ENDOBAZA (fata interna a bazei craniului) In sens sagital, endobaza se intinde de la nivelul gaurii oarbe pana la protuberanta occipitala

interna. Endobaza este impartita in trei fose craniene: anterioara, mijlocie si posterioara. Fosa craniana anterioara Limita posterioara a fosei craniene anterioare: median este data de santul chiasmatic iar lateral de marginile posterioare ale aripilor mici ale sfenoidului. Fosa craniana anterioara prezinta elemente mediane si elemente laterale. Pe linia mediana dinspre anterior spre posterior, prezinta: - creasta frontala, pe care se insera coasa creierului (falx cerebri); - gaura oarba, uneori poate fi permeabila fiind strabatuta de v. frontoetmoidala Sabatier-Blandin; - apofiza crista galli, apartine lamei verticale a osului etmoid si da insertie coasei creierului; - jugul sfenoidal, apartine fetei superioare a corpului sfenoidului ce include sinusul sfenoidal; - santul chiasmatic, contine chiasma optica. Aceasta reprezinta locul unde decuseaza (se intersecteaza) o parte din fibrele perechii a doua de nervi cranieni (n.optic). La extremitatile laterale ale santului chiasmatic se gasesc canalele optice traversate fiecare de n.optic(II) si a.oftalmica. Elemente laterale: - de o parte si de alta a apofizei crista galli se gaseste lama ciuruita a etmoidului. Se numeste lama ciuruita deoarece prezinta multiple mici orificii ale filetelor n.olfactiv (I). In afara de acestea lama ciuruita mai prezinta si alte orificii. Postero-lateral se gaseste orificiul canalului etmoidal posterior, locul pe unde manunchiul vasculonervos etmoidal posterior ajunge din orbita pe endobaza. Antero-lateral se gaseste orificiul canalului etmoidal anterior, locul pe unde manunchiul vasculonervos etmoidal anterior ajunge din orbita pe endobaza. - lateral de lama ciuruita a etmoidului exista portiunea orbitala a frontalului, unde se observa impresiunile digitale si eminentele mamilare determinate de cei patru giri orbitali ai lobului frontal; - posterior de portiunea orbitala a frontalului se gaseste aripa mica a sfenoidului. Extremitatea postero-mediala libera a acesteia se numeste proces clinoidian anterior, la acest nivel se insera marginea anterioara a diafragmei seii. Fosa craniana mijlocie Limita anterioara este data de santul chiasmatic, median si marginile posterioare ale aripilor mici ale sfenoidului, lateral. Limita posterioara este data de marginea superioara a lui dorsum sellae, median si marginile superioare ale stancilor temporale, lateral. Fosa craniana mijlocie este ingusta in partea mediana unde este formata de corpul sfenoidului, zonele laterale se latesc si sunt alcatuite anterior de aripa mare a sfenoidului, iar posterior de fata anterioara a stancii temporale. Pe fata superioara a corpului sfenoidului se gaseste saua turceasca, alcatuita din: - tuberculul seii - fosa hipofizara, care gazduieste glanda hipofiza

dorsul seii, unghiurile sale supero-laterale proemina sub forma proceselor clinoide posterioare. La nivelul lor se face insertia spre anterior a diafragmei seii iar spre posterior a cortului cerebelului. Pe partea laterala a corpului sfenoidului se gaseste santul carotic sau santul cavernos . La nivelul acestui sant dura mater se dedubleaza formand sinusul cavernos al durei mater. In interiorul sinusului cavernos, scaldat in sange venos, se afla artera carotida interna si n.abducens (VI), in timp ce in dedublarea peretelui lateral al sinusului vom gasi nn.oculomotor (III), trohlear (IV) si oftalmic (Va). Inconstant, pe fata laterala a corpului sfenoidului, medial si superior de santul carotic poate exista procesul clinoidian posterior; uneori acesta se poate uni cu procesul clinoidian anterior rezultand un orificiu situat posterior de canalul optic, orificiu in care se gaseste sifonul carotidian, locul in care ACI isi schimba directia aproximativ cu 180. In partea anterioara, intre aripa mica si mare a sfenoidului este fisura orbitala superioara prin care fosa craniana mijlocie comunica cu orbita; ea contine: rr.n.oftalmic (nn.lacrimal, frontal, nazociliar), nn.oculomotor (III), trohlear (IV), abducens (VI), vv.oftalmice. La baza aripii mari a sfenoidului se gasesc o serie de orificii prin care fosa craniana mijlocie comunica fie cu fosa infratemporala, fie cu fosa pterigopalatina: - gaura rotunda (foramen rotundum), contine n.maxilar (Vb) insotit de vene emisare; - gaura ovala (foramen ovale), posterior de gaura rotunda , contine n. mandibular (Vc), a.meningee accesorie, vv.emisare si inconstant n.pietros mic; - gaura spinoasa (foramen spinosum) , prin ea merge a.meningee medie si r.meningeala recurenta a n. mandibular (n.lui Luschka). Lateral de gaura spinoasa se observa santul a.meningee medii, care in zona scuamei temporale se imparte in multe ramuri; - gaura lui Vesalius, inconstanta, poate exista unilateral sau bilateral. - canaliculul lui Arnold, inconstant, este traversat de n.pietros mic ; - gaura rupta anterioara (foramen lacerum) se gaseste medial de gaura ovala, intre sfenoid si varful stancii temporale. Pe viu , gaura rupta nu este permeabila si nu reprezinta o comunicare directa intre endo- si exobaza, ea fiind inchisa de o membrana fibrocartilaginoasa numita membrana obturatorie Gruber. Importanta gaurii rupte anterioare este data de comunicarile dintre peretii acesteia. In peretele posterior exista orificiul intern al canalului carotic (iesirea din canalul carotic). La acest nivel patrunde in sinusul cavernos ACI insotita de plexul nervos pericarotidian intern. Fata anterioara a stancii temporale este de forma triunghiulara, este in contact cu fata inferioara a lobului temporal. Varful sau este orientat antero-medial iar baza sa postero-lateral. In sens medio-lateral pe aceasta fata se disting: - in zona varfului stancii prezinta impresiunea trigeminala care contine ganglionul trigeminal Gasser. Acest ganglion este situat intr-o dedublare a durei mater numita cavitatea trigeminala Meckel; - eminenta arcuata ridicata de canalul semicircular superior al urechii interne; - mai posterior de eminenta arcuata se gaseste peretele superior al urechii medii, tegmen tympani;

santul nervului pietros mare, incepe la nivelul hiatusului canalului n.pietros mare, si ajunge antero-medial la foramen lacerum; este determinat de n. pietros mare; - santul nervului pietros mic, incepe la nivelul hiatusului canalului n.pietros mic, se indreapta antero-medial, paralel cu santul n.pietros mare pana la foramen lacerum, gaura ovala sau canaliculul lui Arnold; este determinat de traiectul n. pietros mare; Fosa craniana posterioara - median se gaseste gaura occipitala mare, este spatiu de comunicare intre cavitatea craniana si canalul vertebral. La nivelul acestei gauri gasim: limita unde maduva spinarii se continua superior cu bulbul rahidian, meningele spinal care se continua superior cu meningele encefalic, doua artere vertebrale, doua artere spinale posterioare, o artera spinala anterioara, plexul venos vertebral si radacina spinala a n.accesor (XI); - anterior de gaura occipitala mare se gaseste clivusul, alcatuit prin unirea partii bazilare a osului occipital cu fata posterioara a corpului sfenoidului. Pe el se sprijina bulbul rahidian si puntea lui Varolio. Anterior de punte se afla artera bazilara; - antero-lateral de gaura occipitala mare se afla tuberculul jugular; - inferior de fiecare tubercul se afla cate un canal al hipoglosului, care contine n.hipoglos, ramul meningeal recurent al hipoglosului, vena condiliana anterioara si a.meningee posterioara; - mai spre lateral se afla fata posterioara a stancii temporale. Pe ea observam meatul acustic intern care contine: n.facial (VII), n.intermediar Wrisberg (VIIbis), n.acusticovestibular (VIII) si a.labirintica superiora; - intre stanca si partea laterala a occipitalului este gaura jugulara. Gaura jugulara face comunicarea fosei craniene posterioare cu spatiul retrostilian. Aceasta este separata de doua spine intrajugulare in doua compartimente: compartimentul postero-lateral este larg, in el patrunde sinusul sigmoidian al durei mater si se continua exocranian cu vena jugulara interna si, compartimentul antero-medial care este ingust. Dinspre medial spre lateral ies: n.glosofaringian (IX), n.vag (X), n.accesor (XI) si sinusul pietros inferior; - posterior de gaura occipitala mare se gaseste scuama occipitalului care prezinta: - protuberanta occipitala interna este o proeminenta situata pe linia mediana; - creasta occipitala interna , pe care se fixeaza falx cerebelli (coasa cerebelului); - de o parte si de alta a acestei creste sunt cele doua fose cerebeloase in care gasim emisferele cerebeloase; - fosele cerebeloase sunt marginite posterior si latero-superior de santul sinusului sigmoidian; - santul sinusului sagital superior, este un sant larg . Este determinat de sinusul sagital superior si la nivelul protuberantei interne se continua cu santul sinusului transvers, mai frecvent cu cel din dreapta; - eminenta cruciforma, in dreptul careia se gaseste teascul lui Herophile (confluentul sinusurilor venoase ale durei mater).

EXOBAZA (fata externa a bazei craniului) Este impartita in trei etaje prin doua linii conventionale transverse care trec, una prin marginea posterioara a palatului osos si a doua, prin marginea anterioara a gaurii occipitale mari. Etajul anterior Corespunde palatului osos; este limitat anterior si lateral de arcul alveolar. In alcatuirea sa intra procesul palatin al oaselor maxilare si lama orizontala a oaselor palatine. Arcul alveolar este format din procesul alveolar al celor doua maxilare care formeaza o potcoava deschisa posterior, limitand astfel palatul osos: - procesul alveolar este arcuit, gros, mai lat posterior si excavat pentru a forma alveole in care sunt incastrate radacinile dintilor; - alveolele dentare sunt despartite intre ele prin septul interalveolar. Sunt in numar de opt si variaza ca forma si adancime dupa dintii carora le sunt destinate. Cavitatea pentru canin este cea mai adanca iar cele pentru molari sunt cele mai largi si divizate in trei alveole prin septuri interradiculare; - varful fiecarei alveole este perforat de un orificiu mic prin care patrund vasele si nervii dentari corespunzatori; - peretii alveolari vestibulari sunt mai subtiri decat cei interni si sunt marcati de proeminentele alveolelor dentare numite juga alveolaria. Palatul osos desparte cavitatea bucala de cele doua fose nazale. - este format de procesele palatine ale oaselor maxilare si de lamele orizontale ale oaselor palatine. Aceste patru lame osoase se articuleaza pe linia mediana, la nivelul suturii palatine mediane iar procesele palatine cu lamele orizontale la nivelul suturii palatine transverse; - frecvent de-a lungul suturii mediane exista o proeminenta longitudinala, anteroposterioara, numita torus palatin; - la extremitatea sa anterioara, sutura palatina mediana se termina la nivelul fosei incisive. In profunzimea acesteia pot fi observate, unul, doua sau chiar patru orificii inferioare ale canalelor incisive, prin care trec ramul terminal al a.palatine descendente si n.nazoincisiv Scarpa; - in apropierea marginii posterioare a palatului osos, se gaseste o creasta curba numita creasta palatina, pe care se insera o parte din expansiunea tendonului m.tensor al valului palatin; - inaintea acestei creste exista uneori un sant transvers, foseta glandulara Verga, determinata de o condensare o glandelor palatine; - la extremitatea laterala a lamei orizontale a palatinului se afla gaura palatina mare de la care se continua antero-medial, santul palatin mare pentru a.palatina descendenta si n.palatin mare, sant care se prelungeste pana aproape de fosa incisiva; - marginea posterioara a palatului osos este subtire si concava posterior. Extremitatea mediala a acestei margini se curbeaza posterior si impreuna cu cea din partea opusa formeaza spina nazala posterioara. Pe aceasta spina se insera aponevroza valului palatin si muschii uvulei;

pe fata inferioara a procesului piramidal al osului palatin se observa gaurile palatine mici, prin care ies nervii palatini mici. Etajul mijlociu La alcatuirea acestui etaj participa: - osul sfenoid, prin fata inferioara a corpului sfenoidului, procesele pterigoide si fata infratemporala a aripii mari sfenoidale; - osul occipital, prin fata inferioara a portiunii bazilare; - osul temporal, prin partea sa timpanica, fata inferioara a partii pietroase si prin procesul stiloid. Pe fata inferioara a corpului sfenoidului, acoperita medial de aripa vomerului si lateral de procesul vaginal al lamei pterigoidiene mediale, se formeaza doua santuri cu rol de canale: medial, canalul vomerovaginal si lateral, canalul palatovaginal. Acestea sunt spatii de comunicare ale fosei pterigopalatine cu exobaza. Sunt strabatute de r.faringian al a.maxilare si n.faringian Bock. Procesul pterigoidian apartine osului sfenoid. In partea inferioara se articuleaza cu tuberozitatea maxilei, articulatia fiind intarita de procesul piramidal al osului palatin. Fiecare proces este alcatuit din doua lame osoase: lama pterigoidiana mediala, orientata sagital si lama pterigoidiana laterala, divergenta spre posterior si lateral. Intre cele doua lame se formeaza un spatiu deschis posterior, numit fosa pterigoidiana, unde are originea m.pterigoidian medial si pe unde coboara m.tensor al valului palatin. - lama pterigoidiana mediala , prin fata sa mediala, formeaza o parte a peretelui lateral al fosei nazale si limita laterala a choanelor.. Extremitatea superioara se bifurca formand foseta scafoida, la nivelul careia are originea m. tensor al valului palatin. La mijlocul marginii posterioare a acestei lame se gaseste spina tubara pe care se sprijina extremitatea faringiana a tubei auditive. Extremitatea inferioara a lamei este incurbata si formeaza carligul pterigoidian (hamulus pterygoideus). Hamulusul are doua functii: serveste drept scripete pentru tendonul m.tensor al valului palatin si serveste pentru insertia extremitatii superioare a ligamentului pterigomandibular; - lama pterigoidiana laterala, prin fata sa laterala, contribuie la formarea peretelui medial al fosei infratemporale si acorda origine capului inferior al m. pterigoidian lateral. Prin fata sa mediala contribuie la delimitarea fosei pterigoide si acorda origine m. pterigoidian medial. Marginea anterioara formeaza limita posterioara a fisurii pterigomaxilare. Marginea posterioara da insertie aponevrozei interpterigoidiene si prezinta inconstant patru spine: Hyrtl, Henle, Civinini si pterigoidiana inferioara, pentru o serie de ligamente care se insera pe ele. Fata infratemporala a aripii mari sfenoidale: pe ea se afla gaura ovala, gaura spinoasa, inconstant gaurile Arnold si Vesalius. Pe aceasta fata are originea capul superior al m.pterigoidian lateral. Gaura spinoasa se gaseste pe spina sfenoidului, pe care se insera ligamentul pterigospinos si ligamentul sfenomandibular. Fata inferioara a partii bazilare a occipitalului este rugoasa, prelungeste posterior fata inferioara a corpului sfenoidului. Pe linia mediana si la un cm inaintea gaurii occipitale mari se afla tuberculul faringian pe care se insera rafeul faringian si ligamentul longitudinal anterior al coloanei vertebrale. Mai anterior de tuberculul faringian se gaseste foseta faringiana determinata de bursa faringiana.

Fata inferioara a partii pietroase si scuamei temporale prezinta numeroase elemente descriptive. De la varf catre baza, pe aceasta fata, se disting: - o suprafata patrulatera, rugoasa, pe care partial are originea m.ridicator al valului palatin si se prinde segmentul cartilaginos al tubei auditive; - orificiul (apertura) extern al canalului carotic prin care trece a.carotida interna inconjurata de plexul simpatic pericarotic intern; - fosa jugulara, in ea se afla bulbul superior al v.jugulare interne, care continua sinusul sigmoidian si in care se deschide sinusul pietros inferior. Prin aceasta fosa trec nervii: glosofaringian, vag si accesor; - canalul timpanic este situat pe muchia osoasa care desparte gaura jugulara de orificiul extern al canalului carotic. Prin acest canal n.timpanic Jacobson si a.timpanica inferioara ajung in cavitatea timpanica ; - posterior de fosa mandibulara se gaseste procesul stiloid care da insertie buchetului stilian al lui Riolan compus din 3 muschi si 2 ligamente: m.stilohioidian, m.stiloglos, m.stilofaringian, lig.stilohioidian si lig.stilomandibular; - gaura stilomastoidiana, prin care iese din stanca n.facial si patrunde a.stilomastoidiana, ramura din a.auriculara posterioara; Etajul posterior La constituirea acestui etaj participa: scuama si partile laterale ale osului occipital si procesul mastoidian al osului temporal. Scuama occipitala prezinta: - protuberanta occipitala externa; - creasta occipitala externa; - linia nucala superioara, se gaseste de o parte si de alta a protuberantei occipitale externe. Pe ea se insera in partea mediala, m.trapez iar in partea laterala m. SCM; - linia nucala inferioara pe care se insera: m.mare drept posterior al capului, m.mic drept posterior al capului si m.oblic superior al capului. Intre linia nucala inferioara si cea superioara se insera mm.semispinalul capului si spleniusul capului; - linia nucala suprema, pe care se insera pantecele occipital al m.epicranian. Partile laterale ale osului occipital prezinta: - condilii occipitali, situati antero-lateral de gaura occipitala mare. Se articuleaza cu fata superioara a masei laterale a atlasului; - canalul hipoglos este situat in partea anterioara a bazei condilului occipital. Prin acest canal iese din craniu n.hipoglos; Procesul mastoidian este o proeminenta osoasa voluminoasa situata inapoia meatului acustic extern. Da insertie m.sternocleidomastoidian. Medial de procesul mastoidian se gasesc doua santuri: - lateral incizura mastoidiana, aici se prinde pantecele posterior al m.digastric; - medial santul arterei occipitale.