Sunteți pe pagina 1din 15

CUPRINS

. . . we have witnessed the appearance of new and unforeseen disease threats, such as a virulent strain of avian influenza that attacks humans, a human variant of mad cow disease, and new drug-resistant forms of Staphylococcus aureus. The emergence of these threats reminds us that we must not become complacent. We must never underestimate the power, destructiveness, and endless adaptability of infectious microbes.1 Jeffrey P. Koplan, M.D., M.P.H., Director, Centers for Disease Control and Prevention, 1998.

(am fost martori la aparitia unor boli noi si neasteptate, precum valul neasteptat al gripii aviare care ataca oamenii, varianta umana a bolii vacii nebune si a noi forme rezistente la medicamente a Staphylococcus aureus. Aparitia acestor amenintari nu trebuie sa ne lase nepasatori. Nu trebuie niciodata a subestimam puterea, capacitatea de a distruge si nesfarsita adaptabilitate a acestor microbi infectiosi. - Jeffrey P. Koplan, M.D., M.P.H., Director, Centrul pentru controlul si prevenirea bolilor, 1998)

O data cu aparitia agentilor antimicrobieni, multi oameni au crezut ca bolile infectioase vor fi eliminate curand si vor ramane doar in istoria medicinei. Intr-adevar, in anii de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial au aparut sute de agenti chimioterapici, dintre care multi sunt puternici, siguri si eficienti nu numai impotriva bacteriilor, ci si impotriva rusurilor, fungilor si parazitilor. Totusi, in prezent ne dam seama ca, in paralel cu dezvoltarea agentilor antimicrobieni, microbii siau dezvoltat capacitatea de a eluda cele mai bune strategii ale noastre si de a contraataca cu propriile lor strategii de supravietuire. Boli despre care s-a crezut ca au fost aproape eradicate din lumea dezvoltata tuberculoza, holera si reumatismul articular acut, de exemplu au revenit cu o noua ferocitate. Agentii infectiosi recent aparuti si descoperiti par a veni in contact cu oamenii datorita schimbarilor din mediul inconjurator si datorita deplasarilor populatiei. Multi din acesti agenti au fost descoperiti doar in ultimele decenii. Din pacate, complexitatea anumitor boli precum Chagas si dengue, depasesc capacitatile de prevenire si control care pot fi obtinute prin vaccinare si medicamente antimicrobiene. Virusul Ebola, hantarusurile, agentul erlichiozei granulocitare umane si retrorusurile ( HIV), ne umilesc in ciuda cunostintelor aprofundate despre patogeneza lor pana la nivel molecular. Rolul agentilor infectiosi in etiologia unor boli despre care se credea initial a fi neinfectioase este recunoscut din ce in ce mai mult. De exemplu, s-a aratat recent ca Helicobacter pylori joaca un rol in dezvoltarea ulcerului si poate chiar a cancerului gastrointestinal. Virusul papilomei pare sa fie, la om, cauza cea mai importanta de cancer cercal invaziv. Un nou herpes uman (HHV-8) pare sa fie cauza majoritatii cazurilor de sarcom Kaposi. Virusul Epstein-Barr este cauza probabila a unor limfoame si poate avea rol in aparitia bolii Hodgkin. Exista posibilitatea ca si alte boli a caror cauza nu se cunoaste, cum ar fi poliartrita reumatoida, sarcoidoza sau bolile inflamatorii ale intestinului, sa fie de fapt boli infectioase. Gripa aviara ( H5N1), alte boli infectioase recent aparute si altele deja cunoscute (malaria, dengue, tuberculoza ) sunt printre cele mai mari provocari in domeniul sanatatii. Bolile infectoase provoaca probleme personale significante, disturband habitatul uman. Conform statisticilor, bolile infectoase cauzeaza o treime din bolile si decesele globale, in principal in tarile in curs de dezvoltare in care reprezinta factorul principal al mortalitatii. Datorita cresterii mobilitatii produselor si persoaneleor, bolile care apar in zone izolate se pot raspandi pe continente diferite intr-un interval extrem de redus. Desi bolile infectioase care s-au manifestat recent au determinat o reactie rapida, multe boli infectioase, in special cele care afecteaza indivizii cu putine resurse financiare, au fost neglijate.. Persoanele care traiesc in saracie sufera adeseori in urma marginalizarii politice si a traiului in zone degradate. Adeseori acestor persoane le lipsesc cunostintele si oportunitatile de a profita de ingrijiri medicale sau de a se proteja de bolile infectioase. Comunitatile vulnerabile din tarile in curs de dezvoltare nu sunt la fel de protejate de programele de preventie a bolilor precum cele din tarile din esalonul superior. Suprapopularea si conditiile proaste de trai ii fac pe cei care traiesc in saracie sa fie victimele predilecte ale bolilor infectioase precum tuberculoza si holera. Din cauza accesului limitat la serviciile medicale, boli care altminteri sunt tratabile, precum malaria si tuberculoza, devin fatale. Nutritia deficitara este de asemenea unul dintre cei mai importanti factori de risc pentru boli precum infectiile respiratorii, tuberculoza si pojarul. HIV/AIDS care a cauzat milioane de decese in ultimele doua decade, se alatura altori boli care apar/ reapar si schimba irevocabil modul de evolutie al bolilor. Alimentate de rezistenta impotrivaantibioticelor si de prescrierea unor medicamente ineficiente, boli care s-a crezut ca sunt sub control rabufnesc cu o putere sporita.

1. Bolile infectioase O privire de ansamblu


Bolile infectioase omoara peste 11.000.000 persoane intr-un an si afecteaza vietile a numerosi alti indivizi. Virtual toate decesele datorate bolilor infectioase intervin in tari slab si intermediar dezvoltate. In aceste tari, 22% din decese sunt cauzate de: infectiile respiratorii din segmentul inferior, HIV, boli diareice, tuberculoza si malarie. La polul opus sunt situate tarile cu un venit ridicat, in care singura boala din topul 10 al bolilor mortale este reprezentata de infectiile respiratorii ale segmentul inferior care acopera 4% din numarul total al deceselor. 2

In tarile cu un venit mediu sau scazut, trei boli infectioase sunt in topul cauzelor decesului persoanelelor intre 15 si 59 ani: HIV/SIDA omoara 2 milioane pe an, tuberculoza (TB) e cauza deceselor a 1 milion de persoane pe an si infectiile tractului inferior respirator omoara 300.000 pe an. In tarile cu un venit superior, bolile infectioase nici macar nu intra in topul primelor 10 boli care cauzeaza decesul persoanelor adulte. Africa si cele mai multe tari din Asia prezinta cele mai multe cazuri de TB. Bangladesh, China, India, Indonesia, si Pakistan impreuna contorizeaza jumatate din cazurile nou aparute in fiecare an. Populatia din zona Sub-Sahariana a Africii sufera intr-un procent disproportionat din cauza bolilor infectioase. Aceasta este regiunea cea mai afectata de HIV/AIDS care cauzeaza un deces din cinci. Bolile infectioase raman cauza principala a decesului copiilor in tarile in curs de dezvoltare: sapte boli din top 10 al bolilor care cauzeaza decesul copiilor sub 14 ani, sunt boli infectioase care determina moartea a 6.5 milioane de copii pe an. Mamele insarcinate care sufera de malarie de regula nasc copii subponderali, sau copii se pot naste cu diverse probleme. Pneumonia, care este responsabila pentru 14% din numarul total al deceseloir copiilor sub 14 ani, poate afecta permanet buna functionare a plamanilor. Infectiile cauzate de viermi cauzeaza: anemia, dureri cronice si subnutritie. Bolile de piele pot desfigura, cauza dizabilitati sau pot genera anumite simptome (ca o mancarime insuportabila) care duc la diminuarea calitatii vietii si pot cauza izolarea sociala. Copii si femeile sunt cei mai susceptibili la impactul bolilor infectioase. Copii din tarile in curs de dezvoltare, carora le lipseste o nutritie echilibrata, pot de asemenea sa nu aiba acces la vacinurile contra pojarului sau la simple interventii contra bolilor diareice. Copii, de asemenea, mor in procentajul cel mai mare din cauza malariei. Femeile reprezinta peste 50% din persoanele bolanave de HIV si, printre adulti, femeile insarcinate sunt in cel mai mare pericol din cauza malariei. Repercursiunile acestor boli despasesc statisticile privind mortalitatea. Saracia nu este doar ceea ce caracterizeaza circumstantele in care infectia are loc, dinpacate formeaza un ciclu care este exacerbat de productivitatea scazuta, de educatia care nu poate fi finalizata si de costuri ridicate pentru ingrijire acare afecteaza bolnavul si familia care il sustine. Comunitatile si societatea poarta, de asemenea, o povara economica deoarece cei bolnavi trebuie ingrijiti. Boli precum HIV/AIDS, malaria si tuberculoza afecteaza persoanele aflata in primele stadii productive ale vietii, pe cand pneumonia si bolile diareice adeseori scurteaza vietile copiilor care nu au implinit inca 5 ani. Numeroase boli determina retragerea copiilor de la scoli, lasand o generatie needucata. Frica si ignoranta ii stigmatizeaza pe cei care sufera de boli precum HIV, si tuberculoza, ignorand vizibila nevoie de asistenta sociala si economica a cestor persoane.

2.

Boala infectioasa - Definitie. Cauze

O boala infectioasa este o stare de discomfort evidenta clinic, stare cauzata de prezenta unorr agenti microbiali patogenici, inclusiv virusi patogenici, bacterii patogenice, fungi, protozoari, paraziti multicelulari si proteine aberante cunoscute ca prioni. Acesti patogeni pot provoca boli animalelor/ plantelor. Infectiile patologice sunt denumite si boli comunicabile sau transmisibile datorita potentialului lor de transmitere de la o persoana/ specie la alta prin intermediul unui agent de tramsmitere. Transmisia unei boli infectioase poate interveni prin una sau mai multe cai, inclusiv contact fizic cu indivizi infectati. Agentii infectiosi pot fi transmisi si prin lichide, mancare, fluide ale corpului, obiecte contaminate, inhalare. Bolile transmisibile in urma contactului cu o persoana bolnava sau cu secretiile ei, sau obiecte atinde de acestea, sunt numite si boli contagioase. Bolile infectioase( comunicabile) care necesita o ruta de infectie specializata, precum transmisie prin sange sau ac, transmisie sexuala, nu sunt de obicei privite ca contagioase asa incat carantina victimeleor nu este necesara.

Termenul infectare descrie abilitatea unui organism de a intra, a supravietui si a se multiplica intr-o gazda, cat timp infectabilitatea unei boli indica cat de usor este transmisa boala respectiva unei alte gazde. O infectie nu este sinonima cu o boala infectioasa, deoarece o infectie nu provoaca importante simptome clinice si nu reduce functiile organismului gazda. Microorganismele care sunt capabile sa cauzeze boli sunt numite patogene. Desi microorganismele care cauzeaza boli primesc mult mai multa atentie, este important sa se constientizeze faptul ca majoritatea microorganismelor nu cauzeaza boli. De fapt, majoritatea ofera protectie impotriva microorganismelor nocive deoarece sunt in competitie cu acestea pentru resurse, ceea ce previne cresterea acestora. Un patogen adevarat este un agent infectios care cauzeaza boli in virtual orice gazda disponibila. Patogenii oportunisti sunt agenti potential infectiosi care cauzeaza relativ rar boli indivizilor cu sisteme imunitare sanatoase. Bolile cauzate de patogenii oportunisti apar, in genere, in cadrul unor anumite grupuri: batrini( sisteme imunitare slabite), pacienti care sunt tratati de cancer prin chemoterapie ( care afecteaza sistemul imunitar), sau persoane care au SIDA sau sunt HIVpozitivi. Un important indiciu in intelegerea efectului HIV asupra sistemului imunitar a fost observarea unui tip rara de pneumonie cauzat de Pneumocystis carinii, un organism care cauzeaza boala doar persoanelor a caror sistem imunitar este afectat intr-o mare proportie. Termenii infectie si boala nu sunt similari. O infectie rezulta cand un patogen invadeaza si incepe sa se multiplice intr-o gazda. Boala rezulta doar daca si cand, ca o consecinta a invaziei si replicarii patogenului, functiile tesutului sunt afectate. Corpurile umane prezinta mecanisme de aparare contra infectiilor si, in cazul in care aceste mecanisme esueaza, intervin alte mecanisme care previn boala dupa ce apare infectia. Unii agenti infectiosi se transmit usor ( asadar foarte contagiosi), dar nu e probabil ca acestia sa cauzeze boli( asadar nu sunt foarte virulenti).Virusul polio este un exemplu: probabil infecteaza majoritatea persoanelor care il contacteaza, dar doar intre 5 si 10% dintre cei infectati dezvolta efectiv boala clinica. Alti agenti infectiosi sunt foarte virulenti, dar in mai mica masura contagiosi. Teroarea generata de febra hemoragica Ebola e bazata pe virulenta virusului ( 50 la 90% mortalitate dintre cei infectati); oricum, virusul in sine nu se transmite usor. Agentii infectiosi cei mai problematici sunt cei care , in acelasi timp, sunt foarte virulenti si foarte contagiosi. Pentru a cauza boala, patogenii trebuie sa fie capabili sa intre intr-o gazda, sa adereze la celelule specifice ale gazdei, sa le invadeze si colonizeze, urmand a distruge aceste tesuturi gazda. De obicei se intra intr-o gazda prin orificile naturale: gura, ochi, deschideri genitale sau prin rani care permit patogenilor sa treca de bariera pielii. Desi unii patogeni pot sa creasca in site-ul in care au intrata initial, majoritatea trebuie sa invadeze alte zone ale corpului. Ei fac aceasta atasandu-se de anumite celule ale gazdei. Unii patogeni se multiplica apoi intre celulele gazda sau in fluidele corpului, iar altii precum virusurile si unele specii de bacterii intra in celulele gazda si cresc acolo. Desi inmultirea patogenilor poate fi suficienta pentru a provoca distrugeri tesuturilor gazda, distrugerile sunt de obicei provocate de toxinele si enzimele distructive produse de patogen. De exemplu, Corynebacterium diphtheriae, bacteria care cauzeaza difteria, creste doar pe suprafetele gatului si nasului. Cu toate acestea, toxina pe care o produce este distribuita altor tesuturi de catre sistemul circulator, asa incat sunt afectate: inima, ficatul si tesuturile nervoase. Streptococcus pyogenes, agentul infectios asociat cu mai multe boli, inclusiv boala care manainca carnea , produce o serie de enzine care distrug barierele dintre celule epiteliale, ajutand astfel bacteria sa invadeze tesuturile.

3.

Clasificarea bolilor infectioase

Printre aproape infinitele varietati de microorganisme, relativ putine cauzeaza boli indivizilor sanatosi. Bolile infectioase rezulta din modul in care interactioneaza acesti patogeni cu mecanismele de aparare ale gazdei pe care o infecteaza. Aparitia si severitatea unei boli cauzate de un patogen sunt in egala masura dependente de abilitatea patogenului de a strica gazda cat si de abilitatea gazdei de a rezista patogenului. Prin urmare, microorganismele infectioase, sau 4

microbii, sunt clasificati in functie de caapcitatea de aparare a gazdei ca patogeni primari sau patogeni oportunisti. Patogenii primari cauzeaza boala ca un rezultata al prezentei /activitatii intr-o gazda normala, sanatoasa iar virulenta lor intrinseca ( severitatea bolii pe care au cauzat-o) este, in parte, o consecinta a nevoii lor de a se reproduce si raspandi. Numerosi patogeni primari infecteaza doar oameni. Patogenii primari cauzeaza forme mult mai severe ale bolilor intr-o gazda cu rezistenta scazuta, comparatic cu formele pe care le induc intr-o gazda normala. Organismele care cauzeaza boala la o gazda cu rezistenta scazuta sunt incadrati ca fiind patogeni oportunisti. Bolile oportuniste pot fi cauzate de microbi care sunt uzual in contact cu gazda, de exemplu bacterile patogenice sau fungi in tractul gastrointestinal sau in tractul respirator superior; sau pot fi cauzate de microbi preluati de la alte gazde sau din mediul inconjurator ca un rezultat al unei introduceri traumatice ( rani in urma interventiilor chirurgicale sau a fracturilor extinse). Ca o boala oprortunista sa apara este neceasr ca apararea gazdei sa fie slabita, fie in urma unor defecte genetice ( ca boaal Chronic granulomatous) sau prin expunere la medicamente antimicrobiene sau imunosupresoare ( dupa o otravire sau in urma chemoterapiei) sau ca un rezultata al actiunii unei boli infectioase imunosupresoare (malarie, HIV). O modalitate de a dovedi ca o bola este infectioasa:, este ca aceasta sa satisfaca postulatul lui Koch( propus prima data de Robert Koch), care cere ca agentul infectios sa fie identificat doar la pacienti si nu la controalele de sanatate, si ca pacientii care contracteaza agentul sa dezvolte boala respectiva. Epidemiologia este o alta unealta importanta utilizata in studiul bolilor. Pentru bolile infectioase este de ajutor daca se poate determina tipul de manifestare: sporadica ( aparitii izolate), endemica (un numar relativ normal de cazuri intr-o regiune), epidemie ( un numar anormal de mare de cazuri intr-o regiune), pandemie (epidemie globala).

4. Transmiterea bolilor infectioase


Prin definitie, o boala infectioasa este transmisa de la o sursa. Definirea modurilor de transmisie joaca o parte importanta in intelegerea biologiei unui agent infectios. Transmiterea poate interveni prin diferite mecanisme. Bolile respiratorii si meningitele se contacteaza prin contactul cu picaturi din aer, raspandite prin stranut, tusit, vorbit, sarut, chiar cantat. Bolile gastrointestinale sunt transmise prin ingerarea unei mancari sau ape contaminate. Bolile tansmise sexual sunt cauzate de contactul cu fluidele corporale. Unii agenti infectiosi se pot raspandi ca un rezultata a unui contact cu un obiect contaminat ( de exemplu o moneda), cat timp alte boli penetreaza direct pielea. Transmiterea unei boli infecioase poate sa implice existenta unui vector. Vectori pot fi mecanici sau biologici. Un vector mecanic preia un agent infectios din exteriorul sau si il transmite intr-o maniera pasiva o musca care aterizeaza pe fecalele unei vaci, pe care le preia partial pe picioruse si apoi aterizeaza pe mancarea care va fi consumata asa incat patogenul nu intra efectiv in corpul mustei. In contrast, vectorii biologi adapostesc patogenii in corpul lor si il furnizeaza noilor gazde intr-o maniera activa, de obicei printr-o muscatura. Vectorii biologici sunt adeseori responsabili pentru bolile cu sursa in sange, precum malaria sau encefalita virala, boala Chagas, boala Lyme. Vectorii biologici sunt de obicei artropode precum: musca, tantarul, purecele. Vectorii sunt adeseori necesari in ciclul vital al unui patogen. O strategie obisnuita de control a bolilor infectioase cu sursa vector consta in eliminarea vectorului, intrerupand astfel ciclul de viata al patogenului Relatia intre virulenta si transmisie este complexa si are importante consecinte in evolutia pe termen lung a unui patogen. Deoarece sunt necesare multe generatii pentru ca un microb si o noua specie de gazda sa co-existe si co-evolueze, un nou patogen poate afecta extrem de serios

primele sale victime, astefel incat primul val al unei noi boli are o rata ridicata de decese. Daca o boala este rapid fatala, gazda poate muri inainte ca microbul sa poata fi transmis. Multi factori specifici gazdei influenteaza probabilitatea de a dobandi o boala infectioasa. Varsta, istoricul imunizarilor, bolile anterioare, gradul de nutritie, sarcinile, bolile coexistente si probabil starea emotionala, toate au un impact asupra riscului aparitiei infectiilor dupa expunerea la un agent potential patogen. Insasi ingrijirea medicala creste riscul de a dobandi o infectie, pe diverse cai: prin contactul cu agentii patogeni in cursul spitalizarii, prin deschiderea unei brese in piele (cu dispozitive intravenoase sau prin incizii chirurgicale) sau in suprafetele mucoase (cu tuburi endotraheale sau catetere cale), prin introducerea de corpi straini, prin alterarea florei naturale cu antibiotice si prin tratamentele cu medicamente imuno supreso are.

Boli cu transmitere sexuala In toate societatile, bolile cu transmitere sexuala (BTS) sunt printre cele mai frecvente dintre toate infectiile. Mai mult, BTS figureaza detasat printre cele mai depistate/redepistate infectii majore din intreaga lume. Multi patogeni noi, cu transmitere sexuala, au fost recunoscuti si descrisi incepand din 1980, incluzand virusul imunodeficientei umane (HIV) tipurile 1 si 2, virusul limfotrop al celulelor T umane (HTLV) tipurile I si II, multe genotipuri ale virusului papilomatozei umane (HPV), Mycoplasma genitalium, doua specii de Mobi-luncus si herpes-virusul asociat cu sarcomul Kaposi. Anumiti agenti patogeni bine cunoscuti ai BTS, incluzand Neisseria gonorrhoeae si Haemophilus ducreyi, adesea dobandesc rezistenta la agentii antimicrobieni noi. In tarile in curs de dezvoltare, factori ca: explozia populationala (in special in grupele de varsta ce includ adolescentii si adultii tineri), migrarea rural-urban, razboaiele si saracia, creeaza un stress constant care furnizeaza aparitia de noi BTS. In plus, in tarile in curs de dezvoltare, infectia HIV si trei boli bacteriene cu transmitere sexuala - gonoreea, infectiile cu chlamidii si sifilisul - sunt considerate printre primele 10-20 de boli ce determina reducerea anilor de sanatate, a vietii productive. Dintre BTS virale, infectia cu virusul imunodeficientei umane (HIV) a devenit cauza principala de deces la persoanele cu varsta intre 25-44 ani din Statele Unite si din tari in curs de dezvoltare. Nici o BTS nu poate fi prita ca o problema izolata, deoarece infectiile multiple sunt obisnuite, iar prezenta unei BTS denota un comportament sexual cu risc crescut, care deseori este asociat cu alte infectii, mai serioase. Majoritatea BTS sunt rareori sau niciodata transmise prin obiecte, alimente, muste sau contacte obisnuite. Cel putin unul din partenerii sexuali este infectat; exceptiile aparente de obicei sunt atribuite infectiei subclinice prelungite la unul sau ambii parteneri. De aceea, aprecierea riscului (incluzand relevarea istoricului etii sexuale) si abordarea partenerilor sexuali sunt de importanta capitala. Persoanele cu secretii genitale edente, leziuni sau dureri, intrerup de obicei actitatea sexuala si solicita ajutor medical, in consecinta, acei care transmit infectiile de obicei sunt asimptomatici sau au simptome usoare si astfel nu cer spontan ingrijiri medicale. In general, persoanele cu un episod nou de BTS au un contact-sursa de la care au primit boala; in plus, pot avea un contact secundar (de asemenea cunoscut sub denumirea de contact de raspandire sau contact expus). Identificarea si tratarea ambelor tipuri de contacti sunt importante, in general pentru motive diferite. Tratarea contactului-sursa (adesea un contact intamplator care, prin definitie, raspandeste infectia) aduce beneficii comunitatii, prevenind transmiterea bolii mai departe. Tratarea contactului secundar recent expus (cel mai adesea sotul sau un partener sexual sil) vor preveni dezvoltarea unor complicatii serioase, cum ar fi BIP (boala inflamatorie pelna), la partener si reinfectia pacientului indicat.

Zoonoze Prin zoonoze se intelege bolile infectioase care se transmit la om de la animale (boli comune si animalelor). Se cunosc peste 150 de zoonoze. Din acestea citam cateva: antraxul (carbunele), bruceloza, listerioza, toxoplasmoza, leptospiroza, robia (turbarea), trichinoza (si numeroase alte verminoze) rickettsioze (febra butonoasa), ornitoza (transmisa de la pasari), encefalite etc. Multe din microorganismele responsabile de aceste zoonoze se afla la animalele salbatice, dar nu mai putine sunt adapostite si de animalele din jurul omului. Exista deci un imens rezervor de agenti patogeni adapostit de animalele din natura: un rezervor "salbatic" si altul "domestic". Cea mai periculoasa dintre zoonoze este rabia (turbarea), care odata declarata, este iremediabil mortala. Virusul rabiei se gaseste nu numai la clini si pisici, dar este destul de raspandit printre animalele salbatice: lupi, vulpi, bursuci, lilieci etc. in multe tari din Europa exista mii de cazuri de rabie la vulpi, care creeaza riscuri grave pentru vanatori si locuitorii de la tara. De la caini omul poate contracta 39 feluri de zoonoze. In afara de rabie -un risc bine cunoscut -trebuie stiut ca de la caini omul se poate infecta cu microbii unor boli sau paraziti ca: leptospiroza, hidatidoza (chist hidatic), pasteureloze, salmoneloze si numeroase nelmintiaze (paraziti intestinali). O astfel de boala, putin cunoscuta este toxocarioza (Larva migrans visceralis) determinata de larvele unui vierme nematod, Toxocara canis. Larvele migreaza in tot corpul, in orice organ, dau febra, simptome pulmonare, iar in sange eozinofile. Periculoasa este afectarea ochiului, care poate duce (netratata) chiar la orbire (prin endoftalmita). Infectia omului se face cu materiile fecale ale cainilor, care contin Toxocara. Pamantul este, de asemenea, adesea contaminat cu oua de Toxocara. Pisica este si ea o alta sursa de zoonoze (22 tipuri), ca: pasteureloza, toxoplasmoza, boala zgarieturii de pisica, diferite helmintiaze. Este bine de stiut ca peste 50% din pisici au in saliva lor un microb patogen pentru om: Pasteurella multocida, care poate da la nivelul muscaturilor, flegmoane si septicemii. Pisicile sunt periculoase pentru gravide, deoarece aceste animale participa la ciclul evolutiv al unui protozoar: Toxoplasma gondii, care, daca infecteaza o gravida, aceasta poate face o toxoplasmoza si va naste un copil cu grave malformatii congenitale (cerebrale si altele). Respectand dragostea omului pentru aceste animale, trebuie sa fim insa informati si sa aplicam o igiena severa in contactul cu ele, cunoscand riscurile de infectie pe care acestea le ofera pentru om.

5. Prevenirea bolilor infectioase


Informare Una dintre caile de a preveni sau, cel putin, a incetini transmisia unei boli infectioase este de a recunoaste diferitele caracteristici ale bolilor. Dintre caracteristicile bolilor critice care pot fi evaluate se pot enumera: virulenta, distanta parcursa de victime si nivelul de contagiune. Varianta umana a Ebolei, de exemplu, incapaciteaza victima foarte repede si o omoara curand dupa. Ca un rezultat , victima acestei boli nu are posibilitatea de a calatori foarte departe de zona initiala de infectie. Complementar, virusul nu se poate raspandi decat prin membrame permeabile ( precum ochii) sau prin leziuni ale pielii. In plus, stadiul initial al Ebolei nu este foarte contagios din moment ce victimele prezinta doar hemoragii interne. Ca un rezultata al acestor caracteristici, raspandirea Ebolei este foarte rapida dar intr-o zona relativ restransa. In contrast, Virusul Imunodeficientei Umana (HIV) isi omoara victimele foarte incet, atacand sisteml lor imunitar. Ca un rezultat, multe dintre victime transmit virusul altor indivizi, chiar inainte 7

de a realiza ca sunt bolnavi. Complementar, virulenta relativ scazuta permite victimelor sa calatoreasca pe distante lungi. Reducerea interactiunilor O alta metoda eficienta de reducere a ratei de transmisie este de a recunoaste interactiunile dintre retelele/ grupurile de persoane. In cazul epidemiilor, sunt numeroase interactiunile dintre grupurile de persoane infectate si grupurile de persoane sanatoase, astfel incat boala poate sari cu usurinta de la un grup la altul. Masuri personale In multe cazuri, raspandirea bolilor infectioase poate fi controlata prin schimbari in comportamentul personal. Comportamentul sexual riscant contribuie la cresterea numarului de boli infectioase in toate tarile. Schimbarile in practicile de igiena si dotarile punctelor sanitare pot, de asemenea, reduce bolile si problemele cauzate de bolile infectioase. Bolile diareice sunt unele dintre cauzele principale ale decesului copiilor sub 5 ani din tarile in curs de dezvoltare. Dar spalatul pe maini dupa mictiune sau inainte de a manevra mancarea, poate reduce frecventa bolilor de acest tip.

Masuri personale - Principii de baza Vaccinare la intevalele recomandate. Urmati programele de imunizare pentru copii, adulti. Nu uitati nici de animale de casa. Spalati-va des pe maini, in special pe durata sezonului rece si a perioadelor de risc pentru gripa. Fiti siguri ca v-ati spalat pe maini: Dupa ce ati fost la toaleta Inainte de a prepara masa sau de a manca Inainte de a schimba un scutec Dupa ce v-ati suflat nasul, ati tusit sau stranutat Dupa ce ati ingrijit o persoana bolnava Dupa ce v-ati jucat cu un animal Fiti atenti ce mancati si atentie cum preparati mancarea: Pastrati mancarea calda - calda si cea rece rece, pana cand se mananca sau gateste Fiti sigura ca mecanismele de control a temperaturii din frigidere sau congelatoare functioneaza corect Spalati mesele de gatit, plansele de taiat si ustentilele in mod regulat cu apa fierbinte si sapun, in special dupa ce preparati carne Spalati fructele si legumele inainte de a le consuma Gatiti carnea pana nu mai are portiuni roz Folositi antibioticele exact cum au fost prescrise. Luati-le atunci cand le prescrie doctorul si nu pentru o simpla raceala sau pentru alte boli nonbacteriale. Nu luati niciodata antibotice fara sa fie prescrise de doctor si nu le impartiti cu prietenii sau familia. Anuntati doctorul despre orice agravare a starii sau orice infectie care apare dupa ce ati luat antibioticul prescris. Fiti atenti in jurul animalelor salbatice si domestice care nu va sunt familiare Dupa orice muscatura de animal, curatti pielea cu apa si sapun si solicitati asistenta medicala imediat. 8

Eviati zonele infestate de insecte. Utilizati substante contra insectelor pentru piele si haine cand sunteti in zone in care tantarii sau purecii sunt inevitabili. Daca ati fost in zone salbatice sau impadurite si va simtiti rau, doctorul are nevoie de toate detalile pentru a putea diagnostica rapid o boala rara sau comuna. Informati-va asupra bolilor comune locului pe care il vizitati. Faceti toate vacinurile recomandate. Nu beti apa netratata daca sunteti in tabara. Daca va imbolnaviti la intoarcerea acasa spuneti doctorului unde ati fost. Cand va imbolnaviti, acordati-va timpul necesar sa va vindecati si sa va reveniti. Fiti amabili cu ceilalti: spalati-va mainile frecvent si acoperiti-va gura cand stranutati sau tusiti.

Masuri publice Tarile dezvoltate au legi care ajuta la protectia publicului de bolile infectioase. Aceste masuri implica eliminarea patogenului de la sursa sau de la ruta sa de transmisie. Acste masuri includ asigurarea unei rezerve sigure de apa, managementul corect al deseurilor, controlul animalelor, programele de vaccinare. Surse de apa potabila Numerosi patogeni care cauzeaza boli gastrointestinale ( de exemplu cai care genereaza holera sau febra tifoida) sunt transmisi prin apa. Cei care calatoresc in tarile in curs de dezvoltare sunt adeseori sfatuiti sa se imunizeze contra acestor boli. In tarile dezvoltate acesta imunizare nu este necesara deoarece apa folosita pentru spalat, baut si gatit este purificata inainte de a fi livrata la domiciliu. Metodele de purificare includ filtrarea, tratarea cu clor si sedimentarea. Apa de izvor sau fantana este in genere sigura daca regulile referitoare la distanta fata de rezervoarele de deseuri este respectata, cu toate acestea trebuie verificata periodic. In cazul in care sistemele de purificare a apei nu sunt functionale, apa de baut trebuie fiarta sau tratata cu clor. Deoarece patogenii gastrointestinali de obicei parasesc corpul prin intermediul fecalelor, in cazul apei publice trebuie sa se evite contaminarea din canalizare. Apa municipala este de obicei testata pentru prezenta organismelor coliforme ( microorganisme nonpatogenice care fac parte din flora normala a tractului gastrointestinal). Aceasta testare este necesara deoarece organismele patogene sunt prezente, in cazul unei ape contaminate, intr-o proportie ata de redusa ca sunt dificil de detatectat. Tratamentul deseurilor Sistemul de canalizare include apa de spalat, apa din toalete si cea colectata de pe strazi pe durata ploilor. Aceste fluide pot transporta patogeni pentru numeroase boli, inclusiv hepatita A; prin urmare deseurile trebuie tratate pentru a elimina patogenii. Acest proces include colectarea si sedimentarea apelor din canalizare, urmata de tratarea sectiunii lichide rezultate cu clor inainte a a o elibera in rauri sau lacuri. Partea solida rezultata in urma sedimentarii este arsa. O metoda avansata de tratament presupune rularea lichidului obtinut prin sedimentare printr-o serie de rezervoare care contin o populatie de microorganisme care descompun peste 90% din deseurile organice si elimina patogenii prin competitie. Rezultatul este tratat cu clor inainte de a fi eliberat in mediu. Unele tratamente includ o faza intermediara in care intervin o serie de chimicale care distrug patogenii. Programe de siguranta a hranei Fiecare tara are, sau ar trebui sa aiba, numeroase standarde, planuri de inspectie si legi privitoare la prepararea, manevrarea si distributia hranei. Institutele care furnizeaza carne trebuie verificate regulat pentru a depista si elimina animalele bolnave, pentru a asigura respectarea standardelor de depozitarea a produselor si pentru a detecta rezidurile de la pesticide sau contaminarile cu diferiti paraziti. Laptele este pasteurizat. Programe de control ale animalelor 9

Animalele sunt purtatoare a numeroase boli care pot afecta si oamenii. Inspectarea cirezilor de vite pentru depistarea tuberculozei ( cauzata de bacteria Mycobacterium bovis) ajuta la eliminarea posibilitatii ca patogenul sa fie transmis prin lappte sau carne consumatorlor umani. Inainte ca animalele sa fie inregistrate, proprietarii de caini trebuie sa prezinte dovada vaccinarii antiturbare. Deoarece majoritatea cazurilor de rabie apar in urma unor muscaturi ale animalelor salbatice sau vagaboante, autoritatile trebuie imputernicite sa colecteze si eutanasieze aceste animale. Multe boli, inclusiv ciuma bubonica, sunt raspandite de rozatoare si controlul sobolanilor, in special in zonele urbane, este o mare problema. Insectele pot si ele sa transmita multe boli ( malaria, de exemplu), dar raspandirea acestor tipuri de boli poate fi stopata prin eliminarea zonelor in care aceste insecte se inmultesc ( de exemplu zonele in care apa stagneaza ) sau prin pesticide. Multe animale care sunt importate trebuie testate pentru boli specifice pentru a preveni introducerea acestor boli in tara. Programele de vaccinare In majoritatea tarilor se solicita la inscrierea copilului in institutile publice ( gradinite, scoli) prezentarea de catre parinti sau tutori a unei dovezi de vaccinare, desi unele tari permit dereglari de la acesta regula pe motive religioase. Valoarea imunizarii pentru individ este evidenta, dar aceasta importanta se manifesta si la nivelul societatii. Daca o anumita proportie a populatiei este imuna la o boala, patogenul nu se poate reproduce suficient si dispare. Aceasta situatie apare doarece la decesul sau vindecarea persoanei infectate, nu sunt suiciente gazde noi si adecvate pentru ca patogenul sa infecteze. In final, patogenul nu se mai poate raspandi si dispare, sau raman doar cazuri izolate iar epidemia a fost evitata. Acest fenomen este numit imunitatea turmei. Organizatii publice de sanatate Orasele si alte teritorii detin agentii de sanatate / spitale care ofera servii de sanate publica precum vaccinarea. O alta obligatie a acestor unitati o reprezinta culegerea si prelucrarea informatiiklor despre bolile care afecteaza populatia din zona afectata institutiei respective. Pentru prelucarrea informatiilor se recurge la serviciile oferite de laboratoarele afiliate.

Masuri de prevenire in functie de pozitia in lantul epidemic Pentru prevenirea bolilor contagioase dispunem de numeroase si variate masuri, care se aplica la cele trei verigi ale lantului epidemic: Masuri fata de izvoarele de infectie. Masuri fata de caile de transmitere a infectiei. Masuri pentru protectia persoanelor receptive (la infectie).

Masuri fata de sursele de infectie Masuri fata de sursele de infectie: Identificarea surselor de infectie (bolnavi, purtatori sanatosi de microbi) si anuntarea lor ia autoritatea sanitara teritoriala. Izolarea imediata a bolnavului, la spital sau la domiciliu (in functie de regulamentele in vigoare si decizia medicului). Izolarea imediata se aplica si in cazul unor purtatori de microbi periculosi, in special, si obligatoriu, cand acestia lucreaza in sectorul alimentar, in instalatii centrale de apa potabila, sau in colectivitati de copii (scoaterea temporara din serviciu pana la sterilizarea de germeni). Pentru sterilizarea de microbi a purtatorilor se recurge la antibiotice sau chimioterapice, ca si la alte masuri. Pentru animalele care sint surse de infectie pentru om, se iau masuri adaptate la fiecare caz: pentru animalele nefolositoare, sacrificarea; pentru cele folositoare, tratarea si sterilizarea lor cu microbi (cand este posibil). 10

Masuri fata de caile de transmitere a infectiei In cazul infectiilor aerogene, dispunem de unele masuri profilactice, care insa nu sint suficiente pentru a controla ori intrerupe circulatia microorganismelor patogene prin aer. Recurgem la: expunere la lumina solara, care este bactericida; dezinfectia aerului cu surse de raze ultraviolete; dezinfectia (periodica) a camerelor bolnavilor; masuri de impiedicare a ridicarii prafului in aer (maturat umed, sau aspiratorul de praf); prevenirea contaminarii aerului prin tuse si stranut (batiste, batiste igienice de hartie, scuipatori de buzunar); antisepsie nazo-faringiana cu tablete dezinfectante (faringosept), ori cu unguente nazale cu antibiotice; evitarea aglomerarii spatiilor inchise si aerisirea lor periodica. " in cazul infectiilor digestive dispunem de masuri profilactice eficace (cu conditia sa fie insusite si aplicate). igiena personala (in special a mainilor). Igiena alimentatiei: alimente curate, recoltate curat, transportate curat, distribuite curat (nu cu maini murdare), pregatite si servite curat. apa potabila controlata. La nevoie ceai sau apa minerala. igiena generala, comunala si sanitara: igiena impecabila a locuintei si localitatii, depozitarea si indepartarea igienica a gunoaielor si excrementelor, canalizare corespunzatoare, instalatie de apa centrala controlata, starpirea vectorilor (muste, tintiri, sobolani). in cazul infectiilor de contact sint eficace: masuri de dezinfectie imediata cu apa si sapun, aplicarea de dezinfectante locale (alcool, tinctura de iod), unguente cu antibiotice (local), tratamentul chirurgical al unor plagi (curatire, excizii). in cazul infectiilor transmise prin vectori (tantari, capuse, paduchi): insecticide cu caracter remanent, folosirea de solutii cu substante respingatoare de insecte, protectia mecanica (cu site ori voaluri), deparazitari cu mijloace fizice si chimice, masuri de asanare a mediului pentru prevenirea inmultirii vectorilor.

Masuri pentru protectia persoanelor receptive

Pentru protectia populatiei receptive la infectii dispunem de masuri eficace, care au influentat profund si favorabil sanatatea intregii lumi, eliberand-o de amenintarea unor epidemii redutabile. Metode de profilaxie specifica: vaccinuri si gammaglobuline. Chimioprofilaxie (antibiotice si chimioterapice administrate preventiv, pentru impiedicarea aparitiei infectiei). Cresterea rezistentei nespecifice Educatia sanitara Profilaxia specifica (care se adreseaza unei anumite boli) se obtine in doua feluri: prin imunizarea activa (vaccinuri); prin imunizarea pasiva (gammaglobuline). Imunizarea activa cu vaccinuri si anatoxine constituie o metoda de mare valoare profilactica, in acest mod, o boala infectioasa ca variola a fost eradicata de pe intregul glob, iar altele au fost practic eradicate, sau mult reduse din multe tari si teritorii: difteria, tetanosul, poliomielita, rujeola, tusea convulsiva. Pe langa salvarea de vieti si a pastrarii sanatatii, vaccinurile ofera si un mare avantaj economic, fiind putin costisitoare, fata de imensele avantaje pe care le ofera pentru protectia sanatatii, si de evitarea unor cheltuieli considerabile, pentru ingrijirea celor care s-ar fi imbolnavit. Un singur exemplu edificator: vaccinarea antitetanica costa extrem de putin (cativa lei), in timp ce 11

tratamentul bolii declarate a tetanosului, este foarte costisitor (cat pretul unui autoturism!) si fara sa se poata evita o mortalitate de 40%. Vaccinurile trebuie acceptate cu deplina intelegere si disciplina de populatie. Oricare renuntare ori ezitare in vaccinari se soldeaza cu riscuri considerabile pentru individ (boala cu urmarile ei) si pentru colectivitate (epidemii). Din nefericire, tarile in curs de dezvoltare nu dispun de posibilitati suficiente pentru a vaccina toata populatia infantila, si milioane de copii pier anual in lume din aceasta cauza. Fiecare tara dispune de un program national de vaccinari, cuprinzand vaccinarile strict necesare (obligatorii), esalonate in functie de ani si varsta (calendarul de vaccinari), in functie de progresul stiintific si de situatii noi epidemiologice, programul de vaccinari se poate modifica ori amplifica. Profilaxia cu gammaglobuline se face numai in caz de stricta necesitate, iar protectia are o durata trecatoare (cateva saptamini). Se foloseste la copii care au contactat hepatita virala si in alte situatii stabilite de medic. Chimioprofilaxia. Folosirea de antibiotice si chimioterapice in scop profilactic trebuie privita cu mult discernamant si prudenta si aplicata numai dupa sfatul unui medic specialist. Cresterea rezistentei nespecifice. In acest capitol intra: un stil de viata igienic cu echilibru intre somn, odihna si activitate, o nutritie corespunzatoare (bogata in proteine si vitamine), orar regulat pentru mese, igiena personala, calire fizica prin miscare, exercitii fizice, sport, excursii, viata in aer liber, evitarea toxicelor (alcool, tutun) si a abuzurilor alimentare. Educatia sanitara. O cultura medicala, in special de igiena si profilaxie, cat mai bogata, ofera o solida protectie celor care o poseda, fata de riscul infectiilor care ne inconjoara.

6. Imunitate Vaccinare
Infectiile cu multi patogeni nu au ca rezultat moartea gazdei si organismul afectat este eliberat dupa ce ultimele simptome dispar. Acest proces necesita ca mecanismele imune sa omoare sau inactiveze patogenii. Imunitatea impotriva anumitor boli infectioase poate fi obtinuta prin anticorpi si/sau limfocite T : Neutralizarea virusului asa incat sa nu mai poata intra in celule Distrugerea celulei gazda pentru patogen de catre linfocitele T Raspunsul sistemului imunitar la actiunea unui microrganizm cauzeaza adesea simptome precum febra ridicata si inflamare, cu posibilitatea ca acest raspuns sa fie mai periculos in sine decat distrugerile cauzate de microb. Rezistenta la o infectie ( imunitate) poate fi obtinuta in urma imbolnavirii efective, prin purtarea asimptomatica a patogenului sau prin vaccinare. Imunitatea la o bola infectioasa necesita un nivel critic de anticorpi si/sau celule T atunci cand gazda intalneste patogenul. Unii indivizi dezvolta anticorpi naturali care le confera protectie ca adulti si care sunt transmisi pasiv la nou-nascuti. Principiile de baza ale vaccinarii Vaccinarea - imunizarea artificiala - este procesul de inducere a unei protectii specifice fata de o boala infectioasa prin administrarea de preparate imunobiologice ce contin substante antigenice sau chiar anticorpii necesari. Importanta imunizarii copilului este un capitol foarte complex. Copilul vine pe lume mostenind de la mama lui inclusiv imunitatea. Mama ii confera viata, dandu-i si imunitate, la inceput transplacentar si apoi prin alaptare, imunitate care este insa temporara si care dispare in timp. Vaccinarile, ca orice alt act medical, au nu numai beneficii, ele pot comporta anumite neajunsuri. Ca la orice medicatie, sunt posibile efecte secundare, de ordin farmacologic. Vaccinul in sine poate 12

sa aiba reactii nedorite din cauza statutului lui de medicament, dar si din cauza reactivitatii particulare a celui vaccinat. Toate aceste reactii secundare insa palesc in momentul in care se ia in considerare efectul protector si benefic la nivel populational. Tipuri de imunizare Inducerea artificiala a imunitatii urmeaza indeaproape doua principii bine testate ale naturii. Prima, imunizarea activa, poate fi urmarita in timp cel putin pana la Tucidide, care a observat ca persoanele ce au supravietuit unei epidemii de ciuma in Atena au fost apoi crutate in timpul izbucnirilor ulterioare ale aceleiasi boli. A doua, imunizarea pasiva, este si ea un proces natural, de exemplu transmiterea transplacentara de anticorpi materni catre fat, care furnizeaza protectie impotriva diferitelor boli in timpul primelor luni de viata. Folosind cele doua metode impreuna se poate produce un efect complementar (de ex.: ccinul HBV plus imunoglobulina hepatitei B) sau se poate interfera de fapt cu dezvoltarea imunitatii (de ex.: cand ccinul rujeolic se administreaza la 6 saptamani dupa imunoglobulina). Una din virtutile intrinsece ale vaccinurilor cu microorganisme intregi este ca ele pot contine toti antigenii protectivi de aparare ai organismului. Aceasta este totodata problema inerenta unor astfel de ccinuri: posibilitatea de reactii adverse la materialele care nu sunt necesare, prezente in amestec. Deoarece raspunsul imun la antigenii specifici este controlat genetic, nu poate fi asteptat un raspuns identic la acelasi ccin din partea tuturor persoanelor ccinate Varsta indivizilor influenteaza raspunsul la ccinuri si de aceea programele recomandate pentru imunizare se bazeaza pe raspunsul in functie de rsta si datele empirice obserte clinic. Prezenta unor niveluri inalte de anticorpi materni si/sau imaturitatea sistemului imun in primele luni de viata influenteaza negativ raspunsul imun initial la unii antigeni (de ex.: vaccinul rujeolic, dar nu si vaccinul HBV). La batrani raspunsurile la vaccinuri pot fi diminuate datorita declinului natural al sistemului imun. Prin urmare, pot fi necesare cantitati mai mari de antigen pentru a produce raspunsul dorit (de ex. gripa).

7.

Diagoza si tratamentul bolilor infectioase

Diagnoza bolilor infectioase cateodata presupune identificarea unui agent infectios in mod direct sau indirect. In practica, majoritatea bolilor infectioase minore ( abcese cutanate, boli diareice) sunt diagnosticate prin prezentarea clinica. Concluziiile despre cauza unei boli sunt bazate pe presupunerea ca pacientul a intrat in contact cu un agent anume, prezenta unui microb in comunitate si alte consideratii epidemiologice. Daca se depune suficient effort, toti agentii infectiosi pot fi identificati. Desi sensul literar al termenlui antibiotic este distrugator de viata, acest cuvant a devenit cel mai utilizat termen cand se doreste referirea la o substanta chimica utilizata in tratarea infectiilor bacteriale.T ermenul antimicrobi are o conotatie relativ extinsa, referindu-se in general la orice inhiba cresterea microbilor. Medicamentele antimicrobi pot inhiba replicarea microbilor sau efectiv omoara microrganismul tinta. Tratamentul homeopat al bolilor infectioase Spre sfarsitul vietii, Louis Pasteur a recunoscut ca microbii ar putea sa reprezinte un simptom al bolilor si nu neaparat cauza. El a realizat ca nu oricine se imbolnaveste si ca "gazda" unei infectii bacteriene sau virale are de obicei un mecanism de aparare, o imunitate scazuta datorata fie unei mosteniri ereditare, fie starii de nutritie sau starii de stress sau psihologice in care se afla persoana respectiva. El a introdus notiunea de boala infectioasa in care infectia nu are o cauza simpla ci este rezultatul unei interactiuni complexe inauntrul si in afara individului precum si a legaturii acestuia cu mediul inconjurator. Tratamentul homeopat al bolilor infectioase are marele avantaj ca intareste mecanismele de aparare ale organismului si ca nu le suprima. In plus este eficace in bolile virale in care tratamentul alopat nu are efect. Succesul homeopatiei in tratarea infectiilor moderne este 13

comparabil cu cel obtinut in epidemiile de la sfarsitul secolului trecut, spre deosebire de tratamentul alopat al infectiilor de astazi care se dovedeste deseori ineficace, cu efecte secundare nedorite sau recidive.. Daca un copil este tratat cu antibiotic si face o noua otita, tratamentul homeopat va lua mai mult timp insa deseori o va vindeca. Tratamentul alopat poate aduce o ameliorare a simptomelor in cazul infectiilor bacteriene insa nu are aproape nici un efect in cazul celor virale. Homeopatia poate fi folosita cu mare succes in prevenirea imbolnavirilor. In anii 1800, homeopatii foloseau Aconitum sau Ferrum Phosphoricum la primele semne de febra sau durere si pentru a preveni gripa. Belladonna a fost folosita in prevenirea si tratarea scarlatinei iar Camphor a fost remediul de baza in holera. Un alt mare avantaj al homeopatiei in tratamentul afectiunilor virale este acela ca remediul homeopat poate fi administrat pe loc in functie de totalitatea simptomelor, inainte de punerea unui diagnostic definitiv sau de obtinerea unui rezultat de laborator. Homeopatii folosesc cu mult succes Allium cepa (ceapa preparata homeopat), Euphrasia (Floarea de ochi), Natrum muriaticum (sare) si alte remedii alese in functie de simptomele pacientului, in tratamentul racelii. Gripa este o afectiune virala in care tratatamentul homeopat are rezultate deosebit de bune si de rapide. Desi individualizarea tratamentului homeopat este o necesitate care face ca remediul homeopat corect sa aiba efect, exista cateva situatii in care anumite remedii sunt in mod deosebit eficace. In cazul gripei unul dintre aceste remedii este Oscillococcinum, preparat din inima si ficatul unei anumite specii de rata. Firma producatoare este Boiron in Lyon, Franta si cercetarile facute au demonstrat ca atunci cand este luat in primele 48 de ore de la aparitia primelor simptome eficacitatea lui este de 80 - 90%. Acest remediu se poate procura de la farmaciile homeopate si poate fi luat la nevoie.

8. Pericolul dezvoltarii rezistentei la medicamente


Abilitatea de a controla bolile infectioase este subminata de numarul ascendent al microorganismelor care devin imune la agentii antimicrobiali. Infectiile rezistente conduc la o prelungire a bolii si a perioadei de internare, ceea ce determina sporirea numarului de persoanelor care pot fi infectate. Fenomenul de rezistenta este cunoscut inca de cand s-au folosit pentru prima data antibioticele. De exemplu, penicilina a fost introdusa pentru uz clinic al infectiilor bacteriale in 1940. Pana in 1946, s-a estimat ca 14% din staphylococc era rezistent la penicilina. Dar selectia naturala a unei bacterii rezistente, in conditiile unei utilizari larg raspandite a penicilinei, a continuat si in prezent 90% din bacteriile de acest tip sunt rezistente la penicilina. Acelasi proces de evolutie si selectie a patogenilor a continuat si pentru alte organisme. In mod alarmant, multi patogeni sunt simultani rezistenti la multiple medicamente. De exemplu, anumite forme Mycobacterium tuberculosis sunt rezistente la toate medicamentele folosite in prezent pntru tatamente.

9. Boli infectioase inedite / in revenire


Acum 40 de ani se considera ca batalia impotriva bolilor infectioase s-a terminat, iar specia umana a invins. Evenimentele din ultimele doua decade ne-a aratat naivitatea acestei afirmatii. Cel putin o duzina de boli noi au fost identificate ( AIDS, boala Legionarului, sindromul pulmonar hantavirus) iar bolile traditionale care pareau a fi eradicate, au inviat intr-o forma noua ( malaria, tuberculoza). Boli infectioase inedite - sunt boli care Nu au mai afectat inainte specia umana ( acest tip este dificil de stabilit si probabil rar) Au intervenit anterior dar au afectat un numar redus de persoane din zone izolate (SIDA, febra hemoragica Ebola) 14

Au intervenit in istoria umana dar au fost recunoascute doar recent ca boli distincte datorate unor agenti infectiosi ( boala Lyme, ulcerul gastric)

In majoritatea cazurilor microorganismele traiesc in armonie cu gazda lor. Deoarece microbii si gazdele au evoluat impreuna, gazda a devenit treptat rezistenta la microragnismul respectiv. Cand un microb sare de la un animal care i-a fost gazda timp de multe generatii, la o fiinta umana, poate inceta sa fie un parazit inofensiv si sa devina patogen. In cazul majoritatii noilor boli infectioase, anumite actiuni umane sunt implicate - actiuni care au schimbat mediul in asa natura incat un microb existent isi schimba comportamentul. Cand aceasta se intampla, un patogen care inainte era limitat la o zona restransa acum nu are limite, sau un microb care pana acum infecta doar animale acum incepe sa cauzeze boli oamenilor. Printre activitatile umane care duc la aparitia si raspandirea unor noi boli sunt incluse: Reducerea habitatelor de viata salbatica Schimbari in agricultura Distrugerea padurilor tropicale Urbanizarea necontrolata Facilitarea transportului/deplasarilor Poluarea mediului Boi infectioase in revenire sunt bolile care odata au fost la nivel global probleme majore de sanatate, dar a caror incidenta a scazut dramatic doar ca sa revina in prezent in topul problemelor medicale ale populatiei ( malaria, tuberculloza).

Saracia, accesul redus la ingrijire medicala, rezistenta la antibiotice, cresterea migratiei umane, aparitia unor noi egenti infectiosi si conditii de mediu in permenenta schimbare, sunt cu totii factori care contribuie la sporire impactului bolilor infectoase. Pentru a egala aceasta complexitate, cercetatori din diverse discipline colaboreaza, sau ar trebui sa colaboreze, cu persoanele cu statut politic si economic pentru a descoperi si sustine solutii.

10.

Bibliografie

Wikipedia Infectios diseases Mic tratat de geografie medicala Nicoleta Ionac Infectios Diseases - International Development Research Center www.dcp2.org Infectious Diseases http://www.medicina-familiei.ro/boli-infectioase/169-prevenirea-si-combaterea-bolilorcontagioase.html http://www.homeopathicmd.ca/ROArticles/BoliInfectioase.html http://www.medicultau.com/boli-infectioase/controlul-infectiilor-in-spital/masuri-deprevenire-si-control.php

15

S-ar putea să vă placă și