Sunteți pe pagina 1din 2

Istoria europei: revolutia franceaza Premisele intlectuale a le revoluttiei franceze deduc de la sfr sec 17 pina la revolutia glorioasa, in anglia

sa realizat pentru prima data regimul monarhiei constitutionaele! Acest model a fost funfamentat de filosoful John Lock, care lanseazapntru prima data ide, prin care uterea nu este a lui dumnezeu xi a poporului, apare ide suveranitatii popurlui shi dreptrulor natural shi existenta unei societati civile. Ideile lui lock au fot preluate shi duse mai departe de catre criza constitutiei europene: Voiltaire! Acste filosofi pn in prim plan idee , de aceea caracteristica esentiala este rationalismul, in viziunea lor tot ce exist in lme legi institutii obiceiuri trebuiesc supus e exmenului rational shi au dreptul la existenta numai cele care se dovebesc in lumina ratiunii ! legile naturale sunt considerate echivalente celor rationale toate aceste fac ideeile abstracte, ins aceste idei se raspindesc tot mai larg shi devin o arma de lupta formidabila impotrica vechiului regim. O prima generatie a filosofilor a avut ca repprezentati proeminenti pe Voiltaire shi montesque Voiltarie a fost un spirit multilateral a scris shi filosofie shi istoie shi carte de stiinta dara a fot shi literat au ramas poezii piese de teatru in opera sa, printre lucrarile sale scrisori filosofice un eseu asura istoriei universale a lasta, dar ce ii da deosebita valoare operei sale nu e atat profunzimea cat mai ales spiritul penetrant cu care critica shi satirizeaza regimurile, el a fost un adversar de ne impacat intolerantei corutiei serbiei, superstitiilor, torturilor, insa tinta sa preferata a fost religia in general bisercia clerul shi mai ales cel catolic, el a fost adeptul ateismul : Lumea a foat creata de o fiinta supranatrala insa care sa retras shi nu mai influenteaza pe aceasta lume, iar lumea este guvernata de legile ratiunii. Din punct de vedere politic el era adept al monariei const al modelului englez care il considera inal considera ca lumea trebuie schimbata insa nu accepta idee revolutiei schimbarea prin ridicarea poporului, era pentru reforme adoptate de un suveran . de la el : totul pentru popor nimic prin popor ! Montesque care a trair 1689 1755 . el a fost un critic al vechiului regim dar de ata factura de cat voltaire, spiritul sau era mai rafinat shi mai mediat. 1721 publica scrisori persane prin care critica societatea franceza prin propriul personaj imaginar care scrie despre aceasta societate. Monte a fost mai profund de cat volt a lucrat timp de doua decenii la opera sa spiritul legilor 1748 el analizeaza factorii care influenteaza legile, ajungand la concluzia ca legile sunt dependenta de conditiile naturale shi cele istorice a unei tari shi trebuie judecate in fucntie de asceste conditi, Adept al sistemului parlamentar englez. El lasa mostenire un princiiu fundamental care e valabil shi pina astazi, principiul separarii puterii in stat, cea legislativa executiva shi judecatoreasca, unde intrun regim const trebuie sa fie clar separate shi sa se echilibreze prin control reciproc, pentru a evita ! Multe tari puterea judecatoreasca nu au autonomie deplina shi pina nu va exista acest principiu justitia va functiona ca in Moldova, IN America are putere absoluta ! aceste lucruri erau prevazute de Monte shi lumea incearca sa le aplice. Insa cam nu se primeste, dea pula. Ei au fost reprezentatii primei generatii mij sec18 apare initiativa unei enciclopedii idee venea de la doi francezi, se doarea adunarea la un loc a tuturor cunostintelor de pina acum stiute intrun dictionar. Au fost adunate cele mai importante spirite ale vremii primele doua volume fiind elaborate in .... 1765 au aparut cele 17 volume la care sau mai adaugat shi suplimente.importanta enciclopediilor : a a vut un rol explosiv, caci adverarii sistemului rationalismulio au gasit argumente la tot ! Recrusori ai revolutiei franceze jean jack russo nascut la geneva familie de hugenoti, debutat ca colaborator al bancii 1749 catiga un concurs al academiei din .... Teza principala : omul se naste bun de la natura dar ca este corut de societatea in care traieste pe masura progrsului stiintelor shi altelor 1753 el discuta originile ineglitatiii intre oameni, sa dovedit un spirit multilatarar, eu precursorul noului curent, cel romantic care im prima jum l sec19 devine dominat al spirualitatii europene ! Daca iluminismul caut sa surprinsa pe general shi ratiune Pune accentul pe particular pe specific pe sentiment pe factorii care nu ot fi descrisi shi guvenanti de ratiune, In romanul sau e prevesteste aceasta schimbare prin dragostea pentru natura, intoarcerea la natira pentru sensimente shi traditii, in ceeia ce priveste calitatile nat a le omului el transpune idee omul se naste bun de la natura el introduce idee intrun roman educational emil . Lucrarea care il face sa dainue in traditia filosofica in a gandirii filosofice este contactul social Societatea se bazeaza pe o intelegere intre membrii sai, acestia incheia un fel de contract prin

desemnarea unor reprezentati aleshi care ii guverneaza shi apoi ishi dau socoteala in fata celor alegi, un astfel de sistem presupune materializarea suveranitatii popurului, puterea apartinand poporului shi ea trebuie manifestata in numele lui ! Idei familiale pentru noi insa atunci era o revolutie Sh in gandirea econmica apar schimbari. Mercantelismul trece la interventia statului care ar mari veniturile tarii, prin marirea impozitilor din stat shi a celor vamale, pastrarea banilor in stat. IN sec 19 apare curentu fiziocrad, care incerca sa aplice legile naturale in economie, considerand ca liertatea este principala valoare in economie, libertatea deplina comertului comunicatiilor. Erau pentru excluerea statului din viata economica. Toate acetse idei shi multe altele au pregatit terenul pentru rasturnarea sistemului exista ceea ce va semna rev Francea ! schimbarea sistemului era nevoie deoarece vechiul regim era nedprt prin esenta sa, era regimul celor 3 stari cler nobilime shi restu. Primele doua aveau toate avantajele scutite de impozite shi obligatii publice shi aveau dretul exclusiv la fucntii publice, starea tarii producea venitul tarii erau impushi sa lateasca impozite shi nici nu puteau decide nimic. Filosofii nu au avut nici un moment de a rasturna acest sistem prin forta, nimeni nu sau gandit la revolutie, crezand ca e posibil shi prin cai pasnice treptat shi gradual. Acest fenomen sa repetat de nenumarate ori, ideile ganditorilor sunt aplicate prin revolutie shi forta. Asa a patit comunismul in europa rasariteana shi a fost edesit pentru crimele sale ! Ideile au forta imensa de schimbare ! Revolutia fr este prima astfel de manifestarea de amploare ! pREMISE : 1774 regele ludivik al 15 :dupa mine popotul : moare shi lasa franta in criza, tara asteta o schimbare , al 16 nepotul lui 15 urca la tron cu bune intentii shi este asteptat ca o schimbare insa nu avea competente shi abilitatii pentru a face o schimbare, era lacatusier, avea o sotie. Ca semn al bunelor intentii Lud 16 il aduce pe principlau ideolog al

Aceste mijloace adoptate d el intimina opoztia din partea starilor privelegiate a crurtii a reginei kare imreuna ku favoritii ei il konvig pina la urma sa...adukind la konducere un alt bancher care vroia si el reforme.face si el un gest care dezamageste in 1871 da publicitatii pentru rima data veniturile si cheltuielile tarii.astel poporul poate sa vada pe ce se duc banii.furia curtii este din nou furiasa.1871 este adus in fruntea finantelor un personaj potrivit-calon-cu deviza ku cit mai rau ku atit mai bine .in 1876 bancile ia credite si franta intra in incapacitate d eplata.in fata acestei situatii, cu inundatii seceta , o criza industriala ca urmare tratatului incheiatt cu anglia, il oblga pe rege sa-l aduca inapoi pe negel , iar acesta sfatuieste sa recurga la adunarea rerezentativa, care nu s-a intilnit de peste 150 ani.dua o companie electorala,in 5 mai 1789 se inaugureaza starile generale,regele si negel, concepindul doar ca mijloc de rezolvare a roblemei industriale.fiecare stare avea un vot. Mai tirziua se declara adunare nationale in acre votul sa se faca national.in sala jocului cu mingea toti au depus huramintul.pina la urma regele a trebuit s acedeze si in 27 iunie clerul a intrat in adunare nationala care se transforma in constituanta. Regele incearca o lovitura de forta.aduca true in jurul parisului.poporul parizian se ridica la luta.vastilia-simbolul puterii absolutiste a regeleui. Darama fortareata si uterea este luata in mainele regelui. Aristocratia elibereaza in masa, iar 4 aug 1789, adun nat const emite declaratia dreptului omului si cetateanului .conform acestei declaratii oamenii se nasc liberi si egali in drepturi.lege este expresia vointei generale si nimeni nu este mai resus de lege.izvorul oricarei suveranitati este natiunea.puterea emana de la poor.oiniile de orice fel nu ot constitui motiv de represine.nimeni nu poat i arestat decit in conformitate cu prevederile legi.la aceste princiii se adauga si amsuri concrete.toate obligatiile taranilor fata de nobili sunt anulate.privilegiile sunt anulate.se introduce accesul tuturor cetatenilor la toate functiile publice.pe baza aceste decizii adun nat const trece la elborarea rimei contsituii a frantei.aceasta va fi facut ublic 1791, toamna.

S-ar putea să vă placă și