UNIVERSITATEA SPIRU HARET ProFeminAntrep - Promovarea egalitii de anse n antreprenoriat

PLAN DE AFACERI

ANTREPRENOR: SANDU(BRATU) MARIANA

Bucureti -2011-

Cuprins

SECIUNEA 1 : PROFILUL AFACERII............................................................3 I. PROFILUL

AFACERII

Planul de afaceri este strans legat de mediul de afaceri si de evolutia acestuia, primele planuri de afaceri au aparut cu mult inainte de aparitia computerului si a tehnologiei informatice dar rolul si importanta unui plan bine facut, a ramas aceeasi pana in zilele noastre. De fapt principiile de baza ale banilor si ale afacerilor de succes, raman mereu neschimbate. In primul rand planul unei afaceri trebuie sa tina cont de profilul afacerii, de mediul in care se va desfasura activitatea, de obiectivele afacerii si de telul urmarit prin realizarea acestora. Planul de afaceri este documentul construit pentru a determina drumul de parcurs al unei intreprinderi intr-o anumita perioada de timp. El stabileste misiunea, obiectivele, strategia si planurile de actiune pentru derularea unei activitati specifice pe parcursul unei perioade viitoare determinate este modul preferat de comunicare intre intreprinzatori, potentialii finantatori si investitori. El este de folos si pentru a explica angajatilor sensul tuturor atributiilor stabilite, si rolul pe care acestia il au in cadrul firmei. Ai nevoie de planificare. De fapt, mereu planifici ceva in afacerile tale. Secretul succesului in afaceri este planificarea riguroasa, profesionista. De aici a venit ideea mea pentru comercializarea materialelor de constructii si deschiderea unui Atelier de fasonat otel beton, aa a luat fiin
2

.C.

CONS

PMP SRL, care se vrea a fi o firm al crei obiect de activitate este reprezentat

de comercializare materialelor de constructii, fasonarea otelului beton dar se poate ajunge pana la constructia de case in cazul in care avem o buna desfasurare a activitatii si obtinerea de profit. Firma va efectua att activitate de comer, ct i activitate de producie. Activitatea de producie se refer la fasonarea otelului beton care este folosit la construirea caselor, blocurilor, hoteluri, iar activitatea de comer const n comercializarea prin propriul magazin a materialelor de constructie prin sistemul en-gros sau en-detail. Prin aceasta afacere doresc s m adresez celor interesai n legtur cu ansa pe care milioane de ceteni o au de cumpara o locuinta sau de a-si construi una folosind materiale de cea mai buna calitate si la preturi convenabile. Scopul meu este acela de a veni in ajutorul clientilor nostri descriu pasii care urmeaza sa fie facuti: Identificarea terenurilor posibile sa se preteze tipului de investitie propus alaturi de tehnologii noi alese de client (dupa caz); Verificarea terenurilor din punct de vedere al regimurilor juridic, economic si tehnic : consultarea documentatiei de urbanism aprobata pentru zona identificarea traseelor utilitatilor din zona si posibilitatilor de adaptare a acestora in ipoteza realizarii investitiei; identificarea proprietarilor si a regimului juridic al terenurilor implicate in investitie; identificarea si investigarea vecinatatilor cu privire la investitie; identificarea unor posibile studii cu privire la calitatea solului zonei; Negocierea cadastral termenelor autorizat, contractuale cu proprietarul numarului locatiei; cadastral; Intermedierea intocmirii documentatiilor cadastrale de catre un expert inclusiv obtinerea cu servicii in domeniul constructiilor, in construirea de case la preturi avantajoase, mai jos am sa

Principiile dup care m voi ghida n activitatea pe care o voi desfaura i cu care sper s m impun pe piaa concurenial sunt: seriozitate;

calitate ridicat n executare lucrarilor; diversitate ;

asigurarii cerintelor pietei; cel mai bun raport calitate-pre;

disponibilitate complet fa de clieni; Clienii vizai sunt persoane care dispun de bani si care doresc ca intr-un timp

ctig reciproc scurt sa se poata bucura de casa sa, explicatia pentru succesul extrem este destul de mare. Misiunea firmei este satisfacerea cantitativ i calitativ a unui segment al nevoii sociale, n condiii de profitabilitate ct mai ridicate. Cele trei tipuri de produse care fac obiectul fabricaiei au utilizare att industrial intrnd n configuraia unor produse de complexitate medie ct i casnic folosindu-se ca atare. Firma urmrete ca satisfacerea nevoilor clienilor s fie ct mai bun, orientnduse cu prioritate spre aspectele referitoare la calitatea produselor i distribuirea corespunztoare a acestora. Piaa tinta pentru productia mea este acela, ca tot ce se confectioneaza in acest atelier sa fie de calitate, sa se respecte toate normele in vigoare pentru obtinerea a cat mai multe beneficii de catre firma si totodata sa se ajunga la profit. Principalul mijloc de obtinere a unor beneficii este acela de a avea costuri mai reduse, asigurnd conditii bune de munca, precum si de profitabilitate si competivitate n economia de piata.
4

Acest tip de afacere este att de bine dezvoltat n Romnia, este o afacerea ce a prins via , mai exact in anul 2007 2008, vanzarea de locuinte ajunsese la cote maxime, cerinele interne au fost foarte mari ns eu voi ncerca, punnd la bataie spiritul antreprenorial, s mi las amprenta asupra acestui domeniu i s devin, de ce nu, un expert n comercializarea otelului beton, cherestea prin deschiderea unui mic magazin in incinta acestui atelier. Dispun de un teren in suprafata de 3900 mp, care este proprietatea, sunt realist i ntr-o oarecare msur tiu c acest lucru n prezent nu se poate realiza i poate nici n urmtorii 2-3 ani i asta din cauza faptului c piata a scazut foarte mult si nu prea s-au mai obtinut beneficii . tiu c lucrurile n viitor se vor schimba, de asemenea, o alta dovad o constituie cerere mare, fapt ce va conduce la obinerea de fonduri nerambursabile i implicit, dezvoltarea acestui sector. Pentru a porni la drum, n prezent, este nevoie de cel puin ____________ euro. O parte din acest sum va fi alocat, n primul rnd, mijloacelor fixe a cror valoare de achizitie intra in suma prevazuta initial pentru startul afacerii. Tot aici mai intra si cheltuielile de aprovizionare cu materiale necesare, fr de care producia nu ar putea fi posibil, urmnd ca o alt parte s fie folosit pentru amenajarea propriului magazin, iind cont c terenul pe care l detn in Bucureti. Fiind la nceput de drum i fr resurse financiare, M-am gndit i am luat n calcul posibilitatea contractrii unui credit bancar, acesta reprezentnd finanarea extern (in proporie de 100%). Am analizat faptul i sunt contient c la nceput cheltuielile vor fi mai mari dect ncasrile dar uor, uor ma voi redresa ncercnd s aduc la o stare de echilibru cheltuielile i ncasrile, urmnd ca mai apoi s obin i roadele muncii: profitul. Avnd n vedere complexitatea generat de nfiintare unei firme se va compune din: un inginer constructor, un tehnician in constructii care se va ocupa de devizele de lucrari, un contabil sef, un dulgher, un vnztor si un necalificat.
5

Sper ca n timp s ne dezvoltm, s avansm, s ne extindem, ntr-un cuvnt sunt optimist la faptul c afacerea noastra va fi una profitabil. Aadar, obiectivele mele de viitor ar putea fi reprezentate de: maximizarea profitului; creterea siguranei afacerii; mbuntirea comportamentului n afaceri;

SECIUNEA 2: VIZIUNEA SI PERSONALUL..................................................6

VIZIUNEA
Deciziile unui manager sunt concretizate in 3 directii: expansiunea rentabilitatea autonomia

SC CONS PMP SRL, pune accentul in primul rand pe rentabilitate si pe autonomie. Expansiunea societatii este oarecum dificil de realizat deoarece avand in vedere obiectul sau de activitate este oarecum greu. In cazul expansiunii pe verticala lucrurile sunt similare deoarece modernizarea unei unitati este foarte greu de realizat si este foarte costisitoare. Totusi expansiunea nu este imposibil de realizat ci acesta este directia spre care se va indrepta societatea pe termen lung. Sc. CONS PMP SRL, se va face responsabila pentru propria activitate, va avea propriile metode de marketing . Planificarea constituie una dintre cele mai importante etape din cadrul infiintarii unei societati indiferent de obiectul sau de actvitate sau de forma sa juridica. Afirm acest lucru deoarece nimic nu se poate infaptui fara niste obiective prestabilite, fara o directionare a activitatilor din societatea respectiva.
6

In primul rand, dupa ce societatea a luat fiinta, aceasta trebuie sa aiba un plan de marketing bine pus la punct. Marketingul este primordial pentru o unitate, deoarece acesta presteaza servicii si un proces de productie. Planurile de marketing pot fi elaborate pentru unitati de afaceri strategice (contractele cu diferite firme) sau pentru piete specifice (categoriile de clienti carora ne adresam). Indiferent de scopul pentru care sunt destinate, in majoritatea cazurilor in planuri sunt incluse urmatoarele probleme de fond: mai intai se face un sumar, dupa care se trece la analiza concreta a firmei, a posibilitatilor pe care le are si la amenintarile la care poate fi expusa, la descrierea fortelor de mediu, inventarierea resurselor de care dispune firma, descrierea obiectivelor de marketing, prestarea planului strategic de marketing, a bugetelor financiare precum si controlul si evaluarea actiunilor intreprinse. Pe baza analizei situatiei firmei se face o apreciere asupra diferentei intre performanta curenta si obiectivele vizate. Sunt incluse aspecte privind situatia cu privire la marketingul curent care se bazeaza pe informatiile obtinute din mediul intern si extern al firmei. Se fac referiri la segmentele de piata tinta, obiectivele de marketing, profitabilitate.

Analiza posibilitatilor si amenintarilor trebuiesc efectuate printr-o examinare in detaliu ale posibilitatilor si amenintarilor prezenta in mediu care opereaza asupra firmei, precum si cele referitoare la piete tinta, specifice avandu-se in vedre marimea si potentialul lor de dezvoltare. Analiza mediului descrie starea curenta a mediului de marketing, incluzand forte sociale,economice, demografice, politice,culturale, legale considerate de ordin etic. In acelasi timp se precizeaza directiile viitoare ale acestor forte si impactul pe care l-ar putea avea asupra implementarii planului de marketing. Datorita faptului ca fortele mediului de marketing sunt dinamice, planurile de marketing ar trebui vizate, chiar modificate periodic pentru a le adapta la schimbarile ce le survin. Am aratat in cateva cuvinte cat de importanta este planificarea pentru o unitate, in special planificarea politicii de marketing .

In aceasta perioada nu se pune accentul pe obtinerea de profit ci pentru a sesiza daca au avut loc anumite schimbari . Acest lucru se observa de obicei printr-un studiu de piata. Odata observate aceste modificari, se iau masurile necesare pentru ca serviciile prestate sa fie in conformitate cu cerintele clientilor. Momentan, societatea dispune de cladirea in care se va amenaja magazinul de desfacere, de mobilierul necesar, de mijloace fixe si obiectele de inventar. Sper ca afacerea propus s aib un real succes prin prisma faptului c spiritul meu antreprenorial s se ntreptrund cu abilitile potrivite naturii afacerii iniiate. nsumnd toate aceste caliti ale fiecaruia dintre noi putem forma un bun ntreprinztor, poate chiar ntreprinztorul perfect, ntreprinztorul model, acel ntreprinzator care are toate calitile necesare spre a demara o astfel de afacere, cu abiliti de negociere, creativ, rbdtor, dar i perseverent i spontan. O alt calitate ce indic o potrivire ntre noi este reprezentat de ncrederea n forele proprii, calitate ce ar trebui s dinuie att n portretul unui ntreprinztor ideal, ct i n portretul ntreprinztorului ce-i deschide o astfel de afacere . Spiritul de echip este o alt calitate comun nou, dar n acelai timp i una care ar trebui s fac parte din profilul unui ntreprinztor. De asemenea, suntem capabili de a rspunde oricrei provocri n ceea ce priveste clientul. Misiunea afacerii este de a produce i comercializa produse profitabile pe piaa intern, n scopul permanentei mbunatairi a pecepiei pe care clientii, angajatii o vor acumula despre calitatea activitaii noastre.

SECIUNEA 3: ORGANIZAREA AFACERII...................................................8 SECTIUNEA 3: ORGANIZAREA AFACERII

8

SC CONS PMP SRL, cu sediul n Bucureti, b-dul Preciziei numrul 13, sector 6, s-a nscut din dorina de a readuce n actualitate, aceste specii,care reprezinta surse de materii prime pentru principii active si, de o valoare deosebita pentru industria otelului beton. cod CAEN: 2551 fasonare otel beton ___________________. Sunt o persoan creia i place s cread c poate s satisfac i cele mai exigente gusturi n acest domeniul. Costurile pot varia n functie de cerinele fiecrui client. Pretul pe kg poate varia de la 2,85 roni pana la 40,0 roni, in functie de produs. SC CONS PMP SRL, mbin activitatea de producie cu activitatea de comer, dnd natere astfel unui aa-numit produs complex. Tehnologia cadru presupune urmtoarele aspecte:

Zonarea; Lucrrile dorite; Materialul folosit;

Ambele activiti, att cea de producie ct i cea de comer, se afl n stadiul de proiectare, resursele financiare ar fi impedimentul major ce st n calea materializrii planului de afaceri. M ncred n forele proprii i tiu c nu mai este dect un pas pn la realizarea acestui vis. n ceea ce privete consultanta profesionala a dori s apelati la consultan financiarcontabila, deoarce cu cea managerial i juridic m pot descurca cu fore proprii.
9

Pot fi organizate ferme specializate sau ferme mixte care au n asolament doar plante medicinale. Una dintre dificultile cu care se confrunt ferma de plante medicinale o constituie necesarul mare de for de munc. De aceea, este de dorit ca, n zonele n care este posibil i exist un sistem de maini agricole adecvat, s se cultive plante care au o tehnologie mecanizat integral, ca de exemplu: coriandru, mutar, chimen, anason sau fenicul. Administrarea ngrmintelor. Fertilitatea solului n cadrul sistemului de agricultur ecologic trebuie s fie meninut i ameliorat printr-un sistem de msuri care s favorizeze activitatea biologic maxim a solului, precum i conservarea resurselor acestuia. Astfel, fertilitatea i sntatea solului sunt meninute prin practici biologice precum: rotaia culturilor, lucrri manuale, prit, compostare i mulcire. Prin folosirea ngrmintelor organice n agricultura ecologic, se mrete i se menine procentul de materie organic a solului. De asemenea, prin cultivarea de plante leguminoase care fixeaz azotul atmosferic i las terenul curat de buruieni, prin plante care pot constitui ngrminte verzi sau alte plante cu nrdcinare adnc, se pot crea condiii optime n nutriia plantelor, prin punerea la dispoziia acestora a unor substae utilizate direct (azotul) sau de ctre microorganismele prezente n sol (bacterii, ciuperici), care descompun materia organic i au efecte pozitive asupra sistemului radicular sau asupra fotositezei. ns n agricultura ecologic, baza fertilizrii o constituie ngrmintele organice naturale, pregtite dup o tehnic special, certificate i ngrmintele minerale naturale. Pentru reuita agriculturii ecologice, materiile organice necesare pregtirii composturilor ecologice ar trebui s fie provenite din exploataiile agricole ce practic agricultura ecologic. Astfel, gunoiul de grajd, este considerat un ngrmnt complex n cadrul sistemului de agricultur 10

ecologic, i poate fi constituit din amestec de blegar i materii vegetale. Acesta conine azot (5 kg/t gunoi), fosfor (2,5 kg/t gunoi), potasiu (6 kg/gunoi) i calciu (5 kg/t gunoi). Calitatea i cantitea gunoiului depind de mai muli factori: specia i vrsta animalelor de la care provine gunoiul, furajele folosite i felul aternutului din grajduri, metoda i perioada de pstrare a gunoiului. Gunoiul de grajd utilizat pentru fertilizare trebuie s provin de la exploataii care practic sistemul de agricultur ecologic. Acest tip de ngrmnt se aplic de obicei toamna, ncorporat fiind apoi prin artur, avnd un efect complex asupra solului, influennd nsuirile acestuia. Astfel, solurile care conin argil n cantitate mai mare devin mai permeabile, mai afnate, cele nisipoase devin mai structurate, mai legate, iar coninutul n humus, component important al fertilitii, crete. De asemenea, este mbuntit activitatea biologic a microorganismelor i a microfaunei din sol. Pregtirea i pstrarea gunoiului se fac la platforma de gunoi. Aceasta se prezint sub forma unui loc special amenajat, departe de grajduri i fntni, pentru a nu rspndi mirosul sau diferite boli. nlimea stratului de gunoi n platform poate fi de 2,5-3 m i se acoper cu resturi vegetale sau cu pmnt pn n momentul administrrii, pentru a fi evitate pierderile de amoniac, respectiv de azot. Transportul n cmp i mprtierea trebuiesc corelate cu lucrrile solului, iar efectul gunoiului se poate constata i la 2-3 ani de la aplicare. Dozele n care se aplic se ncadreaz ntre 10 i 30 de tone/ha, n funcie de specia cultivat, condiiile climatice i fertilitatea natural a terenului. n zonele umede i rcoroase i pe soluri grele se recomand doze cuprinse ntre 25 i 35 t/ha, iar gunoiul poate fi folosit i mai puin fermentat dect n zonele clduroase n care se manifest seceta. Un alt tip de ngrmnt organic mult utilizat n cadrul sistemului de agricultur ecologic este compostul. Acesta poate fi considerat un ngrmnt rezultat al fermentrii aerobe (n prezena oxigenului din aer), a unui amestec de deeuri vegetale i animale (frunze, coceni, paie, alte ierburi, mustul i gunoiul de grajd), resturi menajere, nmoluri oreneti sau zootehnice rezultate din epurarea apelor reziduale. n practica obinuit, compostul se obine prin aezarea n straturi succesive a materiilor vegetale i a gunoiului de grajd, pe un sol afnat la suprafa i permeabil. Descompunerea acestor componente dureaz de la cteva sptmni pn la cteva luni, n funcie de natura materiei organice i de condiiile climatice. De asemenea, este necesar udarea grmezii periodic i acoperirea cu un strat de pmnt sau de paie. Pentru a fi evitate unele pierderi de nutrieni, compostul trebuie folosit imediat ce s-a ncheiat procesul de fermentare, iar doza de aplicare va fi de 10-12 t/ha, datorit faptului c, este mai srac n azot, dar 11

mai bogat n elemente precum fosfor, potasiu i calciu. Compostul trebuie aplicat prin mprtiere pe teren i poate fi ncorporat n sol fie prin artur, fie cu grapa cu discuri. Mrania, reprezint un gunoi de grajd foarte bine descompus, fiind mai bogat n elemente nutritive dect acesta, iar cantitile utilizate pentru diverse culturi sunt de 6-10 t/ha. Se poate aplica direct pe sol, sau doar la plantatul rsadurilor, putnd fi utilizat i n vegetaie, deoarece se descompune repede, punnd la dispoziia plantelor elementele nutritive necesare. Poate fi utilizat i n rsadnie pentru obinerea de rsaduri pentru specii precum: menta, busuiocul, cimbrul de cultur. Turba, este, de asemenea, un ngrmnt organic recomandat a fi folosit pentru fertilizarea plantelor medicinale i aromatice cultivate n sistemul de agricultur ecologic. nainte de a fi utilizat, turba este extras din turbrii, respectiv din zonele umede unde se formeaz, i se pstreaz n grmezi circa 6 luni, dup care se utilizeaz drept ngrmnt asemntor gunoiului de grajd. ngrmintele verzi provin de la plante cultivate, ce se ncorporeaz prin artur n sol, n momentul n care ajung la maximum de cantitate de mas verde. Ele se descompun n sol i reprezint o surs deosebit de elemente nutritive. Bine reprezentate de plante precum leguminoasele (lupinul, sulfina, mzrichea, trifoiul) sau altele precum rapia i mutarul, care las n sol o mare cantitate de azot i alte elemente nutritive. De asemenea, sunt recomandate pe solurile nisipoase, srace n humus, i unde nu exist alte posibiliti de fertilizare organic, pentru a crea o structur stabil solului, a reduce eroziunea solului prin vnt i ap, a preveni levigarea elementelor nutritve, n special a nitrailor. Pe lng ngrmintele organice naturale n agricultura ecologic sunt acceptate i ngrmintele de origine mineral. Conform legislaiei n domeniu n cadrul sistemului de agricultur ecologic sunt acceptate urmtoarele ngrminte minerale: ngrminte minerale cu azot: azotatul de Chile (16% N); ngrminte minerale cu fosfor: fosfat natural cu coninut n cadmiu inferior sau egal cu 90 mg/kg de P2O5; fosfat aluminocalcic coninut n cadmiu inferior sau egal cu 90 mg/kg de P2O5, (utilizare limitat pe solurile bazice (pH>7,5); zguri de fosfai (zgura lui Thomas), fina de oase; ngrminte minerale cu potasiu: sare brut de potasiu (kainit, silvinit), sulfat de potasiu care conine sare de magneziu (derivat al srii brute de potasiu), cenuile din lemne fr amestec de crbune de min, cenua obinut din arderea resturilor vegetale, gunoiului pios; ngrminte minerale cu calciu i magneziu: carbonat de calciu de origine natural (calcar, piatr de var, roci calcice, cret, cret fosfatat), soluie de clorur de calciu, carbonat de calciu i magneziu de origine natural (cret magnezic, roci calcice i magnezice mcinate), sulfat de calciu (ghips) numai de origine natural, sulfat de magneziu (kieserit) numai de origine natural; 12

ngrminte minerale cu siliciu: silicai fin mcinai (cuar, feldspat, bazalt, ortoclas); Alte ngrminte minerale: sulf elementar, clorur de sodiu numai sare din min, pudr de roci, produse reziduale de la fabricarea zahrului, drojdii de la distilare exclus distilatele amoniacale, oligoelemente (bor, cupru, fier, magneziu molibden, zinc). Lucrrile solului. Acestea cuprind operaiunile ce se execut cu diferite maini i utilaje asupra solului i sunt practicate cu scopul de a afna, mruni, nivela solul, de a ncorpora ngrmintele i amendamentele i de a combate prin metode preventive buruienile, bolile i duntorii din culturile de plante medicinale i aromatice. O alt contribuie semnificativ a acestor lucrri ale solului o reprezint, faptul c, semnatul sau respectiv plantatul se vor face n condiii optime, iar plantele vor avea condiii bune de cretere i dezvoltare i se va obine n final o recolt bun i de calitate superioar. n cadrul unei tehnologii de cultur, lucrrile solului reprezint o verig important i de aceea este necesar s fie efectuate n cele mai bune condiii. Astfel, fermierul trebuie s cunoasc unele particulariti ale terenului, tipul de sol, prezena buruienilor problem, unele carateristici ale speciei cultivate pentru punerea la punct a metodelor de lucru, a utilajelor necesare i a indicilor de execuie. Pe terenurile n pant, lucrrile se vor efectua de-a curmeziul pantei pentru a nu aprea erodarea odat cu apa a stratului fertil de sol. De asemenea, resturile vegetale, trebuiesc mrunite foarte bine nainte de aratur cu o grap cu discuri, pentru nu ngreuna efectuarea arturii i a celorlate lucrri. Lucrrile solului trebuie s fie efectuate pe ct posibil n intervalul de umiditate optim, pentru a avea un minim de consumuri energetice. n funcie de specia cultivat, se execut mai multe lucrri ale solului. Numrul de lucrri i ordinea de executare a acestora reprezint sistemul de lucrri ale solului. Cea mai important lucrare este artura, care se poate efectua, de obicei la 15-20 cm adncime, iar pentru unele specii trebuie executat mai adnc la 20-30 cm. Lucrrile solului trebuie s cuprind obligatoriu un dezmiritit, imediat dup recoltarea plantei premergtoare, executat cu grapa cu discuri, pentru mrunirea resturilor vegetale i a buruienilor. Artura de baz, efectuat vara sau toamna, este obligatorie, iar cele din timpul anului, necesare pentru infiinarea unor culturi succesive, pot fi nlocuite cu trecerea cu cultivatorul sau cu plugul fr corman pentru a mobiliza solul pe o adncime de 18-22 cm. Atunci cnd solul este prea uscat dup recoltarea plantei premergtoare, n toamn, se poate nlocui artura cu lucrri cu grapa cu discuri grea. ntreinerea arturii i nivelarea terenului se pot executa, imediat dup artur sau primvara concomitent cu pregtirea patului germinativ. 13

Pregtirea patului germinativ se realizeaz chair nainte de semnat, pentru a nu crea condiii de pierdere a apei din sol. Acest lucrare se poate face cu un combinator, pentru mrunirea terenului foarte bine, mai ales pentru speciile care au semine foarte mici (mutar alb, mghiran, salvie, negrilic), precum i cu o grap cu discuri n agregat cu o grap cu coli reglabili. n practica curent este recomandat combinatorul. Tvlugitul se poate executa atunci cnd terenul este prea afnat nainte de semnat sau atunci cnd seminele speciei cultivate sunt prea mici i trebuie s se creeze condiii optime de umiditate pentru germinaie. Smna i semnatul sau plantatul materialului sditor. Materialul de nmulire, trebuie s provin conform legii, din culturi semincere sau rsaduri obinute prin metode de producie ecologic i s nu provin din organisme modificate genetic sau orice produse derivate din astfel de organisme. Aceste semine sau materialul sditor, trebuie s corespund unor standarde sub aspectul germinaiei, puritii, componenei botanice, strii sanitare. De asemenea, trebuie s provin din recolta anului precedent, deoarece se pierde foarte repede facultatea germinativ. Metodele de producie ecologic pentru rsaduri, trebuie s respecte urmtoarele condiii: s nu fie tratate la nsmnare dect cu produse admise pentru producia ecologic i s provin de la un productor care a practicat tehnicile de producie ecologic. Ambele activiti, att cea de producie ct i cea de comer, se afl n stadiul de proiectare, resursele financiare ar fi impedimentul major ce st n calea materializrii planului de afaceri. M ncred n forele proprii i tiu c nu mai este dect un pas pn la realizarea acestui vis. n ceea ce privete consultanta profesionala a dori s apelati la consultan financiar-contabila, deoarce cu cea managerial i juridic m pot descurca cu fore proprii.

SECIUNEA 4: AVIZE, APROBARI, REZERVARE NUME AFACERE....15 SECTIUNEA 4: AVIZE, APROBARI, REZERVARE NUME AFACERE
Pentru aceasta sectiune se va trece la parcurgerea urmatorilor pasi, s o luam cat de metodic ne permit cunostintele (foarte tangentiale) la subiect: 1) Se alege forma juridica - SRL (Societate cu Raspundere Limitata); 2) Se alege denumirea societatii - Eleny's Plants, am verificat pe site-ul registrului comertului si este disponibila aceasta denumire pentru orice efentualitate o sa mai aleg cel putin 3 denumiri; 14

3) Obiectul de activitate al firmei, potrivit clasificrii Codului CAEN : 0128 Cultiltivarea condimentelor, plantelor aromarice, medicinale si a plantelor de uz farmaceutic; 4) Alegerea sediului social - sediul va fi in Bucuresti pe strada Mehadia nr. 14 unde este i domiciliul meu, iar punct de lucru va n comuna Vntorii Mici la 40 km de Bucuresti unde se afla i terenul ce urmeaz a fi cultivat si tot aici va trebui s obin i avizul de OK al vecinilor; 5) Capitalul social al firmei va fi cel minim este de 200 lei pentru SRL si voi alege banca la care se doresc deschiderea contului. 6) Voi stabilii baza de impozitare si la ce interval sa se faca plata impozitului si voi opta ca firma sa fie platitoare de TVA si la ce interval sa se faca plata TVA-ului. 7) Cazierul fiscal 8) Intocmirea actului constitutiv; 9) Declaratia privind faptul ca nu am antecedente penale si ca indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru a fi administrator 10) Voi depune specimen semnatura la Registrul Comertului sau la notarul public; 11) Dupa finalizarea acestor acte, se completeaza documentele necesare pentru depunerea dosarului la Registrul Comertului i anume cerere inregistrare societate i declaratie pe propria raspundere pentru desfasurarea unei activitati sau fara activitate . 12) Dupa finalizarea intregii documentatii se depune dosarul la Biroul Unic din cadrul Oficiului Registrului Comertului. In termen de aproximativ 4 de zile vor iesi actele de infiintare ale societatii, adica: rezolutia directorului de la Registrul Comertului de autorizare a functionarii societatii, certificatul de inregistrare, certificatul sau certificatele constatatoare care tin loc de autorizatii (in cazul in care nu se desfasoara o activitate care sa aiba un impact semnificativ asupra mediului). Un alt pas important este ca terunul detinut de mine sa fie recunoscut ca unul ecologic, pentru care se incheie angajamente care trebuie sa fie inregistrate ca terenuri certificate in sistem ecologic de catre un organism de inspectie si certificare autorizat. Suprafetele pentru care se incheie angajamente in cadrul acestui pachet trebuie sa continue sa fie inregistrate de catre un organism de inspectie si certificare pe toata perioada angajamentului si sa continue sa fie utilizat conform metodelor de productie ecologice.

SECIUNEA 5: PREMISE (AMPLASAMENTUL AFACERII).....................16 SECTIUNEA 5: Premise (AMPLASAMENTUL AFACERII)

15

n functie de specificul afacerii, amplasamentul poate constitui un element de baza al succesului sau esecului.Pentru alegerea amplasamentului, am s in cont de o serie de aspecte: 1) Conditiile economico-sociale din regiune, respectiv situatia economica si tendintele privind dezvoltarea regiunii si a localitatii. Semne care indica o situatie de declin pot fi: reducerea activitatii comerciale, lipsa initiativelor din partea comunitatii de afaceri locale, dificultati majore la obtinerea unui loc de munca etc. De mare importanta este analiza situatiei si a tendintelor demografice, mai ales atunci cand afacerea presupune vanzarea produsului catre populatie. O zona aflata in proces de dezvoltare ofera mai multe posibilitati de actiune pentru intreprinzatori. In acelasi timp, insa, ea se caracterizeaza, de regula, de o concurenta ridicata, ceea ce poate face dificila initierea unei noi afaceri si pune la incercare experienta si abilitatile intreprinzatorului. 2) Preferinte personale.De multe ori, ntreprinzatorul decide sa initieze noua afacere in localitatea sa de domiciliu, profitand de avantajul de a cunoaste mai bine comunitatea de afaceri locala si clientii potentiali locali, pentru ca are o credibilitate mai mare in fata partenerilor, investitorilor, furnizorilor, clientilor si pentru ca poate obtine mai usor sprijin de la familie sau prieteni. Exista insa si afaceri care depind atat de mult de comunitatea locala incat o situatie nefavorabila a localitatii poate condamna afacerea inca de la lansare. Asa este si n cazul meu, detin un teren n comuna Vnatorii Mici i acolo voi cultiva plantele medicinale. 3) Comert cu amanuntul: relatia cu clientii este esentiala, de aceea intreprinzatorul va fi interesat de asigurarea accesului facil al acestora (vizibilitate, acces la mijloacele de transport in comun, asigurarea de spatiu pentru parcare). n cadrul afacerii mele voi comercializarea prin propriul magazin de desfacere, plante medicinale i aromatice i am s in seama de aspectele de mai sus. 4) Comert cu ridicata: intreprinzatorul este interesat in principal de costul aprovizionarii si al distributiei, respectiv de accesul la cai de transport, la sursele de aprovizionare, accesul clientilor.

SECIUNEA 6: CONTABILITATE SI LICHIDITATE (CASHFLOW)......17 SECTIUNEA 6: CONTABILITATE SI LICHIDITATE (CASHFLOW)

Contabilitatea 16

Societatea isi va desfasura activitatea in conformitate cu Legea nr. 82/1991, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu OMFP 2005/2009 pentru reglementarile contabile conforme cu normele europene, deasemenea va respecta toate reglementarile actuale in domeniu.

Va intocmi balante de verificare lunar prelucrand datele din contabilitatea curenta, respectiv din registrele contabile: Registrul Jurnal, Registrul Cartea Mare, Registrul Inventar. La sfarsitul anului se vor intocmii situatii financiare formate din bilant, cont de profit si pierdere, optional tabloul fluxurilor de trezorerie, fluctuatiilor capitalurilor proprii, politici contabile si note explicative. Lunar va intocmi si va raporta catre bugetul statului si bugetul asigurarilor sociale de stat Declaratia 112. Inclinam catre tinerea contabilitatii de catre o firma specializata astfel incat de modul de intocmire a documentelor contabile si de transmiterea tuturor declaratiilor si a situatiilor financiare la termenele prevazute de Lege aceasta se face direct raspunzatoare. Obligatoriu se va mai tine seama de urmatoarele reglamentari:

a. OMFP NR.2861/2009 privind organizarea si efectuarea inventarierii activelor, datoriilor capitalurilor proprii si normele metodologice deinchidere a fiecarui exercitiu finnciar b. Legea 571/2003 Codul Fiscal al Romaniei cu modificarile si completarile ulterioare. Analiza financiara are ca obiect evaluarea politicii financiare a intreprinderii intr-o perioada trecuta si facilitarea luarii in cadrul acesteia a unor decizii viitoare,ea investigheaza doua domenii importante: echilibrul financiar renatibilitatea (performanta financiara)

Planul financiar se sprijina pe documentele intreprinderii care au o valoare deosebita in demararea unui afaceri .De exemplu echilibrul financiar al intreprinderii se apreciaza in cea mai mare parte utilizand datele din bilantul. Bilantul este documentul cel mai important din punct de vedere al studiului performantelor intreprinderii,este instrumentul specific contabilitatii ,cu ajutorul caruia se prezinta Bilantul este constituit din elementele de activ (utililizari) si elemente de pasiv (resurse). existenta elementelor patriminiale si a rezultatului exercitiului obtinut de agentul economic la un moment dat.

17

Analiza Costurilor Lunar se va face o analiza a costurilor fixe si a celor variabile rezultatele fiind prezentate managementului unitatii pentru a se lua masurile ce se impun. Controale interne Dupa derularea activitatii intentionam sa construim un birou de audit intern in vederea asigurarii bunei gestionari a patrimoniului. Acesta va fi compus din minim doua persoane care va mai avea si sarcina de consiliere a managementului pe probleme financiar-contabile din unitate. Rezultatele controalelor interne va fi inscris intr-un raport de audit si se va avea in vedere implementarea masurilor prevazute in acel raport.

ACTIV N I.ACTIVE IMOBILIZATE 1.Imobilizari necorporale Cheltuieli de constituire 2.Imobilizari corporale Cladire Echipamente tehnologice Mijloace de transport 3.Imobilizari financiare II.ACTIVE CIRCULANTE 1.Stocuri Materii prime Marfuri Materiale consumabile Produse finite Productie in curs de executie 2.Alte active circulante Clienti si conturi asimilate Alte creante Conturi la banci in lei Casa in lei III.CONTURI DE REGLEMENTARE SI ASIMILATE IV.PRIME PRIVIND RAMBURSAREA OBLIGATIIUNILOR TOTAL ACTIV 300

Exercitiul EURO N+1

PASIV I.CAPITALURI PROPRII Capital social Prime legate de capital Diferenta din reevaluare Rezultatul reportat Rezultatul exercitiului Fonduri Provizioane reglementate II.PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI Provizioane pt litigii Provizioane pt garantii acordate clientilor Alte provizioane III.Datorii Imprumuturi si datorii Furnizori si conturi assimilate Alte datorii IV.CONTURI DE REGLEMENTARE SI ASIMILATE

Exercitiul EURO N 8500

N+1 8500 3500 4000

2500 5000

5000 5000

3500

1000 2000 150

1000 2000 300

2000

1000

3000 6000 3300

4000 3000 4000 700

5000 1000 1000 2250

3750 1250 2000 1000

23250

25000

TOTAL PASIV

23250

25000

18

SECIUNEA 7: FINANARE............................................................................19 SECTIUNEA 7: Finanare

Pentru infiintarea societatii comerciale ELENYS PLANTS SRL se identifica un necesar de finantare de 5 000 5 500 de euro, suma care se argumenteaza astfel: pentru deschiderea unui magazn de desfacere, magazn care va comercializa atat plante medicinale, cat si plante aromatice si de uz farmaceutic 1 500 2 000 de euro achizitionarea unor seminte, a unor scule, utilaje, masinarii speciale pentru desfasurarea activitatii 2 000-2 500 de euro fonduri destinate activitatii de promovare a serviciilor si produselor companiei pentru o perioada de 3 luni 1 000 de euro In ceea ce priveste numarul de clienti de care compania ar avea nevoie pentru a depasi pragul de rentabilitate, trebuie precizat faptul ca acesta difera in functie de complexitatea volumul plantelor achizitionate i de materiile prime utilizate. Se intentioneaza ca necesarul de finantare sa fie acoperit prin obtinerea unui credit din partea unei institutii specializate, respective din partea unei banci. Previziunile financiare au in vedere obtinerea unui imprumut pe termen mediu de 5000 euro, a carui rambursare se va face in 4 ani prin rate egale si dobanda calculata la sold. O alta perspectiva luata in calcul cat priveste finantarea ar putea fi accesarea de fonduri ,bani nerambursabili din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR).

Programul National pentru Dezvoltare Rurala 2007 2013 (PNDR), document elaborat la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, detaliaza modul concret in care sunt finantate investitiile din Fondurile Europene pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. Masurile PNDR sunt incluse in 4 Axe prioritare pentru finantare prin FEADR, dintre care puteti avea in vedere Axa I - Cresterea competitivitatii sectorului agricol si silvic (Masura 112- Instalarea tinerilor fermieri; Masura 121- Modernizarea exploatatiilor agricole; Masura 123- Cresterea valorii adaugate a productiei agricole si forestiere; Masura 141- Sprijinirea fermelor agricole de subzistenta; Masura 141Infiintarea grupurilor de producatori) si Axa III - Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale (Masura 312- Crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi). O ultima varianta ar fi, banii proprii, economisiti de parintii mei care ar putea s mi pun la dispozitie pentru demararea afacerii avand in vedere ca marele avantaj al cultivarii plantelor medicinale este ca acestea au un randament foarte ridicat, iar asta inseamna profit rapid. Pentru a 19

incepe aceasta afacere este nevoie de un hectar de teren care trebuie pregatit, conform cerintelor specifice fiecarei culturi in parte. Cu o investitie minima de 800-1.000 euro, aceasta afacere poate fi demarata oricand mai ales ca se pot obtine si fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeana pentru achizitionarea de utilaje si echipamente noi, precum si pentru construirea unui sistem de irigatii. Investitia initiala presupune si cheltuielile de aprovizionare cu seminte ecologice necesare primei culturi. In functie de fiecare cultura in parte si de recoltele obtinute, inca din primii trei ani se obtine profit de aproximativ 6.000 de euro, insa doar dupa trei ani plantele pot fi valorificate ca fiind ecologice, iar profitul se tripleaza in unele cazuri. Flexibilitatea structurii potrivit fluctuatiilor pietei se va asigura printr-o relatie foarte buna cu furnizorul, asigurnd din timp stocurile necesare de materii prime. Totodata, se vor distribui produse de o foarte buna calitate, nemai fiind nevoie s se intervina ulterior, Se va tine cont, de asemenea, de perioadele in care compania are o activitate intensa, peritada cuprinsa intre primavara toamna, si astfel se vor asigura din timp stocurile si totodata se va face o programare foarte riguroas a lucrarilor respectandu-se in primul rand termenele stabilite. Ca in orice afacere, si in acest caz exista un element pe care se bazeaza cea mai mare parte a reusitei. n acest caz, secretul reusitei il reprezinta consultantul impreuna cu inginerul agronom, cei care trebuie sa posede o serie de cunostinte de baza referitoare la noile trenduri in cultivarea plantelor.

SECIUNEA 8: ACHIZIILE............................................................................21 SECTIUNEA 8: ACHIZITIILE

Serviciile ale firmei vor necesita, pe langa implicarea resurselor umane, si utilizarea unor resurse materiale, si anume: 1. Masina electrica de arat-motocultor (recomandata pentru diferite tipuri si forme de teren,: 12 770 de RON+TVA inclus; 2. Aerator electric (folosit la inlaturarea muschiului, buruienilor si a ierbii in exces) : 600 de RON+TVA inclus; 3. Pompa de stropit cu piston (utilizata pentru stropirea plantelor; capacitate de 12 litri) : 1300 RON+TVA inclus; 4. Distribuitor seminte/fertilizatori 12 litri (utilizat pentru distribuirea fertilizatorilor si a semintelor) : 180 RON+TVA inclus; 20

5. Afanator sol (folosit pentru maruntirea solului, pentru pregatirea acestuia pentru insamantari : 160 RON+TVA inclus; 6. Plantator (utilizat in plantarea rasadurilor) : 6000 RON+TVA inclus ; 7. Grebla (utilizata pentru greblarea frunzelor, a ierbii taiate si a deseurilor din gradina) : 40 RON+TVA inclus; 8. Sapaliga (pentru sapare, taiere buruieni, aerare, maruntire si nivelare; lungime coada 150 de cm) : 40 RON+TVA inclus; 9. Cazma 40 RON+TVA inclus; 10. Seminte i ngramant care pot varia in functie de speciile de plante cultvate; Pe langa toate acestea, firma noastra va mai trebui sa achizitioneze si o masina, masina ce va fi utilizata pentru deplasarea la teren, precum si pentru transportul echipamentelor, utilajelor si materialelor necesare. (achizitionarea unei astfel de masini se va avea in vedere in primele opt luni de la demararea afacerii, pentru inceput, insa, ne vom folosi de masina noastra personal). Pe langa toate aceste mai am nevoie de un ghid practic cu privire la: aspectele generale privind tehnologia cultivarii de plante medicinale si plante aromatice ecologice: amplasare, lucrarile solului, samanta si semanatul, combaterea buruienilor in sistem ecologic, masuri de preventie si curative, administrarea ingrasamintelor admise; tehnologia de productie, tratata separat pentru mai multe tipuri de plante medicinale si plante aromatice; metodele de combatere a bolilor si a daunatorilor care pot afecta productia de plante medicinale si plante aromatice (metode exclusiv ecologice).

SECIUNEA 9: MARKETING..........................................................................22 SECTIUNEA 9: MARKETING

S.C. ELENYS PLANTS SRL va urmari, pentru inceput, o strategie de consolidare. Intrucat, piata pe care firma noastra are intentia sa patrunda este o piata in curs de dezvoltare, vom urmari sa ne consolidam pozitia in raport cu concurentii si, implicit, vom urmari cresterea cotei de piata a societatii intr-un ritm, de ce nu, egal cu cel de dezvoltare a pietei. Prin consolidarea pozitiei in raport cu concurentii vom avea in vedere sa fim intotdeauna cu un pas inaintea lor, vom incerca implementarea de solutii inovatoare in tot ceea ce vom realiza, vom incerca sa fim noi cei ce dam startul unui joc nou si vom incerca, de altfel, ca la sfarsitul jocului tot noi sa fim cei din fruntea clasamentului. Firma noastra, prin strategia de concentrare pe care o va pune in practica, odata cu intrarea pe piata, va avea deja un segment de piata bine stabilit inca dinainte si va sti cu siguranta cui sa se 21

adreseze, va sti care-i sunt potentialii clienti. Astfel, prin aceasta strategie se vor economisi timp, dar si bani. In ceea ce priveste politica de pret, S.C. ELENYS PLANTS SRL, pentru inceput, va adopta o lista de preturi asemanatoare concurentei si in stricta legatura cu calitatea serviciilor prestate sau cu calitatea produselor achizitionate. Pentru promovarea imaginii societatii se va apela la o agentie de publicitate. Prin intermediul acesteia vom incerca sa ne promovam cat mai bine, vom incerca sa ne facem cunoscuti segmentului de piata pe care il urmarim. Ca mijloc in acest sens, societatea va incerca sa se faca cunoscuta prin intermediul mass-mediei, afisajului stradal, diverselor printuri trimise prin posta si prin tot soiul de astfel de tehnici de promovare. Luand in calcul si segmentul de piata mai ocupat, dar nu numai, firma noastra va intentiona sa-si deschida si un site pe internet (www.elenysplants.ro), astfel incat, prin cumpararea de catre firma noastra a unui spatiu publicitar pe motoarele de cautare, cei interesati ne vor putea accesa pagina printr-un click pe banner-ul nostru online. In ceea ce priveste distributia, societatea noastra va asigura transportul produselor achizitionate din cadrul punctelor de desfacere, cu o greutate mai mare de 30 de kilograme, gratuit, iar in situatia produselor achizitionate online, vom asigura transportul gratuit in Bucuresti, dar si pe o raza de 50 de kilometri in afara acestuia, tot ceea ce se depaseste fiind asigurat contracost. Vom incerca, pe parcurs, sa ne imbunatatim serviciile, sa ne extindem si sa ne diversificam afacerea prin adoptarea strategiei de diversificare. De asemenea, punctele forte si oportunitatile vom incerca sa le valorificam cat de mult putem, vom incerca sa profitam de ele la maximum. Vom incerca sa ne intarim punctele forte, sa le multiplicam si sa le facem cunoscute cat mai mult potentialilor clienti. In ceea ce ne priveste, punctele slabe si amenintarile, vom incerca sa le amelioram, sa le reducem cat mai mult si chiar sa le exterminam. Asadar, vom incerca sa ne stabilim relatii in acest domeniu, sa ne facem cunoscuti furnizorilor si, implicit, sa beneficiem de costuri cat mai scazute pentru a ne putea oferi serviciile la preturi cat mai avantajoase si mai competitive. Ne vom documenta cat de mult vom putea de tot ceea ce se leaga de acest domeniu si vom incerca sa ne dobandim experienta necesara. In privinta amenintarilor, vom incerca sa ne definim clar locul nostru pe piata (lucrul acesta il vom putea face numai prin oferirea unor produse de calitate superioara fata de cele ale concurentilor, dar in 22

acelasi timp si prin oferirea unor avantaje (asa-numitele avantaje competitive care sa ne diferentieze de restul - strategia de diferentiere) cautate si apreciate de o mare parte a cumparatorilor, astfel incat nimeni si nimic sa nu poata reprezenta o amenintare pentru noi. Afacerea, a luat amploare in ultimii anii, decand cu fondurile europene. Afacerea s-a dezvoltat anual cu cateva de procente, iar tendinta este ca piata sa se dezvolte in continuare deoarece exista interes. La ora actuala aceasta afacere este profitabila, iar numarul firmelor din domeniu continua sa creasca. In continuare, voi elabora o analiza SWOT, analiza ce prezinta atat punctele forte si slabe ale afacerii noastre, ale firmei noastre, cat si oportunitatile si amenintarile ce vin din partea mediului extern. Puncte forte: Un prim punct forte al afacerii noastre ar putea fi reprezentat de faptul ca afacerea isi are un public tinta foarte bine stabilit ar putea reprezenta un punct forte deoarece stim exact cui trebuie sa ne adresam, ce clienti trebuie sa avem in vizor. Urmarim ca in afacerea noastra calitate resurselor umane sa fie una foarte buna si mai exact urmarim ca personalul pe care il angajam sa fie unul cu experienta in domeniu, un personal care sa aiba propria initiativa si care sa se implice in tot ceea ce face. Suntem o echipa , dinamica, cu dorinta de a excela in acest domeniu.Dorim sa ne implicam in domeniul cultivarii si comercializarii plantelor medicinale si , de ce nu, sa implementam solutii inovatoare, sa creem noi tendinte. Certificarea produselor ecologice este sprijinita financiar de Ministerul Agriculturii Puncte slabe: Lipsa relatiilor, concretizata prin necunoasterea furnizorilor constituie un punct slab al nostru.Fiind la inceput de drum, credibilitatea redusa in fata furnizorilor ne-ar putea clasa in spatele concurentilor. Resursele financiare limitate ar putea reprezenta un alt punct slab, punct slab deoarece nu ne-ar putea lasa sa ne punem ideile in aplicare asa cum am vrea noi. Fiind nou-intrati in acest domeniu si implicit pe aceasta piata, posibilitatea de avea acces la toate informatiile va fi una redusa. Astfel, vom intampina greutati la inceput deoarece un vom avea un acces atat de mare la informatiile pe care ni le-am dori, informatii referitoare la ceea ce se cere pe aceasta piata, la tendinte nou-aparute , etc. Un alt punct slab ar putea fi reprezentat de lipsa experientei in domeniu. Neavand experienta necesara in domeniul culturilor plantelor medicinale i aromatice , la inceput ne va fi putin greu sa constientizam tot ceea ce se cere. 23

Ca orice alta firma ce intra pe piata, costurile mari de productie sunt un punct slab. Oportunitati: Cultivarea planetelor medicinale si aromatice este favorizata de conditiile pedo-climaterice din tara noastra ar putea fi o oportunitate pentru noi. O alta oportunitate o constituie ritmul rapid de dezvoltare a pietei. Cu cat piata se dezvolta mai repede, cu atat afacerea noastra va fi mai profitabila.Atat pe piata interna cat si pe cea europeana, cererea este in plina ascensiune.. Schimbarea mentalitatii cetatenilor romani ar putea fi tot in favoarea noastra. Astfel, cetatenii romani vor dori sa fie in pas cu ceea ce se poarta, vor dori si ei sa adopte stilul occidental, modern, iar consumul de plante naturale este o tendinta moderna. Investitia initiala este mica in raport cu venitul mediu obtinut. Amenintari: O prima amenintare o constituie concurenta de pe aceasta piata .Ca in orice alta afacere concurenta reprezinta o amenintare. Succesiunea celor patru anotimpuri reprezinta o amenintare pentru afacerea noastra deoarece aceasta afacere, cel putin pe timp de iarna, un este atat de profitabila si asta din cauza faptului ca in aceasta perioada a anului nu se pot face culturi, intrucat solul este inghetat. Mediul ostil de afaceri ne-ar putea impiedica si nu am putea face tot ceea ce ne dorim. Procesul inflationist din economie ar putea fi o alta amenintare si asta deoarece ne-ar putea determina sa crestem preturile, intrucat si costurile noastre vor fi mai ridicate.

Concurenta de pe aceasta piata nu este foarte mare, intrucat pe piata nu s-au dezvoltat foarte multe firme cu acest obiect de activitate. Pe viitor insa, este previzionata o crestere a numarului de firme in acest domeniu, fapt datorat si accesarii tot mai mari de fonduri europene in ultima perioada de timp. Astfel, in prezent, pe piata se regasesc numeroase firme cu un obiect de activitate asemanator, ce ar putea fi considerate concurente. Printre cele mai importante se numara

SECIUNEA 10: PROGRAM DE CRESTERE.................................................28 SECIUNEA 11: MANAGEMENTUL PERSONALULUI.............................30 ANEXE...................................................................................................................32

24

).

SECTIUNEA 9: MARKETING
S.C. ELENYS PLANTS SRL va urmari, pentru inceput, o strategie de consolidare. Intrucat, piata pe care firma noastra are intentia sa patrunda este o piata in curs de dezvoltare, vom urmari sa ne consolidam pozitia in raport cu concurentii si, implicit, vom urmari cresterea cotei de piata a societatii intr-un ritm, de ce nu, egal cu cel de dezvoltare a pietei. Prin consolidarea pozitiei in raport cu concurentii vom avea in vedere sa fim intotdeauna cu un pas inaintea lor, vom incerca implementarea de solutii inovatoare in tot ceea ce vom realiza, vom incerca sa fim noi cei ce dam startul unui joc nou si vom incerca, de altfel, ca la sfarsitul jocului tot noi sa fim cei din fruntea clasamentului. Firma noastra, prin strategia de concentrare pe care o va pune in practica, odata cu intrarea pe piata, va avea deja un segment de piata bine stabilit inca dinainte si va sti cu siguranta cui sa se adreseze, va sti care-i sunt potentialii clienti. Astfel, prin aceasta strategie se vor economisi timp, dar si bani. In ceea ce priveste politica de pret, S.C. ELENYS PLANTS SRL, pentru inceput, va adopta o lista de preturi asemanatoare concurentei si in stricta legatura cu calitatea serviciilor prestate sau cu calitatea produselor achizitionate. Pentru promovarea imaginii societatii se va apela la o agentie de publicitate. Prin intermediul acesteia vom incerca sa ne promovam cat mai bine, vom incerca sa ne facem cunoscuti segmentului de piata pe care il urmarim. Ca mijloc in acest sens, societatea va incerca sa se faca cunoscuta prin intermediul mass-mediei, afisajului stradal, diverselor printuri trimise prin posta si prin tot soiul de astfel de tehnici de promovare. Luand in calcul si segmentul de piata mai ocupat, dar nu numai, firma noastra va intentiona sa-si deschida si un site pe internet (www.elenysplants.ro), astfel incat, prin cumpararea de catre firma 25

noastra a unui spatiu publicitar pe motoarele de cautare, cei interesati ne vor putea accesa pagina printr-un click pe banner-ul nostru online. In ceea ce priveste distributia, societatea noastra va asigura transportul produselor achizitionate din cadrul punctelor de desfacere, cu o greutate mai mare de 30 de kilograme, gratuit, iar in situatia produselor achizitionate online, vom asigura transportul gratuit in Bucuresti, dar si pe o raza de 50 de kilometri in afara acestuia, tot ceea ce se depaseste fiind asigurat contracost. Vom incerca, pe parcurs, sa ne imbunatatim serviciile, sa ne extindem si sa ne diversificam afacerea prin adoptarea strategiei de diversificare. De asemenea, punctele forte si oportunitatile vom incerca sa le valorificam cat de mult putem, vom incerca sa profitam de ele la maximum. Vom incerca sa ne intarim punctele forte, sa le multiplicam si sa le facem cunoscute cat mai mult potentialilor clienti. In ceea ce ne priveste, punctele slabe si amenintarile, vom incerca sa le amelioram, sa le reducem cat mai mult si chiar sa le exterminam. Asadar, vom incerca sa ne stabilim relatii in acest domeniu, sa ne facem cunoscuti furnizorilor si, implicit, sa beneficiem de costuri cat mai scazute pentru a ne putea oferi serviciile la preturi cat mai avantajoase si mai competitive. Ne vom documenta cat de mult vom putea de tot ceea ce se leaga de acest domeniu si vom incerca sa ne dobandim experienta necesara. In privinta amenintarilor, vom incerca sa ne definim clar locul nostru pe piata (lucrul acesta il vom putea face numai prin oferirea unor produse de calitate superioara fata de cele ale concurentilor, dar in acelasi timp si prin oferirea unor avantaje (asa-numitele avantaje competitive care sa ne diferentieze de restul - strategia de diferentiere) cautate si apreciate de o mare parte a cumparatorilor, astfel incat nimeni si nimic sa nu poata reprezenta o amenintare pentru noi. Afacerea, a luat amploare in ultimii anii, decand cu fondurile europene. Afacerea s-a dezvoltat anual cu cateva de procente, iar tendinta este ca piata sa se dezvolte in continuare deoarece exista interes. La ora actuala aceasta afacere este profitabila, iar numarul firmelor din domeniu continua sa creasca. In continuare, voi elabora o analiza SWOT, analiza ce prezinta atat punctele forte si slabe ale afacerii noastre, ale firmei noastre, cat si oportunitatile si amenintarile ce vin din partea mediului extern. Puncte forte: 26

Un prim punct forte al afacerii noastre ar putea fi reprezentat de faptul ca afacerea isi are un public tinta foarte bine stabilit ar putea reprezenta un punct forte deoarece stim exact cui trebuie sa ne adresam, ce clienti trebuie sa avem in vizor. Urmarim ca in afacerea noastra calitate resurselor umane sa fie una foarte buna si mai exact urmarim ca personalul pe care il angajam sa fie unul cu experienta in domeniu, un personal care sa aiba propria initiativa si care sa se implice in tot ceea ce face. Suntem o echipa , dinamica, cu dorinta de a excela in acest domeniu.Dorim sa ne implicam in domeniul cultivarii si comercializarii plantelor medicinale si , de ce nu, sa implementam solutii inovatoare, sa creem noi tendinte. Certificarea produselor ecologice este sprijinita financiar de Ministerul Agriculturii Puncte slabe: Lipsa relatiilor, concretizata prin necunoasterea furnizorilor constituie un punct slab al nostru.Fiind la inceput de drum, credibilitatea redusa in fata furnizorilor ne-ar putea clasa in spatele concurentilor. Resursele financiare limitate ar putea reprezenta un alt punct slab, punct slab deoarece nu ne-ar putea lasa sa ne punem ideile in aplicare asa cum am vrea noi. Fiind nou-intrati in acest domeniu si implicit pe aceasta piata, posibilitatea de avea acces la toate informatiile va fi una redusa. Astfel, vom intampina greutati la inceput deoarece un vom avea un acces atat de mare la informatiile pe care ni le-am dori, informatii referitoare la ceea ce se cere pe aceasta piata, la tendinte nou-aparute , etc. Un alt punct slab ar putea fi reprezentat de lipsa experientei in domeniu. Neavand experienta necesara in domeniul culturilor plantelor medicinale i aromatice , la inceput ne va fi putin greu sa constientizam tot ceea ce se cere. Ca orice alta firma ce intra pe piata, costurile mari de productie sunt un punct slab. Oportunitati: Cultivarea planetelor medicinale si aromatice este favorizata de conditiile pedo-climaterice din tara noastra ar putea fi o oportunitate pentru noi. O alta oportunitate o constituie ritmul rapid de dezvoltare a pietei. Cu cat piata se dezvolta mai repede, cu atat afacerea noastra va fi mai profitabila.Atat pe piata interna cat si pe cea europeana, cererea este in plina ascensiune.. Schimbarea mentalitatii cetatenilor romani ar putea fi tot in favoarea noastra. Astfel, cetatenii romani vor dori sa fie in pas cu ceea ce se poarta, vor dori si ei sa adopte stilul occidental, modern, iar consumul de plante naturale este o tendinta moderna. Investitia initiala este mica in raport cu venitul mediu obtinut. 27

Amenintari: O prima amenintare o constituie concurenta de pe aceasta piata .Ca in orice alta afacere concurenta reprezinta o amenintare. Succesiunea celor patru anotimpuri reprezinta o amenintare pentru afacerea noastra deoarece aceasta afacere, cel putin pe timp de iarna, un este atat de profitabila si asta din cauza faptului ca in aceasta perioada a anului nu se pot face culturi, intrucat solul este inghetat. Mediul ostil de afaceri ne-ar putea impiedica si nu am putea face tot ceea ce ne dorim. Procesul inflationist din economie ar putea fi o alta amenintare si asta deoarece ne-ar putea determina sa crestem preturile, intrucat si costurile noastre vor fi mai ridicate.

Concurenta de pe aceasta piata nu este foarte mare, intrucat pe piata nu s-au dezvoltat foarte multe firme cu acest obiect de activitate. Pe viitor insa, este previzionata o crestere a numarului de firme in acest domeniu, fapt datorat si accesarii tot mai mari de fonduri europene in ultima perioada de timp. Astfel, in prezent, pe piata se regasesc numeroase firme cu un obiect de activitate asemanator, ce ar putea fi considerate concurente. Printre cele mai importante se numara: VANIROMA SRL,NEAMT, ROMAN,0722/379445,vaniromasrl@yahoo.com Descriere: Comercializeaza plante medicinale si aromatice, comercializam plante medicinale : paducel (flori si frunze), rostopasca, floare de soc, coada calului, vasc, menta, galbenele, ciubotica cucului, coada soricelului, usturoita, floare de tei, catina, leurda. Comercializam atat pentru import cat si pentru export. Domeniu activitate: Plante Medicinale SC MEDPLANT SRL,BIHOR, ORADEA,STR. HASDEU BOGDAN PETRICEICU, Nr. 6 0259/411487,blagamedplant@yahoo.com,www.medplant.rdsor.ro Descriere: firma noastra se ocupa de producerea plantelor medicinale pt intern si export,ceaiuri,condimente(mustar pasta,ketchup) siropuri concentrate Domeniu activitate: Plante Medicinale ANIMA PLANT,BUCURESTI,STR. SPATARULUI, Nr. 17 bis 021/2105941, 0744/303463,http://www.anima-plant.ro Descriere: Producator si distribuitor de plante medicinale si aromatice, plante medicinale si aromatice, plante condimentare Domeniu activitate: Plante Medicinale, Produse naturiste SANTO RAPHAEL SRL,BUCURESTI,BD. POMPEIU DIMITRIE,PROF., Nr. 3-5 021/2331950, 0788/423760, office@santo-raphael.ro,http://www.santo-raphael .ro Descriere: Centru naturist de sanatate si laboratoare de produce naturale, ca ofera de remedii 28

naturale din plante medicinale si produse apicole, suplimente alimentare si cosmetice naturale recomandate intr-o serie foarte larga de afectiuni, Tincturi simple, tincturi compuse, tincturi pentru echilibrarea meridianelor si organelor energetice, plante medicinale si amestecuri de plante medicinale, capsule, vitalizante si energizante, siropuri naturale, unguente naturale, produse cosmetice de tratament si de intretinere, afrodisiace feminine si masculine, uleiuri volatile naturale, Steaua divina Domeniu activitate: Produse naturiste, medicina naturista, medicamente MEDPLANT,BIHOR, ORADEA,STR. HASDEU BOGDAN PETRICEICU, Nr. 6 0259/411487,blagamedplant@yahoo.com,www.medplant.rdsor.ro Descriere: Societatea a luat fiinta in anul 1998 avand ca obiect de activitate plantele medicinale si ceaiurile medicinale si aromate. In prezent si-a largit gama de activitate producand ketchup, mustar si siropuri., Producem ceaiui medicinale, aromate si ceai negru , plante medicinale , mustar, ketchup si siropuri., Pentru ceaiuri :Medplant si Kavaler , ketchupurile top, siropurile top si mustarul medplant. Domeniu: Plante medicinale S.C. M.A. CRISTINA S.R.L.,IASI, IASI SOS. NATIONALA, Nr. 194 0232/233159, 0724/251860,office@market-pharma.com,http://www.market-pharma.com Descriere: Producator de CEAI la pliculete utilizand materie prima de cea mai buna calitate . distributor de lapte praf antidot , cacao; IMPORTATOR de linii procesare plante medicinale., CEAI DE TEI, MENTA, SUNATOARE , MUSETEL., ROMANIA Domeniu activitate: Distribuitori, Plante Medicinale OHMEDIUM SIN INVEST S.R.L.,BUCURESTI, STR. ABRUD, Nr. 140, Apt. 2 021/2228118, 0744/811537,office@ohmedium.ro, ohmedium@fx.ro http://www.ohmedium.ro/electronica, http://www.ohmedium.ro Domeniu activitate: Plante Medicinale PHYTOCARITAS S.R.L.,HARGHITA, MIERCUREA CIUC STR. VLADIMIRESCU TUDOR, Nr. 21, Apt. 22,0266/312695, 0744/875950 ezolya@hr.astral.ro Domeniu activitate: Plante Medicinale, Ceai FARMACIA CHAMOMILLA S.R.L.,DAMBOVITA, GAESTI STR. 13 DECEMBRIE, Nr. 40,0245/711768, 0245/710790 Domeniu activitate: Farmacii, Plante Medicinale FARMAPLANT S.R.L.,DOLJ, CRAIOVA,STR. UNIRII, Nr. 38-40 0723/358575, 0251/310020,farmaplant@rdscv.ro Domeniu activitate: Plante medicinale, Farmacii, Produse Naturiste FARMACIA BALSAM S.R.L.,ARAD, STR. SPITALULUI, Nr. 5, 0257/228800, 0257/233332 Domeniu activitate: Farmacii, Plante Medicinale PRODPLANT IMPEX S.R.L.,MURES, REGHIN STR. ARGESULUI, Nr. 50 0265/512426, 0744/607502, 0265/512436 prodplant@rdslink.ro,http://www.netsoft.ro/prodplant Domeniu activitate: Plante Medicinale, Silvicultura in Maramures si Mures PENEXPORT S.R.L.,ARGES, MICESTI,CAL. CAMPULUNG, Nr. 10 0248/219081,dieter.barolf@t_online.de, penexport@artelecom.net http://www.penexport.ro Domeniu activitate: Plante Medicinale in Bucuresti S.N. PLAFAR S.A.,BUCURESTI,SPL. INDEPENDENTEI, Nr. 202A 021/3167105, 021/2248427,cabinet@plafar.com, sales@plafar.ro,http://www.snplafar.ro Domeniu activitate: Plante Medicinale, Ceai 29

BIONET S.R.L.,ARAD, CAL. ROMANILOR, Nr. 38-40, Bl. A3, Intr. B, Apt. 4 0257/280363, 0724/513125 Domeniu activitate: Produse naturiste, Plante medicinale ONEDIA DISTRIBUTION S.R.L.,ILFOV, PANTELIMON,STR. COPOSU CORNELIU, Nr. 4 021/3046211, 0725/197800,http://www.onedia.ro Domeniu activitate: Plante Medicinale, Ceai, Produse Parafarmaceutice, Produse Naturiste in Bucuresti HERBARUM VERONICAE IMPORT-EXPORT,BUCURESTI BD. UNIRII, Nr. 19, Bl. 4B, Intr. 1, Et. 5, Apt. 17,021/3365681,herbarum@mb.roknet.ro http://www.herbarum.roknet.ro Domeniu activitate: Plante Medicinale ENDOCRIN DIAGNOSTIC SI TRATAMENT,BIHOR, ORADEA,STR. PASTEUR LOUIS, Nr. 9,0259/436007, 0744/829411 Domeniu activitate: Medicina - Endocrinologie, Plante Medicinale

SECTIUNEA 10: PROGRAM DE CRESTERE

Intr-o lume necrutatoare cum este cea a afacerilor orice greseala poate fi fatala si poti iesi de pe piata instantaneu sau mai exact nu poti intra.In acest context ,trebuie sa iti formulezi foarte bine ipotezele si riscurile activitatii intreprinse de tine .Pornind de la aceasta premisa noi am incercat sa indentificam riscurile si ipotezele afacerii noastre bazandu-ne pe o analiza clara, consistenta si plauzibila . Nici un intreprinzator, nu poate avea certitudinea deplina asupra evolutiei viitoare a pietei sale, a concurentilor sai sau a situatiei furnizorilor sai, pe scurt asupra conditiilor-cadru ale activitatii sale comerciale. Prin urmare noi trebuie sa luam in permanenta decizii care se bazeaza pe ipoteze si asteptari,iar la fiecare decizie importanta sa ne gandim nu doar la consecinte, ci si la posibile alternative de actiune. O prima ipoteza este calitatea resurselor umane care fundamenteaza ideea noastra de afaceri aceasta poate genera doua efecte unul pozitiv faptul ca persoalul angajant de noi este unul responsabil si competent si alt efect negativ ca acesta sa nu intruneasca calitatile si abilitatile necesare desfasurarii activitatii ,intr-un cuvant nu se ridica la inaltimea asteptatilor noastre. A doua ipoteza se refera la conditiile meteorologice care pot afecta grav activitatea noastra pentru ca noi nu ne putem desfasura activitatea decat pe o vreme frumoasa ,daca ne gandim la inundatiile care au avut loc anii trecuti in Romania,sau la secete ne dam seama ca in acesta conditii este mai greu cu agricultura. O alta ipoteza se leaga de aprecierea sau deprecierea monedei europene care ne poate aduce satisfactii sau insatisfactii deoarece noi lucram cu aceasta moneda. 30

Exista si ipoteza ca afacerea sa mearga bine ,iar clientii sa fie multumiti de produsele noastre de noi si sa ne recomande prietenilor si cunostintelor. Alta ipoteza este gasirea unor furnizori straini care vand la costuri reduse,iar noi putem achizitiona materii prime ,marfuri, materiale consumabile si echipamente tehnologice pentru activitatea noastra la preturi convenablile. Riscul principal in cadrul afacerii intreprinse il prezinta faptul ca nu vom putea cotracta creditul bancar de care aveam atata nevoie pentru demararea afacerii,daca nu il vom primi toate planurile noastre de viitor sunt in zadar. Un alt risc este legat de faptul ca putem intalni clienti rau platnici care nu vor dorii sa ne plateasca . Riscul sa nu putem platii la timp furnizorii pentru ca nu avem bani intru-cat clientii nu ne au platit ,dar noi avem creanta asupra lor. Alt risc importamt este cel al achizitionarii unor utilaje care au costat mult, dar nu dau randamentele asteptate. Riscul de a ne confrunta cu niste concurenti abili la schimbarile pietei care au preturi mai convenabile ca ale noastre. Pentru combaterea acertor riscuri ne vom gandi foarte bine inaite de a lua decii importante si vom tine cont nu doar de consecinte ci si de posibilele alternative de actiune. Pentru a lua in calcul riscurile definitiv si cu grad inalt de certitudine, ar trebui sa includem preturile materiilor prime, inflatia si, bineinteles, riscurile meteorologice. Fiecare dintre aceste tipuri de riscuri poate fi masurat, evaluat si gestionat sistematic in raport cu activitatile specifice ale intreprinderii. Se intimpla rar ca intreprinzatorii sa fie afectati in aceeasi maniera de toate riscurile financiare imaginabile. De aceea, trebuie ca fiecare intreprinzator trebuie 1. sa constate ce riscuri ar putea sa constituie pericole in rapot cu activitatile sale si 2. in ce masura acest lucru ar putea greva succesul afacerii. deosebit de periculos este atunci cind mai multe asemenea riscuri apar intr-o conjunctura dezavantajoasa si intreprinzatorul nu este suficient de pregatit.

31

SECTIUNEA 11: MANAGEMENTUL PERSONALULUI

Managementul personalului se ocupa de modalitatile de eficientizare ale utilizarii abilitatilor personalului. Intr-o afacere, managementul personalului porneste de la recrutarea si angajarea persoanelor calificate pentru posturile respective si continua prin directionarea si incurajarea dezvoltarii acestora, pe masura ce intra in contact cu probleme si tensiuni care apar pe parcursul drumului catre atingerea obiectivelor stabilite. Pe langa activitatile de recrutare si angajare, printre atributiile managerului personalului intra si: 1. Clasificarea posturilor si pregatirea unor grile salariale. 2. Consilierea angajatilor. 3. Rezolvarea problemelor disciplinare. 4. Elaborarea unor standarde si proceduri de siguranta. 5. Coordonarea programelor care ofera beneficii angajatilor, cum ar fi asigurarile de grup, sanatate si planul de retragere din activitate. 6. Evaluarea periodica a performantelor fiecarui angajat si recunoasterea calitatilor ei sau lui si a nevoilor sale in ceea ce priveste perfectionarea ulterioara. 7. Asistarea indivizilor in privinta eforturile lor de a se perfectiona si de a capata abilitatile necesare pentru posturi mai avansate. 8. Planificarea si supravegherea programelor de training. 9. Mentinerea la curent cu progresele in managementul personalului. Deseori, proprietarul-managerul unei firme trebuie sa fie si managerul personalului. Intr-o astfel de situatie este necesar sa ai o imagine generala asupra tendintelor si practicilor curente din managementul personalului. Acesta este i cazul de faa i atunci firmele mici trebuie sa caute personal pentru operatiunile lor. Acest fapt implica aducerea unor persoane noi in afacere si incercarea de a le face cat 32

mai productive pentru firma. Managementul resurselor umane eficient sincronizeaza si perfectioneaza abilitatile candidatilor si angajatilor cu nevoile firmei. Un sistem de management al personalului receptiv, ma va ajuta in acest proces si reprezinta un factor cheie pentru dezvoltare. Managementul resurselor umane este un proces de echilibrare. La o extrema, angajezi numai persoane calificate care raspund nevoilor firmei. La cealalta extrema, pregatesti si perfectionezi angajatii astfel incat acestia sa indeplineasca cerintele firmei. Majoritatea firmelor mici aflate in expansiune, se incadreaza intre aceste doua extreme, de ex. angajeaza cei mai buni oameni pe care-i gasesc si pe care si-i pot permite, dar recunosc de asemenea si nevoia de a pregati si perfectiona atat angajatii actuali cat si pe cei nou veniti, pe masura ce firma se dezvolta. Una dintre functiile managementului personalului se refera la modul de angajare si pregatire a persoanelor potrivite, si abordeaza problema caracteristicilor unui sistem eficient de management al personalului: Evaluarea nevoilor personalului. Recrutarea personalului. Verificarea personalului. Selectarea si angajarea personalului. Orientarea noilor angajati in firma respectiva. Decizii legate de probleme de compensatie. O alta functie se refera la partea de training si perfectionare a managementului resurselor umane. O a treia functie se refera la modul in care sistemul de management al personalului impreuna cu functiile de training si perfectionare contribuie la cresterea increderii angajatului si la marirea productivitatii. Aceste trei functii accentueaza importanta unui climat bun de management al resurselor umane si ofera sfaturi specifice pentru a crea un astfel de climat. In firma prezentata voi externalizez serviciile legate de salarizare si administrare de personal pentru a mi permite sa ma concentrez pe activitatile de management al resurselor umane pe zona de dezvoltare. Elaborarea si implementarea unui sistem de evaluare a performantei, proiectarea de planuri de dezvoltare individuale, planuri de cariera, training, sunt cateva din activitatile care adauga valoare si contribuie la retentia angajatilor. Nu consider necesar apelarea la un jurist specializat pe dreptul muncii care sa ma consilieze pe probleme legate de personal, cred ca externalizand serviciile legate de salarizare si administrare de personal ma voi descurca si fara ajutorul unui jurist. 33

n contuarea planului am atasat cateva modele de anexe cu privire la fisele de post, cerere de angajare, procedura de angajare,regulamentul de ordine interioara etc.

ANEXE
FI DE POST - ADMINISTRATOR

DENUMIREA POSTULUI: ADMINISTRATOR RELAII IERARHICE: se subordoneaz INTREPRINZATORULUI RELAII DE COLABORARE: cu personalul de execuie al firmei RELAII DE REPREZENTARE: Reprezint firma fa de clieni, furnizori, autoritile locale, precum i fa de alte persoane cu care intr n contact n interes de serviciu.

SCOPUL POSTULUI : Titularul postului asigur aprovizionarea cu mijloace fixe, consumabile i serv noilor proiecte.

pentru desfurarea eficient a activitii firmei i soluioneaz aspectele de ordin administrati

ACTIVITI PRINCIPALE: 1. ASIGUR APROVIZIONAREA CU MIJLOACE FIXE I CONSUMABILE 2. ASIGUR SERVICIILE/UTILITILE FIRMEI 3. ADMINISTREAZ SEDIUL FIRMEI 4. ASIGUR ASISTEN ADMINISTRATIV PENTRU NOI PROIECTE ATRIBUII PRINCIPALE (i sarcini aferente): 1. Asigur aprovizionarea cu mijloace fixe i consumabile Centralizeaz necesarul de mjloace fixe i consumabile Contacteaz furnizori i negociaz condiii financiare favorabile firmei Asigur respectarea bugetului alocat Organizeaz activitatea de transport i recepie a materialelor Raporteaz neconcordanele ntre bugetul de consumabile i necesar 2. Asigur serviciile/utilitile firmei Identific furnizori, analizeaz i prezint oferte favorabile firmei 34

 Asigur fluxul de documente necesare perfectrii contractelor Arhiveaz copii ale contractelor Urmrete derularea contractelor cu furnizorii de servicii Monitorizeaz consumul i propune msuri de reducere Asigur remedierea situaiilor neprevzute 3. Administreaz sediul firmei Asigur buna funcionare a mijloacelor fixe de uz comun Asigur un mediu de lucru sigur i condiii bune de lucru ine evidena chiriilor/serviciilor pentru chiriai conform contractelor i stabilete sumele de facturat Asigur fluxul de documente justificative i le arhiveaz 4. Asigur asisten administrativ pentru noi proiecte Analizeaz piaa n funcie de noile proiecte alocate Estimeaz necesarul de activiti presupuse de fiecare proiect Propune soluii de ordin administrativ Asigur obinerea documentaiei i aprobrilor specifice RESPONSABILITILE POSTULUI: Legat de activitile specifice, rspunde de: Distribuirea materialelor i a rechizitelor conform bugetelor i a normelor interne Calitatea mediului de lucru al angajailor (condiiile fizice) Respectarea confidenialitii datelor la care are acces Raportarea la timp a abaterilor sesizate Transmiterea integral i n timp util a informaiilor ctre destinatarul corespunztor Pstrarea documentelor justificative Legat de disciplina muncii, rspunde de: mbuntirea permanent a calitii pregtirii sale profesionale i de specialitate Pstrarea confidenialitii informaiilor legate de firm Utilizarea i pstrarea n bune condiii a documentelor cu regim special Modul de utilizare a echipamentelor, consumabilelor, altor materiale i mijlloace fixe puse la dispoziie de firm 35

 Respectarea prevederilor, a normelor interne i a procedurilor de lucru privitoare la postul su Adopt permanent un comportament n msur s promoveze imaginea i interesele firmei Se implic n vederea soluionrii situaiilor de criz care afecteaz firma AUTORITATEA POSTULUI: Semneaz documentele justificative pentru facturile de ntreinere Semneaz corespondena specific domeniului de activitate Utilizeaz echipamentele/consumabilele puse la dispoziie de firm Aprobat, Director General Data Titular de post Data SPECIFICAIILE POSTULUI NIVEL DE STUDII: Studii superioare tehnice sau economice CURSURI DE PREGTIRE: birotic, secretariat (constituie un avantaj) EXPERIEN: N SPECIALITATE: minim 5 ani PE POST: 1 an experien pe un post asemntor (constituie avantaj) CUNOTINE NECESARE: Contabilitate primar Limba englez Tehnici de negociere Operare PC (MS Office) Gestionare/arhivare documente APTITUDINI I DEPRINDERI NECESARE: Aptitudine general de nvare Aptitudini de comunicare oral i scris Abiliti de negociere Aptitudinea de a lucra cu documente Planificare i organizare a operaiilor i activitilor Respectarea instruciunilor orale i scrise 36

 Culegere/clasificare/interpretare/transmitere a informaiilor CERINE PENTRU EXERCITARE: Integritate fizic Inteligen Atenie concentrat i distributiv Rezisten la stres Uurin i claritate n exprimare Comportament adecvat (limbaj, vestimentaie, reguli de politee) CARACTERISTICI DE PERSONALITATE: spirit tehnic, uurin n manipularea fizic i ordonarea obiectelor n mediul de lucru, spirit practic, eficient, ordonat, sociabilitate, tact, amabilitate.

FI DE POST - LUCRTOR COMERCIAL 37

DENUMIREA POSTULUI: LUCRTOR COMERCIAL RELAII IERARHICE: este subordonat Asistentului director de magazin RELAII FUNCIONALE: cu lucrtorii comerciali de la depozit pentru preluarea comenzilor cu funcionarii de la biroul de informaii pentru chemarea personalului de la curenie cu funcionarii de la casierie pentru preluarea produselor la care renun clienii
SCOPUL POSTULUI: Titularul postului are rolul de a asigura buna funcionare a vnzrilor att din punct de vedere calitativ (servicii), ct i cantitativ (volumul de marf).

ACTIVITI PRINCIPALE: 1. 2. 3. AAZ I ORDONEAZ PRODUSELE N VITRIN ASIGUR STOCUL DE PRODUSE PROASPETE SERVETE CLIENII

ATRIBUII PRINCIPALE (i sarcini aferente): 1. Asigur necesarul de marf la raft Aduce marfa din depozit Ordoneaz rafturile pe categorii de produse i pe tipuri de produse (Firm 1, Firm 2 etc.) Expune mrfuri ntr-o manier estetic, atrgtoare i uor accesibile clienilor Urmrete rafturile i asigur ncrcarea lor cu marf n funcie de vnzare Compar, sorteaz i verific marfa 2. Adapteaz etichetele i afiele n funcie de cerinele curente Actualizeaz etichetele n funcie de preul din ziua respectiv Schimb etichetele o dat la dou sptmni la acele produse care intr n promoie nlocuiete etichetele deteriorate Elimin etichetele pentru produsele care nu mai sunt la vnzare Poziioneaz etichetele n display-ul raftului pentru fiecare tip de produs n parte nlocuiete afiele din promoia veche cu afiele din noua promoie 3. Asigur preul produselor care au o greutate diferit de 1 kilogram Cntrete produsele ambalate care au greuti diferite de 1 kilogram Lipete etichetele cu preul corespunztor pe produsul ambalat 4. Asigur igiena rafturilor 38

 Supravegheaz rafturile pentru a interveni prompt n cazul unui incident nltur produsele care sunt deteriorate i pot afecta igiena raionului Ridic ambalajele produselor aranjate n raft i le depoziteaz la gunoi Anun personalul de la curenie n cazul unui incident 5. Verific termenul de valabilitate al produselor Controleaz zilnic valabilitatea produselor Scoate de la vnzare acele produse care mai au o zi de valabilitate 6. Realizeaz comenzile pentru produsele ce urmeaz a fi expuse la raft Urmrete vnzrile din ziua anterioar Face comenzi n funcie de vnzrile din ziua anterioar D comand n funcie de necesarul din ziua respectiv (innd cont de faptul c n zilele de week-end comenzile sunt mai mari) 7. Ofer relaii clienilor Ofer informaii despre marfa expus Rspunde solicitrilor clienilor Ofer ajutor clienilor Informeaz clienii de schimbrile care au avut loc n privina produselor RESPONSABILITILE POSTULUI: Rspunde de asigurarea volumului de marf corespunztor, n rafturi Rspunde de valabilitatea produselor expuse Rspunde de raportarea pierderilor de orice fel (rebuturi, furturi) Rspunde de condiiile de igien a mrfii Rspunde de informarea clienilor Rspunde de rezolvarea problemelor i de satisfacerea cerinelor clientului Rspunde de supravegherea raioanelor Informeaz superiorii cu privire la vnzrile din raioane Identific acele produse care nu se vnd i raporteaz Asistentului Manager pentru msuri adecvate Respect instruciunile verbale i scrise date de superiori AUTORITATEA POSTULUI: Utilizeaz echipamente, consumabile i alte materiale puse la dispoziie de firm 39

 Solicit efului ierarhic ordinea de desfurare a sarcinilor de serviciu Solicit informaii privind situaiile cerute de eful direct Solicit explicaii privind modul de desfurare a sarcinilor de serviciu ORAR DE LUCRU: - norm ntreag: o tur (7:00-15:00, 9:00-17:00, 14:00-22:00) - fracie de norm: 3 ture (7:00-12:00, 12:00-17:00, 17:00-22:00) Aprobat, Director General Titular de post

SPECIFICAIILE POSTULUI NIVEL DE STUDII: minim liceul (diplom de bacalaureat) EXPERIEN: Nu este obligatorie Au prioritate persoanele cu experien n domeniul comercial

APTITUDINI I DEPRINDERI NECESARE: Percepie vizual Atenie: concentrare, mobilitate, distributivitate, selectivitate Rapiditate Spirit practic Coordonare manual bun Memorie vizual bun Abiliti de comunicare Capacitate de a lua decizii Persoan de ncredere Implicare n activitate Dorin de a munci Capacitatea de a se descurca n condiii de stres Rezisten la sarcini repetitive 40

 Rezisten la oboseal Capacitatea de a munci n echip Autocontrol mediu Aspect fizic plcut Motivaie ECHIPAMENT NECESAR: Bluz Pantaloni Vest Boneta/apc SOLICITRI FIZICE: Lucru n picioare pe perioade lungi de timp Transport material greu Poziii dificile Rapiditate n realizarea sarcinilor Munc n condiii de temperatur sczut SOLICITRI PSIHICE: Solicitare a ateniei vizuale, auditive Solicitarea memoriei vizuale, auditive Rezisten la stres Munc rutinier Responsabilitate n deciziile luate Cerine de realizare a unor activiti minuioase Cerine de adoptare a unei atitudini de corectitudine i de amabilitate pe tot parcursul programului de servire a clienilor Solicitri permanente din partea clienilor ndeplinirea exigenelor asistenilor CONDIII DE MUNC: Iluminare cu neon 41

 Ventilaie mare Temperatur de 10 grade Umiditate moderat FACTORI DE RISC: Lucru n condiii dificile (temperatur sczut) Pericol de accidente

FI DE POST- OFER

42

DENUMIREA POSTULUI: OFER RELAII IERARHICE: este subordonat: INTREPRINZATORULUI are n subordine: nu are angajai n subordine RELAII DE COLABORARE (MEDIUL INTERN): cu personalul din firm, cu contabilul ef, cu contabilul casier, cu agenii de vnzri, cu generalistul de resurse umane. RELAII DE REPREZENTARE: cu clienii firmei, furnizorii firmei, reprezentana service auto abilitat , compania de asigurri abilitat.
SCOPUL POSTULUI: Titularul postului are rolul de a asigura transportul mrfii din depozitul firmei la clieni n condiii optime.

ATRIBUII PRINCIPALE (i sarcini aferente): Desfoar ntreaga activitate n conformitate cu principiile stabilite de firm n domeniul calitii : respectarea graficului de livrare; fr reclamaii n livrare; fr pagube materiale i accidente;

Transport marfa n baza documentelor nsoitoare (factur fiscal, aviz de nsoire a mrfii, proces verbal de predare primire); Livreaz comenzile conform programului de distribuie; Preia comenzile din depozit pe baz de semntur; La preluarea comenzilor, verific corespondena dintre numrul de colete, tipul coletului (pung , cutie , co) , numerele facturilor (avizelor de nsoire ,etc.) existente cu cele trecute pe borderoul de livrri sau procesele verbale de predare-primire i aduce imediat la cunotina efului ierarhic despre orice neregul privind pregtirea acestora; Livreaz comenzile clienilor conform adresei de livrare nscris la datele privind cumprtorul sau la adresele stabilite de ctre agenii de vnzri. Nu pleac n trafic fr s dein asupra sa urmtoarele documente: Permis de conducere; Certificat de nmatriculare; Act de identitate; R.C.A. (asigurare rspundere civil auto); 43

Copie licen transport; Autorizaie de toxice i stupefiante; Foaie de parcurs; Ordin de deplasare semnat i tampilat (cnd este cazul);

Efectueaz ncasrile dup programul de ncasri i depune banii la casieria societii n termenele stabilite, avnd obligaia s atepte avizarea chitanierului i a chitanei. Evideniaz n scris pe verso-ul procesului verbal de predare-primire actele pe care le preia; ncarc/descarc marfa n/din autoutilitara aflat n dotare, ct i din alte maini; Menine n mod obligatoriu aspectul ngrijit al autoutilitarei, att exterior, ct i interior; Particip la recepia mrfurilor lund la cunotin neconcordanele dintre facturi i marf, semnnd procesul verbal de constatare diferene; La apariia unui client nou cere imediat detalii despre locul unde trebuie livrat comanda i totodat verific corectitudinea adresei de livrare nscris pe factur; Se asigur ca exemplarul rou i albastru al facturilor sunt corect completate: o trebuie s fie completate la rubrica date privind expediia i s fie semnate i tampilate de ctre client la rubrica semntura de primire; o n cazul n care clientul nu are tampila, pe exemplarul rou al facturii trebuie s semneze i s scrie valabil fr tampil; o trebuie s fie scris numele i prenumele celui care preia marfa, precum i seria i numrul actului de identitate; La livrarea coletelor prin intermediar anun telefonic persoana nscris pe eticheta care cuprinde adresa de livrare, comunicndu-i numrul de nmatriculare al autovehiculului intermediarului, ora de plecare / sosire destinaie, numrul de colete aferent adresei respective; Respect procedurile auto de exploatare, procedurile de ntreinere i verificare autovehicule valabile in firm; n fiecare zi de luni a sptmnii, completeaz i pred la nceperea programului fia de sesizri auto; Respect programul de aprovizionare cu marf de la furnizori interni i externi (puncte vamale etc.) stabilit de eful ierarhic; Completeaz foaia de parcurs la fiecare rubric i o pred efului ierarhic direct;

44

 La intrarea n concediu pred autoutilitara pe baz de proces verbal efului ierarhic i o las parcat n curtea firmei n condiii de curenie total iar la ntoarcerea din concediu o preia n aceleai condiii; Pentru orice neregul privind funcionarea la parametrii optimi ai autoutilitarei anun imediat eful ierarhic direct; Nu transport persoane strine fr acordul efului ierarhic direct sau a Directorului General; Nu folosete autoturismul de serviciu n interes personal, dect n interesul firmei angajatoare. RESPONSABILITILE POSTULUI: Rspunde de integritatea mrfurilor preluate din firm pn la livrare, ct i de mrfurile preluate de la furnizori pn la sediul firmei; Distribuitorul are obligaia de a anuna departamentul contabilitate cu cel puin 10 zile nainte despre expirarea asigurrii tip CASCO ; Respect secretul de serviciu, Normele de Protecia Muncii , Prevenirea i Stingerea Incendiilor, Regulamentul de Ordine Interioar i Procedurile Interne. Rspunde altor sarcini stabilite de eful ierarhic direct i care au legtur direct cu obiectivul postului ocupat. Cunoaterea i respectarea n principal a urmtoarelor acte normative: Legea 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanii i rspunderea n legtur cu gestionarea bunurilor; Regulamentul privind circulaia pe drumurile publice; Proceduri de lucru pe linie auto valabile in cadrul firmei.

AUTORITATEA POSTULUI: Anun imediat agentul pentru urmtoarele situaii : eful de depozit nu recunoate comanda ; eful de depozit nu recunoate programarea de ncasare ; eful de depozit nu achit comanda scadent n ziua livrrii ;

Transmite telefonic efului ierarhic direct minusurile i plusurile constatate la livrare; Semneaz urmtoarele documente: 45

Foaia de parcurs; Exemplarul rou i albastru al facturilor i/ sau avizelor de expediie la datele privind identitatea delegatului; Procesele verbale de predare-primire cnd se execut predarea unor produse i pe asemenea formulare; Borderoul de primire documente; Borderoul de primire comenzi; Chitanele pe care le elibereaz la ncasare ctre clieni; Borderoul sau monetarul cu predarea banilor la casierie;

Notele de comand cu lucrrile efectuate n service la autovehiculul pe care l are in primire; Poate utiliza maina pentru deplasarea sa ctre firm i ctre domiciliu. Aprobat, Director General Titular de post

SPECIFICAIILE POSTULUI NIVEL DE STUDII: medii (diplom de bacalaureat) EXPERIEN: minim 1 an ntr activitate similar de distribuie o CUNOTINE NECESARE: Regulamentul privind circulaia pe drumurile publice APTITUDINI I DEPRINDERI NECESARE: Rezisten la stres i la efort fizic prelungit Aptitudini de comunicare Aptitudini de calcul matematic Aptitudinea de a lucra cu documente Respectarea instruciunilor orale i scrise CERINE PENTRU EXERCITARE: Permis de conducere categoria B, minim 3 ani Atenie concentrat i distributiv Spirit organizatoric 46

 Echilibru emoional Rezisten mare la stres Punctualitate CARACTERISTICI DE PERSONALITATE: uurin n manipularea fizic i ordonarea obiectelor n mediul de lucru, spirit practic, sociabilitate, amabilitate, energie.

CERERE DE ANGAJARE Domnule Director,

Subsemnatul, .domiciliat in .., str. , nr. ., bloc .., etaj ., ap. , telefon nr. ., de profesie .., va 47

rog respectuos a-mi aproba angajarea in cadrul societatii pe care o conduceti in functia de Mentionez ca am o vechime in aceasta functie de .. ani, am mai lucrat la urmatoarele societati: .................. ultimul loc de munca fiind societatea .. conform CV-ului atasat . La ultimul loc de munca am incetat activitatea cu data de ... conform articolului nr. din Codul Muncii.

Data:

Semnatura

PROCEDURA PRIVIND RECRUTAREA, SELECTIA SI ANGAJAREA PERSONALULUI 1.Istoricul revizuirilor: Revizia nr. Motivul revizuirii Descrierea revizuirii Data revizuirii 2. Scop: Procedura reglementeaza modul n care se desfasoara recrutarea, selectia si angajarea personalului n cadrul organizatiei SC ________________ SRL. 3. Domeniul de aplicare: Aceasta procedura este valabila pentru toate posturile existente sau care urmeaza sa fie nfiintate n cadrul SC ________________ SRL. 4. Responsabilitate si autoritate: a.Manager departament: Persoana care completeaza solicitarea de personal n cadrul departamentului pe care l conduce n vederea acoperirii unui post vacant sau n vederea nfiintarii unui post nou; b.Director departament: Persoana care verifica si avizeaza solicitarea de recrutare naintata de managerul de departament; c.Director resurse umane: Persoana care verifica si avizeaza solicitarea de recrutare naintata de catre responsabilul de resurse umane; 48

d.Director General: Persoana care aproba solicitarea de recrutare naintata de catre Directorul Resurse Umane. e.Asistent resurse umane: Persoana care nregistreaza solicitarea de recrutare si desfasoara procesul de recrutare pe baza solicitarii de recrutare. Politica de recrutare: Egalitatea de sanse la angajare - SC ________________ SRL asigura egalitatea de sanse la angajare. Posturile vacante sunt scoase la concurs cu informarea tuturor angajatilor. Toate posturile vacante sunt aduse la cunostinta angajatilor prin afisarea la avizier si/sau pe cale electronica. - Criteriile de recrutare si selectie sunt strict de natura profesionala si n acord cu legislatia n vigoare. Recrutarea n cadrul SC ______________ SRL asigura respectarea drepturilor tuturor persoanelor care participa la procesul de selectie. n deciziile lor aferente prezentei proceduri, reprezentantii SC ________________ SRL responsabili cu procesul de recrutare se vor baza exclusiv pe criterii obiective, relevante pentru specificul fiecarui post vizat, asigurnd evitarea oricarei forme de discriminare directa sau indirecta, bazata pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, vrsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala. - n cazul vacantarii unor posturi cu norma ntreaga, angajatii SC ___________ SRL n baza unui contract cu fractie de norma vor fi invitati sa participe la procesul de selectie. - n cazul n care printre candidatii aflati n etapa finala a selectiei se afla la egalitate de punctaj un candidat extern si un candidat intern, prioritatea la angajare va fi acordata candidatului intern. Comunicarea n procesul de recrutare si selectie - n comunicarea legata de procesul de recrutare si selectie, SC _________________ SRL va asigura transparenta si respectarea demnitatii umane. - Toate cererile de angajare primite vor beneficia de un mesaj de confirmare a nregistrarii candidaturii depuse. Termenul maxim de raspuns este de 5 zile lucratoare. - n elaborarea continutului anunturilor de recrutare si pe durata procesului de selectie toate elementele de informare transmise candidatilor vor avea un caracter obiectiv si realist, evitnd formularea unor conditii false sau exagerate cu privire la atributiile, responsabilitatile, beneficiile postului anuntat. Continuitatea procesului de asigurare a necesarului de personal - n SC ________________ SRL recrutarea este o activitate cu caracter preventiv si permanent. Posturile vacante se ocupa de catre cei mai buni candidati identificati n urma selectiilor succesive. Datele cu privire la candidatii care ntrunesc cerintele pentru angajare, dar care nu s-au situat pe primul loc n competitia pentru postul vacant sunt pastrate n baza de date a departamentului resurse umane n vederea contactarii la o data ulterioara, n eventualitatea aparitiei unui post vacant similar sau a unui alt post adecvat competentelor dovedite. - Angajatii SC ________________ SRL care doresc sa candideze pentru un alt post dect cel pe carel ocupa pot depune oricnd la departamentul resurse umane un CV si o scrisoare de intentie mentionnd postul pentru care ar dori sa candideze n eventualitatea vacantarii. Candidatura se poate depune indiferent de existenta/lipsa unui post vacant (candidatura spontana). Toate candidaturile primite care corespund cerintelor sunt luate n calcul n momentul vacantarii unui post. 5. Definitii: Recrutare = Proces prin care sunt atrasi candidatii. Selectie = Proces prin care sunt identificati cei mai potriviti candidati dintre cei disponibili. 6. Procedura: Etapele procesului de recrutare, selectie si angajare a personalului n cadrul organizatiei SC ________________ SRL sunt: 1. Redactarea de catre managerul de departament a formularului "Solicitare de recrutare" (Anexa RU01-01) 49

2. Avizarea solicitarii de catre directorul departamentului n care se afla postul vacant 3. Avizarea solicitarii de catre directorul resurse umane 4. Aprobarea solicitarii de catre directorul general 5. Transmiterea solicitarii catre asistentul resurse umane n vederea demararii procesului de recrutare 6. ntocmirea anuntului de recrutare 7. Stabilirea canalelor de comunicare 8. Publicarea anuntului 9. Selectia CV-urilor 10. Interviul telefonic de preselectie 11. Interviul de evaluare a corespondentei generale a candidatului cu cerintele postului 12. Testarea cunostintelor, a abilitatilor, proba practica 13. Interviul de testare profesionala 14. Solicitarea de referinte 15. Interviul de sondare-clarificare a unor aspecte neabordate/nentelese pe deplin 16. Redactarea raportului de recrutare si selectie 17. Interviul de angajare 18. Decizia de selectie finala 19. Lansarea ofertei de angajare 20. Angajarea 21. Anuntarea noului angajat 22. Informarea candidatilor respinsi 23. Orientarea pe post Fiecare dintre etapele de mai sus face obiectul unei instructiuni de lucru detaliate. Instructiunile de lucru sunt disponibile n cadrul departamentului resurse umane. 7. Termene-limita Durata maxima a unui proces de recrutare si selectie este de 45 de zile de la data aprobarii de catre directorul general a solicitarii de recrutare. 8. Anexe - Anexa RU-01-01 - Solicitare de recrutare - Anexa RU-01-02 - Fisa de evaluare a candidatului pentru interviu 9. Lista de difuzare (tabelul persoanelor carora li se va transmite procedura)

50

Regulament de Ordine Interioara

CAPITOLUL I Dispoziii Generale Art.1 Regulamentul de ordine interioar, se aplic tuturor salariailor indiferent de durata contractului individual de munc, persoanelor care i desfoar activitatea pe baza de contract de colaborare sau prestri servicii n baza unor convenii civile, elevilor, studenilor aflai n practic n cadrul societii. Art.2 Personalul prevzut la art.1 are obligaia ca, pe perioada detarii sau delegrii la alte uniti, s respecte att prevederile cuprinse n prezentul regulament ct i reglementrile proprii ale unitilor respective. Art.3 Prin aplicarea prezentului regulament, salariaii societii au obligaia s dovedeasc profesionalism, cinste, ordine i disciplin, s-i asigure exercitarea corecta a atribuiilor stabilite n concordan cu Regulamentul de organizare i funcionare i cu Contractul Colectiv de Munc.

51

Art.4 Salariaii..au obligaia s pstreze secretul profesional. Nici un salariat nu are dreptul de a folosi sau dezvlui nici n timpul activitii, nici dup ncetarea acesteia, fapte sau date care, devenite publice, ar duna intereselor ori prestigiului .. . Salariaii..nu pot uza, n folos personal, de informaiile de serviciu pe care le dein sau de care au luat la cunotin n orice mod. Art.5 Salariaii.nu pot deine funcii n regiile autonome, societatile comerciale ori n alte unitati cu scop lucrativ, la societati comerciale cu capital privat aflate n concuren direct cu societatea. Art.6 Salariaii societii au obligaia c n exercitarea atribuiilor ce le revin s se abin de la exprimarea sau manifestarea convingerilor politice. Art.7 Regulamentul de ordine interioar cuprinde politica de disciplin i organizarea muncii, igiena i securitatea muncii, obligaiile conducerii, obligaiile i drepturile salariailor, innd seama i de urmtoarele reguli: a) dreptul de asociere sindical este garantat salariailor, n condiiile legii. Cei interesai pot, n mod liber, s nfiineze organizaii sindicale, s adere la ele i s exercite orice mandat n cadrul acestora. b) salariaii se pot asocia n organizaii profesionale sau n alte organizaii avnd c scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregtirii profesionale i protejarea statutului lor. c) salariaii i pot exercita dreptul la grev n condiiile legii. d) n cadrul societii, unde salariaii nu sunt organizai n sindicat salariaii i pot alege reprezentani n condiiile legii. e) reprezentanii salariailor particip la stabilirea msurilor privind: condiiile de munc, sntate i securitatea muncii salariailor n timpul exercitrii atribuiilor lor, buna funcionare a societii. f) reprezentanii salariailor i dau avizul n toate problemele de natura celor prevzute mai sus precum i n orice alte situaii, la solicitarea conducerii societii. g) avizul reprezentanilor salariailor are caracter consultativ i este ntodeauna dat n scris i motivat. h) prezentul regulament poate fi completat prin politici sau norme interne de serviciu. CAPITOLUL II Organizarea muncii Art.8 Timpul de munc i de odihn Conform legislaiei n vigoare, durata timpului de munc al fiecrui salariat este de 8 ore efectiv pe zi, respectiv de 40 de ore sptmnal i se realizeaz prin sptmna de lucru de 5 zile. Programul normal de lucru n zilele de luni pn vineri inclusiv, ncepe la ora i se termin la ora . Rmnerea n cadrul societii peste programul normal de lucru, se face numai cu aprobarea conducerii acesteia. Durata timpului de munc n condiiile deosebite pentru persoanele care i desfoar activitatea n astfel de condiii, fr c aceasta s duc la o scdere a salariului, se stabilete de conducerea societii; 52

Conducerea societii i rezerv dreptul, respectnd limitele i procedurile impuse de legislaia n vigoare de a modifica programul de lucru n funcie de nevoile serviciului. nainte de nceperea programului de lucru, precum i la sfritul orelor de program, salariaii sunt obligai s semneze condica de prezen de la compartimentul sau locul de munc unde sunt ncadrai.( Conductorul locului de munc) are obligaia s vizeze zilnic condica de prezen, la nceperea i la sfritul programului de lucru. Salariaii care ntrzie de la programul de lucru stabilit, trebuie s raporteze superiorului ierarhic situaia, chiar dac este vorba de un caz de for major. n afara cazurilor neprevzute, toate absenele trebuie autorizate n prealabil de superiorul ierarhic. n cazul n care absena s-a datorat unui motiv independent de voina celui n cauz ( boala , accident etc.) superiorul ierarhic trebuie informat imediat, acesta fiind cel n msura s aprecieze, n toate cazurile, dac este necesar s se ia masuri sau s se propun msuri disciplinare. (Conductorul locului de munc) rspunde de organizarea i tinerea evidenei proprii privind concediile de odihn, concediile fr plat, zilele libere pltite, nvoiri de la program i alte aspecte care privesc timpul de munc i odihn al salariailor. Art.9. Concediul de odihn, concediul medical i alte concedii a) salariaii au dreptul, n condiiile legii, la concediu de odihn, la concedii medicale i la alte concedii. - Toi cei menionai la alin.a) au dreptul, n fiecare an calendaristic, la un concediu de odihn pltit, cu o durat minim de zile n raport cu vechimea lor n munc, astfel: b) Concediul de odihn se efectueaz, de regul, integral sau se poate acorda fracionat dac interesele serviciului o cer sau la solicitarea salariatului dac nu este afectat desfurarea activitii, cu condiia ca una dintre fraciuni s nu fie mai mic de 15 zile lucrtoare. c) n afara concediului de odihn, salariaii au dreptul la zile de concediu pltite, n cazul urmtoarelor evenimente familiale deosebite: - cstoria salariatului 5 zile; - naterea sau cstoria unui copil - 3 zile; - decesul soului sau al unei rude de pn la gradul II a salariatului - 3 zile; Concediul pltit se acord, la cererea salariatului, de conducerea societii. d) Salariatul trebuie s fac dovada prin certificat medical i s justifice absena n caz de boal, sau eventual s anune probabilitatea absenei pentru cauza de boal. e) n perioada concediilor medicale, a concediilor de maternitate i a celor pentru creterea i ngrijirea copiilor, raporturile de munc nu pot nceta i nu pot fi modificate dect din iniiativa salariatului. f) n afara concediului de odihna n raport cu vechimea n munc, persoanele care lucreaz n locuri de munc cu condiii vtmtoare, grele sau periculoase, beneficiaz de concedii suplimentare, aprobate de conducerea societii n conformitate cu prevederile legale. Art.10- Concediu fr plat Personalul are dreptul la concedii fr plat n condiiile legii. Evidena concediilor fr plat se va ine de ctre compartimentul de resurse umane, care va urmri implicaiile acestora n vechimea n munc. Art.11.- Ore suplimentare 53

Prestarea orelor suplimentare, peste durata normal de lucru, se admite numai cu aprobarea societii. a) Pentru orele lucrate peste durata normal a timpului de lucru sau n zilele de srbtori legale ori declarate zile nelucrtoare salariaii au dreptul la recuperare cu timp liber corespunztor n urmtoarele 30 zile sau cu plat unui spor de 75% la salariul de baz. Art.12.- Delegarea, detaarea Condiiile n care se efectueaz delegarea salariailor sunt cele reglementat de Codul Muncii. CAPITOLUL III IGIENA I SECURITATEA Art.13. Conducerea societii are obligaia s asigure condiii normale de lucru, de natur s le ocroteasc sntatea i integritatea fizic, dup cum urmeaz: Instruciunile prevzute n prezentul Regulament de ordine interioar, impun fiecrei persoane s vegheze att la securitatea i sntatea s, ct i a celorlali salariai din societate. Fumatul n incinta societii n alt loc dect cel stabilit cu aceasta destinaie este cu desvrire interzis ca i introducerea sau consumarea buturilor alcoolice. n prezena semnelor evidente de comportament anormal al unei persoane datorit creia aceasta ar putea s nu mai poat executa sarcinile de serviciu i care poate determina crearea unei situaii periculoase, conducerea compartimentului va dispune un consult medical al salariatului respectiv. Acest consult medical, va avea drept scop, respectnd secretul medical, precizarea unui diagnostic, pronunarea unei atitudini, recomandarea unui tratament medical dac este necesar. n ateptarea unei soluii definitive, persoanei n cauz i va fi interzis si mai exercite munc. Salariaii beneficiaz de grupuri sanitare curate i dotate cu materiale de strict necesitate, n vederea crerii unui confort necesar respectrii intimitii fiecruia, precum i pentru prentmpinarea mbolnvirilor. Efectuarea cureniei n birouri, grupuri sanitare, holuri se va face numai cu aparate electrocasnice i materiale speciale. Nerespectarea acestor prevederi sunt considerate abateri disciplinare i vor atrage sancionarea disciplinar a celor ce se vor face vinovai de nclcarea acestora. Art.14.- Comportarea n caz de accidente sau incidente la locul de munc n domeniul proteciei muncii se va aciona astfel: Toate accidentele survenite n timpul serviciului, mai ales cele cu consecine grave, vor fi declarate imediat conducerii societii sau nlocuitorului de drept al acestuia. Aceleai reguli vor fi respectate i n cazul accidentelor survenite pe traseul domiciliu - loc de munc i invers. Accidentul care a produs invaliditate, accidentul mortal precum i accidentul colectiv, vor fi comunicate de ndat ctre conducerea societii sau alta persoana din conducerea acesteia, Inspectoratele teritoriale de munc, precum i organelor de urmrire penal competente, potrivit legii. Art.15.- Utilizarea echipamentelor de protecie i de lucru din dotare. Fiecare persoan este obligat s-i utilizeze echipamentul tehnic de protecie i de lucru conform cerinelor, fiind interzis utilizarea acestuia n scopuri personale. 54

Sunt considerate echipamente tehnice : echipamente de calcul, birotic, autovehicule, aparate, n general, toate materialele ncredinate salariatului n vederea executrii atribuiilor sale de serviciu. Este interzis intervenia din proprie iniiativa asupra echipamentului tehnic sau de protecie, dac ntreinerea acestuia este ncredinat unui specialist, salariatul fiind obligat s apeleze la serviciile acestuia. Executarea sarcinilor de munc implic ntreinerea i curirea echipamentului tehnic i de lucru, personalul fiind obligat s-i consacre timpul necesar acestei obligaii, conform cerinelor stabilite prin fia postului sau ordine specifice. Art.16.- Dispoziii n caz de pericol n caz de pericol, ( cutremur, incendiu, etc.) evacuarea personalului unitii se efectueaz conform Planului de Evacuare stabilit pe baza Normelor de paz contra incendiilor i Planului de Aprare Civil. Art.17. Pagube produse sau suferite de salariai Lucrrile, documentaia de serviciu, tehnic de calcul din dotarea fiecrui compartiment, sunt asigurate prin depunerea acestora n dulapuri, camere prevzute cu sisteme i dispozitive de nchidere. a) Autoturismele proprietate personala ale personalului vor fi parcate n spaii speciale aprobate. Conducerea societii nu poarta rspunderea pentru pagubele aduse n parcare, n timpul programului normal de lucru. b) n stare de urgen sau necesitate, mai ales n cazul posibilitii existenei n dulapuri a unor produse insalubre sau periculoase, sau cu ocazia unor cazuri de for major, conducerea poate dup ce a informat salariaii respectivi, s dispun deschiderea dulapurilor. Deschiderea se va face n prezena celor interesai. n cazul absenei salariatului sau refuzul lui de a participa la aciune, aceasta se va face n prezenta unui ter angajat.

CAPITOLUL IV REGULI DE DISCIPLIN Art.18. Recompense Salariaii n urma realizrii sarcinilor la nivelul standardelor de performan stabilite prin fia postului, pot beneficia de recompense potrivit legii.

Art.19. Abateri disciplinare nclcarea cu vinovie de ctre salariai, indiferent de funcia pe care o ocupa, a obligaiilor de serviciu, inclusiv a regulilor de comportare prevzute n prezentul regulament, constituie abatere disciplinar i se sancioneaz potrivit legislaiei n vigoare. Sunt abateri disciplinare: ntrzierea sistematic n efectuarea lucrrilor; 55

ntrzierea n mod repetat de la ora de ncepere a programului de lucru; absene nemotivate de la serviciu; interveniile sau struinele pentru soluionarea unor cereri n afara cadrului legal; atitudinile ireverenioase n timpul exercitrii atribuiilor de serviciu; nerespectarea secretului profesional sau a confidenialitii lucrrilor care au acest caracter; refuzul nejustificat de a ndeplini sarcinile i atribuiile prevzute n fia postului; neglijena repetat n rezolvarea lucrrilor; manifestri care aduc atingere prestigiului societii; exprimarea sau desfurarea, n calitate de salariat ori n timpul programului de lucru, a unor opinii sau activiti publice cu caracter politic; nclcarea prevederilor legale referitoare la concurena neloial; prsirea serviciului fr motiv ntemeiat i fr a avea n prealabil aprobarea efului ierarhic; desfurarea unei activiti personale sau private n timpul orelor de program; solicitarea sau primirea de cadouri n scopul furnizrii unor informaii sau facilitri unor servicii care s duneze activitii societii; introducerea, distribuirea, facilitarea introducerii sau distribuirii n unitate a buturilor alcoolice, pentru a fi consumate la locul de munc; ntrarea i rmnera n societate sub influena buturilor alcoolice; introducerea, posedarea, consumarea, distribuirea sau vinderea de substane / medicamente al cror efect pot produce dereglri comportamentale; ntruniri de orice fel care nu privesc activitatea profesional; desfurarea activitilor politice de orice fel; orice alte fapte interzise de lege; a)Fumatul n locuri nepermise, ntrzierea de la programul de lucru, furtul, violena fizic, refuzul de a se supune aplicrii politicilor de : securitate i protecie a muncii, interzicere a fumatului, interzicere a consumului de alcool sau de medicamente care pot produce dereglri comportamentale, sunt considerate abateri deosebit de grave i se sancioneaz conform prezentului regulament prin desfacerea contractului individual de munc. Art.20. Sanciuni disciplinare Sanciunile cu caracter disciplinar ce pot fi aplicate sariailor n caz de abatere disciplinar sunt urmtoarele: a) Sanciunile disciplinare pentru funcionarii publici sunt: - avertismentul scris; - suspendarea contractului individual de munc pentru o perioada ce nu poate depi 10 zile lucratoare; - retrogradarea din funcie, cu acordarea salariului funciei n care s-a dispus retrogradarea, pentru o perioada ce nu poate depi 60 zile; - diminuarea drepturilor salariale cu 5-10% pe o perioada de 1-3 luni; - desfacerea disciplinar a contractului de munc. Art.21.- Interzicerea i sancionarea hruirii sexuale Nu se tolereaz n cadrul relaiilor de serviciu manifestri de hruire sexual. Sunt considerate hruiri sexuale, acele gesturi, manifestri, comentarii insinuante, sau propuneri cu aluzii sexuale. Acestea pot crea o stare de stres n cadrul instituiei i pot conduce la degradarea 56

atmosferei de lucru, scderea productivitii muncii i a moralului angajailor. n sensul celor de mai sus, nu este permis angajailor i clienilor societii s impun constrngeri, sau s exercite presiuni de orice alt natur n scopul obinerii de favoruri de natur sexual. Salariaii, care vor fi autorii dovedii ai unor fapte prevzute mai sus, vor fi sancionai conform prevederilor art.20, respectnd procedura stabilita la art. 22 din prezentul regulament. Art.22. Dreptul de aprare al salariailor a) La individualizarea sanciunii disciplinare se va ine seama de cauzele i gravitatea abaterii disciplinare, mprejurrile n care aceasta a fost svrit, gradul de vinovie i consecinele abaterii, comportarea general n serviciu a salariatului, precum i de existena n antecedentele acestuia a altor sanciuni disciplinare care nu au fost radiate, n condiiile prevzute de lege. b) Sanciunea disciplinar nu poate fi aplicata dect dup cercetarea prealabil a faptei imputate i dup audierea salariatului. Audierea salariatului trebuie consemnata n scris, sub sanciunea nulitii. c) Refuzul salariatului, de a se prezenta la audiere sau de a semna o declaraie privitoare la abaterile imputate se consemneaz ntr-un proces verbal. n astfel de cazuri sanciunea poate fi aplicata. d) Acelai procedeu se va aplic i n cazul personalului care refuz s se prezinte n vederea audierii. e) Sanciunile disciplinare se aplic potrivit legii. f) Salariatul nemulumit de sanciunea aplicat se poate adresa tribunalului, solicitnd anularea sau modificarea dup caz, a ordinului sau dispoziiei de sancionare. g) Dac s-a dovedit nevinovia persoanei sancionte, persoanele cu rea credin care au determinat aplicarea sanciunii disciplinare, rspund disciplinar, material, civil i dup caz penal. CAPITOLUL V OBLIGAIILE CONDUCERII Art.23.- Obligaiile conducerii societii Conducerea societii n vederea bunei desfurri a activitii se oblig: S pun la dispoziia salariailor spaiu de lucru cu dotri, mijloace materiale i de lucru necesare asigurrii unor condiii corespunztoare de munc pentru atingerea standardelor de performan cerute ndeplinirii sarcinilor ce-i revin fiecruia; S urmreasc periodic modul n care dotarea compartimentelor de munc este realizat, n raport de cerinele i specificul fiecrei activiti; S organizeze activitatea salariailor innd cont de strategia de dezvoltare, preciznd prin fia postului atribuiile fiecruia n raport de studiile, pregtirea profesional i specialitatea acestora, stabilind n mod corect i echitabil volumul de munc al fiecruia; S rspund pentru legalitatea i oportunitatea dispoziiilor date subalternilor, att n cadrul societii ct i n afara acesteia; S organizeze periodic forme de instruire i formare profesional n raport de realizarea i calitatea muncii fiecrui salariat, indiferent de nivelul sau natura studiilor avute; S sprijine i s stimuleze iniiativa i capacitatea profesional a salariailor; 57

 S asigure condiiile necesare aplicrii dispoziiilor legale n vigoare referitoare la securitatea muncii i prevenirea incendiilor, timpul de lucru i de odihn, acordarea drepturilor pentru munc prestat; S plteasc drepturile salariale la termenele i n condiiile stabilite. S creeze condiii de prevenire i nlturare a tuturor cauzelor sau mprejurrilor care pot produce pagube patrimoniului societii. Art.24. Obligaiile salariailor Salariaii au ndatorirea: a) S i ndeplineasc cu profesionalism, loialitate, corectitudine i n mod contiincios ndatoririle de serviciu i s se abin de la orice fapt care ar putea s aduc prejudicii societii; b) S se abin de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice n exercitarea atribuiilor ce le revin; c) S rspund, potrivi legii, de ndeplinirea atribuiilor ce le revin din funcia pe care o dein, precum i a atribuiilor ce le sunt delegate; d) S se conformeze dispoziiilor date de efii crora le sunt subordonai direct, cu excepia cazurilor n care apreciaz c aceste dispoziii sunt ilegale; e) S pstreze secretul de stat i secretul de serviciu n condiiile legii; f) S pstreze confidenialitatea n legtura cu faptele, informaiile sau documentele de care iau cunotiin n exercitarea funciei; g) S nu solicite sau s accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alii, daruri sau alte avantaje. h) S i perfecioneze pregtirea profesionala fie n cadrul societii, fie urmnd cursuri de perfecionare organizate n acest scop; i) De a lucra n societate cel puin cinci ani de la terminarea unei forme de instruire, specializare sau perfecionare cu o durata mai mare de trei luni, n ara sau n strintate; j) S se conformeze programului de lucru al societii; k) S anune, personal sau prin alt persoan, conducerea societii situaia n care, din motive obiective ori din cauza mbolnvirii absenteaz de la serviciu, n cursul zilei n care are loc absena, sau n cel mult 24 de ore; l) S aib o atitudine demna i corect, respectuoas, dnd dovad de iniiativ, creativitate, spirit constructiv, prezen de spirit, capacitate decizional operativ, diplomaie; m) S aduc la cunotina efilor ierarhici orice neregul constatat, abateri sau greuti n munc; n) S aib o comportare corect i demn n cadrul relaiilor de serviciu, s-i ajute colegii sau colaboratorii n aducerea la ndeplinire a obligaiilor de serviciu i s se suplineasc n cadrul specialitii lor; o) S se prezinte la serviciu n inut decent, s fac i s menin ordinea i curenia la locul de munc, conform sarcinilor ce-i revin prin fia postului; p) S fumeze numai n spaiile special amenajate; q) S cunoasc i s respecte politicile de securitate i protecia muncii i de prevenire i stingere a incendiilor; r) S nu utilizeze timpul de lucru n scopuri personale; s) S aduc la cunotin superiorului ierarhic orice abatere de la prevederile prezentului regulament svrit de ali salariai, sau, vizitatori ai societii; 58

t) S respecte n totalitate prevederile prezentului regulament i s pstreze confidenialitatea privind coninutul acestuia.

CAPITOLUL VI DISPOZIII FINALE Art.25- Msuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului de ordine interioar: Prezentul Regulament de ordine interioara a fost aprobat de ctre reprezentanii salariailor. Acest regulament va fi adus la cunotin sub semntura, fiecrei persoane. Persoanele numite sau nou angajate nu-i pot ncepe activitatea dect dup ce au semnat c au luat la cunotin de coninutul acestui regulament, prin grija Compartimentului Resurse Umane. Prezentul Regulament de Ordine Interioar al societii ntra n vigoare de la data de .

CONDUCEREA,

REPREZENTANII SALARIAILOR,

1. Cunoasterea concret a Societatii : S.C. CONVEST S.A., a luat fiinta in data de 10.04.1991. Numarul si data inregistrarii la Registrul Comertului este J 40/1645/1991. Avand ca obiect principal de activitate ,, Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale cod CAEN 4120 , platitoare de TVA. In prezent isi desfasoara activitatea executand diferite lucrari de constructii , indeplinind cu succes obiectivele stabilite de patronat avand sediul social in Bucuresti. Durata de functionare a societatii este nelimitata in timp, cu incepere de la data inmatricularii acesteia la Registrul Comertului. Capitalul subscris si varsat este de 434.645 RON . Societatea va putea angaja personal cu contract de munca, cu repectarea prevederilor Codului Muncii si regimilui de asigurari sociale.Are in prezent 11 salariati cu contract de munca pe perioada nedeterminata. 2. Delimitarea obiectului de activitate
59

Societatea va avea ca domeniu de activitate constructii,iar obiectul principal de activitate este : 4120 Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale ; Activitati care se desfasoara la beneficiari si/sau in afara sediilor proprii. 3. Regimul juridic al proprietatii : Forma juridica a societatii ,,CONVEST este de societate pe actiuni.Aceasta devine persoana juridica in momentul inregistrarii si va functiona conform actului constitutiv si a legislatiei in vigoare.

4. Dizolvara si lichidarea societatii comerciale

Conform Legii 31/1990(republicata) reglementarile legale privind dizolvarea si lichidarea societatii se face, de regula, prin mentiunea in actul constitutiv: Dizolvarea si lichidarea societatii se fac in conformitate cu legile in vigoare.

6. Grafic de prezentare a formei de contabilitate Contabilitatea inregistreaza , urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii ce pot fi exprimate valoric. Conditiile contabilitatii sunt aceleasi ca la evidenta operativa : - sa fie organizata pe baza unor principii si norme fundamentate stiintific - sa fie atotcuprinzatoare incluzind toate sectoarele de activitate 7. Atributii si rspunderi legale n organizarea contabilittii Raspunderea pentru aplicarea reglementarilor contabile,in vederea efectuarii lucrarilor contabile,revine directorului economic,contabilului-sef sau altei persoane imputernicite sa indeplineasca acesta functie,impreuna cu personalul din subordine.

SUMARUL
60

Crearea unei uniti hoteliere este un lucru destul de dificil, de asemenea si dezvoltarea unei unitati hoteliere este dificila deoarece necesita timp, un departament de marketing serios si personal competent. In ultima perioada se observa o stagnare a acestei piete: piata serviciilor hoteliere. In sezonul estival 2003, gradul de ocupare al litoralului a fost de 38 %. Un procent ingrijorator daca se tine seama de ultimele tendinte ale consumatorilor. Procentul persoanelor de varsta a treia a crescut, deaorece se observa o tendinta de imbatranire a populatiei. In general persoanele de varsta a treia sunt amatoare de petrecere a timpului liber cat mai placut, preferand vacantele in mijlocul naturii unde se pot relaxa. Procentul amintit mai sus se datoreaza preturilor ridicate practicate de celelalte unitati hoteliere si relatia pret-calitate lasa de asemena de dorit. In aceste conditii consumatorii de acest gen de servicii au preferat sa aleaga alte tari cu servicii hoteliere mai avantajoase. Factorii de succes ai acestei afaceri constau in: calitatea serviciilor ; preturile de vanzare a serviciilor ; promovarea numelui si activitatii firmei; gradul de fidelizare al clientilor Localizarea: SC. EUROPA este situata in statiunea Venus, la 200 m de plaja. S-a ales statiunea Venus deoarece unitatea este foarte bine situata in cadrul statiunii, este aproape de plaja, dispune de plaja privata, concurenta este foarte slaba in aceasta statiune. Nu se afla decat o singura unitate hoteliera cu acelasi coeficient calitativ (3 stele) restul unitatilor au un coeficient calitativ inferior. Va fi foarte usor de a penetra piata printr-o politica adecvata de preturi si de a obtine pozitia de lider pe piata serviciilor hoteliere din cadrul statiunii Venus. Forma juridica: SC EUROPA se va constitui sub forma de SRL, avand un capital social de 60 miliarde. Acesta va fi constituit astfel: Cladire Mobilier, mijloace fixe Disponibilitati banesti 20 miliarde lei 30 miliarde lei 10 miliarde lei

Acesta va fi varsat integral, in momentul constituirii societatii de catre cei doi asociati, ei avand parti sociale egale: Popescu Iulian 20 miliarde cldire 10 miliarde numerar Gheorghe Andrei 30 miliarde obiecte de inventar
61

mijloace fixe Capitalul social a fost varsat integral, precum am mentionat, mai sus, la banca BCR, in data de 20 octombrie 2003, filiala Mangalia. Se inregistrarea la Registrul Comertului din cadrul judetului Constanta , localitatea Mangalia.

Inregistrarea la Registrul Comertului

Acte necesare:

foaie de varsamant eliberata de banca dupa varsarea capitatului social de catre asociati ( 5 copii ) buletinul de identitate pentru asociati dovada pentru sediul social ( titlu de proprietate ) actul constitutiv al societatii Europa, autentificat de Notar Public certificatele de casatorie sau de nastere pentru asociati taxa judiciara de timbru 300 000 + 2 000, timbru judiciar care se achita la Trezorerie

In momentul prezentarii la Registrul Comertului documentele se vor prezenta in original si copie, originalele vor fi restituite comerciantului.

ACT CONSTITUTIV
62

Popescu Iulian, nascut in localitatea Targoviste, judetul Dambovita, in data de 20. 08. 1973, cetatean roman

Gheorghe Andrei, nascut in localitatea Targoviste, judetul Dambovita in data de 18.03.1970, cetatean roman

SC. EUROPA SRL, sediul in statiunea Venus, str. Sos. Constantei nr. 12

Capital Social - 60 miliarde

Popescu Iulian

10 miliarde ( numerar) 20 miliarde (contravaloarea unei cladiri)

30 miliarde ( obiecte de inventar, mijloace fixe ) Intregul capital social se va varsa la Banca Comerciala, filiala Mangalia, in data de 05.05.2004 SC.EUROPA SRL este administrata de catre asociati, ei avand puteri depline, drepturi egale ce le vor exercita impreuna in conformitate cu prevederile legale. Asociatii- administratori suporta pierderile si beneficiaza de profit in mod egal. In cazul lichidarii sau dizolvarii societatii acestea se vor face in conformitate cu prevederile legale.

Gheorghe Andrei

VIZIUNEA
63

Deciziile unui manager sunt concretizate in 3 directii: 1. 2. 3. expansiunea rentabilitatea autonomia

SC EUROPA pune accentul in primul rand pe rentabilitate si pe autonomie. Expansiunea societatii este oarecum dificil de realizat deoarece avand in vedere obiectul sau de activitate este oarecum greu sa se achizitioneze o alta unitate hoteliera, in cazul in care se efectueaza o expansiune pe orizontala. In cazul expansiunii pe verticala lucrurile sunt similare deoarece modernizarea unei unitati hoteliere este foarte greu de realizat si este foarte costisitoare. Totusi expansiunea nu este imposibil de realizat ci acesta este directia spre care se va indrepta societatea pe termen lung. Expansiunea Sc. Europa Srl. se va face astfel: se va achizitiona cate o unitate hoteliera in fiecare dintre statiunile litoralului romanesc. Aceasta se va limita la litoralul romanesc. Nivelul maxim pe care il va atinge Sc. Europa Srl., unde se va opri expansiunea, de altfel, este cand aceasta va avea o cota de piata de aproximativ 80% pe plan local si aproximativ 70% la nivelul intregului litoral. Cota stabilita la nivel local este oarecum usor de atins deoarece concurenta este nu este mare. Nu acelasi lucru se poate spune despre cota stabilita la nivelul litoralului. Se va ajunge la cota de piata amintita peste aproximativ 10 ani; peste 10 ani soceitatea va deine 8 unitati hoteliere. Cand se va ajunge la caracteristicile mentionate se va trece la strategia descentralizarii coordonate. Astfel fiecare unitate hoteliera va fi responsabila pentru propria activitate, va avea propriile metode de marketing insa se vor subordona firmei mama. Statisticile indica o polarizare a populatiei. 10 % au o situatie financiara foarte buna iar restul dispun de o situatie financiara normala. Ceea ce este foarte important este faptul ca acei 10 % au o putere financiara egala cu restul de 90 %. Unitatile hoteliere sau adaptat acestor tendinte si s-au creat adevarate paradisuri sau statiuni luxoase. Acest lucru nu s-a intamplat cu toate statiunile ci unele dintre ele au ramas neschimbate, ele suferind numai cateva mici modificari. Expansiunea societatii va avea in vedere aceste tendinte si majoritatea unitatilor ce se vor achizitiona vor avea un coeficient calitativ de 3,4,5 stele. Nu se va neglija nici cealalta categorie de populatie si se vor achozitioana 2,3 unitati hoteliere cu un coeficient calitativ inferior. Avand in vedere indicii demografici se poate observa o tendinta de imbatranire a populatiei. Statisticile indica ca in anul 2025 trei oameni din 10 vor fi de varsta a treia. Acest lucru este benefic pentru aceasta ramura a industriei. Pe plan intern lucrurile sunt putin diferite. Se afirma acest lucru deoarece din acei 90% cu o putere financiara mica fac parte indeosebi persoanele de varsta a treia si tineri, ei avand venituri si nu isi pot permite o vacanta, oriunde ar fi ea. Pe plan european lucrurile stau similar. Se evidentiaza o imbatranire a populatiei care va continua sa se accentueze dar din punct de
64

vedere financiar lucrurile sunt putin diferite deoarece veniturile persoanelor de varsta a treia sunt relativ mari si acestia isi pot permite o vacanta pe an. Pentru a veni in intampinarea dificultatilor cu care se confrunta turismul romanesc Sc. Europa va incheia o serie de contracte, conventii cu Ministerul Turismului, se vor face oferte promotionale, diferite programe pentru a mari fluxul de turisti de pe litoralul romanesc ( de exemplu Litoralul pentru toi ). Principalul obiectiv va fi aducerea de turisti straini pe litoralul romanesc. Un alt obiectiv deosebit de important pe care societatea il are va fi incheierea unor aliante cu concurenta, cu statul pentru: amenajarea plajei, construirea de diguri, infrumusetarea statiunii etc. statul joaca un rol deosebit de important in cadrul acestor aliante deoarece trebuie sa vina cu sprijin logistic, financiar etc. Planificarea constituie una dintre cele mai importante etape din cadrul infiintarii unei societati indiferent de obiectul sau de actvitate sau de forma sa juridica. Afirm acest lucru deoarece nimic nu se poate infaptui fara niste obiective prestabilite, fara o directionare a activitatilor din societatea respectiva. In primul rand, dupa ce societatea a luat fiinta, aceasta trebuie sa aiba un plan de marketing bine pus la punct. Marketingul este primordial pentru o unitate hoteliera deoarece acesta presteaza servicii, nu desfasoara nici un proces de productie. Planurile de marketing pot fi elaborate pentru unitati de afaceri strategice (contractele cu agentiile de turism) sau pentru piete specifice (categoriile de clienti carora ne adresam). Indiferent de scopul pentru care sunt destinate, in majoritatea cazurilor in planuri sunt incluse urmatoarele probleme de fond: mai intai se face un sumar, dupa care se trece la analiza concreta a firmei, a posibilitatilor pe care le are si la amenintarile la care poate fi expusa,la descrierea fortelor de mediu, inventarierea resurselor de care dispune firma, descrierea obiectivelor de marketing, prestarea planului strategic de marketing, a bugetelor financiare precum si controlul si evaluarea actiunilor intreprinse. Pe baza analizei situatiei firmei se face o apreciere asupra diferentei intre performanta curenta si obiectivele vizate. Sunt incluse aspecte privind situatia cu privire la marketingul curent care se bazeaza pe informatiile obtinute din mediul intern si extern al firmei. Se fac referiri la segmentele de piata tinta, obiectivele de marketing, profitabilitate. Analiza posibilitatilor si amenintarilor trebuiesc efectuate printr-o examinare in detaliu ale posibilitatilor si amenintarilor prezenta in mediu care opereaza asupra firmei, precum si cele referitoare la piete tinta, specifice ( piata serviciilor hoteliere) avandu-se in vedre marimea si potentialul lor de dezvoltare. Analiza mediului descrie starea curenta a mediului de marketing, incluzand forte sociale,economice, demografice, politice,culturale, legale considerate de ordin etic. In acelasi timp se precizeaza directiile viitoare ale acestor forte si impactul pe care l-ar putea avea asupra implementarii planului de marketing. Datorita faptului ca fortele mediului de marketing sunt dinamice, planurile de marketing ar trebui vizate, chiar modificate periodic pentru a le adapta la schimbarile ce le survin.
65

Am aratat in cateva cuvinte cat de importanta este planificarea pentru o unitate hoteliera, in special planificarea politicii de marketing care este fara indoiala ceva primordial pentru o societate care are ca obiect de activitate serviciile hoteliera Deschiderea unitatii hoteliere Europa a fost fcut din data de 28 aprilie 2004. S-a ales aceasta data datorita fluxului de turisti care frecventeaza litoralul in aceasta perioada. Majoritatea tinerilor opteaza pentru o vacanta de 4-5 zile in perioada 28 aprilie 4 mai. Acest lucru se intampla datorita conditiilor climatice din aceasta perioada. Perioada amintita este o perioada de antrenament pentru unitatea Europa deoarece este o perioada benefica pentru a face studii de piata, pentru a modifica ce nu este bine pentru sezonul estival ce va urma. In aceasta perioada nu se pune accentul pe obtinerea de profit ci pentru a sesiza daca au avut loc anumite schimbari in mediu. Acest lucru se observa de obicei printr-un studiu de piata. Odata observate aceste modificari, se iau masurile necesare pentru ca in sezonul estival ce va urma serviciile prestate sa fie in conformitate cu cerintele clientilor. Momentan, prin aportul unuia dintre asociati societatea dispune de cladirea in care se va amenaja unitatea hoteliera Europa, de mobilierul necesar, de mijloace fixe si obiectele de inventar. Urmatoarea etapa este amenajarea camerelor ( mobilier, aer conditionat, televizor, instalatia sanitara ). Apoi trebuie incheiate contracte cu agentiile de turism deoarece agentiile de turism sunt principalii distribuitori ai serviciilor prestate de SC. Europa. Se va contracta un credit financiar pentru acoperirea nevoii de numerar de la nceputul sezonului estival cnd ncasrile sunt relativ mici.

MISIUNEA FIRMEI
Misiunea firmei este satisfacerea cantitativ i calitativ a unui segment al nevoii sociale, n condiii de profitabilitate ct mai ridicate. Cele trei tipuri de produse care fac obiectul fabricaiei au utilizare att industrial intrnd n configuraia unor produse de complexitate medie ct i casnic folosindu-se ca atare n locuina fiecruia. ntreprinderea a urmrit i urmrete ca satisfacerea nevoilor clienilor s fie ct mai bun, orientndu-se cu prioritate spre aspectele referitoare la calitatea produselor i distribuirea corespunztoare a acestora. Tot odat n condiiile multiplicrii i intensificrii concurenei se caut soluii pentru obinerea de avantaj competitiv, prin optimizarea raportului pre\cost i mbuntirea calitii. Firma ocup, n prezent, aproximativ 34% din piaa unor astfel de produse i sunt perspective favorabile pentru depirea acestui prag. n condiiile atenurii i eliminrii
66

blocajului economico-financiar, precum i ale mbuntirii (modernizrii) tehnice, tehnologice i manageriale a societii poate devansa firma cu tradiie n domeniu.

ANALIZA SWOT
Puncte tari 1. staff-ul hotelului 2. raportul calitate pre 3. amplasament foarte bun n raport cu plaja 4. for de munc calificat 5. tehnologie de gestionare a informaiei modern 6. nu depinde de un singur furnizor Oportuniti 1. cunoaterea concurenei din toate punctele de vedere ( raport calitate-pre, strategii de dezvoltare, etc ) 2. tendinele pieei 3. politica promovat de stat 4. atragerea de noi clieni strini

MODALITI STRATEGICO TACTICE DE REALIZARE A OBIECTIVELOR

asimilarea unui nou produs; efectuarea de investiii (achiziionarea unor utilaje i maini mai performante); modernizarea managerial ; reducerea consumului absolut i relativ de factori de producie; promovarea produselor prin intensificarea reclamei; sporirea motivaiei n munc a personalului prin creterea ctigului salarial mediu nominal ;

RECOMANDARI STRATEGICE
NR. CRT. MODALITI STRATEGICE ACIUNE TERMEN RESPONSABIL CONSECINE

1.

Reproiectarea

30XII2006

ef 67

- creterea gradului de

sistemului de management

compartiment organizare

fundamentare a deciziilor adoptate prin raionalizarea componentei informaionale a managementului i prin derularea proceselor decizionale pe baza unor scenarii metodologice adecvate;

PRODUSUL
Principalele cerine ale autoritilor n ceea ce privete serviciile hoteliere sunt urmtoarele: sanatatea si securitatea personalului si ale clientilor. Se refera la prejudiciile legate de timpul pierdut raportat la un milion de ore lucrate, instructajul ecologic si de igiena realizat pentru personalul angajat si cadrul de comportare turistica cerut clientilor zgomotele produc disconfort si din aceasta cauza se cere stabilirea nivelului maxim si minim in cadrul sectoarelor de lucru din hotel si in limitele amplasamentului ape uzate rezultate in urma executarii curateniei cotidiene si generale din structurile de cazare; se cere sa se cunoasca P-H ul apei rezultate fata de limita admisa, cantitatea unor substante folosite in procesul de igienizare care se regasesc in apa evacuata ( detergenti, clor ) deseuri cu caracteristic industrial sau menajer pentru care se cere cunoasterea acestora ca procent din totalul de produse folosite, desuri reciclabile, cantitatea de deseuri trimisa zilnic sau anual la reciclat: un exemplu il constitue renuntarea la banalele pahare de plastic care ajunse in gropile de gunoi vor persisita multi ani energie, prin stabilirea surselor folosite, a unor resurse alternative, solara, eoliana cu determinarea consumurilor specifice pentru fiecare camera, spatiu comun, lift; din acest punct de vedere se pot utiliza panouri solare, becuri actionate cu energie solara etc. utilizarea de substante chimice pentru igiena ridica problema lipsurilor de detergenti folositi, a spray-urilor, otravurilor pentru distrugerea insectelor nedorite dotarile din interior trebuie sa fie intr-o armonie de culori, moderne, placute transporturile sunt elemente esntiale in circulatia turistilor si a aprovizionarii societatii
68

Acestea sunt doar cateva din cerintele unei unitati de cazare care este in concordanta cu nevoile consumatorilor, ne referim aici la un nivel de minim de nevoi In ceea ce priveste expansiunea societatii aceasta trebuie sa se faca cu noi investitii, investitii care trebuie sa fie eficiente. Aglomeratiile urbane, stresul cotidian, viata de zi cu zi, conduc la oboseala, frustrare. Uneori oamenii simt nevoia sa stea in mijlocul naturii fara sa auda telefon, zgomotul provocat de masini sau alte lucruri care le-ar putea aminiti de rutina zilnica. Turismul romanesc a aparut intr-un cadru organizat in a doua parte a secolului 18, dar a capatat o mare amploare dupa anul 1956, cand a inceput realizarea unor mari complexee hoteliere, in baza unui plan general de sistematizare. Conditiile naturale deosebit de favorabile pentru practicarea unui turism complex a permis construirea in cele 12 statiuni a unei puternice baze materiale de cazare, tratament, alimentatie publica, agrement, comert general etc. litoralul romanesc fiind considerat prima zona turistica din tara, cu toate ca, prin specificul sau, activitatea de turism se caracterizeaza printr-o accentuata sezonalitate Astfel capacitatea de cazare era in 1994 de 156535 de locuri, reprezentand 45% din spatiile de cazare ale tarii, cele 12 statiuni avand peste 260 de hoteluri si 300 de unitati de alimentatie publica In anul 1994 litoralul romanesc detinea 15 % din numarul turistilor cazati in Romania si 25 % din turistii straini Cu toate acestea potentialul turistic al litoralului este suficient valorificat, mai ales resursele balneare de mare valoare terapeutica; ape termo-minerale, namolurile sapropelice si de turba ( de altfel baza de cazare pentru curba balneara reprezinta numai 12,1 % din spatiile litoralului. Mai mult unele elemente de potential se degradeaza sau se reduc treptat ( plaja, namolul ) conducand la diminuarea potentilului turistic, in acest sens Sc Europa are in plan o serie de aliante cu concurenta pentru a mari potentialul turistic pe cat posibil. Unitatea Europa are 4 nivele, 90 de camere, 18 pe fiecare nivel, birourile societatii, 45 de camere cu vedere la mare, restul cu vedere in partea opusa, dispune de piscina, parc de joaca pentru copii, restaurant propriu care are acelasi coeficient calitativ cu unitatea hoteliera.

Camerele, 90 la numar, au in dotare urmatoarele:

Un pat sau doua paturi in functie de tipul camerei (DBL sau TWIN ) Televizor 2 fotolii masuta cafea masuta televizor baie dotata cu cabina de dus frigider
69

minibar aer conditionat telefon sifonier geam termopan Toate acestea au menirea sa asigure un confort deosebit turistilor nu in ultimul rand de a lasa o imagine pozitiva, placuta acestora pentru ca in sezonul urmator sa revina in unitatea noastra hoteliera.
Managementul firmei a pregatit un pachet de servicii ca nu sunt incluse in tariful camerei. Aceste servicii au rolul de a acoperi toate nevoile posibile ale turistilor indiferent de ce meserie au ei. Asadar pachetul de servicii cuprinde:

masaj sala forta si fitness parc de joaca pentru copii teren de tennis inchirieri masini sala pentru conferinte spalatorie trimiteri de fax-uri Accesul in camere se va face pe baza de cartele magnetice iar curentul electric din camera este activat tot cu cartela magnetica. Lumina de pe holul hotelului va functiona pe baza de cartela megnetica. Desi dupa cum reiese de mai sus hotelul este modern, acest lucru nu este de ajuns pentru a asigura o buna desfasurare a activitatii. Inainte de toate este nevoie de o organizare eficienta si de un personal competent.

Mijloace comerciale
Mijloacele comerciale sunt foarte importante in cadrul unei societati hoteliere. Degeaba o societate comerciala produce bunuri de calitate superioara sau este superioara, in general, fata de alte societati comerciale daca nu stiu cum sa puna in valoare acest lucru, sa se foloseasca de avantajele pe care le are. Pentru a pune in valoare diferitele avantaje sau pentru a folosi anumite strategii orice societate se foloseste de mijloacele comerciale Politica de produs. In primul rand, cel mai important lucru in cadrul unui produs sau a unui serviciu hotelier sau de orice natura este calitatea. Apoi trebuie mentinuta o corelare intre calitatea si pretul produsului sau serviciului respectiv. Acum conform
70

statisticilor se poate observa o oarecare educare a consumatorului. In cazul serviciilor hoteliere se poate observa o cerere mai mare pentru unitatile cu un coeficient calitativ superior. Unitatea Europa este pregatita sa ofere un comfort deosebit, o calitate deosebita a serviciilor pe care aceasta le presteaza la un pre relativ accesibil. Politica de pret. Preturile pe care unitatea Europa le va practica: prima perioad-1 200 000; a doua perioad 2 200 000; a treia perioad 1 200 000. Aceste preturi sunt relativ mici avand in vedere preturile pe care celelalte unitati hoteliere cu un coeficient calitativ similar le vor practica. Acesta este un pret de penetrare a pietei deoarece este foarte greu sa intre pe piata societatea avand de trecut o serie de bariere la intrare. Aceasta este una dintre pe care societatea le aplica pentru castigarea pietei insa cea mai importanta este politica de distributie. Politica de distributie. Distribuirea serviciilor hoteliere prestate de unitatea hoteliera Europa se va face prin intermediul agentiilor de turism. In politica societatii agentiile de turism sunt cele mai importante. Este si interesul agentilor de turism de a creea o imagine buna unitatii hoteliere, deoarece serviciile prestate de aceasta sunt produsele pe care agentia le comercializeaza. La inceputul sezonului estival fiecare unitate hoteliera trimite oferte la agentiile de turism. Acestea, la urma lor, daca sunt interesate de oferta primita vor solicita incheierea unui contract de colaborare sau o conventie. Exista o diferenta intre cele doua: contractul de colaborare prevede inchirierea unui anumit numar de camere pe toata perioada sezonului estival. Odata incheiat acest contract de colaborare agentia de turism isi poate trimite clientii fara sa ceara aprobarea unitatii hoteiere respective in momentul valorificarii biletului conventia se incheie de catre agentiile de turim care nu au o cifra de afaceri mare si nu isi pot permite inchirierea unui anumit numar de camere. In momentul valorificarii unui bilet sau a inchierii oricarei operatiuni care implica unitatea hoteliera respectiva trebiue sa ceara aprobarea manageriilor unitatii respective In cazul contractului de colaborare, o parte din cheltuielile cu publicitatea sunt preluate indirect de agentiile de turism. Acestea sunt interesate sa creeze o imagine buna a unitatii hoteliere deoarece in acest fel isi vand si ele produsele ( serviciile hoteliere). Pentru fiecare bilet vandut, pentru fiecare loc valorificat, agentia de turism primeste un comision in functie de valoarea biletului sau a locului respectiv. Acest comision reprezinta 10% din valoarea biletului sau locului valorificat. Politica de comunicare. In ceea ce priveste politica de comunicare pe care o aplica societatea se poate spune ca aceasta este foarte relativa deoarece agentiile de turism aceste cheltuieli sunt preluate indirect de catre agentiile de turism. Singurele cheltuieli pe care societatea le va avea in cadrul acestei clase de cheltuieli sunt acelea cu emiterea de pliante publicitare. Aceste pliante sunt destinate apoi agentiilor de turism. Exista clauze in contractul de colaborare, care se incheie intre unitatea hoteliera si agentiile de turism, care stipuleaza suportarea acestor cheltuieli de catre agentiile de turism.
71

Insa toate aceste cheltuieli, politica de comunicare, in general este foarte greu de realizat deoarece necesita costuri foarte mari. Nu toate societatile isi pot permite anumite reclame publicitare, anumite politici de pret. Marketing-ul mix trebuie sa fie compatibil cu mijloacele finanaciare de care dispune societatea. MIJLOACE UMANE Personalul are un rol primordial intr-o unitate hoteliera. Intr-o unitate care a primit calificativul de patru stele pretentiile cu privire la personal si nu numai sunt mari. Comportamentul acestora in timpul serviciului trebuie sa fie impecabil. Este foarte greu sa se gaseasca personal pentru aceasta munca deoarece acestia trebuie sa se adapteze conditiilor de stres si oboseala. Acest lucru este valabil in perioada de mijloc a sezonului estival, cand deseori angajati trebuie sa ramana peste program. Nu toti oamenii accepta acest lucru si nu trebuie sa uitam ca acestia sunt angajati doar pe timpul sezonului estival. Cinstea, seriozitatea, responsabilitatea sunt calitatile pe care orice angajat al unitaii trebuie sa le aiba. Lipsa unei cameriste ar provoca pierderi considerabile societatii, de aceea selectarea personalului trebuie sa se faca foarte atent. Selectarea se face de manageri. Personalul este impartit in departamente. Vom prezenta mai jos structura personalului pentru fiecare departament in parte. Societatea a incheiat o colaborare cu Oficiul Fortelor de Munca in vederea distribuirii de catre acesta unui personal calificat. Exista insa un numar optim de salariati care trebuie sa-l detina o unitate hoteliera. Un numar prea mic de salariati ar influenta negativ activitatea unitatii hoteliere (un numar mic de salariati ar putea afecta negativ calitatea serviciilor prestate). Acelasi lucru se intampla si atunci cand numarul de salariati este prea mare deoarece acesta ar atrage la randul lui salarii si astfel cresc cheltuielile. Numarul optim de salariati se determina in functie de fiecare unitate hoteliera, nu exista un standard in vederea acestui lucru. In cazul unitatii hoteliere Europa situatia numarului de salariati este urmatoarea: CALIFACARE Receptioneri Cameriste Contabili Manageri STUDII SUPERIOARE De preferinta Nu Da Da NUMAR 3 5 (una pe fiecare nivel) 2 2
72

SALARIU MODUL DE DE LUCRU INCADRARE 3.500.000 12/24 2.500.000 5.000.000 In functie de 8 ore/zi 8 ore/zi Flexibil

executiv Manager general Fochisti Ingrijitor piscina Instalator Electrician Paznici

Da Nu Nu Nu Nu Nu

1 3 1 1 1 3

vanzari ( 2 % ) In functie de vanzari ( 3 % ) 2.500.000 2.500.000 2.500.000 2.500.000 2.500.000

Flexibil 12/24 12/12 8 ore/zi 8 ore/zi 12/24

Organizarea general a unitii

In ceea ce priveste organizarea unitatii hoteliere aceasta este impartita in 6 departamente: 1. receptia 2. camere 3. reparaii 4. contabilitate 5. managementul

73

MANAGER GENERAL MANAGER GENERAL

MANAGER EXECUTIV MANAGER EXECUTIV

RECEPTIE RECEPTIE

CONTABILITATE CONTABILITATE

REPARAII REPARAII

CAMERELE CAMERELE

Receptia este una dintre cele mai importante parti ale unitatii hotelului. Aceasta are mai multe responsabilitati. Principalele ei responsabilitati sunt de a distribui camere turistilor, de a face rezervari, de a incasa banii de la clienti, de a furniza datele necesare cameristelor pentru a-si putea indeplini activitatea. Receptia functioneaza in regim nonstop (24 ore din 24 ). Tot timpul in receptie trebuie sa fie cineva pentru a putea rezolva problemele ce apar pe parcurs. Una dintre cele mai importante responsabilitati pe care o are receptia este aceea de a distribui camere turisilor si de a face rezervari. Receptia primeste de la managementul firmei numarul de locuri valorificate de fiecare agentie de turism pe o perioada de 10 zile. In baza acesteia receptia face rezervarile si asigura o valorificare optima a camerelor, cu alte cuvinte sa asigure o distribuire optim a camerelor. Este foarte important ca doua rezervari sa nu se suprapuna in timp. Dupa ce au fost efectuate aceste rezervari din numarul total de camere se pastreaza 5 camere in vederea ocuparii lor la liber, este vorba despre turistii care sosesc neanuntat si nu sunt facute rezervari pentru ei. Acestia efectueaza plata serviciilor de care beneficiaza, in numerar la receptia hotelului. Bineinteles acest numar de 5 camere nu este fix ci variaza de la o zi la alta in functie de gradul de ocupare al hotelului. O distribuire eficienta se efectueaza atunci cand exista o continuitate in ocuparea camerelor. In fiecare zi receptia are obligatia de a anunta cameristele pritr-o lista amanuntita numarul de camere ocupate, numarul de camere care se elibereaza in ziua respectiva precum si numarul de camere care se vor ocupa in acea zi. Aceste liste sunt necesare pentru efectuarea menajului si a curateniei generale in camere. Unitatea Europa in timpul va promova doua oferte. Astfel turistii vor putea opta numai pentru cazare si pentru cazare si masa. Voucherul reprezinta biletul emis de agentia de turism ce are contract de colaborare cu unitate hoteliera. Numai turistii care
74

sosesc prin agentie de turism primesc un asemenea bilet in care este stipulata valoare totala pentru care trebuie sa se distribuie bonuri valorice. Confortul dumneavoastra este prioritatea noastra numarul 1. Aceasta este misiunea managementului. Receptia are rolul de a lua masuri atunci cand un turist are o nemultumire, de exemplu aerul conditionat nu functioneaza sau nu curge apa calda, turistul va raporta aceasta nemultumire la receptie si aceasta va lua masuri in vederea rezolvarii problemei respective. La sfarsitul fiecarei zile receptia are obligatia de a preda banii incasati in timpul zi alaturi de documentele justificative.

CAMERELE
Camerele hotelului sunt responsabilitatea cameristelor sau femeilor de serviciu. Acestea se ocupa cu intretinerea lor pe toata durata sezonului estival. Aceasta intretinere consta in efectuarea de menaj in timpul cand ele sunt ocupate, efectuarea de curatenie generala in momentul eliberarii lor si mentinera in stare optima pentru cazare in timpul cand acestea sunt libere. In fiecare zi cameristele vor primi de la receptie lista amanuntita cu numarul de camere ocupate, perioada de timp pentru care sunt ocupate, camerele care urmeaza a se elibera in ziua respectiva si camere care se vor ocupa in ziua respectiva. In camerele ocupate, odata la trei zile cameristele trebuie sa efectueze menajul. El se face atunci cand turistul este plecat din camera. Acest menaj consta in schimbarea prosoapelor, schimbarea lenjeriei, aprovizionarea cu gel de dus, cu servetele parfumate, cu servetele cu silicon pentru pantofi, golirea cosului de gunoi. In camerele care urmeaza sa fie cazate sau valorificate se verifica daca sunt in conditii optime cazarii. O camera este in conditii optime cazarii atunci cand aceasta are lenjerie si prosoape curate, functioneaza toate aparatele electrice, camera este aerisita, este curata din toate punctele de vedere. Camerele care se elibereaza in ziua respectiva sunt supuse curateniei generale. Curatenia generala consta in schimbarea lenjeriei si a prosoapelor, aprovizionarea cu accesorii ( servetele parfumate, gel de dus, sevetele cu silicon pentru pantofi ) se spala pe jos, se da cu aspiratorul, se da cu spray de camera, binenteles dupa ce a fost facuta o aerisire corespunzatoare. La inceputul zilei, se elibereaza de la magazia cu materiale, de catre superiorul femeilor de serviciu, materialele care acestea au nevoie pentru a-si desfasura activitatea in ziua respectiva. Materialele respective se elibereaza in functie de listele pe care acestea le primesc de la receptie. O alta sarcina a cameristelor este de a verifica camerele la plecarea turistilor. Acestea verifica daca nu lipsiste ceva din inventarul camerei sau daca au fost produse pagube (s-a spart vreun pahar, s-a spart oglinda). Daca camerista constata ca totul este in
75

regula aceasta anunta receptia iar ea poate face formalitatile pentru ca turistul sa poata pleca. Exista si situatii cand camerista constata nereguli in camera pe care o verifica. In cazul lipsei sau deteriorarii vreunui obiect din camera se anunta receptia de catre camerista si aceasta instiinteaza turistul despre neregulile constatate. Turistul este raspunzator pe durata sejurului sau. Astfel acesta va trebui sa achite la receptie contravaloarea obiectului deteriorat sau care lipseste. Dupa rezolvarea tuturor problemelor responsabilul de la receptie poate sa treaca la formalitatile de incheiere a sejurului. Cameristele au un rol foarte important in buna functionare a unitatii hoteliere. Acestea trebuie atent selectate de catre managerii unitatii deoarece este foarte important ca acestea sa fie cinstite deoarece ele intra in contact cu lucrurile clientilor.

REPARAII
Hotelul Europa va fi alimentat cu apa calda in regim non-stop. Aceasta va fi furnizata de propia centrala termica. 3 angajati se vor ocupa de buna functionare a acesteia. Responsabilitatile lor sunt multiple. Ei se vor ocupa de buna functionare a centralei termice, deci de alimentarea unitatii cu apa calda, de intretinerea piscinei, de reparatiile generale in intreaga unitate. Piscina are in dotare un sistem performant de purificare si incalzire a apei. Apa din piscina nu se schimba niciodata pe toata perioada sezonului estival. Datorita sistemului de tratare a apei aceasta se mentine in conditii optime pe toata durata sezonului estival. Zilnic insa, trebuie ca in anumite recipiente sa se introduca 500gr. de soda caustica. Este foarte important ca acest departament sa fie prompt. Trebuie sa se intervina rapid in rezolvarea problemei pentru a nu se naste pierderi. De exemplu intr-o camera sa spart conducta de apa rece si curge in camera situata la nivelul inferior. Camera respectiva nu poate fi cazata si astfel iau nastere pierderi, de aceea trebuie sa se intervina imediat pentru rezolvarea problemei. Receptia este cea care anunta defectiunile ce se apar. Pentru o interventie mai rapida managementul unitatii a decis ca permanent sa se gaseasca cineva pentru a rezolva acest gen de probleme. Insa personalul care va alctui acest departament este pregatit pentru orice gen de defectiuni (probleme cu instalatia sanitara, probleme de electricitate, probleme de tamplarie etc.).

CONTABILITATE
Trebuie tinuta o evidenta clara a miscarii materialelor cu care este aprovizionata firma si de asemena trebuie tinuta o evidenta clara a sumelor care circula in unitate. Una din principalele responsabilitati pe care departamentul contabilitate o are este de a tine o evidenta clara privind incasarile si platile efectuate de unitate. Astfel orice
76

aprovizionare cu materiale, orice plata efectuata catre un furnizor trebuie sa se evidentieze in contabilitate. Operatiile economice si financiare se consemneaza in momentul efectuarii lor in documentele justificative. Asa cum prevede art.6, alin. 2 din Legea contabilitatii orice operatie patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ. La sfarsitul fiecarei luni se efectueaza un inventar in fiecare departement. Acest inventar are rolul de reda o situatie clara managementului unitatii despre modul de folosire al resurselor materiale cu care departamentul respectiv a fost aprovizionat. O alta responsabilitate pe care o are departamentul mai sus amintit este de colecta incasarile din receptie, restaurant, barul de zi incasari care se predau la randul lor la caseria unitatii. Acest lucru se ntmpla la sfarsitul fiecarei zile, iar incasarile colectate sunt insotite bineinteles, de acte justificative. Departamentul contabilitate asigura si formulare necesare departementelor unitatii. De exemplu, daca in receptie nu mai sunt formulare de note de plata se raporteaza la contabilitate si pe baza de proces verbal se completeaza necesarul de uz. Folosirea datelor contabile in procesul de conducere (situatiile pe care contabilii le predau managerilor unitatii) impune centralizarea si sintetizarea lor periodica. La aceasta cerinta raspund situatiile financiar-contabile de sinteza si de raportare. Prin intermediul lor, datele inregistrate cu ajutorul sistemului de conturi sunt consolidate si raportate ca un tot unitar sub forma indicatorilor economoco- financiari. Situatiile financiare reprezinta un sistem de indicatori economico-finanaciari ce caracterizeaza situaria patrimoniului, situatia financiara si rezultatele obtinute. Documentele de sinteza si raportare se compun din: bilant (contul situatiei patrimoniului ), contul de rezultate (cont de profit si pierdere), anexa la bilant si raportul de gestiune

MANAGEMENTUL
Principala sarcina pe care managementul firmei o va avea este de a trasa sarcini precise subordonatilor. Managerii trebuie sa fie un exemplu pentru subordonati.

77

Odata ce omul ocupa o pozitie care are ca scop supravegherea muncii altora ,munca sa se schimba ,pentru el prima responsabilitate este de a face lucrurile prin oameni.Pe scurt,el nu mai este un executant,dar in schimb este un manager. Ca manager , el trebuie sa faca orice pentru a-si ajuta subordonatii sa obtina rezultate maxime in limitele talrntelor si abilitatilor lor. Aceasta inseamna ca trebuie sa traseze sarcinile in functie de rezultatele obtinute ,sa munceasca cu subordonatii sai in determinarea celor mai bune solutii ,sa isi ajute oamenii in identificarea si depasirea problemelor care ii preocupa,sa ii sfatuiasca, sa ii antreneze, sa le dea ajutorul de care au nevoie si in sfarsit ,el trebuie sa dea subordonatilor oportunitatea de a persevera in munca. Acel manager care nu face aceste lucruri intr-o oarecare masura:nu incredinteaza , nu face lucrurile prin alte personae , prin urmare nu este manager. Este o limita la ceea ce un manager poate face de unul singur si la ceea ce poate face cu ajutorul subordonatilorsi toate operatiunile sunt cuprinse intre aceste limite. Astfel delegarea sarcinilor este una dintre principalele instrumente ale unui manager. El trebuie sa-si petreaca timpul conducand, nu executand. Managementul trebuie sa asigure un grad de ocupare cat mai mare pe toata perioada sezonului estival. Principalii distribuitori sunt agentiile de turism. L-a inceputul sezonului estival se incheie contracte de colaborare intre unitatea hoteliera si agentiile de turism, atat din tara cat si din strainatate. Contractul de colaborare prevede promovarea si comercializarea serviciilor hoteliere prestate de Europa. In urma acestui contract de colaborare agentiile de turism pot vinde bilete de vacanta, iar la fiecare vanzare acestia obtin un comision de 10% din valoarea biletului. Trebuie mentinuta o colaborare stransa intre unitatea hoteliera si agentiile de turism. Acestea nu pot valorifica nici o camera fara aprobarea unitatii hoteliere. Inainte de vinderea unui bilet agentia de turism va lua legatura cu managerii unitatii hoteliere si vor cere aprobarea acestora, deoarece exista situatii cand hotelul nu are locuri libere si atunci biletul care urmeaza a fi vandut nu ar avea acoperire. Tocmai din acest motiv, fiecare agentie de turism care a incheiat un contract de colaborare are obligatia de a instiinta managerii unitatii hoteliere privind valorificarile efectuate de aceasta, precum si data cand vor avea loc valorificarile respective. In functie de cele mentionate mai sus managerii anunta receptie pentru a face rezervari pentru perioadele de timp respective. Clientii permanenti se bucura de un regim special: masa este gratuita. Un client permanent este aceea persoana fizica sau juridica ce valorifica una sau mai multe camere pe toata perioada sezonului estival.

FURNIZORII
Este foarte importanta o buna aprovizionare a unitatii cu materiale. Ganditi-va ce s-ar ntmpla daca restaurantul ar ramane fara materiale de intretinere a camerelor ? sau ce
78

s-ar ntmpla daca hotelul ar ramane fara apa ?. Din aceasta cauza este foarte important ca managerii unitatii sa ia masuri pentru a nu se ajunge in astfel de situatii. Sunt necesare foarte multe resurse materiale pentru buna desfasurare activitatii. Sunt prezentate mai jos cateva din resursele necesare in unitatea hoteliera Europa.

Nr.crt Denumire produs 1 Praf curatat gresie-faianta (Cif) 2 Solutie curatat gemuri (Axion) 3 Solutie pentru curatat aluminiu (Pronto) 4 Spray pentru curatat marmura (Pronto) 5 Hartie igienica (Zewa) 6 Solutie pentru intretinut chiuveta-cada ( Cif ) 7 Sapun 8 Gel dus ( pliculete ) 9 Servetele parfumate 10 Silicon pentru pantofi 11 Becuri 12 Solutie pentru spalat canapele-fotolii ( Axion ) 13 Solutie pentru curatat covoare ( Carpetin ) 14 Saci aspirator 15 Saci menajeri 16 Servete pentru sters praful 17 Spray de camera ( Pronto ) 18 Detergent

UM Buc. Buc Buc Buc. Buc. Buc Buc Buc Buc Buc Buc. Buc. Buc. Buc. Pachet Buc. Buc. Buc

Pret unitar (aprox.) 40.000 lei 60.000 lei 60.000 lei 80.000 lei 5.000 lei 60.000 lei 5.000 lei 2.000 lei 1.000 lei 2.000 lei 2.000 lei 50.000 lei 60.000 lei 2.000 lei 15.000 lei 5.000 lei 70.000 lei 25.000 lei

MATERIALE GENERALE Materialele generale se refera formularele folosite de receptie, de contabilitate, de managementul firmei, dar si materiale consumabile. In tabelul de mai jos sunt enumerate materialele generale folosite de unitatea hoteliera Europa. Nr. crt. 1 Denumire produs Hartie scris
79

U.M. Buc.

Pret unitar 70.000 lei

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Hartie xerox Pixuri Tus imprimanta Capse Agrafe Formular nota de plata (numerar) Formular nota de plata (virament) Formular monetar Formular nota de plata (proforma) Dosare Caiete Hartie fax Formulare contabilitate

Buc. Buc. Buc. Buc. Buc. Buc. Buc. Buc. Buc. Buc. Buc. Buc. Buc.

80.000 lei 1.000 lei 300.000 lei 20.000 lei 20.000 lei 30.000 lei 30.000 lei 30.000 lei 30.000l ei 2.000 lei 3.500 lei 15.000 lei

Plata furnizorilor se va face in numerar, in momentul aprovizionarii. Nu toti furnizorii vor fi platiti in numerar. Sunt anumiti furnizori care vor fi platiti prin virament bancar. In aceasta categorie intra SC. CONEL SA. al carei obiect de activitate este distribuirea curentului electric, SC. RADET SA. al carei obiect de activitate este distribuirea de apa rece, SC. PETROM SA., al carei obiect de activitate este distribuirea combustibilului folosit la centrala termica, SC. URANUS.SA., al carei obiect de activitate este colectarea gunoiului menajer, SC. DETRAROM.SA, al carei obiect de activitate este efectuarea deratizarii. Materialele sunt depozitate in magazii, acestea fiind distribuite zilnic in functie de necesarul existent. Distribuirea se va face pe baza de proces verbal incheiat intre administrator si gestionar. Aceasta distribuire se va face zilnic pe baza documentelor primite de la receptia hotelului ( lista cazati pentru cameriste, lista masa pentru restaurant). In situatia in care materialele distribuite nu sunt folosite in totalitate acestea se predau gestionarului si acest lucru se va mentiona in fisa de magazie a materialului respectiv ca o intrare.

Vnzri - Previziuni
In ciuda faptului ca tarifele practicate sunt diferite cheltuielile efectuate pentru fiecare camera sunt aproximativ aeleasi indiferent de perioada. In tabelul urmator se vor calcula cheltuielile totale efectuate pe zi:
80

DENUMIRE
Consum apa rece Consum energie Amortizari Consum materiale de intretinere Salarii personal Diverse (iluminat general, apa piscina etc.)

UM
M3 Kw -----

CANTITATE PRET UNITAR

3 5 ------

VALOARE

6.000 lei 18.000 lei 2.500 lei 12.500 lei -----230.000 lei 100.000 lei 100.000 lei 30.000 lei

TOTAL

502.000 lei

In tabele urmatoare se vor prezenta profiturile, in cifre aproximative pe care unitatea Europa il va obtine pe perioada sezonului estival:

PROFITUL OBTINUT PENTRU O ZI TURIST ( AGENTIE TURISM ) PERIOADA 1 CHELTUIELI 502.000 LEI
81

PRET/CAMERA 800.000 LEI

PROFIT OBTINUT 298.000 LEI

2 3

502.000 LEI 502.000 LEI

1.000.000 LEI 800.000 LEI

498.000 LEI 298.000 LEI

Precum se poate observa din tabelul de mai sus cheltuielile efectuate pentru o noapteturist raman aceleasi insa tariful se modifica in perioada de mijloc. Cele mai mari profituri se obtin in perioada de mijloc. Tabelul de sus evidentiaza profitul obtinut in urma camerelor valorificate de agentiile de turism. In cazul turistilor care sosesc pe cont propriu tarifele practicate sunt mai mari.

PROFITUL OBTINUT PENTRU O ZI TURIST ( CONT PROPRIU ) PERIOADA CHELTUIELI 1 2 3 502.000 LEI 502.000 LEI 502.000 LEI PRET/CAMERA 1.200.000 LEI 2.200.000 LEI 1.200.000 LEI PROFITUL OBTINUT 698.000 LEI 1.698.000 LEI 698.000 LEI

PROFITUL TOTAL OBTINUT DIN CAMERE VALORIFICATE DE AGENTII DE TURISM

82

PROFITURI TOTALE OBTINUTE DIN VALORIFICARI PE CONT PROPRIU

PERIOADA CAMERE OCUPATE 1 5 2 3 10 7

TARIF

INCASARI

CHELTUIELI PROFIT 2.510.000 LEI 3.490.000

1.200.000 LEI 6.000.000 LEI

2.200.000 LEI 22.000.000 LEI 5.020.000 LEI 19.980.000 1.200.000 LEI 8.400.000 LEI 3.514.000 LEI 4.886.000

PROFITURI TOTALE OBTINUTE ZILNIC IN FIECARE PERIOADA PERIOADA 1 2 3 TOTAL PROFIT TOTAL ( AG. TURISM+CONT PROPRIU ) 18.390.000 LEI 59.820.000 LEI 22.766.000 LEI 100.976.000 LEI PONDERE 18,21 % 59,24 % 22.54 % 100 %

83

Bilanul previzional

ACTIV Activul imobilizat: Imobilizrile necorporale cuprind fondurile comerciale i cheltuielile constituire, cercetare si dezvoltare; Imobilizrile corporale cuprind terenurile, angajamentele i amenajrile, construciile, instalaiile tehnice, material i utilaj industrial etc. precum i imobilizri n curs;
Imobilizri financiare cuprind titluri imobilizate i mprumuturi acordate altor persoane sau ntreprinderi.

Activul circulant: Activul circulant cuprinde stocurile n curs (stoc de aprovizionare, de produse semi-finite, produse finite i mrfuri), avansurile i aconturile vrsate furnizorilor, creanele fa de clieni sau alte persoane, ntreprinderi sau angajaii, valorile mobiliare de plasament (aciuni, obligaiuni), disponibilitile (banc, cas) i cheltuielile nregistrate n avans (de exemplu, cheltuielile de repartizat pe mai multe exerciii). PASIVUL Capitalurile proprii Capitalurile proprii ale ntreprinderii se compun din capital, adic aportul personal, din cote-pri, din aciuni etc. n plus se pot constitui rezerve care sunt fie legale, fie regulamentare, statutare sau contractuale. Rezultatul exerciiului ca i rezultatul raportat (beneficiul sau pierderea exerciiului precedent) se adaug, de asemenea, la capital. Provizioane pe care le constituim, de exemplu, ca urmare a creterii preului sau a fluctuaiilor previzibile ale cursului sunt provizioane reglementate care diminueaz beneficiul impozabil.

BILAN-previzional
mii. lei Denumire Imobilizri necorporale Cheltuieli de constituire Imobilizri corporale Mijloace fixe existente Investiii n curs Anul 1 25.000 30 000 000 0
84

Anul 2 -30 000 000 0

Anul 3 -30 000 000 0

Total active imobilizate Stocuri Materiale directe Materiale indirecte Alte active circulante Conturi la bnci Cheltuieli cu dobnzile Alte active Total active circulante Total activ Capital social Datorii totale Avansuri primite Total pasiv

30 000 000 5 000 40 000 10 000 15 000 10 000 000 22 500 10 000 10 080 000 70 080 000 60 000 000 450 000 9 630 000 70 080 000

30 000 000 4 000 43 000 12 000 20 000 13 000 000 22 500 12 000 13 091 000 73 091 000 60 000 000 13 091 000 73 091 000

30 000 000 3 000 45 000 14 000 25 000 15 000 000 22 500 15 000 15 102 000 75 102 000 60 000 000 15 102 000 75 102 000

CREDITE. RATE. DOBANZI Conditii de creditare Suma creditata (lei) Rata anuala a dobanzii ( % ) Termen de creditare (ani) Numar de rate (semestrialitati) Numar de rate / an X 450 000 000 50 5 10 2

Tabel Ramburs

Sold creditor

Dobanda scadenta

Dobanda cumulata

1. 2. 3.

450 000 000 405 000 000 360 000 000

112 500 000 101 250 000 90 000 000

85

112 500 000 213 750 000 303 750 000

4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

315 000 000 270 000 000 225 000 000 180 000 000 135 000 000 90 000 000 45 000 000

78 750 000 67 500 000 56 250 000 45 000 000 33 750 000 22 500 000 11 250 000

382 500 000 450 000 000 506 250 000 551 250 000 585 000 000 607 500 000 618 750 000

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE INDICATORI Venituri din vnzarea mrfurilor Producia vndut Cifra de afaceri Venituri din subvenii de exploatare Alte subvenii de exploatare Venituri din subvenii privind exploatarea Cheltuieli privind mrfurile Cheltuieli cu materiile prime Cheltuieli cu taxe, impozite, vrsminte asimilate Cheltuieli cu remuneraiile personalului Cheltuieli privind asigurrile i protecia social Total cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu provozioanele si amortizrile
2008 2009 2010

3 130 256 000 21 254 000 000 24 384 256 000 0 0 0 6 012 500 45 180 000 718 614 880 120 000 000 6 400 000 126 400 000 230 000

3 300 750 000 22 321 000 000 25 621 750 000 0 0 0 8 360 000 48 195 000 769 658 320 140 000 000 7 466 666 147 466 666 230 000

3 500 652 000 22 506 324 000 26 006 976 000 0 0 0 9 695 000 51 695 000 784 365 000 160 000 000 8 533 333 168 533 333 230 000

86

Profit total obinut pe parcursul unui sezon estival Perioada 1 2 3 TOTAL Profit total/zi 18 390 000 59 820 000 22 766 000 100 976 000 Nr de zile 31 30 31 -Total 570 090 000 1 854 420 000 705 746 000 3 130 256 000

CHELTUIELI EFECTUATE CU TAXE, IMPOZITE I ALTE VRSMINTE Profit 3 130 256 000 Tax litoral 1% 31 302 560 Tax monument 1% 31 302 560 Profit impozabil 3 067 650 880 Impozit 766 912 720

Taxe- angajator
Mii lei Fond de salarii 120 000 Cass angajator 24,5% 29 400 Somaj 1% 1 200 Fond de sntate 7,5% 9 000 Total cheltuieli 39 600

Fluxul de numerar Mii lei X Resurse financiare la inceputul perioadei Credite Vanzari
87

10 000 000 450 000 21 254 000

Total intrari de numerar Cheltuieli operationale Cheltuieli rate credit dobanzi Impozit pe profit Dividente platite Total iesiri de numerar

31 704 000 10 254 000 213 750 766 912,720 0 11 234 662,72

Indicatorii financiari

INDICATORI

2008 Nivel absolut

2009 Nivel absolut

2010 Nivel absolut

Cifra de afaceri - mii lei

24 384 256

100

25 621 750

1,05

26 006 976

1,06

Fond de salarii - mii lei Salariul mediu brut - mii lei / salariat Nr. salariai (persoane) Productivitatea muncii (mii lei/salariat) Rat profitului Randamentul activelor totale

120 000 2 394 22 1 108 375 14,7% 4,4%

100 100 100 100

140 000 2 524 22 1 164 625 12,8% 4,5%

1,16 1,05 1 1,05

160 000 2 756 22 1 182 135 13,4% 4,6%

1,33 1,15 1 1,06

88

Gradul de ndatorare Eficiena utilizrii activelor Rata activelor imobilizate Rata imobilizrilor corporale Rata activelor circulante

0,6% 34% 42% 42% 15,4%

-35% 41% 41% 17,9%

-35% 39% 39% 20,1%

Concluzii. Intrarea pe piaa serviciilor hoteliere nu este facil. Concurena la nivel de litoral este acerb, comportamentul consumatorului este ntr-o continu schimbare, de exemplu consumatorii strini prefer staiunile turistice din alte ri, n schimb aceast pia este ntr-o ascensiune continu. Dei afacerea i desfoar activitatea numai n sezonul estival aceasta este o afacere profitabil, nivelul profitului este mare. Creditul a fost solicitat n vederea acoperiri de cash-flow, deoarece fr aceasta societatea nu-i poate continua activitatea. Din aceas cauz s-a solicitat un credit n valoare de 450 mil. lei. Firma dispunea de resurse financiare n contul curent al societii dar avnd n vedere faptul c plile efectuate de ctre ageniile de turism se fac numai prin intermediul bncilor i acestea nu acord numerar imediat, mai trec 1-2 zile. Gndii-v ce s-ar ntmpla dac societatea nu ar avea bani s plteasc salariile i n plin sezon estival personalul ar refuza s munceasc. Acest lucru ar genera pierderi imense societii. De amintit este i faptul c personalul manifest o oarecare rigiditate n timpul sezonului estival deoarece oferta de locuri de munc este mare i este foarte greu ca o unitate hotelier s aib un personal permanent. Precum se poate observa din tabelul de mai sus societatea va fi ntr-o cretere continu, o cretere lent din toate punctele de vedere ( 5% n primul an, 6% n al doilea an ). Se urmrete recuperarea investiiei n primul rnd apoi dezvoltarea sa pe orizontal lucru extrem de dificil de realizat.
89

La ntrebarea Cum vedem firma peste 10 ani? se poate spune c avnd n vedere trendul pieei i strategiile de dezvoltare ale societii, societatea va ocupa unul din primele locuri pe piaa serviciilor hoteliere de pe litoralul Mri Negre, bineneles lund n calcul i apariia altor concureni

90