P. 1
06. Ordin Nr. 1182 - 2005 - Nitrati Din Surse Agricole

06. Ordin Nr. 1182 - 2005 - Nitrati Din Surse Agricole

|Views: 39|Likes:
Published by badila vasile

More info:

Published by: badila vasile on Nov 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/26/2012

pdf

text

original

Ordin nr.

1182 din 22/11/2005
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 224 din 13/03/2006
Intrare in vigoare: 13/03/2006
privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din
surse agricole

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor
Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale


În conformitate cu prevederile art. 5 şi 9 din Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi
proveniţi din surse agricole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 964/2000, cu modificările ulterioare, şi cu prevederile
art. 110 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi
Gospodăririi Apelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 155/2005 privind organizarea
şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,


ministrul mediului şi gospodăririi apelor şi ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale emit următorul ordin:


Art. 1. - Se aprobă Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole
prevăzut în anexă.
Art. 2. - Anexa*) face parte integrantă din prezentul ordin.
___________
*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 bis în afara
abonamentului, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome
"Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.


Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.



Anexă din 22/11/2005
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 224bis din 13/03/2006
Intrare in vigoare: 13/03/2006
cuprinzând Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse
agricole - revizuit în luna noiembrie 2005 -

I. INTRODUCERE
1. Prezentul cod are scopul de a recomanda cele mai utile practici, măsuri şi metode posibil de aplicat de către fiecare
fermier, producător agricol, pentru protecţia apelor împotriva poluării cu fertilizanţi (în special nitraţi) proveniţi din activităţi
agricole.

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│Aplicarea unor noi practici agricole, bazate pe cele mai avansate cunoştinţe ştiinţifice în

│domeniul tehnologiilor, mai ales a celor ecologic viabile, este o cerinţă majoră a
promovării│
│agriculturii durabile. De aceea, a apărut necesitatea elaborării, dar şi a implementării în

│practică a unor coduri de bună practică agricolă. Acestea reprezintă un ansamblu de

│cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice puse la dispoziţia producătorilor agricoli, a fermierilor

│pentru a fi implementate în practică, însuşite de către fiecare producător agricol şi

│implementate corect, practicile agricole respective pot contribui, atât la obţinerea unor

│producţii calitativ superioare şi rentabile, cât şi la conservarea mediului ambiental, cu

│limitarea consecinţelor ecologice nefavorabile la nivel naţional, regional, local, pe termen

│mai scurt sau mai lung. Astfel de coduri au fost elaborate şi sunt acum implementate în

│practică în ţările Uniunii Europene.

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


2. Prezentul "Cod al Bunelor Practici Agricole" nu este un document final, urmând a fi completat şi îmbunătăţit treptat,
pe măsură ce interacţiunile dintre condiţiile socio-economice, starea mediului ambiental şi cunoştinţele ştiinţifice se
modifică. În forma actuală, codul este armonizat cu cerinţele Directivei Uniunii Europene privind protecţia apelor
împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din agricultură EEC/91/676 din 12 Decembrie 1991, şi în acelaşi timp cuprinde şi alte
recomandări specifice ţării noastre. Sunt incluse, de asemenea, prevederi existente sau care urmează a fi cuprinse în
reglementările legale privind agricultura şi protecţia mediului.
3. Codul se adresează în primul rând fermierilor şi producătorilor agricoli din zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi
desemnate în acord cu cerinţele Directivei Uniunii Europene privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi
din agricultură EEC/91/676 din 12 Decembrie 1991. În aceste zone vulnerabile prevederile codului sunt obligatorii.
4. Însuşirea şi implementarea practică a măsurilor, practicilor, metodelor etc. cuprinse în prezentul cod de către
producătorii agricoli şi fermieri, este necesară deoarece aceştia trebuie să conştientizeze că interesele lor economice de
obţinere de producţii profitabile trebuie armonizate cu exigenţele privind protecţia şi conservarea mediului înconjurător,
pentru a convieţui în prezent dar şi în viitor, într-o ţară frumoasă, curată şi prosperă.
1.1. Apa şi solul ca resurse naturale regenerabile
5. Resursele naturale constituie o parte importantă a avuţiei naţionale, fiind formate din totalitatea surselor existente în
natură şi care sunt folositoare omului în anumite condiţii tehnologice, economice şi sociale. Extrase din mediul lor natural
pot fi transformate în bunuri a căror utilizare presupune consumul lor direct.

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│Resursele naturale sunt clasificate în două categorii distincte: regenerabile şi

│neregenerabile. Resursele naturale regenerabile sunt constituite din apă, aer, sol, floră,

│faună, energie solară, eoliană şi a mareelor, iar cele neregenerabile cuprind totalitatea

│substanţelor minerale şi a combustibililor fosili. Între resursele componente ale primei

│categorii există interacţiuni naturale puternice, astfel că, orice intervenţie antropică

│asupra uneia sau alteia induce inevitabil consecinţe şi asupra celorlalte. Utilizarea
acestor│
│resurse este practicată într-o manieră complexă, coordonată, pentru realizarea simultană a

│mai multor scopuri. Aplicarea unor metode distructive poate, însă provoacă anumite schimbări

│ireversibile ale resurselor naturale, modificând chiar caracterul lor "regenerabil".

│Factorul principal care transformă, aproape total şi ireversibil, resursele naturale

│regenerabile în resurse neregenerabile, este poluarea. Atunci când una din resursele
naturale│
│regenerabile este grav afectată de către poluare, se poate considera că s-a produs
degradarea│
│mediului înconjurător, având consecinţe pe termen lung, greu sau imposibil de evaluat şi

│corectat.

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


6. Apa, aerul şi solul sunt resursele de mediu cele mai vulnerabile, dar şi cel mai frecvent supuse agresiunii factorilor
poluanţi, având consecinţe directe şi grave nu numai asupra calităţii mediului ambiental, dar şi a sănătăţii oamenilor şi
altor vieţuitoare. Cei mai frecvenţi factori ai poluării mediului înconjurător provin, de regulă, din industrie, dar în ultimul
timp, tot mai frecvent, şi din agricultură.
7. Unitatea naturală de formare a resurselor de apă este bazinul hidrografic definit ca teritoriul de pe care un râu îşi
colectează apele. În măsura în care conceptul de bazin este aplicat unei game largi de scări spaţiale, (de la bazine
elementare până la bazinele marilor fluvii) şi de asemenea mai multor tipuri de medii (bazine urbane sau rurale, agricole
sau silvice, bazinele lacurilor, a pânzei freatice, de carst), el va fi definit ca integrator.
8. În studiul circulaţiei apei în natură (ciclul hidrologic) bazinul hidrografic ca unitate fizico-geografică care înglobează
reţeaua hidrografică până la cumpăna apelor, acţionează ca o unitate funcţională, fundamentală şi deci ca o unitate de
bază pentru gestiunea, amenajarea şi protecţia resurselor de apă (fig. 1.1).
9. În prezenţa vegetaţiei o parte din precipitaţii este reţinută prin intercepţie de stratul vegetal iar restul ajunge pe sol
străbătând foliajul sau prin curgerea pe trunchiul arborilor (figura 1.2).
10. Apa disponibilă la suprafaţa solului, fiind la presiunea atmosferică, pătrunde în sol prin infiltraţie sub efectul
gravitaţiei dacă solul nu este saturat, sau se scurge pe suprafaţa solului.
11. Aportul natural în sol este mărit în zonele cu activităţi agricole intensive prin practicarea irigaţiilor prin care se
reciclează apa prelevată din resursele de suprafaţă sau din cele subterane ale bazinului.
12. Resursele de apă, fiind regenerabile, depind de variabilitatea climatică naturală, de schimbările climatice şi de
influenţele omului asupra mediului înconjurător. Variabilitatea climatului natural duce la creşterea extremelor hidrologice,
în particular a inundaţiilor şi secetelor. (Figura 1.3).




Figura 1.1


Ciclul hidrologic cu unele aspecte induse de stresul uman




Figura 1.2


Apa în sistemul sol-plantă-atmosferă




Figura 1.3


Variabilitatea climatului natural şi ciclul hidrologic


13. Impactul micşorării resurselor de apă va fi mai sever în zonele care au deja un risc crescut de secetă şi de lipsă de
apă, micşorare care este amplificată de creşterea constantă a densităţii populaţiei în zonele semiaride.
1.2. Prevenirea poluării mediului înconjurător ca mijloc de protecţie şi conservare a resurselor naturale regenerabile
14. În fiecare proces de producţie şi activitate desfăşurată de către om, reducerea impactului negativ asupra mediului
înconjurător se poate realiza, în primul rând, prin mijloace de prevenire a poluării, prin utilizarea raţională şi conservarea
resurselor naturale.

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│Prevenirea poluării, ca factor major de protejare şi conservare a resurselor naturale

│regenerabile şi implicit a mediului înconjurător, se poate realiza prin utilizarea celor mai

│adecvate materiale, tehnici, tehnologii şi practici care să conducă la eliminarea sau măcar

│la reducerea acumulării deşeurilor sau altor poluanţi. De asemenea, prevenirea poluării este

│posibilă prin limitarea transferării factorilor poluanţi dintr-un mediu în altul şi printr-o

│gestionare corectă a deşeurilor, astfel încât agenţii poluanţi aferenţi să nu ajungă în

│mediul înconjurător. Prevenirea poluării este deosebit de importantă şi pentru alte

│componente ale mediului cum sunt flora şi fauna.

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


1.3. Agricultura ca factor poluant al mediului, în special al solului şi apei

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│Agricultura, alături de industrie poate deveni una dintre sursele importante de agenţi

│poluanţi cu impact negativ asupra calităţii mediului ambiental prin degradarea sau chiar

│distrugerea unor ecosisteme. Astăzi, este practic unanim acceptat că agricultura intensivă

│poate conduce la poluarea solului şi apei prin utilizarea excesivă a îngrăşămintelor, a

│pesticidelor, a apei de irigaţie necorespunzătoare calitativ şi cantitativ, în special pe

│terenurile arabile excesiv afânate prin diferite lucrări.

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


15. Agenţii poluanţi, respectiv substanţele toxice şi/sau nocive, se pot acumula în cantităţi ce depăşesc limitele maxim
admisibile, atât în sol, cât şi în apele de suprafaţă şi subterane. Printre aceşti agenţi poluanţi pot fi considerate:
reziduurile zootehnice, nămolurile orăşeneşti (de canalizare şi menajere) nămolurile provenite de la procesarea sfeclei
de zahăr a inului şi cânepii, a celulozei etc., care pot conţine peste limitele maxim admisibile metale grele, substanţe
organoclorurate din clasa HCH şi DDT, triazine, compuşi ai azotului şi fosforului (nitraţi şi fosfaţi) etc. dar şi diferiţi agenţi
patogeni.
16. Printre consecinţele nocive ale acestor substanţe menţionăm în mod special: efectele cancerigene şi mutagene,
acumularea în verigile lanţului trofic, toxicitate mare etc., toate contribuind la perturbarea gravă a echilibrului natural.
17. Nitraţii pot genera nitriţi care în cantităţi mari au efecte nocive asupra sănătăţii umane. De asemenea, dacă fosfaţii
şi nitraţii ajung pe diferite căi în apele stătătoare, contribuie la producerea şi intensificarea procesului de eutrofizare, care
în final determină degradarea acestora şi distrugerea parţială sau chiar totală a faunei prin eliminarea oxigenului şi
formarea unor compuşi chimici nocivi.
18. Irigaţia şi drenajul incorect, asociate cu alte practici necorespunzătoare (monocultură sau asolamente de scurtă
durată, afânare excesivă a solului, cu precădere prin lucrări superficiale numeroase, nerespectarea perioadelor optime
de lucrabilitate şi traficabilitate a solului etc., lucrarea solului pe terenurile situate în pantă din amonte în aval etc.) la care
se mai adaugă o gestionare şi utilizare necorespunzătoare a terenurilor agricole şi o folosire iraţională a fondului
forestier, determină apariţia şi intensificarea degradării fizice a solului prin procese ca: destructurarea, compactarea,
crustificarea, eroziunea eoliană şi hidrică, contribuind în acest mod şi mai mult la sensibilizarea, favorizarea şi
accentuarea poluării pe diferite căi a principalelor componente ale mediului înconjurător.

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│În condiţiile intensificării agriculturii, a creşterii producţiei vegetale, dar şi a

│dezvoltării rurale, ca verigi forte ale progresului socio-economic, se pune legitima

│întrebare: poate fi realizată şi menţinută creşterea producţiei vegetale fără a aduce

│prejudicii majore mediului înconjurător şi respectiv sănătăţii oamenilor şi celorlalte

│vieţuitoare ale lanţului trofic? Această sarcină prioritară, dar şi extrem de dificilă, este

│abordată prin prisma conceptului dezvoltării durabile a agriculturii, aşa cum a fost definit

│de către Comisia Mondială pentru Mediul înconjurător şi Dezvoltare: "Dezvoltarea durabilă

│reprezintă capacitatea omenirii de a asigura continuu cerinţele generaţiei prezente, dar
fără│
│a le compromite pe cele ale generaţiilor viitoare". În agricultură, ca şi în oricare ramură
a│
│economiei, nici un sistem nu poate fi considerat durabil dacă pentru fermier şi societatea

│din care face parte nu este benefic, adică nu este viabil din punct de vedere economic.

│Aceasta, constituie de fapt singura alternativă pe termen lung la criza mediului
înconjurător│
│generată de societatea umană.

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


1.4. Zonele vulnerabile sau potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole
19. Zonele vulnerabile şi potenţial vulnerabile au fost determinate de ICPA împreună cu Administraţia Naţională "Apele
Române" având în vedere prevederile HG nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor
împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole ce transpun în legislaţia românească Directiva Consiliului Europei
91/676/EEC.
20. Zonele vulnerabile au fost delimitate în urma analizei fiecărui sub-sistem (sol, climă, corpuri de apă, surse de nitraţi
din activitatea agricolă) din perspectiva producerii şi/sau transmiterii nitraţilor proveniţi din surse agricole către corpurile
de apă.
21. Zonele vulnerabile au fost delimitate iniţial la nivelul unităţilor teritorial-administrative. În cea de a doua fază au fost
luate în considerare bazinele hidrografice corespunzătoare localităţilor considerate vulnerabile.
22. Zonele vulnerabile au fost diferenţiate în funcţie de tipul surselor de nitraţi:
▪ surse actuale: activităţile agricole prezente produc un surplus de nitraţi ca urmare a densităţii mari de animale (din
gospodării individuale şi/sau complexe zootehnice);
▪ surse istorice: complexe zootehnice care au funcţionat în trecut şi acum sunt dezafectate.
23. Zonele vulnerabile la nitraţi din surse agricole prezente sau istorice reprezintă perimetrele a 251 localităţi din
România (Anexa 1), ceea ce reprezintă 1.217.147 ha adică 8,20% din totalul suprafeţei terenurilor agricole. Suprafaţa de
teren arabil din zonele vulnerabile este de 866.961 Ha reprezentând 9,22% din totalul suprafeţei terenurilor arabile.
24. Suprafaţa de teren agricol din zonele vulnerabile din surse actuale este de 848.829 Ha reprezentînd 5,72% din
totalul suprafeţei terenurilor agricole.
25. Suprafaţa de teren arabil din zonele vulnerabile din surse actuale este de 569.655 Ha reprezentând 6,06% din
totalul suprafeţei terenurilor arabile.
26. Bunele practici agricole pentru prevenirea poluării cu nitraţi din surse agricole se diferenţiază în funcţie de
încadrarea comunelor în formele principale de relief (câmpie, deal, munte, parţial munte), realizată pentru evaluarea
proiectelor propuse spre finanţare în cadrul programului SAPARD (Anexa 2).


II. DEFINIŢII
2.1. Aciditate - Mărimea care indică conţinutul în acid al unei soluţii (soluţia solului) şi care se măsoară prin
concentraţia în ioni de hidrogen a acesteia. Se exprimă în unităţii pH (logaritmul zecimal negativ al activităţii ionilor de
hidrogen dintr-o soluţie apoasă).
2.2. Acumulare - Creşterea concentraţiei unei substanţe în sol datorită faptului că aportul de substanţă este mai mare
decât pierderea de substanţă.
2.3. Adsorbţie - Proces fizico-chimic de fixare şi acumulare a unei componente dintr-un amestec de gaze sau a unei
substanţe dizolvate dintr-o soluţie pe o suprafaţă solidă sau lichidă în concentraţie mai mare decât în restul gazului sau
al soluţiei.
2.4. Alterarea - Ansamblu al schimbărilor fizice, chimice şi biochimice produse în roci la/sau aproape de suprafaţa
scoarţei terestre sub acţiunea agenţilor atmosferici, plantelor şi microorganismelor.
2.5. Ameliorarea solului - Ansamblu de procedee tehnice, hidroameliorative, pedoameliorative şi agroameliorative,
folosite pentru îmbunătăţirea radicală şi durabilă a unui sol neproductiv sau slab productiv prin eliminarea factorilor care
limitează fertilitatea acestuia.
2.6. Amendament - Substanţă care se încorporează în sol pentru a corecta unele însuşiri fizice şi chimice nefavorabile
ale acestuia, în vederea îmbunătăţirii mediului de viaţă pentru plantele de cultură.
2.7. Amonificare - Proces biochimic prin care se eliberează azot amoniacal din compuşi organici cu azot.
2.8. Apa brută - Apă captată din surse de suprafaţă sau subterane care are calitatea sursei în momentul prelevării şi
care necesită un proces de tratare conform cerinţelor calitative ale folosinţei.
2.9. Apa freatică - Apa din stratul acvifer freatic.
2.10. Apa de percolare - Apa care se infiltrează în sol şi este dirijată în profunzimea lui.
2.11. Apă poluată - Apa cu un conţinut de nitraţi mai mare de 50 mg/l
2.12. Apa solului - Apa aflată în interiorul solului, care ocupă porii sau o parte din porii acestuia.
2.13. Ape interioare - Toate apele aflate în interiorul liniei de bază, de la care se măsoară extinderea apelor teritoriale.
2.14. Ape de suprafaţă - Ape interioare şi respectiv marine, stătătoare şi curgătoare ale căror suprafeţe sunt în contact
cu atmosfera.
2.15. Ape subterane - Apele aflate sub suprafaţa terenului în zona de saturaţie şi în contact direct cu solul sau cu
subsolul.
2.16. Bazin hidrografic - Unitate fizico-geografică ce înglobează reţeaua hidrografică până la cumpăna apelor.
2.17. Biodegradare - Descompunere a unei substanţe organice complexe în molecule mai simple sau ion sub acţiunea
microorganismelor.
2.18. Calitatea solului - Ansamblu al proprietăţilor obişnuite, pozitive sau negative, care se referă la folosirea şi
funcţiunile solului.
2.19. Coeficient de repartiţie - Raportul dintre concentraţiile unei substanţe în două compartimente de mediu.
2.20. Coeficient de repartiţie sol - apă - Raportul dintre concentraţiile unei substanţe în fază solidă şi în fază lichidă a
solului.
2.21. Concentraţia critică - Cantitatea estimată a unuia sau a mai multor poluanţi, sub care nu se produc, la nivelul
actual de cunoaştere, efecte nocive semnificative asupra unor elemente specific sensibile ale solului.
2.22. Condiţionarea - Activităţile efectuate asupra conţinutului, eventual a ambalajului hidrosolubil şi a ambalajului
protector, de către persoanele din circuitele de distribuţie en-gros şi en-detail, pentru a distribui pesticidele până la
utilizatorul final.
2.23. Compost îngrăşământ organic rezultat în urma compostării diferitelor resturi vegetale şi animale după o
prealabilă amestecare şi umezire, şi adaos de îngrăşăminte minerale.
2.24. Compostare - Tehnică de obţinere a unui compost din amestecuri de diferite materiale organice şi minerale.
2.25. Decontaminare - Operaţiune complexă prin care se urmăreşte distrugerea microorganismelor patogene şi
condiţionat patogene de pe o suprafaţă, dintr-un spaţiu sau dintr-un produs.
2.26. Degradarea (deteriorare) solului - Alterarea proprietăţilor solului având efecte negative asupra unei funcţii sau
mai multor funcţii ale acestuia, asupra sănătăţii umane sau asupra mediului.
2.27. Denitrificare - Proces de reducere biochimică a nitraţilor sau nitriţilor sub formă de azot gazos, fie ca oxizi de
azot, fie ca azot molecular.
2.28. Descompunere - Desfacerea unei substanţe organice complexe în molecule mai simple sau ion prin procese
fizice, chimice şi/sau biologice.
2.29. Efluenţi de silozuri - Lichide care se scurg din furajele conservate prin procese de însilozare în instalaţii speciale
numite silozuri.
2.30. Eutroficare - Proces de îmbogăţire excesivă în elemente nutritive solubile, îndeosebi în nitraţi şi fosfor, a apelor
subterane şi a apelor stătătoare, adesea ca urmare a folosirii intensive a îngrăşămintelor.
2.31. Eroziune - Proces prin care particulele de sol sau rocă neconsolidată sunt desprinse şi îndepărtate din loc prin
acţiunea apei de scurgere de la suprafaţa solului sau prin aceea a vântului.
2.32. Factor limitativ - Orice condiţie care limitează funcţiile şi/sau folosirea unui sol.
2.33. Fertilitatea solului - Starea obişnuită a unui sol sub aspectul capacităţii sale de a susţine creşterea şi dezvoltarea
plantelor.
2.34. Fertilizant - a se vedea îngrăşământ
2.35. Fertilizare - Acţiunea de aplicare a îngrăşămintelor în vederea sporirii fertilităţii solului sau a unui substrat de
cultură şi creşterii producţiei vegetale.
2.36. Fondul naţional de date de gospodărire a apelor - Totalitatea bazelor de date meteorologice, hidrologice şi
hidrogeologice, de gospodărire cantitativă şi calitativă a apelor, organizate astfel încât să asigure un dialog eficient cu
folosinţele de apă.
2.37. Gospodărirea (managementul) apelor - Activităţile care, printr-un ansamblu de mijloace tehnice şi măsuri
legislative, economice şi administrative, conduc la cunoaşterea, utilizarea, valorificarea raţională, menţinerea sau
îmbunătăţirea calităţii resurselor de apă pentru satisfacerea nevoilor sociale şi economice, la protecţia împotriva epuizării
şi poluării acestor resurse, precum şi la prevenirea şi combaterea acţiunilor distructive ale apelor.
2.38. Humificare - Descompunerea organismelor sau a unei părţi de organisme urmată de sinteza substanţelor
humice.
2.39. Imobilizare - Trecerea (conversia) substanţelor sau a particulelor de sol spre o formă (temporar) imobilă.
2.40. Încărcare critică - Estimarea aportului unuia sau mai multor poluanţi sub care nu se produc, la nivelul actual de
cunoaştere, efecte nocive semnificative asupra unor elemente specific sensibile ale mediului (ale solului).
2.41. Influenţă antropică - Modificări ale proprietăţilor solului produse de activităţi umane.
2.42. Îngrăşământ - Substanţă simplă sau compusă de natură minerală sau organică care contribuie direct sau indirect
la menţinerea sau îmbunătăţirea nutriţiei plantelor.
2.43. Îngrăşământ mineral sau îngrăşământ chimic - Îngrăşământ de origine minerală sau obţinut industrial prin
procese fizice şi/sau chimice.
2.44. Îngrăşământ organic - Îngrăşământ obţinut din diferite produse naturale de origine organică printr-o pregătire
simplă sau prin compostare.
2.45. Îngrăşământ organomineral - Îngrăşământ rezultat prin amestecarea mecanică sau prelucrare chimică a unor
îngrăşăminte minerale cu îngrăşăminte organice.
2.46. Îngrăşăminte azotoase - Îngrăşăminte cu azot, care se găsesc sub formă nitrică, amoniacală, amidică sau în
combinaţie nitrică-amoniacală, nitrică-amoniacală-amidică.
2.47. Îngrăşăminte fosfatice - Îngrăşăminte în care fosforul se găseşte sub formă de fosfat primar, secundar sau terţiar
de calciu.
2.48. Îngrăşăminte complexe - Îngrăşăminte care conţin azot şi fosfor sau azot, fosfor şi potasiu.
2.49. Lac - Masă de apă stătătoare care ocupă o concavitate a scoarţei pământului.
2.50. Levigare - Deplasare în sol a substanţelor dizolvate sub acţiunea percolativă a apei sau a altor lichide.
2.51. Mobilizare - Trecerea (conversia) substanţelor sau a particulelor de sol spre o formă mobilă.
2.52. Nitrificare - Proces de oxidare biologică a amoniului până la nitraţi de către bacteriile nitrificatoare din sol.
2.53. Plan de gospodărire a apelor pe bazin hidrografic - Instrument de planificare şi aplicare a măsurilor de asigurare
a protecţiei şi utilizării durabile a apei în cadrul unui bazin hidrografic.
2.54. Productivitatea solului - Capacitatea unui sol de a produce recolte în condiţii obişnuite.
2.55. Productivitatea potenţială a solului - Capacitatea unui sol de a produce recolte în condiţii optime (de exemplu:
prin folosirea îngrăşămintelor, a pesticidelor, a irigării şi a lucrărilor solului).
2.56. Produse petroliere - Combustibili şi lubrifianţi obţinuţi din ţiţei.
2.57. Râu - Masa de apă care curge în cea mai mare parte la suprafaţă în lungul unei albii.
2.58. Resurse de apă - Apele de suprafaţă alcătuite din cursurile de apă cu deltele lor, lacuri, bălţi, apele maritime
interioare şi marea teritorială, precum şi cele subterane în totalitatea lor.
2.59. Salinitate - Ansamblu de probleme ridicate de prezenţa unui conţinut de săruri solubile sau sodiu schimbabil mai
mare decât în solurile obişnuite.
2.60. Salinizare - Acumulare de săruri hidrosolubile în sol.
2.61. Schema cadru de amenajare şi gospodărire a apelor - Documentaţie de gospodărire a apelor care prezintă
modelul sistemului de gospodărire a apelor, cuprinzând reţeaua hidrografică, lucrările de gospodărire a apelor şi
prelevările - evacuările aferente folosinţelor, analizate în diferite scenarii şi etape de dezvoltare economico-socială a
spaţiului hidrografic respectiv, precum şi modul de protecţie, menţinere sau îmbunătăţire a calităţii apelor.
2.62. Serviciul de asigurare a apei brute în sursă - Totalitatea activităţilor de gospodărire a apelor desfăşurate pentru
crearea de noi surse de apă şi de regularizare a debitelor de apă ale surselor existente în vederea satisfacerii cerinţelor
folosinţelor, corelat cu prevederile actelor de reglementare emise pentru folosirea resurselor de apă.
2.63. Serviciul de asigurare a nisipurilor şi pietrişurilor - Totalitatea activităţilor de gospodărire a apelor desfăşurate
pentru asigurarea unei scurgeri normale a apelor de suprafaţă, pentru regularizarea debitelor solide şi crearea de
depozite de nisipuri şi pietrişuri în condiţiile menţinerii stabilităţii albiilor şi malurilor cursurilor de apă.
2.64. Serviciul de cădere medie asigurată prin baraje - Totalitatea activităţilor de gospodărire a apelor desfăşurate
pentru regularizarea debitelor cursului de apă într-o anumită secţiune în vederea asigurării folosinţei energetice.
2.65. Serviciul specific de gospodărire a apelor pentru ameliorarea şi monitorizarea cantitativă şi calitativă a poluanţilor
din apele uzate evacuate şi de protecţie a calităţii acestora - Totalitatea activităţilor desfăşurate pentru cunoaşterea stării
şi evoluţiei cantitative şi calitative a apelor.
2.66. Sistem de agricultură - Mod de practicare a producţiei agricole caracterizat, îndeosebi, prin caracterul intensiv
sau extensiv al agriculturii, prin modul de folosinţă a terenurilor şi de îmbinare a ramurilor de producţie, prin metodele
aplicate pentru menţinerea şi sporirea fertilităţii solului, prin modul de folosire a forţei de muncă şi prin relaţiile de
producţie.
2.67. Sistem Naţional de Gospodărire a Apelor - Ansamblul activităţilor şi lucrărilor care asigură administrarea
domeniului public de interes naţional al apelor şi gestiunea durabilă, cantitativă şi calitativă a resurselor de apă.
2.68. Sol - Pătura superioară a scoarţei terestre compusă din particule minerale, materie organică, apă, aer şi
organisme.
2.69. Starea bună a apelor - Stare pe care o ating corpurile de apă de suprafaţă atunci când parametrii ecologici şi
chimici ai apei, au valori corespunzătoare regimului natural de scurgere cu impact antropic nesemnificativ.
2.70. Structura solului Proprietatea materialului de sol de a avea particulele primare şi microagregatele reunite în
agregate (elemente structurale) de forme şi dimensiuni diferite, separate între ele prin suprafeţe de contact cu legături
mai slabe sau goluri.
2.71. Substanţe periculoase pentru sol - Substanţe, care datorită proprietăţilor, cantităţii sau concentraţiei lor, au un
efect nefavorabil asupra funcţilor şi utilizării solului.
2.72. Tulbureală - îngrăşământ organic natural care constă dintr-un amestec de dejecţii animale, lichide şi solide cu
apa de ploaie sau de canal, iar în unele cazuri şi cu o cantitate mică de paie tocate, praf de turbă, rumeguş şi nutreţul
care rămâne de la hrana animalelor.


III. SISTEME DE AGRICULTURĂ

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│Sistemul agricol reprezintă un ansamblu de sectoare, tehnologii, maşini şi agregate

│tehnologice, în care solul este folosit ca principală resursă de producţie pentru culturile

│agricole, pomicole, viticole, legumicole, floricole ca şi pentru creşterea animalelor.

│Structura sectorelor poate fi diferită de la o fermă la alta. În Europa, în domeniul
agricol,│
│în funcţie de tehnologiile utilizate, de nivelul lor de intensificare, specializare, de

│cantitatea şi calitatea biomasei, de raporturile cu mediul înconjurător etc., sunt
practicate│
│diferite sisteme de agricultură: durabilă, convenţională, biologică, organică, de precizie,

│extensivă.

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


3.1. Definiţii; Tipuri de sisteme agricole şi alegerea acestora
27. Agricultura durabilă (integrată): producţie intensivă de produse competitive, având raporturi armonioase,
prietenoase cu mediul înconjurător. Expresia întâlnită frecvent "sisteme integrate", semnifică utilizarea ştiinţifică,
armonioasă a tuturor componentelor tehnologice: pentru lucrările solului, rotaţia culturilor, fertilizare, irigare, combaterea
bolilor şi dăunătorilor inclusiv prin metode biologice, la creşterea animalelor, stocarea, prelucrarea şi utilizarea
reziduurilor rezultate din activităţile agricole etc., pentru realizarea unor producţii ridicate şi stabile în unităţi multi
sectoriale (vegetale şi zootehnice).
28. Agricultura convenţională: intensiv mecanizată, cu produse competitive, dar care se bazează în mod deosebit pe
concentrarea şi specializarea producţiei. Diferitele componente ale sistemului tehnologic sunt intens aplicate. Astfel, în
mod regulat afânarea solului este efectuată doar prin arătură cu întoarcerea brazdei, fiind urmată de numeroase lucrări
secundare de pregătire a patului germinativ şi întreţinere în perioada de vegetaţie. Se practică fertilizarea minerală cu
doze mari şi foarte mari, monocultura sau cel mult rotaţii scurte de doi, trei ani, tratamente chimice intensive pentru
combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor. Acest tip de agricultură a fost larg răspândit în România până în 1989.
Astăzi, este unanim acceptat că acest tip de agricultură poate afecta mediului înconjurător, mai ales dacă diferitele
componente ale sistemului tehnologic agricol sunt aplicate fără a se lua în considerare specificul local: climat, sol, relief,
condiţiile sociale şi economice, care determină nivelul de vulnerabilitate sau de susceptibilitate faţă de diferitele procese
de degradare chimică, biologică, fizică a mediului.
29. Agricultura biologică: mediu intensivă şi astfel mai puţin agresivă în raport cu factorii de mediu, cu rezultatele
(produse) agricole mai puţin competitive din punct de vedere economic pe termen scurt, dar care sunt considerate
superioare din punct de vedere calitativ. În raport cu mediul înconjurător acest sistem este mai bine armonizat,
tratamentele aplicate pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor sunt de preferinţă biologice, totuşi sunt acceptate şi doze
reduse de îngrăşăminte minerale şi pesticide. Pentru controlul calităţii produselor este necesară certificarea tehnologiilor
utilizate. Produsele sunt comercializate pe o piaţă specială.
30. Agricultura organică: se deosebeşte de cea biologică prin utilizarea exclusivă a îngrăşămintelor organice în doze
relativ ridicate, aplicate în funcţie de specificul local, cu predilecţie în scopul fertilizării culturilor şi refacerii pe termen lung
a stării structurale a solurilor, degradată prin activităţi antropice intensive şi/sau datorită unor procese naturale.
31. Agricultura extensivă cu inputuri reduse: de subzistenţă, cu o producţie slab competitivă. Poate afecta într-o
anumită măsură mediul înconjurător, inclusiv calitatea biomasei, mai ales prin dezechilibre de nutriţie, îngrăşămintele
minerale şi alte substanţe agrochimice (erbicide, insecto-fungicide, amendamente minerale) etc., nu sunt practic utilizate,
sau aplicate doar în cantităţi foarte mici (cu excepţia sectorului legumicol). De asemenea, hibrizii şi soiurile performante
nu sunt răspândiţi pe scară largă. Acest sistem este practicat şi în România de către producătorii individuali.
32. Agricultura de precizie: cea mai avansată formă de agricultură, care este practicată chiar şi în cele mai dezvoltate
ţări ale Uniunii Europene şi SUA pe suprafeţe mai restrânse, având la bază cele mai moderne metode de control a stării
de calitate a diferitelor resurse de mediu, aplicarea în optim a tuturor componentelor tehnologice şi astfel un control
riguros asupra posibililor factori care ar determina degradarea mediului ambiental.
33. Sistemele agricole sunt strâns legate de condiţiile economice, sociale şi de mediu. Soluţionarea acestora este cea
mai importantă condiţie pentru introducerea şi promovarea agriculturii durabile.
34. Alegerea sistemului de agricultură este condiţionată de nivelul dotării tehnice, nivelul de cunoştinţe profesionale,
dar şi de mentalitatea, educaţia în general, ca şi de respectul pentru natură, pentru mediul înconjurător al tuturor celor
care lucrează în acest domeniu.

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│Pentru caracterizarea diferitelor sisteme de agricultură sunt utilizate criteriile
următoare:│
│▪ cantitatea şi calitatea producţiei;

│▪ costuri rezonabile de producţie pentru produse competitive;

│▪ stabilitatea producţiei de la an la an, pe sectoare, ferme şi terenuri agricole;

│▪ raporturi armonioase cu principalele resurse naturale (sol, apă, faună, floră, relief),

│îmbunătăţirea, ameliorarea şi consevarea acestora pentru generaţiile viitoare;

│▪ specializarea şi structura producţiei agricole trebuie să fie flexibile, adică să posede

│capacitatea de a reacţiona la schimbările pieţii privind cererea şi oferta;

│▪ raport echilibrat pe termen lung între cerinţele economice, ecologice şi sociale.

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│Agricultura durabilă contribuie şi la rezolvarea unor probleme sociale a zonelor rurale:

├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│▪ ocuparea forţei de muncă;

│▪ dezvoltarea infrastructurii, conservarea şi îmbogăţirea patrimoniului cultural;

│▪ dezvoltarea reţelei de drumuri şi comunicaţii;

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


3.2. Sisteme de agricultură durabilă
35. Sistemele de agricultură durabilă (integrată) sunt caracterizate printr-o activitate productivă multisectorială,
producţia vegetală fiind întotdeauna în relaţie directă cu cea animalieră. În sistemele de agricultură durabilă, pentru
dezvoltarea unei activităţi productive intensive, cu rezultate de producţie competitive sunt necesare următoarele măsuri:
▪ diversitate mare a culturilor vegetale dar în acelaşi timp soiuri şi hibrizi cu un potenţial genetic ridicat şi adaptaţi
condiţiilor locale; culturile perene sunt folosite, atât pentru necesităţile sectorului zootehnic, cât şi pentru îmbunătăţirea şi
conservarea stării structurale a solulului; culturile de leguminoase perene (dar şi anuale) sunt preferate pentru
îmbunătăţirea bilanţului azotului în sol, culturile ascunse sunt introduse, după recoltarea culturii principale, pentru
protecţia solului la suprafaţă împotriva factorilor naturali şi antropici agresivi (ploi torenţiale, vânt, circulaţie necontrolată
pe sol);
▪ utilizare de materiale organice reziduale provenite de regulă din sectorul zootehnic (de preferinţă a celor solide
compostate) în combinaţie cu îngrăşăminte minerale; se folosesc pentru asigurarea cu nutrienţi a culturilor dar şi pentru
conservarea stării de fertilitate a solului. Dozele de îngrăşăminte, ce urmează a fi aplicate, sunt stabilite pe baza
calculelor de bilanţ a elementelor nutritive din sol în scopul evitării supradozării, mai ales în cazul azotului, atât pentru
reducerea cheltuielilor de producţie cât şi a poluării mediului;
▪ folosirea pe scară largă a mijloacelor profilactice şi biologice de protecţie, limitând cât mai mult utilizarea substanţelor
chimice; de mare importanţă în combaterea buruienilor este şi capacitatea plantelor cultivate de reducere a proliferării
acestora precum şi calitatea lucrărilor mecanice făcute în acest scop;
▪ exploatare raţională şi protecţia pajiştilor şi fâneţelor naturale şi a zonelor supuse eroziunii printr-un păşunat în
sistem controlat; furajarea animalelor trebuie să fie în concordanţă cu productivitatea rasei, iar manipularea şi
depozitarea reziduurilor zootehnice trebuie să respecte anumite reguli, în scopul minimizării poluării. Numărul de animale
trebuie să fie corelat cu suprafaţa de teren agricol a fermei;
▪ efectuarea în perioadă optimă de lucrabilitate şi traficabilitate (în funcţie de conţinutul de apă din sol pe adâncimea
de lucrare) a tuturor lucrărilor solului precum şi a celor de recoltat şi transport; trebuie respectate şi anumite condiţii cu
privire la pretabilitatea solului faţă de o lucrare specifică, faţă de numărul de lucrări, sarcina pe osie, presiunea din
pneuri, numărul de roţi pentru protecţia solului împotriva degradării fizice;
▪ la amenajarea fermei trebuie luate în considerare, pe lângă aspectele de protecţia şi conservarea ecosistemelor, a
biodiversităţii şi cele economice şi sociale.

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│Agricultura durabilă trebuie să devină componentă principală a politicii agrare a statului

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


36. Agricultura durabilă reprezintă, pentru zonele rurale, cea mai bună perspectivă, aptă să ofere o soluţie integrată
pentru problemele economice, sociale şi de mediu.
37. Opţiunea pentru un sistem de agricultură durabilă presupune în fapt respectarea şi introducerea în activitatea
agricolă a măsurilor precizate în Codul bunelor practici agricole.
3.3. Sisteme de agricultura convenţională
38. Aceste sisteme sunt caracterizate prin specializarea şi intensificarea puternică a activităţii agricole şi minimizarea
costurilor de producţie. Îngrăşămintele minerale şi pesticidele sunt folosite pe scară largă la culturile de câmp, dar şi în
horticultură, viticultură, legumicultură. Adesea, sectorul zootehnic nu este componentă a activităţii fermei agricole şi de
aceea ierburile perene nu sunt incluse în sistemul de rotaţie a culturilor, deşi au o mare importanţă pentru îmbunătăţirea
şi conservarea fertilităţii solului.
39. Materialele organice reziduale care provin de la animale (gunoiul de grajd, nămolul de la porci, etc.) şi cele de
origine vegetală trebuie aplicate, de regulă, pe terenurile agricole chiar dacă sunt o sursă bogată de elemente nutritive
pentru culturi şi în acelaşi timp de protecţie a solului împotriva degradării.
40. În asolamente predomină doar anumite plante, cu precădere cele cerealiere şi tehnice, cea mai răspândită fiind
monocultura (de porumb pentru boabe) şi rotaţia de doi ani porumb şi grâu, cu aplicarea unor doze mari de îngrăşăminte
minerale şi alte substanţe chimice pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor.
41. Lucrarea solului este intensivă, fiind adesea folosite maşini de mare capacitate care, mai ales în condiţii de irigare,
intensifică riscul de degradare şi poluare a mediului înconjurător. În astfel de unităţi agricole, scopul major este cel al
obţinerii unui profit maxim, fiind minimizată protecţia resurselor mediului înconjurător. Sunt organizate ferme mari,
concentrări de terenuri şi procese de producţie, de capital şi forţă de muncă, condiţiile sociale de viaţă ale mediului rural
sunt în mare măsură neglijate. În aceste condiţii, agricultura reprezintă doar o afacere economică în mediu rural fără a
acorda atenţia necesară omului şi protecţiei mediului.
42. În acest tip de sistem agricol, cercetarea şi dezvoltarea tehnologică nu au influenţă puternică asupra protecţiei şi
conservării resurselor şi de aceea nu corespund unei dezvoltări durabile.
3.4. Sisteme de agricultură biologică
43. Agricultura biologică (ecolgică, organică, bio-organică, bio-dinamică) este considerată o soluţie viabilă, care rezolvă
impactul negativ al agriculturii asupra mediului şi a calităţii produselor. În acest sistem alte substanţe organice şi
minerale naturale înlocuiesc fertilizanţii minerali, pesticidele, medicamentele şi stimulatorii de creştere.
44. Producţia obţinută este mai scăzută dar se poate obţine un profit economic acceptabil prin vânzarea produselor (de
calitate superioară) la preţuri mai mari pe o piaţă special organizată.

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│Agricultura biologică are trei obiective majore şi anume:

│▪ obţinerea produselor agricole de calitate, în cantitate suficientă şi la costuri

│rezonabile;

│▪ îmbunătăţirea şi conservarea stării de calitate a tuturor resurselor mediului înconjurător

│şi reducerea la minimum a surselor de poluare;

│▪ crearea cadrului general pentru producătorii de produse agroalimentare, care să asigure

│cantităţile necesare dezvoltării societăţii, să garanteze securitatea mediului de lucru, să

│permită creşterea veniturilor, să ofere satisfacţia muncii şi armonizarea vieţii cu natura;

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


45. Agricultura biologică creează condiţiile necesare pentru construirea ecosistemelor naturale asigurând dezvoltarea
durabilă a societăţii cu precădere în mediul rural.
46. Pentru promovarea cu succes a unei agriculturi biologice este necesar să se respecte anumite condiţii de către
producătorii agricoli, care se referă mai ales la rotaţia culturilor, fertilizare şi controlul buruienilor, bolilor şi dăunătorilor.

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│Rotaţia culturilor este o verigă tehnologică de importanţă esenţială în sistemele de

│agricultură biologică, în cadrul rotaţiilor trebuie aplicate modalităţi de fertilizare a

│solului care să asigure îmbunătăţirea şi menţinerea fertilităţii. În acest scop sunt
folosite│
│îngrăşămintele organice naturale, de preferinţă compostate. Se urmăreşte obţinerea unui
efect│
│benefic maxim datorat microorganismelor fixatoare de azot, atât al celor care trăiesc în

│simbioză pe rădăcinile plantelor leguminoase, cât şi al celor care trăiesc liber în sol şi

│care fixează azotul atmosferic sub mai multe forme accesibile plantelor. De asemenea, au

│scopul de a îmbogăţi rezerva de nutrienţi din sol în forme mai accesibile pentru plante prin

│stimularea activităţii micro şi macroorganismelor, şi printr-o masă radiculară mai mare.

│Dezvoltarea vieţii în sol, a mediului biotic are consecinţe dintre cele mai benefice asupra

│fertilităţii solului şi a creerii condiţiilor optime instalării şi sănătăţii covorului

│vegetal. Între producţia vegetală şi cea animală întodeauna există un raport echilibrat,

│armonizat cu posibilităţile unităţii.

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


47. Pierderile posibile de azot din sol sunt reduse la minimum prin fertilizarea cu îngrăşăminte organice naturale, care
sunt aplicate în doze optime în funcţie de caracteristicile specifice locale şi cerinţele plantelor cultivate, prin utilizarea
plantelor leguminoase fixatoare de azot şi prin stimularea activităţii microorganismelor din sol. Acest scop poate fi
asigurat prin tehnici de cultură mai puţin intensive, perioade de timp corect alese pentru lucrările agricole, includerea
culturilor ascunse.
48. Producţia biologică trebuie astfel planificată încât să asigure pe o perioadă lungă de timp o balanţă echilibrată a
nutrienţilor, urmărită periodic prin efectuarea analizelor specifice de sol şi plantă. Utilizarea fertilizatorilor permişi poate
compensa exportul de nutrienţi din sol cu recoltele.

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│Controlul asupra buruienilor, bolilor şi dăunătorilor trebuie să fie realizat prin

│intermediul unor mijloace profilactice, biologice şi mecanice. Pe cât posibil se va folosi

│capacitatea naturală a culturilor de a inhiba proliferarea buruienilor.

│Acest sistem de agricultură este considerat mai apropiat de ceea ce are loc în mod natural

│pentru producerea de biomasă, şi de aceea şi consecinţele negative asupra mediului

│înconjurător sunt mult mai reduse.

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


49. În organizarea fermei, sau a unităţii agricole trebuie să primeze protecţia ecosistemelor locale, a biodiversităţii
speciilor, a apelor, a solului şi altor elemente ale mediului înconjurător alături de cele sociale şi economice ale zonelor
rurale.

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│Creşterea animalelor ia în considerare cerinţele acestora în armonie cu specificul local

│(suprafaţă de păşunat, calitate a păşunilor, a nutreţurilor, libertate de mişcare, etc.)

│Costurile pentru îngrăşăminte şi hrană nu trebuie să depăşească 10% din totalul

│cheltuielilor. Rata de încărcare (densitatea animalelor în raport cu suprafaţa terenurilor

│agricole aferente acestei activităţi) nu trebuie să depăşească 2 vaci cu lapte sau 1 l porci

│reproducători la hectar.

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


50. Sistemele de agricultură biologică competitive se bazează pe cele mai recente rezultate ale cercetării, în scopul
obţinerii unor produse agroalimentare de calitate. Totuşi, nivelul producţiei este mai mic decât în sistemele de agricultură
convenţională şi durabilă. În promovarea şi dezvoltarea agriculturii biologice, pentru menţinerea volumului total al
producţiei este necesar să crească suprafaţa de teren. Pentru fermieri, procesarea şi marketingul produselor biologice,
sunt deosebit de importante, datorită nivelului limitat al producţiei.
51. O variantă a agriculturii biologice este agricultura biodinamică în care sunt luaţi în considerare şi alţi factori de
exemplu, mişcarea planetelor. În cadrul fermelor biologice se impune evaluarea conformităţii tehnologiilor de producţie
cu standardele de agricultură biologică.

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│Modelele de agricultură biologică sunt considerate ca sisteme de agricultură durabilă. De

│aceea, orice fermă în sistem biologic va îndeplini cerinţele agriculturii durabile în ceea
ce│
│priveşte calitatea produselor, tehnologiile de producţie şi impactul asupra mediului.

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


IV. ÎNGRĂŞĂMINTELE, SURSE POTENŢIALE DE POLUARE A APEI ŞI SOLULUI

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│Îngrăşămintele sunt amestecuri de substanţe simple şi/sau compuse, de natură organică sau

│minerală, care se aplică sub formă lichidă, semifluidă sau solidă în sol, la suprafaţă, sau

│foliar în scopul sporirii fertilităţii solului şi a producţiei vegetale.

│Din punct de vedere al originii, îngrăşămintele sunt chimice (cu azot, fosfor, potasiu,

│microelemente etc.), respectiv produse industriale anorganice (minerale) şi organice (ex.

│urea şi derivaţii ei), organice naturale (care provin din sectorul zootehnic), organice

│vegetale (care provin de la plante verzi: lupin, mazariche, latir, sulfina etc.; şi plante

│uscate), bacteriene (nitragin, azotobacterian, fosfobacterian etc.).

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


52. Dacă îngrăşămintele nu sunt folosite corespunzător, ţinând cont de însuşirile solului, gradul lui de aprovizionare cu
elemente nutritive, necesarul de nutrienţi al plantelor şi recoltele prognozate, pot deveni surse importante de poluare a
mediului înconjurător şi în special a mediului acvatic.
53. În ceea ce priveşte poluarea cu nitraţi a apelor este necesar de la bun început să se delimiteze patru surse
principale de poluare:
[] nitraţi proveniţi din mineralizarea deşeurilor şi dejecţiilor menajere;
[] nitraţi proveniţi din fermentarea nedirijată sau prost dirijată a deşeurilor şi apelor uzate provenite din sectorul
zootehnic;
[] nitraţi proveniţi din îngrăşăminte chimice;
[] nitraţi proveniţi din mineralizarea humusului.
Ordinea în care au fost date aceste clase de poluanţi reflectă ponderea acestora ca poluatori.
4.1. Îngrăşăminte minerale sau chimice
54. Îngrăşămintele minerale au o concentraţie mare în nutrienţi şi posibilităţi multiple de combinare. Se pot produce
sub diferite forme, sunt manipulate cu uşurinţă iar administrarea lor se face mecanizat, cu mare precizie. Se recomandă
numai folosirea îngrăşămintelor omologate în România (anexa 3).
55. Îngrăşămintele minerale, în special cele cu azot, fiind solubile, au calitatea de a putea asigura aproape în totalitate
nutrienţii necesari plantelor şi într-o formă care să permită plantelor absorbţia lor directă. Aceste avantaje favorizează
utilizarea lor cu preferinţă în detrimentul îngrăşămintelor organice, a căror manipulare şi administrare este mai dificilă şi
mai costisitoare. Un alt avantaj important al îngrăşămintelor minerale este acela că permit asocierea lor cu îngrăşăminte
organice sau îngrăşăminte verzi.
56. Disiparea nutrienţilor aplicaţi în sol în alte compartimente ale mediului (în mod special în mediul acvatic) depinde
de solubilitatea fiecărui tip de îngrăşământ utilizat. Astfel, în marea lor majoritate, îngrăşămintele chimice cu azot sunt
solubile aproape în totalitate în apa din sol, ceea ce creează posibilitatea pierderilor de nitraţi în anumite circumstanţe şi
concentrarea lor în timp în apele subterane şi de suprafaţă.
57. Fosfaţii prezintă solubilitate mult mai redusă, acumulându-se în fracţiunea minerală coloidală a solului în care sunt
reversibil adsorbiţi. Cantitatea de fosfaţi solubilizată de către apa din sol este în mare parte absorbită de către rădăcinile
plantelor, cantitatea antrenată prin mişcarea apei în straturile mai profunde ale solului este foarte redusă.
58. Cunoscând aceste particularităţi se poate aprecia că:
▪ riscul de poluare a apelor subterane cu fosfaţi este foarte limitat, cu excepţia situaţiei în care îngrăşămintele de acest
tip sunt utilizate necorespunzător pe soluri nisipoase, foarte permeabile, care permit trecerea particulelor de
îngrăşăminte fără să le adsoarbă;
▪ riscul de poluare a apelor de suprafaţă cu fosfaţi este ridicat, putând fi asociat cu procesele erozionale de scurgere
care provoacă transportul şi acumularea particulelor de sol încărcate cu fosfaţi în apele de suprafaţă;
▪ riscul de poluare cu nitraţi este mare datorită solubilităţii lor ridicate în apa din sol şi uşurinţei cu care sunt transportaţi
în adâncime în apele depercolare.
59. Utilizând un bilanţ simplificat, se poate realiza adaptarea administrării în câmp a îngrăşămintelor, atât la cerinţele
culturilor agricole în diferite faze de vegetaţie (ce necesită cantităţi şi tipuri diferite de nutrienţi care să fie prezente în sol
la momentul potrivit), cât şi la condiţiile meteorologice, care au influenţă decisivă asupra nitrificării amoniului şi a
solubilizării nitraţilor.
60. Administrarea fracţionată a îngrăşămintelor permite o mai bună combinare între elementele minerale şi cele
organice, şi o compensare a creşterii costurilor de aplicare prin utilizarea unor cantităţi minim necesare.

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│O cerinţă a bunelor practici agricole este ca fiecare producător agricol să aplice

│recomandările privind modul de utilizare a diferitelor tipuri de îngrăşăminte chimice sau

│organice şi să cunoască foarte bine condiţiile de aplicare ale acestora. Aceste cunoştinţe,

│alături de evaluarea corectă a cantităţilor de nitraţi din sol permite producătorului

│agricol să optimizeze raportul între costurile suportate pentru îngrăşăminte şi valoarea

│producţiei obţinute, în condiţii de protecţie a mediului.

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


4.2. Îngrăşăminte organice

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│Producţia animalieră se dezvoltă în gospodării individuale şi în mari ferme de producţie

│concentrate în zone tradiţionale de creştere a animalelor. O consecinţă importantă constă în

│acumularea în cantităţi mari a materialelor organice reziduale de consistenţă solidă,
lichidă│
│şi semilichidă. În mod normal aceste reziduuri, cu valoare de îngrăşăminte organice, sunt

│utilizante la fertilizarea terenurilor agricole din apropiere.

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


61. Atunci când numărul animalelor este mult mai mare decât cel optim pentru suprafaţa agricolă a fermei, cantitatea
dejecţiilor depăşeşte necesarul posibil de utilizat ca îngrăşământ organic, astfel că acestea devin deşeuri care trebuie
stocate şi apoi eliminate. În acest scop este necesar să fie luate anumite măsuri complementare direct la sursă, având
caracter tehnologic, în funcţie de raportul dintre producţia vegetală şi cea animalieră.
62. Încărcarea resurselor de apă cu nutrienţi proveniţi din deversările dejecţiilor de la fermele de animale este o
consecinţă negativă, atât a neglijenţei şi exploatării unor utilaje tehnologice şi bazine de stocare defecte, cât şi a
nerespectării legislaţiei în vigoare privind apa şi protecţia mediului.




Figura 4.1


Metabolismul anual al nutrienţilor pentru o vacă care produce
5000 l de lapte anual


63. Administrarea dejecţiilor semilichide şi lichide pe terenuri cu pantă accentuată, pe terenuri slab drenate, îngheţate,
pe terenuri situate în apropierea cursurilor de apă sau prin aplicarea unor cantităţi excesive şi alegerea greşită a
momentului administrării sunt practici agricole trebuie evitate.
64. Este importantă valoarea ridicată de fertilizare a gunoiului de grajd şi a dejecţiilor pe unitatea de volum. Dacă
acestea sunt bogate în nutrienţi, atunci pentru producătorii agricoli devine rentabilă stocarea şi utilizarea lor în locul
îngrăşămintelor minerale, care sunt mai puţin accesibile din cauza preţurilor ridicate. Acest îngrăşământ organic este
ieftin şi la îndemâna fiecărui producător agricol şi, în plus, poate fi completat cu îngrăşăminte chimice pentru a realiza
necesarul optim de nutrienţi pentru culturile agricole.
65. Dejecţiile de porc sau de pasăre în special, pot fi procesate şi transformate în substanţă concentrată, ce poate fi
valorificată prin comercializare ca îngrăşământ, rezolvând astfel şi problema deşeurilor în exces.
66. Dezvoltarea şi concentrarea sectorului zootehnic în unele zone a dus la deteriorarea calităţii apelor din multiple
cauze, cum ar fi:
▪ densitate mare a animalelor în raport cu suprafaţa agricolă aferentă sectorului zootehnic;
▪ concentrare şi amplasare necorespunzătoare a fermelor în apropierea apelor de suprafaţă, ori pe terenuri cu apă
freatică de suprafaţă, ori pe terenuri în pantă;
▪ mod defectuos de stocare şi scurgere a efluenţilor;
▪ contaminare a solului şi apei cu nitraţi şi metale grele;
▪ desfăşurare a unor practici greşite de către crescătorii de animale prin utilizarea în exces a dejecţiilor acumulate în
fermele zootehnice şi prin manipularea şi depozitarea acestora.
67. Trebuie să se cunoască faptul că orice îngrăşământ cu azot sub formă organică este mineralizat, rezultând în final
forme de azot nitric şi amoniacal. Principalul factor de evoluţie spre forme minerale de azot îl constituie raportul C/N,
respectiv raportul existent între cantităţile de carbon (provenit din resturi vegetale) şi azot din îngrăşământ. El poate fi
mai mult sau mai puţin ridicat şi condiţionează viteza de mineralizare. Trecerea de la forma organică la cea minerală
(amoniacală sau nitrică) este în funcţie de valoarea raportului C/N.
68. Îngrăşămintele organice cu un raport C/N scăzut (<15), cum sunt dejecţiile fără aşternut de paie, evoluează rapid
(de exemplu: nitrificarea gunoiului de porc are loc în trei până la cinci săptămâni), în timp ce îngrăşămintele cu raport
C/N ridicat (>30), cum sunt dejecţiile cu aşternut de paie, sunt mineralizate mai lent, în funcţie de tipul substanţelor
hidrocarbonatate, care pot fi mai mult sau mai puţin degradabile, şi de natura dejecţiilor.
4.3. Principii generale de fertilizare raţională
69. În acord cu necesităţile şi exigenţele impuse pentru protecţia calităţii apei, fertilizarea trebuie efectuată în regim
controlat, în aşa fel încât să se asigure, pe cât posibil, utilizarea optimă de către plantele cultivate a nutrienţilor deja
existenţi în sol şi a celor proveniţi din îngrăşămintele minerale şi organice aplicate.
70. Este considerată ca o bună practică agricolă adaptarea fertilizării şi a momentului efectuării acesteia la tipul culturii
agricole şi la însuşirile solului. Evaluarea necesarului de nutrienţi se face în funcţie de oferta de nutrienţi a solului, de
condiţiile climatice locale precum şi de cantitatea şi calitatea producţiei prognozate (Anexa 4).
71. Fertilizarea raţională cu îngrăşăminte minerale şi organice trebuie să fie condusă în acord cu următoarele principii:
- Pentru ca o cultură să producă la un nivel cantitativ şi calitativ corespunzător potenţialului ei, în condiţii favorabile de
mediu, trebuie să aibă la dispoziţie, pe toată perioada de vegetaţie, o serie de nutrienţi minerali (azot, fosfor, potasiu,
calciu, magneziu, sulf, fier, mangan, cupru, zinc, bor, molibden şi clor), în cantităţi şi proporţii adecvate;
- Cerinţele cantitative de nutrienţi minerali variază cu natura culturii, rezerva din sol şi recolta scontată;
- Solul este principala sursă de apă şi de nutrienţi pentru plante;
- Capacitatea solului de a furniza nutrienţii necesari plantelor variază în funcţie de tipul de sol, respectiv de nivelul lui
de fertilitate;
- Nivelul de fertilitate al unui sol se poate degrada dacă tehnologiile de cultură sunt incorecte sau, din contră, poate
creşte dacă este cultivat într-o manieră care ameliorează însuşirile lui chimice, fizice şi biologice;
- Un sol cu fertilitate şi productivitate naturală bună se poate deprecia prin sărăcirea în unul sau mai mulţi nutrienţi sau
prin degradarea unor proprietăţi sau poate fi distrus în totalitate prin fenomene de eroziune; un sol cu fertilitate naturală
scăzută poate deveni productiv prin corectarea factorilor limitativi care împiedică creşterea şi dezvoltarea normală a
plantelor (aciditatea, excesul sau deficitul de nutrienţi, ş.a.);
- Numai o agricultură de înaltă tehnică, care conservă şi ameliorează fertilitatea solului şi potenţialul său productiv este
capabilă să asigure sustenabilitatea sistemelor de cultură şi să protejeze calitatea mediului ambiental;
- Conservarea şi ameliorarea fertilităţii unui sol şi crearea unor condiţii adecvate de nutriţie minerală se realizază mai
bine printr-o fertilizare raţională, într-un sistem de rotaţie a culturilor.
72. O fertilizare raţională trebuie să asigure un compromis acceptabil între imperativul obţinerii unor randamente
economice mai bune ale producţiei vegetale şi cel de protecţie a calităţii mediului, respectiv de protecţie a apelor de
suprafaţă şi a apelor subterane contra poluării cu nutrienţi minerali din îngrăşămintele aplicate.
73. O practică de fertilizare raţională presupune procurarea unor informaţii tehnico-ştiinţifice care să permită un
răspuns pertinent la următoarele întrebări:
▪ ce fel de nutrienţi trebuie aplicaţi în sol şi/sau la o anumită cultură?
▪ care sunt cantităţile adecvate din aceşti nutrienţi?
▪ ce tip de îngrăşăminte este indicat a fi utilizat ţinând cont de condiţiile de sol, de climă şi particularităţile culturii?
▪ care sunt epocile cele mai potrivite pentru aplicare?
▪ care sunt tehnicile de aplicare pentru a obţine o eficacitate mărită în asigurarea culturii cu nutrienţii necesari?
74. Deoarece în marea lor majoritate fermierii nu dispun de aceste informaţii, sunt sfătuiţi să apeleze la organisme
tehnice de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (Oficiile Judeţene de Pedologie şi
Agrochimie - anexa 5) care formulează recomandări de fertilizare pe baza unor analize de probe reprezentative de sol şi
material vegetal, în corelaţie cu habitatul şi necesităţile nutritive ale culturii, ţinând, de asemenea, cont de însuşirile fizice
şi chimice ale îngrăşămintelor, de comportamentul lor în sol, de condiţiile climatice şi de alţi factori.
75. Este necesar să se întocmească un plan de fertilizare la nivelul fiecărei exploataţii agricole mai mari de 10 ha, care
trebuie să ia în primul rând în considerare folosirea tuturor produselor şi subproduselor cu valoare fertilizantă de natură
organică existente în fermă ce sunt: gunoiul de grajd, tulbureala, nămol de porcine, subproduse vegetale etc., şi apoi, în
completare, fertilizanţi procuraţi din exterior, respectiv îngrăşăminte chimice, îngrăşăminte organice sau îngrăşăminte
organominerale.
76. Azotul este prin excelenţă un nutrient specific plantelor şi în consecinţă se regăseşte în cantităţi diferite în
îngrăşămintele organice naturale, în special sub formă de proteine provenite din dejecţiile animalelor. Datorită
particularităţilor lui de comportare geochimică, este greu de gestionat atât în monocultură cât şi în asolamente. De
asemenea, este greu de determinat cu suficientă precizie cantitatea de azot necesară pentru o anumită cultură de-a
lungul perioadei de vegetaţie activă, respectiv de calculat doza de îngrăşământ cu azot de aplicat pentru fertilizare.
77. O serie de transformări pe care le suportă îngrăşămintele organice pe un sol normal conduce la formarea de nitraţi
complet solubili, care nu sunt reţinuţi de complexul adsorbtiv al solului şi care în consecinţă sunt uşor deplasaţi cu
scurgerile de suprafaţă sau cu apa de infiltraţie, nefiind astfel valorificaţi în producţia vegetală şi în plus contribuind la
poluarea apelor de suprafaţă şi a celor subterane. Aceeaşi comportare o au în sol nitraţii proveniţi din îngrăşăminte
minerale solubile.
78. Datorită specificităţii comportamentului azotului în sol, se impune ca fertilizarea cu acest nutrient şi, de asemenea,
tehnicile de cultură care influenţează dinamica acestuia în sol să fie conduse într-o manieră care să limiteze la maximum
pierderile cu apa, diminuând astfel riscul de contaminare cu nitraţi a apelor freatice şi a apelor de suprafaţă.
79. Poluarea cu îngrăşăminte este provocată de o proastă gestionare a solului, care în România este caracterizată
prin:
▪ sporirea ponderii terenurilor arabile în defavoarea terenurilor cu vegetaţie perenă (păşuni, fâneţe, pajişti etc.);
▪ folosirea insuficientă a culturilor amelioratoare perene (lolium multiflorum, trifoi, lucernă) în rotaţia culturilor agricole;
▪ înlocuirea şi eliminarea unor culturi valoroase, dar mai puţin rentabile, în favoarea altor culturi de mare productivitate,
mari consumatoare de nutrienţi pe termen lung;
▪ utilizarea unor utilaje agricole grele de mare putere, mai ales în condiţii de lucrabilitate şi traficabilitate improprii, care
provoacă distrugerea stării structurale a solului şi intensificarea proceselor de degradare fizică prin compactare,
crustificare, eroziune de suprafaţă;
▪ neglijarea lucrărilor ameliorative şi hidroameliorative şi accentuarea, intensificarea unor procese negative grave cum
sunt excesul de umiditate şi eroziunea.


V. FERTILIZANŢI CARE CONŢIN AZOT
5.1. Comportarea în sol
80. Transformarea în sol a îngrăşămintelor cu azot, cu trecerea azotului dintr-o formă chimică într-alta, se poate solda
de cele mai multe ori cu pierderi de azot mineral asimilabil şi cu modificări de reacţie a solului de natură să reducă
eficienţa acestor îngrăşăminte. Ele pot fi antrenate în sol prin următoarele procese fizice şi chimice:
▪ procese care schimbă forma chimică a azotului (nitrificarea ionului de amoniu);
▪ procese care schimbă atât forma chimică cât şi starea de agregare a azotului din îngrăşăminte (hidroliza enzimatică
a ureei, reducerea nitraţilor până la oxizi inferiori şi azot molecular);
▪ procese prin care formele minerale asimilabile de azot sunt îndepărtate din stratul arat al solurilor fără a putea fi
utilizate de plante (volatilizarea amoniacului, levigarea nitraţilor în profunzimea solului).
81. Datorită stabilităţii reduse a compuşilor solubili cu azot în sol, o parte însemnată a azotului aplicat în exces faţă de
nevoile plantelor nu poate fi asimilat de plante şi este expus pierderii din sol către masele de ape, pe care le poluează.
Riscul de poluare este legat, în principal, de compuşii de oxidare ai azotului. Când nu sunt aplicaţi ca săruri ale acidului
azotic, nitraţii şi nitriţii rezultă prin oxidarea biologică a formei cationice relativ imobilă NH4+ într-o formă anionică mai
mobilă NO3-, respectiv trecerea compuşilor cu azot din formele reduse ale azotului în formele oxidate, proces cunoscut
în literatura de specialitate sub numele de proces de nitrificare. Acest proces este mediat de către microorganismele
specializate chemotrofe din genurile Nitrosomonas şi Nitrobacter, prezente în sol.
82. Nitraţii şi nitriţii având sarcină negativă nu pot fi adsorbiţi de complexul coloidal al solului şi rămân în soluţia solului
de unde, o parte sunt absorbiţi sau metabolizaţi în plantele superioare sau în biomasa microorganismelor, iar o altă parte
sunt antrenaţi cu apa în profunzimea solului prin procesul de levigare (spălare).
83. Pierderi însemnate de azot pot avea loc şi prin procesul de volatilizare a amoniacului din îngrăşămintele cu azot
amoniacal aplicate la suprafaţă sau pe solurile nisipoase, sau prin hidroliza enzimatică a îngrăşămintelor care conţin azot
amidic, precum şi pierderi sub formă de oxizi inferiori ai azotului (NO şi N2O şi chiar azot molecular în procesul de
reducere a nitraţilor cunoscut sub numele de proces de denitrificare.
84. Aceste procese şi îndeosebi cel de levigare (spălare) se petrec în toate solurile din ţara noastră şi sub toate
culturile şi sunt mai accentuate pe solurile nisipoase, cu deosebire pe cele irigate (figura 5.1).




Figura 5.1


Circuitul azotului în ecosistemele agricole


5.2. Îngrăşăminte cu azot sub formă nitrică
85. Îngrăşămintele care conţin azotul sub formă nitrică sunt: azotatul de calciu cu 15.5% N şi 36% Ca, azotatul de
sodiu cu 16.4% N şi 27% Na şi azotatul de potasiu cu 13.7% N şi 46.5% K2O. Sunt îngrăşăminte foarte solubile în apă,
iar umiditatea relativă critică determinată la 30▫C este de 46.7% la azotatul de calciu, 72.4% la azotatul de sodiu şi
87.5% la azotatul de potasiu. Cel mai higroscopic este azotatul de calciu, iar cel mai puţin higroscopic este azotatul de
potasiu.
86. La aplicarea în sol, azotul nitric rămâne în soluţia solului, de unde parţial este consumat de plante, parţial intră în
diferite reacţii cu alte săruri, iar o altă parte este levigată (spălată). Cantitatea levigată este în funcţie de volumul de apă
ce se infiltrează (creşte cu intensitatea infiltraţiei), de viteza de asimilare a plantelor (scade cu creşterea consumului
plantelor) şi de porozitatea solului (se reduce cu creşterea porozităţii).
5.3. Îngrăşăminte cu azot sub formă amoniacală
Îngrăşămintele care conţin azotul sub formă amoniacală sunt: amoniacul şi sulfatul de amoniu.
87. Amoniacul conţine 82% N. Este folosit ca îngrăşământ, fie direct (în stare anhidră sau ca ape amoniacale), fie ca
materie primă pentru obţinerea diferitelor tipuri de îngrăşăminte cu azot, simple şi complexe. Deoarece la aplicare, direct
în sol sau prin apa de irigaţie au loc pierderi importante prin volatilizare de până la 50-60%, este indicat să fie aplicat cu
stabilizatori acizi.
88. Sulfatul de amoniu conţine 21% N şi 23% S. Este solubil în apă. Are o umiditate relativă critică ridicată de 80% la
30▫C. Nu este higroscopic. Prin conţinutul de sulf se asigură şi fertilizarea cu acest element, în special la culturile irigate.
La aplicare în sol ionul de amoniu este parţial absorbit de plante, parţial adsorbit în complexul coloidal, iar o altă parte
este oxidată la ionul nitrat, eliberându-se doi protoni de hidrogen, ceea ce conferă îngrăşământului o reacţie fiziologică
acidă la care contribuie şi radicalul SO4-
2
. Ionul nitrat poate fi parţial consumat de plante sau levigat.
5.4. Îngrăşăminte cu azot nitric şi amoniacal
Din această categorie de îngrăşăminte care conţin ambele forme de azot, nitric şi amoniacal, fac parte azotatul de
amoniu şi nitrocalcarul.
89. Azotatul de amoniu conţine 34.5% N din care jumătate este azot nitric şi jumătate azot amoniacal. Este foarte
solubil în apă, 187g/100 g apă la 20▫C. Datorită ionului nitrat şi oxidării unei părţi, peste 50% din ionii de amoniu, azotatul
de amoniu are o reacţie finală acidă. Umiditatea relativă critică este 52% la 30▫C. Este un îngrăşământ higroscopic şi
prezintă riscul de aprindere şi chiar explozii la temperaturi ridicate, impunându-se anumite precauţii la transport, păstrare
şi manipulare. Prin amestecare cu carbonat de calciu sau dolomit se obţine nitrocalcarul. La aplicare în sol, plantele
beneficiază de la început de ambele forme de azot, iar procesele chimice care se desfăşoară sunt cele descrise la
punctele 7.2. şi 7.3. Se recomandă să se aplice pe solurile neutre şi alcaline, iar pe solurile acide şi slab acide în doze
mici şi moderate sau odată cu amendarea calcică.
90. Nitrocalcarul conţine 27% N. Nu este higroscopic. Nu prezintă riscul de aprindere. Are reacţie fiziologică bazică.
Este indicat la toate plantele, cu deosebire la fertilizarea de bază pe solurile cu reacţie acidă.
5.5. Îngrăşăminte cu azot amidic (ureic)
91. Urea este cel mai concentrat îngrăşământ cu azot amidic (ureic). Conţine 46% N. Este foarte solubilă în apă, 108
g/100 g apă la 20▫C. Nu este higroscopică. Umiditatea relativă critică la 30▫C este de 75.2%. Aplicarea ei necesită
cunoaşterea unor bune practici agricole pentru a evita pierderi prin evaporarea amoniacului în aer. La aplicarea în sol,
azotul amidic este transformat (hidrolizat) în amoniac şi dioxid de carbon în prezenţa activităţii ureazei, o enzimă care se
găseşte în cantităţi suficiente în sol. Chiar la temperaturi relativ scăzute, transformarea azotului amidic la azot amoniacal
este completă în câteva zile, iar la temperaturi ridicate, de peste 20▫C, în câteva ore. Când urea nu este încorporată în
sol, ci aplicată la suprafaţa solului, au loc pierderi substanţiale de amoniac, în mod deosebit, pe solurile alcaline (soluri
cu valori pH ridicate). Când se încorporează în sol, o parte din amoniac este adsorbit sub formă de ion de amoniu pe
complexul coloidal al solului şi astfel protejat de la pierderi prin evaporare, o altă parte este consumată de plante, iar cea
care rămâne în sol, fără să fie adsorbită în complex sau consumată de plante, este supusă procesului de nitrificare.
Activitatea bacteriilor nitrificatoare este influenţată de condiţiile de sol, temperatură şi reacţie. Ea este inhibată la valori
pH mai mici de 5.5 şi mai mari de 8.7 şi respectiv la valori ale temperaturii sub 10▫C şi peste 40▫C. Ionul nitrat obţinut
prin oxidarea biologică a ionului de amoniu poate fi consumat de plante sau levigat.
5.6. Îngrăşăminte cu azot sub formă organică
92. Îngrăşămintele cunoscute sub numele de organominerale de tip L-200 şi L-300 sunt îngrăşăminte care conţin azot
organic şi se obţin din lignit (azot organic) şi uree (azot amidic). Ele se caracterizează prin conţinuturi ridicate de
substanţe humice (13-24%) şi de azot (20-30%) care au influenţe ameliorative asupra conţinutului de humus din solurilor
sărace în materie organică.
93. Datorită înglobării ureei în porii lignitului, procesele de hidroliză, amonificare şi nitrificare a ionului de amoniu sunt
încetinite şi prelungite pe parcursul vegetaţiei plantelor o perioadă considerabil mai lungă decât în cazurile în care
compuşii respectivi cu azot se utilizează la fertilizare ca atare. Persistenţa mai îndelungată în sol facilitează asimilarea
azotului de către plante într-o proporţie mai mare decât din azotatul de amoniu şi uree, iar levigarea acestuia este mai
redusă.
5.7. Îngrăşăminte cu azot organic şi mineral
94. Din această categorie de îngrăşăminte fac parte compuşii de adiţie ai ureei care pe lângă azotul amidic conţin, fie
azot amoniacal (ureosulfatul de amoniu cu 33.7% N), fie azot nitric (azotatul de uree cu 34.2% şi ureoazotatul de calciu
cu 34.5). Îngrăşământul lichid A-320 cu 32% N, conţine toate cele 3 forme de azot (amoniacal, nitric şi amidic). Se aplică
în timpul vegetaţiei prin aspersiune odată cu apa de irigaţie. Acest mod de aplicare are avantajul că doza de azot poate fi
fracţionată în 2-3 reprize.
5.8. Tipurile şi efectele îngrăşămintelor organice asupra solului
95. Îngrăşămintele organice naturale provin din gospodăriile individuale, de la fermele şi complexele de creştere a
animalelor şi a păsărilor, de la staţiile de epurare, sau din materiale vegetale şi pot fi de consistenţă solidă până la
lichidă, pot fi proaspete sau în diferite faze de fermentare. Dintre îngrăşămintele organice naturale cele mai răspândite
provin de la animale. Între cele mai importante produse organice naturale sunt: gunoiul de grajd (care poate fi folosit în
stare proaspătă, parţial fermentat sau complet fermentat), mustul de gunoi de grajd, urina, dejecţiile lichide (numite şi
tulbureală), dejecţiile semifluide (păstoase) şi fluide, compostul şi îngrăşămintele verzi în amestec cu materiale vegetale
folosite la aşternut.
96. Un aspect important care trebuie subliniat este valoarea ridicată de fertilizare pe unitatea de volum, în special a
gunoiului de grajd şi a dejecţiilor. Dacă acestea sunt bogate în nutrienţi, atunci pentru producătorii agricoli devine
rentabilă stocarea şi utilizarea lor în locul îngrăşămintelor minerale, care sunt mai puţin accesibile din cauza preţurilor
ridicate. Este evident că aceste îngrăşăminte organice sunt mai ieftine şi la îndemâna fiecărui producător agricol şi, în
plus pot fi completate cu îngrăşăminte chimice pentru a realiza necesarul optim de nutrienţi pentru culturile agricole. De
asemenea, dejecţiile de porc sau de pasăre, în special, pot fi procesate şi transformate în substanţă concentrată, ce
poate fi valorificată prin comercializare ca îngrăşământ, rezolvând astfel şi problema deşeurilor în exces din fermă.
97. Gunoiul sau bălegarul este un îngrăşământ organic complet, conţinând toate elementele nutritive necesare plantei.
Compoziţia chimică a gunoiului de diferite provenienţe este prezentată în tabelul 5.1:


Tabelul 5.1
Compoziţia chimică medie a gunoiului de diferite provenienţe

┌─────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Compoziţia chimică (%) │
│ Tipul de gunoi ├───────────┬──────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┤
│ │ Apă │ Materii organice │ N │ P2O5 │ K2O │ CaO │
├─────────────────────────┼───────────┼──────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Gunoi proaspăt │ 75 │ 21 │ 0,50 │ 0,25 │ 0,60 │ 0,35 │
├─────────────────────────┼───────────┼──────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Gunoi de cabaline │ 71 │ 25 │ 0,58 │ 0,28 │ 0,63 │ 0,21 │
├─────────────────────────┼───────────┼──────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Gunoi de bovine │ 77 │ 20 │ 0,45 │ 0,23 │ 0,50 │ 0,40 │
├─────────────────────────┼───────────┼──────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Gunoi de ovine │ 64 │ 31 │ 0,83 │ 0,23 │ 0,67 │ 0,33 │
├─────────────────────────┼───────────┼──────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Gunoi de porcine │ 72 │ 25 │ 0,45 │ 0,19 │ 0,60 │ 0,18 │
├─────────────────────────┼───────────┼──────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Gunoi fermentat 3-4 luni │ 77 │ 17 │ 0,55 │ 0,25 │ 0,70 │ 0,70 │
├─────────────────────────┼───────────┼──────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Gunoi fermentat complet │ 79 │ 14 │ 0,98 │ 0,58 │ 0,90 │ 0,88 │
│(mraniţă) │ │ │ │ │ │ │
└─────────────────────────┴───────────┴──────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘

98. Câteva dintre cele mai cunoscute caracteristici ale gunoiului de grajd, cu efecte pozitive sunt redate în cele ce
urmează:
▪ conţine întregul complex de nutrienţi necesar plantelor cultivate;
▪ este considerat un îngrăşământ universal, corespunzător pentru toate plantele de cultură şi pe toate tipurile de sol.
Se foloseşte cu precădere pe solurile sărace în humus, pe cele nestructurate sau cu structură degradată, pe cele grele
(argiloase) pe care le afânează, pe cele uşoare (nisipoase) la care le îmbunătăţeşte caracteristicile de reţinere a apei;
▪ procesele de mineralizare a materiei organice nu sunt rapide, datorită aportului de material vegetal folosit la aşternut,
astfel că nitraţii sunt eliberaţi treptat;
▪ de asemenea, introduse în sol contribuie la îmbunătăţirea stării structurale, la creşterea capacităţii calorice, a
rezervelor accesibile de apă;
▪ are o acţiune benefică asupra activităţii macro şi microorganismelor din sol, stimulându-le activitatea şi dezvoltarea.
99. Urina este considerată de asemenea un bun fertilizant organic natural, fiind bogată îndeosebi în azot şi potasiu. Se
utilizează urina din adăposturile zootehnice, nereţinută de aşternutul folosit, colectată şi păstrată cu sau fără fermentare
în bazine acoperite, pentru a se evita pierderile de azot (tab. 5.2).


Tabelul 5.2
Compoziţia chimică a urinei (valori medii)

┌──────────────────────────┬───────────────────────────────────┬─────────────────────────┐
│Specia de la care provine │ Compoziţia chimică (%) │Cantitatea de urină ce se│
│ ├───────────┬───────────┬───────────┤ poate colecta de la un │
│ │ N │ P205 │ K2O │ animal (litri/an) │
├──────────────────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────────────────────┤
│Cabaline │ 0,5-1,6 │ Urme │ 0,6-1,8 │ 800-1200 │
├──────────────────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────────────────────┤
│Bovine │ 0,2-1,0 │ Urme │ 0,2-1,0 │ 2000-3000 │
├──────────────────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────────────────────┤
│Porcine │ 0,4-0,5 │ 0,05-0,07 │ 0,8-1,0 │ 500-900 │
└──────────────────────────┴───────────┴───────────┴───────────┴─────────────────────────┘

100. Mustul de gunoi este colectat în platformele special amenajate pentru stocarea şi fermentarea gunoiului, prin
acumulare în bazine de colectare închise. În tabelul de mai jos este prezentată compoziţia chimică a acestui
îngrăşămînt:


Tabelul 5.3
Compoziţia chimică a mustului de gunoi

┌───────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────┐
│ Compoziţia chimică (%) │ Cantitatea (litri) │
│ │ produsă la o tonă gunoi │
├───────────────┬─────────────────┬─────────────────┤ fermentat │
│ N │ P2O5 │ K2O │ │
├───────────────┼─────────────────┼─────────────────┼──────────────────────────┤
│ 0,2-0,4 │ 0,03-0,06 │ 0,3-0,6 │ 52-54 │
└───────────────┴─────────────────┴─────────────────┴──────────────────────────┘

101. Dejecţiile fluide, numite şi tulbureală, se obţin prin colectarea materialului rezultat din spălarea grajdurilor folosind
cantităţi mici de apă (în proporţie de 1/2-1/3 dejecţii faţă de apă). Compoziţia chimică a dejecţiilor lichide diferă în funcţie
de specia de la care provine, de tipul şi cantitatea aşternutului, gradul de diluţie, etc. Valorile generale ale acesteia sunt
prezentate în tabelul 5.4.


Tabelul 5.4
Compoziţia chimică a dejecţiilor fluide

┌────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Compoziţia chimică (%) │
│Substanţa uscată (%)├──────────────────┬───────────────────┬──────────────────┤
│ │ N │ P2O5 │ K2O │
├────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤
│ 4-15 │ 0,4-1,9 │ 0,01-0,07 │ 0,5-2,2 │
└────────────────────┴──────────────────┴───────────────────┴──────────────────┘

102. Pentru utilizare, se îndepărtează corpurile străine solide şi se omogenizează (periodic şi în momentul
administrării). Se poate administra şi partea lichidă separată de cea solidă.
103. Dejecţiile semifluide (păstoase) şi fluide sunt colectate de la bateriile de creştere a păsărilor, din fosele
adăposturilor. Au un conţinut de substanţă uscată de max. 15% şi sunt bogate în fosfor. Pentru a fi utilizate trebuie să fie
libere de corpuri solide şi omogenizate în timpul administrării. Administrate prin încorporare în sol în timpul vegetaţiei, au
o acţiune rapidă, fiind disponibile imediat nevoilor plantelor, cu efecte deosebit de favorabile asupra creşterii.
104. Mraniţa rezultă din fermentarea aproape completă a gunoiului. Este un îngrăşământ foarte eficient care se
foloseşte în mod deosebit în legumicultură, în răsadniţe, sere şi în câmp. Compoziţia chimică medie este următoarea:
14% materii organice, 0,98% N, 0,58% P2O5, 0,90% K2O, 0,88% CaO. Cantitatea care se utilizează la hectar variază
între 20 şi 60 tone.
105. Compostul se obţine prin fermentarea diferitelor resturi organice (paie, resturi de coceni, pleavă, resturi de
buruieni şi de leguminoase, nutreţuri depreciate, oase, pene, resturi alimentare, etc.), la care se adaugă uneori substanţe
minerale (var, cenuşă, etc.). Strânse în grămezi, aceste resturi se udă din când în când pentru a favoriza procesul
fermentării. Composturile se pot utiliza la toate culturile agricole în cantităţi de 15-25 tone la hectar. Spre deosebire de
gunoi are o acţiune rapidă, efectul se face simţit numai pentru un an sau doi.
106. Îngrăşămintele verzi sunt constituite din anumite plante care se cultivă în scopul încorporării lor în sol odată cu
lucrările de bază. Plantele folosite ca îngrăşământ verde trebuie să producă o masă vegetală cât mai bogată, într-un timp
cât mai scurt şi să nu fie pretenţioase faţă de sol. Plantele utilizate în acest scop sunt în majoritate leguminoase (lupin,
mazăre, măzăriche, sulfină, etc.), însă pot fi folosite şi alte plante ca de exemplu secara, floarea soarelui, rapiţa,
muştarul şi altele. Aceste plante pot fi utilizate singure sau în amestec de mai multe specii, pentru a produce un
îngrăşământ mai complex. O modalitate eficientă de obţinere şi utilizare a acestora o constituie practicarea culturilor
ascunse. Efectele acestui tip de îngrăşământ se apropie foarte mult de acel al gunoiului animalier, având acţiune
favorabilă asupra activităţii florei şi faunei solului, pe o perioadă de timp de 2-3 ani şi în plus ameliorând proprietăţile
fizico-chimice ale solului.
107. După modul obţinerii lor, îngrăşămintele verzi pot fi: îngrăşăminte verzi în cultură pură, când constituie cultura de
baza şi ocupă terenul întreaga perioadă de vegetaţie; îngrăşăminte verzi constituite într-o cultură intermediară (cultura
ascunsă, cultura în mirişte şi cultura de toamnă); îngrăşăminte verzi sub formă de masă cosită (ca mulci vegetal). Cele
mai importante sunt primele tipuri de culturi, îngrăşămintele verzi se pot aplica pe orice tip de sol, dar au o eficienţă mai
mare pe soluri sărace în materie organică (soluri podzolice şi nisipoase).


VI. FERTILIZANŢI CARE CONŢIN FOSFOR
6.1. Comportamentul în sol şi efectele asupra maselor de apă
108. Îngrăşămintele cu fosfor sunt substanţe chimice care conţin fosforul sub formă de anioni: mono-, di- sau trifosfat.
Exprimarea, conform normelor internaţionale, se face în procente de pentaoxid de fosfor (P2O5). Formele ionice
accesibile plantelor sunt mono- şi difosfat. În timp ce evaluarea îngrăşămintelor cu azot se face pe baza conţinutul total
de azot, la îngrăşămintele cu fosfor aceasta se bazează pe conţinutul de fosfat solubil în apă sau diverşi solvenţi
convenţionali (acid citric, acid formic, citrat de amoniu neutru sau alcalin), care reprezintă partea activă, adică acea parte
accesibilă plantelor. Formele totale se determină în acizi minerali. Partea inaccesibilă plantelor (insolubilă respectiv
inactivă) este diferenţa dintre conţinutul total şi conţinutul în solvenţi neconvenţionali, care poate fi influenţată, în
principal, de reacţia solului.
109. Aplicarea pe solurile acide (pH < 4.5) sau alcaline (pH > 8) se soldează cu trecerea fosfaţilor solubili în fosfaţi
insolubili, proces cunoscut sub numele de imobilizare (retrogradare) a fosforului. Pe solurile acide se formează fosfaţi de
aluminiu sau fier, iar pe solurile alcaline, fosfaţi superiori de calciu. Aceşti compuşi sunt insolubili şi, prin urmare, greu
accesibili plantelor.
110. În general, îngrăşămintele cu fosfor insolubil în apă (fosforitele) sau cu forme uşor mobilizabile (zgura Thomas,
fosforitele activate) se aplică pe solurile acide şi slab acide, iar îngrăşămintele cu fosfor solubil în apă şi în solvenţi
convenţionali se aplică pe solurile neutre şi alcaline (superfosfat simplu, superfosfat triplu, fosfaţi de amoniu).
Îngrăşămintele complexe nitrofosfatice se aplică pe toate tipurile de soluri.
111. Cantitatea de fosfaţi solubilizată de către apa din sol este în mare parte absorbită de către rădăcinile plantelor,
cantitatea antrenată prin mişcarea apei în straturile mai profunde ale solului este foarte redusă.
6.2. Îngrăşăminte cu fosfor
112. Superfosfatul simplu este primul îngrăşământ fabricat pe cale chimică şi conţine 17-19% P2O5 total şi 14-17%
P2O5 solubil în apă. Conţine, de asemenea, şi sulfat de calciu, din care sulful furnizat este adesea esenţial pentru culturi.
Este potrivit pentru toate culturile şi se poate aplica pe solurile slab acide, neutre şi alcaline.
113. Superfosfatul concentrat sau superfosfatul triplu conţine 46-47% P2O5 total, 46% P2O5 solubil în solvenţi
convenţionali şi 44% P2O5 solubil în apă. Este propriu-zis un fosfat monocalcic şi nu conţine sulfat de calciu. Se aplică la
toate culturile şi în cantităţi mai mici decât superfosfatul simplu; dacă se urmăreşte să aibă un efect direct asupra
culturilor se aplică la semănat sau înaintea semănatului.
114. Zgura Thomas (zgură bazică) este un produs secundar de la fabricarea oţelului. Conţine 10-15% P2O5 total sub
formă de fosfaţi complecşi, care nu sunt solubili în apă, dar care în solurile acide se descompun şi eliberează fosfor.
Pentru ca să aibă o eficacitate bună, cel puţin 80% din fosforul total trebuie să fie solubil în acid citric. De asemenea,
poate fi folosită şi ca material pentru amendarea solurilor acide.
115. Fosfaţii de amoniu sunt produşi care conţin fosforul sub formă de mono- şi diamoniu fosfat, foarte solubil în apă şi
solvenţi convenţionali. Se fabrică două tipuri: fosfat monoamoniacal (MAP), care conţine 12% N şi 50-52% P2O5 şi fosfat
diamoniacal (DAP), care conţine 16-18% N şi 46-48% P2O5. Se pot aplica la toate culturile şi pe toate tipurile de sol
înainte de semănat sau chiar în timpul vegetaţiei.
116. Nitrofosfaţii sunt îngrăşăminte complexe care se obţin prin atacul rocii fosfatice cu acid azotic. Prin acest
procedeu se pot obţin mai multe tipuri NP sau NPK. Cele mai folosite sunt: K-22-22-0, K-23-23-0, K-27-13.5-0, K-22-11-
11 şi K-16-16-16. Conţin până la 70% P2O5 solubil în apă raportat la conţinutul total. Se aplică, în general, la fertilizările
de bază.
117. Îngrăşămintele organominerale sunt produşi a căror nutrienţi sunt incluşi într-o matrice bazată pe substanţele
humice din cărbune brun (lignit). În România se produc în prezent mai multe tipuri de îngrăşăminte organominerale cu
azot şi fosfor: L-120, L-210, SH-120 şi SH-210. Conţin 9-13% acizi humici, 10-20% N şi 10-20% P2O5. Se recomandă a fi
folosite pe soluri sărace în materie organică (soluri nisipoase, luvice şi erodate), îmbunătăţind proprietăţile solului şi
nutriţia plantelor. Datorită includerii nutrienţilor în matricea organominerală, procesele de hidroliză, amonificare, nitrificare
şi levigare, precum şi conversia fosfaţilor solubili în fosfaţi insolubili, sunt încetinite, şi astfel rata de utilizare a nutrienţilor
este mai mare decât cea din îngrăşămintele minerale.


VII. DEPOZITAREA ŞI MANIPULAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE; NORME GENERALE

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│Poluarea mediului înconjurător cu anumiţi compuşi rezultaţi de la aplicarea îngrăşămintelor

│sau de la depozitarea necorespunzătoare a acestora este în cele mai multe cazuri cauzată de

│neglijenţa umană.

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


118. Producătorii agricoli au posibilitatea să se cumpere îngrăşămintele necesare fertilizării culturilor în orice anotimp
al anului, după necesităţi. Prin urmare, nu ar fi necesar ca ele să fie păstrate în fermă. Însă, în economia de piaţă,
preţurile sunt în continuă creştere şi diferenţiate în funcţie de sezonul de aplicare. Pentru acest motiv, fermierii şi
companiile de distribuire a îngrăşămintelor câştigă când cumpără mai ieftin, în avans. În acest caz, îngrăşămintele
trebuie depozitate şi păstrate pentru mai mult timp în depozite special amenajate:
▪ Păstrarea îngrăşămintelor chimice se face în depozite uscate, bine aerisite, la temperaturi scăzute, aşezate pe
pardoseală impermeabilă (de asfalt).
▪ Depozitele de păstrare trebuie să fie construite din materiale neinflamabile durabile, de preferinţă cărămidă,
acoperite cu ţiglă, situate la o distanţă de 30-40 m faţă de alte clădiri şi departe de orice surse de apă.
▪ Grosimea stratului de îngrăşământ va fi de cel mult 2 m. Sacii se vor depozita culcaţi, pentru a evita spargerea lor. În
nici un caz nu se va proceda la depozitarea, chiar temporară, sub cerul liber sau şoproane, existând pericolul cert de
poluare a apei şi solului.
▪ Îngrăşămintele minerale trebuie livrate şi păstrate numai în ambalajele originale, confecţionate din materiale
impermeabile şi durabile, prevăzute cu inscripţionări sau etichete rezistente la deteriorare, care să indice clar tipul de
îngrăşământ, compoziţia chimică, gradul de solubilitate, data fabricaţiei, termenul de garanţie, alte recomandări specifice
privind transportul, depozitarea şi manipularea.
▪ Azotatul de amoniu, care prezintă riscul de aprindere la temperaturi ridicate, în special în perioadele calde, trebuie
păstrat separat de celelalte îngrăşăminte.
▪ Având în vedere că în perioadele reci şi umede, umiditatea relativă critică a aerului este peste 90%, majoritatea
îngrăşămintelor pot absorbi apa din atmosferă, modificându-şi starea fizică şi chiar în unele cazuri compoziţia.
▪ Cerinţa cea mai importantă la păstrarea îngrăşămintelor este protejarea lor faţă de umiditate şi faţă de scurgeri în
mediul înconjurător.
▪ Îngrăşămintele chimice care urmează a fi administrate nu trebuie să fie tasate sau aglomerate şi nu trebuie să
depăşească umiditatea maxim prescrisă. Dacă în timpul păstrării îngrăşămintele s-au tasat sau aglomerat, se va
proceda la mărunţirea şi apoi la cernerea lor, înainte de aplicare.
▪ În cazul îngrăşămintelor lichide, rezervoarele pentru captarea eventualelor scurgeri trebuie făcute lângă depozit şi
cimentate pentru a evita poluarea apei freatice şi apei potabile din puţuri şi fântâni. Când rezervoarele sunt pline, soluţia
trebuie pompată în cisterne şi administrată pe terenurile care au nevoie să fie fertilizate.
▪ Nu este permis ca spălarea maşinilor de administrat îngrăşăminte să se facă în râuri, lacuri sau în apropierea
puţurilor sau fântânilor cu apă potabilă.
▪ Trebuie să se evite stocarea intermediară a îngrăşămintelor în câmp deschis, fără protecţie, fiind posibile procese
grave de poluare.
▪ Este necesară adoptarea unor măsuri de siguranţă maximă în cazul stocării, manipulării şi administrării
îngrăşămintelor chimice lichide. Astfel, rezervoarele de stocare trebuie să fie realizate din materiale rezistente la
coroziune şi să aibă capacitate corespunzătoare, iar la administrarea în câmp se vor utiliza dispozitive speciale, ce
împiedică dispersia la vânt, atunci când se lucrează în apropierea unor surse de apă.


VIII. DEPOZITAREA ŞI MANAGEMENTUL EFLUENŢILOR ŞI GUNOIULUI DE GRAJD ÎN EXPLOATAŢIILE AGRO-
ZOOTEHNICE
8.1. Consideraţii generale privind exploataţiile agro-zootehnice şi a instalaţiilor tehnologice
119. Aşa cum este prezentat în capitolul V, îngrăşămintele organice provenite din exploataţiile agro-zootehnice au o
stare fizică şi o compoziţie foarte variată, între producerea lor şi momentul aplicării în sol ca îngrăşământ, se pot produce
pierderi mai mici sau mai mari de nutrienţi, în special de azot, care conduc pe de o parte la diminuarea valorii lor
agronomice şi pe de altă parte la poluarea mediului, în special a apelor şi aerului. Este necesar, prin urmare ca aceste
subproduse să fie gestionate de aşa manieră, încât aceste pierderi să fie pe cât posibil reduse la minim, cu păstrarea
valorii lor fertilizante la parametrii iniţiali.
120. Încă din stadiul de proiectare şi construcţie a depozitelor, bazinelor şi incintelor pentru depozitarea
îngrăşămintelor organice se va acorda cea mai mare atenţie prevenirii şi protecţiei apelor şi mediului împotriva poluării,
prin următoarele măsuri:
▪ amplasarea în afara zonelor sensibile şi departe de sursele de apă;
▪ capacitate de stocare suficientă;
▪ construcţie corespunzătoare, care să înglobeze toate sistemele de siguranţă şi protecţie;
▪ condiţii de exploatare în siguranţă, optime şi eficiente;
▪ căi corespunzătoare de acces;
▪ protecţie împotriva incendiilor;
▪ protecţie împotriva eventualelor scurgeri din hidranţi.




Figura 8.1


Grajd cu aşternut, capacităţi pentru stocarea hranei,
groapă de gunoi şi rezervor pentru stocarea urinei:
1 - grajd, 2 - incintă pentru stocarea furajelor, 3 - platformă,
4 - rezervor pentru mustul de gunoi,
5 - canale pentru scurgerea mustului de gunoi
(preluată după Codul de Bune Practici Agricole elaborat de Lituania)


121. Dintre aceste măsuri, capacitatea de stocare este una dintre cele mai importante, ea depinzând de:
▪ tipul şi mărimea lotului de animale, ţinând cont de sistemul utilizat de organizare al fermei şi calitatea
managementului aplicat;
▪ durata perioadei de stocare;
▪ tipul de depozitare;
▪ metoda de manipulare şi stocare a dejecţiilor;
▪ gradul de diluţie a dejecţiilor datorită ploilor sau altor tipuri de ape.
122. Acolo unde se stabileşte un plan de gestionare în acord cu condiţiile specifice locale (tipul de sol, distanţa faţă de
sursele de apă, panta terenului, volumul precipitaţiilor), sistemul fermei şi durata perioadelor de creştere, este posibilă
gestionarea corectă a dejecţiilor, fără riscul de a provoca poluarea surselor de apă.




Figura 8.2


Grajd fără aşternut. 1 - grajd, 2 - incintă pentru stocarea furajelor,
3 - rezervor pentru depozitarea temporară a dejecţiilor fluide,
4 - fosă pentru colectarea dejecţiilor fluide, 5 - tub de ventilaţie
(preluată după Codul de Bune Practici Agricole elaborat de Lituania)


123. Depozitele de stocare trebuie să fie astfel construite, încât să se evite orice risc a unei astfel de poluări. Cu
excepţia unor cazuri speciale, prezentate în continuare, depozitele trebuie să aibă o capacitate care să asigure stocarea
pentru o perioadă de 4 luni (17-18 săptămâni).
124. Se recomandă o perioadă de stocare de 5 luni (23-24 săptămâni) atunci când se evaluează un risc de poluare în
perioada de împrăştiere pe teren a dejecţiilor, ca urmare a creşterii debitelor de suprafaţă, sau a infiltraţiilor datorită unui
drenaj intern rapid. În aceste circumstanţe, datorită perioadei mai lungi de stocare, solului i se dă posibilitatea de a se
usca şi prin urmare de a-i creşte capacitatea de absorbţie a nutrienţilor din îngrăşămintele organice. Perioada de stocare
mai îndelungată a dejecţiilor este benefică arealelor cu/sau fără sisteme de drenaj, terenurilor în pantă, zonelor umede
cu precipitaţii mai abundente, precum şi arealelor din vecinătatea cursurilor de apă.
125. în zonele cu risc mare, trebuie asigurate până la 6 luni de stocare (27-28 săptămâni). Aceste zone includ regiunile
mai reci, cu precipitaţii mai abundente. De asemenea, pot fi incluse în această categorie zonele cu folosinţă agricolă din
bazinele lacurilor, cu straturi subţiri de soluri aluviale, slab drenate, precum şi a altor areale unde riscul poluării apelor de
la împrăştierea dejecţiilor este major.
126. Depozitarea dejecţiilor în gropi (bazin) amenajate direct în pământ este inacceptabilă din mai multe motive, în
primul rând ecologice. Cel mai grav fenomen este impregnarea în timp a solului din zonele învecinate bazinului, solul
devine total impermeabil, se degradează, apa este reţinută la suprafaţă, apar mlaştini şi bălţi pe suprafeţe mari, apa
freatică este poluată.
127. La amenajarea unui bazin de depozitare a dejecţiilor este obligatoriu să se impermeabilizeze total fundul acestuia
prin acoperire cu folie de plastic, specială pentru acest scop.


8.2. Dejecţii lichide
128. O problemă foarte importantă o constituie depozitarea nămolului de la staţiile de epurare şi a dejecţiilor lichide.
Depozitarea necorespunzătoare a acestor reziduuri este adesea întâlnită şi în ţara noastră, atât în exploataţiile
individuale (în marea majoritate sunt constituite în curtea casei sau lângă), cât şi în fermele de producţie. Din aceasta
cauză, poluarea apelor freatice poate deveni o cauză majoră a degradării mediului înconjurător.
129. Capacitatea de stocare necesară pentru dejecţiile produse de la fermele zootehnice, în diferite circumstanţe luate
în calcul, se va stabili încă din faza de proiectare a noii ferme, sau de modernizare a celor vechi, ţinând cont de numărul
animalelor şi de modul de transport al dejecţiilor către tancurile, bazinele şi platformele de stocare.
130. Trebuie evitată diluţia dejecţiilor, acolo unde este posibil, deoarece aceasta determină o valoare fertilizantă
imprevizibilă şi nevoia unor capacităţi de stocare mai mari. Totuşi, în cazul în care se stocheză şi efluenţii pluviali
încărcaţi cu dejecţii (cazul celor colectaţi din rigolele şi şanţurile din jurul platformelor exterioare de odihnă şi furajare a
animalelor şi a platformelor de depozitare a gunoiului de grajd), este necesară o capacitate de stocare mai mare.
131. Stocarea efluenţilor de la platformele silozurilor este recomandat să se facă împreună cu dejecţiile lichide, caz în
care se va lua în calcul şi volumul efluenţilor de siloz la proiectarea capacităţilor de stocare.
132. Depozitarea dejecţiilor lichide trebuie să se facă în rezervoare etanşe, construite din materiale corespunzătoare,
impermeabile şi rezistente la coroziune, în caz contrar se pot produce fenomene de poluare.
133. În vederea realizării instalaţiilor şi spaţiilor de depozitare este necesar să se respecte următoarele condiţii:
▪ amplasamentul şi zona în care se construieşte se aleg în funcţie de reţeaua hidrografică din vecinătate şi de
prezenţa pădurilor;
▪ spaţiile de depozitare să fie situate în apropierea terenurilor agricole;
▪ capacitatea pentru depozitare să fie proiectată în funcţie de numărul existent de animale;
▪ asigurarea unei etanşeităţi perfecte a spaţiilor pentru depozitare, a instalaţiilor, a reţelelor de pompare şi mijloacelor
de transport;
▪ materialele utilizate la construcţie să fie corespunzătoare, iar instalaţiile să fie fiabile şi de calitate.
134. O mare atenţie trebuie acordată nămolurilor care provin de la staţiile de epurare a fermelor de creştere a
animalelor şi păsărilor, care în anumite condiţii pot fi surse de nutrienţi, dar în acelaşi timp pot conţine metale grele sau
alţi componenţi toxici, peste limitele maxim admisibile.
135. Amplasarea depozitelor de dejecţii nu trebuie stabilită în apropierea unor ape de suprafaţă sau pe terenuri cu
regim freatic de mică adâncime.
136. Se va evita alegerea amplasamentului în apropierea pădurilor, deoarece amoniacul degajat în atmosferă este
deosebit de toxic pentru arbori, în special pentru speciile răşinoase. Riscul degradării şi chiar al distrugerii pădurilor este
accentuat de depunerile acide prin ploi, care sunt, de regulă, prezente tocmai în zonele unde există o concentrare mare
a activităţilor de creştere a păsărilor şi animalelor în sistem intensiv.
137. Depunerile acide prin precipitaţii, afectează negativ şi apele de suprafaţă, cu efecte drastice asupra faunei şi florei
acvatice. În plus, în cazul apelor subterane, creşterea acidităţii acestora provoacă mobilizarea aluminiului şi a unor
metale grele, care depreciază caracteristicile de potabilitate ale apelor respective.


8.3. Gunoi de grajd

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│În utilizarea în agricultură a gunoiului de grajd, depozitarea este una dintre cele mai

│importante faze pentru îmbunătăţirea şi conservarea caracteristicilor pozitive.

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


138. La construcţia depozitelor de bălegar solid se va avea în vedere ca acestea să aibă o bază din beton, să fie
prevăzuţi cu pereţi de sprijin şi sistem de colectoare a efluenţilor, în special a celor ce se produc în timpul ploilor.
139. Depozitarea şi păstrarea gunoiului de grajd este necesar să se facă în platforme special amenajate. În acest
scop, platformele trebuie hidroizolate la pardoseală, construite din beton şi prevăzute cu pereţi de sprijin înalţi de 2 metri,
de asemenea hidroizolaţi, şi cu praguri de reţinere a efluentului şi canale de scurgere a acestuia către un bazin de
retenţie.
140. Platformele trebuie să aibă o capacitate suficientă de stocare (tab. 8.1), să aibă drumuri de acces şi să nu fie
amplasate pe terenuri situate în apropierea cursurilor de apă sau cu apă freatică la mică adâncime. De asemenea, ele
trebuie amplasate la o distanţă de cel puţin 50 m faţă de locuinţe şi sursele de apă potabilă.
141. Gunoiul se păstrează în aceste platforme îndesat, acoperit cu un strat de pământ de 15-20 cm grosime.
142. Pentru a se descompune, gunoiul trebuie să aibă o umiditate de 70-75%, altfel se usucă şi mucegăieşte. Înainte
de a fi acoperit cu pământ, se udă cu must de gunoi, urină sau chiar cu apă pentru a-i asigura umiditatea necesară.
143. Pentru a-i îmbunătăţi compoziţia şi pentru a reduce pierderile de azot, este recomandabil ca pe măsura aşezării în
platformă, să se presare peste el superfosfat în cantitate de 1-2% din masa gunoiului.
144. Depozitarea sau lăsarea gunoiului în grămezi pe câmp, chiar şi pentru un timp relativ scurt, este considerată o
practică agricolă greşită. Acest fapt implică atât poluarea solului şi apei prin scurgerile din gunoiul spălat de ploi, cât şi
irosirea şi pierderea azotului pe care-l conţine.
145. În cazul în care bălegarul este depozitat pe platforme, toţi efluenţii produşi trebuie colectaţi în vederea stocării.
Cerinţele de stocare pentru platformele de bălegar sunt prezentate în tabelul 8.1.
146. Cantitatea de bălegar de la fermă trebuie calculată pentru fiecare condiţie în parte. Cerinţa privind aria platformei,
se stabileşte în funcţie de perioada de stocare, înălţimea de depozitare a gunoiului pe platformă nu trebuie să
depăşească 1,2 m, lăţimea platformei nu trebuie să fie mai mare de 8 m iar lungimea este variabilă în funcţie de
cantitatea de gunoi rezultată, înălţimea pereţilor trebuie să fie de 1,5 m, pentru a se crea o zonă liberă de 300 mm între
nivelul dejecţiilor şi partea superioară a peretelui. Considerând o înălţime de 1,2 m a stratului de dejecţii, aria minimă
necesară pentru bovine este prezentată în tabelul 8.1.
Fundul platformei trebuie să aibă o înclinare de cca. 2-3% spre una din marginile platformei, unde se amplasează într-
o săpătură un bazin de colectare a mustului de gunoi rezultat în timpul fermentării. Bazinul de colectare trebuie astfel
poziţionat încât, atunci când este plin, partea de sus a lichidului să fie la cel puţin 0,7-1 m sub punctul cel mai de jos al
platformei.


Tabelul 8.1
Cerinţa de stocare (pe cap de animal) pentru bălegarul depozitat

┌──────────────────────┬───────────┬─────────────┬────────────────┬───────────────────────────

│ │Volum gunoi│ │Aria necesară de│Cerinţa privind aria

│ │ de grajd │Volum reţinut│ stocare într-o │platformei pentru diferite

│ │ produs pe │pe platformă │ săptămână pe │perioade de stocare,

│ Tip animal │ săptămână │pe săptămână │ animal │exprimată în m
2


│ │ │ │ │


├───────────┼─────────────┼────────────────┼─────────┬────────┬────────┤
│ │ m
3
│ m
3
│ m
2
│18 săpt. │24 săpt.│28 săpt.│
├──────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────────┼─────────┼────────┼────────

│Vaci de lapte (560 kg)│ 0,315 │ 0,283 │ 0,236 │ 4,25 │ 5,67 │ 6,61

├──────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────────┼─────────┼────────┼────────

│Vaci alăptat (550 kg) │ 0,280 │ 0,252 │ 0,210 │ 3,78 │ 5,04 │ 5,88

├──────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────────┼─────────┼────────┼────────

│Boi (450 kg) │ 0,250 │ 0,225 │ 0,187 │ 3,37 │ 4,48 │ 5,24

├──────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────────┼─────────┼────────┼────────

│Vaci tinere (250 kg) │ 0,140 │ 0,126 │ 0,105 │ 1,89 │ 2,52 │ 2,94

├──────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────────┼─────────┼────────┼────────

│Viţei (140kg) │ 0,080 │ 0,072 │ 0,060 │ 1,08 │ 1,44 │ 1,68

└──────────────────────┴───────────┴─────────────┴────────────────┴─────────┴────────┴────────


147. Capacitatea bazinului de colectare se stabileşte în funcţie de capacitatea platformei şi de ritmul de evacuare a
mustului de gunoi (o dată sau de mai multe ori pe an). În general, se poate aproxima un necesar de 4-5 m
3
pentru
fiecare 100 t gunoi proaspăt. Dacă evacuarea se face de mai multe ori pe an capacitatea proiectată se reduce în mod
corespunzător. Pentru a preveni ca odată cu scurgerea mustului de gunoi să fie introduse în bazinul de colectare paie şi
alte resturi vegetale, se recomandă ca înaintea bazinului de colectare să fie construită o groapă de limpezire cu o
capacitate de cea 0,5 m
3
, din care se curăţă cât mai des resturile solide. Atât bazinul cât şi groapa de limpezire trebuie
să aibă pereţii impermeabilizaţi.
148. În cazul unor solicitări de proiectare pentru spaţii de depozitare noi sau modernizate, trebuie luate în considerare
toate cerinţele relevante prevăzute în standardele de construcţie şi de prevenirea poluării, conţinute în normativele şi
reglementările în vigoare.




Figura 8.3


Exemplu de sistem pentru eliminarea dejecţiilor lichide
1 - canal pentru scurgerea dejecţiilor lichide,
2 - fosa pentru stocarea intermediară a dejecţiilor lichide, 3 - pompa,
4 - tuburi, 5 - rezervor pentru stocarea dejecţiilor lichide,
6 - ventilaţie
(preluată după Codul de Bune Practici Agricole elaborat de Lituania)


8.4. Efluenţi de la silozuri
149. Efluenţii proveniţi de la instalaţiile de însilozare a furajelor verzi sunt foarte bogaţi în substanţe organice uşor
biodegradabile, care conţin cantităţi însemnate de nutrienţi, în special compuşi ai azotului, cu potenţial ridicat de poluare.
Dacă asemenea efluenţi se scurg în ape de suprafaţă pot provoca grave dezechilibre în ecosistemele acvatice prin
eutrofizare. Efluentul provenit de la culturile însilozate este unul din cei mai concentraţi şi nocivi poluanţi din fermă.
Pătrunderea, chiar în cantităţi mici, în cursurile de apă poate provoca serioase incidente de poluare şi în special moartea
peştilor.
150. Cantitatea maximă de efluent de siloz se produce în primele două zile de depozitare. Cantităţile de efluent
produse depind de gradul de umiditate a materialului însilozat, de eventualele ape de precipitaţii intrate în siloz, de tipul
de material însilozat, grosimea materialului însilozat, drenajul intern al silozului şi de aditivii folosiţi. Accidente de poluare
se pot produce dacă silozurile sau fosele de depozitare sunt prost construite şi prost impermealizate. Aceşti efluenţi,
colectaţi corespunzător, pot fi folosiţi la fertilizarea culturilor şi în furajarea animalelor.
151. Având în vedere că prin producerea lor, valoarea alimentară a furajului însilozat scade, precum şi riscul de
poluare menţionat mai sus, sunt necesare unele măsuri cum sunt:
▪ însilozarea furajelor la umiditate sub 25% şi căptuşirea bazei silozului cu un strat de paie pentru absorbţia efluenţilor
formaţi;
▪ silozurile trebuie astfel proiectate şi construite încât să asigure protecţie contra infiltraţiilor de efluenţi; ele trebuie
acoperite pentru a nu pătrunde apa de precipitaţii şi trebuie prevăzute cu o podea impermeabilă, uşor înclinată (pantă
2%) pe care scurgerile de efluent să fie conduse şi stocate într-un tanc (depozit) subteran de capacitate
corespunzătoare, rezistent la coroziune acidă;
▪ silozul şi tancul trebuie amplasate la o distanţă de minim 10 m de cursurile de apă pentru a preveni o poluare
accidentală;
▪ înainte de a proceda la o nouă însilozare, trebuie executate lucrări de întreţinere pentru a asigura etanşeitatea
silozului


8.5. Efluenţi proveniţi din precipitaţii
152. Efluenţii proveniţi din precipitaţii şi din pulberile atmosferice pot conţine diferite cantităţi de nutrienţi, formaţi în
atmosferă prin descărcări electrice sau emişi de instalaţiile industriale de sinteză anorganică şi organică sau din alte
surse. În condiţiile României se poate estima un aport anual cu precipitaţiile şi pulberile atmosferice de 6-12 kg N/ha,
0,1-1,5 kg P2O5/ha şi 0,5-15 kg K/ha, variabil cu distanţa faţă de sursa emitentă şi cu condiţiile meteorologice.
153. În unele zone ploile acide pot afecta negativ apele de suprafaţă, cu efecte drastice asupra faunei şi florei acvatice.
În plus, în cazul apelor subterane, creşterea acidităţii acestora provoacă mobilizarea aluminiului şi a unor metale grele,
care afectează caracteristicile de potabilitate ale apelor respective.
154. Marile complexe de creştere a animalelor şi păsărilor sunt o sursă care favorizează căderea ploilor acide datorită
degajării amoniacului în atmosferă. De aceea este necesar ca în aceste cazuri să se ia măsurile tehnice necesare de
limitare a degajării substanţelor volatile, precum amoniacul, direct în atmosferă.
155. Aceste măsuri sunt necesare şi în cazul bazinelor de mare capacitate de colectare a dejecţiilor lichide.
156. În jurul platformelor de furajare şi odihnă a animalelor, dispuse în afara grajdurilor, precum şi în jurul platformelor
de stocare a gunoiului de grajd, este obligatoriu să fie realizate şanţuri şi rigole betonate de scurgere a apelor pluviale
care vor fi colectate în bazinele de stocare a efluenţilor.
157. Bazinele de stocare a efluenţilor trebuie să aibă capacităţi suficiente încât să asigure şi stocarea apelor pluviale în
cazul unor căderi abundente de precipitaţii, care depăşesc media anuală.
158. Este o practică greşită depozitarea îngrăşămintelor chimice şi organice direct în câmp sau la marginea parcelei,
chiar şi pentru perioade scurte de timp, deoarece pot fi surprinse de ploi puternice care vor provoca spălarea acestora şi
deci o poluare a solului şi apelor. Din acest motiv stocarea gunoiului de grajd în câmp, la capătul parcelei, aşa cum
procedează mulţi agricultori, trebuie evitată.
159. Depozitarea bălegarului în câmp, pe o perioadă lungă de timp, până la împrăştierea acestuia pe câmp este
nejustificată deoarece se produce o pierdere importantă a fertilizanţilor datorită spălării acestora de către căderile de
precipitaţii şi în plus se produce o încărcare nejustificată cu nitraţi a terenului pe care se face depozitarea. Din această
cauză se impune depozitarea pe platforme amenajate special.
160. Cei care cresc animale în gospodăriile proprii, vor depozita gunoiul de grajd pe platforme special amenajate, iar
dejecţiile lichide se vor stoca în bazine cu capacităţi adecvate.


IX. APLICAREA FERTILIZANŢILOR CU AZOT
9.1. Cantităţi aplicate, luând în considerare rezervele din sol

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│Stabilirea cantităţilor adecvate de azot sub formă de îngrăşăminte pentru diferite culturi

│este o operaţiune destul de dificil de realizat datorită numeroşilor factori care trebuie

│luaţi în considerare, cei mai importanţi fiind necesităţile în azot ale culturilor şi

│cantităţile de azot asimilabil disponibilizate de sol pe durata ciclului de vegetaţie.

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


161. Necesităţile de azot variază considerabil la diferite culturi, iar în cadrul aceleaşi culturi cu nivelul recoltei posibil de
realizat într-o anumită conjunctură de factori pedoclimatici şi tehnologici. Capacitatea de producţie a unei culturi,
determinată genetic, poate fi atinsă numai în condiţii ideale, când prin factorii menţionaţi mai sus sunt realizate condiţii
optime de creştere şi dezvoltare a plantelor. Din raţiuni economice, interesul agricultorilor este canalizat spre obţinerea
unor producţii vegetale cât mai apropiate de capacitatea de producţie a plantelor pe care le cultivă, ceea ce presupune
folosirea unor tehnici intensive de cultură, inclusiv a fertilizării. Dar conform legii randamentelor descrescânde, producţia
maximă nu coincide, de regulă, cu producţia optimă din punct de vedere economic. De acest aspect trebuie să se ţină
seama în special în cazul fertilizării cu azot, deoarece majoritatea culturilor au tendinţa de a intra într-un regim de
consum de lux, respectiv de a continua să absoarbă cantităţi importante de azot peste nevoile lor, cantităţi care nu se
reflectă în sporuri de producţie. Din acest motiv dozele de azot trebuie corelate cu un nivelul de producţie cel mai
avantajos economic.
162. Având în vedere aspectele economice prezentate mai sus, precum şi restricţiile impuse de protecţia mediului,
cantităţile de azot care se aplică trebuie astfel dimensionate încât să asigure completarea stocului de azot mineral
existent în sol până la nivelul necesar obţinerii unor producţii profitabile, în condiţii de protecţie a apelor de suprafaţă şi a
celor subterane faţă de contaminarea cu nitraţi.
163. Ambele exigenţe pot fi îndeplinite printr-o corectă gestionare a azotului din sol, care să ţină cont de dinamica
acestui nutrient în ecosistemul agricol din care face parte solul şi cultura respectivă. Prin urmare, dozele stabilite pe baza
necesarului de azot pentru formarea unei recolte scontate, trebuie corectate cu cantitatea de azot mineral pe care solul o
poate disponibiliza pe durata ciclului vegetativ şi cu alte aporturi (din precipitaţii, din apa de irigaţie, din resturi vegetale
încorporate în sol, din fixare biologică) şi pierderi de azot (prin levigare, prin volatilizare, prin imobilizare biologică, ş.a.).
164. Aceste corecţii pot fi făcute cu ajutorul următoarei relaţii:


DN = N(c) - [N(s) + N(a) + N(b) + N(r)] + [N(i) + N(g) + N(l)]


în care:
DN - doza de azot din îngrăşământ (organic + mineral) pentru recolta scontată, în kg/ha;
N(c) - necesarul de azot pentru recolta scontată, în kg/ha;
N(s) - azotul disponibilizat de sol în cursul perioadei de vegetaţie, în kg/ha;
N(a) - azot provenit din apa de irigaţie şi din atmosferă (pulberi, precipitaţii), în kg/ha;
N(b) - azot provenit din fixare biologică, în kg/ha;
N(r) - azot provenit din mineralizarea resturilor vegetale ale culturilor precedente, în kg/ha;
N(j) - azot pierdut prin imobilizare de către microorganismele din sol, în kg/ha;
N(g) - azot pierdut prin volatilizare, inclusiv prin denitrificare, în kg/ha;
N(l) - azot pierdut prin antrenare cu scurgerile de suprafaţă şi prin levigare, în kg/ha.
Corecţiile făcute pe baza acestei relaţii au un caracter estimativ, datorită complexităţii fenomenelor care controlează
parametrii respectivi aşa cum rezultă din cele ce urmează.


Necesităţile de azot ale culturii [N(c)]
165. Necesităţile de azot ale culturii se pot estima din exportul de azot în recolta scontată.
În anexa 6 sunt prezentate consumurile medii specifice de azot pentru principalele culturi din România (kg de N/tonă
de recoltă principală şi cantitatea corespunzătoare de recoltă secundară). Cifrele au o valoare aproximativă, în cadrul
aceleaşi specii existând diferenţe între cultivări.
166. Se atrage atenţia asupra necesităţii de a stabili pe baze realiste recolta scontată, ţinând cont de capacitatea
productivă a terenului şi cultivarului, de potenţialul climatic al zonei, de posibilitatea de a executa la timp şi de bună
calitate lucrările solului şi cele de întreţinere a culturii, de disponibilităţile de apă în cazul culturilor irigate, etc.


Azotul disponibilizat de sol [N(s)]
167. Azotul din sol se găseşte, aproape în totalitate, în materia organică, şi doar o fracţiune mică din acesta se găseşte
într-o formă imediat asimilabilă pentru plante. Azotul organic poate fi utilizat de culturi numai după trecerea lui într-o
formă anorganică prin mineralizarea sau descompunerea treptată a materiei organice din sol, în primul rând în azot
amoniacal şi apoi în azot nitric.
168. În mod obişnuit, materia organică din sol este constituită din fracţiuni care diferă după valoarea raportului C/N
(carbon azot). Fracţiunea, cu valoarea raportului C/N de ordinul 8-11, denumită humus, este o fracţiune stabilă, care a
atins un echilibru şi prin urmare se descompune mai lent; alte fracţiuni cu valori superioare ale acestui raport, sunt
descompuse mai rapid decât humusul de către microorganismele din sol, a căror activitate este mai mult sau mai puţin
intensă, în funcţie de condiţiile de temperatură şi umiditate.
169. Azotul potenţial accesibil sau mineralizabil provine din aceste fracţiuni mai puţin stabile. Pentru condiţiile de sol
din România el reprezintă între 1 şi 2% din azotul total, atât la soluri luate de mult în cultură cât şi la soluri în regim
natural. Cantitativ, variază între 20 kg şi 50 kg N/ha an, în funcţie de tipul de sol şi condiţiile climatice din anul respectiv.
170. Conţinutul de azot mineral [N(min)] din sol la un moment dat poate fi determinat printr-o metodă destul de
riguroasă în laborator. Informaţia obţinută, convertită în kg azot/ha, poate fi folosită la stabilirea dozelor de îngrăşăminte
cu azot de aplicat în primăvară la culturile de toamnă.
171. Nu tot azotul mineralizat în sol în decursul unui an poate fi disponibil pentru culturi; cel mineralizat în perioada de
creştere activă a plantei este susceptibil de a fi utilizat de culturi, prin urmare, pentru stabilirea dozei de îngrăşământ
trebuie să se ţină cont de perioada în care cultura ocupă efectiv terenul. Astfel, se poate considera pentru culturile de
primăvară-vară o valorificare de 2/3 a azotului potenţial accesibil şi de 3/4 sau 1/2 pentru culturile de toamnă-iarnă, în
consonanţă cu ocuparea terenului. Valorile se modifică dacă intervin eventualele precipitaţii abundente care pot spăla
mai mult sau mai puţin intens nitraţii acumulaţi în profilul de sol; în cazul culturilor care ocupă permanent solul, valorile
pot fi considerate în totalitate.


Azotul provenit din apa de irigaţie şi din atmosferă (pulberi, precipitaţii căzute) [N(a)]
172. Cantităţile de azot intrate în sol cu pulberile atmosferice şi cu precipitaţiile (ploi, zăpezi), variază considerabil cu
tipul de activitate. În general, se pot estima cantităţi de 5-10 kg de N pe an, mai mari în situaţiile cu activităţi industriale
intensive în zonă. Apa de irigaţie, dacă este contaminată cu compuşi ai N, poate vehicula cantităţi apreciabile din acest
nutrient, care trebuie contabilizat în planul de fertilizare.


Azotul fixat biologic [N(b)]
173. Cantitatea de azot fixată biologic în sol în principal în urma simbiozei dintre Rhisobium - Leguminoase, depinde
foarte mult specia cultivată, de producţia şi biomasa încorporată în sol, putând ajunge la sute de kg N/ha.


Azot provenit de la culturile precedente [N(r)]
174. Cantitatea de azot asimilabil furnizat de reziduurile culturii (lor) precedente depinde de cantitatea şi compoziţia
acestora sub raportul conţinutului de azot şi de gradul mai mare sau mai mic de lignificare. Depinde de asemenea, de
cât de bine au fost încorporate în sol. de epoca când a fost făcută, şi de timpul trecut de la încorporare.
175. Culturile anuale pot lăsa în sol cantităţi mai mari sau mai mici din partea lor aeriană.
176. Este dificil de apreciat cu o minimă rigoare, ce cantităţi de azot sau de alţi nutrienţi proveniţi de la culturile
precedente pot fi luate în calculul dozelor de îngrăşăminte. Cu titlu informativ, din anexa 6 se pot estima cantităţile de
azot din reziduurile vegetale încorporate în sol.


Azotul imobilizat de microorganismele din sol [N(j)]
177. Încorporarea în sol a reziduurilor vegetale sărace în N stă la originea unei diminuări a conţinutului de N mineral
din sol deoarece cantităţile de nutrienţi eliberaţi în cursul descompunerii reziduurilor sunt insuficiente pentru satisfacerea
necesităţilor microorganismelor responsabile de această descompunere.
178. Se poate da ca exemplu introducerea paielor de la cereale cu rapoarte C/N mari, peste 100. Pentru a evita o
asemenea diminuare, se recomandă să se încorporeze odată cu paiele o cantitate de azot mineral de ordinul a 8-10 kg
de N pentru fiecare tonă de paie introdusă. Dacă nu se procedează în acest fel, există riscul ca cultura din anul respectiv
să sufere de o carenţă mai gravă sau mai puţin gravă de azot. Din punct de vedere al protecţiei apelor de poluarea cu
nitraţi, imobilizarea N de către microorganisme poate fi considerată benefică.


Pierderi de azot sub formă de gaze în atmosferă [N(g)]
179. Aceste pierderi se pot produce prin diferite mecanisme, în special prin denitrificare şi prin volatilizarea amoniacului
la suprafaţa solurilor alcaline. Se estimează că într-un sol normal se poate denitrifica 10-15% de azot nitric din cel produs
anual prin mineralizarea materiei organice din sol şi din cel încorporat sub formă de îngrăşăminte chimice. Aceste
pierderi pot fi mai mari în soluri cu drenaj defectuos, unde frecvenţa şi intensitatea fenomenului sunt mai mari.
180. Aceste pierderi prin volatilizare pot atinge 50% în cazul îngrăşămintelor cu azot amoniacal sau ureic, când sunt
aplicate superficial pe soluri alcaline, pe o vreme cu vânt şi temperatură ridicată.


Pierderi prin spălare cu scurgerile de suprafaţă şi cu apele de percolare [N(l)]
181. Pierderile de azot sub formă de nitraţi, cu scurgerile de suprafaţă şi cu apele de percolare, sunt principalul agent
de poluare difuză a mediului acvatic, originând din activităţi agricole. Astfel de pierderi pot fi de ordinul mai multor kg de
N pe ha şi pe an, în funcţie de numeroşi factori care controlează nivelul de nitraţi prezenţi în sol şi intensitatea
fenomenelor de scurgere şi levigare. Acest nivel variază cu cantitatea, tipul de îngrăşământ epoca şi tehnica de aplicare
a îngrăşămintelor cu N, cu cantitatea de azot nitric rezultat în urma mineralizării materiei organice din sol şi a altor
reziduuri organice încorporate în sol precum şi cu cantitatea de azot intrată în sol pe alte căi.
182. Mineralizarea materiei organice şi fenomenele de spălare a nitraţilor sunt puternic influenţate de modul de
folosinţă a solului şi de tehnologiile de cultură.
183. Atât din punct de vedere economic cât şi din punct de vedere al protejării calităţii mediului se impune să se reducă
la maxim aceste pierderi, ceea ce este posibil prin adoptarea şi practicarea practicilor agricole corecte.
184. Doza necesară de azot pentru realizarea recoltei scontate, astfel estimată trebuie să fie asigurată în primul rând
din îngrăşămintele organice existente în fermă şi în completare cu îngrăşăminte produse industrial.
185. Cantităţile de îngrăşăminte organice care se pot aplica anual la ha, depind de cultură, de gradul de
descompunere, textura solului şi de alţi factori zonali. În anexa 2 sunt prezentate date de acest gen referitoare la gunoiul
de grajd.
186. Doza specifică nu trebuie să depăşească 170-210 kg de azot pe hectar şi an. Cantitatea maximă se va aplica
atunci când:
▪ se utilizează bălegar puţin fermentat;
▪ se administrează pe soluri grele (argiloase) sau care au capacitate ridicată de denitrificare;
▪ se aplică la culturi cu perioade lungi de vegetaţie sau care consumă cantităţi ridicate de azot;
▪ se aplică în zone cu nivel ridicat de precipitaţii.
187. Urina se poate folosi atât la îngrăşarea de bază cu norme cuprinse între 10 şi 80 tone la hectar şi an, funcţie de
conţinutul de azot, limita minimă fiind pentru urina de cabaline de 1,6% azot şi limita maximă pentru urina de bovine de
0,2% azot. Este necesar să fie respectată şi norma specifică de 170-210 kg de azot pe hectar şi an, ţinând cont şi de
rezervele din sol. Urina mai poate fi utilizată şi ca îngrăşământ suplimentar, în norme cuprinse între 3 şi 20 de tone la
hectar, amestecată cu 2-3 părţi apă. Efecte deosebit de bune se obţin prin amestecarea urinei cu superfosfat (250-600
kg/ha), în funcţie de conţinutul de azot al acesteia.
188. Mustul de gunoi de grajd se poate utiliza la fertilizarea de bază, în norme cuprinse între 40 şi 80 tone la hectar şi
an, sau ca îngrăşământ suplimentar, (10-20 t/ha, amestecat cu 2-3 părţi apă). Se poate utiliza, de asemenea, cu efecte
foarte bune, în amestec cu superfosfat (300-600 kg/ha), în funcţie de conţinutul de azot al mustului de gunoi de grajd.
Aceleaşi norme sunt recomandate şi pentru tulbureală. Pentru utilizare, tulbureala trebuie curăţată de corpurile străine
solide, omogenizată atât periodic cât şi în momentul administrării. Se poate administra şi partea lichidă separată de cea
solidă.
189. Dejecţiile semifluide şi fluide pentru a fi aplicate trebuie să fie libere de corpuri solide şi, de asemenea, trebuie
omogenizate în timpul administrării. Este obligatorie încorporarea acestora direct în sol sau în maxim 3 ore dacă
administrarea s-a făcut prin împrăştiere la suprafaţa solului. Încorporarea directă în sol se poate face în timpul vegetaţiei
sau în afara perioadei de vegetaţie, la adâncimea de 10-20 cm. Normele se stabilesc în funcţie de cerinţele culturilor,
conform tehnologiilor de cultură şi cartării agrochimice, fiind cuprinse între 5 şi 80 t/ha.
190. Mraniţa, fiind un îngrăşământ foarte eficient, se foloseşte mai ales în legumicultură, atât în câmp cât şi în spaţii
protejate. Cantitatea care se utilizează la hectar variază între 20 şi 60 tone. Composturile se pot utiliza la toate culturile
agricole în cantităţi de 15-25 tone la hectar. Spre deosebire de gunoi are o acţiune rapidă, însă efectul se face simţit
numai pentru un an sau doi.
191. Dată fiind multitudinea şi complexitatea factorilor implicaţi în determinarea dozelor tehnice corecte de azot de
aplicat, se recomandă ca fermierii să apeleze la serviciile specializate oficiale ale Ministerului Agriculturii (Oficiile
judeţene de studii pedologice şi agrochimice, Anexa 5) care, pe baza unui studiu agrochimie complex, în funcţie de
recolta scontată, elaborează informatic recomandări de fertilizare mai adecvate, inclusiv privind dozele de azot, epocile şi
tehnicile de aplicare.


9.2. Epoca şi tehnicile de aplicare; perioade improprii pentru aplicarea fertilizanţilor cu azot
9.2.1. Epoca de aplicare a fertilizanţilor cu azot

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────┐
│Epocile cele mai adecvate de aplicare a îngrăşămintelor azotoase sunt cele în care sunt
cerinţe mari de│
│consum a culturilor pentru azot, asigurându-se astfel o eficienţă maximă a acestui nutrient
dar şi alte│
│rezultate benefice cum este cel de reducere a cantităţilor de azot disipate în mediu,
respectiv a │
│riscului de poluare a apelor prin infiltrare în sol sau prin scurgeri de suprafaţă.

│Aceste epoci depind de cerinţele culturii dar şi de condiţiile climatice prevalente în zonă
precum şi │
│de forma chimică sub care se găseşte azotul în îngrăşământul care se aplică.

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────┘

192. Dacă se aplică îngrăşăminte chimice cu azotul în formă nitrică, amoniacală sau ureică, care pot fi imediat sau
uşor absorbite de plante, atunci se recomandă să fie aplicate în acele epoci când culturile au necesităţi mari.
193. Când se utilizează fertilizând cu azot în formă predominant organică, cum sunt gunoiul de grajd, compostul şi alte
îngrăşăminte organice, trebuie să se ţină cont că azotul, înainte de a fi absorbit de plante trebuie să treacă în formă
minerală printr-o serie de transformări pe care le suferă în sol. Prin urmare, aceste îngrăşăminte se aplică cu suficient
timp înainte de epoca de maximă absorbţie de către culturi. În cazul culturilor anuale, şi din raţiuni practice, asemenea
îngrăşăminte se aplică la semănat sau plantat sau într-un stadiu premergător.
194. În continuare se prezintă recomandări privind epocile şi tehnicile de fertilizare cu azot corespunzătoare unor grupe
relativ mari de culturi.


9.2.1.1. Culturi semănate toamna
195. Datorită cantităţilor mai mari de azot mineral provenit din mineralizarea materiei organice existente toamna în sol
şi a precipitaţiilor mai abundente din sezonul toamnă iarnă, există un risc crescut de contaminare a apelor cu N nitric prin
levigare şi scurgeri de suprafaţă. De aceste rezerve din sol trebuie să se ţină cont la fertilizarea culturilor de toamnă,
dozele aplicate fiind la nivelul de 1/4 din doza anuală de azot, stabilită pe principiile menţionate anterior.
196. Se recomandă aplicarea azotului numai sub formă amoniacală sau amidică. Procedându-se în acest fel, culturile
vor consuma în primele faze de vegetaţie azotul rezidual din sol, contribuind astfel la reducerea cantităţilor de nitraţi
antrenaţi în apele de suprafaţă şi în cele subterane. Restul cantităţii de azot se aplică în primăvară (eventual corectată
cu valoarea N(min)). Pe soluri cu textură grosieră se recomandă fracţionarea acestei cantităţi.


9.2.1.2. Culturi de primăvară-vară
197. Fertilizarea de bază se recomandă a fi făcută cu 1/4 până la 1/3 din doză pentru a preveni pierderile prin levigare,
mai ales când sunt prognozate precipitaţii mai abundente. Restul cantităţii urmează să fie aplicat în perioada de consum
maxim al plantelor, o dată cu lucrările de întreţinere a culturilor.


9.2.1.3. Culturi perene
198. La culturile perene viti-pomicole nu se recomandă fertilizarea cu azot în perioada de repaus vegetativ, existând
riscul unor pierderi mai mari sau mai mici cu apa de precipitaţii şi prin scurgeri de suprafaţă, în marea lor majoritate
plantaţiile fiind situate pe terenuri cu pante mai mari sau mai mici. Fertilizarea se practică în timpul vegetaţiei active, în
perioada de consum maxim al azotului.


9.2.2. Tehnici de aplicare a fertilizanţilor
199. Mijloacele tehnice pentru aplicarea fertilizanţilor se vor alege cu mare atenţie, în funcţie de felul şi starea
fertilizanţilor, de metoda aplicată pentru dozare şi aplicare propriu-zisă, de felul acţionării, de capacitate.
200. Caracteristica comună este aceea că toate utilajele trebuie să aibă componentele active de lucru rezistente la
coroziune, deoarece toţi fertilizanţii sunt corozivi. Acest aspect are relevanţă nu numai pentru fiabilitatea utilajului, ci şi
pentru calitatea lucrării pe care o execută şi care presupune ca toate funcţiunile tehnice şi reglajele să se menţină.


9.2.2.1. Îngrăşăminte chimice
201. Cea mai corectă administrare a îngrăşămintelor chimice este încorporarea directă în sol. Se recomandă evitarea
efectuării fertilizării pe soluri proaspăt lucrate în profunzime (afânare adâncă, desfundare), pentru a împiedica penetrarea
nitraţilor spre apele subterane.
202. Îngrăşămintele chimice solide, sub formă de pulberi sau sub formă de granule, pot fi aplicate pe câmp prin
împrăştiere la suprafaţă cu ajutorul maşinilor de aplicat îngrăşăminte. Maşinile cu buncăre de capacitate mare permit
realizarea de capacităţi de lucru mai mari, fără să fie nevoie să se încarce prea des cu îngrăşământ, dar buncărul/bena
cu capacitate mare fac ca în ansamblul ei maşina să fie grea şi să exercite o tasare asupra solului. Maşinile cu
distribuitor de tip disc centrifugal sunt relativ simple, cu ele pot acoperi suprafeţe mai mari în unitatea de timp, dar
calitatea lucrului este ceva mai slabă în comparaţie cu cea a maşinilor cu distribuţie mecanică.
203. Cerinţa principală a lucrării de administrare este să se dozeze îngrăşămintele cât mai constant şi să se distribuie
cât mai uniform. Dacă debitul este reglat corect, cantitatea stabilită de îngrăşăminte la hectar va putea fi respectată.
Uniformitatea distribuţiei are importanţă mare, căci o distribuţie neuniformă face ca în unele zone cantitate de
îngrăşământ să fie mai mică, neasigurându-se efectul de îngrăşare scontat, iar în altele să fie concentraţii prea mari de
îngrăşământ, provocând prin aceasta poluarea locală a solului. Pentru obţinerea uniformităţii debitului pe lungime, la
unele maşini transportorul de alimentare este alimentat de la roţile proprii ale maşinii, prin aceasta asigurându-se
independenţa de viteza de deplasare a agregatului de maşini, a cantităţii de îngrăşământ distribuită pe unitatea de
suprafaţă.
204. La executarea lucrării de aplicare a îngrăşămintelor chimice pe toată suprafaţa este necesar nu numai ca aparatul
de distribuţie al maşinii să distribuie uniform, ci şi deplasarea în câmp a agregatului tractor-maşină să fie corectă. La
marginile fâşiei pe care sunt împrăştiate îngrăşămintele cantitatea de îngrăşământ pe unitatea de suprafaţă este mai
mică, de aceea este necesară o oarecare suprapunere a marginilor parcursurilor vecine. Absenţa suprapunerii duce la
formarea unor fâşii cu prea puţin îngrăşământ; suprapunerea exagerată duce la formare unor fâşii pe care concentraţia
de îngrăşământ este prea mare.
205. Fenomene similare apar atunci când agregatul de maşini la deplasarea în lucru nu respectă linia dreaptă. Pentru
evitarea repartizării neuniforme a îngrăşămintelor pe câmp se recomandă, mai ales în cazul maşinilor cu lăţime mare de
lucru, să se recurgă la jalonare.

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│Asigurarea debitului de îngrăşământ şi uniformitatea distribuţiei pot depinde şi de

│parametrii de performanţă ai maşinii de aplicat îngrăşăminte, dar sunt influenţaţi şi de
alţi│
│factori. Dintre aceştia cei mai importanţi sunt cei legaţi de starea şi umiditatea

│îngrăşământului. Nu există nici o maşină, ori cât de perfecţionată tehnic ar fi, care să

│poată lucra perfect atunci când însuşirile fizice ale îngrăşămintelor sunt
necorespunzătoare.│
│îngrăşămintele chimice sub formă de pulberi sunt foarte higroscopice, ele preiau umiditate

│atât în timpul depozitării în condiţii proaste, cât şi în timpul manevrării pentru
încărcarea│
│maşinii şi chiar în timpul distribuirii. Ca urmare a umezirii, particulele de îngrăşământ

│aderă între ele, se formează bulgări de diferite dimensiuni; prin aceasta scade precizia

│dozării şi creşte gradul de neuniformitate al distribuţiei. La un anumit grad de umezire

│îngrăşămintele pot adera şi de organele cu care vin în contact ale maşinii de aplicat,

│înrăutăţind şi mai mult calitatea distribuţiei.

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


206. Una dintre cele mai importante reguli la utilizarea maşinilor de aplicat îngrăşăminte chimice este să nu se lucreze
cu material cu bulgări sau cu granulaţie mai mare şi să nu se lucreze dacă umiditatea aerului este mai ridicată, pe ceaţă
sau burniţă.
207. Pentru aplicarea îngrăşămintelor chimice în benzi, concomitent cu semănatul, se folosesc echipamente de
fertilizat purtate pe semănătoarea pentru culturi prăşitoare. Debitul de îngrăşământ trebuie să fie reglat la aceiaşi valoare
la toate secţiile.

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│Pentru evitarea poluării solului este important şi modul în care sunt manevrate

│îngrăşămintele.

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


208. Orice intervenţie prin care pe sol ajung concentrate cantităţi mai mari de îngrăşăminte, de exemplu la încărcarea
buncărului la marginea parcelei, duce la degradarea solului în zona respectivă. Maşinile de aplicat îngrăşăminte chimice
trebuie să permită golirea comodă şi sigură a cantităţii de îngrăşământ care nu s-a consumat la sfârşitul lucrului.
209. Aplicarea îngrăşămintelor chimice se poate face ca fertilizare de bază, sub arătură, împreună cu gunoiul, sau
separat, înainte de semănat, sau cel mai indicat, o dată cu semănatul.
210. Aplicarea îngrăşămintelor chimice în perioada de vegetaţie a plantelor trebuie înlocuită, pe cât posibil, cu
administrarea prin încorporare directă în sol a îngrăşămintelor organice naturale, lichide sau păstoase.
211. Ca îngrăşământ de bază se foloseşte în toate cazurile unul mai greu solubil în apă (superfosfat, sare potasică,
cenuşă). Îngrăşămintele cu azot se aplică la lucrările de bază în zonele cu ierni uşoare şi fără precipitaţii abundente, iar
în celelalte zone vor fi administrate concomitent cu semănatul.
212. La alegerea şi modul de aplicare a îngrăşămintelor chimice, precum şi la stabilirea cantităţilor care se vor utiliza,
se ţine seama de cerinţele culturii, de rezervele solului în nutrienţi, de caracteristicile solului (tipul, capacitatea de reţinere
a îngrăşămintelor, pH-ul etc.) şi de condiţiile de climă şi meteorologice. În plus se va lua în considere obligatoriu istoricul
câmpului şi anume ce culturi au fost practicate în anii precedenţi, îngrăşămintele aplicate şi dacă au fost sau nu utilizate
sisteme de irigaţii.
213. La aplicarea îngrăşămintelor chimice trebuie să se ţină cont de exigenţele specifice culturilor. De exemplu,
îngrăşămintele care conţin clor ca ion însoţitor nu se recomandă a fi aplicate la culturi din familia Solanaceae (tutun,
tomate, cartof) deoarece influenţează negativ producţia, mai ales din punct de vedere calitativ, în schimb pot fi aplicate
cu succes la sfecla de zahăr şi la culturi rădăcinoase.
214. Îngrăşămintele complexe se recomandă a fi aplicate în funcţie de raportul dintre nutrienţi. De exemplu: cele în
care predomină P2O5 sunt mai adecvate pentru cerealele păioase înainte de semănat, cele cu un raport în favoarea
azotului sunt adecvate pentru culturi tehnice etc.
215. Însuşirile solului influenţează utilizarea îngrăşămintelor: pe solurile grele se pot administra cantităţi mai mari de
îngrăşăminte decât pe cele uşoare; pe solurile acide se vor aplica îngrăşăminte cu reacţie fiziologică alcalină, iar pe
solurile alcaline se vor aplica îngrăşăminte cu reacţie fiziologică acidă.
216. Folosirea tehnicilor moderne de irigare localizată (picurare) determină o reducere puternică a pierderilor prin
spălare, pemiţând utilizarea unor cantităţi minime de îngrăşăminte, administrate chiar în apă de irigare, reducându-se la
minimum poluarea apelor de suprafaţă şi subterane.
217. Se recomandă extinderea cu precauţie a folosirii îngrăşămintelor foliare, care au pătruns masiv în ultimii ani pe
piaţa din România. Folosirea acestor îngrăşăminte reduce riscul de poluare a apelor cu nitraţi datorită cantităţilor mici
utilizate, aplicate pe foliajul plantelor, precum şi prin stimularea consumului de nutrienţi existenţi excedentar în sol. Dar
aceste îngrăşăminte se vor folosi numai ca o completare a necesităţilor de producţie şi nu trebuiesc utilizate în
exclusivitate, deoarece evitarea sau neglijarea fertilizării solului produce sărăcirea şi degradarea acestuia într-un timp
relativ scurt.
218. Sunt necesare o serie de precauţii atunci când se efectuează fertilizarea cu îngrăşăminte chimice:
▪ evitarea fertilizării cu azot toamna.
▪ fertilizarea cu azot primăvara să fie precedată obligatoriu de analize privind rezerva de nitraţi din sol pentru a se
administra cantitatea strict necesară pentru completarea conţinutului de azot specific tipului de cultură practicat.
▪ adoptarea unei maxime prudenţe atunci când terenul agricol prezintă fenomenul de scurgere de suprafaţă; riscul
este maxim când terenul este saturat de apă sau îngheţat.
▪ adoptarea unor măsuri maxime de siguranţă în cazul stocării, manipulării şi administrării îngrşămintelor chimice
lichide. Astfel, rezervoarele de stocare trebuie să fie realizate din materiale rezistente la coroziune şi să aibă volume
corespunzătoare, iar la administrarea în câmp se vor utiliza pulverizatoare speciale, ce împiedică dispersia în vânt,
atunci când se lucrează în apropierea unor mase de apă.
▪ evitarea efectuării fertilizării pe soluri lucrate în profunzime (scarificate, arate în profunzime sau alte arături adânci),
pentru a împiedica penetrarea nitraţilor spre apele subterane.
▪ pe terenurile în pantă, la culturile pomicole sau viticole, unde sunt frecvente cazurile de eroziune a solului şi
pericolele de pierdere a nutrienţilor prin scurgeri de suprafaţă, este necesar să se asigure toate condiţiile unei
administrări corecte a îngrăşămintelor.
▪ în cadrul culturilor în sere este obligatoriu să fie evitat ca apele provenite din irigaţii, care conţin printre alte substanţe
şi fertilizanţi, să fie evacuate în afară. Această cerinţă se realizează prin recircularea întregii cantităţi de apă rezultată din
colectarea drenajului condensului şi a apei de irigaţii.
▪ se vor utiliza îngrăşăminte uscate şi cu granulaţia optimă.
▪ evitarea administrării atunci când umiditatea aerului este ridicată: pe timp de ceaţă, burniţă sau ploaie.
9.2.2.2. Îngrăşăminte organice

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│În utilizarea gunoiului de grajd ca îngrăşământ, momentul de aplicare pe terenul agricol
este│
│deosebit de important.

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


219. Perioadele când se aplică îngrăşăminte organice trebuie stabilite în funcţie de diferite condiţii (Anexa 7):
▪ cât mai devreme posibil, în cadrul perioadei de creştere a culturilor, pentru a maximiza preluarea nutrienţilor de
culturi şi a minimiza riscul poluării, în fiecare an, cel puţin jumătate din cantitatea de gunoi rezultată în timpul iernii,
trebuie împrăştiată până la 1 iulie, iar restul până la 30 septembrie.
▪ nu se aplică gunoi în perioada cuprinsă între apariţia primului şi ultimului îngheţ. Aceste date sunt stabilite pe baza
analizei seriilor de date meteorologice interpolate la nivelul fiecărei comune (Anexa 7).
▪ să fie evitată aplicarea lor în perioadele de extra-sezon (în afara fazelor de vegetaţie activă), care variază în cadrul
ţării, depinzând de condiţiile climatice locale, între lunile octombrie şi februarie, perioada maximă fiind specifică pentru
zonele umede şi reci, în care sezonul de vegetaţie începe mai târziu. Sunt permise excepţii de la această regulă
generală acolo unde planul de management stabileşte ca împrăştierea îngrăşămintelor organice se poate realiza de-a
lungul perioadei de extra-sezon, fără riscul de producere a poluării apelor sau unde sunt condiţii meteorologice
excepţionale.
▪ în anumite areale, în special pe soluri cu strat subţire calcaros, există pericol iminent de poluare a apelor subterane.
În funcţie de specificul local, întotdeauna acest pericol trebuie luat în considerare când se aplică îngrăşăminte organice
în astfel de areale cu risc ridicat.
▪ condiţiile meteorologice, starea solului şi a resurselor de apă care fac ineficientă sau riscantă aplicarea
îngrăşămintelor organice pe teren şi trebuie luate măsurile necesare pentru evitarea poluării apelor. Acestea sunt
cuprinse în acest Cod.
220. Gunoiul se administrează de regulă toamna, la lucrarea de bază a solului (prin arătură cu întoarcerea brazdei), în
condiţii meteorologice favorabile, în special pe timp noros şi cu vânt slab. Pe măsură ce gunoiul se împrăştie, terenul
este arat cu plugul, care amestecă şi încorporează bine gunoiul. Încorporarea se face mai adânc, până la 30 cm, pe
terenurile uşoare (nisipoase) şi în zonele secetoase şi mai puţin adânc, până la 18-25 cm pe terenurile grele, reci şi în
regiuni umede. În zonele mai umede se poate administra şi primăvara.
221. Îngrăşămintele verzi se pot aplica pe orice tip de sol, dar au o eficienţă sporită pe solurile podzolice şi nisipoase.
Adâncimea de încorporare este între 18-25 cm, în funcţie de sol, umiditate, volum al masei vegetale, etc. Pentru
uşurarea încorporării, se recomandă tăvălugitul culturii, iar atunci când masa vegetală este foarte bogată şi tulpinile sunt
lungi, este bine să se mărunţească masa vegetală printr-un discuit. Pe solurile grele argiloase, ca şi pe nisipurile din
zonele secetoase se recomandă ca încorporarea să se facă cu cel puţin 30-45 de zile înaintea semănatului de toamnă.
În schimb, în zonele cu ploi suficiente, încorporarea este bine să fie făcută numai cu 2-3 săptămâni înaintea semănatului
de toamnă. Pentru semănăturile de primăvară, acest tip de îngrăşământ este deosebit de indicat, cu condiţia ca
îngroparea acestuia să fie făcută toamna cât mai târziu.

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│Un alt element cu o deosebită importanţă practică îl reprezintă modul şi condiţiile de

│aplicare.

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


222. Calitatea lucrării solului la administrarea gunoiului de grajd se consideră a fi bună atunci când terenul este
acoperit uniform, materialul administrat nu rămâne în agregate mai mari de 4-6 cm. Uniformitatea de împrăştiere,
indiferent dacă această operaţie se efectuează manual sau mecanizat, trebuie să depăşească 75%.
223. Distribuţia îngrăşămintelor organice pe suprafaţa solului este mai uniformă dacă materialul este cu umiditate
moderată şi dacă poate fi destrămat şi mărunţit. Când gunoiul de grajd are umiditate mai mare, mai ales dacă nu conţine
aşternut de paie, sau aşternutul nu este uniform amestecat cu dejecţiile, împrăştierea îngrăşământului se face în bucăţi
mari, provocând concentrări pe anumite porţiuni de suprafaţă. Materialul mai umed se lipeşte de organele de lucru ale
maşinii, înrăutăţind şi mai mult calitatea lucrării.

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│Pentru aplicarea mecanizată a îngrăşămintelor organice solide - gunoi de grajd, de la

│platforme de fermentare sau fracţia solidă după separarea dejecţiilor fluide - se folosesc

│maşini de aplicat gunoi de grajd. Cele mai multe tipuri de maşini sunt sub formă de remorcă

│tehnologică, cu transportor orizontal de alimentare pe podeaua benei, şi cu organe de

│dislocare-mărunţire şi ditsribuţie a îngrăşămintelor. Unele maşini au şi organe de

│uniformizare a materialului, de exemplu rotoare cu degete. Organele de distribuţie pot fi:

│rotor orizontal cu spiră elicoidală cu muchii dinţate; rotor orizontal cu degete; mai multe

│rotoare verticale cu degete ş.a. Încărcarea cu gunoi de grajd a benei maşinii poate fi
făcută│
│cu un încărcător cu furcă mecanică acţionată hidraulic.

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


224. Atunci când aplicarea gunoiului se face mecanizat, materialul trebuie bine omogenizat în timpul încărcării, liber de
impurităţi şi corpuri străine (pietre, bulgări, deşeuri metalice, sârmă, etc.), iar stratul de gunoi din buncărul maşinii de
administrat să fie uniform ca grosime.
225. Îngrăşămintele organice fluide - dejecţii fluide mixte, diluate sau nu, fracţia lichidă de la separarea dejecţiilor mixte
semifluide, ape reziduale de la spălarea dejecţiilor - pot fi folosite, în anumite condiţii, pentru fertilizare. Maşinile de
aplicat îngrăşăminte organice fluide au în alcătuire o cisternă, un sistem de umplere şi dispozitive de aplicare. Pentru
umplere se pot folosi pompe staţionare, care preiau materialul fluid din fose colectoare sau din bazinele de depozitare,
sau maşina este echipată cu sistem propriu de pompare, fie cu pompa de vacuum, cu ajutorul căreia se umplu cisternele
etanşe, fie cu pompe cu rotor elicoidal excentric. Dispozitivele de aplicare pot fi:
▪ cu duză de stropire de la înălţime relativ mică, cu deflector de tip evantai. Pentru funcţionare trebuie asigurată în
cisternă o anumită presiune;
▪ cu aspersor. Presiunea necesară funcţionării aspersorului este creată de o pompă centrifugă. Aceste două procedee
de aplicare prezintă mai multe dezavantaje: pierderile de azot sunt mari; procesul este foarte poluant, căci provoacă
răspândirea în mediul înconjurător a substanţelor neplăcut mirositoare. Aceste procedee pe cât posibil trebuie evitate;
▪ cu dozator rotativ şi cu furtune. Furtunele distribuie îngrăşămintele fluide pe o linie perpendiculară pe direcţia de
înaintare. Furtunele pot lasă îngrăşămintele să curgă pe sol de la înălţime cât mai mică. Metoda cea mai bună şi mai
nepoluantă este cea la care furtunele sunt în legătură cu brăzdarele, iar îngrăşămintele sunt astfel încorporate direct în
sol.

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│Eficienţa gunoiului de grajd este mai mare dacă se completează prin amestec cu îngrăşăminte

│minerale, în special cu cele fosfatice. Aceasta permite şi reducerea normelor de aplicare,

│fără ca sporul de producţie să scadă.

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


226. Nu toate îngrăşămintele minerale se pot aplica împreună cu gunoiul de grajd. De exemplu, azotaţii de amoniu,
calciu şi sodiu, clorura de amoniu, urea, zgura lui Thomas, nu se recomandă să fie aplicate împreună cu gunoiul de
grajd. Sărurile potasice, naturale sau de sinteză, fosforitele, superfosfatul şi sulfatul de amoniu se pot administra
împreună cu gunoiul de grajd.
227. Unele culturi, cum ar fi cerealele păioase, cartofii timpurii, sfeclă roşie, ceapă, mazărea, mărarul şi altele,
utilizează cel mai bine gunoiul în anul al doilea de la aplicare.
228. În timpul administrării, trebuie evitat ca materialul administrat să ajungă în sursele de apă, în acest scop fiind
necesar să se evite fertilizarea pe porţiunile de teren late de 5-6 m, aflate în imediata apropiere a canalelor, cursurilor de
apă sau a altor mase de apă, să se aibă în vedere condiţiile meteorologice şi starea de umiditate a solului.

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│Descărcarea sau depozitarea gunoiului în apropierea surselor de apă, golirea sau spălarea

│buncărelor şi rezervoarelor utilajelor de administrare a îngrăşămintelor de orice fel în

│apele de suprafaţă sau în apropierea lor este interzisă, conducând la poluarea mediului şi
se│
│sancţionează potrivit legii.

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


229. În timpul administrării îngrăşămintelor organice naturale lichide şi păstoase se vor adopta bunele practici în scopul
evitării trecerii acestora în masele de apă:
▪ să se aibă în vedere condiţiile meteorologice şi starea solului; astfel se va evita împrăştierea pe timp cu vânt, cu
soare puternic, în timpul ploilor, iar iarna în timpul ninsorilor sau pe solul îngheţat sau acoperit cu zăpadă.
▪ să se evite orice descărcare accidentală sau intenţionată a acestor lichide, din rezervorul sau cisterna utilajului de
administrare, în apropierea oricărei surse de apă sau direct în acestea. În acest scop este necesar ca rezervorul sau
cisterna să fie protejate sau construite din materiale anticorozive, verificate şi garantate pentru o perioadă de minimum 3
ani; atât la transportul, cât şi la administrarea acestor îngrăşăminte, pierderile tehnologice sau prin neetanşeităţi trebuie
reduse în totalitate.
230. Utilajele folosite la administrare trebuie să asigure reglarea precisă a normelor în intervalul 5-100 m
3
/ha, cu
precizia de reglare a normei de 5 m
3
/ha în intervalul normei de 5-20 m
3
/ha şi 10 m
3
/ha în intervalul normelor de 20-100
m
3
/ha.
231. Uniformitatea de administrare la suprafaţa solului, pe lăţimea de lucru, trebuie să fie de peste 75%. Abaterea
normei pe parcursul descărcării complete a unui rezervor plin trebuie să fie sub 15%.
232. Îngrăşămintele trebuie să fie amestecate continuu în rezervor, în vederea omogenizării, atât în timpul
transportului, cât şi înaintea şi în timpul administrării.
233. Nu sunt permise zone neacoperite între trecerile alăturate sau pe zonele de întoarcere şi nici zone de
suprapunere, care pot fi astfel supraîncărcate cu nitraţi.
234. În nici un caz nu se vor efectua reparaţii sau alte operaţii, în afara celor tehnologice, dacă utilajul este încărcat
parţial sau total.
235. Din construcţie, aceste utilaje trebuie să permită curăţirea rezervorului şi a echipamentelor simplu şi rapid şi fără
să permită producerea poluării mediului ambiant.
236. În vederea evitării tasării solului, utilajele respective trebuie să fie dotate cu anvelope cu balonaj mare, care vor
asigura o presiune pe sol de cel mult 2,2 kgf/cm
2
, atunci când sunt încărcate la capacitatea maxima.
237. Îngrăşăinintele verzi se pot aplica pe orice tip de sol, dar au o eficienţă sporită pe solurile podzolice şi nisipoase.
Adâncimea de încorporare este între 18-25 cm, în funcţie de sol, umiditate, volum al masei vegetale, etc.
238. Pentru uşurarea încorporării, se recomandă tăvălugitul culturii, iar atunci când masa vegetală este foarte bogată şi
tulpinile sunt lungi, este bine să se mărunţească masa vegetală printr-un discuit.
239. Pe solurile grele argiloase, ca şi pe nisipurile din zonele secetoase se recomandă ca încorporarea să se facă cu
cel puţin 30-45 de zile înaintea semănatului de toamnă. În schimb, în zonele cu ploi suficiente, încorporarea este bine să
fie făcută numai cu 2-3 săptămâni înaintea semănatului de toamnă.
240. Pentru semănăturile de primăvară, acest tip de îngrăşământ este deosebit de indicat, cu condiţia ca îngroparea
acestuia să fie făcută toamna cât mai târziu.
241. Este bine să se ţină seama, la stabilirea momentului încorporării şi de recomandările privind stadiul optim de
vegetaţie al culturii utilizată ca îngrăşământ verde. De exemplu la lupin şi mazăre, momentul optim al încorporării în sol
coincide cu faza în care păstăile sunt formate. La măzăriche, sulfină, muştar, rapiţă, hrişcă, trifoi mărunt acest moment
optim de încorporare în sol coincide cu cel al înfloritului; pentru secară momentul este optim la înspicat, iar pentru floarea
soarelui la formarea capitulelor.
9.3. Cazuri specifice
242. Riscul de poluare cu nitraţi a apelor de suprafaţă şi subterane creşte foarte mult în anumite situaţii de aplicare a
îngrăşămintelor - pe terenuri în pantă, inundate, îngheţate sau acoperite cu zăpadă. Pe aceste terenuri fertilizarea cu
azot trebuie făcută cu anumite precauţii.
243. Pentru a reduce riscul de poluare a apelor subterane, îngrăşămintele organice de la animale şi alte deşeuri
organice trebuie aplicate la o distanţă de 50 m de izvoare, fântâni sau foraje din care se alimentează cu apă potabilă sau
pentru uzul fermelor de animale. În anumite situaţii această distanţă trebuie să fie mai mare, în special dacă izvorul este
pe pantă sau fântâna este puţin adâncă (la suprafaţă). Trebuie avute în vedere toate sursele de apă din vecinătatea
terenului (proprietăţii). Aceste recomandări sunt obligatorii şi în cazul depozitării temporare a îngrăşămintelor organice în
câmp, care oricum trebuie să fie foarte limitată în timp.
244. Terenurile pe care se aplică îngrăşăminte organice trebuie alese cu grijă, astfel încât să nu se producă băltiri sau
scurgeri în cursuri de apă. Riscul de producere a scurgerilor de suprafaţă pe un teren pe care s-a aplicat un îngrăşământ
organic variază cu tipul de îngrăşământ, fiind mai mare în condiţii similare la cele sub formă lichidă. Îngrăşămintele solide
pot produce poluare numai în situaţia unor ploi abundente ce intervin imediat după aplicare. Îngrăşămintele organice
lichide, dacă nu sunt aplicate corect, pot produce poluare în mod direct. Orice ploaie intervenită curând după aplicarea
lor va mări riscul de poluare.
245. Se va evita administrarea gunoiului, ca şi a oricărui tip de îngrăşământ, pe timp de ploaie, ninsoare şi soare
puternic şi pe terenurile cu exces de apă sau acoperite cu zăpadă. În plus faţă de cele arătate mai sus, nu se recomandă
să fie aplicate dacă:
▪ solul este puternic îngheţat; sau
▪ solul este crăpat (fisurat) în adâncime, sau săpat în vederea instalării unor drenuri sau pentru a servi la depunerea
unor materiale de umplutură; sau
▪ câmpul a fost prevăzut cu drenuri sau a suportat lucrări de subsolaj în ultimele 12 luni.
9.3.1. Aplicarea îngrăşămintelor pe terenuri înclinate
246. Pe astfel de terenuri există un risc crescut al pierderilor de azot prin scurgeri de suprafaţă, care depind de o serie
de factori cum sunt: panta terenului, caracteristicile solului (în special permeabilitatea pentru apă), sistemul de cultivare,
amenajările antierozionale şi în mod deosebit cantitatea de precipitaţii. Riscul este maxim când îngrăşămintele sunt
aplicate superficial şi urmează o perioadă cu precipitaţii abundente.
247. Pe astfel de terenuri fertilizarea trebuie făcută numai prin încorporarea îngrăşămintelor în sol şi ţinând cont de
prognozele meteorologice (nu se aplică îngrăşăminte, mai ales dejecţii lichide, când sunt prognozate precipitaţii intense).
248. O atenţie deosebită trebuie acordată culturilor pomicole şi viticole, situate de regulă pe astfel de terenuri, la care
procesele de eroziune a solului şi, implicit, pericolele de pierdere a nutrienţilor prin şiroire, sunt mai frecvente şi mai
intense.
9.3.2. Aplicarea îngrăşămintelor pe terenuri adiacente cursurilor de apă şi a captărilor de apă potabilă

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│Măsuri speciale la aplicarea îngrăşămintelor se impun pe terenurile din vecinătatea

│cursurilor de apă, lacurilor, captărilor de apă potabilă, care sunt expuse riscului de

│poluare cu nitraţi (şi în unele situaţii cu fosfaţi) transportaţi cu apele de drenaj şi

│scurgerile de suprafaţă.

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


249. Se impune păstrarea unei fâşii de protecţie faţă de aceste ape, late de minimum 5-6 m în cazul cursurilor de apă,
cu excepţia dejecţiilor lichide, la care banda de protecţie trebuie să fie lată de cel puţin 30 m pentru cursuri de apă şi de
100 m pentru captări de apă potabilă. În zonele de protecţie nu se aplică şi nu se vehiculează îngrăşăminte.
250. Efluentul de siloz nu se aplică în zonele de protecţie a cursurilor de apă. Înainte de a fi administrat pe teren,
trebuie diluat cu o cantitate de apă echivalentă cu cantitatea de efluent. Nu se aplică mai mult de 50 m
3
/ha din efluentul
diluat.
9.3.3. Aplicarea îngrăşămintelor pe terenuri saturate de apă, inundate, îngheţate sau acoperite de zăpadă
251. Pe soluri periodic saturate cu apă sau inundate, trebuie ales momentul de aplicare a îngăşămintelor atunci când
solul are o umiditate corespunzătoare, evitându-se astfel pierderile de azot nitric cu apele de percolare şi cu scurgerile,
precum şi pierderile prin denitrificare sub formă de azot elementar sau oxizi de azot.
252. Pentru culturile de orez, (care în prezent ocupă suprafeţe mici în România, dar în viitor se prevede creşterea lor),
se recomandă ca fertilizarea cu azot să fie făcută cu azot amoniacal sau amidic, care trebuie aplicat cu 2-3 zile înainte
de inundarea terenului pentru a permite azotului amidic să se transforme pe cale enzimatică în azot amoniacal, formă
reţinută de sol prin schimb ionic.
253. Pe cât posibil, trebuie evitată aplicarea îngrăşămintelor cu azot pe soluri în pantă, îngheţate sau acoperite cu
zăpadă, deoarece există riscul de spălare a nitraţilor la încălzirea vremii.
În anexa 7 sunt prezentate elemente agroclimatice (bazate pe analiza serie de date climatice 1961-2000) care permit
orientarea fermierilor în stabilirea perioadelor de interdicţie pentru utilizarea îngrăşămintelor organice în funcţie de
condiţiile climatice locale.

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Calendarul de interdicţie pentru împrăştierea îngraşămintelor │
├───────┬───────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┤
│ │ Stadiul ocupării │ Tipuri de fertilizanţi │
│ │ terenurilor cu ├──────────────┬──────────────┬────────────────┤
│ │ culturi │Gunoi de grajd│ Mraniţă │Dejecţii lichide│
│ ├───────────────────────┼──────────────┴──────────────┴────────────────┤
│ │Soluri necultivate (cu │ │
│ │excepţia pajiştilor, │ tot anul │
│ │păşunilor şi fâneţelor)│ │
│ ├───────────────────────┼──────────────┬──────────────┬────────────────┤
│Imagine│Culturi înfiinţate │1 noiembrie - │1 noiembrie - │ 1 noiembrie- │
│ │toamna │ 1 februarie │ 15 ianuarie │ 15 ianuarie │
│ ├───────────────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │Culturi înfiinţate │ 1 iulie - │ 1 iulie - │ 1 iulie - │
│ │primăvara │ 31 august │ 15 ianuarie │ 15 ianuarie │
│ ├───────────────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │Culturi de ierburi │1 septembrie- │15 noiembrie -│ 1 noiembrie - │
│ │perene înfiinţate de │ 1 februarie │ 15 ianuarie │ 31 ianuarie │
│ │peste 6 luni │ │ │ │
└───────┴───────────────────────┴──────────────┴──────────────┴────────────────┘
┌───────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │> nu se aplică îngrăşăminte organice şi minerale cu azot la distanţă │
│ │ mai mică de: │
│ │ - minim 5-6 m de cursurile de apă (formele solide); │
│ │ - minim 30 m de cursurile de ape (formele lichide şi semilichide; │
│ │ - minim 100 m de captările de apă potabilă; │
│ │> nu se aplică îngrăşăminte pe solurile şi terenurile: │
│ │ - cu pantă mare (pe terenurile în pantă, arabile, păşuni, fâneţe, │
│ │ pomi şi vii, îngrăşăminte se aplică numai cu recomandarea expresă │
│ │ a inspectorului pentu ZVN/ZPVN, având în vedere caracterul special│
│Imagine│ al fertilizării terenurilor în pantă); │
│ │ - puternic îngeţat; │
│ │ - crăpat în adâncime; │
│ │ - cu drenuri introduse în ultimele 12 luni; │
│ │> se evită aplicarea îngrăşămintelor organice şi/sau minerale: │
│ │ - pe timp de ploaie; │
│ │ - ninsoare; │
│ │ - soare puternic; │
│ │ - pe terenuri cu exces de apă; │
│ │ - pe solurile acoperite cu zăpadă şi îngheţate. │
└───────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Data medie a primului şi ultimului îngheţ
la cea mai apropiată staţie meteorologică


Primul îngheţ - Vezi harta din Anexa 7


Ultimul îngheţ - Vezi harta din Anexa 7


La aplicarea îngrăşămintelor sunt posibile derogări de la perioadele de interdicţie, care se stabilesc pentru fiecare
agricultor în funcţie de planificarea executării arăturii (toamna sau primăvara) şi de gama de culturi practicată.
Derogările, stabilite numai împreună cu specialistul desemnat pentru zona dv. sunt în general:

┌────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │- aplicarea bălegarului şi a unor sortimente de îngrăşăminte │
│ │ minerale (fosfor şi potasiu) pe solurile care se ară până la │
│ │ instalarea îngheţului, în mod deosebit pe solurile luto-argiloase │
│Imagine │ şi argiloase pe care gerul contribuie la îmbunătăţirea structurii; │
│ │- înfiinţarea până la cel mai târziu 15 septembrie a unei culturi │
│ │ consumatoare de azot şi care se recoltează până la cel mai târziu │
│DEROGĂRI│ 15 noiembrie │
├────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ PE PARCELE CARE BENEFICIAZĂ DE DEROGARE SE APLICĂ OBLIGATORIU MONITORIZAREA │
│ LOCALĂ A EVOLUŢIEI NITRAŢILOR PE PROFILUL SOLULUI │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

X. APLICAREA FERTILIZANŢILOR CU FOSFOR

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│Aşa cum s-a precizat la punctul 6.1, fosforul din îngrăşămintele aplicate în sol are o

│mobilitate redusă, fiind în cea mai mare parte reţinut în forme reversibil adsorbite de pe

│coloizii solului. Din acest motiv, aplicarea îngrăşămintelor cu fosfor are mai puţine

│restricţii legate de protecţia mediului. Probleme pot să apară pe soluri nisipoase, intens

│fosfatate, (prin infiltraţie în apa freatică) şi pe terenuri în pantă, susceptibile la

│eroziune, la care sunt posibile pierderi prin particulele de sol antrenate în scurgerile de

│suprafaţă, dacă îngrăşămintele fosfatice au fost aplicate prin încorporare în primii 10 cm
de│
│la suprafaţa solului.

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


254. Pe majoritatea solurilor cultivate, se recomandă aplicarea îngrăşămintelor fosfatice prin răspândire uniformă pe
sol, urmată de o lucrare mecanică de încorporare (cu arătura sau cu lucrările de pregătire a patului germinativ).
255. Foarte eficiente sunt şi aplicările şi aplicările de pornire, pe rând sau în benzi, odată cu semănatul sau plantatul
culturilor, cu încorporarea îngrăşământului la 5-6 cm lateral şi la 5-6 cm sub sămânţă. Se poate aplica în acest mod circa
20-35% din doza de fosfor).
256. O menţiune specială trebuie făcută în legătură cu folosirea fosforitelor neactivate şi activate. Acestea sunt surse
eficiente de fosfor numai pe soluri nesaturate cu baze, sărace în fosfaţi mobili.


XI. ASPECTE DE MANAGEMENT AL TERENURILOR AGRICOLE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE DINAMICA AZOTULUI
11.1. Principii generale

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│Producţii ridicate, specifice agriculturii intensive, reclamă cantităţi mari de nutrienţi pe

│care solurile României, chiar şi cele mai fertile, nu le pot asigura în totalitate, fiind

│necesar să fie completate prin fertilizare. O parte mai mare sau mai mică din îngrăşămintele

│aplicate rămâne neconsumată de culturi, putând fi pierdută (în special cele cu azot) în

│anumite condiţii de sol, topografie şi climă, prin scurgerile de suprafaţă sau cu apele de

│infiltraţie, existând riscul de poluare a mediului acvatic.



│Intensitatea şi volumul pierderilor depind de numeroşi factori, cum sunt: cantitatea, tipul,

│epoca şi tehnicile de aplicarea îngrăşămintelor, intensitatea şi distribuţia
precipitaţiilor,│
│modul de lucrare a solului, tipul de cultură şi rotaţia practicată, modul de gestionare a

│reziduurilor vegetale, etc.

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


257. Pentru reducerea pierderilor de azot şi a riscului de poluare a apelor se recomandă unele măsuri de agrotehnică
generală:
▪ alegerea unor rotaţii adecvate, care să asigure menţinerea solului acoperit cu vegetaţie o perioadă cât mai
îndelungată, mai ales în sezoanele umede (toamnă, iarnă), cu precipitaţii mai abundente;
▪ gestionarea corectă a reziduurilor vegetale, mai ales a celor cu raport C/N ridicat;
▪ limitarea la strictul necesar a lucrărilor de mobilizare a solului.
11.2. Rotaţia culturilor şi culturi succesive

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│După cum s-a mai menţionat, pierderile de nitraţi din sol sunt mai intense în sezoanele cu

│precipitaţii mai abundente, când, de regulă, solul este lipsit de vegetaţie. în condiţiile

│specifice ţării noastre, după culturile anuale rămân în sol cantităţi mai mari sau mai mici

│de azot mineral provenit de la fertilizările anterioare (circa 50% din azotul aplicat rămâne

│neconsumat de culturi) şi din mineralizarea materiei organice din sol.

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


258. Mineralizarea este mai intensă toamna, când se întrunesc condiţii favorabile de temperatură şi umiditate şi când
există, de asemenea, un risc crescut de poluare a apelor cu nitraţi. În contracararea acestui fenomen rotaţia culturilor are
un rol esenţial. Se recomandă intercalarea în rotaţie cu cultura principală a unei culturi cu creştere rapidă, capabilă să
valorifice azotul rezidual şi care în primăvară poate fi folosită ca îngrăşământ verde pentru cultura de primăvară-vară.
259. Alte mijloace complementare de reducere a azotului rezidual pot fi următoarele:
- limitarea la strictul necesar a lucrărilor de mobilizare a solului, ştiut fiind că acestea intensifică procesele de
mineralizare a materiei organice;
- reducerea la minim a perioadelor când solul este necultivat;
- rotaţii în care să fie inclusă o cultură de toamnă;
- introducerea de culturi intercalate, din specii autohtone, rezistente la frig şi îngheţ, cu sistem radicular puternic,
capabile să ocupe rapid terenul şi să formeze un covor vegetal suficient de des şi de omogen ca să protejeze solul de
efectul precipitaţiilor de toamnă - iarnă;
- în rotaţiile cu leguminoase trebuie introdusă o cultură care să valorifice foarte bine azotul fixat biologic, rămas în sol în
urma culturii leguminoase.
11.3. Culturi permanente
260. Pe terenuri ocupate cu culturi permanente, pierderile de nitraţi sunt mai mici, aceştia fiind absorbiţi în permanenţă
de vegetaţie. Excepţie o constituie situaţiile în care se aplică cantităţi mari de îngrăşăminte organice lichide şi
semilichide, mai ales la aplicare neuniformă. În asemenea situaţii, poate fi depăşită capacitatea solurilor de stocare a
nutrienţilor şi a plantelor de absorbţie a acestora, crescând riscul de transfer a acestora în apele subterane şi de
suprafaţă.


XII. PREVENIREA POLUĂRII APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI A APELOR SUBTERANE CAUZATE DE FERTILIZANŢI
ÎN CAZUL IRIGAŢIILOR ŞI UDĂRILOR

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│Irigarea culturilor în zonele de soluri cu regim hidric exudativ, este o măsură agrotehnică

│de primă importanţă în asigurarea unor producţii vegetale ridicate din punct de vedere

│cantitativ şi calitativ. Pe terenurile irigate, în anumite situaţii, poate însă creşte
riscul│
│de poluare a apelor cu nitraţi prin antrenarea lor în profunzime, pe de o parte datorită

│dozelor mai mari de îngrăşăminte care se aplică la culturile irigate şi pe de altă parte

│datorită realizării în sol a unor condiţii optime de umiditate pe o perioadă mai lungă,

│condiţii care favorizează mineralizarea materiei organice şi formarea de nitraţi.



│Gravitatea riscului de polure cu nitraţi a apelor depinde de o serie de factori, cum sunt:

│abundenţa nitraţilor existenţi în sol, cantitatea de apă aplicată, metoda de irigare

│practicată, caracteristicile solului (în special permeabilitatea şi capacitatea de reţinere
a│
│apei), precum şi cantităţile de nitraţi preluate de cultură.



│Cu cât solul este mai permeabil şi are o capacitate de reţinere mai mică, cu atât riscul de

│poluare cu nitraţi este mai mare. Astfel de condiţii se întâlnesc în România numai pe soluri

│cu textură grosieră (soluri nisipoase) cu nivelul pânzei freatice situat la mică adâncime

│(cca. 2 m), intens culturalizate, pe care se aplică doze mari de îngrăşăminte cu azot.



│Pe solurile irigate, cu textură mijlocie şi fină, la care apa freatică este situată la

│adâncimi mai mari de 2 m riscul de disipare a nitraţilor în mediul ambiant este redus.

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


261. Câteva măsuri recomandate de prevenire a poluării cu nitraţi pe terenuri irigate sunt următoarele:
- alegerea tehnicii de irigare şi a cantităţilor de apă aplicate în funcţie de caracteristicile solului;
- aplicarea irigării cât mai uniform posibil pentru a evita formarea unor zone cu exces de apă, unde pot apărea scurgeri
de suprafaţă;
- momentul irigării să fie astfel ales încât cultura să sufere de un uşor deficit hidric, pentru că într-o asemenea situaţie
apa aplicată se consumă foarte intens;
- măsuri de stimulare a formării unui sistem radicular foarte bine dezvoltat, capabil să exploreze un volum mai mare de
sol şi să utilizeze mai intens apa şi nutrienţii;
- adaptarea unei metode de irigare mai potrivită cu solul şi topografia terenului, cu cantitatea şi calitatea apei
disponibile, cu exigenţele culturii şi condiţiile climatice din zonă;
- pe soluri cu permeabilitate mare este contraindicată irigarea prin curgere gravitaţională, pe astfel de soluri se
recomandă irigarea localizată cu picătura sau cu miniaspersoare;
- pe soluri cu textură medie şi fină, cu grad scăzut de infiltrare şi capacitate mare de reţinere a apei, se pot practica
diferite metode de irigare.


XIII. PLANURI DE FERTILIZARE ŞI REGISTRUL EVIDENŢEI UTILIZĂRII FERTILIZANŢILOR ÎN EXPLOATAŢIILE
AGRICOLE
262. Fiecare producător agricol trebuie să înţeleagă necesitatea evaluării corecte şi urmăririi periodice a necesarului de
nutrienţi ai plantelor în baza unor previziuni realiste, în funcţie de condiţiile tehnologice locale, sol, climă şi randamentul
scontat al producţiei. În acest mod se pot evita excesele şi se pot corecta deficitele de nutrienţi.
263. O atenţie specială trebuie acordată fertilizării cu azot, din cauza complexităţii comportamentului acestui nutrient în
sol şi a uşurinţei cu care se poate pierde sub formă de nitraţi prin antrenare cu apele de infiltraţie şi cu scurgerile de
suprafaţă.
264. Din raţiuni economice dar şi de ordin ambiental, se impune o corectă gestiune a îngrăşămintelor la nivelul
exploataţiei agricole sau agro-zootehnice. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesar să se alcătuiască un plan de
fertilizare cu azot şi cu ceilalţi nutrienţi, pentru fiecare cultură, respectiv solă sau parcelă ocupată de o anumită cultură.
265. Planul de fertilizare este, în acest sens, un instrument util atât pentru stabilirea dozelor de îngrăşăminte organice
(produse în unitate sau procurate din afara unităţii) şi minerale cât şi pentru luarea unor decizii economice legate de
disponibilizarea eventualului exces de îngrăşăminte organice produse în unitate precum şi alegerea unor momente
propice de procurare a necesarului cantitativ şi calitativ de îngrăşăminte minerale sau organice (în cazul în care unitatea
nu dispune de suficiente rezerve proprii).
266. În planul de fertilizare trebuie specificat tipul de îngrăşământ folosit, cantitatea, epocile şi tehnicile de aplicare. El
trebuie alcătuit pe baza unui studiu agrochimic efectuat de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor
şi Dezvoltării Rurale.
267. În planul de fertilizare o atenţie deosebită trebuie acordată utilizării dejecţiilor organice lichide şi semilichide
provenite din fermă sau din exterior, deoarece acestea pot conţine unele elemente sau substanţe nocive, cum sunt de
ex. metalele grele, capabile să se acumuleze în sol şi să producă fenomene de toxicitate în lanţul trofic.
268. În alcătuirea planului de fertilizare trebuie plecat de la o balanţă a principalilor nutrienţi.
269. Datorită variabilităţii mari a culturilor şi a solurilor, balanţa nutrienţilor trebuie făcută pentru fiecare parcelă sau
pentru un grup de parcele relativ uniforme.
270. După stabilirea dozelor de nutrienţi necesare pentru realizarea unei recolte raţional planificată, se procedează la o
inventariere a materialelor fertilizante existente sau produse în fermă şi apoi la procurarea (cumpărarea) în completare
de alţi fertilizanţi.

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

│Cantitatea de îngrăşăminte minerale şi organice aplicată pe unitatea de suprafaţă nu trebuie

│să depăşească 170-210 kg N/ha.an. În aceste trebuie inclus şi azotul din dejecţiile lichide

│ajuns direct pe sol de la animale în timpul păşunatului. Pentru exploataţiile din zone

│vulnerabile la poluarea apelor cu nitraţi este interzisă depăşirea cantităţilor menţionate.

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


În anexa 8 este indicat numărul de animale de diferite specii care produc anual o cantitate de dejecţii corespunzătoare
la 170-210 kg N.
271. Pe lângă planul de fertilizare, în exploataţie trebuie ţinut un registru privind istoricul fertilizării pe fiecare parcelă
sau solă, în care trebuie notat în fiecare an plantele cultivate, tipul şi dozele de îngrăşăminte aplicate, concentraţia
acestora în nutrienţi, momentele de aplicare şi producţiile obţinute. Asemenea informaţii sunt deosebit de utile la
perfecţionarea permanentă a planului de fertilizare precum şi în gestionarea economică a exploataţiei.
272. La nivelul unei exploataţii agricole, planul de fertilizare permite atingerea următoarelor obiective:
- calculul anual al necesarului de elemente nutritive (în principal NPK), pentru fiecare cultură (existentă sau care
urmează să fie instalată) prin aplicarea unor modele de calcul care să ţină cont de principiile unei fertilizări raţionale, de
sistemul de culturi existent în unitate (anuale, pomi, viţă de vie, păşuni, fâneţe) şi de nivelul producţiilor planificate.
- stabilirea cantităţilor de îngrăşăminte organice existente sau posibil de produs în unitate în cursul anului agricol
respectiv, a dozelor de îngrăşăminte posibil de aplicat pe culturi şi parcele fertilizate, precum şi a dozelor de
îngrăşăminte chimice pentru completare până la nivelul necesarului estimat prin calcul;
- verificarea periodică (anual sau la 4 ani) a situaţiei agrochimice a solurilor pe baza balanţei intrărilor şi ieşirilor din
sistem (cantităţile de nutrienţi introduse în sol minus cantităţile de nutrienţi exportate cu recolta), pentru furnizarea
informaţiilor utile privind conservarea, ameliorare sau diminuarea asigurării solurilor de sub culturi cu NPK (la dorinţă şi
cu alţi nutrienţi) precum şi pentru evaluarea riscului de poluare a apelor cu nutrienţi de origine agricolă (în special cu
nitraţi, posibil şi cu compuşi ai fosforului);
- furnizarea de informaţii necesare pentru alcătuirea planului de fertilizare pentru anul agricol următor.
Paşii şi elementele necesare pentru elaborarea unui plan de fertilizare
273. Suprafaţa cu folosinţă agricolă a exploataţiei (fermei) se recomandă să fie împărţită în sectoare identificabile,
relativ omogene din punct de vedere agrochimic, stabilite pe baza studiilor periodice efectuate de unităţi specializate,
respectiv Oficiile judeţene de studii pedologice şi agrochimice (OJSPA), pentru a putea stabili pe criterii obiective nevoia
de fertilizare a culturilor din fiecare parcelă;
274. Trebuie stabilit (sau cunoscut) asolamentul (asolamentele) şi amplasarea acestuia/acestora în teren; în cadrul
fiecărui asolament fertilizarea urmează să fie dirijată în funcţie de natura culturii şi potenţialul de producţie al acesteia şi,
respectiv, specificul pedoclimatic al locului;
275. Cunoaşterea tipului sau tipurilor de sol, din cadrul fermei, precum şi a principalelor însuşiri morfologice şi fizico-
chimice este relevantă pentru asigurarea unei eficienţe maxime a fertilizării şi pentru diminuarea riscului de poluare cu
nitraţi (şi eventual cu fosfor) a apelor freatice (panta terenului, textura şi permeabilitatea solului, reacţia solului, conţinutul
de humus, gradul de saturaţie în baze, conţinutul în forme mobile de azot, fosfor, potasiu, ş.a.). Pe baza acestor
informaţii se poate aprecia nivelul de fertilitate al solului, nevoia unor eventuale măsuri ameliorative şi se pot stabili cele
mai potrivite tehnologii de cultură privind lucrările solului, data însămânţării, metodele de aplicare a îngrăşămintelor
organice şi minerale ş.a.
276. La estimarea nivelului recoltelor scontate (planificate) trebuie luate în considerare şi caracteristicile climatice ale
locului (în special regimul termic şi al precipitaţiilor, inclusiv distribuirea anuală a acestora), având în vedere că acestea
sunt determinante în dinamica elementelor fertilizante în sol şi în mod special în mineralizarea materiei organice şi în
deplasarea nutrienţilor în profilul solului, sub zona de înrădăcinare. Fixarea obiectivelor privind recoltele planificate
pentru culturile din cadrul unei ferme se poate face în mod realist prin una sau alta din următoarele posibilităţi, (de
preferinţă prin una din primele două):
> pe baza notelor de bonitare furnizate de organisme specializate (OJSPA) pentru condiţiile pedoclimatice specifice
unităţii;
> pe baza recoltelor medii obţinute în staţiunea agricolă de cercetare specifică zonei;
> pe baza evaluărilor producţiei medii obţinute în fermă pe un număr de ani (de regulă cinci), cu eliminarea celor cu
producţii extreme (respectiv anul cu producţia cea mai mare şi anul cu producţia cea mai mică); se are în vedere şi
posibilităţile de aplicare în optim a tuturor verigilor tehnologice recomandate pentru cultura respectivă (specia, cultivatul,
data însămânţării, măsurile de protecţie fitosanitară, etc.)
277. Trebuie deţinute informaţii privind consumul specific de nutrienţi pentru fiecare cultură, pe baza căruia se
determină exporturile de nutrienţi minerali pentru fiecare cultură, raportat la unitatea de suprafaţă. Aceste date se obţin
prin analiza chimică a materialului vegetal şi pot fi puse la dispoziţia fermierilor sub formă tabelară (consumuri specifice
medii), în cazul în care doresc să-şi alcătuiască personal planul de fertilizare.
278. Trebuie estimat nivelul cantitativ şi calitativ al tuturor reziduurilor organice cu valoare fertilizantă posibil de produs
în unitate în cursul anului agricol pentru care se alcătuieşte planul de fertilizare. Acestea trebuie folosite cu prioritate la
fertilizarea culturilor din cadrul exploataţiei şi numai în completare trebuie intervenit cu îngrăşăminte produse industrial.
Din acest motiv este foarte important ca în planul de fertilizare să se precizeze natura lor (provenienţa, gradul de
maturare, starea fizică, conţinutul de nutrienţi principali, modul de repartiţie a acestora pe parcele şi culturi în funcţie de
ierarhizarea răspunsului acestora la fertilizarea organică încă din primul an de aplicare. De exemplu, plantele cu o
perioadă mai lungă de vegetaţie (sfecla, cartoful, porumbul, floarea soarelui), precum şi cele cu masă vegetativă mare
(porumbul de siloz, sorgul, iarba de Sudan, ş.a.), valorifică mai bine gunoiul de grajd în primul an de la aplicare, în timp
ce cerealele păioase (pe soluri fertile) precum şi unele legume (cartofii timpurii, mazărea, morcovul, ş.a.) răspund mai
bine la acţiunea ulterioară a acestuia (Davidescu D. şi Davidescu V., 1981).
279. în măsura în care este posibil, planul de fertilizare ar trebui să cuprindă şi momentele de aplicare a
îngrăşămintelor organice şi minerale (la lucrările de bază ale solului, fracţionat parte în toamnă, parte în primăvară şi pe
parcursul vegetaţiei), în funcţie de obiectivele urmărite (mărimea recoltei şi/sau calitatea acesteia).
Evaluarea necesarului de îngrăşăminte în cadrul unei exploataţii agricole.
280. Stabilirea dozelor de îngrăşăminte organice şi naturale, pentru recoltele planificate (scontate) a se obţine în anul
agricol curent, poate fi făcută după metode empirice (bazate pe experienţa cultivatorilor) pe metode semiempirice (doze
orientative recomandate de specialişti) şi doze fundamentate ştiinţific, dar cu grad de aplicabilitate mai restrâns sau mai
larg, în funcţie de concepţia şi modul matematic de abordare. În această categorie pot fi incluse, de exemplu, dozele
stabilite pe baza experienţelor de lungă durată cu îngrăşăminte, dar care au valabilitate strictă pentru condiţiile
pedoclimatice ale locului de experimentare, dozele stabilite pe baza unor ecuaţii de răspuns de tip polinomial sau mai
complexe, metode bazate pe bilanţul elementelor nutritive, metoda suprafeţelor de răspuns, ş.a. În continuare sunt
prezentate două metode recomandate pentru stabilirea dozelor de îngrăşăminte pentru alcătuirea planurilor de fertilizare.
281. În continuare sunt prezentate două metode recomandate pentru stabilirea dozelor de îngrăşăminte în vederea
alcătuirii planurilor de fertilizare.
282. Metoda A - o metodă bine fundamentată ştiinţific de determinare a dozelor optime de îngrăşăminte (DOE) la
diferite culturi pe baza relaţiilor stabilite de Borlan şi colab. (1994) din experienţe de lungă durată cu îngrăşăminte
efectuate în cadrul staţiunilor de cercetare agricolă din România, relaţii derivate din legea acţiunii factorilor de vegetaţie,
(cunoscută sub denumirea legea Mitscherlich-Baule sau legea randamentelor descrescânde) şi care în esenţă stipulează
că mărimea recoltei este condiţionată de toţi factorii de vegetaţie, fiecare din aceştia exercitând o influenţă limitatoare
asupra recoltei, cu atât mai mare cu cât este mai aproape de minim. Doza optimă economic este acea doză care asigură
maximizarea venitului net la unitatea de suprafaţă fertilizată.
283. Metoda B - o metodă de calcul mai simplă a dozelor de N, P, K, pe bază de bilanţ, posibil de aplicat de
producătorul agricol în propria exploataţie pentru alcătuirea planurilor de fertilizare în anii situaţi între două cartări
agrochimice efectuate de Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice judeţean. Metoda ia în consideraţie un necesar de
nutrienţi estimat pe baza exporturilor în recolta planificată, corectat diferenţiat, pentru fiecare nutrient, în funcţie de starea
de asigurare agrochimică a solului şi unele aporturi sau pierderi mai semnificative (în cazul azotului) din sistemul sol-
plantă.
Metoda A - Evaluarea necesarului de îngrăşăminte organice şi minerale cu NPK pe baza calculării dozelor optime
economic (DOE)
284. Este metoda oficializată în România şi utilizată în mod curent în cadrul studiilor de agrochimie executate pentru
diferiţi beneficiari de către Oficiile de Studii Pedologice şi Agrochimice judeţene, fiind transpusă pe programe de
calculator şi respectiv în tabele şi nomograme. La stabilirea lor s-a avut în vedere:
- reacţia culturilor la fertilizarea în experienţe de câmp;
- mărimea recoltei scontate;
- starea de asigurare cu substanţe nutritive a solului, stabilită prin analiza agrochimică periodică a acestuia;
- aporturile de substanţe nutritive utilizabile din îngrăşăminte organice, de la culturile leguminoase premergătoare, iar
pentru culturile de toamnă şi de aportul de azot mineral din profilul de sol (Nmin);
- conjunctura economică în care se desfăşoară activitatea din producţia vegetală, dată de raportul dintre preţul de
vânzare al produsului şi costul de procurare al îngrăşământului.
285. Concepţia care stă la baza acestei normări este aceea că necesarul de nutrienţi al culturilor trebuie asigurat în
primul rând pe seama rezervelor accesibile din sol, din îngrăşăminte naturale produse în unitate sau procurate şi din
toate reziduurile organice din fermă cu valoare fertilizantă, care nu pot fi valorificate în alt mod şi care pot fi aplicate în
condiţii economice şi fără riscuri de poluare a mediului. În completarea acestora, până la doza optimă stabilită, se pot
folosi îngrăşăminte minerale, în sortimente armonizate cu însuşirile solului şi cu exigenţele culturilor.
286. Pentru stabilirea Dozelor optime economic (DOE) de îngrăşăminte minerale cu N, P şi K (exprimate în kg/ha N,
P2O5, K2O) se stabileşte necesarul optim al culturii (NOT) pentru fiecare nutrient din care se scad aporturile eficiente de
N, P sau K din alte surse. conform următoarelor relaţii:

DOE N = NOT N - [N(s) + N(în) + N(L) + N(sn) + N(min)] (1)
DOE P = NOT P - [P(s) + P(în) + P(sn)] (2)
DOE K = NOT K - [K(s) + K(în) + K(sn]) (3)

în care:
- NOT N, NOT P, NOT K reprezintă necesarul optim total de N, P, K (exprimat în kg/ha N, P2O5, K2O);
- N(s), P(s), K(s), reprezintă aporturile eficiente de N, P, K din sol (exprimate în kg/ha N, P2O5, K2O);
- N(în), P(în), K(în), reprezintă aporturile eficiente de N, P, K din îngrăşământul natural (exprimate în kg/ha N, P2O5,
K2O);
- N(sn), P(sn), K(sn) reprezintă aporturile eficiente de N, P, K din surse neconvenţionale (exprimate în kg/ha N, P2O5,
K2O);
- N(L) aportul de azot eficient din sol după premergătoare leguminoase (exprimat în kg/ha N);
- N(min), aportul de azot mineral din profilul solului la sfârşitul iernii (exprimat în kg/ha N).


287. Elementele care intră în ecuaţiile de calcul se cuantifică după relaţiile matematice prezentate în continuare.
288. NOT de N, P şi K se calculează cu următoarele formule: (4) - pentru culturi de câmp şi (5) pentru culturi horticole
şi unele culturi de câmp

┌ ┐
│ VUR(p) + b ▪ VUR(s) │
│lg(2,3 ▪ C(e) ▪ R(s) ▪ ─────────────────── │
│ CUI │
└ ┘
NOT(N, P2O5, K2O, kg/ha) = ────────────────────────────────────────────── (4)
C(e)

┌ ┐
NOT(N, P2O5, K2O, kg/ha) = A │1 - 10^[- C(e) ▪ R(s)]│ (5)
└ ┘

În aceste formule simbolurile au următoarele semnificaţii:
C(e) - coeficientul de acţiune al elementelor nutritive [C(a) pentru azot, C(f) pentru fosfor şi C(p) pentru potasiu]
R(s) - recolta scontată (se stabileşte pe baza notei de bonitare pentru condiţii naturale şi potenţate pentru condiţiile
concrete la nivel de parcelă;
VUR(p) - valoarea unităţii de recoltă principală (p) şi secundară
CUI - costul unitar al substanţelor active din îngrăşăminte


289. Aporturile eficiente de substanţe nutritive din sol E(s) respectiv N(s), P(s), K(s) din (1), (2) şi (3) (definite ca acele
cantităţi de nutrienţi din sol care au o eficienţă comparabilă în fertilizarea culturilor cu cea a îngrăşămintelor minerale) se
stabilesc cu relaţia:

┌ ┐
│ VUR VUR 3 │
E(s) (N, P2O5, K2O, kg/ha/an) = E(s(max)) [1 - 10^(e ▪ IA)] + │g ▪ ─── - h (───) - i│ ▪ d ▪
R(s) (6)
│ CUI CUI │
└ ┘

în care:
- E(s(max)), d, e, sunt parametrii care se stabilesc pentru fiecare cultură, prezentaţi de autori sub formă tabelară,
pentru majoritatea culturilor din ţara noastră;
- expresia din paranteza dreaptă este un factor de corecţie pentru conjunctura economică;
- IA este valoarea indicelui agrochimie (IN - indicele de azot, P(AL) - conţinutul de fosfor mobil, K(AL) - conţinutul de
potasiu mobil)
- R(s) are semnifcaţia prezentată mai sus (5)


290. Pentru legume cultivate în câmp, E(s) se calculează cu relaţia (Vintilă Irina şi colab., 1984):

┌ ┐
a ▪ IA │1 - 10^[-d ▪ R(s)]│
└ ┘
E(s) (N, P2O5, K2O, kg/ha) = ─────────────────────────── (7)
b ▪ IA + c

în care: IA este valoarea indicelui agrochimie (IN - indicele de azot, P(AL) - conţinutul de fosfor mobil, K(AL) -
conţinutul de potasiu mobil, a, b, c, d, fiind coeficienţi stabiliţi experimental şi prezentaţi tabelar pentru fiecare cultură de
legume.


291. Aportul eficient de nutrienţi din îngrăşăminte naturale, notat generic cu A(în) şi reprezentând N(în), P(în), K(în),
din expresiile (1), (2) şi (3), pentru anul agricol în curs se stabileşte din relaţia:

A(în), kg N, P2O5 şi K2O/ha = NIN ▪ C ▪ 10 ▪ (a + b/t) (8)

în care:
NIN(t) - norma (doza) de îngrăşământ natural aplicată, în t/ha
C - conţinutul total de N, P2O5 sau K2O din îngrăşământul natural, în %;
t - timpul, în ani, care a trecut de la aplicarea îngrăşământului natural (în anul aplicării t = 1)
a şi b - coeficienţi care au următoarele valori: a = 0,06 pentru N şi P; a = 0 pentru K; b = 0,27 pentru N, 0,25 pentru P
şi 0,5 pentru K


292. Norma (doza) de îngrăşământ natural NIN din formula (6) se stabileşte diferenţiat pentru cea aplicată periodic faţă
de cea aplicată anual, după cum urmează:
293. Norma periodică (3-4 ani) de îngrăşământ natural - NIN(p) se calculează cu relaţia:

┌ ┐┌ ┐┌ ┐┌ ┐
│ a ││R(s)││ d││ e │
NINp, t/an, 3-4 ani = │a + ──││────││c - ─││────│ (9)
│ IN││ b ││ A││N(t)│
└ ┘└ ┘└ ┘└ ┘

în care:
IN - indicele de azot calculat cu relaţia IN = [humus x V(AH)]/100
R(s) - recolta scontată, t/ha;
A - conţinutul de argilă cu diametrul particulelor sub 0,002 mm, %;
N(t) - conţinutul de azot total al îngrăşământului natural, % din masa umedă;
a, b, e - coeficienţi de regresie specifici fiecărei culturi, prezentaţi tabelar de autori;
d = 8;
e - conţinutul mediu standard al îngrăşământului organic, 0,45% din masa umedă (corespunzător gunoiului de grajd
semifermentat cu aşternut de paie de la rumegătoare mari)


294. Norma anuală, NINa (derivată din necesitatea de împrăştiere pe terenurile din preajma unor crescătorii de
animale cu efective mai importante):

DOEN - [N(min)^(S) ▪ c]
NINa, t/ha = ──────────────────────── (10)
3,3 N0^in + 10 N(min)^in

în care:
N(min)^(S) - conţinutul de azot mineral pe profilul de sol, kg/ha
N0^in - conţinutul de azot organic fin îngrăşământul natural (se calculează ca diferenţă între azotul total din
îngrăşământ şi azotul mineral din îngrăşământ, %
N(min)^in - conţinutul de azot mineral (amoniacal şi nitric) din îngrăşământ, %


295. N(L) - aportul eficient de azot din sol lăsat în sol de premergătoare leguminoase, care depinde de gradul de
reuşită al culturii, reflectat de nivelul recoltei principale pe toată perioada de timp în care aceasta a ocupat terenul, se
poate estima cu relaţia (Borlan ş.a., 1994. Budoi, 2001):


N(L), kg N/ha = R(l) ▪ N(spl) ▪ 0,8/t - 0,15


în care:
R(l) - recolta principală obţinută la leguminoasa premergătoare, kg/ha, (pentru leguminoase perene este recolta
însumată pe toţi anii de exploatare;
N(slp) - cantitatea specifică de azot fixat biologic de premergătoarea leguminoasă şi rămas în sol, în kg N/tona de
produs principal, având următoarele valori: 20 la soia, 35 la fasole, 25 la mazăre, 6 la fân de lucernă şi trifoi, 3 la borceag
de toamnă, 2 la borceag de primăvară;
t - timpul, în ani, trecut de la prima arătură făcută după culturile leguminoase.


296. N(min), azotul mineral (amoniacal şi nitric), existent în profilul solului la ieşirea din iarnă, se determină de regulă
pe o grosime a solului de 90 cm. În funcţie de reuşita culturii premergătoare şi a condiţiilor climatice de la sfârşitul
toamnei până la intrarea în primăvară, în sol se pot acumula cantităţi importante, de ordinul zecilor de kg, de azot
mineral, care pot fi folosite eficient de cultură, mai ales de culturile de toamnă. Se determină, la cerere, prin analiză
chimică de către laboratoarele specializate ale Oficiilor de Studii Pedologice şi Agrochimice judeţene. Această corecţie
se aplică facultativ, numai în situaţiile în care se dispune de informaţia necesară.
297. Corecţiile pentru aporturile eficiente de N, P2O5 şi K2O din surse neconvenţionale (reziduuri şi subproduse
industriale, cum este de ex. carbonatul de calciu rezidual din industria îngrăşămintelor care poate aduce în sol, în cazul
amendării solurilor acide, cantităţi de azot de până la 300 kg/ha, în funcţie de doza de amendament, anulând uneori
necesitatea fertilizării cu azot în primul an de la aplicarea amendamentului).


Metoda B - Evaluarea necesarului de îngrăşăminte organice şi minerale în cadrul unei exploataţii agricole (schemă
simplificată).


Necesarul de fertilizare al culturilor cu îngrăşăminte organice şi minerale cu azot
298. Unele aporturi şi exporturi de N din sol, menţionate în expresia (1) pot fi nesemnificative sau se pot compensa. De
exemplu, pierderile de azot prin levigare în sol în afara sistemului radicular, care nu mai pot fi folosite productiv de către
culturi, sunt în medie cam de acelaşi ordin de mărime cu aportul de azot adus de precipitaţii.
299. Din aceste considerente, se propune folosirea următorului model simplificat, care ia în considerare elementele de
bilanţ ale azotului cu pondere mai însemnată:

Doza N (din îngrăşăminte naturale şi minerale) = N(c) - [N(s) + N(L) + N(rez) - N(rv)]
(11)

în care:
N(c) este azotul preconizat a fi preluat de cultură în recolta (principală şi secundară) scontată în cadrul unui ciclu anual
de vegetaţie. Se poate estima pe baza consumurilor specifice prezentate în Anexa 6.


300. N(s) este N disponibilizat din sol în cursul unui an agricol prin mineralizarea humusului. Se poate estima prin
calcul cu relaţia următoare:

N(s) = 0,1 ▪ H ▪ C(m) ▪ k(h) (12)

În care: H este rezerva de humus în stratul de suprafaţă cu grosimea de 25 cm (circa 3000 t/ha), C(m) - conţinutul
humusului în azot (în medie 4,84%); k(h) coeficientul de descompunere anuală a humusului (0,012 pentru culturi
prăşitoare şi 0,018 pentru culturi neprăşitoare).


301. Pot fi de asemenea utilizate şi următoarele valori medii de azot mineral disponibilizate prin mineralizarea
humusului în soluri arabile aflate de multă vreme în cultură, după cum urmează:


Cantităţi de azot mineral disponibilizate anual în sol prin mineralizarea humusului în funcţie de valoarea indicelui de
azot IA = Humus ▪ V/100

┌───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│ Indice de azot (IA) │ N mineral, kg N/ha │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│la valori IN în stratul arat de 1,0 │ 25 - 30 │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│la valori IN în stratul arat de 2,0 │ 40 - 45 │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│la valori IN în stratul arat de 1,0 │ 50 - 55 │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│la valori IN în stratul arat de 1,0 │ 65 - 70 │
└───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘

Sub plantele prăşitoare, cantităţile de azot mineral formate (de regulă azot amoniacal) sunt de 1,2 - 1,3 ori mai mari
decât cele de sub plantele neprăşitoare.


302. N(L) - azotul rămas în sol după premergătoare leguminoase

N(L), kg N/ha = R(l) ▪ N(spl) ▪ 0,8/t - 0,15 h (13)

în care:
R(l) - recolta principală obţinută la leguminoasa premergătoare, kg/ha, (pentru leguminoase perene este recolta
însumată pe toţi anii de exploatare;
N(slp) - cantitatea specifică de azot fixat biologic de premergătoarea leguminoasă şi rămas în sol, în kg N/tona de
produs principal, având următoarele valori: 20 la soia, 35 la fasole, 25 la mazăre, 6 la fân de lucernă şi trifoi, 3 la borceag
de toamnă, 2 la borceag de primăvară;
t - timpul, în ani, trecut de la prima arătură făcută după culturile leguminoase.


303. N(rez) - azotul rezidual, rămas de la cultura premergătoare:

N(rez), kg/ha = Producţia premergătoarei (t/ha) ▪ C(sp) ▪ k(rem) (14)

în care k(rem) are valoarea 0,15 pentru neleguminoase şi 0,35 pentru leguminoase.


304. N(rv) - azot consumat suplimentar de resturi vegetale celulozice (rădăcini şi paie de cereale păioase şi graminee,
coceni de porumb, tulpini de floarea soarelui, ş.a.)

N(rv), kg N/ha = 7 ▪ R(v) (15)

în care R(v) este cantitatea de resturi vegetale celulozice introdusă în sol, în t/ha.


305. Doza de azot calculată conform relaţiei (11) trebuie asigurată în primul rând din îngraşămintele naturale existente
în exploataţia agricolă, având grijă să nu fie depăşite limitele impuse de legislaţia în vigoare pentru Zone Vulnerabile la
Poluarea cu Nitraţi (210 kg N/ha pentru terenuri arabile cu scădere în patru ani la 170 kg N/ha, respectiv 250 kg N/ha
pentru fâneţe).
306. Pentru conformarea cu acest prag al dozei de azot din îngrăşământul natural, trebuie făcut în prealabil un calcul
privind cantitatea de îngrăşământ, Q, în t sau m
3
/ha care aduce un aport de 170, respectiv 210 sau 250 kg N/ha:

Q, t/ha sau m
3
/ha = 170/C(s), respectiv Q, t/ha sau m
3
/ha = 210/C(s) (16)

în care C(s) reprezintă conţinutul specific de N al tipului de îngrăşământ disponibil în fermă, exprimat în kg/t sau kg/m
3

în cazul celor lichide sau semifluide (Anexa 9 - Tabel 1)


307. Îngrăşământul organic se utilizează în funcţie de disponibilităţile fermei şi specificul culturilor, surplusul (raportat la
întreaga suprafaţa agricolă) fiind disponibil pentru comercializare.
308. Doza de azot corespunzătoare normei de îngrăşământ natural (NIN) stabilită pe criterii agronomice (diferenţiată
pe tipuri de culturi şi zone pedoclimatice) (a se vedea pentru gunoiul de grajd recomandările de normare din Anexa 2
Tabel 2) se ajustează în funcţie de proporţia mineralizării şi eliberării azotului din îngraşămintele organice încorporate în
sol în primii trei ani de la aplicare. Viteza desfăşurării procesului de mineralizare este mai mare cu cât raportul C:N din
aceste materiale este mai îngust (mai mic) (Anexa 9 - Tabel 4)


Necesarul de fertilizare cu îngrăşăminte organice şi minerale cu fosfor şi potasiu
309. În cazul fosforului şi potasiului se poate utiliza, de asemenea, o schemă simplificată pentru determinarea
necesarului de fertilizare cu îngrăşăminte organice şi minerale pe baza exporturilor în recolta scontată şi în funcţie de
unele însuşiri relevante ale solului (gradul de asigurare cu P şi K, textura) (Borlan ş. a., 1997), conform tabelelor din
Anexa 6 şi Anexa 9 tabelele 6 şi 7.
310. Recomandările iau în consideraţie procesele fizico-chimice (adsorbţie, fixare, retrogradare) care controlează
mobilitatea acestor nutrienţi în sol, mărind corespunzător dozele pe solurile slab asigurate până la dublarea cantităţilor
exportate cu recolta scontată şi diminuând până la anulare dozele pe solurile excesiv asigurate.
311. Necesarul de nutrienţi astfel evaluat se corectează cu aporturile de P şi K din îngraşămintele naturale (în efect
remanent sau direct) utilizând coeficienţii din Anexa 9 tabelele 1, 4 şi 6.


Planul de Fertilizare şi sistemele de cultură
312. În anexa 10 se prezintă un model cadru de plan de fertilizare, cu explicaţiile necesare pentru completarea
acestuia. Modelul prezentat trebuie adaptat pentru diferite sisteme de cultură. Modelul propus este pretabil pentru culturi
de câmp şi pentru culturi legumicole în câmp.
313. Pentru plantaţii de pomi şi arbuşti fructiferi precum şi pentru viţa de vie planul poate suferi modificări prin
scoaterea unor rubrici (ex - planta premergătoare) şi introduse unele noi legate de specificul culturilor (de ex. fertilizarea
la înfiinţarea plantaţiei).
314. Modificări corespunzătoare pot fi făcute şi în cazul păşunilor şi fâneţelor permanente, unde coloana cu planta
premergătoare trebuie înlocuită.


Consideraţii agronomice şi ecologice suplimentare în legătură cu planul de fertilizare şi aplicarea îngrăşămintelor
315. La alcătuirea planului de fertilizare trebuie în primul rând luate în considerare toate materialele reciclabile cu
valoare fertilizantă din fermă (dejecţii de animale, reziduuri vegetale, ş.a.) şi numai în completarea necesarului se va
apela la îngrăşăminte produse industrial.
316. Planul de fertilizare trebuie să asigure o nutriţie echilibrată cu NPK, şi, în situaţii particulare, cu alţi nutrienţi (Ca,
Mg, S, micro elemente) pentru a putea valorifica pe deplin potenţialul productiv al culturilor şi a diminua riscul apariţiei
unor manifestări de carenţe sau excese trofice. Separat de Planul de fertilizare, pentru solurile ce conţin aciditate
vătămătoare [pH(H2O) < 5,5] trebuie alcătuit şi un plan de amendare periodică.
317. Sortimentele de îngrăşăminte minerale trebuie alese astfel încât să se armonizeze cu însuşirile solurilor pe care
urmează să fie aplicate, pentru a le asigura o eficienţă maximă şi a reduce riscul de pierderi prin diferite procese.
318. Perioadele de aplicare a îngrăşămintelor trebuie să fie, pe cât posibil, armonizate cu perioadele de consum
maxim al culturilor. În acest sens este recomandabilă fracţionarea dozelor de îngrăşăminte, în special a celor cu azot,
măsură care reduce şi riscul de disipare a nutrienţilor în alte compartimente ale mediului.
319. O atenţie deosebită trebuie acordată administrării îngrăşămintelor organice. Pe lângă efectul fertilizant, acestea
(mai cu seamă cele solide) pot avea efecte deosebit de pozitive asupra activităţii biologice a solului, a capacităţii de
reţinere a apei, a rezistenţei la secetă, boli şi dăunători a culturilor, a stabilităţii culturale a solului, ş.a. Dar aplicarea lor în
doze mai mari decât cele recomandate, sau în perioadele "închise" (în special în lunile de iarnă), pot provoca fenomene
de poluare a apelor de suprafaţă şi subterane cu nitraţi. Din raţiuni de protecţie a mediului, recomandările de aplicare a
îngrăşămintelor organice, în ceea ce priveşte cantitatea şi momentele de aplicare pot să nu corespundă în totalitate cu
principiile agronomice clasice.
320. Este foarte important modul de aplicare a îngrăşămintelor (împrăştiere şi încorporare în sol, aplicare localizată)
precum şi uniformitatea aplicării. Se pot obţine, de exemplu, reduceri ale dozelor prestabilite în planul de fertilizare prin
aplicarea localizată a îngrăşămintelor.
321. Planul de fertilizare este un instrument cu caracter previzional. El trebuie revizuit ori de câte ori intervin abateri în
cursul normal de creştere şi dezvoltare a plantelor determinate de accidente climatice sau din alte cauze. Astfel se
justifică necesitatea ţinerii unui registru la nivelul fermei în care să fie consemnate la fiecare parcelă (solă) istoricul
fertilizării, culturile în rotaţie, producţiile obţinute, tipul şi dozele de îngrăşăminte efectiv aplicate, modul de aplicare şi
momentele în care au fost aplicate, alte observaţii relevante privind tehnologiile de fertilizare aplicate. Asemenea
informaţii sunt deosebit de utile la perfecţionarea permanentă a planului de fertilizare şi în gestiunea economică a
exploataţiei agricole sau agrozootehnice.


XIV. FIŞE ŞI BORDEROURI CUPRINSE ÎN PROGRAMUL DE ACŢIUNE ÎN ZONELE VULNERABILE LA POLUAREA
CU NITRAŢI
322. Documentelor cuprinse în programul de acţiune în zonele vulnerabile (ZVN) sunt:
▪ fişa fermei, exploataţiei agricole, proprietăţii;
▪ fişa de descriere a şeptelului fermei, exploataţiei agricole, proprietăţii;
▪ fişa de calcul a cantităţii de dejecţii provenite de la şeptelul fermei, exploataţiei agricole, proprietăţii;
▪ plan de fertilizare anual;
▪ fişa centralizator privind recomandările şi realizările acţiunilor de fertilizare;
▪ borderou cu evidenţa îngrăşămintelor organice distribuite în afara fermei, exploataţiei agricole, proprietăţii;
Machetele acestor fişe sunt prezentate în Anexa 11 (exemplificate pentru un studiu caz realizat într-o comună
încadrată în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi)


ANEXA Nr. 1


Lista zonelor vulnerabile din bazinele/spaţiile hidrografice la poluări cu nitraţi din activităţi agricole şi reţeaua de
monitoring a corpurilor de apă subterane şi de suprafaţă


Spaţiul hidrografic Someş - Tisa

┌────┬──────────────────┬───────────────┬──────────────┬───────┬──────┬────────────────┐
│Nr. │ COMUNĂ │ JUDEŢ │ FORMĂ RELIEF │AGRICOL│ARABIL│ Sursă NO3 la │
│crt.│ │ │ │ │ │nivelul comunei │
├────┼──────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┬────────┤
│ │ │ │ │ ha │ ha │ Surse │ Surse │
│ │ │ │ │ │ │actuale│istorice│
├────┼──────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 1 │APAHIDA │ CLUJ │ deal │ 7823 │ 4137 │ * │ │
├────┼──────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 2 │ARDUSAT │ MARAMUREŞ │ câmpie │ 2243 │ 1525 │ * │ │
├────┼──────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 3 │BISTRIŢA │BISTRIŢA-NĂSĂUD│ deal │ 7642 │ 2706 │ * │ │
├────┼──────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 4 │BISTRIŢA BÎRGĂULUI│BISTRIŢA-NĂSĂUD│ munte │ 3147 │ 698 │ * │ │
├────┼──────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 5 │BONTIDA │ CLUJ │ deal │ 6231 │ 3366 │ * │ │
├────┼──────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 6 │CHIUZA │BISTRIŢA-NĂSĂUD│ deal │ 2696 │ 1245 │ * │ │
├────┼──────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 7 │CLUJ-NAPOCA │ CLUJ │ deal │ 7949 │ 4103 │ * │ │
├────┼──────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 8 │CRUCISOR │ SATU-MARE │ câmpie │ 1650 │ 753 │ * │ │
├────┼──────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 9 │FĂRCAŞA │ MARAMUREŞ │ câmpie │ 3114 │ 1829 │ * │ │
├────┼──────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 10 │GROSI │ MARAMUREŞ │ câmpie │ 2115 │ 565 │ * │ │
├────┼──────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 11 │ILVA MICĂ │BISTRIŢA-NĂSĂUD│ munte │ 2230 │ 408 │ * │ │
├────┼──────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 12 │JOSENII BÎRGĂULUI │BISTRIŢA-NĂSĂUD│ munte │ 3560 │ 760 │ * │ │
├────┼──────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 13 │LUNCA ILVEI │BISTRIŢA-NĂSĂUD│ munte │ 2473 │ 670 │ * │ │
├────┼──────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 14 │MOFTIN │ SATU-MARE │ câmpie │ 10715 │ 8249 │ * │ │
├────┼──────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 15 │PĂULEŞTI │ SATU-MARE │ câmpie │ 5294 │ 3687 │ * │ │
├────┼──────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 16 │PRUNDU BÎRGĂULUI │BISTRIŢA-NĂSĂUD│ munte │ 2393 │ 744 │ * │ │
├────┼──────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 17 │REMETEA CHIOARULUI│ MARAMUREŞ │ câmpie │ 3166 │ 1194 │ * │ │
├────┼──────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 18 │RONADE JOS │ MARAMUREŞ │ munte │ 1435 │ 595 │ * │ │
├────┼──────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 19 │RONADE SUS │ MARAMUREŞ │ munte │ 1406 │ 605 │ * │ │
├────┼──────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 20 │SĂCĂLĂŞENI │ MARAMUREŞ │ câmpie │ 4616 │ 2136 │ * │ │
├────┼──────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 21 │SĂLIŞTEA DE SUS │ MARAMUREŞ │ munte │ 3400 │ 955 │ * │ │
├────┼──────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 22 │SALSIG │ MARAMUREŞ │ câmpie │ 2386 │ 1575 │ * │ │
├────┼──────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 23 │SALVA │BISTRIŢA-NĂSĂUD│ deal │ 3007 │ 1642 │ * │ │
├────┼──────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 24 │SEINI │ MARAMUREŞ │ deal │ 3965 │ 2550 │ * │ │
├────┼──────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 25 │SIGHETU MARMAŢIEI │ MARAMUREŞ │parţial munte │ 7782 │ 1430 │ * │ │
├────┼──────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 26 │SINTEREAG │BISTRIŢA-NĂSĂUD│ deal │ 4527 │ 2516 │ * │ │
├────┼──────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 27 │URZICENI │ SATU-MARE │ câmpie │ 2742 │ 2212 │ * │ │
├────┼──────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 28 │VADU IZEI │ MARAMUREŞ │parţial munte │ 1226 │ 495 │ * │ │
├────┼──────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 29 │VIŞEU DE JOS │ MARAMUREŞ │parţial munte │ 3820 │ 555 │ * │ │
└────┴──────────────────┴───────────────┴──────────────┴───────┴──────┴───────┴────────┘



Figura 1


Reţeaua de monitoring pentru zone vulnerabile din spaţiul
hidrografic Someş-Tisa


Spaţiul hidrografic Crişuri

┌────┬──────────┬───────────────┬──────────────┬───────┬──────┬────────────────┐
│Nr. │ COMUNĂ │ JUDEŢ │ FORMĂ RELIEF │AGRICOL│ARABIL│ Sursă NO3 la │
│crt.│ │ │ │ │ │nivelul comunei │
├────┼──────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┬────────┤
│ │ │ │ │ ha │ ha │ Surse │ Surse │
│ │ │ │ │ │ │actuale│istorice│
├────┼──────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 1 │BOCSIG │ ARAD │ câmpie │ 6303 │ 4199 │ │ * │
├────┼──────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 2 │GHIOROC │ ARAD │ deal │ 3948 │ 2680 │ * │ │
├────┼──────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 3 │MACEA │ ARAD │ câmpie │ 6620 │ 5385 │ * │ │
├────┼──────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 4 │MOFTIN │ SATU-MARE │ câmpie │ 10715 │ 8249 │ * │ │
├────┼──────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 5 │ORADEA │ BIHOR │ câmpie │ 6707 │ 4063 │ * │ │
├────┼──────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 6 │SALACEA │ BIHOR │ câmpie │ 5600 │ 4208 │ * │ │
├────┼──────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 7 │SINTANA │ ARAD │ câmpie │ 9905 │ 8636 │ │ * │
├────┼──────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 8 │ŞOIMI │ BIHOR │ câmpie │ 5118 │ 2685 │ * │ │
├────┼──────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 9 │TASNAD │ SATU-MARE │ câmpie │ 9393 │ 6611 │ * │ │
├────┼──────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 10 │TINCA │ BIHOR │ câmpie │ 9669 │ 7469 │ │ * │
├────┼──────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 11 │ZARAND │ ARAD │ câmpie │ 6509 │ 4027 │ │ * │
└────┴──────────┴───────────────┴──────────────┴───────┴──────┴───────┴────────┘



Figura 2


Reţea de monitoring pentru Zone Vulnerabile din
spaţiul hidrografic Crişuri


Bazinul hidrografic Mureş

┌────┬─────────────────┬───────────────┬──────────────┬───────┬──────┬────────────────┐
│Nr. │ COMUNĂ │ JUDEŢ │ FORMĂ RELIEF │AGRICOL│ARABIL│ Sursă NO3 la │
│crt.│ │ │ │ │ │nivelul comunei │
├────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┬────────┤
│ │ │ │ │ ha │ ha │ Surse │ Surse │
│ │ │ │ │ │ │actuale│istorice│
├────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 1 │CRĂIEŞTI │ MUREŞ │ deal │ 2039 │ 1366 │ * │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 2 │CRISTEŞTI │ MUREŞ │ deal │ 1014 │ 755 │ * │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 3 │CRISTURU SECUIESC│ HARGHITA │ deal │ 3110 │ 1421 │ * │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 4 │GEOAGIU │ HUNEDOARA │parţial munte │ 1749 │ 5077 │ * │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 5 │GORNEŞTI │ MUREŞ │ deal │ 6319 │ 3631 │ * │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 6 │ODORHEIU SECUIESC│ HARGHITA │ deal │ 3364 │ 1024 │ * │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 7 │ORĂŞTIE │ HUNEDOARA │ câmpie │ 2098 │ 1408 │ * │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 8 │PECICA │ ARAD │ câmpie │ 19473 │17252 │ │ * │
├────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 9 │SINCRAIU DE MUREŞ│ MUREŞ │ deal │ 1454 │ 1050 │ * │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 10 │SINTIMBRU │ ALBA │ câmpie │ 3630 │ 2229 │ * │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 11 │ŞOIMUŞ │ HUNEDOARA │ câmpie │ 4295 │ 1964 │ * │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 12 │URMENIS │BISTRIŢA-NĂSĂUD│ deal │ 4820 │ 3387 │ * │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 13 │VLADIMIRESCU │ ARAD │ câmpie │ 10054 │ 9141 │ │ * │
└────┴─────────────────┴───────────────┴──────────────┴───────┴──────┴───────┴────────┘



Figura 3


Reţeaua de monitoring pentru zone vulnerabile din
bazinul hidrografic Mureş


Spaţiul hidrografic Banat

┌────┬──────────┬───────────────┬──────────────┬───────┬──────┬────────────────┐
│Nr. │ COMUNĂ │ JUDEŢ │ FORMĂ RELIEF │AGRICOL│ARABIL│ Sursă NO3 la │
│crt.│ │ │ │ │ │nivelul comunei │
├────┼──────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┬────────┤
│ │ │ │ │ ha │ ha │ Surse │ Surse │
│ │ │ │ │ │ │actuale│istorice│
├────┼──────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 1 │CENEI │ TIMIŞ │ câmpie │ 11714 │10247 │ │ * │
├────┼──────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 2 │FOENI │ TIMIŞ │ câmpie │ 5817 │ 4729 │ │ * │
├────┼──────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 3 │GATAIA │ TIMIŞ │ câmpie │ 19541 │15993 │ │ * │
├────┼──────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 4 │GIARMATA │ TIMIŞ │ câmpie │ 6634 │ 4968 │ │ * │
├────┼──────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 5 │GIULVAZ │ TIMIŞ │ câmpie │ 9550 │ 7083 │ │ * │
├────┼──────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 6 │JEBEL │ TIMIŞ │ câmpie │ 9968 │ 8070 │ * │ │
├────┼──────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 7 │MASLOC │ TIMIŞ │ deal │ 12027 │ 9036 │ │ * │
├────┼──────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 8 │PECIU NOU │ TIMIŞ │ câmpie │ 12198 │ 9115 │ │ * │
├────┼──────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 9 │PERIAM │ TIMIŞ │ câmpie │ 9050 │ 7670 │ * │ │
├────┼──────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 10 │PISCHIA │ TIMIŞ │ deal │ 9754 │ 7197 │ │ * │
├────┼──────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 11 │SAG │ TIMIŞ │ câmpie │ 8622 │ 7312 │ * │ │
├────┼──────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 12 │SATCHINEZ │ TIMIŞ │ câmpie │ 8979 │ 8021 │ │ * │
├────┼──────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 13 │TORMAC │ TIMIŞ │ câmpie │ 12774 │10937 │ │ * │
├────┼──────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 14 │UIVAR │ TIMIŞ │ câmpie │ 18096 │15656 │ │ * │
└────┴──────────┴───────────────┴──────────────┴───────┴──────┴───────┴────────┘



Figura 4


Reţeaua de monitoring pentru zone vulnerabile
din spaţiul hidrografic Banat


Bazinul hidrografic Jiu

┌────┬──────────┬───────────────┬──────────────┬───────┬──────┬────────────────┐
│Nr. │ COMUNĂ │ JUDEŢ │ FORMĂ RELIEF │AGRICOL│ARABIL│ Sursă NO3 la │
│crt.│ │ │ │ │ │nivelul comunei │
├────┼──────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┬────────┤
│ │ │ │ │ ha │ ha │ Surse │ Surse │
│ │ │ │ │ │ │actuale│istorice│
├────┼──────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 1 │BALESTI │ GORJ │ deal │ 5662 │ 4078 │ * │ │
├────┼──────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 2 │GHERCEŞTI │ DOLJ │ câmpie │ 4696 │ 4092 │ │ * │
├────┼──────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 3 │GIRLAMARE │ MEHEDINŢI │ câmpie │ 5485 │ 4783 │ * │ │
├────┼──────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 4 │IŞALNIŢA │ DOLJ │ câmpie │ 2114 │ 1833 │ │ * │
├────┼──────────┼───────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 5 │PRISTOL │ MEHEDINŢI │ câmpie │ 3269 │ 3958 │ * │ │
└────┴──────────┴───────────────┴──────────────┴───────┴──────┴───────┴────────┘



Figura 5


Reţeaua de monitoring pentru zone vulnerabile
din bazinul hidrografic Jiu


Bazinul hidrografic Olt

┌────┬─────────────┬────────────┬──────────────┬───────┬──────┬────────────────┐
│Nr. │ COMUNĂ │ JUDEŢ │ FORMĂ RELIEF │AGRICOL│ARABIL│ Sursă NO3 la │
│crt.│ │ │ │ │ │nivelul comunei │
├────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┬────────┤
│ │ │ │ │ ha │ ha │ Surse │ Surse │
│ │ │ │ │ │ │actuale│istorice│
├────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 1 │BABENI │ VÂLCEA │ câmpie │ 2478 │ 1722 │ * │ │
├────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 2 │BOD │ BRAŞOV │ câmpie │ 2902 │ 2250 │ * │ │
├────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 3 │BOROSNEU MARE│ COVASNA │parţial munte │ 4897 │ 3232 │ * │ │
├────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 4 │BRAN │ BRAŞOV │ munte │ 3645 │ 278 │ * │ │
├────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 5 │BUDEŞTI │ VÂLCEA │ câmpie │ 2659 │ 1624 │ * │ │
├────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 6 │CERNAT │ COVASNA │ munte │ 6290 │ 4378 │ │ * │
├────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 7 │CEZIENI │ OLT │ câmpie │ 3166 │ 2661 │ * │ │
├────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 8 │CODLEA │ BRAŞOV │ deal │ 5225 │ 2926 │ * │ │
├────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 9 │CORABIA │ OLT │ câmpie │ 10197 │ 9732 │ │ * │
├────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 10 │DOBIRLAU │ COVASNA │parţial munte │ 1551 │ 293 │ * │ │
├────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 11 │DOBROSLOVENI │ OLT │ câmpie │ 4326 │ 3542 │ │ * │
├────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 12 │DUMBRĂVIŢA │ BRAŞOV │parţial munte │ 4970 │ 1000 │ * │ │
├────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 13 │FĂGĂRAŞ │ BRAŞOV │ deal │ 2154 │ 1048 │ * │ │
├────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 14 │FĂRCAŞELE │ OLT │ câmpie │ 2869 │ 2571 │ │ * │
├────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 15 │GHERCEŞTI │ DOLJ │ câmpie │ 4696 │ 4092 │ │ * │
├────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 16 │HALCHIU │ BRAŞOV │parţial munte │ 7533 │ 5530 │ * │ │
├────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 17 │H AR M AN │ BRAŞOV │parţial munte │ 4464 │ 2999 │ * │ │
├────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 18 │MIHĂEŞTI │ VÂLCEA │ câmpie │ 2984 │ 1589 │ * │ │
├────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 19 │OZUN │ COVASNA │parţial munte │ 8581 │ 5992 │ │ * │
├────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 20 │PREJMER │ BRAŞOV │ câmpie │ 5375 │ 3571 │ * │ │
├────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 21 │SERCAIA │ BRAŞOV │ deal │ 6759 │ 3616 │ * │ │
├────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 22 │TRAIAN │ OLT │ câmpie │ 2495 │ 2318 │ * │ │
├────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 23 │VICTORIA │ BRAŞOV │parţial munte │ 7492 │ 411 │ * │ │
├────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 24 │VISTEA │ BRAŞOV │parţial munte │ 9182 │ 3513 │ * │ │
├────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 25 │VLADILA │ OLT │ câmpie │ 2035 │ 1900 │ * │ │
└────┴─────────────┴────────────┴──────────────┴───────┴──────┴───────┴────────┘



Figura 6


Reţeaua de monitoring pentru zone vulnerabile
din bazinul hidrografic Olt


Spaţiul hidrografic Argeş - Vedea

┌────┬─────────────────┬─────────┬─────────────┬───────┬──────┬────────────────┐
│Nr. │ COMUNĂ │ JUDEŢ │FORMĂ RELIEF │AGRICOL│ARABIL│ Sursă NO3 la │
│crt.│ │ │ │ │ │nivelul comunei │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┬────────┤
│ │ │ │ │ ha │ ha │ Surse │ Surse │
│ │ │ │ │ │ │actuale│istorice│
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 1 │1 DECEMBRIE │ ILFOV │ câmpie │ 2170 │ 2127 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 2 │ALBEŞTII DE ARGEŞ│ ARGEŞ │ munte │ 2336 │ 369 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 3 │ANINOASA │ ARGEŞ │ munte │ 1654 │ 202 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 4 │BĂICULEŞTI │ ARGEŞ │ câmpie │ 3061 │ 1270 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 5 │BĂLILEŞTI │ ARGEŞ │ câmpie │ 2235 │ 463 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 6 │BILCIUREŞTI │DÂMBOVIŢA│ câmpie │ 2959 │ 2797 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 7 │BUDEASA │ ARGEŞ │ câmpie │ 1837 │ 872 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 8 │BUDEŞTI │CĂLĂRAŞI │ câmpie │ 8860 │ 8510 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 9 │CĂSCIOARELE │CĂLĂRAŞI │ câmpie │ 1881 │ 1370 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 10 │CHITILA │ ILFOV │ câmpie │ 783 │ 744 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 11 │CICĂNEŞTI │ ARGEŞ │ munte │ 1558 │ 223 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 12 │CIOCĂNEŞTI │DÂMBOVIŢA│ câmpie │ 2866 │ 2670 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 13 │CIOROGÎRLA │ ILFOV │ câmpie │ 2728 │ 2683 │ │ * │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 14 │COLIBAŞI │ ARGEŞ │ câmpie │ 2085 │ 1237 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 15 │COMANA │ GIURGIU │ câmpie │ 4947 │ 4195 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 16 │COSEŞTI │ ARGEŞ │ deal │ 2682 │ 367 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 17 │CREVEDIA │DÂMBOVIŢA│ câmpie │ 4546 │ 4216 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 18 │CURTEA DE ARGEŞ │ ARGEŞ │parţial munte│ 4038 │ 638 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 19 │DĂRĂŞTI-ILFOV │ ILFOV │ câmpie │ 1167 │ 1143 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 20 │DIRMĂNEŞTI │ ARGEŞ │ câmpie │ 2036 │ 879 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 21 │DOBROIEŞTI │ ILFOV │ câmpie │ 855 │ 741 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 22 │FRUMUŞANI │CĂLĂRAŞI │ câmpie │ 6454 │ 6265 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 23 │GODENI │ ARGEŞ │ munte │ 1768 │ 187 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 24 │GOSTINARI │ GIURGIU │ câmpie │ 2538 │ 2374 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 25 │GRĂDINARI │ GIURGIU │ câmpie │ 2736 │ 2538 │ │ * │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 26 │GRATIA │TELEORMAN│ câmpie │ 3646 │ 3168 │ │ * │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 27 │JILAVA │ ILFOV │ câmpie │ 2021 │ 1929 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 28 │MĂGURELE │ ILFOV │ câmpie │ 3488 │ 3351 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 29 │MICEŞTI │ ARGEŞ │ câmpie │ 1354 │ 717 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 30 │MIHĂEŞTI │ ARGEŞ │ deal │ 3223 │ 550 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 31 │OARJA │ ARGEŞ │ câmpie │ 3547 │ 3032 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 32 │PIETROŞANI │ ARGEŞ │ deal │ 2041 │ 555 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 33 │PITEŞTI │ ARGEŞ │ câmpie │ 631 │ 502 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 34 │PRIBOIENI │ ARGEŞ │ deal │ 1042 │ 337 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 35 │RĂCARI │DÂMBOVIŢA│ câmpie │ 5530 │ 4913 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 36 │SĂCENI │TELEORMAN│ câmpie │ 5226 │ 4586 │ │ * │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 37 │SCHITU GOLEŞTI │ ARGEŞ │parţial munte│ 1102 │ 301 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 38 │SIRBENI │TELEORMAN│ câmpie │ 3107 │ 2726 │ │ * │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 39 │SOHATU │CĂLĂRAŞI │ câmpie │ 7035 │ 6854 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 40 │SOLDANU │CĂLĂRAŞI │ câmpie │ 3280 │ 3019 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 41 │STILPENI │ ARGEŞ │ deal │ 1432 │ 455 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 42 │TĂTĂRĂŞTII DE JOS│TELEORMAN│ câmpie │ 8543 │ 7997 │ │ * │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 43 │TIŢEŞTI │ ARGEŞ │ câmpie │ 1278 │ 548 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 44 │VALEA DANULUI │ ARGEŞ │ munte │ 2217 │ 430 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 45 │VALEA IAŞULUI │ ARGEŞ │ munte │ 1365 │ 250 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 46 │VASILATI │CĂLĂRAŞI │ câmpie │ 7208 │ 6846 │ * │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┤
│ 47 │VLĂDEŞTI │ ARGEŞ │parţial munte│ 1627 │ 471 │ * │ │
└────┴─────────────────┴─────────┴─────────────┴───────┴──────┴───────┴────────┘



Figura 7


Reţeaua de monitoring pentru zone vulnerabile din spaţiul
hidrografic Argeş-Vedea


Spaţiul hidrografic Buzău - Ialomiţa

┌────┬──────────────────┬─────────┬──────┬───────┬──────┬────────────────────────────┐
│Nr. │ │ │FORMA │AGRICOL│ARABIL│Sursa NO3 la nivelul comunei│
│crt.│ COMUNA │ JUDEŢ │RELIEF│ ha │ ha ├─────────────┬──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Surse actuale│Surse istorice│
├────┼──────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼─────────────┼──────────────┤
│ 1 │ARMĂŞEŞTI │IALOMIŢA │câmpie│ 5690 │ 5023 │ │ * │
├────┼──────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼─────────────┼──────────────┤
│ 2 │BALTA ALBĂ │BUZĂU │câmpie│ 6643 │ 5388 │ │ * │
├────┼──────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼─────────────┼──────────────┤
│ 3 │BILCIUREŞTI │DÂMBOVIŢA│câmpie│ 2959 │ 2797 │ * │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼─────────────┼──────────────┤
│ 4 │BLEJOI │PRAHOVA │câmpie│ 1555 │ 1519 │ * │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼─────────────┼──────────────┤
│ 5 │BUCOV │PRAHOVA │câmpie│ 2844 │ 1997 │ * │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼─────────────┼──────────────┤
│ 6 │CHIŞCANI │BRĂILA │câmpie│ 5356 │ 4773 │ * │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼─────────────┼──────────────┤
│ 7 │COŞERENI │IALOMIŢA │câmpie│ 5999 │ 5582 │ │ * │
├────┼──────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼─────────────┼──────────────┤
│ 8 │FIERBINŢI-TÂRG │IALOMIŢA │câmpie│ 4369 │ 4104 │ * │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼─────────────┼──────────────┤
│ 9 │GALBENU │BRĂILA │câmpie│ 7370 │ 6996 │ │ * │
├────┼──────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼─────────────┼──────────────┤
│ 10 │GIURGENI │IALOMIŢA │câmpie│ 6749 │ 6668 │ │ * │
├────┼──────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼─────────────┼──────────────┤
│ 11 │GLODEANU SĂRAT │BUZĂU │câmpie│ 5508 │ 5286 │ │ * │
├────┼──────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼─────────────┼──────────────┤
│ 12 │JILAVELE │IALOMIŢA │câmpie│ 4202 │ 3547 │ │ * │
├────┼──────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼─────────────┼──────────────┤
│ 13 │MANASIA │IALOMIŢA │câmpie│ 2968 │ 2609 │ │ * │
├────┼──────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼─────────────┼──────────────┤
│ 14 │MEREI │BUZĂU │câmpie│ 7613 │ 4293 │ │ * │
├────┼──────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼─────────────┼──────────────┤
│ 15 │MIHĂILEŞTI │BUZĂU │câmpie│ 4865 │ 4412 │ │ * │
├────┼──────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼─────────────┼──────────────┤
│ 16 │MOVILA MIRESII │BRĂILA │câmpie│ 6864 │ 5574 │ * │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼─────────────┼──────────────┤
│ 17 │PĂULEŞTI │PRAHOVA │câmpie│ 3820 │ 2137 │ * │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼─────────────┼──────────────┤
│ 18 │SINEŞTI │IALOMIŢA │câmpie│ 5338 │ 4974 │ * │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼─────────────┼──────────────┤
│ 19 │SPANŢOV │CĂLĂRAŞI │câmpie│ 5315 │ 5218 │ * │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼─────────────┼──────────────┤
│ 20 │SUTEŞTI │BRĂILA │câmpie│ 5782 │ 4950 │ * │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼─────────────┼──────────────┤
│ 21 │TÂRGŞORU VECHI │PRAHOVA │câmpie│ 3675 │ 3549 │ * │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼─────────────┼──────────────┤
│ 22 │TRAIAN │BRĂILA │câmpie│ 14883 │14114 │ * │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼─────────────┼──────────────┤
│ 23 │TUDOR VLADIMIRESCU│BRĂILA │câmpie│ 8772 │ 7495 │ * │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼─────────────┼──────────────┤
│ 24 │ULMENI │CĂLĂRAŞI │câmpie│ 5180 │ 4960 │ * │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼─────────────┼──────────────┤
│ 25 │VĂDENI │BRĂILA │câmpie│ 11904 │11070 │ * │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼─────────────┼──────────────┤
│ 26 │VERNEŞTI │BUZĂU │câmpie│ 5035 │ 2657 │ │ * │
├────┼──────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼─────────────┼──────────────┤
│ 27 │VIŞANI │BRĂILA │câmpie│ 5309 │ 4075 │ │ * │
└────┴──────────────────┴─────────┴──────┴───────┴──────┴─────────────┴──────────────┘



Figura 8


Reţeaua de monitoring pentru zone vulnerabile din spaţiul
hidrografic Buzău - Ialomiţa


Spaţiul hidrografic Siret

┌────┬─────────────────┬───────────────┬─────────────┬───────┬──────┬─────────────────────────
───┐
│Nr. │ │ │ FORMA │AGRICOL│ARABIL│Sursa NO3 la nivelul
comunei│
│crt.│ COMUNA │ JUDEŢ │ RELIEF │ ha │ ha
├─────────────┬──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Surse actuale│Surse
istorice│
├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 1 │ALEXANDRU I. CUZA│IAŞI │ câmpie │ 4043 │ 3294 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 2 │BĂLCĂUŢI │SUCEAVA │ deal │ 2872 │ 2523 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 3 │BÎLCA │SUCEAVA │ deal │ 1847 │ 1663 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 4 │BLĂGEŞTI │BACĂU │ câmpie │ 3638 │ 2247 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 5 │BODEŞTI │NEAMŢ │ deal │ 4078 │ 2817 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 6 │BORLEŞTI │NEAMŢ │ munte │ 5471 │ 2938 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 7 │BOTEŞTI │NEAMŢ │ câmpie │ 4549 │ 4119 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 8 │BUTEA │IAŞI │ câmpie │ 2752 │ 2201 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 9 │CĂIUŢI │BACĂU │ deal │ 3412 │ 1893 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 10 │CAJVANA │SUCEAVA │ câmpie │ 2201 │ 1842 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 11 │CÎNDEŞTI │NEAMŢ │ deal │ 2954 │ 1389 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 12 │CLEJA │BACĂU │ deal │ 2609 │ 1801 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 13 │COSTIŞA │NEAMŢ │ deal │ 2231 │ 1845 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 14 │CRĂCĂOANI │NEAMŢ │ munte │ 3193 │ 910 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 15 │CRISTEŞTI │IAŞI │ câmpie │ 3003 │ 2307 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 16 │DAMUC │NEAMŢ │ munte │ 6236 │ 123 │ │ *

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 17 │DORNEŞTI │SUCEAVA │ deal │ 2723 │ 2273 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 18 │DUMBRAVA ROŞIE │NEAMŢ │ deal │ 3335 │ 2716 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 19 │FRASIN │SUCEAVA │ munte │ 3144 │ 560 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 20 │FRĂTĂUŢII VECHI │SUCEAVA │ deal │ 3143 │ 2574 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 21 │GĂLĂNEŞTI │SUCEAVA │parţial munte│ 2719 │ 2148 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 22 │GHERĂEŞTI │NEAMŢ │ câmpie │ 2851 │ 2325 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 23 │GÎRLENI │BACĂU │ deal │ 1454 │ 1002 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 24 │GRĂNICEŞTI │SUCEAVA │ câmpie │ 3924 │ 3129 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 25 │GURA HUMORULUI │SUCEAVA │ munte │ 2001 │ 649 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 26 │HĂLĂUCEŞTI │IAŞI │ câmpie │ 3794 │ 3466 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 27 │HEMEIUŞ │BACĂU │ deal │ 1382 │ 1065 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 28 │HORODNIC │SUCEAVA │ deal │ 5115 │ 3950 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 29 │LESPEZI │IAŞI │ deal │ 4250 │ 3100 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 30 │LUNCA ILVEI │BISTRIŢA-NĂSĂUD│ munte │ 2473 │ 670 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 31 │MARGINENI │BACĂU │ deal │ 3014 │ 1764 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 32 │MIRCEŞTI │IAŞI │ câmpie │ 2666 │ 2247 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 33 │MIROSLĂVEŞTI │IAŞI │ câmpie │ 5400 │ 4325 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 34 │MOGOŞEŞTI-SIRET │IAŞI │ câmpie │ 2849 │ 2556 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 35 │PĂLTINOASA │SUCEAVA │parţial munte│ 1731 │ 1067 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 36 │PIATRA ŞOIMULUI │NEAMŢ │ munte │ 2591 │ 904 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 37 │PODOLENI │NEAMŢ │ câmpie │ 3591 │ 2799 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 38 │RĂCĂCIUNI │BACĂU │ deal │ 4073 │ 3259 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 39 │RĂDĂUŢI │SUCEAVA │ deal │ 2188 │ 1785 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 40 │REDIU │NEAMŢ │ deal │ 2896 │ 1844 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 41 │ROZNOV │NEAMŢ │ câmpie │ 3573 │ 3175 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 42 │SATU MARE │SUCEAVA │ deal │ 1931 │ 1544 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 43 │SĂVINEŞTI │NEAMŢ │ deal │ 1651 │ 1378 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 44 │ŞTEFAN CEL MARE │BACĂU │ deal │ 5253 │ 3430 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 45 │STRAJA │SUCEAVA │ munte │ 1480 │ 414 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 46 │TĂTĂRUŞI │IAŞI │ deal │ 3220 │ 2429 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 47 │TÎRGU OCNA │BACĂU │parţial munte│ 2690 │ 372 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 48 │TODIREŞTI │SUCEAVA │ câmpie │ 4286 │ 3308 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 49 │VALEA SEACĂ │IAŞI │ câmpie │ 2566 │ 1940 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 50 │VAMA │SUCEAVA │ munte │ 3644 │ 538 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 51 │VICOVU DE JOS │SUCEAVA │ deal │ 2151 │ 1038 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 52 │VICOVU DE SUS │SUCEAVA │ deal │ 3193 │ 2089 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 53 │VÎNĂTORI │IAŞI │ deal │ 4024 │ 2782 │ * │

├────┼─────────────────┼───────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 54 │ZĂNEŞTI │NEAMŢ │ câmpie │ 2741 │ 2187 │ * │

└────┴─────────────────┴───────────────┴─────────────┴───────┴──────┴─────────────┴───────────
───┘



Figura 9


Reţeaua de monitoring pentru zone vulnerabile din
spaţiul hidrografic Siret


Spaţiul hidrografic Prut - Bârlad

┌────┬──────────────────┬──────────────┬─────────────┬───────┬──────┬─────────────────────────
───┐
│Nr. │ │ │ FORMA │AGRICOL│ARABIL│Sursa NO3 la nivelul
comunei│
│crt.│ COMUNA │ JUDEŢ │ RELIEF │ ha │ ha
├─────────────┬──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Surse actuale│Surse
istorice│
├────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 1 │CEPLENITA │IAŞI │ câmpie │ 3682 │ 2145 │ * │

├────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 2 │COMARNA │IAŞI │ câmpie │ 3470 │ 1554 │ * │

├────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 3 │CORNI │BOTOŞANI │ câmpie │ 4406 │ 3433 │ * │

├────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 4 │COSMESTI │GALAŢI │ câmpie │ 3407 │ 3271 │ * │

├────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 5 │COTNARI │IAŞI │ câmpie │ 7155 │ 2772 │ * │

├────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 6 │DELENI │IAŞI │ câmpie │ 6823 │ 3724 │ * │

├────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 7 │DRAGANESTI │GALAŢI │ câmpie │ 5088 │ 4458 │ │ *

├────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 8 │FUNDENI │GALAŢI │ câmpie │ 3250 │ 2743 │ * │

├────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 9 │GOLAIESTI │IAŞI │ câmpie │ 3861 │ 2814 │ * │

├────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 10 │GRAJDURI │IAŞI │ câmpie │ 1490 │ 950 │ * │

├────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 11 │HIRLAU │IAŞI │ câmpie │ 2778 │ 1555 │ * │

├────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 12 │IAŞI │IAŞI │ câmpie │ 3816 │ 1368 │ * │

├────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 13 │IVEŞTI │GALAŢI │ câmpie │ 6464 │ 5239 │ * │

├────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 14 │LETCANI │IAŞI │ câmpie │ 5002 │ 3135 │ * │

├────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 15 │MADIRJAC │IAŞI │ câmpie │ 1236 │ 525 │ * │

├────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 16 │MIRONEASA │IAŞI │ deal │ 1839 │ 1210 │ * │

├────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 17 │MIROSLAVA │IAŞI │ câmpie │ 6197 │ 4059 │ * │

├────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 18 │POPRICANI │IAŞI │ câmpie │ 5535 │ 3552 │ * │

├────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 19 │PRAJENI │BOTOŞANI │ câmpie │ 3153 │ 2414 │ * │

├────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 20 │SCHELA │GALAŢI │ câmpie │ 4084 │ 3624 │ * │

├────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 21 │SCINTEIA │IAŞI │ deal │ 3170 │ 2378 │ * │

├────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 22 │SCOBINTI │IAŞI │ câmpie │ 5510 │ 3001 │ * │

├────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 23 │STEFANESTI │BOTOŞANI │ câmpie │ 8061 │ 6633 │ │ *

├────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 24 │TIBANA │IAŞI │ deal │ 4449 │ 2904 │ * │

├────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 25 │TIRGU FRUMOS │IAŞI │ câmpie │ 12896 │ 8963 │ * │

├────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 26 │TOMEŞTI │IAŞI │ câmpie │ 2280 │ 958 │ * │

├────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 27 │TRUSESTI │BOTOŞANI │ câmpie │ 6867 │ 5054 │ │ *

├────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 28 │TUDOR VLADIMIRESCU│GALAŢI │ câmpie │ 4355 │ 3764 │ * │

├────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 29 │UMBRARESTI │GALAŢI │ câmpie │ 5641 │ 4270 │ * │

├────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────┼──────┼─────────────┼───────────
───┤
│ 30 │VOINEŞTI │IAŞI │ câmpie │ 3459 │ 2194 │ * │

└────┴──────────────────┴──────────────┴─────────────┴───────┴──────┴─────────────┴───────────
───┘



Figura 10


Reţeaua de monitoring pentru zone vulnerabile din spaţiul
hidrografic Prut-Bârlad




IMAGINE


Zone vulnerabile la nitraţi


ANEXA Nr. 2


Încadrarea comunelor în categoriile principalelor forme de relief




IMAGINE



ANEXA Nr. 3


Lista îngrăşămintelor chimice omologate în România


1. ÎNGRĂŞĂMINTE CU AZOT
1.1. Azotat de amoniu (34.5% N)
1.2. Nitrocalcar (27.5% N)
1.3. Uree (46% N)
1.4. Sulfat de amoniu (21.2% N)
1.5. Azotat de uree (34.2% N)
1.6. Ureosulfat de amoniu (33% N)
1.7. Azotat de calciu (15.22% N, 21.74% Ca)
1.8. Azotat de magneziu (Magnisal) (10.80% N, 9.70% Mg)
2. ÎNGRĂŞĂMINTE CU FOSFOR
2.1. Superfosfat simplu (16-22% P2O5)
2.2. Superfosfat concentrat (42-51% P2O5)
2.3. Fosforită activată granulată (20% P2O5)
2.4. Fosforită activată pulbere (20-24% P2O5)
2.5. Îngrăşământ fosfatic din şlam de batal (17% P2O5)
2.6. Îngrăşământ fosfatic de batal (17% P2O5)
3. ÎNGRĂŞĂMINTE CU POTASIU
3.1. Sulfat de potasiu (48-54% K2O)
3.2. Azotat de potasiu (13% N, 46% K2O)
3.3. Sare potasică (40-45% K2O)
4. ÎNGRĂŞĂMINTE COMPLEXE
4.1. K-27-13.5-0
4.2. K-22-22-0
4.3. K-23-23-0
4.4. K-13-32-
4.5. K-22-11-
4.6. K-15-15-15
4.7. K-16-16-16
4.8. K-9-24-24
4.9. Fosafat diamoniacal DAP-16-48-
4.10. Fosfat de uree 17-44-0
4.11. K-13-36-0 cu CaSO4
4.12. Fosfat monoamoniacal MAP-12-61-0
4.13. Fosfat monopotasic MKP-0-51-34
4.14. K-8-8-8
4.15. K-5-15-15
4.16. K-10-5-10 (+Fe-1%+MgO-1%)
4.17. Cropcare 1 (10-16-16)+ME
4.18. Cropcare 2 (6-11-24)+ME
4.19. Cropcare 3 (10-10-20)+ME
4.20. Cropcare 4 (13-4-15)+ME
5. ÎNGRĂŞĂMINTE COMPLEXE ORGANOMINERALE PE SUPORT DE LIGNIT
5.1. L-120 (10-20-0+substanţe humice 30%)
5.2. L-210 (20-10-0+substanţe humice 25)
5.3. L-110 (10-10-0+substanţe humice 35%)
5.4. L-200 (20-0-0+acizi humici 24%)
5.5. L-300 (30-0-0+acizi humici 13.6%)
5.6. Super H-210 (20-10-0+acizi humici 11.7%)
5.7. Super H-120 (10-20-0+acizi humici 13.8%)
6. ÎNGRĂŞĂMINTE CU MICROELEMENTE
6.1. Uree cu bor 2%
6.2. Uree cu zinc 2 şi 5%
6.3. Superfosfat simplu cu bor 0.2%
6.4. Superfosfat simplu cu zinc 1.5
7. ÎNGRĂŞĂMINTE LICHIDE CU AZOT
7.1. A-290 (29% N)
7.2. A-320 (32% N)
7.3. A-370 (37% N)
7.4. A-400 (40% N)
7.5. A-410 (41% N)
7.6. A-300 (30% N) cu inhibitori de coroziune
7.7. A-320 (32% N) cu inhibitori de coroziune
7.8. Apa amoniacală (18-20% N)
8. ÎNGRĂŞĂMINTE LICHIDE COMPLEXE (CRISTALINE)
8.1. C-411 (40-10-10)
8.2. C-141 (10-40-10)
8.3. C-011 (0-10-10)
8.4. C-313 (30-10-30+5% Mg)
8.5. C-8-24-0 (8-24-0)
9. ÎNGRĂŞĂMINTE COMPLEXE FOLIARE
9.1. F-411 (180-35-40)+ME
9.2. F-141 (35-200-40)+ME
9.3. F-231 (80-130-40)+ME
9.4. F-011 (0-130-130)+ME
9.5. Folifag (72-35-38)+ME
9.6. Polimet (120-62-80)+Me
9.7. Folplant-411 (180-35-40)+ME
9.8. Folplant-231 (80-130-40)+ME
9.9. Folplant-141 (35-200-40)+ME
9.10. Folplant-011 (0-130-130)+ME
9.11. Folamin-411 (195-49-48)+ME
9.12. Folamin-133 (54-168-169)+ME
9.13. Folamin-123 (57-141-176)+ME
9.14. Plant Power 2003 (Mn, Cu, Zn în extras de plante)
9.15. Nutri Leaf (20-20-20)+ME
9.16. Nutrient Expres (18-18-18)+ME
9.17. Calmax (15-22-0)+CaO(3%)+ME
9.18. Polyfeed (14-14-28)+MgO (2%)
9.19. Polyfeed (12-28-27)+MgO (2%)
9.20. Cropmax (0.2-0.4-0.02)+ME
9.21. Kristalon white label (15-5-30)+ME
9.22. Kristalon blue label (19-6-20)+ME
9.23. Bionat (1.3-1.3-0.2)+ME
9.24. Plantmax (0.2-0.06-0.01)+ME
9.25. Soil plus (1.35-0.2-1.9)+ME
9.26. Nutrivit (20-20-20)+ME
9.27. Ferticare I (14-11-25)+ME
9.28. Ferticare II (24-8-16)+ME
9.29. Ferticare III (10-5-26)+ME
9.30. Ferticare S (15-30-15)+ME
9.31. Basfoliar 36 extra (286-0-0)+MgO (14%)+ME
9.32. Basfoliar combi stipp (131-0-0)+MgO (9.75%)+ME
9.33. Nutribor cu MgO (5%)+ME
10. ÎNGRĂŞĂMINTE BIOLOGICE
10.1. Azotophos
10.2. Biofertil
10.3. NEB-26
10.4. Biofert
NOTĂ:
1. Lista îngrăşămintelor se actualizează anual.
2. Abilitările pentru comercializare se fac la MAPDR - Comisia Interministerială de Autorizare şi Omologare a
îngrăşămintelor.
3.Alte informaţii se pot obţine de la Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie, Bucureşti,
telefon:+ 40 21 2241790.


ANEXA Nr. 4


Interpretarea datelor agrochimice privind asigurarea solului
cu forme mobile de azot, fosfor şi potasiu

┌─────────┬─────────────────────┬───────────┬───────────┬─────────────────────────────┐
│ │ Humus │ IN* │ P(AL) │ K(AL) │
│ │ (%) │ │ (ppm P) │ (ppm K) │
│Clase de ├─────────┬───────────┼───────────┼───────────┼─────────┬─────────┬─────────┤
│asigurare│Soluri cu│ Soluri cu │ Pentru │ Pentru │Soluri cu│Soluri cu│Soluri cu│
│ │ textură │ textură │ toate │ toate │ textură │ textură │ textură │
│ │grosieră │mijlocie şi│tipurile de│tipurile de│grosieră │mijlocie │ fină │
│ │ │ fină │ sol │ sol │ │ │ │
├─────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Foarte │ <= 0,5 │ <= 1.0 │ │ < 8 │ < 50 │ < 66 │ < 80 │
│scăzută │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Scăzută │ 0,5-1,0 │ 1,1-2,0 │ <= 2 │ 8-18 │ 50-100 │ 66-132 │ 80-160 │
├─────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Mijlocie │ 1,1-2,0 │ 2,1-4,0 │ 2,1-4,0 │ 18-36 │ 100-150 │ 132-200 │ 160-240 │
├─────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Ridicată │ 2,1-4,0 │ 4,1-8,0 │ 4,1-6,0 │ 36-72 │ 150-200 │ 200-265 │ 240-230 │
├─────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Foarte │ > 4,0 │ > 8,0 │ > 6,0 │ > 72 │ > 200 │ > 265 │ > 320 │
│ridicată │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────┴─────────┴───────────┴───────────┴───────────┴─────────┴─────────┴─────────┘

* IN (Indice de azot) = Humus x V/100. Este folosit în sistemul agrochimie român pentru evaluarea
stării de asigurare potenţială cu azot a solurilor şi pentru diferenţierea dozelor de îngrăşăminte cu azot şi
a aplicării gunoiului de grajd. Introducerea lui este motivată de faptul că aportul de azot din sol ca şi
efectul relativ al îngrăşămintelor cu azot la principalele culturi corelează pozitiv cu conţinutul de humus şi
saturaţia cu baze în stratul arat al solurilor.


ANEXA Nr. 5


Oficiile Judeţene pentru Studii Pedologice şi Agrochimice

┌────┬───────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────┬──────┬──────────────
─┐
│Nr. │ Denumire │ Oraş de reşedinţă │ Adresă │ Cod │ TELEFON │
│crt.│ │ │ │poştal│ │
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 1 │OJSPA ALBA │ Alba Iulia │ St. Moţilor 108- │ 2500 │0258/826633 │
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 2 │OJSPA ARAD │ Arad │ Str. Cloşca 6A │ 2900 │0257/228485 Fax│
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 3 │OJSPA ARGEŞ │ Piteşti │ Str. Libertăţii 32 │ 0300 │0248/634591 Fax│
│ │ │ │ │ │0248/633692 │
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 4 │OJSPA BACĂU │ Bacău │ Str. G. Bacovia 20 │ 5500 │0234/514730 │
│ │ │ │ │ │0234/447025 │
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 5 │OJSPA BIHOR │ Oradea │ Str. Aradului 5 │ 3700 │0259/447025 Fax│
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 6 │OJSPA BOTOŞANI │ Botoşani │ Str. Trandafirului 2 │ 6800 │0231/584090 Fax│
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 7 │OJSPA BRAŞOV │ Braşov │ Feldioarei │ 2200 │0268/441332 │
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 8 │OJSPA BRĂILA │ Brăila │ Şos. Râmnicul Sărat 129 │ 6100 │0239/612080 │
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 9 │OJSPA BUZĂU │ Buzău │ Str. Lt. Gh. Iacob 2 │ 5100 │0238/412211 │
│ │ │ │ │ │0238/412211 │
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 10 │OJSPA CĂLĂRAŞI │ Călăraşi │ Bucureşti 26 │ 8500 │0242/321436 │
│ │ │ │ │ │0242/321023 │
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 11 │OJSPA CLUJ │ Cluj Napoca │ Str. Fagului 1 │ 3400 │0264/144237 │
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 12 │OJSPA CONSTANŢA│ Constanţa │Str. Revoluţiei 22 dec. 1989│ 8700 │0241/617043 │
│ │ │ │ 17-18 │ │0241/618962 │
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 13 │OJSPA DÂMBOVIŢA│ Târgovişte │ Str. T. Vladimirescu 175 │ 0200 │0245/634062 │
│ │ │ │ │ │0245/217143 Fax│
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 14 │OJSPA DOLJ │ Craiova │ N. Romanescu 35 A │ 2200 │0251/428313 │
│ │ │ │ │ │0251/427846 │
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 15 │OJSPA GALAŢI │ Galaţi │ Str. Ştiinţei 97 │ 6200 │0236/416465 Fax│
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 16 │OJSPA GIURGIU │ Bucureşti │ Şos. Afumaţi 11 SAI │ │2403540 Fax │
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 17 │OJSPA GORJ │ Tg. Jiu │ Calea Bucureşti 75 │ 1400 │0253/214858 Fax│
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 18 │OJSPA HARGHITA │ Miercurea Ciuc │ Str. Progresului 16 │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 19 │OJSPA HUNEDOARA│ Deva │ Str. Aurel Vlaicu 25 │ 2700 │0254/217062 Fax│
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 20 │OJSPA IALOMIŢA │ Slobozia │ Str. Lacului 12 │ 8400 │0243/232793 │
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 21 │OJSPA IAŞI │ Iaşi │ Str. Dumbrava Roşie │ 6600 │0232/140008 │
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 22 │OJSPA MARAMUREŞ│ Baia Mare │ Str. Cosmonauţilor 3 │ 4800 │0262/430864 │
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 23 │OJSPA MUREŞ │ Sângeorgiu │ Str. Principală 1225 │ 4828 │0265/120196 │
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 24 │OJSPA MEHEDINŢI│Drobeta Turnu-Severin│ Str. Crişan 87 │ 1500 │0252/311986 │
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 25 │OJSPA NEAMŢ │ Piatra Neamţ │ Al. Tiparului 10 bis │ 5600 │0233/227571 Fax│
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 26 │OJSPA OLT │ Scorniceşti │ Str. Pompierilor 10 │ 0538 │0249/460301 │
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 27 │OJSPA PRAHOVA │ Ploieşti │ Str. Aurel Vlaicu 3 │ 2000 │0244/126218 │
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 28 │OJSPA SATU MARE│ Satu Mare │ Str. Lăcrămioarei 37 │ 3900 │0261/717976 │
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 29 │OJSPA SĂLAJ │ Zalău │ Str. Tipografilor 7 │ 4700 │0260/620113 │
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 30 │OJSPA SIBIU │ Cisnădie │ Str. Someşului 49 │ │0269/212243 │
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 31 │OJSPA SUCEAVA │ Suceava │ Bd. 1 decembrie 1981, 15 │ 5800 │0230/215792 │
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 32 │OJSPA TIMIŞ │ Timişoara │ Str. G-ral Dragalina 9 │ 1900 │0256/204450 │
│ │ │ │ │ │0256/192117 │
│ │ │ │ │ │0256/191626 Fax│
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 33 │OJSPA TELEORMAN│ Alexandria │ Str. Dunării Nr. 2 │ 0700 │0247/209388 │
│ │ │ │ │ │0247/318141 │
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 34 │TULCEA │ Tulcea │ Str. Mircea Vodă 63 │ 8800 │0240/525840 │
│ │ │ │ │ │0240/517638 │
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 35 │VASLUI │ Vaslui │ Str. Călugăreni 124 │ 6500 │0235/312140 │
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 36 │VÂLCEA │ Rm. Vâlcea │ Str. Oituz 7 │ 1000 │0250/749652 │
├────┼───────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────
─┤
│ 37 │VRANCEA │ Focşani │ Republicii 7 │ 5300 │0237/626465 │
└────┴───────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────┴──────┴──────────────
─┘
ANEXA Nr. 6


Consumurile (exporturile) medii de elemente nutritive din sol pentru
formarea recoltelor (kg de elemente nutritive/tona de recoltă
principală şi cantitatea corespunzătoare de recoltă secundară)

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────
─────────┐
│ │Elementele nutritive
(substanţe│
│ │ active
convenţionale) │
│ Specificarea culturilor
├──────────┬──────────┬─────────┤
│ │ N │ P2O5 │
K2O │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼
─────────┤
│Grâu de toamnă boabe : paie -> 1 : 1.3 │ 26.5 │ 13.7 │
16.4 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼
─────────┤
│Orz şi orzoaică boabe : paie -> 1 : 1 │ 23.0 │ 10.8 │
22.3 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼
─────────┤
│Secară boabe : paie -> 1 : 1.5 │ 27.5 │ 9.4 │
26.8 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼
─────────┤
│Ovăz boabe : paie -> 1 : 1.5 │ 28.5 │ 11.0 │
31.2 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼
─────────┤
│Porumb boabe boabe : tulpini -> 1 : 1.6 │ 27.5 │ 12.5 │
16.5 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼
─────────┤
│Porumb pentru siloz plante întregi cu ştiuleţi │ 6.5 │ 3.0 │
5.5 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼
─────────┤
│Sfeclă de zahăr rădăcini : frunze şi colete -> 1 : 1│ 4.9 │ 2.0 │
6.0 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼
─────────┤
│Sfeclă furajeră rădăcini : frunze -> 1 : 0.5 │ 3.8 │ 1.7 │
7.9 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼
─────────┤
│Cartofi tuberculi : vreji -> 1 : 0.5 │ 5.2 │ 2.7 │
7.5 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼
─────────┤
│Floarea soarelui seminţe : tulpini -> 1 : 3 │ 36.5 │ 17.5 │
50.0 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼
─────────┤
│Rapiţă pentru ulei seminţe : tulpini -> 1 : 3 │ 51.5 │ 36.0 │
44.0 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼
─────────┤
│In pentru seminţe seminţe : tulpini -> 1 : 3 │ 59.0 │ 17.3 │
72.0 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼
─────────┤
│Fasole boabe boabe : vreji -> 1 : 1.5 │ 59.5* │ 13.4 │
25.0 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼
─────────┤
│Mazăre boabe boabe : vreji -> 1 : 1.5 │ 61.0* │ 16.6 │
28.0 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼
─────────┤
│Soia boabe : vreji -> 1 : 1.5 │ 70.0* │ 22.5 │
34.0 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼
─────────┤
│In pentru fuior tulpini │ 11.0 │ 7.0 │
13.0 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼
─────────┤
│Cânepă tulpini │ 10.0 │ 8.5 │
17.5 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼
─────────┤
│Lucernă masă verde la începutul înfloririi │ 8.0* │ 1.6 │
6.5 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼
─────────┤
│Trifoi roşu masă verde la începutul înfloririi │ 6.5* │ 1.5 │
5.5 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼
─────────┤
│Iarbă de pajişti naturale │ 6.5 │ 1.4 │
4.5 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼
─────────┤
│Golomăţ masă verde │ 6.0 │ 1.7 │
8.3 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼
─────────┤
│Borceag masă verde │ 6.5* │ 2.4 │
5.5 │
│(ovăz+măzăriche) │ │ │

├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼
─────────┤
│Porumb masă verde │ 3.0 │ 1.7 │
4.5 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼
─────────┤
│Fân de lucernă începutul înfloririi │ 32.0* │ 6.4 │
22.0 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼
─────────┤
│Fân de trifoi roşu începutul înfloririi │ 26.0* │ 6.0 │
21.0 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼
─────────┤
│Fân de pajişte naturală - │ 24.0 │ 5.6 │
18.0 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼
─────────┤
│Fân de graminee perene cultivate - │ 23.0 │ 6.5 │
28.0 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼
─────────┤
│Fân de Bborceag (ovăz+măzăriche) - │ 25.0* │ 8.0 │
20.0 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼
─────────┤
│Fân de lucernă în - │ 26.0* │ 6.0 │
20.0 │
│amestec cu raigras │ │ │

├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼
─────────┤
│Mere Fructe │ 1.6 │ 0.5 │
2.0 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼
─────────┤
│Struguri de vin - │ 6.5 │ 1.6 │
5.5 │
│(+producţia secundară) │ │ │

├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼
─────────┤
│Tomate fructe │ 2.9 │ 1.0 │
4.5 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼
─────────┤
│Varză de toamnă căpăţâni │ 3.5 │ 1.2 │
4.0 │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┴
─────────┘

*) În cea mai mare parte provine din simbioza cu microorganismele fixatoare de azot.


ANEXA Nr. 7


CALENDARUL DE INTERDICŢIE PENTRU ÎMPRĂŞTIEREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR




IMAGINE





IMAGINE


Data apariţiei primei zile de îngheţ




IMAGINE


Data ultimului îngheţ


ANEXA Nr. 8


Tabel 1
Producţia zilnică şi anuală de elemente nutritive, în dejecţii
de animale crescute în sistem intensiv

┌──────────────────┬─────────┬──────────────────────────────┬─────────────────────────────┐
│ │ │Conţinutul zilnic de nutrienţi│Conţinutul anual de nutrienţi│
│ │Greutatea├─────────┬─────────┬──────────┼─────────┬──────────┬────────┤
│ Specia │ kg │ N │ P │ K │ N │ P │ K │
│ │ ├─────────┴─────────┴──────────┼─────────┴──────────┴────────┤
│ │ │ kg/zi │ kg/an │
├──────────────────┼─────────┼─────────┬─────────┬──────────┼─────────┬──────────┬────────┤
│Viţei sugari │ 0-50 │ 0,054 │ 0,010 │ 0,038 │ 20 │ 4 │ 14 │
├──────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Viţei (0,3-1 an) │ 50-250 │ 0,222 │ 0,040 │ 0,148 │ 81 │ 15 │ 54 │
├──────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Bovine (1-2 ani) │ 250-600 │ 0,165 │ 0,054 │ 0,118 │ 55 │ 20 │ 43 │
├──────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Vaci de lapte │ > 400 │ 0,096 │ 0,014 │ 0,071 │ 35 │ 5 │ 26 │
├──────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Porci │ 98 │ 0,036 │ 0,012 │ 0,022 │ 13 │ 4 │ 8 │
├──────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Porci la îngrăşat │ 68 │ 0,031 │ 0,010 │ 0,020 │ 11 │ 4 │ 7 │
├──────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Porci la îngrăşat │ 90 │ 0,041 │ 0,014 │ 0,027 │ 15 │ 5 │ 10 │
├──────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Scroafe gestante │ 125 │ 0,028 │ 0,010 │ 0,018 │ 10 │ 4 │ 7 │
├──────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Scroafe cu purcei │ 170 │ 0,104 │ 0,035 │ 0,068 │ 38 │ 13 │ 25 │
├──────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Vieri │ 160 │ 0,035 │ 0,012 │ 0,023 │ 13 │ 4 │ 8 │
├──────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Oi │ 45 │ 0,020 │ 0,003 │ 0,015 │ 7 │ 1 │ 5 │
├──────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Păsări reproducţie│ 1,8 │ 0,001 │ 0,0005 │ 0,0005 │ 0,36 │ 0,18 │ 0,18 │
├──────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Păsări îngrăşat │ 0,9 │ 0,001 │ 0,0002 │ 0,0003 │ 0,36 │ 0,07 │ 0,10 │
├──────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Cai │ 450 │ 0,123 │ 0,021 │ 0,077 │ 45 │ 8 │ 28 │
└──────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────────┴─────────┴──────────┴────────┘

Tabel 2
Încărcătura de animale per ha ce corespunde unor doze anuale de
azot de 210 kg/ha şi 170 kg/ha

┌──────────────────────────┬─────────┬────────────────────┬────────────────────┐
│ │ │În cazul aplicării a│În cazul aplicării a│
│ Specia │Greutatea│ 210 kg N/ha │ 170 N kg/ha │
│ │ ├────────┬───────────┼────────┬───────────┤
│ │ │intensiv│gospodăresc│intensiv│gospodăresc│
├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Viţei sugari │ 0-50 │ 10,5 │ 13,6 │ 8,5 │ 11,0 │
├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Viţei (0,3-1 an) │ 50-250 │ 2,6 │ 3,4 │ 2,1 │ 2,7 │
├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Bovine (1-2 ani) │ 250-600 │ 3,8 │ 4,9 │ 3,1 │ 4,0 │
├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Vaci de lapte │ > 400 │ 6 │ 7,8 │ 4,9 │ 6,4 │
├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Porci │ 98 │ 16,1 │ 20,9 │ 13 │ 16,9 │
├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Porci la îngrăşat │ 68 │ 19 │ 24,7 │ 15,4 │ 20,0 │
├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Porci la îngrăşat │ 90 │ 14 │ 18,2 │ 11,3 │ 14,7 │
├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Scroafe gestante │ 125 │ 21 │ 27,3 │ 17 │ 22,1 │
├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Scroafe cu purcei │ 170 │ 5,5 │ 7,1 │ 4,5 │ 5,8 │
├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Vieri │ 160 │ 16,1 │ 20,9 │ 13 │ 16,9 │
├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Oi │ 45 │ 30 │ 39 │ 24,2 │ 31,4 │
├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Păsări reproducţie │ 1,8 │ 583 │ 758 │ 472 │ 613 │
├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Păsări îngrăşate │ 0,9 │ 583 │ 758 │ 472 │ 613 │
├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Cai │ 450 │ 4,7 │ 6,1 │ 3,8 │ 4,9 │
└──────────────────────────┴─────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┘

Tabel 3
Suprafaţa de teren în (ha) necesară pentru un animal crescut
în sistem intensiv sau gospodăresc

┌──────────────────────────┬─────────┬────────────────────┬────────────────────┐
│ │ │În cazul aplicării a│În cazul aplicării a│
│ Specia │Greutatea│ 210 kg N/ha │ 170 N kg/ha │
│ │ ├────────┬───────────┼────────┬───────────┤
│ │ │intensiv│gospodăresc│intensiv│gospodăresc│
├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Viţei sugari │ 0-50 │ 0,0952 │ 0,0735 │ 0,1176 │ 0,0904 │
├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Viţei (0,3-1 an) │ 50-250 │ 0,3846 │ 0,2958 │ 0,4761 │ 0,3662 │
├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Bovine (1-2 ani) │ 250-600 │ 0,2631 │ 0,2024 │ 0,3225 │ 0,2480 │
├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Vaci de lapte │ > 400 │ 0,1667 │ 0,1282 │ 0,2040 │ 0,1569 │
├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Porci │ 98 │ 0,0621 │ 0,0478 │ 0,0769 │ 0,0591 │
├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Porci la îngrăşat │ 68 │ 0,0526 │ 0,0404 │ 0,0649 │ 0,0499 │
├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Porci la îngrăşat │ 90 │ 0,0714 │ 0,0549 │ 0,0885 │ 0,0680 │
├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Scroafe gestante │ 125 │ 0,0476 │ 0,0366 │ 0,0588 │ 0,0452 │
├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Scroafe cu purcei │ 170 │ 0,1818 │ 0,1398 │ 0,2222 │ 0,1709 │
├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Vieri │ 160 │ 0,0621 │ 0,0478 │ 0,0769 │ 0,0591 │
├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Oi │ 45 │ 0,0333 │ 0,0256 │ 0,0413 │ 0,0317 │
├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Păsări reproducţie │ 1,8 │ 0,0017 │ 0,0013 │ 0,0021 │ 0,0016 │
├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Păsări îngrăşat │ 0,9 │ 0,0017 │ 0,0013 │ 0,0021 │ 0,0016 │
├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Cai │ 450 │ 0,2127 │ 0,1636 │ 0,2631 │ 0,2023 │
└──────────────────────────┴─────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┘

ANEXA Nr. 9


Tabel 1
Aporturi medii totale de nutrienţi majori cu îngrăşămintele naturale
(kg element sau substanţă activă/tonă) (Vintilă, 1983, Răuţă şi Dumitru,
1986; Dumitru, 1986, citaţi de Borlan ş.a., 1994)

┌────────────────────────────┬──────────────────┬──────────┬─────────┬─────────┐
│ Provenienţă │Substanţă organică│ N │ P2O5 │ K2O │
│ │ uscată │ │ │ │
├────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │
├────────────────────────────┴──────────────────┴──────────┴─────────┴─────────┤
│a) Gunoi semifermentat cu aşternut de paie şi resturi de furaje fibroase │
├────────────────────────────┬──────────────────┬──────────┬─────────┬─────────┤
│Rumegătoare mari │ 220 │ 4,5 │ 2,5 │ 5,0 │
├────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│Rumegătoare mici │ 250 │ 7,0 │ 2,8 │ 6,0 │
├────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│Cabaline │ 250 │ 6,0 │ 3,0 │ 5,0 │
├────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│Porcine │ 210 │ 5,5 │ 4,0 │ 4,5 │
├────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│Păsări │ 80 │ 6,0 │ 5,0 │ 2,0 │
├────────────────────────────┴──────────────────┴──────────┴─────────┴─────────┤
│b) Îngrăşăminte fluide sub formă de suspensii (tulbureală) │
├────────────────────────────┬──────────────────┬──────────┬─────────┬─────────┤
│Rumegătoare mari │ 40 │ 3,0 │ 1,0 │ 3,0 │
├────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│Porcine │ 40 │ 4,0 │ 2,0 │ 2,0 │
├────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│Păsări │ 80 │ 6,0 │ 5,0 │ 2,0 │
├────────────────────────────┴──────────────────┴──────────┴─────────┴─────────┤
│c) Urină nefermentată │
├────────────────────────────┬──────────────────┬──────────┬─────────┬─────────┤
│Rumegătoare mari │ 80 │ 7,5 │ 0,1 │ 16,0 │
├────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│Cabaline │ 90 │ 13,5 │ 0,1 │ 12,5 │
├────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│Porcine │ 30 │ 4,0 │ 1,0 │ 5,0 │
├────────────────────────────┴──────────────────┴──────────┴─────────┴─────────┤
│d) Dejecţii solide nefermentate │
├────────────────────────────┬──────────────────┬──────────┬─────────┬─────────┤
│Rumegătoare mari │ 160 │ 5,0 │ 2,0 │ 2,0 │
├────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│Rumegătoare mici │ 300 │ 7,5 │ 4,3 │ 3,8 │
├────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│Cabaline │ 240 │ 5,8 │ 2,9 │ 6,2 │
├────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│Porcine │ 290 │ 6,8 │ 6,5 │ 3,0 │
├────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│Păsări │ 260 │ 14,5 │ 11,5 │ 6,0 │
├────────────────────────────┴──────────────────┴──────────┴─────────┴─────────┤
│e) must de bălegar (platformă de gunoi) │
├────────────────────────────┬──────────────────┬──────────┬─────────┬─────────┤
│Rumegătoare mari şi cabaline│ 50 │ 1,5 │ 0,6 │ 3,0 │
├────────────────────────────┴──────────────────┴──────────┴─────────┴─────────┤
│f) Nămol din paturile de uscare din crescătoriile de porci │
├────────────────────────────┬──────────────────┬──────────┬─────────┬─────────┤
│Porcine │ 190 │ 6,5 │ 3,5 │ 0,8 │
├────────────────────────────┴──────────────────┴──────────┴─────────┴─────────┤
│g) Compost cu nămol din paturi de uscare şi resturi vegetale celulozice │
├────────────────────────────┬──────────────────┬──────────┬─────────┬─────────┤
│Porcine │ 400 │ 9,0 │ 8,5 │ 4,0 │
└────────────────────────────┴──────────────────┴──────────┴─────────┴─────────┘

Tabel 2
Doze de gunoi de grajd recomandate pentru aplicare anuală în sol (t/ha)

┌───────────────────────┬───────────────┬───────────────────────┬─────────────────────┬───────
──────────────┐
│ │ │ Zona de stepă │ Zona de silvostepă │ Zona
forestieră │
│ │ Gradul de
├───────────────────────┴─────────────────────┴─────────────────────┤
│ Cultura │ fermentare │ Textura solului

│ │
├──────┬────────┬───────┬──────┬────────┬─────┬──────┬────────┬─────┤
│ │ │uşoară│mijlocie│ grea │uşoară│mijlocie│grea
│uşoară│mijlocie│grea │
├───────────────────────┼───────────────┼──────┼────────┼───────┼──────┼────────┼─────┼──────┼
────────┼─────┤
│Cereale păioase │Puţin fermentat│15-20 │ 20-25 │ 25-30 │20-25 │ 25-30 │30-35│20-25 │
30-35 │30-35│
│ │---------------------------------------------------------------------
--------------│
│ │Bine fermentat │ 10 │ 10-15 │ 15-20 │10-15 │ 15-20 │20-25│10-15 │
15-20 │20-25│
├───────────────────────┼───────────────┼──────┼────────┼───────┼──────┼────────┼─────┼──────┼
────────┼─────┤
│Porumb │Puţin fermentat│20-25 │ 25-30 │ 30-35 │25-30 │ 30-35 │35-40│25-30 │
30-35 │35-40│
│ │---------------------------------------------------------------------
--------------│
│ │Bine fermentat │10-15 │ 15-20 │ 20-25 │15-20 │ 20-25 │25-30│15-20 │
20-25 │25-30│
├───────────────────────┼───────────────┼──────┼────────┼───────┼──────┼────────┼─────┼──────┼
────────┼─────┤
│Plante tehnice │Puţin fermentat│25-30 │ 30-35 │ 35-40 │30-35 │ 40 │30-35│35-40 │
35-40 │35-40│
│ │---------------------------------------------------------------------
--------------│
│ │Bine fermnetat │20-25 │ 25-30 │ 25-30 │20-25 │ 30 │25-30│25-30 │
25-30 │25-30│
├───────────────────────┼───────────────┼──────┼────────┼───────┼──────┼────────┼─────┼──────┼
────────┼─────┤
│Culturi legumicole │Bine fermentat │30-40 │ 35-40 │ 40 │30-35 │ 30-40 │35-40│30-35 │
30-35 │35-40│
├───────────────────────┼───────────────┼──────┼────────┼───────┼──────┼────────┼─────┼──────┼
────────┼─────┤
│Pomi pe rod │Bine fermentat │ 30 │ 35-40 │ 40 │30-35 │ 30-40 │35-40│30-35 │
30-35 │ 40 │
├───────────────────────┼───────────────┼──────┼────────┼───────┼──────┼────────┼─────┼──────┼
────────┼─────┤
│Viţă de vie neviguroasă│Bine fermentat │ 20 │ 20-30 │ 30-35 │20-25 │ 25-30 │30-35│30-35 │
30-35 │35-40│
├───────────────────────┼───────────────┼──────┼────────┼───────┼──────┼────────┼─────┼──────┼
────────┼─────┤
│Viţa de vie viguroasă │Bine fermentat │ 30 │ 30-35 │ 30-35 │30-35 │ 35-40 │ 40 │30-35 │
35-40 │ 40 │
└───────────────────────┴───────────────┴──────┴────────┴───────┴──────┴────────┴─────┴──────┴
────────┴─────┘

Tabel 3
Coeficienţi de utilizare (%) a azotului, fosforului şi potasiului
din gunoiul de grajd (cu aşternut)

┌────────────────────┬──────────────────┬────────────────────┬─────────────────┐
│Anul │ N │ P2O5 │ K2O │
├────────────────────┼──────────────────┼────────────────────┼─────────────────┤
│Anul 1 │ 0,35 │ 0,45 │ 0,65 │
├────────────────────┼──────────────────┼────────────────────┼─────────────────┤
│Anul 2 │ 0,25 │ 0,15 │ 0,15 │
├────────────────────┼──────────────────┼────────────────────┼─────────────────┤
│Anul 3 │ 0,10 │ 0,05 │ 0,00 │
├────────────────────┼──────────────────┼────────────────────┼─────────────────┤
│Efect total │ 0,70 │ 0,65 │ 0,80 │
└────────────────────┴──────────────────┴────────────────────┴─────────────────┘

Tabel 4
Coeficienţii de valorificare (%) a diferitelor îngrăşăminte naturale,
în funcţie de raportul C: N (Borlan ş.a., 1994)

┌────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┬─────────────────────────
────┐
│ │ │Ani de la încorporarea în
sol│
│ Tip de îngrăşământ │Raport
C:N├─────────┬─────────┬─────────┤
│ │ │ 1 │ 2 │ 3

├────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────
────┤
│Gunoi de grajd semifermentat │ 28,0 │ 35-40 │ 15-20 │ 10-
15 │
├────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────
────┤
│Gunoi de grajd nefermentat (dejecţii bovine şi cabaline)│ 15,0 │ 60-65 │ 15-20 │ 5-
10 │
├────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────
────┤
│Dejecţii proaspete de porc │ 16,0 │ 60-65 │ 20-25 │ 0-
10 │
├────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────
────┤
│Dejecţii proaspete de păsări │ 8,5 │ 80-85 │ 5-10 │

├────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────
────┤
│Nămol decantare porcine │ 15,5 │ 70-75 │ 15-20 │

├────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────
────┤
│Nămol decantare păsări │ 5,9 │ 85-90 │ 5-10 │

├────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┴─────
────┤
│Tulbureală │ │ 50-65 │ 20-40

└────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴─────────┴───────────────
────┘

Tabel 5
Valori absolute şi relative privind utilizarea elementelor nutritive din
gunoi de grajd semifermentat pe aşternut de paie, provenit de la
rumegătoare mari, având 0,4% N, 25% P2O5 şi 0,5% K2O

┌─────────────────────────────┬─────────────────────────────┬─────────────────────────────────
─────────┐
│ │Coeficienţi de utilizare (%) │Kg element sau substanţă
activă/tonă gunoi│
│Substanţe nutritive
eficiente├──────┬──────┬──────┬────────┼──────────┬─────────┬─────────┬───────────┤
│ │Anul 1│Anul 2│Anul 3│Total pe│ Anul 1 │ Anul 2 │ Anul 3 │
Total pe │
│ │ │ │ │trei ani│ │ │ │
trei ani │
├─────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──
─────────┤
│Azot (N) │ 33 │ 20 │ 15 │ 68 │ 1,3 │ 0,8 │ 0,6 │
2,7 │
├─────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──
─────────┤
│Fosfor (P2O5) │ 35 │ 22 │ 8 │ 65 │ 0,8 │ 0,6 │ 0,2 │
1,6 │
├─────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──
─────────┤
│Potasiu (K2O) │ 50 │ 25 │ 17 │ 92 │ 2,5 │ 1,3 │ 0,8 │
4,6 │
└─────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴────────┴──────────┴─────────┴─────────┴──
─────────┘

Tabel 6
Determinarea necesarului de fertilizare cu fosfor şi potasiu
pe baza exporturilor de elemente

┌──────────────────────────────┬─────────────────────┬───────────────────────────────────┐
│ │ P2O5 │ K2O │
│Gradul de asigurare al solului├─────────────────────┼─────────────┬─────────────────────┤
│ │Toate tipurile de sol│Soluri uşoare│Soluri medii şi grele│
├──────────────────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────────────────┤
│Foarte scăzut │ E + 0,9 * E │ E + 0,5 * E │ E + 1,0 * E │
├──────────────────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────────────────┤
│Scăzut │ E + 0,4 * E │E + 0,25 * E │ E + 0,5 * E │
├──────────────────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────────────────┤
│Mijlociu │ E │ E │ E │
├──────────────────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────────────────┤
│Ridicat │ 0,5E │ 0,5E │ 0,5E │
├──────────────────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────────────────┤
│Foarte ridicat │ 0 │ 0 │ 0 │
└──────────────────────────────┴─────────────────────┴─────────────┴─────────────────────┘

E - exportul de nutrienţi în kg/ha


Tabel 7
Semnificaţia agrochimică a conţinuturilor de forme mobile de fosfor şi
potasiu extractibile în soluţie tamponată de acetat-lactat de amoniu
la pH 3,75, în funcţie de textura solului (Borlan ş.a., 1997)

┌───────────────────┬─────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┐
│ │ P(AL) │ K(AL) │
│ │ (ppm P) │ (ppm K) │
│Gradul de asigurare├─────────────────────┼──────────────┬────────────────┬──────────────┤
│ al solului │Toate tipurile de sol│Soluri uşoare*│ Soluri medii** │Soluri grele**│
│ │ │ nisipoase şi │argilo-nisipoase│argilo-lutoase│
│ │ │ lutoase │ şi lutoase │ şi argiloase │
├───────────────────┼─────────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────┤
│Foarte scăzut │ < 8 │ < 50 │ < 66 │ < 80 │
├───────────────────┼─────────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────┤
│Scăzut │ 8-18 │ 50-100 │ 66-132 │ 80-160 │
├───────────────────┼─────────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────┤
│Mijlociu │ 18-36 │ 100-150 │ 132-200 │ 160-240 │
├───────────────────┼─────────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────┤
│Ridicat │ 36-72 │ 150-200 │ 200-265 │ 240-320 │
├───────────────────┼─────────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────┤
│Foarte ridicat │ > 72 │ > 200 │ > 265 │ > 320 │
└───────────────────┴─────────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────┘

*) Valorile interioare pentru solurile nisipoase, cele superioare pentru solurile luto-nisipoase.
**) Valorile inferioare pentru condiţii locale bune, cele superioare pentru condiţii locale nefavorabile
(condiţii locale = factorii fizico-chimici şi biologici din sol în legătură cu mobilizare, acumularea reţinerea
de nutrienţi şi regimul de nutriţie).


ANEXA Nr. 10


PLAN DE FERTILIZARE - AN AGRICOL ....................

┌───────┬─────────┬───────┬───────┬────────┬─────────────────────────────┬────────────────────
──┬─────────────────────────────────────┬──────────┐
│ │ │ │ │ │ │
│ RECOMANDĂRI DE FERTILIZARE │ │
│ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┬───────────┤ │
│Parcela│ │ │ │ │ Analiza solului │Necesarul de
nutrienţi│Îngrăşământ natural t/ha*│Îngrăşământ│ │
│ sau │Suprafaţa│Cultura│Cultura│Recolta │ │pentru cultură,
kg/ha │a) efect remanent │mineral kg │ │
│grupul │ ha │premer-│anuală │scontată│ │
│(anul 1-3) │ sa/ha** │Observaţii│
│ de │ │gătoare│ │ t/ha │ │
│b) anul curent │ │ │
│parcele│ │ │ │
├───┬──┬──────┬───────┬───────┼───────┬──────┬───────┼────────┬────────┬───────┼──┬────┬───┤

│ │ │ │ │ │pH │V,│Humus,│ PAL, │ KAL │ N │ P2O5 │ K2O
│ N │ P2O5 │ K2O │N │P2O5│K2O│ │
│ │ │ │ │ │H2O│% │ % │mg P/kg│mg K/kg│ │ │
│ kg/ha │ kg/ha │ kg/ha │ │ │ │ │
├───────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼───┼──┼──────┼───────┼───────┼───────┼──────┼─────
──┼────────┼────────┼───────┼──┼────┼───┼──────────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │ 13
│ 14 │ 15 │ 16 │17│ 18 │19 │ 20 │
├───────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼───┼──┼──────┼───────┼───────┼───────┼──────┼─────
──┼────────┼────────┼───────┼──┼────┼───┼──────────┤
│Nr. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│a) │a) │a) │ │ │ │ │
│parce- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────┼────────┼───────┼──┼────┼───┤ │
│lei ca-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│b) │b) │b) │ │ │ │ │
│dastra-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────┼────────┼───────┼──┼────┼───┤ │
│le. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│b) │b) │b) │ │ │ │ │
│loca- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────┼────────┼───────┼──┼────┼───┤ │
│lizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│T= │T= │T= │T=│T= │T= │ │
├───────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼───┼──┼──────┼───────┼───────┼───────┼──────┼─────
──┼────────┼────────┼───────┼──┼────┼───┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼───┼──┼──────┼───────┼───────┼───────┼──────┼─────
──┼────────┼────────┼───────┼──┼────┼───┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
└───────┴─────────┴───────┴───────┴────────┴───┴──┴──────┴───────┴───────┴───────┴──────┴─────
──┴────────┴────────┴───────┴──┴────┴───┴──────────┘

Coloanele 1-5 se completează cu datele referitoare la câmpul cultivat indicând recolta scontată
Coloanele 6-10 se completează folosind datele din ultimul studiu agrochimie (nu mai vechi de 4 ani)
Coloanele 11-13 se completează cu cantităţile de nutrienţi exportaţi cu recolta scontată prin înmulţirea consumurilor
specifice din tabelul 1 cu recolta scontată.
În cazul fosforului şi potasiului necesarul astfel estimat se corectează în funcţie de starea agrochimică a solului (tab. 8)
conform tabelului 7.
Coloanele 14-16 se completează cu cantităţile eficiente de N, P2O5 şi K2O din îngrăşământul organic aplicat în anul în
curs (eventual aplicat în mai multe reprize) şi din efectul remanent al celui încorporat în ultimii trei ani, ţinând cont de
coeficienţii de valorificare din tabelele 5 şi 6, de cantitatea maximă de N, permisă de normativele de protecţie a mediului,
de principiile unei fertilizări raţionale (1/2 - 1/3 din necesarul de N al culturii), precum şi de restricţii tehnologice. A se
vedea datele orientative de aplicare din tabelul 4.


*) Cantităţile brute de îngrăşăminte naturale se consemnează într-o fişă aparte de gestionare a
acestora (natura acestora, provenienţa, modul de aplicare, momentul aplicării după dispunerea pe teren,
etc.)
Necesarul de îngrăşăminte minerale (coloanele 17-19) se calculează, astfel:
Pentru culturile fertilizate cu îngrăşământ natural (direct sau în remanenţă) este necesar să se scadă
cantităţile eficiente de nutrienţi aduse de acesta (coloanele 14-16) din necesarul de nutrienţi pentru
cultura respectivă (coloanele corespunzătoare 11-13). Din rezultatul obţinut în cazul azotului se deduc
suplimentar următoarele aporturi: cantitatea disponibilizată anual în sol prin mineralizarea humusului
(N(s) calculat cu formula (12) sau estimat din tabelul 2), N rămas după o premergătoare leguminoasă
(N(L) calculat cu formula 13), azotul rezidual după alte premergătoare (N(rez) calculat cu formula 14). La
doza de azot obţinută după corecţiile menţionate se poate adăuga o cantitate corespunzătoare azotului
din resturile vegetale rămase pe teren de la premergătoare, dacă acestea sunt importante cantitativ
(N(IV) calculat cu formula 14). În final, doza de N estimată ca mai sus se corectează cu coeficientul de
utilizare a azotului din îngrăşământul chimic care în medie este de 50-60% pentru solurile cu textură
lutoasă şi lutoargiloasă. Dacă se aplică fracţionat se menţionează cantităţile la fiecare aplicare.
**) Doza brută de îngrăşământ mineral se calculează prin împărţire dozei de substanţă activă D(sa) la
conţinutul procentual de substanţă activă din îngrăşământul disponibil în unitate (E%), Doza brută =
D(sa)/E% = D(sa) * 100/E
În coloana 20 - Observaţii, se pot trece momentele planificate pentru aplicarea îngrăşămintelor
precum şi alte aspecte nemenţionate în cadrul rubricilor.


ANEXA Nr. 11


FIŞA FERMEI, EXPLOATAŢIEI AGRICOLE, PROPRIETĂŢII

┌─────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┐
│COMUNA │COŞEŞTI │
├─────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│Ferma, exploataţia agricolă, proprietar │JUGĂNARU ŞT. GHEORGHE │
├─────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│Suprafaţa de teren agricol; ha total din care: │1,63 │
├─────────────────┬───────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│ │arabil │0,36 │
│ ├───────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│pe categorii de │păşuni │- │
│folosinţă ├───────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│ │fâneţe │0,64 │
│ ├───────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│ │vii │- │
│ ├───────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│ │livezi │0,63 │
├─────────────────┴───────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│Număr de parcele în care se află dispersată suprafaţa│3 │
│de teren agricol │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│Tipul fermei, exploataţiei, proprietăţii │Vegetală, creşterea animalelor etc.│
├─────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│Gama de culturi agricole utilizate │- porumb bob │
│ │- fâneţe │
│ │- livadă clasică de măr + fâneţe │
├─────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│Specii de animale crescute │- bovine │
│ │- ovine │
│ │- porcine │
│ │- cabaline │
│ │- păsări │
└─────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────┘

FIŞA DE DESCRIERE A ŞEPTELULUI FERMEI, EXPLOATAŢIEI AGRICOLE, PROPRIETĂŢII

┌──────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│COMUNA │COŞEŞTI │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Ferma, exploataţia agricolă, proprietar │JUGĂNARU ŞT. GHEORGHE │
├──────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────┤
│SPECII DE ANIMALE CARE CONSTITUIE ŞEPTELUL │
├────────────────────────┬─────────────────────┬───────────────────────────────┤
│Bovine adulte; │ │2 │
├────────────────────────┤ ├───────────────────────────────┤
│Bovine tinere │ │- │
├────────────────────────┤ ├───────────────────────────────┤
│Ovine + caprine │ │7 │
├────────────────────────┤numărul ├───────────────────────────────┤
│Porcine │ │9 │
├────────────────────────┤ ├───────────────────────────────┤
│Cabaline │ │2 │
├────────────────────────┤ ├───────────────────────────────┤
│Păsări │ │20 │
├────────────────────────┴─────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Sistemul de creştere a animalelor şi păsărilor│gospodăresc │
└──────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────┘

FIŞA DE CALCUL A CANTITĂŢII DE DEJECŢII PROVENITE DE LA
ŞEPTELUL FERMEI, EXPLOATAŢIEI AGRICOLE, PROPRIETĂŢII

┌───────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────
─────┐
│COMUNA │COŞEŞTI

├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────
─────┤
│Ferma, exploataţia agricolă, proprietar │JUGANĂRU ŞT. GHEORGHE

└───────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────
─────┘
┌───────────────┬───────┬──────────────────┬────────────────┬─────────────────────────────────
─────┐
│ │ │ Cantitatea de │ Cantitatea │ din care:

│ Specia │Numărul│dejecţii rezultată│ totală de
├──────────────────┬───────────────────┤
│ │ │ în 24 ore kg/cap │dejecţii tone/an│ În perioada de │ În
perioada │
│ │ │ │ │stabulaţie tone/an│păşunatului
tone/an│
├───────────────┼───────┼──────────────────┼────────────────┼──────────────────┼──────────────
─────┤
│Bovine adulte; │ 2 │ 23,500 │ 17,1 │ 10,3 │ 6,8

├───────────────┼───────┼──────────────────┼────────────────┼──────────────────┼──────────────
─────┤
│Bovine tinere │ - │ │ │ │

├───────────────┼───────┼──────────────────┼────────────────┼──────────────────┼──────────────
─────┤
│Ovine + caprine│ 7 │ 1,100 │ 2,8 │ 1,9 │ 0,9

├───────────────┼───────┼──────────────────┼────────────────┼──────────────────┼──────────────
─────┤
│Porcine │ 9 │ 2,700 │ 8,9 │ 8,9 │ -

├───────────────┼───────┼──────────────────┼────────────────┼──────────────────┼──────────────
─────┤
│Cabaline │ 2 │ 16,000 │ 11,6 │ 7,0 │ 4,6

├───────────────┼───────┼──────────────────┼────────────────┼──────────────────┼──────────────
─────┤
│Păsări │ 20 │ 0,175 │ 1,3 │ 1,3 │

├───────────────┼───────┼──────────────────┼────────────────┼──────────────────┼──────────────
─────┤
│Total │ │ │ 41,7 │ 29,4 │ 12,3

└───────────────┴───────┴──────────────────┴────────────────┴──────────────────┴──────────────
─────┘

PLAN DE FERTILIZARE

┌───────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────┐
│COMUNA │COŞEŞTI │
├───────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Ferma, exploataţia agricolă, proprietar │JUGĂNARU ŞT. GHEORGHE │
├────────────────┬──────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Tarlaua │Numărul │- │
│ ├──────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ │Suprafaţa; ha │0,36 │
├────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Parcela │Numărul │- │
│cadastrală ├──────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ │Suprafaţa; ha │0,36 │
├────────────────┴──────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│DATA ARĂTURII │25.04.2005 │
├────────────────┬──────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Cultura din plan│Denumirea culturii │Porumb bob │
│ ├──────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ │Suprafaţa; ha │10 │
│ ├──────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ │Recolta principală scontată; kg/ha│4000 │
│ ├──────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ │Producţia secundară; kg/ha │ │
├────────────────┼──────────────────────────────────┼─────┬──────┬──────┬───────┤
│Parcela de │Numărul │ 1 │ 2 │ │ │
│fertilizare ├──────────────────────────────────┼─────┼──────┼──────┼───────┤
│ │Suprafaţa; ha │ 10 │ │ │ │
│ ├──────────────────────────────────┼─────┴──────┴──────┴───────┤
│ │TIPUL DE SOL P 1 │ALUVIOSOLCOLUVIC MEZOGLEIC;│
├────────────────┼──────────────────────────────────┼─────┬──────┬──────┬───────┤
│Valoarea medie │(AI/SB)*100 │ - │ - │ │ │
│a indicilor ├──────────────────────────────────┼─────┼──────┼──────┼───────┤
│agrochimici pe │SB; me/100 g sol │11,0 │ │ │ │
│parcela de ├──────────────────────────────────┼─────┼──────┼──────┼───────┤
│fertilizare │Ah; me/100 g sol │5,09 │ │ │ │
│ ├──────────────────────────────────┼─────┼──────┼──────┼───────┤
│ │V(Ah); % │ 68 │ │ │ │
│ ├──────────────────────────────────┼─────┼──────┼──────┼───────┤
│ │Humus; % │2,64 │ │ │ │
│ ├──────────────────────────────────┼─────┼──────┼──────┼───────┤
│ │Indice azot; In │1,86 │ │ │ │
│ ├──────────────────────────────────┼─────┼──────┼──────┼───────┤
│ │P(AIc); ppm │ 8,0 │ │ │ │
│ ├──────────────────────────────────┼─────┼──────┼──────┼───────┤
│ │K(AL); ppm │183,4│ │ │ │
│ ├──────────────────────────────────┼─────┼──────┼──────┼───────┤
│ │Azot total; % │0,193│ │ │ │
│ ├──────────────────────────────────┼─────┼──────┼──────┼───────┤
│ │Azot nitric N-NO3; ppm │3,75 │ │ │ │
│ ├──────────────────────────────────┼─────┼──────┼──────┼───────┤
│ │Azot aminiacal N-NH4; ppm │4,12 │ │ │ │
├────────────────┴──────────────────────────────────┼─────┼──────┼──────┼───────┤
│Rezerva de N mineral; kg/ha │ 26 │ │ │ │
└───────────────────────────────────────────────────┴─────┴──────┴──────┴───────┘

┌───────────┬─────────────────────────┬──────────────┬───────────┬────┬────┬────┐
│ │Amendamente │t/ha │ - │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼───────────┼────┼────┼────┤
│ │ │total │ - │ │ │ │
│ ├─────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────┼────┼────┤
│ │Îngrăşăminte organice │t/ha │ 14 │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼───────────┼────┼────┼────┤
│ │ │total │ 5 │ │ │ │
│ ├─────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────┼────┼────┤
│Recomandări│Azot (N)* │Kg/ha s.a. │ 97 │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼───────────┼────┼────┼────┤
│ │ │Total kg │ 35 │ │ │ │
│ ├─────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────┼────┼────┤
│ │Fosfor (P2O5) │Kg/ha s.a. │ 70 │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼───────────┼────┼────┼────┤
│ │ │Total kg │ 25 │ │ │ │
│ ├─────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────┼────┼────┤
│ │Potasiu (K2O) │Kg/ha s.a. │ 0 │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Total kg │ - │ │ │ │
├───────────┼─────────────────────────┴──────────────┼───────────┼────┼────┼────┤
│ │PRODUCŢIA OBŢINUTĂ; kg/ha │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────────┬──────────────┼───────────┼────┼────┼────┤
│ │Amendamente │t/ha │ - │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼───────────┼────┼────┼────┤
│ │ │total │ - │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼───────────┼────┼────┼────┤
│ │ │Data aplicării│ - │ │ │ │
│ ├─────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────┼────┼────┤
│ │Îngrăşăminte organice │t/ha │ 15 │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼───────────┼────┼────┼────┤
│ │ │total │ 5,5 │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼───────────┼────┼────┼────┤
│ │ │Data aplicării│ 20.04.05 │ │ │ │
│ Realizat ├─────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────┼────┼────┤
│ │Azot (N), corectat: cu: │Kg/ha s.a. │ 62 │ │ │ │
│ │- kg/ha N mineral ├──────────────┼───────────┼────┼────┼────┤
│ │ │Total kg │ 22 │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼───────────┼────┼────┼────┤
│ │ │Data aplicării│5.05; 25.05│ │ │ │
│ ├─────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────┼────┼────┤
│ │Fosfor (P2O5) │Kg/ha s.a. │ 48 │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼───────────┼────┼────┼────┤
│ │ │Total kg │ 17 │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼───────────┼────┼────┼────┤
│ │ │Data aplicării│ 5.05 │ │ │ │
│ ├─────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────┼────┼────┤
│ │Potasiu (K2O) │Kg/ha s.a. │ - │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼───────────┼────┼────┼────┤
│ │ │Total kg │ │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼───────────┼────┼────┼────┤
│ │ │Data aplicării│ │ │ │ │
└───────────┴─────────────────────────┴──────────────┴───────────┴────┴────┴────┘

Şef fermă, proprietar Verificat (inspector ZVN)

PLAN DE FERTILIZARE

┌──────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────┐
│COMUNA │COŞEŞTI │
├──────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Ferma, exploataţia agricolă, proprietar │JUGĂNARU ŞT. GHEORGHE │
├───────────────┬──────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Tarlaua │Numărul │- │
│ ├──────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ │Suprafaţa; ha │0,64 │
├───────────────┼──────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Parcela │Numărul │A215 │
│cadastrală ├──────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ │Suprafaţa; ha │0,64 │
├───────────────┴──────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│DATA ARĂTURII │25.04.2005 │
├───────────────┬──────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Cultura din │Denumirea culturii │FÂNEŢE │
│plan ├──────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ │Suprafaţa; ha │0,64 │
│ ├──────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ │Recolta principală scontată; kg/ha│3500 │
│ ├──────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ │Producţia secundară; kg/ha │ │
├───────────────┼──────────────────────────────────┼──────┬──────┬──────┬──────┤
│Parcela de │Numărul │A215/1│ 2 │ │ │
│fertilizare ├──────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ │Suprafaţa; ha │ 0,64 │ │ │ │
│ ├──────────────────────────────────┼──────┴──────┴──────┴──────┤
│ │TIPUL DE SOL P 3 │ALUVIOSOLCOLUVIC; │
├───────────────┼──────────────────────────────────┼──────┬──────┬──────┬──────┤
│Valoarea │(AI/SB)*100 │ - │ - │ │ │
│medie a ├──────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│indicilor │SB; me/100 g sol │ 11,3 │ │ │ │
│agrochimici ├──────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│pe parcela │Ah; me/100 g sol │ 3,14 │ │ │ │
│de ├──────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│fertilizare │V(Ah); % │ 78 │ │ │ │
│ ├──────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ │Humus; % │ 2,90 │ │ │ │
│ ├──────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ │Indice azot; In │ 2,27 │ │ │ │
│ ├──────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ │P(AIc); ppm │ 11,3 │ │ │ │
│ ├──────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ │K(AL); ppm │ 74,7 │ │ │ │
│ ├──────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ │Azot total; % │0,143 │ │ │ │
│ ├──────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ │Azot nitric N-NO3; ppm │ 2,76 │ │ │ │
│ ├──────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ │Azot aminiacal N-NH4 ppm │ 4,10 │ │ │ │
├───────────────┴──────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Rezerva de N mineral; kg/ha │ 31 │ │ │ │
└──────────────────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┘
┌───────────┬─────────────────┬────────────────────┬────────┬──────┬─────┬─────┐
│Recomandări│Amendamente │t/ha │ - │ │ │ │
│ │ ├────────────────────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ │ │total │ - │ │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ │Îngrăşăminte │t/ha │ 11 │ │ │ │
│ │organice ├────────────────────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ │ │total │ 7 │ │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ │Azot (N)* │Kg/ha s.a. │ 0 │ │ │ │
│ │ ├────────────────────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ │ │Total kg │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ │Fosfor (P2O5) │Kg/ha s.a. │ 0 │ │ │ │
│ │ ├────────────────────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ │ │Total kg │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ │Potasiu (K2O) │Kg/ha s.a. │ 0 │ │ │ │
│ │ ├────────────────────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ │ │Total kg │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────────┴────────────────────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│Realizat │PRODUCŢIA OBŢINUTĂ; kg/ha │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┬────────────────────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ │Amendamente │t/ha │ - │ │ │ │
│ │ ├────────────────────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ │ │total │ - │ │ │ │
│ │ ├────────────────────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ │ │Data aplicării │ - │ │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ │Îngrăşăminte │t/ha │ 15 │ │ │ │
│ │organice ├────────────────────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ │ │total │ 10 │ │ │ │
│ │ ├────────────────────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ │ │Data aplicării │20.01.05│ │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ │Azot (N), │Kg/ha s.a. │ 31 │ │ │ │
│ │corectat: cu: ├────────────────────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ │- kg/ha N mineral│Total kg │ 20 │ │ │ │
│ │ ├────────────────────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ │ │Data aplicării │25.04.05│ │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ │Fosfor (P2O5) │Kg/ha s.a. │ 31 │ │ │ │
│ │ ├────────────────────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ │ │Total kg │ 20 │ │ │ │
│ │ ├────────────────────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ │ │Data aplicării │24.04.05│ │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ │Potasiu (K2O) │Kg/ha s.a. │ 31 │ │ │ │
│ │ ├────────────────────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ │ │Total kg │ 20 │ │ │ │
│ │ ├────────────────────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ │ │Data aplicării │25.04.05│ │ │ │
└───────────┴─────────────────┴────────────────────┴────────┴──────┴─────┴─────┘

Şef fermă, proprietar Verificat (inspector ZVN)

PLAN DE FERTILIZARE

┌────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│COMUNA │COŞEŞTI │
├────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Ferma, exploataţia agricolă, proprietar │JUGĂNARU ŞT. GHEORGHE│
├───────────────────────────┬────────────────────────────┼─────────────────────┤
│ │Numărul │- │
│Tarlaua ├────────────────────────────┼─────────────────────┤
│ │Suprafaţa; ha │0,63 │
├───────────────────────────┼────────────────────────────┼─────────────────────┤
│ │Numărul │A 130 │
│Parcela cadastrală ├────────────────────────────┼─────────────────────┤
│ │Suprafaţa; ha │0,63 │
├───────────────────────────┴────────────────────────────┼─────────────────────┤
│DATA ARĂTURII │25.04.2005 │
├───────────────────────────┬────────────────────────────┼─────────────────────┤
│ │Denumirea culturii │LIVADĂ + FÂNEŢE │
│ ├────────────────────────────┼─────────────────────┤
│ │Suprafaţa; ha │0,63 │
│Cultura din plan ├────────────────────────────┼─────────────────────┤
│ │Recolta principală scontată;│8000 + 4000 │
│ │kg/ha │ │
│ ├────────────────────────────┼─────────────────────┤
│ │Producţia secundară; kg/ha │ │
├───────────────────────────┼────────────────────────────┼─────────┬───┬───┬───┤
│ │Numărul │ A 130/1 │ 2 │ │ │
│ ├────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│Parcela de fertilizare │Suprafaţa; ha │ 0,63 │ │ │ │
│ ├────────────────────────────┼─────────┴───┴───┴───┤
│ │TIPUL DE SOL P 2 │Eutricambosol │
│ │ │batigleic; │
├───────────────────────────┼────────────────────────────┼─────────┬───┬───┬───┤
│ │(AI/SB) * 100 │ - │ - │ │ │
│ ├────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │SB; me/100 g sol │ 19,26 │ │ │ │
│ ├────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │Ah; me/100 g sol │ 2,18 │ │ │ │
│ ├────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │V(Ah); % │ 90 │ │ │ │
│ ├────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│Valoarea medie a indicilor │Humus; % │ 2,46 │ │ │ │
│agrochimici pe parcela de ├────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│fertilizare │Indice azot; In │ 2,21 │ │ │ │
│ ├────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │P(AIc); ppm │ 20,7 │ │ │ │
│ ├────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │K(AL); ppm │ 93,0 │ │ │ │
│ ├────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │Azot total; % │ 0,126 │ │ │ │
│ ├────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │Azot nitric N-NO3; ppm │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │Azot aminiacal N-NH4; ppm │ │ │ │ │
├───────────────────────────┴────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│Rezerva de N mineral; kg/ha │ 30 │ │ │ │
├───────────┬───────────────┬────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │ │t/ha │ - │ │ │ │
│ │Amendamente ├────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │ │total │ - │ │ │ │
│ ├───────────────┼────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │Îngrăşăminte │t/ha │ 22 │ │ │ │
│ │organice ├────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │ │total │ 14 │ │ │ │
│ ├───────────────┼────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │ │Kg/ha s.a. │ 0 │ │ │ │
│Recomandări│Azot (N)* ├────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │ │Total kg │ - │ │ │ │
│ ├───────────────┼────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │ │Kg/ha s.a. │ 0 │ │ │ │
│ │Fosfor (P2O5) ├────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │ │Total kg │ - │ │ │ │
│ ├───────────────┼────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │ │Kg/ha s.a. │ - │ │ │ │
│ │Potasiu (K2O) ├────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │ │Total kg │ - │ │ │ │
├───────────┼───────────────┴────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │PRODUCŢIA OBŢINUTĂ; kg/ha │ │ │ │ │
│ ├───────────────┬────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │ │t/ha │ - │ │ │ │
│ │ ├────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │Amendamente │total │ - │ │ │ │
│ │ ├────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │ │Data aplicării │ - │ │ │ │
│ ├───────────────┼────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │ │t/ha │ 20 │ │ │ │
│ │Îngrăşăminte ├────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │organice │total │ 12 │ │ │ │
│ │ ├────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │ │Data aplicării │20-25.01 │ │ │ │
│ ├───────────────┼────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │Azot (N), │Kg/ha s.a. │ 54 │ │ │ │
│Realizat │corectat: cu: ├────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │- kg/ha N │Total kg │ 34 │ │ │ │
│ │mineral ├────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │ │Data aplicării │ 5.05; │ │ │ │
│ ├───────────────┼────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │ │Kg/ha s.a. │ - │ │ │ │
│ │ ├────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │Fosfor (P2O5) │Total kg │ │ │ │ │
│ │ ├────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │ │Data aplicării │ │ │ │ │
│ ├───────────────┼────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │ │Kg/ha s.a. │ - │ │ │ │
│ │ ├────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │Potasiu (K2O) │Total kg │ │ │ │ │
│ │ ├────────────────────────────┼─────────┼───┼───┼───┤
│ │ │Data aplicării │ │ │ │ │
└───────────┴───────────────┴────────────────────────────┴─────────┴───┴───┴───┘
Şef fermă, proprietar verificat (inspector ZVN)

CENTRALIZATOR PRIVIND RECOMANDĂRILE ŞI REALIZĂRILE
ACŢIUNILOR DE FERTILIZARE

┌───────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────┐
│COMUNA │COŞEŞTI │
├───────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│Ferma, exploataţia agricolă, proprietar │JUGĂNARU ŞT. GHEORGHE │
└───────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────┘


┌──────────────────┬───────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────
─────────────────────────────┐
│ Parcela de │Recomandări prin planul de fertilizare pe parce şi │
Realizat │
│ fertilizare │ culturi │

├────────┬─────────┼───────────┬────────────┬────────┬────────┬────────┼───────────┬──────────
──┬────────┬────────┬────────┤
│numărul │suprafaţa│Amendamente│Îngrăşăminte│ Azot │ Fosfor │Potasiu
│Amendamente│Îngrăşăminte│ Azot │ Fosfor │Potasiu │
│ │ │ │ naturale │ │ │ │ │ naturale
│ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ │ │total kg│total kg│total kg│ │
│total kg│total kg│total kg│
│ │ │total tone │ total tone │ s.a. │ s.a. │ s.a. │total tone │ total
tone │ s.a. │ s.a. │ s.a. │
├────────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────┼────────┼────────┼───────────┼──────────
──┼────────┼────────┼────────┤
│A 125/1 │ 0,36 │ - │ 5 │ 35 │ 25 │ 0 │ - │ 5,5
│ 22 │ 17 │ 0 │
├────────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────┼────────┼────────┼───────────┼──────────
──┼────────┼────────┼────────┤
│A 215/2 │ 0,64 │ - │ 7 │ 0 │ 0 │ 0 │ - │ 10,0
│ 20 │ 20 │ 20 │
├────────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────┼────────┼────────┼───────────┼──────────
──┼────────┼────────┼────────┤
│A 130/3 │ 0,63 │ - │ 14 │ 30 │ 50 │ 80 │ - │ 12,0
│ 34 │ - │ - │
├────────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────┼────────┼────────┼───────────┼──────────
──┼────────┼────────┼────────┤
│TOTAL │ 1,63 │ │ 26 │ 65 │ 75 │ 80 │ │ 27,5
│ 76 │ 37 │ 20 │
├────────┴─────────┴───────────┼────────────┼────────┼────────┼────────┼───────────┼──────────
──┼────────┼────────┼────────┤
│Echivalent azot; kg │ 143 │ │ │ │ │ 151
│ │ │ │
├──────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┼────────┼───────────┼──────────
──┼────────┼────────┼────────┤
│Echivalent azot eficient în │ 57 │ │ │ │ │ 61
│ │ │ │
│anul 1; cca 40% │ │ │ │ │ │
│ │ │ │
├──────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┼────────┼───────────┼──────────
──┼────────┼────────┼────────┤
│Revin kg/ha s.a. │ 23 │ 40 │ 46 │ 49 │ │ 37
│ 47 │ 23 │ 13 │
├──────────────────────────────┼────────────┴────────┼────────┼────────┼───────────┼──────────
──┴────────┼────────┼────────┤
│Total azot /ha │ 63 │ │ │ │
84 │ │ │
└──────────────────────────────┴─────────────────────┴────────┴────────┴───────────┴──────────
───────────┴────────┴────────┘

BORDEROU
CU EVIDENŢA ÎNGRĂŞĂMINTELOR ORGANICE DISTRIBUITE ÎN AFARA FERMEI,
EXPLOATAŢIEI AGRICOLE, PROPRIETĂŢII

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│A. PRODUCĂTOR │
├─────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┤
│Numele şi prenumele │JUGĂNARU ŞT. GHEORGHE │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│Adresa │Com. Coşeşti; jud. Argeş │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│Cantitatea de îngrăşământ livrată; │14 tone │
│tone │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│Tipul şi provenienţa îngrăşământului │Amestec bălegar bovine, porcine şi gunoi│
│ │de pasăre │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│Data livrării │26.01.2005 │
├─────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────┤
│B. ACCEPTOR │
├─────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┤
│Numele şi prenumele │POPESCU VASILE; arendaş (Floarea Elena) │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│Adresa │Com. Coşeşti; jud. Argeş │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│Cantitatea de îngrăşământ livrată; │14 tone │
│tone │ │
└─────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────┘

Cumpărătorul este informat despre zonele vulnerabile (ZVN) sau
potenţial vulnerabile (ZPVN) la poluarea cu azot şi are
cunoştinţele necesare cu privire la utilizarea
îngrăşămintelor organice şi va respecta
prevederile legislative cu privire la ZVN

┌──────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ Semnătura producător │ Semnătură persoanei care acceptă │
│ │ îngrăşământul organic │
└──────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘

ANEXA Nr. 12


Bibliografie


1. Borlan Z., ş.a., 1994, - Fertilitatea şi fertilizarea solurilor. (Compendiu de Agrochimie)
2. Borlan Z., ş.a., 1997, Potasiul - element nutritiv pentru sporirea recoltelor şi a calităţii acestora, International Potash
Institute, Basel, Switzerland
3. Budoi Gh., 2000, 2001, Agrochimie, Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti
4. Lixandru Gh. ş.a., 1990, Agrochimie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
5. Davidescu D. ş.a., 1981, Agrochimia Modernă, Ed. Academiei RSR, Bucureşti
6. Dumitru M. ş.a., 2003, Cod de Bune Practici agricole, vol. 1, Ed. Expert, Bucureşti
7. Vintilă Irina ş.a., 1984, Situaţia agrochimică a solurilor din România. Prezent şi viitor, Editura Ceres, Bucureşti
***) Ordin MGGA - MAPDR nr. 296/216 (MO nr. 471/3.VI.2005, Partea I)

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->