Cum se face recuperarea bolnavilor cardiovasculari

DATA PUBLICARII: 14/02/2007

Bolile cardiovasculare reprezinta principala cauza de mortalitate (50% din toate decesele si 30% din decesele pina la virsta de 65 de ani), cu o crestere a incidentei indeosebi in tarile din Europa Centrala si de Est in ultimii ani (9 la 1.000 de locuitori, fata de 2 la 1.000 de locuitori in Europa de Nord, Vest si Sud). Peste 70% din toate decesele de natura cardiovasculara sint determinate de complicatii ale aterosclerozei (50% de cauza coronariana si 20% prin accidente vasculare cerebrale). Boala cardiaca ischemica reprezinta principala cauza de mortalitate in intreaga lume (3,8 milioane decese la barbati si 3,4 milioane la femei). Infarctul miocardic acut (cea mai grava manifestare a cardiopatiei ischemice) reprezinta in prezent cea mai frecventa cauza de mortalitate (intre 6-10% in primele 30 de zile), urmarea procesului de ateroscleroza care are ca efect direct ingustarea arterelor coronare. Rezultatele cercetarilor din ultimele patru decenii au demonstrat o legatura clara intre activitatea fizica si aparitia bolilor cardiovasculare. Chiar si numai cresteri moderate ale activitatii fizice determina scaderea mortalitatii cardiovasculare. Tocmai de aceea, recuperarea bolnavilor cardiovasculari trebuie sa aiba in vedere in principal activitatea vizica, spune conf. dr. Florin Mitu, medic cardiolog in cadrul Spitalului de Recuperare Iasi.

Ce este recuperarea cardiaca

Recuperarea cardiaca este reprezentata de programe comprehensive pe termen lung care includ evaluarea medicala, prescrierea activitatii fizice, modificarea factorilor de risc, educatia si sfatul medical. Aceste programe au ca scop limitarea efectelor fiziologice si psihologice ale bolii cardiace, reducerea riscului mortii subite si reinfarctizarii, controlul simptomelor cardiace, stabilizarea sau regresia aterosclerozei si ameliorarea statusului psihosocial si vocational al pacientilor", mentioneaza prof. dr. Florin Mitu. Recuperarea cardiaca, adauga medicul iesean, este indicata dupa un infarct miocardic, dupa operatiile de revascularizatie (angioplastie coronariana sau by-pass aortocoronarian), alte operatii pe cord, la bolnavii cu insuficienta cardiaca, post transplant cardiac, pentru boli arteriale sau venoase periferice recuperarea cardiovasculara are indicatii clare.

Efortul fizic scade frecventa cardiaca si tensiunea cardiaca

Exercitiul fizic are efecte benefice asupra conditiei fizice si asupra factorilor de risc. Antrenamentul fizic de anduranta (efort aerobic efectuat cu mai multe mase musculare) determina cresterea capacitatii de efort si influenteaza mai eficient factorii de risc ai cardiopatiei ischemice. Acesta scade procentul de grasime (influenteaza deci obezitatea), creste densitatea minerala osoasa (scade deci osteoporoza), scade raspunsul insulinic la incarcarea cu glucoza, insulinemia bazala (amelioreaza deci diabetul zaharat), sade nivelul lipidelor serice, creste HDL colesterolul (deci amelioreaza dislipidemiile si riscul aterogen), scade frecventa cardiaca si tensiunea cardiaca (deci amelioreaza debitul cardiac si performanta cardiaca), creste capacitatea de efort (la testarea de efort), amelioreaza metabolismul bazal, creste calitatea vietii, reduce mortalitatea la pacientii postinfarct miocardic, amelioreaza simptomele la pacientii cu angina pectorala, creste capacitatea de efort, calitatea vietii, scade reinternarile, stenoza coronariana reziduala si evenimentele cardiace la bolnavii cu by-pass aorto-coronarian. In insuficienta cardiaca, antrenamentul fizic creste capacitatea de efort (VO2 max), amelioreaza debitul cardiac, creste marimea si densitatea mitocondriilor, imbunatateste metabolismul si functia musculaturii scheletice, reduce disfunctia endoteliala si scade nivelele catecolaminelor plasmatice. De asemenea, amelioreaza calitatea vietii si creste supravietuirea. La pacientii cu arteriopatie aterosclerotica a membrelor inferioare, exercitiul fizic este foarte eficace in ameliorarea distantei de mers, a durerii maxime tolerata", explica prof. dr. Mitu.

Volumul de activitate fizica este recomandat in functie de gravitatea bolii

Inaintea prescrierii exercitiului fizic, pacientii cardiovasculari sint evaluati in vederea stratificarii riscului (risc scazut, moderat sau crescut). Evaluarea consta in evaluare clinica (consult la cardiolog), biochimica (glicemie, colesterol total, HDL-colesterol, trigliceride, glicemie, uree, creatinina, probe hepatice), evaluarea capacitatii de efort (testare la ciclorgometru, covor de mers, sau la pacientii cu insuficienta cardiaca test de mers 6 minute), evaluarea performantei cardiace (ecocardiografie, coronarografie, uneori alte teste).

Pacientilor cu risc scazut li se poate prescrie un program de efort similar cu al persoanelor aparent normale, adica o activitate de intensitate moderata, de 1.000 Kcal/saptamina, cu individualizarea frecventei si duratei sedintelor. Cheltuiala energetica de 1.000 Kcal/saptamina se poate realiza prin 30 de minute de activitate fizica moderata, zilnica, sau in majoritatea zilelor saptaminii. Cele 30 de minute pot fi realizate intro singura sedinta sau in mai multe sedinte de cel putin 8-10 minute. Activitatile recomandate pot fi de tip sportiv (alergare, jogging, ciclism, inot, vislit, sedinte la sala de gimnastica) sau recreational (plimbare, urcat scari, activitati in gospodarie sau gradinarit)", arata prof. dr. Mitu. La pacientii cu risc moderat sau crescut, adauga medicul, se vor indica programe strict individualizate in functie de testarea prealabila a capacitatii de efort (nu se va depasi pragul de 1.000Kcal/saptamina). La pacientii cu limitare importanta a efortului (de exemplu, cei cu insuficienta cardiaca), se recomanda sedinte mici si repetate de mai multe ori pe parcursul zilei, cu scopul de a mentine posibilitatea de independenta in activitatea zilnica si a diminua depresia.

Corectia factorilor de risc

Recuperarea cardiovasculara moderna inseamna, pe linga antrenament fizic dozat si individualizat, si corectia factorilor de risc cardiovascular. Bolnavii trebuie sa opreasca fumatul, sa respecte o dieta hipocalorica (pentru cei cu obezitate), hipolipidica (indeosebi cu reducerea consumului de grasimi animale si cresterea aportului de legume fructe, peste, cereale), hipoglucidica (la diabetici). Medicatia cardiovasculara trebuie urmata sub sfatul si monitorizarea cardiologului. Este nevoie de multe ori de sfatul nutritionistului, psihologului, psihoterapeutului, kineto si fizioterapeutului care, impreuna cu medicul cardiolog si medicul de familie, reprezinta echipa de recuperare. In Iasi exista o veche traditie in recuperarea bolnavilor cardiovasculari la Clinica Medicala de la Spitalul Clinic de Recuperare, unde exista atit aparatura necesara cit si specialisti cu experienta in recuperarea bolnavilor cardiovasculari", incheie conf. dr. Florin Mitu.

Contraindicatiile recuperarii cardiace

* Insuficienta cardiaca cu sindrom congestiv prezent; * Angorul instabil; * Aritmiile ventriculare severe; * Hipertensiunea arteriala pulmonara; * Tromboza intracavitara voluminoasa sau pediculata; * Revarsat pericardic moderat sau mare; * Antecedente recente de embolie pulmonara sau tromboflebita; * Cardiomiopatiile obstructive (obstructie moderata-severa); * Stenoza aortica severa sau simptomatica; * Afectiunile inflamatorii sau infectioase evolutive; * Handicapuri motorii.

Programul de reabilitare cardiaca

verifica-ti sanatatea

Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv.

sanatate a-z consulta medicul online comunitate

Farmaciile Sensiblu

Generalitati
Reabilitarea cardiaca reprezinta un program complex de exercitii, un nou mod de viata, sprijin emotional pentru persoanele care au suferit un atac de cord, o operatie bypass sau care sufera de orice alta boala cardiaca. Programele sunt vizate de catre personal medical specializat si adaptate fiecarui individ in parte. Scopul acestora este de a ajuta persoanele in cauza sa revina la un mod de viata obisnuit. Beneficiile reabilitarii cardiace Reabilitarea cardiaca ajuta la imbunatatirea modului de viata, la o stare de sanatate mult mai buna: - pierderea in greutate - diminuarea crizelor cardiace (depresii) - diminuare stresului emotional si anxietatii - castigarea increderii de sine si a optimismului. Cercetarile au aratat ca persoanele implicate in aceste programe de recuperare prezinta reducerea riscului de moarte prin infarct miocardic si pot fi benefice si pentru persoanele care sufera de boala coronariana sau insuficienta cardiaca. Programul de reabilitare cardiaca Un program de reabilitare cardiaca include, in primul rand, o evaluare generala a starii de sanatate urmata de un program de exercitii fizice sub supravegherea medicului. Se invata despre modalitatile de reducere a factorilor de risc, controlarea stresului, dieta sanatoasa. Daca este nevoie, se consiliaza persoanele care sufera de depresie.

Cuprins
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
Generalitati Persoanele participante la programele de recuperare Fazele reabilitarii cardiace Scopurile reabilitarii cardiace Investigatii Riscuri Eficienta programului de reabilitare cardiaca

Persoanele participante la programele de recuperareSus

Pot participa la un astfel de program toti cei care suferit un infarct miocardic, au dureri in piept (angina), sufera de mult timp de insuficienta cardiaca, boala coronariana sau prezinta un risc major pentru o astfel de boala sau au suferit un bypass coronarian. De asemenea, reabilitarea cardiaca se adreseaza si persoanelor cu aritmii sau care au suferit o operatie de inlocuire a valvei, un transplant de inima ori alte interventii chirurgicale. Daca se observa si alte probleme cardiace sau o stare instabila, doctorul nu trebuie sa recomande reabilitarea cardiaca. Totusi, aproape toate persoanele cu afectiuni cardiologice vor putea beneficia de informatii despre cateva forme de evaluare a factorilor de risc, consultanta, educatie de sanatate. Din pacate, multor persoane, in special varstnicii si mai ales femeile nu li se ofera posibilitarea unor astfel de programe sau ei, adesea nu urmeaza cu strictete exercitiile impuse de medicul specialist. Trebuie consultat medicul curant despre aceste programe si despre posibilitatea participarii. Progrese Doctori, asistente de specialitate, dieteticieni, terapeuti, psihologi vor urmari indeaproape progresele fiecarui pacient in parte. Timpul petrecut cu fiecare profesionist, specialist in parte depinde de nevoile fiecarei persoane. Pe parcurs, o data cu obtinerea unor rezultate bune, se va trece la un alt nivel cu o monitorizare mai putin stricta spre sfarsitul programului, astfel incat fiecare pacient va putea avea un mod de viata sanatos dupa incheierea programului de reabilitare cardiaca.

Fazele reabilitarii cardiaceSus

Reabilitarea cardiaca este un program individual, conceput pentru fiecare persoana in parte. Ajuta la imbunatatirea starii de sanatate, modului de viata in urma unui infarct miocardic, a unei operatii de cord sau a persoanelor care sufera de o perioada mai lunga de timp de insuficienta cardiaca. Programul de reabilitare se poate incepe inca din timpul internarii, dupa administrarea tratamentului corespunzator, imediat dupa externare sau in orice alt moment. Doctorul specialist va prescrie un program complet de exercitii incluzand frecventa, durata si intensitatea acestora, in functie de starea de sanatate a fiecarei persoane in parte si de conditia fizica a fiecaruia. Timpul de recuperare difera de la persoana la persoana in functie de varsta, starea de sanatate a fiecaruia sau orice alta boala de care sufera. O persoana tanara fara alte probleme de sanatate poate obtine rezultate mult mai repede decat una in varsta cu o sanatate precara. De asemenea, depinde de organismul fiecarei persoane cum reactioneaza la aceste programe, nu exista o perioada anume de recuperare.

Daca se observa unul dintre urmatoarele simptome, in timpul sau dupa sesiunea de exercitii, se recomanda intreruperea imediata a acestora si controlul medical: - orice disconfort neobisnuit, dureri in piept sau angina - greata - dispnee (respiratie ingreunata)

- oboseala excesiva - transpiratie in abundenta - modificari anormale ale pulsului inimii, de la un puls scazut la unul mai accelerat - tensiuni arteriale anormale (de exemplu TA de 240/100 mm col Hg) - glicemia sub 80 mg/dl sau peste 250 mg/dl. Reabilitarea cardiaca are patru faze. Medicul specialist va determina care dintre aceste 4 faze este cea potrivita pentru inceperea programului :

Faza 1: programul intraspitalicesc al pacientului Aceasta prima faza se poate incepe numai in spital la pacientii care au suferit un infarct miocardic si include: - stabilirea starii de sanatate a pacientului in urma unui infarct sau a unei operatii pe cord - stabilirea de catre medicul specialist a unui set de exercitii fizice potrivite fiecarui pacient - identificarea activitatilor zilnice recomandate (de exemplu daca ridicarea greutatilor este recomandata sau nu) - informarea nu numai a pacientului ci si a familiei despre importanta unui nou mod de viata, incluzand o dieta sanatoasa, renuntarea la fumat. Schimbari majore ale alimentatiei se fac intr- o perioada mai lunga de timp, dar mici modificari ajuta la scaderea colesterolului si imbunatatirea starii de sanatate - exercitii fizice usoare, ca scurte plimbari in aer liber de cateva ori pe zi si initierea unui program de exercitii pentru scaderea in greutate. Pana la cercetari ulterioare, ridicarea de greutati este recomandata doar adultilor considerati avand un risc scazut, ceea ce inseamna ca nu au prezentat nici un fel de simptome in timpul exercitiilor fizice usoare, nu au suferit traumatisme osoase sau articulare sau hipertensiune arteriala greu de controlat medicamentos. Fazele II, III si IV: programul pacientului in afara spitalului Initial, medicii specialisti vor urmari indeaproape pacientul, exercitiile acestuia si progresele inregistrate, iar apoi, gradual, pacientul va iesi de sub observatia medicilor si va continua programul pe cont propriu. O alimentatie sanatoasa, exercitii fizice regulate si renuntarea la fumat trebuie sa devina incet, incet un nou mod de viata. In toata aceasta perioada insa, nu trebuiesc intrerupte vizitele medicale pentru verificarea periodica a nivelului colesterolului si a valorilor tensiunii arteriale. Reabilitarea cardiaca in fazele II, III si IV include: - monitorizare si supraveghere atenta in prima parte a programului de exercitii - pregatirea pacientului pentru intoarcerea la munca si la activitatile recreative practicate inainte de suferinta cardiaca. Acestea trebuie insa modificate, adaptate la noua conditie de sanatate - stabilirea unui program de exercitii zilnice efectuate la domiciliu si a unor alte activitati nesupravegheate - consilierea atat a pacientului cat si a familiei pentru mentinerea unui stil de viata sanatos, care sa reduca

riscul unor afectiuni cardiace ulterioare. Depresia este frecventa in randul pacientilor cu boli cardiace. Consiliere psihilogica si tratamentul medicamentos, daca este necesar, constituie o parte importanta a reabilitarii cardiace.

Scopurile reabilitarii cardiaceSus

Reabilitarea cardiaca poate fi de ajutor in recuperarea dupa un infarct miocardic sau alte boli severe sau poate imbunatati modul de viata atunci al pacientilor cu insuficienta cardiaca sau angina pectorala. Reabilitarea cardiaca poate preveni bolile cardiace in cazul persoanelor cu riscuri majore pentru boli cardiace sau infarct miocardic. Cercetarile au demonstrat ca persoanele de orice varsta pot beneficia de un program de reabilitare cardiaca, dar beneficiile cele mai multe le au in special varstnicii, femeile si persoanele cu un risc crescut pentru insuficienta cardiaca. Pot beneficia de acest program urmatoarele categorii de persoane: - la care starea sanatatii se dovedeste a fi stabila dupa un infarct miocardic sau dupa o interventie pe cord, inclusiv transplant cardiac - bolnavii de insuficienta cardiaca. Exercitiile efectuate in timpul programului de reabilitare cardiaca pot sa nu imbunatateasca pulsul inimii, dar pot intari, fortifia celelalte grupe de muschi, facand mai usoara desfasurarea activitatilor zilnice si imbunatatind calitatea vietii - persoanele cu o afectiune cardiaca sau cu o cateterizare cardiaca in antecedente. Cateterizarea cardiaca reprezinta un test de evaluare a inimii si a arterelor coronare. Consta in infectarea unei substante de contrast pentru a evalua circulatia prin arterele coronare - persoanele cu angina pectorala (dureri retrosternale). Reabilitarea cardiaca ajuta la prevenirea altor suferinte cardiace si invata bolnavul modalitati de ameliorare a simptomatologiei - in cazul persoanelor cu stimulatoare cardiace (peace-maker) care mentin ritmul cardiac regulat. Se invata modalitati sigure de efectuare a exercitiilor fizice.

InvestigatiiSus
Inaintea includerii intr-un program de reabilitare cardiaca, se realizeaza o evaluare a starii de sanatate a inimii si tipurile de exercitii fizice care pot fi efectuate. Investigatiile trebuie facute atat inaintea cat si in timpul programului de reabilitare cardiaca pentru ca medicul specialist sa decida daca participarea si monitorizarea progreselor obtinute prin acest program sunt sigure. Investigatiile facute inainte de initierea programului de reabilitare cardiaca, pentru evaluarea abilitatii fizice de a efectua exercitii fizice includ: - EKG sau ECG de repaus, evalueaza semnalele electrice care controleaza ritmul cardiac. Graficul care rezulta se numeste electrocardiograma. Aceasta investigatie arata daca sunt necesare investigatii suplimentare inainte de inceperea programului. - EKG sau ECG de efort inregistreaza activitatea electrica a inimii. Se face in timpul exercitiilor fizice pentru a evalua raspunsul inimii la efort. Medicul specialist foloseste rezultatele acestei investigatii pentru a

prescrie nivelul de efort fizic care este adecvat pentru fiecare pacient in parte - ecocardiograma reprezinta un tip de ecografie care foloseste ultrasunete pentru a determina imaginea inimii. Ultrasunetele sunt trimise printr-un instrument numit transductor si sunt reflectate de diferitele structuri ale inimii. Aceasta investigatie arata capacitatea inimii de a pompa sangele si starea de functionare a valvelor cardiace. Uneori, se combina cu o investigatie in timpul efortului - scintigrafia cu Talium estimeaza volumul de sange care ajunge la nivelul muschiului cardiac in timpul repausului si efortului fizic. Se face, de obicei, pentru a determina cauza unei dureri retrosternale inexplicabile sau pentru a determina localizarea si masa de miocard (muschiul inimii) afectata de un infarct miocardic - monitorizarea Holter sau electrocardiograma ambulatorie monitorizeaza activitatea electrica a inimii in timpul activitatilor zilnice. Multe simptome sau semne ale bolilor cardiace apar doar in timpul unei anumite activitati, cum ar fi efortul fizic, luarea unei mese, contactul sexual, defecatia (eliminarea materiilor fecale, scaun) sau chiar si somnul. O inregistrare pe 24 de ore depisteaza mult mai probabil orice anormalitate care apare in timpul acestor activitati - cateterizarea cardiaca evalueaza inima si arterele coronare. In timpul acestei investigatii se injecteaza o substanta de contrast pentru a putea vedea fluxul de sange in aceste artere. Cateterizarea cardiaca arata daca aceste artere care iriga inima sunt blocate partial sau total. Alte investigatii pot monitoriza progresele obtinute in timpul reabilitarii cardiace. Investigatiile suplimentare pot include: - monitorizarea tensiunii arteriale - monitorizarea nivelului seric de colesterol - monitorizarea greutatii corporale - monitorizarea glicemiei - EKG de efort. Este necesara monitorizarea de aproape la inceputul programului de reabilitare cardiaca, dar pe masura ce programul de exercitii este stabilit, nu mai este necesara monitorizarea continua. Cu toate acestea, medicul cardiolog poate recomanda o monitorizare la domiciliu in anumite cazuri.

RiscuriSus
Dupa un infarct miocardic, o interventie chirurgicala pe cord sau dupa depistarea unei suferinte cardiace, cele mai multe persoane se tem sa faca exercitii fizice si sa fie activi. Acest lucru se intampla din cauza ideilor ca exercitiile fizice pot determina un nou infarct miocardic sau ca organimsul nu este pregatit pentru a participa la un program de reabilitare cardiaca. Pacientii trebuie incurajati prin asigurarea ca initial, un medic cardiolog ii va monitoriza atent si vor fi acolo in cazul in care apar probleme. Programul de exercitii se individualizeaza pentru fiecare persoana in parte, tinandu-se cont de starea generala de sanatate si boala de baza. Se incepe lent si cu exercitii la fel de usoare ca si o plimbare.

In cazul pacientilor care se tem de un astfel de program, se recomanda consultarea medicului cardiolog. Exercitiile si activitatea fizica imbunatatesc calitatea vietii. Cu toate acestea, exercitile fizice nu sunt sigure pentru anumite categorii de persoane care sufera de: - angina pectorala instabila - hipertensiune arteriala necontrolabila - hipotensiune arteriala - insuficienta cardiaca care nu poate fi controlata medicamentos - tulburari de ritm refractare la tratament - diabet zaharat decompensat - o suferinta recenta care a prezentat febra ca simptom - probleme in timpul programului de reabilitare cardiaca, cum ar fi angina. Exercitiile fizice determina inima sa "munceasca" mai mult. Pe masura ce aceasta lucreaza mai mult, miocardul necesita mai mult oxigen. Daca arterele coronare obstruate nu pot asigura cantitatea necesara de oxigen, apare angina pectorala. Chiar daca unele persoane nu pot face exercitii fizice, pot beneficia de pe urma altor parti ale programului de reabilitare cardiaca, cum ar fi abandonarea fumatului sau reducerea stresului sau o dieta sanatoasa.Tratamentul medicamentos poate afecta participarea la un program de reabilitare cardiaca. Unele medicamente prescrise pot modifica ritmul cardiac, tensiunea arteriala si prin acestea, abilitatea de a efectua exercitii fizice. De exemplu, antidepresivele pot creste ritmul cardiac si po reduce tensiunea arteriala, atat in repaus cat si in timpul efortului fizic. Trebuie comunicate medicului specialist toate medicamentele prescrise de alti medici, in special daca efectele adverse ale acestora pot afecta desfasurarea exercitiilor fizice.

Eficienta programului de reabilitare cardiacaSus

Studiile clinice au demonstrat multe beneficii ale programului de reabilitare cardiaca, incluzand: - reducerea riscului pentru afectiuni cardiace severe si pentru moartea prin infarct miocardic, in cazul celor care urmeaza un program ce include exercitii fizice - diminuarea severitatii anginei pectorale si scaderea necesarului de medicamente pentru a o controla - reducucerea necesarului de spitalizare pentru afectiuni cardiace. Costurile sunt astfel reduse, la fel ca si numarul de solicitari ale serviciilor de ambulanta - scaderea tensiunii arteriale - ameliorarea dispneei si a oboselii in cazul persoanelor cu insuficienta cardiaca - abilitatea de a executa exercitii fizice pentru o durata mai mare de timp - reducerea nivelurilor serice de colesterol si trigliceride - scaderea stresului emotional, depresiei si anxietatii. Programul de reabilitare cardiaca imbunatateste simtitor calitatea vietii prin imbunatatirea starii de sanatate

generala, scaderea in greuate, daca este necesara, ameliorarea depresiei, a stresului si anxietatii si cresterea respectului pentru sine. Asteptari Scopul reabilitarii cardiace este de a restabili si mentine sanatatea, un mod de viata activ dupa o afectiune cardiaca majora, cum ar fi un infarct miocardic, o interventie pe cord sau o afectiune cardiaca cronica. Pentru a mentine beneficiile, este necesara continuarea exercitiilor si a modului de viata sanatos. Studiile arata ca multe persoane care incep un astfel de program il abandoneaza dupa numai cateva luni de zile, cel mai adesea dupa faza 2, cand se termina monitorizarea atenta. Exercitiile si modificarile in stilul de viata In timp ce exerctiile fizice reprezinta o parte importanta a reabilitarii cardiace, modificarile in stilul de viata combinate cu exercitiile pot fi mai importante decat exercitiile singure pentru a mentine inima sanatoasa. Aceste modificari in stilul de viata trebuie sa fie percepute ca un nou mod de viata mai sanatos care poate reduce suferintele cardiace ulterioare. Revenirea la locul de munca Cele mai multe persoane care au suferit un infarct miocardic sau o afectiune cardiaca severa se tem de momentul revenirii la locul de munca si la activitatile obisnuite de dinainte. Cei mai multi pot reveni la rutina zilnica. Momentul revenirii depinde de severitatea infarctului miocardic si de activitatea fizica pe care o implica meseria. Unele persoane se pot intoarce la locul de munca dupa 2-3 saptamani, insa altii necesita o perioada mult mai lunga de recuperare. In cazul persoanelor cu un infarct miocardic extins si a caror munca implica ridicare de greutati sau alte activitati fizice solicitante, trebuie consultat medicul cardiolog asupra muncii pe care o pot efectua. Poate fi necesara o reorientare a meseriei. Viata sexuala Persoana in cauza sau partenerul sexual al acesteia pot fi ingrijorati asupra aparitiei simptomelor cardiace, cum ar fi durerea retrosternala, in timpul contactelor sexuale. Discutarea acestor aspecte intime cu partenrul de viata este foarte importanta. Ambii parteneri trebuie sa se simta pregatiti pentru a relua o viata sexuala activa. Acest aspect trebuie discutat si cu medicul cardiolog care poate sfatui in acest sens. In general, este sigura reluarea vietii sexuale la aproximativ 6 saptamani dupa un infarct miocardic fara complicatii. Stresul Studiile arata ca reducerea stresului poate scadea riscul pentru afectiuni cardiace severe, cum ar fi infarctul miocardic. Persoanele care nu isi pot ameliora furia si frustrarea au un risc crescut pentru boala coronariana. Invatarea modalitatilor de reducere a stresului este o componenta a programului de reabilitare cardiaca, care ajuta la realizarea unor modificari pozitive in stilul de viata. Depresia Depresia este adesea trecuta cu vederea, in special la persoanele varstnice, care apar mai des dupa o afectiune cardiaca severa. Depresia poate reduce energia fizica necesara pentru a lua parte la un program

de reabilitare cardiaca. In cazul aparitiei simptomelor depresiei, se recomanda consultarea unui medic psihiatru pentru o buna continuare a programului de reabilitare cardiaca.

Convalescenta si reabilitarea Fiecare persoana in convalescenta dupa infarct miocardic acut are doua scopuri principale : dezvoltarea unui plan de refacere a capacitatilor sale pentru a trai o viata cat mai apropiata de normal controlul factorilor de risc pentru a reduce posibilitatea repetarii infarctului. In absenta complicatiilor, pacientii nu trebuie sa ramana in pat mai mult de 12 ore. Activitatea zilnica trebuie reluata progresiv, in mod individualizat, in functie de starea generala, varsta si capacitatea fizica a pacientului. Stadiul 1 (zilele 1-2) In timpul primei zile pacientul(a) ramane in pat, putandu-se hrani singur(a) cu ajutorul unei mese-suport. Va primi asistenta completa pentru toaleta. Cu ajutor, va realiza miscari pasive ale bratelor si picioarelor. In cea de-a doua zi, pacientul(a) poate sta pe marginea patului sau pe un fotoliu pentru 12 ore pe zi. El (ea) poate sa-si miste activ mainile/picioarele timp de 5-10 minute pe zi. Stadiul 2 (zilele 3-4) Pacientul(a) isi poate face toaleta si se poate imbraca, dar pastrand pozitia sezanda. Se poate aseza pe scaun sau fotoliu oricat de des doreste, si se poate plimba prin salon. In cea de-a patra zi, pacientul(a) poate face un dus in picioare sau asezat (utilizarea unui scaun reduce anxietatea si teama de a cadea). Poate face plimbari de 50-100 m sub supraveghere, de cateva ori pe zi. Stadiul 3 ( zilele 5-7) Pacientul(a) poate face plimbari de circa 100 m de 3 ori pe zi. Se poate barbieri sau spala pe cap (activitati care presupun ridicarea bratelor deasupra capului). Poate sa urce/coboare scari sub supraveghere. De obicei, cele mai bune rezultate se obtin cand in programul de recuperare sunt implicati mai multe persoane. Familia trebuie sa fie intelegatoare si sa participe activ la programul pacientului. Insa, o familie excesiv de protectoare sau care are asteptari prea mari de la rapiditatea refacerii poate sa ii intarzie progresele. Medicul este cel care indica cresterea progresiva a activitatii, exercitiile si tratamentul.

Momentul externarii variaza in functie de starea pacientului, de tipurile de tratament efectuate. Inainte de externare, pacientii primesc recomandari clare legate de tratament, regimul alimentar si activitatile fizice permise. Unele din activitatile care erau posibile anterior ar putea fi limitate dupa infarct. Cu toate acestea, pentru majoritatea pacientilor sunt posibile adaptari, si astfel va veti putea relua viata activa in mod satisfacator, incluzand reluarea serviciului, acolo unde este cazul. Recomandari la externare Initial, este indicat sa evitati ridicarea de greutati, si sa va odihniti de mai multe ori pe zi. Cu trecerea timpului veti putea face mai multe activitati, si in functie de modul in care le suportati. Trebuie sa evitati orice activitate care va produce dureri toracice anginoase ! Este important sa aveti totdeauna la indemana tablete de Nitroglicerina, pe care sa le folositi in caz de nevoie. Activitatea sexuala poate fi reluata numai dupa efectuarea unui test de efort la spital. Un plan pe termen lung va include modalitati de a reduce factorii de risc care ar putea conduce la repetarea infarctului de miocard. Este esentiala intreruperea definitiva a fumatului ! La pacientii care nu mai fumeaza, in decursul anilor urmatori riscul de boala cardiaca scade semnificativ. Regimul alimentar corect are si el o importanta majora. El include scaderea aportului de grasimi si colesterol. In primul rand trebuie redusa ingestia de grasimi din carne si lactate. Adaugarea de fructe si legume proaspete la alimentatie este benefica. In unele situatii, scaderea colesterolului din sange necesita utilizarea unor medicamente. In cazul pacientilor hipertensivi, trebuie in acelasi timp redusa utilizarea de sare. Exercitiul fizic, si activitatea fizica in general este un factor extrem de important pentru refacerea dupa infarctul miocardic. Este important sa va intrebati medicul in legatura cu nivelul de exercitiu fizic pe care il puteti realiza. Veti fi pus in legatura cu specialisti in cardiologie recuperatorie , care va vor indruma in acest sens. Sub supravegherea acestora, in departamentul de reabilitare cardiaca, activitatea dumneavoastra fizica va fi monitorizata si indrumata pentru o cat mai buna refacere fizica. Alte masuri care trebuie luate in vederea scaderii riscului cardiovascular pe viitor sunt : controlul hipertensiunii arteriale si a diabetului zaharat (daca sunt prezente), controlul greutatii si evitarea stressului.