul litiazei.
Cel mai frecvent degenerarea survine pe un colecist litiazic cu evolutie indelungata la un bolnav rstnic.


Ivest|gat| arac||n|ce
Lxamenu| c||n|c ob|ect|v ev|dent|aza o crestere a h|pocondru|u| drept s| a port|un|| super|oare a
f|ancu|u| drept n|perestez|a poate f| ev|dent|ata pr|n percut|a anter|oara s| poster|oara a gr||a[u|u|
costa| drept
Cand |nf|amat|a determ|na gangrena peret||or s| perforat|a vez|cu|e| apare contractura muscu|ara
dator|ta |r|tat|e| per|tonea|e (per|ton|ta b|||ara)
Cand tesutur||e d|n [ur pr|nse de |nf|amat|e formeaza un b|oc subhepat|c pa|parea ev|dent|aza |a
40 d|n cazur| o masa tumora|a cu sens|b|||tate v|e cons|stenta e|ast|ca s| cu ||m|te sterse La se
s|tueaza |n reg|unea vez|cu|e| |med|at sub rebordu| costa| sau ma| [os mu|t sub rebord or| ch|ar |n
abdomenu| |nfer|or |a bo|nav|| sten|c|
M|scar||e resp|rator|| sunt scurte s| sacadate deoarece |nsp|ru| amp|u s| profund |ntes|f|ca durerea
pr|n efectu| de crestere a pres|un|| |ntravez|cu|are |n t|mpu| coborar|| d|afragme| Med|cu| cere
bo|navu|u| sa |nsp|re profund |n t|mp ce e| pa|peaza usor cu mana h|pocondru| drept Daca vez|cu|a
este |nf|amata bo|navu| s|mte o durere accentuata dec| avem semnu| |u| Murphy prezent (+)

36 Lxamene comp|ementare
Lxamene|e comp|ementare contr|bu|e a|atur| de examenu| c||n|c |a punerea d|agnost|cu|u| |a
|nst|tu|rea tratamentu|u| adecvat forme| c||n|ce evo|ut|ve s| |a conf|rmarea v|ndecar|| L|e cupr|nd
a ana||ze b|o|og|ce b ana||ze rad|o|og|ce c a|te examene


a Ana||ze b|o|og|ce
Ana||za L|m|te f|z|o|og|ce Var|at|| |n cadru| bo||| s| cond|t|| de producere
nemo|eucograma comp|etanemat||Leucoc|te1romboc|teo||nuc|eare neutrof||e eoz|nof||e
bazof||eMononuc|eare ||mfoc|te monoc|te p|asmoc|tenemog|ob|na barbat feme|enematocr|t
barbat feme|e 4S m||]mm3400010000]mm32S000400000]mm36S230S12S2867
13S17S g1216 g41S33646 Leucoc|toza creste pana |a 1S000]mm3 |n forme|e
necomp||cate a|e bo||| cu neutrof|||eLeucoc|toza creste peste 20000]mm3 |n forme|e
comp||cateLa bo|nav|| varstn|c| sau cu s|stem |mun|tar def|c|tar va|or||e sunt norma|e s| |n forme|e
severe a|e bo|||
V|teza de sed|mentare a hemat|||or 3S mm |a 1 oraS10 mm |a 2 ore oate creste |n prezenta
|nfect|e|
Lnz|me|e ser|ce 1GC transam|naza g|utamooxa|acet|ca 1G transam|naza g|utamop|ruv|ca 413
UIS17 UI Cresc va|or||e |n prezenta |cteru|u|
Am||aze ser|ce Am||aze ur|nare 2302700 UI]1S0008000 UI]1 n|peram||azem|e s|
h|peram||azur|e moderata |n cazu| asoc|er|| cu fenomene de pancreat|ta acuta
8|||rub|na tota|a d|recta (con[ugata) |nd|recta (necon[ugata) 081 mg002S mg70 d|n tota|
n|perb|||rub|nem|e cu predom|nenta ce|e| d|recte |n |nf|amat|a cana|u|u| co|edoc sau |n ca|cu|oza
co|edoc|ana
1este funct|ona|e hepat|ce co|estero| tota| co|estero| ester|f|cat ||p|de tota|e f|br|nogen 1S0
2S0 mg90110 mg400800 mg200400 mg Scad rar atunc| cand procesu| |nf|amator
|nvadeaza patu| vez|cu|ar s| cand parench|mu| zone| este |nvadat de procese necrot|ce
per|co|ec|st|ce
1uba[u| duodena|
ueflnlLle sonda[ul duodenal sau Luba[ul reprezlnLa lnLroducerea unel sonde Llhorn dlncolo de pllor
reallzand o comunlcare lnLre duoden sl medlul exLerlor
Scop exploraLor exLragerea conLlnuLulul duodenal formaL dln conLlnuLul gasLrlc blla A8C
suc pancreaLlc sl secreLle proprle
CbservaLll
blla Agalben aurle
8lla 8culoare bruna
8lla Cculoare galben ca palul
apreclerea funcLlel blllare hepaLlce a callor hepaLlce descoperlrea unor modoflcarl
anaLomo paLologlce ale organelor care dau aspecLul canLlLaLea compozlLla chlmlca sau
morfologlca a sucurllor exLrase prln sonda[LvldenLlerea unor boll parazlLare ale duodenulul sau
callor blllare
Scop LerapeuLlc drenarea callor blllare sl lnLroducerea unor medlcamenLe care au o acLlune
dlrecLa asupra flcaLulul sl a callor blllare sau Lubulul dlgesLlv acesLea vor funcLlona fle local fle se
vor resorbl prln pereLll lnLesLlnall a[ungand prln vena porLa ln flcaL de unde apol va fl excreLaL
lmpreuna cu blla ln calle blllare urmand calea arLlculaLlel enLerohepaLlce ln allmenLaLla arLlflclala se
lnLroduc llchlde hldraLanLe sl allmllchlde ln organlsmul paclenLllor lnconsLlenLl sau cu lmposlblllLaLe
de lnghlLlre
asplraLla conLlnua ln cazul ocluzlllor sau subocluzlllor lnLesLlnale
dupa lnLervchlrurglcale ln Lubul dlgesLlv se verlfsl permeablllLaLea callor blllare se poL
locallza procese paLologlce
prln separarea bllel vezlculare de cea hepaLlca dln conLlnuLul suculul duodenal anallza
suculul pancreaLlc urmaresLe dozarea fermenLllor dln conLlnuLul lul
recolLarea suculul pancreaLlc se face prln Luba[ul duodenal
MaLnecesare de proLecLle musama sl aleza sorL de caucluc prosoape
sLerllesonda duodenala Llhorn 2 serlngl de 20 ml manusl de caucluc sLerlle pensa hemosLaLlca
medll de culLura eprubeLe
nesLerlle LavlLa renala Lava medlcala sLaLlv pLeprubeLe pahar cu apa aromaLa perna clllndrlca
doua sau una paLura rulanLa harLle de Lurnesol
medlcamenLe sulfaL de magnezlu 33 ulel de masllne novocalna soluLll necesare hldraLarll sl
allmenLarll
MaLerlalele se vor alege ln funcLle de scopul sonda[ulul
regaLlrea paclenLllor pslhlc pacsa fle lnformaL
flzlc pacva fl nemancaL se lzoleaza paLul cu un paravan sl se
proLe[eaza cu musama sl aleza se aseaza pacln pozlLle sezand la marglnea paLulul se
proLe[eaza cu sorLul dln maLplasLlc se lndeparLeaza proLeza denLara sl l se ofera LavlLa renala
1ehnlca lnLroducerea sondel aslsLse spala pe malnl lmbraca manusl sLerlle prlnde sonda
umezlLa sl o lnLroduce cu blandeLe ln cavlLbucala sau nazala pana ln farlnge Cere paclenLulul
sa resplre adanc cu gura deschlsa sl sa lnghlLa de caLeva orl pana cand ollva Lrece ln esofag
Cu mlscarl blande a[uLa lnalnLarea sondel pana la marca[ul de 43 cm la arcada denLara
momenL ln care se consldera ca sonda a LrecuL de cardla sl a paLruns ln sLomac
se aseaza pacln dlaLeral drepL cu Lrunchlul usor rldlcaL sl capul mal [os coapsele flecLaLe pe bazln
se lnLroduce perna clllndrlca sub reglunea hepaLlca se lmplnge usor sonda spre pllor pana la
marca[ul de 60 cm se conLlnua lnLroducerea sondel cu rabdare sl aLenLle concomlLenL cu acLlvarea
de lnghlLlre a el de caLre paclenL 12 cm la 33 mlnuLe
Cand dlvlzlunea 73 se afla la arcada denLara ollva sondel a a[uns ln duoden dupa clrca o orao ora30
de la paLrunderea el ln sLomac
verlflcarea pozlLlel sondel
uaca nu se scurge blla sau llchldul scurs nu are aspecLul bllel se verlfdaca sonda a a[uns ln
duoden sau sa lncolaclL ln sLomac se lnsufla 60 ml aer prln sonda cu serlnga sl dupa 1 mlnuL
se asplra daca sonda a a[uns ln duoden se recupereaza mal puLln de 20 ml
se lnLroduc 10 ml lapLe care nu mal poaLe fl exLras daca sonda a a[uns ln duoden dar poaLe fl exLras
daca ea se afla ln sLomac
se face conLrolul radlologlc sonda urmarlnduse sub ecran ea fllnd vlzlblla daLlmpregnarll cu sarurl
de plumb
CapLarea bllel


dupa o ora de la paLrunderea sondel ln sLomac la capaLul llber al sondel apare blla A
(coledoclana) de culoare galbenaurle care se colecLeaza lnLro eprubeLase verlflca reacLla
suculul duodenal cu harLla de Lurnesol
se lnLroduc prln sonda 40 ml sulfaL de magnezlu 33 sLerll lncalzlL la Lempcamerel penLru a
favorlza drenarea bllel vezlculare
se lnchlde exLremlLaLea llbera a sondel prln lnnodare sau cu o pensa
dupa 1330 mlnuLe se deschlde sonda se colecLeaza 3040 ml blla vascoasa de culoare
lnchlsa casLanle blla 8 vezlculara
la lndlcaLla medlculul se poL recolLa 33 ml blla 8 lnLro eprubeLa sLerlla sau pe medlul de
culLura pLexamenul bacLerlologlc
dupa evacuarea blle 8 se evacueaza o blla clara care provlne dlrecL dln flcaL blla C hepaLlca
aceasLa fllnd ln canLlLmal mare se va capLa lnLrun reclplenL colecLor
exLragerea sondel se face dupa ce se lnsufla caLva aer sl se lnchlde capaLul sondel cu o pensa
exLremlLaLea sondel se va Llne sub nlvelul sLomaculul pLa lmpledlca scurgerea conLlnuLulul el ln
farlnge sau ln cavlLbucala
se golesLe conLlnuLul sondel sl se aseaza ln LavlLa renala
lngrl[lrea ulLerloara a paclenLulul
se va da un pahar cu apa aromaLa pLclaLlrea gurel se sLerg mucozlLaLlle de pe faLa sl barble se
lndeparLeaza sorLul sl se aseaza pacln pozcomoda
regaLlrea produsulul penLru examenul de laboraLor se deLermlna canLlLaLea de blla obLlnuLa se
eLlcheLeaza reclplenLul sl se LrlmlL probele la laboraLor
AccldenLe lnnodarea sondel daLconLracLlllor pereLllor sLomacall ln Llmpul senzaLlel de varsaLurl
lnLroducerea sondel ln sLomac greLurl sl varsaLurl
lmposlblllLaLea drenarll bllel cauzaLe de un obsLacol funcLlonalspasma sflncLerulul Cdl sau
anaLomlc coagularea bllel vascoase
SunL slLuaLll cand sonda nu paLrunde ln duoden daLorlLa unul spasm pllorlc lnchlderea
sl deschlderea duodenulul fllnd reglaLa de reacLla conLlnuLulul gasLrlc Se lncearca
neuLrallzarea suculul acld sLomacal cu blcarbonaL de sodlu soluLle 10 2040 ml
relaxarea spasmulul pllorlc se poaLe face prln admlnlsLrarea de medlcamenLe anLlspasmlce
ln cazul lnnodarll sondel ln sLomac exLragerea se face cu aLenLle pe cale bucala cu a[uLunel
spaLule llnguale sl a unel pense chlar daca a fosL lnLrodus pe cale endonazala
relaxarea sflncLerulul Cdl se poaLe reallza prln lnLroducerea a 310 ml novocalna soluLle de 1 2
se evlLa asplrarea conLlnuLulul sondel la exLragerea el
se evlLa oboseala paclenLulul prln prelunglrea sonda[ulul de pesLe 3 oregrablrea lnalnLarll sondel sl
depaslrea duraLel de execuLle pesLe 3 ore [umaLe



In pract|ca se efectueaza tuba[u| Me|tzerLyon s| ma| rar tuba[u| m|nutat r|n |ntroducerea |n
duoden a une| sonde L|nhorn se va extrage cu scop exp|orator
b||a A (co|edoc|ana) ga|benaur|e Se |nst||eaza su|fat de magnez|u
b||a 8 (vez|cu|ara) vascoasa castan|u |nch|sa
b||a C (hepat|ca) ga|ben c|ara
robe|e A 8 s| C se reco|teaza |n epubrete ster||e care se vor exam|na d|n punct de vedere
M|croscop|c se pot ev|dent|a ce|u|e ep|te||a|e sau neop|az|ce |eucoc|te |n numar mare (proces
|nf|amator)
C|to|og|c se ev|dent|aza eventua||| paraz|t| (|amb|||)
8acter|o|og|c d|n b||a 8 se rea||zeaza b|||cu|tura s| ant|b|ograma
8|och|m|c se determ|na cant|tatea de sarur| b|||are vascoz|tatea s| pnu|

La extragerea b||e| pot aparea urmatoare|e s|tuat|| pato|og|ce
1 L|psa b||e| A arata ex|stenta unu| obstaco| co|edoc|an (ca|cu| sau tumoare) o hepat|ta tox|ca sau
o |ntox|cat|e cu c|uperc|
2 8||a A |ese amestecata cu sange fapt ce arata ex|stenta unu| cancer duodena| sau a| capu|u| de
pancreas
3 Daca b||a A |ese tu|bure ex|sta o ang|oco||ta
4 L|psa b||e| 8 reprez|nta ex|stenta unu| obstaco| (ca|cu| sau tumoare) |a n|ve|u| co|u|u| vez|ca| sau
cana|u|u| c|st|c
S Lvacuarea b||e| 8 |n cant|tate foarte mare urmata de ame||orarea ev|denta a star|| bo|navu|u|
re|eva o h|poton|e b|||ara
6 L|psa b||e| C re|eva obstruct|a cana|u|u| hepat|c comun
7 Apar|t|a tard|va a b||e| C |n cant|tate m|ca s| |nsot|ta de durere |n h|pocondru| drept re|eva
h|perton|e b|||ara

b Lxamene rad|o|og|ce

kad|ograf|a abdom|na|a pe go| poate ev|dent|a ca|cu|| rad|oopac| vez|cu|a "de porte|an" b||a
ca|c|ca ca|cu|| |n ||eon aer |n arbore|e b|||ar (|n cazu| f|stu|e|or b|||od|gest|ve) sau |mag|ne gazoasa
|n |umen s| |n perete|e vez|cu|ar (|n co|ec|st|ta emf|zematoasa)
Co|ec|stograf|a este o rad|ograf|e cu substanta de contrast kazeb|| tab|ete
adm|n|strate ora| Se fac S f||me rad|o|og|ce |a |nterva|e de t|mp b|ne stab|||te care dau
|nformat|| asupra prezente| ca|cu|||or s| asupra funct|e| co|ec|stu|u|
Co|ec|stograf|a este o va|oroasa metoda de exp|orare care perm|te
d|agnost|cu| ||t|aze| b|||are furn|zeaza date refer|toare |a forma poz|t|a
d|mens|un||e s| conturu| vez|cu|e| arata capac|tatea de concentrare s|
puterea de contract|e a vez|cu|e| s| permeab|||tatea cana|u|u| c|st|c
Substante|e de contrast sunt compus| |odat| s| pot f| adm|n|strate pe ca|e
ora|a sau |ntravenos Sunt contra|nd|cafe |a c| r
|a |od |a h|pert|ro|d|en| |n boa|a 8asedow |n |nsuf|c|ente rena|e acute
|nsuf|c|ente hepat|ce
entru adm|n|strarea ora|a se fo|oseste kazeb|| Cu o z| |na|ntea examenu|u|
se prescr|e o a||mentat|e usoara (pa|ne pra[|ta cea| carne s|aba mere)
ev|tand gras|m||e s| a||mente|e fermentesc|b||e |n seara premergatoare cu
14 16 ore |na|nte de examen se adm|n|streaza 4 compr|mate de kazeb|| s|
pac|entu| nu ma| mananca n|m|c co|ec|stograf|a se face d|m|neata 8o|navu|
va merge |a examen cu 2 oua crude pentru pranzu| co|ec|stok|net|c
(8oyden)
entru adm|n|strarea |ntravenoasa se fo|osesc ob||an 30 sau S0 8|||graf|n
Lndoc|stob||Iod|pam|dum Se |n[ecteaza |ntravenos |ent (|n 7 8 m|nute 20
m|) |n prezenta med|cu|u| As|stenta va pregat| d|n t|mp ce|e necesare pentru
o |ntervent|e prompta |n cazu| acc|dente|or de |nto|eranta s| ac|d eps||on
am|nocapro|c hem|succ|nat de h|drocort|zon komergan (f|o|e) Norartr|na|
so|ut|e g|ucozata perfuzab||a entru preven|rea acc|dente|or se procedeaza
d|n t|mp |a testarea cu f|o|etest In[ectarea pentru examen are |oc cu 1S 30
de m|nute |na|nte de a se efectua pr|ma rad|ograf|e
Co|ang|ograf|a (co|ec|stoco|ang|ograf|a) este o rad|ograf|e cu substanta de contrast
ob||an 40 adm|n|strat |ntravenos Lste un examen morfo|og|c (da aspecte despre forma sed|u|
d|mens|un||e co|ec|stu|u|) s| funct|ona| (arata puterea de concentrare contract|||tatea s| evacuarea
co|ec|stu|u| dupa pranzu| 8oyden) Se face cu prudenta doar atunc| cand b|||rub|nem|a scade sub 3
mg Are |nd|cat|e ma[ora |n susp|c|unea c||n|ca de ||t|aza co|edoc|ana
Sc|nt|grama hepatob|||ara de e||m|nare este o metoda de exp|orare rad|o|zotop|ca
Io|oseste ca trasor |zotopu| 991echnet|u asoc|at cu o substanta care se e||m|na d|n hepatoc|t |n
ca||e b|||are

c A|te examene

Lcograf|a este foarte va|oroasa |n stab|||rea d|agnost|cu|u| de ||t|aza b|||ara La ofera |nformat||
despre co|ec|st starea hepatoco|edocu|u| s| mod|f|car||e pancreat|ce sate||te
De ob|ce| arata un co|ec|st mar|t |n vo|um foarte dest|ns cu perete|e |ngrosat edemat|at adesea
cu dub|u contur Cont|nutu| |u| nu ma| este transon|c c| dator|ta puro|u|u| sau noro|u|u| b|||ar apar
|mag|n| ecodense fara umbra p|ut|nd |n cont|nut Irecvent se ev|dent|aza ca|cu|| |nc|avat| |n
reg|unea |nfund|bu|oc|st|ca
1omograf|a computer|zata poate prec|za gros|mea peret||or vez|cu|ar| ca|cu|||
(numar d|mens|une aspect) dens|tatea cont|nutu|| b|||ar Se poate face concom|tent cu
co|ang|ograf|a
L|ectrocard|ograma |n caz de sufer|nta coronar|ana preexstenta co|ec|st|ta acuta accentueaza
fenomenu| de |schem|e coronara s| agraveaza ep|soade|e de ang|na |a vech|| ang|nos| atat c||n|c cat
s| e|ectrocard|ograf|c

D|agnost|c c||n|c
D|agnost|cu| poz|t|v de co|ec|st|ta acuta se pune pe baza a tre| factor|
1 anamneza
2 tab|ou| c||n|c
3 ana||za de |aborator s| exp|orar| funct|ona|e
Cdata cu apar|t|a ecograf|e| se poate cons|dera ca det|nem o metoda aproape |nfa|||b||a pentru
d|agnost|cu| ||t|aze| cu|are
rezenta ca|cu|||or este semna|ata cu mare prec|z|e de catre aceasta metoda care a |n|ocu|t fara
drept de ape| c|as|cu| examen co|ec|stograf|c ( 2) Acesta d|n urma a ramas rezervat s|tuat|||or
ecograf|c nec|are sau tu|burar||or cu|are funct|ona|e |n absenta ||t|aze| |n ceea ce pr|veste va
|oarea d|agnost|ca a s|mptomato|og|e| d|n pacate aceasta este re|at|redusa daca se au |n vedere
forme|e anatomoc||n|ce comentate ma| sus Lxcept|e de |a aceasta o fac forme|e cu durere
parox|st|ca sau co|ec|st|ta acuta Acestea au o sem|ot|ca sugest|va prec|sa facand pos|b||a
sust|nerea d|agnost|cu|u| de ||t|aza ch|ar |n faza pre|mag|st|ca de exp|orare keven|nd |a ecograf|e
aceasta poate f| efectuata s| |a bo|nav| |cter|c| spre deoseb|re de examenu| c|as|c co|ec|stograf|c
De a|tfe| ecograf|a poate f| efectuata |n toate s|tuat|||e |n care co|ang|ograf|a este contra|nd|cata
co|ec|st|ta acuta pancreat|ta acuta per|ton|ta b|||ara |nsuf|c|enta hepat|ca |nto|eranta |a compus|
|odat| Lcograf|a va aprec|a forma vo|umu| peret|| s| cont|nutu| co|ec|stu|u| L|t|aza este
ob|ect|vata de ecour||e putern|ce uneor| mob||e cu poz|t|a bo|nav||or s| de pre|ung|rea ecou|u|
con de umbra ( 3 4) Gros|mea peret||or peste 3 mm are semn|f|cat|a unu| proces acut ( S)
Uneor| se pot observa |mag|n| aer|ce |n gros|mea perete|u| e|ocvente pentru o supurat|e cu
anaerob| Septar||e cudur||e rezervoru|u| cu|ar sunt usor de ev|dent|at 1otodata se obt|n
|nformat|| asupra ca||or b|||are |ntra s| extrahepat|ce cat s| asupra pancreasu|u| U|trasonograf|a
nu este |nsa capab||a sa conch|da s|ngura asupra neces|tat|| exp|orar|| |ntraoperator|| a ca|| b|||are
pr|nc|pa|e (C8) Aceasta metoda ev|dent|aza d||atarea ca|| b|||are pr|nc|pa|e |n 98 d|n cazur| dar
33 d|n pac|ent|| cu d||atar| a|e C8 nu au ca|cu|| |n co|edoc |ar 20 d|ntre bo|nav|| cu ||t|aza a
co|edocu|u| nu au d||atat|| a|e axu|u| b|||ar Se poate dec| af|rma ca ecograf|a este o metoda
sens|b||a s| spec|f|ca pentru dep|starea ||t|aze| vez|cu|are dar are doar va|oare or|entat|va pentru
||t|aza C8 (6)
Co|ec|stoco|ang|ograf|a care a adus serv|c|| |mense |n trecut a ramas actua|mente |nd|cata doar
pentru stud|u| co|ec|stopat|||or ecograf|c ne||t|az|ce Sc|nt|grama hepatob|||ara s| computerto
mograf|a nu apar |n a|gor|tmu| exp|orar|| ||t|aze| vez|cu|are nef||nd necesare
Co|ec|st|ta acuta mer|ta o ment|une aparte const|tu|nd o urgenta ch|rurg|ca|a cu frecventa
aprec|ab||a Aprox|mat|20 d|n ||t|aze|e cu|are |s| anunta ex|stenta pr|n acest debut c||n|c
zgomotos |n p||na sanatate aparenta De ob|ce| ep|sodu| surv|ne |a 23 z||e dupa o masa cop|oasa
bogata |n gras|m| cu precadere |a sexu| fem|n|n pac|ente|e respect|ve f||nd aproape constant
suprapondera|e Debutu| este marcat de o co||ca b|||ara pre|ung|ta eventua| febr||a 1end|nta
pac|entu|u| de a ape|a |a automed|cat|e preferent|a| ant|b|oterap|e corect sau |ncorect condusa a
reus|t sa mod|f|ce cons|derab|| |ou| c|as|c hab|tua| a| co|ec|st|te| acute |n mod norma| co||ca
b|||ara este succedata de |nsta|area une| durer| permanente cu sed|u| |n h|pocondru| drept s|
frecvent |rad|ere ep|gastr|ca
Asoc|at ex|sta |nto|eranta gastr|ca |a a||mente s| varsatur| b|||ogastr|ce ep|sod|ce |n absenta
ant|b|o
t|ce|or cursu| evo|ueaza spre |nsta|area unu| h|drops cu componenta sept|ca ma| mu|t sau ma|
put|n expr|mata 2||e|e urmatoare vor conduce |a const|tu|rea unu| abces cu|ar cu semne de |r|tat|e
per|tonea|a sau a unu| p|astron neabcedat |n|t|a| De a|c| pana |a comp||cat|||e per|tonea|e este un
drum foarte scurt pe care |nsa put|n| bo|nav| || parcurg de ce|e ma| mu|te or| sufer|nta |ntensa
aducandu| |a med|c |na|nte de |nsta|area per|ton|te| b|||opuru|ente |n u|t|me|e doua decen||
as|stam |nsa |a forme m|t|gate de co|ec|st|ta acuta |n pr|nc|pa| datorate ape|u|u| a|eator|u |a
ant|b|ot|cu| ce va reus| sa estompeze evo|ut|a acuta D|n ce |n ce ma| frecvent se |nreg|streaza
cazur| de co|ec|st|ta acuta |n rem|s|une part|a|a cu const|tu|rea de abcese cu|are cron|ce ped|cu||ta
hepat|ca |emnoasa s| reman|er| anatom|ce cons|derab||e Un|| bo|nav| au cateva astfe| de ep|soade
acute pana a[ung |a ch|rurg I|ecare puseu acut |s| |asa marca sa |ez|ona|a care va |ngreuna sarc|na
ch|rurgu|u| cu r|scu| producer|| une| game var|ate de acc|dente s| |nc|dente (1 2)
La prezentare d|agnost|cu| este de ob|ce| fac|| atat |n c||n|c cat s| pr|n aportu| |nformat|||or
ecograf|ce |n masura sa dece|eze ca|cu||| dar s| mod|f|car||e d|n perete|e co|ec|stu|u| Leucoc|toza
nu poate sa f|e decat |n concordanta cu contextu| c||n|coecograf|c Sub|cteru| poate f| prezent ch|ar
|n cond|t|||e absente| ||t|aze| co|edoc|ene L| poate surven| |n urma compres|e| |nfund|bu|are asupra
axu|u| b|||ar pr|nc|pa| sau poate f| consecut|ang|oco||te| sau pancreat|te| asoc|ate
D|agnost|c d|ferent|a|
Actua|mente rareor| apar prob|eme de d|agnost|c d|ferent|a| d|agnost|c care |n mod trad|t|ona|
trebu|a efectuat cu o ser|e de afect|un| med|ca|e sau ch|rurg|ca|e pneumon|e baza|a dreapta co||ca
uretera|a dreapta u|cer perforat etc Imag|st|ca moderna este |n masura sa transeze eventua|e|e
controverse d|agnost|ce
1otus| d|n punct de vedere c||n|c mer|ta sch|tate etape|e d|agnost|cu|u| d|ferent|a| care |n ce|e
d|n urma vor f| transate tot pe ca|ea exp|orar||or |mag|st|ceIn co||ca b|||ara |rad|erea cran|a|a a
durer||or cu debut |a n|ve|u| h|pocondru|u| drept se datoreaza pe de o parte conex|un||or
nervoase |ar pe a|ta parte unor afect|un| asoc|ate Irad|erea c|as|c descr|sa |nterscapu|overtebra|
drept sau |a n|ve|u| art|cu|at|e| scapu|ohumera|e drepte poate f| asoc|ata une| per|artr|te scapu|o
humera|e La fe| |rad|erea precord|a|a dreapta asoc|ata une| card|opat|| |schem|ce sau |rad|erea
transversa|a |n bara d|n cursu| unor forme de pancreat|ta asoc|ata
Co||ca b|||ara se preteaza |a d|agnost|c d|ferent|a| cu toate s|ndroame|e dureroase |oca||zate |n
eta[u| abdom|na| super|or |a n|ve|u| hem|abdomenu|u| drept Astfe| ar |ntra |n d|scut|e pentru
|nceput sufer|nte|e de |a baza torace|u| drept cum ar f| pneumopat|||e sau p|eurez|||e baza|e drepte
p|eurod|n|a s|ndromu| 1|tze nevra|g|||e |ntercosta|e sau subcosta|e drepte zona zoster sau ch|ar
per|artr|te|e scapu|ohumera|e drepte (dator|ta |rad|er|| durer||) Ar f| de am|nt|t s| co||ca hepat|ca
datorata une| d|stens|| bruta|e a capsu|e| G||son datorate ma| a|es unor hepatomega||| rap|d
progres|ve ca |n |nsuf|c|enta card|aca
D|ntre afect|un||e d|gest|ve a|e organe|or vec|ne se |mpune d|agnost|cu| d|ferent|a| cu u|ceru|
duodena| |n care r|tm|c|tatea s| per|od|c|tatea durer|| este t|p|ca u|ceru| perforat cu debut o|ent
abdomen de |emn s| pneumoper|toneu hern|||e h|ata|e |n care durer||e datorate ref|uxu|u| gastro
esofag|an au de asemenea o man|festare propr|e pancreat|ta acuta sau cron|ca |n care
antecedente|e precum s| |rad|erea transversa|a |n bara sau transf|x|ant poster|oara este de
asemenea caracter|st|ca Debutu| ep|gastr|c a| durer|| d|n apend|c|ta acuta poate f| uneor|
|nse|ator des| |n urmatoare|e ore durerea se |oca||zeaza |n fosa |||aca dreapta d|fuzand u|ter|or pe
toata ar|a abdom|na|a (1)
C ment|une part|cu|ara se refera |a d|sprag|a |nterm|tenta de t|p Crtner sau stenoza de artera me
zenter|ca super|oara |n care durer||e apar |ntotdeauna postprand|a| |a n|ve|u| eta[u|u| abdom|na|
super|or avand |nsa o |rad|ere cran|ocauda|a caracter|st|ca
Co||ca rena|a drepta d|fera esent|a| de co||ca b|||ara pr|n faptu| ca durerea apare |a n|ve|u| reg|un||
|ombare drepte are o |rad|ere caracter|st|ca cauda|a pe tra|ectu| ureteru|u| pana |a n|ve|u|
organe|or gen|ta|e f||nd |nsot|ta de regu|a de semne ur|nare
Iebra s| fr|sonu| au semn|f|cat|e |n pato|og|a b|||ara pentru forme|e gangrenoase de p|oco|ec|st|ta
acuta sau pentru ang|oco||ta |n abcese|e hepat|ce pr|m|t|ve sau h|dat|ce absenta |cteru|u| durer||e
cont|nue ascens|onarea hem|d|afragmu|u| drept sau un pos|b|| focar sept|c per|tonea| sunt doar
cateva e|emente de d|ferent|ere La fe| const|tu|rea unu| abces subfren|c drept poate f| |uata |n
cons|derare eventua||tate care se refera |nsa doar |a cazur||e operateIn cadru| s|ndroame|or
|cter|ce d|agnost|cu| d|ferent|a| are |n vedere |n pr|nc|pa| neop|asme|e ca||or b|||are extrahepat|ce
|n care |cteru| este |ndo|or afebr|| se |ntens|f|ca treptat fara per|oada de rem|s|une rep|et|a sau
d|stens|a cu|ara f||nd a|ternat|ve|e care transeaza n|ve|u| stenoze| neop|az|ce
aragrafu| dest|nat d|agnost|cu|u| nu poate f| |nch|s |na|nte de a trece |n resta o ser|e de forme
part|cu|are de evo|ut|e a ||t|aze| cu|are |n esenta acestea sunt ce|e care favor|zeaza s|||rea tard|va a
d|agnost|cu|u| sau ch|ar eror||e terapeut|ce Sunt o ser|e de |mpre[urar| |n care co|ec|st|ta acuta
poate pune rea|e prob|eme de d|agnost|c Aceste |mpre[urar| sunt const|tu|te de grefarea
comp||cat|e| sept|ce cu|are pe un teren precar d|n punct de vedere a| react|e| de aparare Se creaza
astfe| prem|se|e const|tu|r|| unor forme h|persept|ce ce evo|ueaza cu o extrema rap|d|tate |a un
prag subc||n|c doved|t de sarac|a sufer|nte| dar cu un rasunet genera| foarte grav Astfe| de s|tuat||
|e |nta|n|m |a pac|ent|| d|abet|c| |n postoperator sau postpartum |a batran| |a |munodef|c|tar|
(pac|ent| sub tratament |munomodu|ator sau |munosupres| SIDA co|agenoze) |a ce| cu acc|dente
acute cerebrovascu|are sau seche|e senz|t|ve a|e acestora |a po||traumat|zat| |n toate aceste
|mpre[urar| dom|nanta c||n|ca o const|tu|e de ob|ce| ma|ad|a de fond Co|ec|st|ta acuta sau ch|ar
supurat|a cu|ara cron|ca va avea o evo|ut|e |nse|atoare saracac|oasa |a aceasta categor|e de
pac|ent| Lva|uarea c||n|ca nu ofera sat|sfact|||e asteptate decat rareor| Ape|u| |a |mag|st|ca
const|tu|e so|ut|a sa|vatoare de max|ma va|oare ma| a|es |a acest grup de bo|na |n cadru| acestor
tehn|c| |aparoscop|a de d|agnost|c poate ofer| o so|ut|e va|oroasa ce poate f| cont|nuata cu
sanct|unea terapeut|ca
Ldent ca etapa |aparoscop|ca urmeaza une| ecograf|| cat de cat reve|atoare a sufer|nte| cu|are
Deseor| |nsa |a acest| bo|na perete|e cu|ar nu prez|nta sem|ot|ca ecograf|ca t|p|ca pentru un
proces acut fapt perfect exp||cab|| pr|n |ncapac|tatea de raspuns |a agres|unea sept|ca |oca|aIn
f|ne tot |n cadru| forme|or part|cu|are de evo|ut|e a ||t|aze|or cu|are se |mpun a f| d|scutate ace|ea
care coex|sta cu o a|ta afect|une d|gest|va Lste cazu| ||t|aze|or asoc|ate u|ceru|u| duodenogastr|c
tumor||or gastr|ce bo||| de ref|ux gastroesofag|an |nc|us|v canceru|u| co|on|e |n astfe| de
|mpre[urar| ||t|aza cu|ara poate const|tu| o descoper|re ecograf|ca |ntamp|atoare sufer|nta
pac|entu|u| avand o cu totu| a|ta cauza |nterpretata eronat ca apart|nand ar|e| b|||are De exemp|u
o tumora rena|a dreapta sau o h|dronefroza |nc|p|enta un cancer de ungh| hepat|c a| co|onu|u| pot
s|mu|a pana |a un punct o co|ec|stopat|e Conf|rmarea ecograf|ca a aceste|a d|n urma nu poate
decat sa fac|||teze or|entarea terapeut|ca |n mod eronat Nu este momentu| a|c| pentru deta||erea
acestor s|tuat|| neob|snu|te Mer|ta ret|nut doar un s|ngur |ucru anamneza s| examenu| c||n|c atent
sunt s|ngure|e |n masura sa gh|deze |n mod adecvat ch|rurgu| spre afect|unea dom|nanta etand
astfe| m|ra[u| pr|me| |ez|un|
ronost|c


1ratament
1ratamentu| co|ec|st|te| acute este med|ca| d|etet|c ch|rurg|ca| s| prof||act|c
Internarea este ob||gator|e pentru or|ce bo|nav atat pentru stab|||rea d|agnost|cu|u| exact cat s|
pentru urmar|rea evo|ut|e| bo||| de baza s| ap||carea tratamentu|u| adecvat


1ratamentu| med|ca|

r|mu| ob|ect|v a| tratamentu|u| este ca|marea durer|| abdom|na|e care se face pr|n adm|n|strarea
de |n[ect|| |m cu Scobut|| compus 1 f|o|a |a 8 ore A|goca|m|n 46 f|o|e]z| sau Iortra| 1]2 f|o|a |n
cr|za In forme|e h|pera|erg|ce sub str|cta supraveghere se poate adm|n|stra 1001S0 mg M|a|g|n |a
68 ore Daca durerea nu cedeaza n|c| |a acest tratament s| |ntervent|a ch|rurg|ca|a nu se |mpune
se poate |ncerca perfuz|e |v cu k|||na 1 Se ma| ap||ca pung| de gheta pe h|pocondru| drept Nu se
adm|n|streaza morf|na pentru ca aceasta creste spasmu| ca||or b|||are
Spasmu| ca||or b|||are s| a| duodenu|u| |nvar|ab|| prezent contr|bu|e s| e| |a |ntens|f|carea durer||
provocate de procesu| |nf|amator entru combaterea |u| se fo|oseste apaver|na 320 g (8 f|o|e) |n
24 ore N|trog||cer|na 12 mg (24 tab|ete) |a |nterva| de 1S20 m|nute Su|fat atrop|na 0S mg sc de
23 or| pe z| Scobut|| 2030 mg (23 f|o|e]z|) |v sau |m |ent s| M|of|||n 240280 mg (12 f|o|e]z|) |v
|ent
Supr|marea secret|e| gastr|ce este urmatoru| ob|ect|v a| tratamentu|u| med|ca|
1recerea sucu|u| gastr|c d|n stomac |n duoden dec|anseaza secret|a pancreat|ca f|uxu| b|||ar s|
k|net|ca ca||or b|||are Acumu|area de suc gastr|c |n exces produce d|stens|e gastr|ca cu efecte
asupra funct|e| b|||are s| pancreat|ce pr|v|tor |a f|uxu| s| k|net|ca b|||opancreat|ca De asemenea
staza s| d|stens|a gastr|ca produc varsatur|
Supr|marea secret|e| s| d|stens|e| gastr|ce se rea||zeaza pr|n asp|rat|a gastr|ca pr|n sonda
nasofar|ng|ana p|asata |n reg|unea antrop||or|ca pr|n supr|marea a||mentat|e| ora|e |nc|us|v a
h|dratar|| ora|e s| pr|n adm|n|strarea une| med|cat|| ant|co||nerg|ce care se adreseaza s| |ndepartar||
spasmu|u| muscu|atur|| netede (su|fatu| de atrop|na s| scobut||u|)
Un a|t ob|ect|v a| tratamnetu|u| este ech|||brarea h|droe|ectro||t|ca s| ca|or|ca
In forme|e usoare h|dratarea bo|navu|u| se face ora| cu cea| s|ab de musete| sau sunatoare
In forme|e med|| s| grave aportu| h|dr|c e|ectro||t|c ca|or|c s| v|tam|n|c se face |n pr|me|e 3S z||e
numa| parentera| pr|n perfuz|| cu so|ut|| g|ucozate S10 tamponate cu |nsu||na 1 U |nsu||na
ord|nara pentru 2 g g|ucoza Se ma| adauga v|tam|ne|e 81 86 C cate 2 f|o|e]z| precum s| so|ut|| de
e|ectro||t (Na+ k+ Ca2+) |n raport cu rezu|tatu| |onograme| serr|ce n|dratat|a s| a||mentat|a
parentera|a se |n|ocu|esc treptat cu forme ora|e numa| |n cazur||e favorab||e |n care procesu|
|nf|amator se rem|te treptat
reven|rea s| tratamentu| |nfect|e| b|||are s| per|tonea|e sunt deoseb|t de |mportante Ce| put|n |n
faza |n|t|a|a a co|ec|st|te| acute ca|cu|oase sau neca|cu|oase dar obstruct|va |nfect|a ||pseste e
masura ce procesu| |nf|amator evo|ueaza vez|cu|a b|||ara se poate |nfecta de ce|e ma| mu|te or| cu
LCo|| s| enterococ
Cr|ter|||e de a|egere a ant|b|ot|ce|or pentru preven|rea |nfect|e| secundare s| pentru tratamentu|
|nfect|e| pr|m|t|ve s| secundare sunt sever|tatea forme| c||n|ce co|nteresarea per|toneu|u| s|
tratamentu| ant|b|ot|c anter|or
Cand nu ex|sta semne de perforat|e ant|b|ot|cu| de e|ect|e este amp|c|||na adm|n|strata |v 2 g |a 4
ore Avanta[e|e e| se e||m|na pr|n b||a rea||zand concentrat|| cons|derab||e |n ca||e b|||are este
act|va asupra germen||or gram (+) pen|c|||nosens|b||| (enterococ|) s| asupra bac||||or gram () cu
except|a p|oc|an|cu|u|
In cazur||e severe cu evo|ut|e spre comp||cat|e s| tratate anter|or cu a|te ant|b|ot|ce se |nd|ca
urmatoare|e asoc|er|
1) Amp|c|||na |v 2 g |a 4 ore + Gentam|c|na 3S mg]kg]z| |m sau |v + Metron|dazo| |n perfuz|e
|enta 100 m| (S00 mg) 23 or|]z|
2) k|famp|c|na 30 mg]kg]z| + Gentam|c|na (aceeas| doza ca ma| sus)
3) Gentam|c|na (aceeas| doza ca ma| sus)+ Cefox|t|na (cefa|ospor|na d|n generat|a a doua) 12 g
|m sau |v |a 8 ore
La tratamentu| med|camentos se ma| adauga
ant|sept|ce s| eub|ot|ce |ntest|na|e Saprosan Mexaform Negam|c|n |nsot|te de c||sme
evacuatoare
ant|emet|ce Lmet|ra| 1orecan |egomaz|n
sedat|ve n|drox|z|n D|azepam
1ratamentu| d|etet|c
In pr|ma z| dupa cr|za acuta se adm|n|streza reg|m h|dro zaharat cea| s|ab de musete| sau
sunatoare A doua s| a tre|a z| daca fenomene|e dureroase cedeaza se adauga pa|ne pra[|ta s| supa
muc||ag|noasa de orez D|n a patra z| se |ntroduc a||mente usor d|gest|b||e ne|r|tab||e cu va|oare
ca|or|ca r|d|cata supa de zarzavat cu f|dea crema de |egume cartof| copt| carne de v|ta preparata
raso| sau per|soare unt compot pe|tea sau mere
Dupa externare bo|navu| va t|ne un reg|m de crutare 6 |un| 1an cu |egume cu ce|u|oza f|na fructe
coapte (exc|us ce|e cu coa[a groasa) |aurt branza de vac| cartof| cerea|e f|erte u|e| vegeta| (de
mas||ne) 3040 g]z| pu| peste raso| bors Sunt |nterz|se carnea grasa de or|ce fe| afumatur||e
branza grasa s| fermentata oua|e pra[|te varza gu||||e ceapa nuc||e cond|mente|e |ut|
rantasur||e fa|na pra[|ta s| u|e|u| preparat term|c
Sunt recomandate sucur| de drena[ b|||ar adm|n|strate fract|onat s| |n doze crescute progres|v (de
exemp|u 300 m| morcov + 30 m| sfec|a + 90 m| castravete)

1ratamentu| ch|rurg|ca|
L|t|aza vez|cu|ara nu trebu|e ob||gator|u operata|n faza tu|burar||or d|spept|ce cu un
reg|ma||mentar s| o med|cat|e adecvata bo|nav|| pot f| pus| t|mp|nde|ungat |a adapost de co||ca
hepat|ca s| com||cat||e ||t|aze| vez|cu|are 1otus| |n aceasta faza |a bo|nav| de peste S0 de
an|co||cest|m|a este |nd|cata pentru prof||axa|aune| dereg|ar| ma|egneCand bo|nav| sunSt operat|
|a rece a|egerea momentu|u| operator se poate face cu gr|[a deoarece avem pos|b|||tatea une|
pregat|r| preoperator|| corespunzatoare C buna pregat|re contr|bu|e mu|t |a d|m|nuarea r|scu|u|
operator Co||ca hepat|ca cedeaza de ob|ce| |a med|cat|e |ar cand co||c||e se repeta dev|n pre|ung|te
s| vez|ca se pa|poeaza |nd|cat|a pentru co||cesteocm|e dev|ne ma[ora Iorme|e comp||cate de
co|ec|st|ta (acuta catara|a f|egmonoasa s| gangrenoasa)trebu|e operate |a prezentare dacavez|cu|a
se pa|peaza sau sunt prezente semne|e c||n|ce de |r|tat|e per|tonea|a In absenta cestor semne
c|are de |r|tat|e per|tonea|a sau co|eper|toneu se poate amana |ntervent|a ch|rurg|ca|a dar nu ma|
mu|t de cateva z||e (nu ma| mu|t de 8 10 z||e)daca evo|ut|a c||n|ca sub tratament(repau |a pat
reg|m a||mentar ant|spast|ce punga cu gheata |oca| ant|b|ot|ce)arata o neta ame||orare(
norma||zarea temperaratur|| reg|area tranz|tu|u| |ntest|na| d|spar|t|a treptata a vez|cu|e| sub
rebordu| costa|) In toate ce|e|a|te cazur| |ntervent|a ch|rurg|ca|a trebu|e executata de urgenta
Amanarea |ntervent|e| creste r|scu| operator |ntervent|a ch|rurg|ca|a f||nd mu|t ma| |aboroasa d|n
cauza p|astronu|u| per|co|ec|st|c care se const|tu|e |n t|mp Anestez|a va f| genera|a pr|n |ntubat|e
orotrahea|a oz|t|a bo|navu|u| este decub|t dorsa| cu reg|unea dorso|ombara |n h|perextens|e
1ratamentu| ch|rurg|ca| a| ||t|aze|
Daca se constata ca|cu|| m|grat| |n co|edoc e| vor f| |ndepartat| pr|n bontu| cana|u|u| c|st|c daca
|umenu| perm|te sau pr|n co|edoctom|e transversa|a supraduodena|a

Co|ec|st|ta acuta este cea ma| frecventa comp||cat|e a ||t|aze| b|||are (9S) 1ratamentu| |nd|cat
este ch|rurg|ca| s| se efectueaza |n tre| s|tuat||
1) operat|a de urgenta
2) operat|a precoce
3) operat|a |ntarz|ata

1) Cperat|a de urgenta se adreseaza pac|ent||or care prez|nta |a |nternare o comp||cat|e (perforat|e
co|ec|stopancret|ta) sau |a care boa|a progreseaza rap|d spre stare tox|ca
2) In ma[or|tatea cazur||or se face o operat|e precoce |n pr|me|e 72 ore de |a |nternare |nterva|
necesar pentru prec|zarea d|agnost|cu|u| stab|||rea unu| b||ant e|ementar a| star|| bo|navu|u| s|
pentru un tratament preoperator ant|spast|c ant|b|ot|c s| de reech|||brare h|droe|ectro||t|ca Se
ev|ta |ntervent|a dupa ma| mu|t de 1012 z||e cand |ez|un||e |nf|amator|| per|co|ec|st|ce t|nd sa se
organ|zeze s| d|sect|a dev|ne d|f|c||a s| pr|me[d|oasa
3) Cperat|a |ntarz|ata este rezervata pac|entu|u| cu s|mptome ma| b|ande In aceasta s|tuat|e se
corecteaza ma| |nta| afect|un||e asoc|ate pentru m|csorarea r|scu|u| operator 1ot o operat|e
|ntarz|ata se face pac|entu|u| cu s|mptome usoare s| d|fuze |a care d|agnost|cu| nu este c|ar de |a
|nceput In acest caz se |nterv|ne dupa 68 saptaman| de |a cr|za acuta |n|t|a|a Aceasta abordare a
bo||| neces|ta doua sp|ta||zar| o per|oada ma| |unga de |ncapac|tate f|z|ca s| nu scade semn|f|cat|v
morta||tatea s| morb|d|tatea fata de operat|a precoce
In co|ec|st|ta ||t|az|ca acuta se fac urmatoare|e t|pur| de |ntervent|| ch|rurg|ca|e



Co|ec|stostom|a

Consta |n drena[u| vez|cu|e| |a exter|or pr|n |ntermed|u| unu| tub ezzer s| daca este pos|b||
evacuarea ca|cu|||or Des| nu as|gura v|ndecare poate const|tu| so|ut|a de sa|vare a unu| bo|nav
af|at |n stare grava care nu poate suporta o |ntervent|e ch|rurg|ca|a U|ter|or dupa depas|rea
per|co|u|u| v|ta| |med|at s| ame||orarea star|| bo|navu|u| se va |nterven| ch|rurg|ca|

Co|ec|tectom|a

Lste |ntervent|a ch|rurg|ca|a pr|n care se ext|rpa vez|cu|a b|||ara s| cana|u| c|st|c Interva|u| opt|m de
efectuare este |ntre z|ua a patra s| a saptea de |a cr|za acuta cand procese| p|ast|ce s| aderente|e
per|vez|cu|are nu sau organ|zat |nca
Intervent|a se face cu anestez|e genera|a
Ca|ea de abordare poate sa f|e anterograda sau retrograda pr|ma f||nd preferata pentru ca expune
ma| put|n |a r|scu| |ezar|| ca|| b|||are pr|nc|pa|e
Ingr|[|r||e postoperator|| sunt ce|e ob|snu|te |ntro |ntervent|e pe abdomen Ant|b|oterap|a
cont|nua cu formu|a |n|t|a|a preoperator (se prefera Amp|c|||na) Cresterea morta||tat|| pr|n
co|ec|st|ta acuta este consec|nta varste| avansate sever|tat|| ||t|aze| b|||are cu evo|ut|e |nde|ungata
s| tempor|zar|| ne[ust|f|cate a forme| sa|e acute Avand |n vedere aceste e|emente cat s| faptu| ca
tratamentu| nech|rurg|ca| nu da rezu|tate sat|sfacatoare or|ce ||t|aza b|||ara are |n prezent |nd|cat|e
operator|e

rof||ax|e
rof||ax|a se rea||zeaza ev|tnd abuzur||e a||mentare sedentar|smu|
surmena[u| s| const|pat|a De asemenea prof||ax|a ||t|aze| b|||are tratarea
corecta a tu|burar||or endocr|ne a bo|||or de nutr|t|e |nfect|||e b|||are s|
|ntest|na|e
Urmareste preven|rea factor||or care favor|zeaza apar|t|a afect|un||
1 Dep|starea s| tratarea precoce a |nfect|||or m|crob|ene de vec|natate
2 1ratarea d|sch|nez|e| b|||are s| a d|abetu|u| zaharat
3 Dep|starea s| tratarea ch|rurg|ca|a a ||t|aze| b|||are
4 Combaterea obez|tat||
S 1ratarea afect|un||or endocr|ne s| a tu|burar||or d|n c||max
6 A||mentat|a ech|||brata preparata corespunzator fara exces de gras|me
7 Combaterea tend|nte| de staza b|||ara cu d|eta cea|ur| ape m|nera|e










Cap 2
ngrijiri speciale acordate de asistentul(a) medicala

Asistenta medicala este persoana care poate acorda ingrijiri caliIicate,
cu devotament, posedand conostinte tehnice necesare si avand un simt
al responsabilitatii Ioarte dezvoltat.
Functiile ei se concretizeaza in acordarea acestor ingrijiri competente
persoanelor a caror stare o necesita, tinand cont de nevoile aIective,
spirituale si Iizice si in observarea si comunicarea catre ceilalti
membri ai echipei de ingrijire a conditiilor ce exercita un eIect
important asupra sanatatii pacientului.
Rolurile asistentei medicale constau in:
rol de ingrijire;
promovarea igienei spitalicesti;
organizarea si gestionarea ingrijirilor;
pregatirea si perIectionare elevelor asistente medicale, asistentelor
medicale debutante si cadrele auxiliare;
educarea sanitara a pacientilor si persoanelor sanatoase, avand ca
scop promovarea sanatatii, prevenirea imbolnavilor, ajutorul
vindecarii si recuperare.

4.1. Participarea asistentei medicale la examenul clinic
Asistenta medicala participa la examenul clinic al bolnavului cu
colecistita acuta. Ea va realiza de la inceput un climat de intelegere
intre medic si bolnavi.
Va pregati psihic bolnavul, linistindu-l, explicandu-i cu solicitudine si
Iermitate in ce consta examenul si importanta lui. l ajuta sa se
dezbrace, cu mult tact si Iinete, pentru a nu provoca miscari inutile si
dureroase. Ea are grija ca in timpul examinarii geamurile sa Iie inchise
si sa nu se circule prin camera. Pentru a tine seama de simtul pudorii
bolnavului ea va izola patul unde are loc examenul cu un paravan.
naintea palparii va sIatui bolnavul sa urineze. Asistenta medicala il
va aduce in pozitia adecvata examinarii: decubit dorsal cu bratele
intinse si relaxate de-a lungul corpului, membrele inIerioare indoite
din genunchi, cu musculatura abdominala relaxata. La cererea
doctorului il va rasuci in decubit lateral drept si decubit lateral stang,
aducand in acelasi timp mana la ceaIa. Ea va sta in Iata doctorului, de
cealalta parte a patului si il va servi cu tot ce are nevoie. La terminarea
examenului va ajuta bolnavul sa se imbrace si sa se aseze in pozitia
preIerata (antalgica).


4.2. Conduita de urgenta a asistentei medicale la internarea unui
bolnav cu colica biliara
Asistenta medicala va aseza bolnavul in repaus la pat. Va recolta
sange pentru examenele urgente: numaratoarea leucocitelor,
bilirubinemia, TGO, TGP, ionograma sanguina, rezerva alcalina,
amilazemie, glicemie si urina pentru urobilinogen si pigmenti biliari.
Va pregati medicamente pentru calmarea durerii si instrumentarul
steril necesar, dar nu va administra bolnavului nici un calmant Iara
indicatia doctorului, pentru a nu masca evolutia acuta a bolii sau o
perIoratie.
Asistenta medicala va administra:
antalgice: Algocalmin 4 Iiole/zi sau Iiola Fortral. Daca colica nu
cedeaza va administra Mialgin 100-150 mg la 6-8 ore;
antispastice: Scobutil compus 2-3 Iiole/zi, sulIat atropina 0,5 mg s.c.
de 2-3 ori/zi, Papaverina 4 Iiole/zi, Nitroglicerina sublingual sau
injectabil 1-2 mg (2-4 tablete) la 15-20 minute;
antiemetice: Emetiral supozitoare, Torecan si Plegomazin injectabil;
antibiotice pentru combaterea inIectiei: Ampicilina injectabila 2 g la
4 ore.
Pentru corectarea tulburarilor hidroelectrolitice si acidobazice (in
Iunctie de rezultatele de laborator) asistenta medicala va administra
lichide per oral in Iormele usoare (ceai de musetel, sunatoare) si in
Iormele medii si grave va instala perIuzie cu glucoza 5 sau 10,
tamponata cu 1 U insulina ordinara la 2 g glucoza, in care va
introduce: vitaminele B1, B6, C500, 2 Iiole/zi si solutii de electroliti
(K, Na, Cl-).
Deoarece bolnavul aIlat in criza acuta de colecistita este Ioarte agitat,
asistenta medicala va administra sedative: Hidroxizin, Diazepam,
barbiturice, bromuri, iar pentru reducerea inIlamatiei va aplica punga
cu gheata la nivelul hipocondrului drept.

4.3. Rolul asistentei medicale in recoltarea produselor biologice

Produsele biologice sunt examinate la laborator, iar rezultatele
obtinute au o mare importanta in conIirmarea diagnosticului clinic si
aprecierea: gravitatii evolutiei, aparitiei complicatiilor, eIicacitatii
tratamentului si conIirmarea vindecarii. De aceea asistenta medicala
care lucreaza la patul bolnavului trebuie sa aiba cunostinte teoretice
precise si manualitatea corespunzatoare.
Asistenta medicala va pregati psihic bolnavul, explicandu-i ca orice
recoltare se Iace in interesul lui si dandu-i inIormatii asupra modului
de desIasurare a tehnicii. Ea va avea o evidenta precisa a bolnavilor
care urmeaza sa Iaca recoltari si ii va urmari indeaproape sa respecte
conditiile necesare: sa nu manance, sa nu Iumeze.
La recoltarea produselor asistenta medicala va respecta strict toate
masurile de asepsie, Iolosind un instrumentar steril: seringi si ace de
unica Iolosinta, sonde sterilizate, eprubete curate cu dop sau capac
steril. Orice produs va Ii recoltat in cantitate suIicienta. La Iiecare
eprubeta asistenta medicala va Iace un bon care va contine: numele
bolnavului, numarul salonului si patului, diagnosticul clinic, natura
produsului, analiza ceruta si data recoltarii.
Toate produsele le va transporta cat mai rapid si cu mare grija la
laborator.

Recoltarile eIectuate de asistenta medicala Produsul si modul
derecoltare
Hemoleucograma completa sange, punctie venoasa: 2 ml in sticluta
EDTA
VSH sange, punctie venoasa Iara staza: 1,6 ml pe 0,4 ml citrat de
sodiu
Enzimele serice TGO si TGP sange, punctie venoasa: 5 ml sange
simplu
Amilaze serice sange, punctie venoasa: 5 ml sange simplu
Bilirubinemie sange, punctie venoasa: 2 ml sange simplu
Colesterol lipide totale sange, punctie venoasa: 5 ml sange simplu
Fibrinogen sange, punctie venoasa: 4,5 ml sange pe 0,5 ml citrat de
sodiu
Amilaze urinare 50-100 ml urina de dimineata
Pigmenti biliari, urobilinogen
Tubaj duodenal probe bila A, B, C



4.4. Rolul asistentei medicale in pregatirea explorarilor Iunctionale
Asistenta medicala va pregati psihic bolnavul explicandu-i ca aceste
examene nu-i Iac rau si sunt importante pentru conIirmarea
diagnosticului si instituirea unui tratament corespunzator.
Asistenta medicala ii va explica in ce consta Iiecare examen si ca va
trebui sa stea linistit in timpul desIasurarii lor. l va insoti la sala unde
au loc, il va ajuta sa se dezbrace si sa se intinda comod pe masa de
examinare. La sIarsit il va ajuta sa se imbrace si-l va insoti inapoi la
salon.
Pentru realizarea colectograIiei, asistenta medicala va pregati
bolnavul administrandu-i cu doua-trei zile inainte carbune medicinal
2-3 tablete/zi si ii va eIectua doua clisme evacuatoare cu ser Iiziologic
cu 12 si respectiv 3 ore inainte de examen (la indicatia doctorului).
Asistenta medicala va testa toleranta pacientului la Razebil si daca nu
sunt probleme il va pune sa inghita tabletele cu putin ceai. A doua zi
pacientul va Iace primul Iilm radiologic, asistenta ii va servi la ora 12
pranzul Boyden (5 g ciocolata cu doua galbenusuri de oua Irecate cu
zahar). l va insoti la sala de radiologie unde pacientul va Iace restul
de Iilme la intervale de 30-60-90 minute.
Pentru realizarea colangiograIiei asistenta ii va Iace pacientului doua
clisme evacuatoare cu 12 si respectiv 3 ore inainte. Va testa toleranta
pacientului la Pobilan, urmarind cu atentie aparitia unor eIecte
secundare si avand pregatite la indemana: glucoza, hemisuccinat de
hidrocortizon, romergan, noratrinal si aparat de oxigen. Daca pacientul
tolereaza substanta asistenta o va administra in perIuzie lenta,
supravegand permanent starea pacientului. l va conduce la sala de
radiologie unde va Iace 4 Iilme la 30-60-90-120 minute. Apoi
asistenta ii va servi pranzul Boyden dupa care pacientul va Iace
ultimul Iilm.
Pentru realizarea tubajului duodenal asistenta va pregati psihic
pacientul cu deosebita atentie, obtinand colaborarea lui in timpul
tehnicii. De asemenea il va pregati si Iizic, recomandandu-i sa nu
manance cu 12 ore inainte, iar in dimineta examenului sa scoata
proteza dentara si sa ocupe pozitia sezand pe marginea patului.
Asistenta va pregati si materialele necesare: sonda Einhorn, doua
seringi sterile de 10-20 ml, stativ cu eprubete sterile, tavita renala,
musama si traversa, o perna cilindrica, solutie de sulIat de Mg 33,
Novocaina 2 si 20 ml Bicarbonat de sodiu.
Asistenta va eIectua tubajul duodenal, supravegand permanent
comportamentul Iizic si psihic al pacientului: la aparitia accidentelor
sau incidentelor va interveni prompt.
Daca examenul nu reuseste in maxim trei ore, asistenta va reprograma
pacientul pentru doua zi. Dupa tehnica asistenta va indemna bolnavul
sa-si clateasca gura cu apa, il va conduce inapoi la salon si ii va
recomanda sa stea restul zilei in repaus la pat. Asistenta medicala isi
va reorganiza locul de munca, ducand probele de bila la laborator si
pregatind instrumentele Iolosite pentru sterilizare.

4.5. Rolul asistentei medicale in realizarea unui protocol educativ
pacientului cu colecistita acuta n timpul spitalizarii si la externare
asistenta va explica Iaptul ca pentru prevenirea aparitiei complicatiilor
si a recaderilor el trebuie sa detina o suma de cunostinte care ii vor
permite sa se ingrijeasca singur si sa-si rezolve astIel problema de
sanatate.
nitial asistenta va evalua cunostintele pe care le are pacientul in
momentul respectiv, discutand cu acesta. Apoi va evalua motivatia pe
care o are bolnavul si va gasi un moment propice pentru realizarea
unui plan de educatie.
Asistenta medicala va stabili cu pacientul obiective Ioarte precise pe
care, pana la iesirea din spital, acesta le va atinge in intregime. Pentru
aceasta asistenta medicala va utiliza discutia cu pacientul si Iamilia,
pliante, reviste si demonstratia practica.


Pacientul cu colecistita acuta va cunoaste:
evolutia, tratamentul si complicatiile bolii;
regimul dietetic in cursul spitalizarii;
regimul dietetic de crutare dupa externare cu durata de 6 luni 1 an si
necesitatea unei cure de balneoterapie de 2 ori/an;
respectarea unui program de odihna de 8 ore/noapte;
evitarea eIortului Iizic prelungit;
renuntarea la Iumat si la alcool;
revenirea la control de doua ori/an si ori de cate ori starea lui o
necesita:

Asistenta medicala va comunica si pacientilor ce nu suIera de
colecistita acuta modalitatile si conduita de prevenire a acestei
aIectiuni.

4.6. Rolul asistentei medicale
in administrarea medicamentelor
Asistenta medicala va respecta intocmai toate medicamentele
prescrise de doctor. Ea va cunoaste medicamentele pe care le
administreaza dupa inscriptie, culoare, Iorma; Iiolele ramase goale de
la injectii le va pastra pana la desIasurarea eIectelor lor.
nainte de administrare, asistenta medicala va veriIica calitatea
Iiecarui medicament, aspectul, termenul de valabilitate si integritatea
ambalajului.
Asistenta va respecta cu strictete calea de administrare, dozajul
prescris si va evita incompatibilitatea intre medicamente. Ea va
administra bolnavului doze mici din orice medicament, pe care acesta
le va lua in prezenta ei. l va inIorma pe bolnav asupra eIectului si
reactiilor adverse ale medicamentelor pe care le are de luat.
La administrarea parenterala asistenta va lucra in conditii de stricta
asepsie, Iolosind materiale si instrumente de unica Iolosinta sau
sterilizate. Asistenta va taia si va aspira in seringa toate Iiolele in Iata
bolnavului. Ea va semnala orice intoleranta si reactii adverse
medicului.

4.7. Rolul asistentei medicale in pregatirea preoperatorie a pacientului
pentru colecistectomie
Asistenta medicala va pregati psihic pacientul, explicandu-i cu
cuvinte simple tot ce se va intampla cu el in timpul transportului si la
sala de preanestezie, unde va Ii dus dupa operatie, cand va putea
manca, primi vizite, parasi patul. Asistenta va linisti bolnavul,
asigurandu-l ca anestezia si operatia sunt benigne si ii va da exemplu
de bolnavi operati cu evolutie Iavorabila. i va comunica lui si Iamiliei
data si ora exacta a operatiei si il va asigura pe pacient de prezenta ei
permanenta langa el.


Asistenta medicala va pregati bolnavul prin:

a) Pregatirea generala
Asistenta medicala va nota in Ioaia de observatie bilantul clinic si
paraclinic al bolnavului.

Bilantul clinic va contine: antecedente Iamiliale, patologice si
chirurgicale, varsta, greutatea, temperatura, starea de hidratare, starea
diIeritelor aparate, aIectiunile prezente, valoarea tensiunii arteriale si a
pulsului.

Bilantul paraclinic reprezinta explorarea tuturor aparatelor.

Explorare/Analiza Mod de realizare Valori normale
Sistemul de coagulare:O Timp de sangerareO Timp de coagulareO
Timp Quick (de protrombina)O Timp Howell - Punctie pe Iata
anterioara a lobului urechii- Punctie venoasa 3 ml sange simplu-
Punctie venoasa 4,5 ml sange pe 0,5 ml oxalat Na ` ` 2`-4`6`-
12`12``-16``60``-120``
Elemente Iigurate ale sangelui:O LeucociteO HematiiO TrombociteO
Hematocrit - Punctie venoasa 2 ml sange in sticluta EDTA 4.000-
10.000/mm34-5 mil./mm3250.000-400.000/mm36-46
VSH - Punctie venoasa Iara staza 1,6 ml sange pe 0,4 ml citrat de Na
3-5 mm la 1 ora5-10 mm la 2 ore
Grup si Rh sanguin - Punctie venoasa 2 ml sange simplu sau pe
Iluorura de Na
Aparat respirator:- RadiograIie pulmonara
Aparat renal:v Ureev Creatininav Acid uricv Glicemiev Sumar urina -
Punctie venoasa 4,5 ml sange pe 0,5 ml Iluorura de Na- 50-100 ml
urina de dimineata 20-40 mg0,6-1,3 mg3-7 mg
Aparatul cardiovascular:- EKG
Functie hepatica:v TGOv TGPv Timolv SulIat Zn - Punctie venoasa 5
ml sange simplu- Punctie venoasa 2 ml sange simplu 4-13 U..5-17
U..1,5 U.MacLagan10-40 U.Vernes
ElectroIoreza proteinelor - Punctie venoasa 3 ml sange simplu
Albumine 60Globuline: a1 3-4

a29-11b12-14g15-18 v Fibrinogenv Colesterol totalv
Lipide totalev Tubaj duodenalv EcograIie hepatoabdominalav
ColecistograIiev ColangiograIie - Punctie venoasa: 9ml sange 1 ml
citrat de Na- Punctie venoasa: 5 ml sange simplu- Bila A, B, C. 200-
400 mg150-250 mg400-800 mg
Alte constante:v onograma sanguinav pH-ul sanguinv rezerva
alcalina - Punctie venoasa- Punctie venoasa Iara garou: sange pe
heparina in conditii de stricta anaerobioza sau in seringi perIect etanse
aduse pe ulei de paraIina.- Punctie venoasa: 10 ml sange pe 50 mg
oxalat de K Na135-150mEq/1K3,5-5 mEq/1Ca25-5,5
mEq/1Cl-95-110 mEq/1 7,3-7,457-75 vol CO2

b) Pregatirea locala
Cu o zi inaintea interventiei, asistenta medicala va obliga bolnavul sa
stea in repaus la pat, sa consume un regim usor digerabil, bogat in
lichide. Seara asistenta medicala ii va eIectua o clisma evacuatoare
dupa care el va Iace un dus. Asistenta va rade regiunea abdominala,
daca este paroasa si o va badijona cu antiseptic colorat sau alcool
iodat. La indicatia medicului va administra bolnavului un sedativ
(Diazepam, Fenobarbital). n ziua operatiei asistenta va veriIica ca
dosarul bolnavului sa Iie corect: Ioaia de observatie, analize,
radiograIie. Va supraveghea bolnavul sa nu bea, sa nu manance, sa nu
Iumeze. l va pune sa urineze sau il va sonda vezical (la indicatia
medicului). Va rebadijona regiunea rasa cu antiseptic colorat, dupa
care il va ajuta sa se imbrace o camasa si sosete in picioare. Va
veriIica daca bolnavul si-a scos protezele si bijuteriile. i va veriIica
pulsul, tensiunea arteriala, temperatura si-l va instala conIortabil pe
brancarda, cu perna sub cap si acoperit cu patura. Asistenta medicala
veriIica a doua oara daca are plicul cu toate documentele si va insoti
bolnavul la sala de preanestezie.

4.8. Rolul asistentei medicale in supravegherea postoperatorie a
bolnavului colecistectomizat
Dupa terminarea operatiei, asistenta se va interesa cum a decurs
interventia. Va supraveghea trezirea bolnavului dupa anestezie si
Iunctiile vitale: masoara la Iiecare 15 minute pulsul, tensiunea
arteriala, de asemenea respiratia (ritm si amplitudine), temperatura,
culoarea mucoaselor si a tegumentelor, diureza si le noteaza in Ioaia
de observatie. Permanent va observa aspectul si comportamentul
bolnavului.
Asistenta va supraveghea sonda nasogastrica. La sosirea bolnavului
de la sala, ea va bransa sonda la sursa de aspiratie continua si la
borcanul gradat. Va veriIica buna Iunctionare a sursei de aspiratie,
daca sonda este bine Iixata si aspectul narinei, permeabilitatea sondei
(aspira cu o seringa lichid din cavitate: daca este inIundata asistenta va
introduce ser Iiziologic pe sonda dupa care aspira). Ea va nota in Ioaia
de observatie volumul si aspectul lichidului aspirat. Va observa
permanent conIortul Iizic si psihic al bolnavului.
Asistenta va supraveghea sonda vezicala a bolnavului: sa Iie bine
Iizata cu leucoplast pe coapsa si tubul sa nu Iie comprimat de
membrele inIerioare ale bolnavului, sacul colector va Ii plasat sub
nivelul vezicii. Ea il va goli la 6-8 ore, notand in Ioaia de observatie
cantitatea si aspectul urinii, anuntand doctorului orice semne ale unei
eventuale inIectii (hematurie, urina tulbure, temperatura).
Asistenta va eIectua de mai multe ori pe zi toaleta genitala externa,
respectand conditiile de asepsie. La indicatia doctorului asistenta va
scoate cat mai precoce sonda pentru a preveni inIectia urinara.
Asistenta medicala va supraveghea tubul de dren si plaga operatorie.
Va veriIica tubul sa nu Iie cudat si sa Iie permeabil, notand in Ioaia de
observatie volumul si aspectul lichidului scurs. Dupa 3 zile asistenta
medicala va lua tubul si-l va retrage cativa cmm/zi pana in ziua 6 cand
il va scoate complet la indicatia medicului. Asistenta medicala va
observa zilnic plaga, semnaland doctorului orice semn de complicatie
si va eIectua pansamentul steril al plagii si al oriIiciului din jurul
tubului.
Asistenta va observa de mai multe ori pe zi starea venelor si va
recolta sange, menajandule pentru a repeta: hemoleucograma, VSH,
probele hepatice si in Iunctie de starea bolnavului ionograma saguina.
Asistenta medicala va prepara toate substantele medicamentoase ce
intra in cadrul tratamentului, executa injectiile si monteaza perIuziile.
Va urmari ca perIuzia sa nu se opreasca, sa aiba un debit in jur de 30-
40 picaturi/minut, va observa starea bolnavului in timpul perIuziei,
aparitia unor accidente locale sau Ienomene generale, intervenind
prompt in Iunctie de situatie. Asistenta va calcula bilantul hidric al
bolnavului.





Cap 3

Concept de nursing
DeIinirea proIesiei de asistent medical
DeIinirea conceptului de nursing
Scurt istoric al teoriilor , conceptelor si modelelor de nursing
Sisteme de ingrijiri de sanatate
DeIinirea starii de sanatate si de boala
Preventia primara, secundara si tertiara
Rolul asistentei medicale in mentinerea starii de sanatate si prevenirea
imbonavirilor
Educatia pentru sanatate Modalitati practice de realizare a planului
de educatie pentru sanatate

ProIesia de asistent medical /nursa a avut de-a lungul anilor
numeroase diIicultati in recunoasterea ei .Cunoscuta si chiar
practicata din perioada preistorica 'arta de a ingriji are un caracter
universal , dar recunoasterea ca proIesie s-a produs la jumatatea
secolului al XX-lea.
ProIesia de asistent medical/ nursa in lexicul anglo-saxon reprezinta
in egala masura stiinta si arta, nursingul cunoscand in lunga sa
perioada de evolutie 3 etape distincte :
Un sistem de ingrijiri bazat pe vindecatorii traditionali si
autoingrijire , cu interpretarea Ienomenelor legate de boala prin
prisma traditiilor religioase si culturale ale Iiecarei comunitati
in parte ; in epoca primitiva nu gasim nici medici , nici nurse
A 2-a etapa de dezvoltare a ingrijirilor de sanatate apare odata
cu crestinismul ; crestinismul insuIla in persoana care ingrijeste
devotament , caritate si simtul datoriei . S-au creat primele
centre de primire destinate bolnavilor si saracilor ,
institutionalizarea subliniind Iunctia de ajutor social a
nursingului punandu-se accent pe dispensarizarea ingrijirilor
corporale si psihice .
A 3-a etapa este legata de dezvoltarea sociala si economica ,
etapa in care monopolul religios si / sau al actiunilor caritabile
din sec al XX- lea a Iost detronat .n mai toate tarile lumii au
aparut scoli pentu pregatirea asistentelor medicale si a
personalului auxiliar
Secolul XX cauta sa deIineasca cat mai exact termenul de nursing/
nursa plecand de la deIinitia simpla in care nursa este proIesionistul
care hraneste , incurajeaza si protejeaza o persoana, Iiind pregatita
pentru a ingriji bolnavi , raniti si batrani .
1 Etimologic cuvantulnursa este Iolosit ca substantiv si deriva din
latinesculnutrix care inseamna mama adoptiva.
n anul 1899 a luat Iiinta Consiliul nternational al Nurselor care
are ca scop imbunatatirea ingrijirilor de sanatate si a conditiilor de
lucru , proIesia de nursa Iiind direct legata de societate . n prezent
practicarea proIesiei de asistent medical / nursa se Iace cu
exigente sporite . Nursingul este o activitate complexa , nursa trateaza
pacientul complex , bio-psiho-social in vederea asigurarii unei stari
perIecte de bunastare Iizica , psihica si sociala .OMS deIineste
sanatatea individuala ca si stare de bine completa din punct de
vedere Iizic , mintal si social si nu numai absenta bolii sau inIirmitatii
.Deci datorita coplexitatii , nursingul s-a transIormat de-a lungul
anilor dintr-o meserie in proIesie , in care vocatia este inlocuita de
proIesionalism .
Deontologia ca stiinta a indatoririlor proIesionale ( comportamentului
proIesional ) s-a constituit in cadrul proIesiunii medicale din cele mai
vechi timpuri .Ea a aparut ca o necesitate in medicina , deoarece pe
langa insusirea unor norme tehnice de comportament , aceasta
proIesiune a obligat intotdeauna la insusirea unor norme etice Iara de
care succesul proIesional nu poate Ii asigurat .
Sunt cunoscute cele zece cerinte ( Decalogul ) ale personalului sanitar
elaborate de Masci si anume :
1. Onoreaza pe bolnavul tau de orice varsta ar Ii : copil , tanar
sau batran. Cand a ajuns in mainile tale este o Iiinta Iara aparare
care nu are alta arma de sustinere decat apeland la stiinta si
caritatea ta.

2.Da aceeasi stima si atentie saracului ca si bogatului . n
dragostea de oameni , saracul sa se simta bogat . Respecta
nuditatea maladiei , spectacolul mizeriei si al suIerintei.
3.Respecta nobila ta misiune incepand cu insasi persoana ta ; sa

nu o proIanezi . Poarta-te demn . constiincios , cu omenie . Nu
specula pe bolnav, caci proIesia ta nu e ca oricare alta .
SacriIiciul tau , ajutorul tau pot Ii pretuite ca o meserie
obisnuita .
4.Oboseala ta sa Iie luminata de credinta si de dragoste .Atunci
cand stiinta nu mai poate Iace nimic , bunatatea ta , purtarea ta
sa sustina pe bolnav.nvinge greutatile inerente proIesiunii tale ,
stapaneste supararea si nerabdarea ta , gandeste-te ca cel
suIerind este dezarmat , Iara putere si are nevoie de ajutorul si
ingrijirea ta.

5.Sa nu umilesti niciodata pe bolnav , care si asa e umilit de boala lui .
Oricare ar Ii boala sa nu pronunti cuvantul deznadejdii . Sa nu distrugi
la nici-un bolnav iluzia vindecarii , chiar daca ar Ii vorba de un
muribund. Sunt oameni care au nevoie sa-i intovarasesti pana la
ultima lor clipa pentru a nu-i lasa sa ghiceasca sIarsitul
6.Sa nu uiti niciodata ca secretul ce ti se incredinteaza in ceea ce
priveste o maladie este ceva sIant , care nu poate Ii tradat sau
destanuit altei persoane . ProIesiuena ta este un sacerdotiu . Nu
trebuie sa Iaci deosebire de casta sociala , de credinta
religioasa. naintea ta toti sa Iie tratati deopotriva , caci toti
oamenii sunt tratati deopotriva de legile Iirii
7.Sa nu vezi in ingrijirea bolnavilor tai o povara ,corvoada.

Acest sentiment ar ingreuna exercitiul meseriei tale . nvata sa
cunosti bolnavii tai si sa-i intelegi in Ielul lor de a cere ceva
cand au nevoie de ajutorul tau , cand au nevoie de somn , de
odihna , de mancare . DeIectele , pretentiile , toanele bolnavilor
sunt datorate suIerintei . La Iel ai Ii si tu cand ai Ii bolnav
8.Niciodata Iata de bolnav sa nu te arati neincrezaor in reusita
tratamentului Mentine-i speranta , credinta . Fa ca bolnavul sa nu sa
simta singur , izolat . Daca a suIeri e geu , a suIeri singur
e incomparabil mai greu . Poarta-te astIel ca bolnavul sa Iie
sigur ca are in tine un sprijin . Da-i curaj cand il vezi trist ,
amarat , disperat.
9.Nu ajunge numai bunavointa , ci se cere si stiinta in ingrijirea
bolnavilor. Zilnic se descopera noi mijloace pentru alinarea
suIerintelor . Nu te multumi si nu te margini numai la stiintele
si cunostintele ce le-ai dobandit in scoala . mprospateaza-le mereu .
nvata mereu .Citeste mereu carti si reviste medicale.
10.Nu discuta si nu contrazice niciodata prescriptiile medicale in
Iata bolnavului .i risipesti increderea in medicina , ii distrugi
speranta in vindecare

Responsabilitatile esentiale ale asistentului medical sunt mentionate
ulterior si de o serie de organizatii. Codul deontologic al asistentilor
medicali / nurselor se suprapune conceptului de nursing , care consta
in :
Promovarea / pastrarea sanatatii
Restabilirea sanatatii
nlaturarea suIerintei
ngrijirile pentru sanatate sunt acordate individului , Iamiliei si
colectivitatilor , activitatea asistentului medical Iiind in interrelatie cu
a celorlalti proIesionisti din sanatate .
Domeniile Nursingului
storicul medicinei , nursingului se contopeste cu istoria dezvolarii
societatii umane cu perioadele sale de progres , stagnare sau declin ,
care s-au inIluentat reciproc , cunoasterea lor Iiind necesara nu numai
pentru a cinsti memoria inaintasilor ci si pentru ca acei care nu tin
minte trecutul sunt condamnati sa-l repete , Santayana . Medicina a
Iost initial dominata de magie , actele terapeutice bazandu-se pe
ritualuri religioase si pe instincte , preocuparea dominanta Iiind
disparitia durerii .Papirusurile egiptene din 1600 inainte de Hristos
prezinta ingrijirea plagilor, incizia abceslorsi imbalsamarea
cadavrelor . n Grecia antica , medicina este inIluentata de cea
egipteana prin intermediul Ienicienilor.Apar o serie de scoli medicale
in Rodos , Kos ,Knidos , care se ocupau de prevenirea (zeita Hygeia )
si tratarea bolilor ( Zeita Panakeea). Hippocrat( 460-375 in.Hr.)
considerat parintele medicinei a intemeiat scola din Kos si pe langa
juramant care cuprinde aspecte deontologice valabile si in ziua de azi
a scris in peste 60 volume , pe specialitati : anatomie , Iiziologie ,
medicala , ortopedie , chirurgie , etc . inIormatii de specialitate care
au Iost baza unor descoperiri stiintiIice ulterioare .
Florence Nigthingale a elaborat pe baza doctrinei deontologice
hipocratice conceptia proIesionala si responsabilitatile proIesiei de
asistent medical/nursa sub IormajuramantuluiproI esional al celor
care acorda ingrijiri medicale:Ma angajez solemn in Iata lui
Dumnezeu si-n prezenta acestei adunari sa duc o viata integra si sa-mi
indeplinesc cu credinta indatoririle proIesiei mele . Nu voi lua si nu
voi administra nici un remediu periculos.Voi Iace totul pentru
cresterea proIesiunii mele si voi pastra cu o totala discretie lucrurilor
private care-mi vor Ii incredintate si toate secretele de Iamilie ,pe care
practica serviciului meu mi le va Iace cunoscute .Voi ajuta din toate
puterile mele si in mod cinstit medicul in munca sa si ma voi dedica
bunastarii celor care sunt lasati in grija mea. Deci astIel a debutat
procesul de Iormare proIesionala a asistentelor medicale , dar cu o
raspundere limitata .Progresele medicinii au dus insa si la modiIicarea
continutului proIesiei , medicii delegand o parte din sarcinii surorilor
medicale ; activitatea nu se mai centreaza pe pacient , ci pe sarcinile
care trebuiau indeplinite ,Ulterior dezvoltarea rapida a stiintelor
medicale , a tehnicii a generat deplasarea activitatii catre partea
tehnica , cu devalizarea ingrijirilor si trecerea lor in sarcina
ajutoarelor necaliIicate. Gravur german din 1682 reprezentnd
medicul vizitnd bolnavii din salonl unui spital .
Dezvoltarea unitatilor spitalicesti , ca unitati de ingrijire a bolilor
grave ,accesibile tuturor categoriilor sociale a condus a aparitia
Nursingului Clinic, care este practicat si in ziua de azi.Practica
nursingului include si alte domenii , cu orientare particulara spre
anumite categorii de aIectiuni sau anumite comunitati cu nevoi
speciIice de ingrijire , ca de exemplu :
ngrijirea la domiciliu a pacientilor pe termen scurt
Nursingul industrial
Nursingul militar
ngrijirea gravidelor si lehuzelor
ngrijirea nou-nascutilor
ngrijirea pacientilor cu boli incurabile , in stadii terminale , tip
hospice
ngrijirea pacientilor cu dizabilitati Iizice sau psihice
Domeniile de interes si perspectivele in dezvoltarea nursingului
includ:
ngrijirile acordate in T si-n situatii de urgenta
Nursingul geriatric, datorita cresterii sperantei de viata a
populatiei
ngrijirile de tip hospice datorita cresterii numarului de
persoane suIerinde de aIectiuni incurabile
DeIinitia Nursingului Comunitar,ANA ( North American Association)
Are scopul de a mentine si stimula sanatatea populatiei Iiind o
sinteza a practicii de nursing
ngrijirile au caracter continuu
ngrijirile sunt orientate aspra individului , Iamiliei , grupului si
contribuie la sanatatea populatiei prin interventiile nursei asupra
mediului Iizic , social si aIectiv al acestora . Putem spune ca
nursingul este vechi de cand Iamilia dar adevarata sa
prezenta la nivel international apare catre sIarsitul sec XX, cand
Iemei vizionare din dorinta de a obtine un statut social au reusit sa
uneasca si sa constitie prima organizatie internationala pentru Iemei ,
in 1893 la Congresul Mondial al Reprezentantelor Femeilor , de la
Chicago.Unirea nurselor a avut loc putin mai tarziu si anume in 1899
la Londra cand a Iost creat Consiliu nternational al Nurselor
.Strategiile de Iunctionare ale nurselor s-au inbogatit cu directii noi
privind o stare de sntate mai buna pentru indivizi si comunitate ,
promovarea igienei sociale si a sanatatii publice , precum si
eleborarea unui limbaj comun in nursing. Virginia Henderson
(n.1897)va publica chiar un volum cu titlul
,Principiile de baza ale nursingului, volum in care apare sioprim a
deIinitie a nursei :Iunctia unica a nursei consta in a ajuta persoana
bolnava sau sanatasa pentru indeplinirea acelor activitati care
contribuie la sntate sau recastigarea ei( sau la o moarte impacata ,
linistita ) pe care le-ar Ii indeplinit Iara ajutor daca ar Ii avut puterea ,
vointa si cunostinta necesara.Ulterior M.Kihg (n.1923) introduce 3
sisteme dinamice ce interactioneaza si anume :
1. individul
2. grupurile
3. societatea
SSTEME DE NGRR DE SNTATE (SS)

n ,Raportul asupra sanatatii in lume -2000 OMS deIineste sistemul
de sanatate , totalitatea organizatiilor , institutiilor si resurselor
consacrate ameliorarii sanataii. Finantarea unui sistem de sntate se
reIera la modul cum sunt colectate Iondurile necesare desIasurarii
activitatii in sectorul sanitar , precum si modaliatea de alocare si
uitlizare . Din punct de vedere al adminstrariiIondurilor exista doua
mari tipuri de asigurari sociale de sanatate si anume :
asigurari sociale de sanatate adminsistrate de guvern , prin
agentii guvernamentale
asigurari sociale de sntate administrate de casele de
asigurari , publice sau private
Exista cinci modalitati principale de Iinantare a sistemelor de ingrijiri
de sanatate, cu avantaje si dezavantaje,si anume :
1.Iinantarea de la bugetul de stat
2.Iinantarea prin asigurari sociale de sntate
3.Iinantarea prin asigurari private de sntate
4.Iinantarea prin plati directe
5. Iinantarea comunitara
Nu exista o deIinitie unica , ci o pluralitate de deIinitii , pluralitat care
tine de cunostintele acumulate , de dinamica si speciIicul valorilor
culturale si pentru ca sanatatea are un caracter procesual , evolutiv. n
lista larga adeIinitiilor se Iolosesc mai multe criterii .
DeIinitia sanatatii individuale elaborata de OMS :stare de bine
completa din punct de vedere Iizic, mintal si social si nu numai
absenta bolii sau inIirmitatii iar Sanataea grupurilor umane poate Ii
deIinita ca o sinteza a sanatatilor individuale apreciata intr-o viziune
sintetica , globala ( ecosistemica).
Concluzii


















Cap 4
Prezentare si urmarirea practica a procesului nursing
CAZuL CLlnlC nr 1

8olnavul LM in vrsL de 43 anl se prezlnL la camera de gard plngndu
se c dlmlnea(a la Lrezlre are un gusL amar in gur ;l senza(le de ru Ll ne relaLeaz
c de;l nu face abuz il place s mnnce blne prefernd carne grslml pr[ell frl;c
smnLn ueseorl ne spune paclenLul are arsurl la sLomac sau balonrl ln urma unul
examen medlcal ce l se face observm c acesLa prezlnL o [en dureroas in
hlpocondrul drepL o resplra(le de 23/mln puls 62 bLl/mln 1A 140/40 mm Pg
ue profesle facLor po;Lal paclenLul ne relaLeaz c deseorl a[unge acas oboslL
exLenuaL avnd in vedere condl(llle de munc eforLul flzlc depus ;l deplasrlle
zllnlce
ulvor(aL de 3 anl bolnavul locule;Le cu una dln fllcele sale aclenLul ne mal
povesLe;Le c de dou zlle esLe consLlpaL fapL care sa mal inLmplaL in ulLlma
perload 8olnavul esLe o persoan rellgloas mergnd orl de cLe orl are ocazla la
blserlc cu fllcele sale aclenLul ne relaLeaz c dln cauza unor probleme de servlclu
in ulLlmul Llmp nu poaLe dorml ;l nu se poaLe odlhnl Ll nu are in LrecuL decL o
opera(le de apendlclL la vrsLa de 18 anl grup sanguln 0(l) ;l nu prezlnL alergll

Lxamene parac||n|ce | rezu|tate|e acestora
PemaLll43 mll/mm
3

LeucoclLe10000/mm
3

vSP7 mm/1h
Cllcemle90 mg
Pemoglobln43
1romboclLe380000/mm
3

ColesLerol LoLal260/mg
llbrlnogen300 mg
1CC7ul
1C12ul
8lllrubln LoLal18 mg
8lllrubln dlrecL034 mg
8lllrubln lndlrecL126 mg
uree30 mg
CreaLlnln09 mg
Acld urlc32 mg
Amllaze serlce300ul/1
Amllaze mlnore6000ul/1

La lnLernare se mal consLaL c LemperaLura esLe de 368
o
C dlureza de 1200 ml
mlc(lunl flzlologlce


Nevo| pr|or|tare perturbate

I Nevo|a de a bea | de a mnca


A Semne de dependen
uurerl in hlpocondrul drepL
Cboseal la eforL
AllmenLa(le necorespunzLoare
Consum rldlcaL de allmenLe grase
CusL amar arsurl eplgasLrlce balonrl


8 Sursa de d|f|cu|tate
uaLorlL necunoa;Lerll prlnclplllor allmenLare


C rob|ema
AllmenLa(la lnadecvaL prln deflclL


D Cb|ect|ve
aclenLul s cunoasc ;l s respecLe prlnclpllle unel allmenLa(ll corecLe in
decurs de 48 ore


L Ac|un|
1 no n tol ptopt
ll expllc paclenLulul prlnclpllle unel allmenLa(ll corecLe
ll inv( valoarea nuLrlLlv a allmenLelor
Con;LlenLlzez paclenLul asupra lmporLan(el reglmulul allmenLar in
men(lnerea snL(ll sale
Lxplorez gusLurlle ;l oblcelurlle allmenLare ;l in func(le de acesLea il
inLocmesc un reglm allmenLar
lac bllan(ul llchldelor lngeraLe ;l al celor ellmlnaLe
AdmlnlsLrez medlca(la prescrls de medlc impoLrlva arsurllor
balonrllor ;l senza(lel de grea(
SLabllesc cu paclenLul un orar de mese regulaLe
ll sfLulesc s evlLe consumul de allmenLe ;l llchlde recl
2 no n tol Jeleqo
erfuzll cu glucoz 3 1300 ml/zl
Algocalmln 3 flole/zl
apaverln 4 flole/zl
vlLamlna 8
1
8
6
C
200
cLe 2 flole/zl
ScobuLll compus 1 flol la 8 ore


I Lva|ur|
aclenLul a in(eles neceslLaLea reglmulul allmenLar ;l prlnclplle unel allmenLa(ll
corecLe
A lngeraL in 24 ore 1300 ml llchlde ;l a ellmlnaL 1200 ml
8especL dleLa adecvaL de proLec(le a flcaLulul ;l coleclsLulul



II Nevo|a de a e||m|na


A Semne de dependen
ConsLlpa(le
ManlfesLrl prln sLare de dlsconforL
8alonrl


8 Sursa de d|f|cu|tate
AllmenLa(le necorespunzLoare


C rob|ema
ConsLlpa(la


D Cb|ect|ve
aclenLul Lrebule s alb un LranzlL lnLensLlnal in llmlLe flzlologlce (24 ore)


L Ac|une
1 no n tol ptopt
ueLermln paclenLul s lngere o canLlLaLe suflclenL de llchlde
Servesc paclenLulul ceal neindulclL cldu( sup de morcovl in a;a fel
incL in prlmele 2448 ore s alb o allmenLa(le llchld
SLabllesc paclenLulul orar de exercl(ll flzlce
SLabllesc un orar regulaL al allmenLa(lel in func(le de acLlvlL(lle lul
SfLulesc paclenLul s evlLe allmenLele bogaLe in flbroase
urmresc ;l noLez in foala de observa(le conslsLen(a ;l frecven(a
scaunelor
AdmlnlsLrez la lndlca(la medlculul laxaLlve
2 no n tol Jeleqo
SupozlLoare cu gllcerln 1 supozlLor
LaxaLlv 1 dra[eu seara


I Lva|ur|
aclenLul a avuL 2 scaune in prlmele 36 ore lar in a 4 zl ;la recpLaL LranzlLul
lnLesLlnal 3 scaune/zl
ulureza esLe normal de 1300 ml



III Nevo|a de a se od|hn| | de a dorm|


A Semne de dependen
ulsconforL la Lrezlre
ll esLe Leam de boala sa
Are probleme la servlclu
Anxlos apaLlc
lnsomnle
llcLlseal ;l nervozlLaLe
Scderea puLerll de concenLrare


8 Sursa de d|f|cu|tate
robleme de servlclu
1eama de boala sa
C rob|ema
lnsomnle relaLlv


D Cb|ect|ve
aclenLul s alb un somn normal conform neceslL(llor sale ;l s dlspun de
un program de odlhn


L Ac|un|
1 no n tol ptopt
lnLocmesc un orar corespunzLor de odlhn ;l somn
ulmlnuarea anxleL(ll penLru exprlmarea senLlmenLelor ;l emo(lllor
Lduc bolnavul penLru pracLlcarea meLodelor de relaxare ;l desLlndere
ll dlmlnuez lnconforLul aslgurndul un medlu adecvaL cL mal aproape
de oblcelurlle pracLlcaLe la domlclllu
ll ofer o can cu lapLe cald seara inalnLe de culcare
AdmlnlsLrez LraLamenLul medlcamenLos la lndlca(la medlculul
2 no n tol Jeleqo
lenobarblLal 6 mg/kg corp la 24 ore
LxLraveral 12 comprlmaLe la nevole


I Lva|uare
aclenLul asculL muzlc inalnLe de culcare
ll place s bea lapLe cald seara
A inv(aL Lehnlcl de relaxare
A dormlL 6 ore in a doua noapLe
Are somn llnl;LlL neaglLaL fr vlse