Sunteți pe pagina 1din 14

1

INCALCARILE ADUSE DREPTULUI DE ACCES LA JUSTITIE SI DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIN LEGEA 278/2009 DE MODIFICARE A LEGII TAXELOR JUDICIARE DE TIMBRU Av. Floriana Marin-Vladulescu Decan al Baroului Valcea Lector INPPA Av. Elena Monica Livescu Prodecan al Baroului Valcea Lector INPPA

1. Consideratii generale privind dreptul de acces la justitie Sistemul judiciar reprezint, n orice stat democratic, o component esenial a civilizaiei i progresului social. Ideea de proces echitabil trimite automat la ideea de stat de drept. n societile moderne, justiia este o funcie fundamental a statului, iar administrarea ei reprezint unul din atributele eseniale ale puterii suverane. Aceast funcie implic existena unor structuri statale (servicii publice) apte s realizeze activitatea jurisdicional. Un atare serviciu public trebuie organizat pe baza unor principii proprii, funcionale i autonome. Exist principii ce se afl ntr-o legtur indisolubil cu organizarea sistemului judiciar dar care vizeaz mai degrab funcionarea acestuia i nsi democratismul i umanismul sistemului procesual, fie el cel civil sau penal. Printre aceste principii menionm: accesul liber la justiie, independena judectorilor, inamovibilitatea, egalitatea n faa justiiei i gratuitatea justiiei. Accesul liber la justiie constituie un principiu fundamental al organizrii oricrui sistem judiciar democratic fiind consacrat ntr-un numr important de documente internaionale, astfel c el are semnificaii deosebite i pentru dreptul procesual, dar i pentru dreptul constituional. Facultatea oricarei persoane de a introduce, dupa libera sa apreciere, o actiune in justitie, implicand astfel obligatia corelativa a statului, ca prin instanta competenta, sa solutioneze aceste actiuni, reprezinta practic liberul acces al persoanei la justitie. Orice condiionare a accesului liber la justiie, ar reprezenta o nesocotire a unui principiu constituional fundamental i a unor standarde internaionale universale, n orice democraie real. Pe plan procesual, accesul liber la justiie se concretizeaz n prerogativele pe care le implic dreptul la aciune, ca aptitudine legal ce este recunoscut de ordinea juridic oricrei persoane fizice sau juridice.
1

Prin Legea nr.30 din 18 mai 1994, publicat n Monitorul Oficial nr.135 din 31 mai 1994, Romnia a ratificat Convenia European pentru aprarea Drepturilor Omului (C.E.D.O.), precum i protocoalele adiionale la aceasta nr.1, 4, 6, 7, 9, 10. Ca o garanie a respectrii drepturilor omului, Convenia prevede, n art.6 pct.1, dreptul oricrei persoane la un proces echitabil: Orice persoan are dreptul de a-i fi examinat cauza n mod echitabil, public i ntr-un termen rezonabil, de ctre un tribunal independent i imparial, stabilit prin lege, care va hotr fie asupra nclcrii drepturilor i obligaiilor cu caracter civil... In explicitarea acestui drept, in doctrina dreptului european1 dreptul de acces la un tribunal este inteles ca un drept de acces concret si efectiv, care presupune ca justitiabilul sa beneficieze de o posibilitate clara si concreta de a contesta atingerea adusa drepturilor sale.2 Pornind de la premisa ca drepturile fundamentale trebuie garantate intr-o maniera concreta si reala, iar nu iluzorie si teoretica, imposibilitatea concreta de sesizare a unei instante de catre persoana interesata constituie o incalcare a dreptului acesteia de acces la justitie.3 Dreptul de acces la justitie impune obligatii in sarcina legiuitorului si executivului.Statul este tinut sa acorde oricarei persoane toate facilitatile rezonabile de drept si de fapt, pentru a accede la instanta, intr-un cuvant, efectivitatea dreptului de acces. Liberul acces la justiie este consacrat, ca drept cetenesc fundamental i prin art.21 din Constituia Romniei, prin art.10 din Declaraia universal a drepturilor omului, precum i prin art.14 pct.1 din Pactul internaional cu privire la drepturile civile i politice. n Constituie, accesul liber la justiie este conceput ca drept al oricrei persoane de a se putea adresa justiiei pentru aprarea drepturilor, a libertilor i a intereselor sale legitime, garantndu-se c exercitarea acestui drept nu poate fi ngrdit prin nici o lege. Accesul la justitie a capatat aproape in toate tarile europene o valoare constitutionala. Astfel, acesta este consacrat , intre altele, in Constitutiile Finlandei (art. 16), Germaniei ( art.13 si 14), Greciei (art.8), Italiei ( art. 24 si 25), Luxemburgului ( art. 13), Olandei ( art. 17), Portugaliei ( art. 20) sau Spaniei ( art. 24 si 53). Codul de procedur civil roman prevede ca mijloace procedurale concrete de care pot uza cetenii pentru a accede la justiie: cererea de chemare n judecat (art.109) i cile ordinare i extraordinare de atac mpotriva hotrrilor judectoreti
1 2

Jean Francois Renucci Tratat de drept european al drepturilor omului, Ed.Hamangiu 2009, pag.267 CEDO Bellet contra Frantei din 4.12.1995 citata in lucrarea de la nota 1. 3 CEDO, hotararea Airey citata in R.Chirita Conventia europeana a drepturilor omului comentarii si explicatii, Ed. C.H.Beck 2008, pag.254 2

(apelul -art.282, recursul - art.299, contestaia n anulare - art.317 i art.318, revizuirea - art.322). Cile procedurale menionate asigur persoanelor interesate accesul la o instan de judecat, creia, prin lege, i s-a stabilit competena de a hotr n materie civil. Este unanim acceptat ca dreptul de acces la justitie nu poate fi un drept absolut, ci unul care poate implica limitari, cat timp acestea sunt rezonabile si proportionale cu scopul urmarit. Accesibilitatea justitiei nu inseamna caracterul gratuit al acesteia. Intrucat este vorba de un serviciu prestat de stat, accesul la instanta de judecata poate fi conditionat de plata unei taxe de timbru necesara pentru acoperirea cheltuielilor de judecata. Cand se stabilesc insa taxe judiciare de timbru exorbitante, care depasesc cu mult cheltuielile prilejuite de realizarea actului de justitie si posibilitatile de plata ale justitiabilului, atunci limitarea dreptului de acces nu mai are caracter de proportionalitate. Cu alte cuvinte, justitia in materie non penala nu trebuie sa fie neaparat gratuita, dar trebuie sa fie ieftina .4 In ceea ce priveste limitarile financiare pe care le poate avea accesul unei persoane la instanta, Curtea a stabilit ca acestea pot constitui obiectul incalcarii disp. art. 6 din Conventie.Au fost analizate de catre Curtea Europeana taxe judiciare impuse la momentul introducerii actiunii si a caror neplata impiedica accesul la prima instanta5 sau intr-o etapa ulterioara a procesului ( apel, recurs), inclusiv in faza de executare a unei hotarari.6 2.Modificarea legislativa a taxelor judiciare de timbru intervenita prin legea 276/2009 Prin modificarea legii 147/1997 privind taxele judiciare de timbru adusa prin legea 276/20097, s-a ajuns la o limitare evidenta a accesului la justitie, accesul devenind doar un drept teoretic. Datorita taxelor stabilite de stat intr-un cuantum exagerat in sarcina justitiabilului, practic persoana interesata nu se mai poate adresa instantei de judecata. Exista diferente majore intre taxele judiciare de timbru avute in vedere de legea 146/1997 si noua lege - 276/2009. Noua lege nu are niciun suport in realitate economica concreta, in conditiile in care populatia Romaniei a saracit si majoritatea familiilor traiesc la nivelul minim stabilit pe economia tarii noastre. Relevante sub acest aspect sunt statisticile realizate de Banca Mondiala si mentionate in Strategia de parteneriat cu Romania pentru perioada 2009-2013.
8

4 5

J.Robert Droits de lhomme et libertes fundamentals, citat in R.Chirita , op.cit. pag.265 Hotararile in cazurile Beian c. Romaniei din 7.02.2008; Marolux SRL si Jacobs c.Romaniei din 21.02.2008; Iorga c. Romaniei din 25.01.2007 6 Hotararea in cazul Elena Negulescu c. Romaniei din 1.07.2008 7 Legea de aprobare a OUG nr.212/2008, M.Of. nr.482/13.07.2009 3

Salariul minim pe economie din Romania de 540 de lei pentru un program cu norma intreaga - nu asigura un standard de viata decent pentru angajat si familia sa, se arata in raportul anual al SUA privind respectarea drepturilor omului in lume in 2008.9 Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2009 a fost stabilit prin art. 16 din legea nr.19/200910 la valoarea de 1.693 lei, iar valoarea punctului de pensie este de 718,4 lei de la 1 aprilie 2009 si de 732,8 lei de la 1 octombrie 2009. Comisia Naional de Prognoz (CNP) a revizuit n scdere estimrile privind salariul mediu net aferent anului 2009 la 1.352 de lei.11 Fata de aceasta realitate economica si sociala, care este situatia taxelor nou stabilite ? Prin Legea nr. 276/7 iulie 2009 privind aprobarea OUG nr. 212/2008, sunt prevazute noi praguri de taxare pentru actiunile si cererile evaluabile in bani, introduse la instantele judecatoresti. Actiunile si cererile evaluabile in bani, introduse la instantele judecatoresti, se vor taxa astfel: a) pana la valoarea de 50 lei b)intre 51 lei si 500 lei c) intre 501 lei si 5.000 lei d) intre 5.001 lei si 25.000 lei e) intre 25.001 lei si 50.000 lei
8

6 lei; 6 lei + 10% pentru ce depaseste 50 lei; 51 lei + 8% pentru ce depaseste 500 lei; 411 lei + 6% pentru ce depaseste 5.000 lei 1.611 lei + 4% pentru ce depaseste 25.000 lei;

"Nivelul saraciei este estimat sa creasca la 7,4% din populatie in 2009, iar proportia copiilor care traiesc in saracie absoluta este anticipata sa urce la 10,7% in 2009, de la 7,8% in 2008", potrivit Bancii Mondiale. In strategie se mai arata ca, desi cea mai mare parte a populatiei sarace locuieste in zona rurala, gradul de saracie este asteptat sa creasca mai rapid in mediul urban - unde este anticipat un avans al saraciei cu 40% in acest an - decat in cel rural (+30%). Banca Mondiala anticipeaza ca si antreprenorii - din alte domenii decat agricultura - vor fi afectati, ca urmare a impactului crizei economice. Banca Mondiala subliniaza ca sistemele de protectie sociala actuale nu se adreseaza prea bine saraciei, iar cheltuielile pentru protectie sociala raportate pe cap de locuitor sunt in Romania cele mai mici din Uniunea Europeana. Totodata, cheltuielile pentru programe care sa tinteasca reducerea saraciei sunt foarte mici, daca se raporteaza la produsul intern brut (PIB) sau la nevoi. In plus, acestea au scazut in ultimii ani.Guvernul i-a asumat, n cadrul acordului de finanare cu instituiile internaionale, s scad cheltuielile de personal n sectorul bugetar de la 8,4% din PIB n 2008 la 7,5% din PIB n 2009, amintete Banca Mondial. Sursa: www.wall-street.ro si www.adevarul.ro
9

Citat de NewsIn, www.ziua.net M.Of.nr.122/27.02.2009 11 CNP a revizuit n scdere i estimrile pentru urmtorii patru ani. Astfel, pentru 2010, Comisia anticipeaz un ctig de 1.460 de lei, iar pentru 2011, de 1.586 de lei. CNP a nrutit i estimrile privind rata omajului din intervalul 2009-2011. Noua estimare pentru acest an este de 6,8%, cu 0,7 puncte procentuale peste nivelul anticipat n toamna anului trecut, n timp ce prognoza privind omajul din 2010 a urcat cu 0,4 puncte, la 6,3%. Sursa:www.zf.ro
10

f) intre 50.001 lei si 250.000 lei g) peste 250.000 lei

2.611 lei + 2% pentru ce depaseste 50.000 lei; 6.611 lei + 1% pentru ce depaseste 250.000 lei.

Aceste dispozitii se vor aplica in mod corespunzator si cererilor privind declararea nulitatii, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, precum si cererilor privind constatarea existentei sau inexistentei unui drept patrimonial. Pana in prezent, Legea nr. 146/1997 stabilea, la art.2 alin (1), ca actiunile si cererile evaluabile in bani, introduse la instantele judecatoresti, sunt taxate astfel: a) pana la valoarea de 39,00 lei b) intre 39,01 lei si 388,00 lei c) intre 388,01 lei si 3.879,00 lei d) intre 3.879,01 lei si 19.395,00 lei e) intre 19.395,01lei si 38.790,00 lei 2 lei 2 lei + 10% pentru ce depaseste 39 lei 37 lei + 8% pentru ce depaseste 388 lei 316 lei + 6% pentru ce depaseste 3.879 lei 1.247 lei + 4% pentru ce depaseste 19.395 lei f) intre 38.790,01lei si 193.948,00 2.023 lei +2% pentru ce depaseste 38.790 lei lei g) peste 193.948,00 lei 5.126 lei + 1% pentru ce depaseste 193.948 lei. Schimbarea majora se constata in privinta taxelor de timbru in materie succesorala. Astfel: - la stabilirea calitatii de mostenitor se va percepe o taxa de 50 lei/mostenitor; - la stabilirea masei succesorale taxa va fi de 3% la valoarea masei succesorale; - pentru cereri de raport taxa va fi de 3% la valoarea bunurilor a caror raportare se solicita; - pentru cererile de reductiune a liberalitatilor se va percepe o taxa de 3% la valoarea rezervei care urmeaza a fi reintregita prin reductiunea liberalitatilor; - pentru cererile de partaj taxa va fi de 3% la valoarea masei partajabile. Separat de aceasta taxa, daca partile contesta bunurile de impartit, valoarea acestora sau drepturile ori marimea drepturilor coproprietarilor in cadrul cererilor, taxa judiciara de timbru se va datora de catre titularul cererii la valoarea contestata. Comparativ, taxele stabilite anterior prin Legea 146/1997 in materie succesorala erau suportabile de orice justitiabil: o taxa fixa de 19 lei si un timbru judiciar de 5 lei, timbrand la valoarea contestata doar cand se punea in discutie o astfel de contestare.
5

Impunerea unei cote de 3% din valoare pentru constatarea masei succesorale si inca 3% pentru sistarea starii de indiviziune, este in mod evident o conditie abuziva. De exemplu, la o masa succesorala de 10.000 euro (echivaland 42.000 lei), taxa pentru iesirea din indiviziune, la un numar de 4 mostenitori va insemna o taxa de 200 lei(47,61 euro) pentru constatarea calitatii de mostenitor, 300 euro pentru constatarea masei succesorale si 300 euro pentru iesirea din indiviziune. In total se va plati o suma de 647,61 euro (2719,96 lei). Dar, de regula, o succesiune care cuprinde cel putin un imobil duce la stabilirea unei valori a succesiunii de cel putin 30.000 euro. Intr-o astfel de ipoteza taxa judiciara ce ar trebui avansata de justitiabil ar fi de 1942,83 euro. Raportat la salariul minim pe economie (540 lei ~ 128,57 euro) si la venitul mediu net (1.352 lei~321,90 euro) se constata ca taxa ce ar trebui suportata de justitiabilul cu un astfel de venit ar fi de 15 salarii minime sau 6 salarii medii. Este evident ca noua lege a taxelor de timbru va conduce la ramanerea cetatenilor in indiviziune si la impiedicarea unei libere circulatii a bunurilor, care se transpune din punct de vedere legal in incalcarea dreptului de acces la justitie dar si a dreptului de proprietate, astfel cum vom detalia in cele ce urmeaza. O majorare semnificativa se constata si pentru taxarea actiunilor posesorii si a cererilor care au ca obiect servituti. In aceste situatii taxa se va calcula in conditiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 modificata , la o valoare de 20% din valoarea bunului a carui posesie se solicita sau asupra caruia se solicita constituirea unei servituti. Si in aceasta situatie trecerea de la o taxa in suma fixa de 19 lei cum era in reglementarea anteriora nu este justificata si nu are nici un raport de proportionalitate. De ce nu s-a aplicat criteriul valoric prevazut in art. 2 din legea modificata, ca pentru orice alta actiune patrimoniala evaluabila in bani?
3. Analiza

modificarii Constitutiei

legislative

din

perspectiva

respectarii

Modificarile aduse legislatiei privind taxele judiciare de timbru, pot fi apreciate ca neconstituionale prin raportare la urmatoarele dispozitii constitutionale: - art. 21 alin.1 si 2 din Constitutie (nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept) - art. 124 alin.2 din Constitutie care consacra principiul egalitatii in fata justitiei, deci si din perspectiva unui acces egal pentru toti cetatenii, indiferent de veniturile de care dispun acestia; - art. 53 din Constitutie care prevad: (1) Exerciiul unor drepturi sau al unor liberti poate fi restrns numai prin lege i numai dac se impune, dup caz, pentru: aprarea securitii naionale, a ordinii, a sntii ori a moralei
6

publice, a drepturilor i a libertilor cetenilor; desfurarea instruciei penale; prevenirea consecinelor unei calamiti naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrngerea poate fi dispus numai dac este necesar ntr-o societate democratic. Msura trebuie s fie proporional cu situaia care a determinat-o, s fie aplicat n mod nediscriminatoriu i fr a aduce atingere existenei dreptului sau a libertii. - art.56 Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale. Acest control de constitutionalitate se poate exercita pe calea invocarii unei exceptii de neconstitutionalitate de catre justitiabili in cadrul litigiilor in curs, unde se pune problema achitarii acestor noi taxe de timbru, in temeiul disp. art.2 alin.2 din legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale. O alta alternativa pentru verificarea neconstitutionalitatii legii in discutie este aceea a ridicarii directe a exceptiei chiar de catre Avocatul Poporului a exceptiei de neconstitutionalitate in temeiul disp. art.32 din legea 47/1992.
4. Criteriile de apreciere a incalcarii aduse dreptului de acces la

instanta din perspectica C.E.D.O. Modificarea adusa legislatiei privitoare la taxa de timbru, prin legea mai sus mentionata, aduce atingere substantei dreptului de a acces prevazut de art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, ca forma a dreptului la un proces echitabil, golindu-l de continut. De aceea ne propunem sa analizam criteriile in functie de care se poate concluziona ca prin aceste modificari legislative s-a adus atingere dreptului de acces la instanta. In toate cauzele in care Curtea Europeana a verificat incalcarile aduse disp.art. 6 din Conventie a avut in vedere daca limitarile aplicate au restrans accesul persoanei de o maniera sau intr-o masura in care dreptul este atins chiar in substanta sa, adica daca restrangerea dreptului de acces urmarea un scop legitim si era proportionala cu acesta. Din perspectiva acestor criterii de apreciere prin raportare la practica C.E.D.O, consideram ca modificarea taxelor de timbru mai sus mentionate tinde sa anuleze liberul acces al persoanelor la justitie, impunand conditii nerezonabile de exercitare a acestui drept. In justificarea unei exceptii de neconstitutionalitate cat si in argumentarea incalcarii disp. art. 6 din Conventie pot fi invocati urmatorii factori, rezultati din practica C.E.D.O. pentru aprecierea proportionalitatii restrictiei: - cuantumul sumei ce trebuie platita de reclamant; - veniturile platitorului; - stadiul procesual in care intervine restrictia; - scopul in care este impusa ;
7

- garantiile procedurale de care se bucura reclamantul; - miza procesului; - evolutia ulterioara a legislatiei. Vom analiza din perspectiva principalilor factori mai sus mentionati conformitatea modificarilor legislative in discutie cu dispozitiile Conventiei.
a. Cuantumul taxei judiciare ce trebuie platita

Daca acest cuantum este unul foarte mare, in practica Curtii se retine incalcarea dreptului de acces, fara sa aiba importanta ceilalti factori invocati de guvernul parat. In acest sens sunt hotararile din cauzele Weissman c.Romaniei din 24.05.200612 si Iosif si altii contra Romaniei din 20.12.200713. Cuantumul taxei se apreciaza in functie de circumstantele particulare ale cauzei, inclusiv insolvabilitatea reclamantului si faza procesuala in care este impusa restrictia respectiva14.
b. Veniturile reclamantului

Pentru a determina daca este vorba de un cuantum ridicat al taxei, Curtea foloseste in general, o dubla raportare: subiectiva si obiectiva. Dupa primul criteriu subiectiv - Curtea tine seama de: situatia personala a reclamantului, prin raportare la veniturile lunare ale acestuia15 - nevoile personale al reclamantului; s-a apreciat ca nu ar trebui sa fie obligat sa plateasca taxa daca are nevoie pentru satisfacerea nevoilor sale de baza sau a celor pe care ii are in intretinere16 . Dupa criteriul obiectiv Curtea tine seama de: - compararea veniturilor reclamantului cu veniturile medii sau minime lunare17. Aplicand astfel de criterii s-a apreciat in practica C.E.D.O. ca taxe de 10 RON, 21 euro sau 3 euro ar fi de natura a restrange accesul la justitie.18
12

Reclamantii trebuiau sa plateasca 323.264 euro, suma considerata de Curte ca fiind extrem de ridicata pentru orice justitiabil obisnuit. 13 S-a considerat ca suma de 133.984 euro este o suma foarte ridicata pentru orice justitiabil M.Of. nr. 561/24.07.2008 14 A se vedea pe larg trimiterile la hotararile CEDO: Kupiek c.Poloniei din 23.02.2009, Ipeks Iplik Tekstil Sanayi A.T.c. Turciei din 14.10.2008, s.c. Marolux SRL si Jacobs c.Romaniei din 21.02.2008, Beian c.Romaniei din 7.02.2008 etc. in Procesul civil echitabil in jurisprudenta CEDO , vol.1 Accesul la justitie de Dragos Bogdan , 2009 15 Hotararea Curtii in cauza Cibicki c.Poloniei din 3.03.2009 16 Hotararile din cauzele Kijewska c.Poloniei din 6.09.2007 si Kozlowski c.Poloniei din 23.01.2007 17 In cauza Rusen c.Romaniei din 8.01.2009 s-a avut in vedere comparatia cu salariul minim brut; in cauza Elena Negulescu c.Romaniei s-a avut in vedere spre comparare pensia medie. 18 Hotararile din cauzele Iordache c.Romaniei din 14.10.2008 (reclamantul era in inchisoare si nu dispunea de nici un venit nu a putut plati taxa de 10 lei), Iorga c.Romaniei din 25.01.2007( reclamantul beneficia de o pensie n sum de 444.310 lei, adic 22 euro i soia sa nu avea venituri, iar taxa de timbru era in suma de 21 euro) ;Ciorap c.Moldovei din 19.06.2007 citate in lucrarea lui Dragos Bogdan , op,cit. 8

9 5. Studiu comparativ cu legislatia in materie si veniturile din alte tari

europene Pentru a putea aprecia in ce masura legiuitorul roman nu a avut in vedere posibilitatile materiale efective de care dispun cetatenii Romaniei, consideram relevant sa facem si un studiu comparativ cu legislatia in materia taxelor judiciare aplicate in alte tari europene, dar si cu veniturile justitiabililor din aceste tari. Astfel, in Germania, in anul 2009, venitul mediu brut anual al unui angajat este de 27.327 EURO. Dupa aplicarea impozitului si plata altor taxe venitul net al cetateanului german este de 17.406 Euro/an, deci 1.450 Euro/luna. De retinut este ca acest venit este valabil pentru un angajat necasatorit, fara copii, cu varsta pana in 50 ani. Un angajat casatorit cu doi copii al carui sot/sotie nu are venituri beneficiaza de avantaje fiscale importante ajungand la un venit net de 24.201 Euro anual, deci un venit net lunar de 2.016 Euro. In cazul introducerii unei actiuni evaluabile in bani, taxele judiciare sunt stabilite pe praguri valorice si taxe fixe. Cu titlu de exemplu: la un litigiu evaluabil la 10.000 euro se va plati o taxa fixa de 196 euro. Diferentele sunt majore si in ceea ce priveste venitul minim garantat. Astfel, Luxemburg: 1.413 euro/luna; Olanda: 1.336 euro/luna; Belgia: 1.254 euro/luna; Franta: 1.189 euro/luna; Marea Britanie: 1.154 euro/luna; Irlanda: 1.152 euro/luna; Malta: 804 euro/luna; Spania: 760 euro/luna; Grecia: 723 euro/luna; Slovenia: 710 euro/luna. In Italia, legislatia privind taxele de timbru, este accesibila cetatenilor statului italian, raportat la veniturile acestora: a) pn la valoarea de 1.100 EUR b) intre 1.100 EUR i 5.200 EUR i pentru procesele de competen voluntare, precum i pentru procese speciale prevzute la cartea IV, titlul II, capitolul VI din Codul de procedur civil c) intre 5.200 EUR i 26.000 EUR; d) intre 26.000 EUR si 52.000 EUR, ct i pentru procedurile civile i administrare indeterminabile; e)intre 52.000 EUR i 260.000 EUR ; f) intre 260.000 EUR i 520.000 de EUR; g) peste 520.000 EUR. instanta pentru cetatenii romani Avand in vedere raportarile la criteriul veniturilor din Romania se poate concluziona ca, in majoritatea cazurilor, justitiabilii din Romania se afla in
9

30 EUR 70 EUR 170 EUR 340 EUR 500 EUR 800 EUR 1.110 EUR

6. Concluzii care se impun privind ingradirea dreptului de acces la

10

situatia unei lipse majore a posibilitilor materiale de a plti anticipat taxele judiciare de timbru. Aceasta inseamna ca legea in discutie ingradeste accesul liber la justiie, ncalca prevederile art. 21 alin. (2) din Constituie i, totodat, are ca efect i afectarea dreptului la aprare, ca parte component a dreptului la un proces echitabil, ntruct persoana n cauz nu are posibilitatea de a-i valorifica preteniile sau de a dovedi netemeinicia preteniilor adversarului, n cadrul unui proces, care nu va putea avea loc sau va fi obligata sa recunoasca toate pretentiile adversarului, pentru a nu fi pus in situatia de a timbra daca va contesta. Totodata, se poate aprecia ca prin restrictia accesului la justitie se aduce atingere implicit si dreptului de proprietate privat garantat de disp. art. 44 alin.1 din Constitutie i de art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie precum si dreptului la motenire garantat de disp. art.45 din Constitutie. Justitiabilul impiedicat din motive financiare sa-si exercite dreptul de acces la instanta, implicit nu-si poate nici exercita in plenitudinea lor toate atributele dreptului sau de proprietar. In situatia unui drept aflat in indiviziune si pe care nu-l poti partaja din considerente de lipsa a resurselor financiare de promovare a actiunilor succesorale corespunzatoare, este evident ca dreptul de proprietate va fi restrictionat in comparatie cu situatia in care acest drept se exercita de un proprietar exclusiv cum tinde sa devina justitiabilul daca accesul sau nu ar fi ingradit. Scutirea sau esalonarea de la plata taxelor judiciare de timbru nu constituie un remediu efectiv pentru aceste limitari ale accesului la justitie, aceasta fiind o masura lasata la arbitrariul instantelor de judecata, fara o larga aplicabilitate.Pede alta parte, s-ar ajunge la o incarcare excesiva a instantelor cu cereri avand ca obiect astfel de scutiri si esalonari.
7. Incalcarea dreptului la un proces echitabil din perspectiva limitarii

aduse dreptului de a pune in executare hotararea. Prin legea 276/2009 s-a modificat arti. 8 1, alin. (1) din legea 146/1997 sub
urmatoarele aspecte: Cererile pentru eliberarea de catre instantele judecatoresti de

10

11 copii de pe hotararile judecatoresti, cu mentiunea ca sunt definitive si irevocabile, prin care se stabilesc calitatea de mostenitor, masa succesorala, cotele si bunurile ce revin fiecarui mostenitor, daca nu s-a platit taxa de timbru pentru efectuarea procedurii succesorale notariale, se taxeaza potrivit dispozitiilor art. 3 lit. c.

Se reia astfel doar partial reglementarea anterioara, dar cu mentiunea ca taxele se datoreaza prin raportare la cele stabilite prin noua lege. Aceste taxe sunt mult mai mari decat cele care erau prevazute anterior prin Anexa la OG 12/1998 (republicata in M.Of. nr. 586/7 aug. 2002).19 In maniera in care a fost adoptata dispozitiile acesteia prevad plata noilor taxe judiciare de timbru si pentru procesele declansate anterior intrarii ei in vigoare, daca nu s-a timbrat conform procedurii notariale, pe tot parcursul procesului. Se incalca astfel principiul fundamental de drept al neretroactivitatii legii civile. Se ajunge la situatia absurda in care justitiabilii sunt obligati sa timbreze la valorile impuse de catre Camera Notarilor Publici, necenzurate de instanta cu ocazia legalizarii sentintelor necomunicate in termenul prevazut de lege de catre instante, termen expirat inaintea intrarii in vigoare a acestei legi. Prin impunerea acestor taxe retroactiv se incalca si disp. art. 6 din C.E.D.O. din perspectiva dreptului de acces la executarea silita, care constituie o parte integranta a procesului civil.20 noua reglementare a taxelor judiciare de timbru s-a produs si o incalcare a disp. art. 124 alin.3 din Constitutie care prevad ca judecatorii sunt independenti si se supun numai legii, dar si dreptul la un proces echitabil. Acesta incalcare rezulta din disp. art. 31 al legii modificate in discutie care prevad: (1) Cererile introduse la instantele judecatoresti, prin care se solicita pronuntarea unei hotarari judecatoresti care tine loc de act autentic de
19

8. Prin

Taxa asupra succesiunilor, dup valoare acestora, se stabilete astfel: a) pn la 10.000.000 lei + 3%, dar nu mai puin de 10.000 lei pentru fiecare motenitor b) de la 10.000.001 lei la 50.000.000 lei 300.000 lei + 2% pentru suma care depete 10.000.000 lei c) de la 50.000.001 lei la 100.000.000 lei 1.100.000 lei + 1% pentru suma care depete 50.000.000 lei d) peste 100.000.001 lei 1.600.000 lei + 0,5% pentru suma care depete 100.000.000 lei. NOT: A. Taxele asupra succesiunilor se stabilesc la valoarea ntregului activ, cuprinznd bunurile mobile i imobile, din care se scade pasivul succesoral, dovedit prin nscrisuri. Pentru cheltuielile de nmormntare pn la 2.000.000 lei nu sunt necesare dovezi scrise pentru motenitorii care au suportat aceste cheltuieli. B. Evaluarea bunurilor imobile se va face n funcie de valoarea declarat de pri, dar nu mai puin dect valoarea stabilit potrivit art. 4 alin. (1) din prezenta ordonan, iar a bunurilor mobile, n funcie de valoarea declarat de pri, dar nu mai puin de 25.000 lei. C. Taxele asupra succesiunilor se reduc cu 50% n cazul n care sunt datorate de descendeni, ascendeni, colaterali privilegiai sau de soul supravieuitor, dac activul succesoral este alctuit numai din casa de locuit cu anexele gospodreti i terenul aferent, locurile de veci i certificatele de acionar.
20

Cauzele Ulger c. Turciei din 26.06.2007; Apostol c. Georgiei din 28.11.2006; Elena Negulescu c.Romaniei din 1.07.2008 11

12

instrainare a unor bunuri imobile, se taxeaza potrivit prevederilor art. 2 alin. (1), la valoarea imobilului. (2) Taxarea cererilor prevazute la alin. (1) se face la valoarea imobilului declarat de parti. In cazul in care valoarea declarata de parti este inferioara valorii orientative stabilite prin expertiza intocmita de camerele notarilor publici, taxarea cererilor se va face la aceasta din urma valoare. (3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator si la taxarea cererilor in materie de mostenire. (4) Instantele de judecata vor solicita la inceputul fiecarui an camerelor notarilor publici expertizele privind stabilirea valorilor orientative ale bunurilor imobile din circumscriptia teritoriala a instantei Nu exista nici o ratiune pentru care legiuitorul trebuia sa raporteze, in regim de subordonare, activitatea instantelor de judecata, Camerei Notarilor Publici. Prin practicarea unor taxe judiciare de timbru, impuse indirect de Camera Notarilor Publici, prin evaluarile stabilite de aceasta, fara cenzura instantei si a platitorului de taxa se ajunge o ingradire a accesul liber la justitie, care presupune posibilitatea de a se stabili de instanta care este valoarea la care urmeaza fi stabilit timbrajul.
9. Prin modalitatea de reglementare actuala a art. 23 alin.1(1) din

legea 146/1997 se incalca si principiul echitabilitatii procedurii si a egalitatii in fata legii. Asa cum aratam mai sus, art.56 din Constitutie prevede ca sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale. Aceste sarcini fiscale nu sunt in mod just asezate din urmatoarea perspectiva. Exista posibilitatea de a se restitui integral taxa de timbru in cazul in care, pana la prima zi de infatisare, partile incheie tranzactie sau renunta la judecata sau pana la jumatate din suma achitata in cazul in care tranzactia ori renuntarea la judecata intervin ulterior primei zile de infatisare. Se creeaza astfel o discrepanta majora intre cei care hotarasc sistarea starii de indiviziune pe cale amiabila si cei care ajung in fata instantelor de judecata pentru ca nu ajung la o solutionare pe cale amiabila a divergentelor aparute intre ele. Practic se poate ajunge ca cetatenii sa fie obligati sa ramana in indiviziune, situatie ce contravine in mod evident dispozitiilor Codului Civil. 10. Prin modalitatea de reglementare a destinatiei sumelor incasate cu titlu de taxa judiciara de timbru nu se asigura sursa de finantare pentru o instanta independenta, ca garantie a dreptului la un proces echitabil.
12

13

Pornind de la scopul legitim urmarit, Curtea Europeana a aratat ca se poate admite ca sistemul romanesc de stabilire a valorii taxei de timbru, sub forma unui procent din valoarea obiectului cauzei, urmareste sa limiteze cererile de chemare in judecata abuzive si sa stranga fonduri pentru bugetul justitiei. O astfel de ratiune ar subzista insa daca fondurile astfel incasate ar ajunge in mod direct la prestatorul serviciului taxabil. Insa prin art. 19 din legea analizata taxele judiciare de timbru, precum si sumele provenite din impozitele incasate din onorariile avocatilor, ale notarilor publici si ale executorilor judecatoresti se platesc in contul bugetului local al unitatii administrativ-teritoriale in a carei raza isi are domiciliul sau, dupa caz, sediul fiscal debitorul. In acest mod finantarea instantelor este doar la indemana executivului si a modului in care acesta stabileste redistribuirea bugetului statului, situatie care in practica a confirmat ca nu asigura un sistem eficient si independent de administrare a justitiei, ca garantie a dreptului la un proces echitabil. * Imposibilitatea obiectiv de a se asigura dreptul de acces n mod plenar la un tribunal ca urmare a subfinanrii sistemului judiciar, a fost sustinuta si in protestul magistratilor din septembrie 2009. Faptul ca prin noua lege a taxelor judiciare se impune plata taxei judiciare de timbru in contul bugetului local, care nu are niciun fel de implicare in finantarea sistemului de justitie, nu poate fi benefica cetateanului. In acest mod nu s-a tinut seama de Avizul nr. 10 al Consiliului Consultativ al Judectorilor Europeni din 23 noiembrie 2007, care oblig statele s finaneze instanele indiferent de fluctuaiile politice pentru a nu se pierde ncrederea publicului n sistemul judiciar. De aceea, consideram ca pentru asigurarea efectiva a unui liber acces la justitie, corpul avocatial trebuie sa-si exercite misiunea sa de aparator al drepturilor si libertatilor cetatenesti, in exercitarea obligatiei prevazute de disp. art. 2 alin.2 din legea 51/1995 care prevad ca: Avocatul promoveaz i apr drepturile i libertile omului si ale art.2 alin.5 care prevad ca: n exercitarea dreptului de aprare avocatul are dreptul i obligaia de a strui pentru realizarea liberului acces la justiie i pentru un proces echitabil. BIBLIOGRAFIE: Brsan, Corneliu Conventia european a drepturilor omului, Comentarii pe articole, Vol. I Drepturi si libertti, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2005;

13

14

Chirit, Radu Conventia european a drepturilor omului, Comentarii si Explicatii, Vol. I, Ed.C.H. Beck, Bucuresti, 2007; Chirita, Radu Dreptul la un proces echitabil, Ed. Universul Juridic,Bucuresti,2008; Ciobanu,Viorel - Tratat teoretic si practic de procedura civila, Ed.National, Bucuresti,1996; Deleanu, Ion - Tratat de procedura civila, Ed.Europa Nova, Bucuresti, 1995 Draganu, Tudor - Liberul acces la justitie, Ed Lumina Lex, Bucuresti, 2003; Les, Ioan - Sisteme judiciare comparate, Ed.All Beck, Bucuresti, 2002; Sudre, Frederic Drept european si international al drepturilor omului, Ed. Polirom, Bucuresti,2006.

14

S-ar putea să vă placă și