Sunteți pe pagina 1din 46

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION

MINCU”
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” – "ION MINCU" IUNIVERSITY OF
ARCHITECTURE AND URBAN DESIGN
Strada Academiei 18–20, Telefon: 315.54.82, 313.95.65, 307.71.41 Fax: (40) 21
312.39.54, 70109 BUCURESTI,
ROMANIA

Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiza şi Consulting al UAUIM


CCPEC - UAUIM

Borderou piese scrise şi desenate

PUZ - Piaţa Victoriei

A. Piese desenate

0.1 Încadrare în Localitate


0.2 Încadrarea în PUG şi zonă
1. Analiza situaţiei existente
1.1 Regim de înălţime
1.2 Funcţiuni
1.3 Stare / valoare arhitecturală
2. Reglementări preliminare
3. Circulatii
4. Retele edilitare
5. Regim juridic si obiective de utilitate publica

B. Piese scrise

1. Memoriu General rbanism PUZ - Piaţa Victoriei


2. Regulament Local de Urbanism PUZ - Piata Victoriei
3. Memoriu Circulatii (ing. Eugen IONESCU)
4. Memoriu (precoordonare) echipare edilitara (ing. Sefcati ABDURAIM)
5. Studiu Istoric (lector drd. Eugen Valeriu DRAGAN)
6. tema PUZ*
7. evidenta regimuluijuridic in zona analizata de PUZ*

C. Anexe

1. ilustrari proiectului urban – fotografii machete studiu:


Prof.dr.arh. Mircea STANCULESCU
2. ilustrari arhitectură: Prof.dr.arh. Emil Barbu POPESCU
Prof.dr.arh. Romeo BELEA
Conf.dr.arh Iulian STANCIU
Arh. Vlad ARSENE
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION
MINCU”
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” – "ION MINCU" IUNIVERSITY OF
ARCHITECTURE AND URBAN DESIGN
Strada Academiei 18–20, Telefon: 315.54.82, 313.95.65, 307.71.41 Fax: (40) 21
312.39.54, 70109 BUCURESTI,
ROMANIA

Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiza şi Consulting al UAUIM


CCPEC - UAUIM

Date de recunoaştere a documentaţiei:


PUZ - Piaţa Victoriei
Contract no. 2/2003
Beneficiar:
PRIMARIA SECTORULUI 1 AL CAPITALEI
Proiectant:
Centrul de Cercetare Proiectare Expertiza şi Consulting
al
Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”
CCPEC-UAUIM
Rector: Prof.dr.arh. Emil Barbu POPESCU
Manager CCPEC: Ec. Mariana COCHECI
Director CCPEC: Arh. Luminita PATRON
Şef proiect: Conf.dr.arh. Florin MACHEDON
Urbanism: Prof.dr.arh. Mircea STANCULESCU
Arhitectură: Prof.dr.arh. Emil Barbu POPESCU
Prof.dr.arh. Romeo BELEA
Conf.dr.arh Iulian STANCIU
Arh. Vlad ARSENE
Circulaţii: Ing. Eugen IONESCU
Echipare edilitara: Ing. Sefcati ABDURAIM
Studiu geotehnic: Ing. Elena DUCA
Studiu mediu: Geolog Monica STRAINESCU
Ediţie: Ing. Elena DINU

Aprilie / Octombrie 2003

I. Analiza situaţiei existente


In urma concursului de idei privind “Amenajarea Pieţei Victoriei” - a fost elaborat
de către Oficiul Economic al Uniunii Arhitecţilor şi Catedra de Urbanism a
Institutului de Arhitectură “Ion Mincu” (şef proiect prof.dr.arh. Doina CRISTEA)
pornind de la analiza soluţiilor prezentate în concurs, un “Studiu preliminar pentru
regulament de construcţie al Pieţei Victoriei” - avizat de către Primăria Municipiului
Bucureşti - cu observaţii - prin Avizul 283/29 iulie 1992. Întrucât la data elaborării
studiului ţara noastră nu fusese constituit cadrul reglementar coerent de elaborare
a documentaţiilor de urbanism, studiul urma să suplinească aceste documentaţii
pana în momentul elaborării legii.
In octombrie 1991 - a fost adoptata legea nr.50 care a creat baza juridica a
elaborării acestui tip de documentaţii şi s-a creat posibilitatea realizării unuia din
primele Planuri Urbanistice Zonale operante în zonă pe baza:

1. “Studiul preliminar pentru regulament de construcţie al Pieţei Victoriei”


rezultat în urma concursului din anul 1991
2. Observaţiilor Comisiei de Urbanism a Primăriei Municipiului Bucureşti
3. Analizei documentate asupra situaţiei juridice a terenurilor din zona
4. Analizei referitoare la situaţia reţelelor din zona
5. Proiectului de circulaţie
6. Analizei evoluţiei zonei în perioada 1989-1993

Suprafaţa PUZ luată în considerare de prezentul PUZ este de 25 ha şi se


încadrează (este sub) în suprafaţa propusa “Concursului de idei pentru Piaţa
Victoriei” şi analizată de “Studiul preliminar pentru regulamentul de construcţie al
Pieţei Victoriei” şi este delimitată de străzile: Dr.I.Felix, B-dul Al.I.Cuza, B-dul
Iancu de Hunedoara, str. L. Blank, str. Paris, B-dul Aviatorilor, B-dul Kiseleff, B-dul
Ion Mihalache (fost B-dul 1 Mai).

1. Amplasarea in contextul oraşului (pl. 0.1)


Piaţa Victoriei este unul din locurile precizate istoric(eşte), ca fiind una dintre
vechile “porţi” ale oraşului (pe Podul Mogoşoaiei - actuala cale a Victoriei, (pl.
0.2).
Astăzi acest spaţiu a devenit una din principalele plăci turnante ale capitalei atât
din punct de vedere al circulaţiei (intersecţia axei N-S cu principalul inel al
oraşului), cât şi social-politic şi cultural (loc de mitinguri, sediul Guvernului, Muzeu
de Ştiinţe Naturale “Grigore Antipa” şi Instituţii Culturale - Institutul de Istorie
“Nicolae Iorga” şi Institutul de Geologie).

2. Circulaţia
Intersecţia axei N-S (B-dul Lascăr Catargiu – Kiseleff / Aviatorilor) cu semiinelul
Titulescu - Iancu de Hunedoara - Mihai Bravul produce una dintre cele mai
complicate şi aglomerate intersecţii ale capitalei.
Realizarea în anii ‘80 a pasajului subteran (auto-tramvai) şi a Metroului - a
rezolvat o oarecare fluenţa pe direcţiile N-S şi E-V, complicând relaţiile dintre cele
doua direcţii datorită faptului că nu au fost luate în considerare posibilităţile de
rezolvare (bretele de acces, sensuri unice, artere ocolitoare) şi lăsarea la voia
întâmplării a circulaţiei pietonale aglomerate şi mai mult de prezenţa acceselor la
staţiile de Metropolitan. Datele existente şi prognozele IPB-Bucuresti (2005) - sunt
deja evident depăşite de valorile de trafic datorate mai ales creşterii parcului de
autoturisme, dar sunt singurele accesibile în acest moment şi considerăm
insuficiente pentru necesităţile PUZ.

3. Structura spatiala
Zona Pieţei Victoriei face teoretic trecerea de la un tip de structura spaţială la un
alt tip de structura spaţială. In Sud, oraşul propriu zis, cu o structura mai densa, cu
o ocupare mai intensa a teritoriului, de tip urban - iar în Nord avem, din aceleaşi
puncte de vedere o structura diluată de mari spaţii verzi - structura apropiată de
canoanele “oraşului gradină”. In acest context spaţiul propriu zis al Pieţei exprimă
această dualitate accentuând agresiv caracterul urban dens (pe latura de Sud)
prin construcţiile de blocuri ale anilor ‘80. Dacă fronturile de Sud ale pieţei
(construcţiile de blocuri), Est (Guvernul) şi Nord (spaţiul verde) sunt relativ
conturate - având o caracteristică “dominantă” - latura de Vest (SSV, VNV) se
prezintă destructurat şi datorită lucrărilor neterminate dar şi lipsei de decizie din
punct de vedere urbanistic.
O analiza a regimului de înălţime (prezentat în pl. no. 3.1) evidenţiază marcarea
axului E-V datorat blocurilor de P+10-12 nivele pe latura de Sud a Pieţei Victoriei
şi începutul placării străzilor Buzeşti şi Dr. Felix. Caracteristic pentru zona de Nord
a Pieţei Victoriei este spaţiul verde şi clădirile izolate - unele dintre acestea
(Muzeul Ţăranului, Muzeul Gr. Antipa) fiind destul de prezente şi impunând o
silueta reprezentativă.
In ceea ce priveşte valoarea arhitecturală şi ambientală a clădirilor din zona
studiată - plaja valorică se întinde de la clădiri monumente de arhitectura -
conform punctului de vedere al DMASI (vezi Studiul istoric) până la clădiri
poluante vizual.
Cu puţine (şi mici) excepţii spatiile valoroase ambiental se află în partea de Nord a
spaţiului Pieţei Victoriei.

4. Spatii Verzi
Una dintre caracteristicile cele mai importante ale acestei zone o constituie
“dorsalele” plantate ale şoselelor Kiseleff şi Aviatorilor şi parcurile care le
alonjează şi care în opinia (unanimă) a specialiştilor reprezintă cea mai valoroasă
calitate a acestei zone - trebuind a fi protejata şi îmbogăţită funcţional - ambiental
(eventual extinsă).
In partea de Sud a zonei studiate în afara de B-dul Lascăr Catargiu şi câteva
rudimente de spatii plantate nu exista spatii plantate (verzi) cristalizate -
conturate.

5. Regimul de proprietate
Acest studiu preliminar pentru un regulament de construcţie al Pieţei Victoriei nu
poate oferi (din cauze obiective – nu există un răspuns al Primăriei Sectorului 1) o
imagine exacta a situaţiei juridice a terenurilor (pl.no. 5). Ca atare acest PUZ şi-a
propus şi actualizarea din acest punct de vedere a situaţiei - adunând şi punând
în ordine şi decretele de expropriere emise in anii ‘80 - punerile în posesie de
după 1989. In acelaşi timp evidenţiind terenurile care au fost trecute în
proprietatea Domeniului Public şi de asemenea cele ce vor trebui să fie trecute în
această proprietate - situaţie evidenţiată în planşa no. 5.
6. Funcţiuni
Din punct de vedere funcţional suprafaţa PUZ evidenţiază o clara orientare:

In partea de Nord se află concentrat un număr mare de funcţiuni cu caracter


reprezentativ de interes naţional: administrative (Guvernul), culturale (Muzeul
Ţăranului, Muzeul “Grigore Antipa”), institute (Institutul de Geologie şi de Istorie
“Nicolae Iorga”), spitale (spitalul Filantropia), de cult (biserica Mavrogheni) şi
de agrement.
Latura de Sud în schimb cu excepţia Hotelului “Sevastopol” (fost camin al
Comunitatii evreiesti din Romania – prof.dr.arh. Mihail CAFE), a ambasadei
Siriei, a restaurantului “Mărul de aur” (fost palat al Principesei Ileana azi
ascuns in spatele frontului de blocuri) şi a câtorva sedii de firme şi bănci la
parterul unor clădiri - este foarte slab dotată - pentru o zona adiacentă unui
spaţiu de importanta Pietei Victoriei şi străbătută de bulevarde şi străzi ca
Lascăr Catragiu şi Calea Victoriei.

7. Disfunctii
Principalele disfuncţii identificate în zona Pieţei Victoriei şi care influenţează
imaginea de ansamblu sunt legate de:
7.1. Circulaţia carosabilă (prin):
- zgomotul datorat prezentei rampelor de acces ale pasajului subteran
- imposibilitatea şi (sau) dificultatea deservirii unor importante
funcţiuni adiacente pieţei şi arterelor principale de acces în piaţa
- lipsei spatiilor de parcare
- dificultati de tranzit al zonei
7.2. Circulaţia pietonală este dezordonată şi concentrată în jurul acceselor în
staţiile de metrou. De remarcat lipsa fluenţei acestei circulaţii pe direcţia N-S
datorate fragmentării traseului ei de către fluxurile majore de circulaţie carosabilă.
7.3. Restructurarea spaţială datorată:
- intervenţiilor brutale a anilor ‘80 a “zidului” de blocuri care “blochează”
contactul cu oraşul
- suprafeţelor de teren liber care alonjează accesele în spaţiul pieţei
(pe străzile Lascăr Catargiu, Buzeşti, Dr.Felix, Iancu de Hunedoara)
- inconsistenţei volumetrice a fronturilor pieţei în zona intersecţiei
cu strada Paris, B-dul Titulescu şi a străzii Sevastopol.
7.4. Dezechilibrul funcţional - care implică o slabă ocupare cu „functiuni
importante” a unei zone “strategice” a capitalei - şi care dispune de un potenţial
mult mai mare.

II. Propuneri Regulament - zonificare functionala

Dintre propunerile cu caracter general evidenţiate de planul general PUZ-ul Pieţei


Victoriei propune un Regulament deschis, care să permită o dinamică a conturării
spaţiului Pietei Victoriei şi a unităţilor teritoriale de referinţă adiacente şi în care
fiecare intervenţie punctuala să reprezinte un moment de echilibru relativ.
S-au adoptat astfel o soluţii* care prin modificări şi corecturi minime ale
aliniamentelor actuale să ofere o gamă variată de posibilităţi de intervenţie.

Principii urbanistice

A. Compoziţional-volumetrice
1 - păstrarea diferenţiată a configuraţiei spatial-volumerice între zona
de nord şi cea de sud
2 - crearea unei scări potrivite a spatiilor şi volumelor propuse prin
elemente dominante care să diminueze agresivitatea frontului continuu
de blocuri existente
B. Circulaţie
1- păstrarea caracterului de piaţă de circulaţie printr-o schema de tip
(mega)GIRATIE obţinându-se un spaţiu urban compoziţional coerent
2- crearea unei circulaţii pietonale majore pe direcţia N > S atât de
suprafaţa cât şi sub nivelul circulaţiei rutiere făcând legătura cu
staţiile de metrou prin intermediul unei zone cu un puternic caracter
comercial
3- rezolvarea în subteran pe mai multe niveluri a parcării automobilelor
4- extinderea restricţiilor de acces ale circulaţiei private din circulaţie
publică în dreptul ieşirilor din pasajul subteran Victoria
C. Spatii verzi
1 - menţinerea relativ ne alterată a spaţiului verde din nordul oraşului şi
prelungirea acestuia, prin ambientarea zonei, către zona de sud

D. Amplasarea unor funcţiuni suplimentare


1- prin utilizarea unor zone libere sau disponibilizarea altora
2- ameliorarea orientării nefavorabile spre N a clădirii dintre Calea
Victoriei şi str. Buzeşti prin amplasarea unei clădirii cu funcţiunea
de hotel (vezi punctul 4-5)
3- păstrarea intactă a clădirii Muzeului “Grigore Antipa” şi extinderea
sa la acelaşi nivel creându-se un acces major în muzeu dinspre
faţada principală şi posterioară si dezvoltarea unor spatii de birouri
pentru Ministerul Culturii;
4-5 amplasarea unui hotel (Hyat) - în zona de nord si/sau de sud a
pieţei
6- amplasarea unui ansamblu de clădiri de birouri - 40.000 mp -
realizându-se un accent vertical în zona cu servicii şi parcaje în
subsol în zona de nord a pieţei în zona “garajelor Leonida”
7- extinderea sediului Guvernului prin punerea in valoare a faţadei
posterioare a clădirii existente
8- Dezvoltarea unui Mall subteran şi a unor parcaje subterane sub
Piaţa Victoriei – 100.000 mp

III. Echipare edilitara

Reţele edilitare
Planul de coordonare se va referii la zona cuprinsă între str. Dr. Felix (vest), str.
Monetarie (nord), str. Sevastopol (sud) şi str. Louis Blanc (est). Pe plan au fost
indicate reţelele existente şi proiectate care s-au executat până la aceasta data.
Planul va cuprinde următoarele reţele:
- canalizare
- apa rece
- termoficare
- telefonie
- cabluri electrice
- gaze

In fata blocului D.1 se prevede executarea unui hotel + parcaj subteran ceea ce va
necesita devierea reţelelor existente si anume:
- canal de gaze
- telefon
- apa rece
- cabluri electrice
Se propune sistematizarea acestora si amplasarea lor in galeria edilitara existenta
în lungul staţiei de metrou.
Pe strada Buzeşti reţelele sunt executate fie direct în pământ, fie în galeria
edilitară amplasată deasupra metroului (cuprinde reţele de apa rece şi
termoficare).
Menţionăm ca sunt situaţii în care reţelele proiectate au fost executate pe alte
trasee decât cele prevăzute în planul de coordonare (exemplu, conducta de gaze
Dn 100 mm. ce traversează strada Buzeşti în dreptul tronsonului 8 bloc D.1).
pentru detalii vezi Memoriu (precoordonare retele edilitare B.4.)

IV. Memoriu justificativ - circulatii

1. Introducere, obiect si tema


Studiu de circulaţie şi-a propus să fundamenteze şi el explicitarea din punct de
vedere al circulaţiei Piaţa Victoriei şi a zonei adiacente ei în scopul elaborării
planului urbanistic zonal.
S-a avut în vedere sistematizarea circulaţiei în zona amintită având ca date de
temă următoarele:
- Evidenţierea arterelor majore orăşeneşti care converg în Piaţa Victoriei, precum
şi arterele locale din zona limitrofă de mai mică importanţă din punct de vedere al
traficului, dar cu rol bine determinat în ţesutul urban;
- Integrarea transportului în comun pe cale fixă (metrou şi tramway) în reţeaua de
circulaţie rutieră, avându-se în vedere fluxurile de circulaţie auto şi de călători,
rezultate din prognoza traficului la nivelul anilor 2010-2020;
- Detalierea pe planuri de situaţie ale profilelor transversale ale arterelor existente
(ce rămân neschimbate în viitor), cât şi la cele ce urmează a-şi modifica
elementele caracteristice (ax, carosabil, trotuare)

2. Situaţia existenta
Piaţa Victoriei concentrează în momentul de faţă cele mai mari fluxuri de circulaţie,
după Piaţa Unirii, cumulând toate genurile de trafic, începând de la traficul
pietonal, moto, auto de toate categoriile (inclusiv trafic greu), cat şi toată
diversitatea transportului in comun pe pneuri cat si pe cale fixa (tramvai si 2 linii
metrou). Din aceste motive în Piaţa Victoriei s-au investit importante mijloace
băneşti realizându-se obiective grandioase (unice in tara), cum ar fi cele 4
suprapuneri subterane denivelate (pasajul rutier B-dul Iancu de Hunedoara - B-dul
Nicolae Titulescu, denivelare generala pietonala, linia 2 si 3 de metrou), 2 staţii de
metrou si staţi de tramvai in pasajul denivelat rutier prevăzute toate cu legătura
între ele. In prezent staţiile de tramvai din pasajul rutier nu sunt realizate şi nici
legătura staţiilor de metrou cu acestea.
S-au realizat de asemeni o parte din pasajele denivelate pietonale, prevăzute in
proiectele de execuţie iniţiale.
Majoritatea arterelor orăşeneşti ce converg în Piaţa Victoriei au rămas la profilele
transversale existente cum ar fi B-dul Kiseleff, B-dul Aviatorilor, B-dul Lascăr
Catrgiu si Calea Victoriei.
B-dul Iancu de Hunedoara si B-dul Nicolae Titulescu au fost sistematizate la profil
definitiv o data cu pasajul denivelat rutier subteran menţionat.
S-au creat de asemeni condiţiile realizării legăturii dintre B-dul Ion Mihalache si
str. Buzeşti (artera noua) cu un carosabil de 21,00 m. (doua benzi carosabile pe
fiecare sens si zona de tramway in ax).

3. Situaţia propusă
Planul de situaţie sc. 1:1000 din prezentul proiect evidenţiază toate arterele
orăşeneşti din zona Pietei Victoriei după cum urmează:
- artere orăşeneşti cu trasee si profile existente si menţionate (B-dul Kiseleff, B-dul
Aviatorilor, B-dul Lascăr Catargiu, Calea Victoriei);
- artere orăşeneşti sistematizate o data cu realizarea Pasajului denivelat rutier
subteran (B-dul Iancu de Hunedoara si B-dul Nicolae Titulescu) cu fronturile de
locuinţe încă ne construite in întregime;
- artere orasenesti ce nu au încă profilul transversal definitivat (B-dul 1 Mai si
străpungerea Buzeşti).
S-au dat unele soluţii (perfectibile) pentru circulatia in Pieta Victoriei in ipoteza
propunerilor de realizare in subteran a unor parcaje precum si a numeroase spatii
comerciale.
Planul de situaţie 1:1000 conţine si propunerile de realizare a unor rampe de
acces in viitorul parcaj subteran din zona „pietei”, din pasajul rutier subteran
dinspre B-dul Ion Mihalache, precum si numeroase rampe de acces (intrare-ieşire)
către cele cca. 3000 locuri de parcare propuse in Piaţa Victoriei si in zona
adiacenta.
In scopul determinării retragerii fronturilor de locuinţe ce urmează a se construi
atât pe arterele magistrale cat si pe cele locale sau evidenţiat profile transversale
ale arterelor cu zona carosabila, trotuarele si retragerile respective.
In ce priveşte transportul in comun se propune realizarea / amenajarea staţiilor de
tramvai in pasajul rutier subteran cu legaturile pietonale către sol precum si către
staţiile liniilor 2 si 3 de metrou.

4. Concluzii
Piaţa Victoriei si zona adiacenta a acesteia evidentiaza o multitudine de artere
majore orasenesti care leagă zona respectiva de mari penetraţii orasenesti din
partea de nord (DN1/Bucuresti-Ploiesti, DN1A Bucuresti-Targoviste, DN7
Bucuresti-Pitesti precum si viitoarea autostrada Bucuresti-Brasov), aeroporturi
(Baneasa si Otopeni) precum si artere locale si de acces de mai mica importanta
din punct de vedere al traficului dar cu rol bine determinat in ţesutul urban.
Marea masa a arterelor magistrale orasenesti au profilele transversale realizate la
definitiv, iar altele urmează a fi realizate in viitor (B-dul Ion Mihalache si str.
Buzeşti) existând create condiţii pentru acestea.
Zona studiata concentrează numeroase trasee ale mijloacelor de transport in
comun pe pneuri cat si pe cale fixa existente sau propuse (de tip stradal -
tramway) sau extrastradal - metrou). Astfel consemnam existenta liniei de tramvai
pe B-dul Iancu de Hunedoara - B-dul Nicolae Titulescu precum si a liniei de
tramvai pe B-dul 1 iIon Mihalache - str. Buzeşti.
Proiectul prezintă soluţii si pentru completarea pasajului rutier subteran cu rampa
de ieşire către B-dul Ion Mihalache, precum si cu rampa de inrare-iesire către
numeroasele parcaje subterane din zona Pietei Victoriei.
Soluţiile de circulaţie propuse in prezentul proiect, profilele transversale (existente
si de perspectiva) elaborate pe baza prognozei traficului, dau posibilitate
amplasării unor fronturi de construcţii sau construcţii unicat, de spatii comerciale si
parcaje in una dintre cele mai importante zone ale Municipiului Bucureşti. (vezi pl.
no.2

V. Reglementari
reglementrile vor detalia tema* beneficiarului

Pentru a putea detalia le nivel de reglementare zona de influenta a Pietei Victoriei


au fost identificate 9 (A,B,C,D,E,F,G,H,I) Unitati Teritoriale de Referinta – UTR -
carora li se pot atribui:
• functiuni,
• POT,
• CUT
• regim de inaltime (H)
in functie de tipul de solutiile spatial volumetrice si de optiunile politice.

Functiuni
Principiile de atribuire al unor functiuni generice au derivat din studiul spatial-
volumetric (pe macheta) si din reglementarile RLU - PUG pentru zona Pietei
Victoriei si in legatura cu o tema generica pusa la dispozitie de Primaria Sectorului
1 (ca si discutiile avute cu Primul Ministru - sic!).
Pentru zona Pietei Victoriei au fost astfel decelate urmatoarele directii de
„refunctionalizare”:
1. organizarea circulaţiei vehiculelor şi pietonilor
2. definirea spaţiilor publice pietonale supraterane (pieţe, scuaruri, fantani, etc.);
3. ameliorarea arhitecturii laturii sud (CA2=UTR D) a pieţei prin construcţii şi
amenajări (de ex. amplasarea unui hotel - al reţelei Hayat);
4. extinderea Muzeului de Ştiinţe Naturale „Grigore Antipa” (CB2=I1-I2);
5. dezvoltarea unei clădiri de birouri - eventual Ministerul Culturii (CB=I3);
6. amenajarea spaţiului, front la Piaţa Victoriei, al Guvernului României (accese şi
circulaţii);
7. extinderea Guvernului României (CP4=UTR C);
8. ameliorarea arhitecturii laturii de nord a pieţei (V1a=UTRA) prin construcţii
(de ex. amplasarea a unui hotel - acelaşi ca la punctul 1, filarmonică şi/sau
amenajări peisagere respectiv V1a)
9. amplasarea unei clădiri de birouri pe B-dul Aviatorilor - lotul no. 8A (L2b=UTR
B);
10. amplasarea parcajelor subterane (T1=UTR P)
11. amplasarea pasajelor pietonale şi comerciale - tip MALL, (T1=UTR P) în
subteranul Pieţei Victoriei;
12. sistematizarea echipării edilitare în zona Pieţei Victoriei;
13. amplasarea unui imobil de birouri pe frontul de nord (CA2=UTR E) al sos. N.
Titulescu în zona pasajului rutier;
14. amplasarea unui imobil de birouri la intersecţia str. Dr. Felix - pe latura de vest
(M2=UTR F) cu sos. N. Titulescu;
15. organizarea frontului de vest al str. Buzesti (CA2=UTRG)
16. amenajarea intersectiei dintre Calea Victoriei si B-dul lascar Catargiu
(CP1=UTRH).

Suprafete
In lipsa unui regim juridic clar al zonei (care nu a fost pus la dispozitia
proiectantilor de catre beneficiar (cf. Contractului de proiectare) proiectantul,
pentru a organiza urbanistic zona, a facut o propunere de „fragmentare si
intregire” a terenurilor proprietate privata si publica definind Unitati Teritorial de
Referinta (UTR) dupa cum urmeaza:

S UTR A (V1a) = 6.591 mp


S UTR B (L2b) = 8.255 mp
S UTR C (CP4) = 7.628 mp
S UTR D (CA2) = 3.900,8 mp
S UTR E (CA2) = 9.796,78 mp
S UTR F (M2) = 2.227 mp
S UTR G (CA2) = 3.556,36 mp
S UTR H (CP1) = 1.755,45 mp
S UTR I (CB2) > I1 = 11.341 mp
I2 = 4.487 mp
I3 = 3.594 mp
S UTR P(T1) = 13.0773,97 mp

Modul de utilizare al terenului


Suprafeţele construite (Ac) si desfasurate (Ad) au o valoare relativă (adică: cca.)
ele au fost deduse din studiul pe macheta al zonei urmând a fi confirmate de o
tema însuşită de beneficiar (Primăria Sector 1) ca şi de recomandările comisiilor
tehnice de specialitate ale: PMB, Primăriei S1, Guvernului României, MLPTL, MC,
MApN, SRI, etc.
POT
POT UTR A (V1a) = 86%
POT UTR B (L2b) = 50%
POT UTR C (CP4) = 64%
POT UTR D (CA2) = 85%
POT UTR E (CA2) = 57%
POT UTR F (M2) = 51%
POT UTR G (CA2) = 60%
POT UTR H (CP1) = 42%
POT UTR I (CB2)> I1 = 55%
I2 = 82%
I3 = 70%
POT UTR P(T1)=
CUT

CUT UTR A (V1a) = 13,2 – densitate mare, (2,28- densitate medie si mica )
CUT UTR B (L2b) = 8,27– densitate mare si medie, ( 4 – densitate mica)
CUT UTR C (CP4) = 6,4
CUT UTR D (CA2) = 9,5 – densitate medie si mare (3,8 – densitate mica)
CUT UTR E (CA2) = 5,5
CUT UTR F (M2) = 5,1
CUT UTR G (CA2) = 2,4
CUT UTR H (CP1) = 1,25
CUT UTR I (CB2)> I1 = 7,2 – densitate mare si medie, (5,1 – densitate mica)
I2 = 5
I3 = 3,6
CUT UTR P(T1)=

Regim de inaltime H
H max. UTR A (V1a) = 117 m (P+26) – densitate mare; [18 m (P+3)- densitate
medie si mica]
H max. UTR B (L2b) = 18 m -103 m (P+3-P+23)- densitate mare si medie; [18
m - 40 m (P+3-P+9)- densitate mica]
H max. UTR C (CP4) = 40 m (P+9)
H max. UTR D (CA2) = 108 m (P+27) – densitate mare si medie; [40 m (P+9) –
densitate mica]
H max. UTR E (CA2) = 40 m (P+9)
H max. UTR F (M2) = 40 m (P+9)
H max. UTR G (CA2) = 18 m (P+3-5)
H max. UTR H (CP1) = 10 m (P+2)
H max. UTR I (CB2) > I1 = 108 m (P+26)-densitate mare si medie, [40 m (P+9)-
densitate mica]
I2 = 24 m (P+5)
I3 = 28 m (P+6)
H max. UTR P(T1) =

POT, CUT şi înălţimile Rh - se vor adapta suprafeţelor în funcţie de


discuţiile ce vor urma prezentei propuneri

Retrageri fata de aliniamente


Retragerile fata de aliniamente, cu exceptia celor care definesc spatiile principale
se regasesc in Regulamentele Llocale de Urbanism ale UTR-urilor PUG-ului
prelucrate (modificate) de prezentul RLU PUZ.

Conf.dr.arh. Florin MACHEDON


Bucureşti apr.-oct. 2003

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION


MINCU”
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” – "ION MINCU" IUNIVERSITY OF
ARCHITECTURE AND URBAN DESIGN
Strada Academiei 18–20, Telefon: 315.54.82, 313.95.65, 307.71.41 Fax: (40) 21
312.39.54, 70109 BUCURESTI,
ROMANIA

Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiza şi Consulting al UAUIM


CCPEC - UAUIM
Date de recunoaştere a documentaţiei:
PUZ - Piaţa Victoriei
Contract no. 2/2003
Beneficiar:
PRIMARIA SECTORULUI 1 AL CAPITALEI
Proiectant:
Centrul de Cercetare Proiectare Expertiza şi Consulting
al
Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”
CCPEC-UAUIM
Rector: Prof.dr.arh. Emil Barbu POPESCU
Director CCPEC: Arh. Luminita PATRON
Şef proiect: Conf.dr.arh. Florin MACHEDON
Ediţie: Ing. Elena DINU

Aprilie / Octombrie 2003

UTR H = CP1(b)
S = 1018,80 mp
functiunea: spatii comerciale
limite:
• B-dul Lascar Catargiu (vest)
• Calea Victoriei (est)
• limita conventionala la 10.o m de blocul existent (sud)

UTR C = CP4 (modificat)

CP SUBZONA CENTRALĂ SITUATĂ ÎN LIMITELE ZONEI DE PROTECŢIE


A VALORILOR ISTORICE SI ARHITECTURAL URBANISTICE

CP1(b) - Zona centrală în care se menţine configuraţia ţesutului urban tradiţional:

CP1(b) - Subzona centrală protejată datorită valorilor arhitecturale şi


urbanistice adiacentă nucleului istoric, având configuraţia ţesutului urban
tradiţional, formată din clădiri medii şi înalte, dispuse pe aliniament şi
alcătuind un front relativ continuu la stradă - UTR H, UTR D.
CP4 - Subzona nucleului central comercial şi de afaceri situat în zona
protejată – UTR B, UTR C

GENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEI


Zona centrală situată în interiorul limitelor de protecţie a valorilor istorice şi
arhitectural urbanistice păstrează fragmentar ţesutul urban rezultat din
succesiunea diferitelor etape de precizare a tramei stradale ca trasee şi pofile şi
de reconstrucţie spontană sau bazată pe regulamente urbanistice ori proiecte.
Această zonă conţine marea majoritate a monumentelor de arhitectură din
Bucureşti, alcătuită din cele mai importante şi mai reprezentative clădiri destinate
funcţiunilor publice, biserici sau foste cădiri rezidenţiale de mare valoare istorică,
arhitecturală şi memorială adăpostind acum diferite alte funcţiuni, clădiri de locuit,
înscrise în lista monumentelor şi propuse a fi înscrise conform studiului de
fundamentare, toate acestea însoţite de clădiri cu valoare arhitecturală sau numai
de acompaniere.
Valoarea deosebita a zonei constă în existenţa într-un perimetru uşor de parcurs
pietonal a unor areale aparţinând unor diferite perioade istorice care sunt suficient
de ample pentru a conferi o atmosferă proprie bine definită. Această diversitate pe
arii coerente necesită o protecţie specială deoarece reprezintă atractivitatea
pentru:
- turismul urban - sursă importantă de venituri pentru locuitori şi deci şi
pentru bugetul local;
- investitorii importanţi - datorită prestigiului cultural conferit localităţii de
existenţa unor valori arhitectural-urbanistice.
Zona se compune din următoarele subzone:
CP1 - Zona centrală în care se menţine configuraţia ţesutului urban tradiţional:
CP1b - Subzona centrală protejată datorită valorilor arhitecturale şi
urbanistice, având configuraţia ţesutului urban tradiţional, formată din clădiri
medii şi înalte (P+6 şi peste), dispuse pe aliniament şi alcătuind un front relativ
continuu la stradă;

CP4 - Subzona nucleului central comercial şi de afaceri.


Întreaga zonă centrală protejată face obiectul unui P.U.Z. cu un regulament mai
detaliat care a ţinut seama de prevederile Regulamentului Local de Urbanism.
Orice intervenţie în zona protejată necesită avize de specialitate conform legii. În
vederea autorizării se impun justificări suplimentare prin desene, fotomontaje,
machete, pentru orice intervenţie asupra clădirilor declarate sau propuse a fi
declarate monumente de arhitectură, a celor cu valoare arhitecturală şi
ambientală, pentru amplasarea, configurarea volumetriei şi pentru aspectul
arhitectural al unor noi clădiri şi amenajări, pentru demolări de construcţii
parazitare; toate acestea vor fi puse în relaţie cu monumentele istorice şi cu
clădirile cu valoare arhitecturală şi ambientală existente în imediata vecinătate şi
în zona de co-vizibilitate de 100 metri. De la caz la caz, se pot solicita şi alte studii
suplimentare de inserţie în vederea autorizării.

SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALĂ

ARTICOLUL 1 - UTILIZĂRI ADMISE


CP1b - se menţin neschimbate acele utilizări iniţiale ale clădirilor care corespund
cerinţelor actuale sau se admite revenirea la acestea (Casa pensionarilor).
Se admit conversii ale funcţiunilor în condiţiile în care orice schimbare de
destinaţie a clădirilor monument de arhitectură şi din centrul istoric se
avizează conform legii;
- se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei şi cu
statutul de protecţie al clădirilor pentru funcţiuni publice de interes
supramunicipal şi municipal administrative, culturale, de învăţământ,
funcţiuni terţiare superioare, media, edituri, agenţii, comerţ, servicii
profesionale şi personale, loisir şi turism, cu condiţia menţinerii pe
ansamblu a unei ponderi a locuinţelor de minim 30% din aria construită
desfăşurată;
- se recomandă eventual o notă de specializare a zonelor pietonale, mai
ales pietonale, prin predominanţa fie a unui comerţ de obiecte de artă,
bijutieri şi consignaţii, fie a unor cafenele, ceainării, mici restaurante
specializate, distracţii, mici hoteluri, pensiuni, cluburi, sedii ale unor
asociaţii, etc.;
- se admite acoperirea cu sticlă a curţilor în vederea transformării lor în spaţii
funcţionale interioare;
- se vor menţine activităţile productive manufacturiere compatibile cu statutul
zonei centrale protejate şi atractive pentru turismul cultural; activităţile
incompatibile vor face obiectul unor programe de conversie sau relocare
conform P.U.Z.;
- în cazul conversiei şi extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca şi în
cazul introducerii unor noi funcţiuni şi al reconstrucţiei unor clădiri fără
valoare este necesară dispunerea la parterul clădirilor şi în curţi a acelor
funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor şi turiştilor.

CP1b - se admite, în cazul conversiei funcţiunilor din clădirile actuale care nu sunt
sau nu se propun a fi declarate monumente de arhitectură şi în cazul
reconstrucţiei unor clădiri fără valoare, introducerea unor funcţiuni publice
şi funcţiuni de interes general care permit accesul liber al locuitorilor şi
turiştilor la parterul clădirilor având preponderent caracter de comerţ şi
servicii de standard ridicat: magazine de lux, restaurante, cofetării,
cafenele, baruri, agenţii, bănci şi oficii bancare, hoteluri, birouri diverse,
servicii colective şi personale, distracţii, servicii pentru recreere, ateliere
manufacturiere, locuinţe cu partiu adecvat profesiunilor liberale etc;
- se admite, în cazul conversiei funcţiunilor din clădirile actuale care
nu sunt sau nu se propun a fi declarate monumente de arhitectură şi în
cazul reconstrucţiei unor clădiri fără valoare, introducerea unor funcţiuni
publice şi funcţiuni de interes general având preponderent caracter
comercial de lux şi servicii specializate: magazine specializate, anticariat,
consignaţie, reprezentanţe comerciale, agenţii, bănci şi oficii bancare,
birouri diverse pentru profesiuni liberale şi consultanţă, sedii de asociaţii
diverse, ateliere manufacturiere, locuinţe.

ARTICOLUL 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI


CP1b - se admite conversia locuinţelor în alte funcţiuni numai în cazul menţinerii
unei ponderi a acestora de minim 30% din aria construită desfăşurată, atât
pe ansamblul subzonei cât şi pe fiecare operaţiune urbanistică - de
exemplu, de reabilitare a unei insule;
- se admit restaurante de orice tip care comercializează pentru consum
băuturi alcoolice numai la o distanţă de minim 100.o m de instituţiile
publice şi lăcaşele de cult;
- parterul clădirilor va fi destinat unor spaţii comerciale, restaurante şi
servicii accesibile publicului;
- se admit fronturi în care la parter publicul să nu aibă acces cu condiţia ca
lungimea unor astfel de segmente să nu depăşească 40.o m şi să
grupeze cel mult două construcţii adiacente.

CP1b - se admit extinderi sau reconstrucţii ale clădirilor existente lipsite de


valoare cu următoarele două condiţii:
(1) - funcţiunea existentă să nu stânjenească vecinătăţile sau, în caz
contrar, proiectul să demonstreze eliminarea sursei de
incomodare sau poluare;
(2) - proiectul să asigure ameliorarea aspectului construcţiei şi
amenajărilor şi o mai bună integrare în zona protejată.

ARTICOLUL 3 - UTILIZĂRI INTERZISE

CP1b - se interzic următoarele utilizări:


- activităţi care pot provoca degradarea clădirilor protejate sau sunt
incompatibile cu statutul de zonă protejată;
- activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul
generat;
- construcţii provizorii de orice natură;
- depozitare en-gros;
- depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile
sau toxice;
- activităţi care utilizează pentru depozitare şi producţie terenul vizibil din
circulaţiile publice sau din instituţiile publice;
- depozitări de materiale refolosibile;
- platforme de precolectare a deşeurilor urbane;
- staţionarea şi gararea autovehicolelor în construcţii multietajate;
- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice
şi construcţiile de pe parcelele adiacente;
- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe
parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor
meteorice.

SECŢIUNEA II - CONDIŢII DE AMPLASARE ECHIPARE ŞI CONFORMARE A


CLĂDIRILOR

ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE, FORME,


DIMENSIUNI)
CP1b - se menţin neschimbate dimensiunile şi formele actuale ale parcelelor din
zona protejată
- se consideră construibile parcelele având minim 150.oo mp şi un front la
stradă de minim 8.o m în cazul construcţiilor înşiruite dintre două calcane
laterale şi de minim 12.o m în cazul construcţiilor cuplate şi izolate;
parcelele sub 150 mp pentru a deveni construibile, este necesar să se
comaseze cu una dintre parcelele adiacente;
- în cazul comasării parcelelor se vor menţine amprentele vechii lotizări prin

amenajările din curţi - dalaje, parapete, jardiniere fixe, plantaţii, etc.

CP4 - se consideră construibile parcelele cu suprafaţa de minim 400.oo mp şi


front la stradă de minim 15.o m.

ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT


CP1b + CP4 - la intersecţiile dintre străzi aliniamentul va fi racordat printr-o linie
perpendiculară pe bisectoarea unghiului dintre străzi având o lungime de
minim 12,o m pe străzile de categoria I şi a II-a şi de 6,o m pe străzile de
categoria a III-a.
CP1b - construcţiile se vor amplasa pe aliniament;
CP4 - se menţine neschimbată situaţia existentă de raportare la aliniament;

ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI


POSTERIOARE ALE PARCELELOR
CP1b - clădirile se vor alipi de calcanele clădirilor învecinate dispuse pe limitele
laterale ale parcelelor până la o distanţă de maxim 20.o m de la
aliniament; clădirile se vor retrage faţă de limita posterioară la o distanţă
de cel puţin jumătate din înălţimea clădirii măsurată la cornişă dar nu mai puţin
de 5.o m;
- în cazul în care parcela se învecinează numai pe una dintre limitele
laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate iar pe cealaltă
latură se învecinează cu o clădire retrasa de la limita laterală a parcelei şi
având pe faţada laterală ferestre, noua clădire se va alipi de calcanul
existent iar faţă de limita opusă se va retrage obligatoriu la o distanţă
egală cu jumătate din înălţime, dar nu mai puţin de 3.o m;
- se interzice construirea pe limita parcelei dacă aceasta este şi linia de
separaţie faţă de o clădire publică retrasă de la limita laterală a parcelei
sau faţă de o biserică ortodoxă;
- clădirile se vor retrage faţă de limita posterioară la o distanţă de cel puţin
jumătate din înălţimea clădirii măsurată la cornişă, dar nu mai puţin de 5.0
metri.

ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE


ACEEAŞI PARCELĂ
CP1b - clădirile vor respecta între ele distanţe egale cu jumătate din înălţimea la
cornişe a celei mai înalte dintre ele;
- distanţa se poate reduce la 1/4 din înălţime numai în cazul în care faţadele
prezintă calcane sau ferestre care nu asigură luminarea unor încăperi fie de
locuit, fie pentru alte activităţi ce necesită lumină naturală.
CP4 - se menţine neschimbată situaţia existentă; dacă din necesităţi funcţionale
sunt necesare unele completări, extinderi sau demolări, acestea se vor
efectua pe baza studiilor de impact în zona protejată, conform legii.
- se admite acoperirea curţilor la clădirile în formă de U la clădirile cu
funcţiuni de birouri, hoteluri, comerţ, recreere care pot deveni astfel spaţii
funcţionale de tip galerii, hall - uri, zone de recepţie, săli de expoziţie, etc.

ARTICOLUL 8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE


CP1b - parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de
minim 3.o m dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere
legal obţinut prin una din proprietăţile învecinate;
CP1b + CP4 - în cazul fronturilor continue la stradă se va asigura un acces
carosabil în curtea posterioară printr-un pasaj care să permită
accesul autovehicolelor de stingere a incendiilor.
CP1b + CP1c + CP4 - în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în
spaţiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultăţi de deplasare.

ARTICOLUL 9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICOLELOR


CP1b + CP4 - staţionarea vehicolelor se admite numai în interiorul parcelei, deci
în afara circulaţiilor publice;
- în cazul în care nu există spaţiu suficient pentru asigurarea locurilor de
parcare normate, se va demonstra prin prezentarea formelor legale
amenajarea unui parcaj propriu sau în cooperare ori concesionarea
locurilor necesare; aceste parcaje se vor situa la distanţa de maxim 150.o
m.

ARTICOLUL 10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR


CP1b - înălţimea maximă admisibilă este egală cu distanţa dintre aliniamente; pot
fi adăugate suplimentar două niveluri cu condiţia retragerii acestora în
limitele unui arc de cerc cu raza de 4.o m continuat cu tangenta sa la 45
grade;
- în cazul în care la intersecţii există deja o marcare pe colţ a poziţiei
favorizate a clădirilor printr- un plus de înălţime, se admite pe colţ
depăşirea înălţimii maxime admisibile cu cel mult un nivel.

UTR / Densitate Densitate mica Densitate medie Densitate mare


UTR B H max = 40 m H max = 103 m H max = 103 m
UTR C H max = 40 m
UTR D Hmax = 40 m Hmax = 108 m Hmax = 108 m
UTR H Hmax = 10 m

ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR


CP1b + CP4 - orice intervenţie asupra monumentelor de arhitectură declarate sau
propuse a fi declarate, se va putea realiza numai în condiţiile legii; pentru
restul clădirilor şi pentru noile clădiri propuse se va ţine seama de
caracterul zonei şi de caracteristicile clădirilor din proximitate ca volumetrie,
arhitectura faţadelor, materiale de construcţie, firme, afişaj, publicitate; în
această zonă arhitectura se va subordona cerinţelor de coerenţa la scară
urbană;
- în vederea autorizării pot fi cerute studii suplimentare de inserţie pentru

noile clădiri şi justificări grafice, fotomontaje sau machete pentru intervenţii

asupra clădirilor existente sau noi inserţii;

- se interzic imitaţii stilistice după arhitecturi străine zonei, imitaţii de


materiale sau utilizarea improprie a materialelor, utilizarea culorilor
stridente sau strălucitoare;
- firmele, sistemele de afişaj şi publicitate, elementele de mobilier urban vor
respecta valoarea zonei protejate şi arhitectura clădirilor.
CP4 - noile intervenţii vor urmări creşterea gradului de coerenţa şi vor exprima

caracterul comercial şi de afaceri al nucleului central din perioada

interbelică atât prin arhitectura clădirilor, amenajările exterioare cât şi prin

elementele de mobilier urban, firme, reclame, iluminat nocturn, vegetaţie.

ARTICOLUL 12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ


CP1b + CP4 - toate construcţiile vor fi racordate la reţelele edilitare publice;
- se recomandă la clădirile dispuse pe aliniament ca racordarea burlanelor
la canalizarea pluvială să fie făcută pe sub trotuare pentru a se evita
producerea gheţii;
- se va asigura în mod special evacuarea rapidă şi captarea apelor
meteorice în reţeaua de canalizare;
- toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi
realizate îngropat;
- se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din
circulaţiile publice şi se recomandă evitarea dispunerii vizibile a cablurilor
TV.

ARTICOLUL 13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE


CP1b + CP4 - spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini
de faţadă;
- curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative,
elemente de mobilier urban, plantaţii, decorative inclusiv pe faţade;
- spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gardă vor fi
înierbate şi plantate cu un arbore la fiecare 100.oo mp;
- se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia
construcţiei să se evite impermeabilizarea terenului peste minimum
necesar pentru accese;
- se va avea în vedere subordonarea oricăror elemente de mobilier urban
caracterului clădirilor şi condiţionarea realizării lor de aceleaşi avize de
specialitate ca şi construcţiile.
ARTICOLUL 14 - ÎMPREJMUIRI

CP1b + CP4 - se va menţine caracterul existent al împrejmuirilor astfel:


- gardurile spre stradă vor fi transparente, vor avea înălţimea de minim
2.oo metri dacă sunt conform vechilor regulamente; gardurile vor avea
un soclu opac de circa 0.6o m., partea superioară fiind transparentă
realizată din fier forjat sau plasă metalică şi vor putea fi dublate de gard
viu; pe limitele laterale şi posterioare gardurile vor fi opace şi vor avea
înălţimea minima de 2.5o m;
- construcţiile publice vor putea face excepţie ca dimensiuni şi calitate a
decoraţiei gardurilor şi porţilor de intrare.

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A


TERENULUI

ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT %)


.
CP1b + CP4 - P.O.T. maxim 75% , cu posibilitatea acoperirii restului terenului în
proporţie de 75 % cu clădiri cu maxim 2 niveluri (8 metri) pentru activităţi
comerciale, săli de spectacole etc..
- pentru funcţiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema
beneficiarului.

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)


.
CP1b - CUT maxim = 2.4 (mp.ADC/mp.teren)
- pentru funcţiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema
beneficiarului.

CP4 - CUT maxim = 4.8 (mp.ADC/mp.teren)


- pentru funcţiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema
beneficiarului

POT CUT
Densitate mica Densitate medie Densitate mare
UTR B 50% 4 8,3 8,3
UTR C 64% 6,4
UTR D 85% 3,8 9,5 9,5
UTR H 42% 1,25
CA - ZONA CENTRALĂ SITUATĂ ÎN AFARA LIMITELOR ZONEI

PROTEJATE

GENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEI.

Zona se compune din următoarele părţi ale zonei centrale care sunt situate în
afara zonei protejate:

CA1 - Subzona centrală cu funcţiunea de centru de afaceri cu clădiri de înălţime


medie şi accente înalte;

CA2 - Subzona centrală cu funcţiuni complexe, cu clădiri de înălţime medie şi


înalte, cu regim de construire continuu sau discontinu – UTR D, UTR G.

CA3 - Subzona centrală cu funcţiuni complexe, cu clădiri de înălţime medie şi înalte,


cu regim de construire continuu şi discontinuu, având un rol deosebit în
configurarea siluetei localităţii;

Prevederile acestui regulament care provin din considerente de ansamblu


privind modul de dezvoltare a localităţii au fost preluate, dezvoltate şi detaliate din
PUG Municipiul Bucureşti.

SECŢIUNEA I : UTILIZARE FUNCŢIONALĂ.


ARTICOLUL 1 - UTILIZĂRI ADMISE.

CA2 - se admit funcţiuni de interes general specifice unui centru de afaceri:


- sedii de companii şi firme în construcţii specializate pentru birouri;
- servicii financiar-bancare şi de asigurări;
- servicii autonome avansate (manageriale, tehnice şi profesionale);
- servicii pentru cercetare-dezvoltare;
- servicii de formare - informare;
- biblioteci, mediateci;
- poşta şi telecomunicaţii (releu infastructură);
- edituri, centre media;
- activităţi asociative diverse;
- hoteluri pentru turismul de afaceri şi alte spaţii de recepţie;
- expoziţii, galerii de artă;
- servicii profesionale, colective şi personale, servicii specializate pentru
comerţ şi pentru funcţionarea zonei centrale, pentru întreţinere şi grupuri
sanitare;
- restaurante, cofetării, cafenele, baruri, terase;
- centre comerciale, magazine cu plazza interioară, galerii comerciale,
comerţ cu obiecte de artă;
- cassino, dancing, cinema;
- centre de recreere şi sport în spaţii acoperite şi descoperite;
- mici unităţi productive manufacturiere şi de depozitare mic-gros legate de
funcţionarea zonei centrale;
- locuinţe cu partiu special având incluse spaţii pentru profesiuni liberale;
- parcaje multietajate de descongestionare a circulaţiei în zona centrală
protejată.

CA2 - se admit funcţiuni publice reprezentative de importanţă supramunicipală şi


municipală rezultate în urma procesului de modernizare şi descentralizare,
instituţii de coordonare a Aglomeraţiei Urbane Bucureşti a Regiunii 8
Bucureşti - Ilfov şi altele similare, sedii ale unor organisme internaţionale şi
zonal - europene, învăţământ superior de tip urban, asistenţă socială servicii
medicale, străzi şi piaţete pietonale, plantaţii decorative, reclame, mobilier
urban şi elemente de artă decorativă.

ARTICOLUL 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI.

CA2 - se admit clădiri cu funcţiuni care nu permit accesul liber al publicului cu


condiţia ca la nivelul parterului şi mezaninului frontul spre stradă să fie destinat
unor spaţii accesibile locuitorilor şi turiştilor - comerţ, expoziţii, restaurante
recreere, servicii personale şi colective etc.;
- se admit la parterul clădirilor funcţiuni care nu permit accesul liber al
publicului numai cu condiţia ca acestea să nu reprezinte mai mult de 30%
din frontul străzilor şi să nu se grupeze mai mult de două astfel de clădiri;
- se admit locuinţe la nivelurile superioare ale clădirilor având alte funcţiuni,
de preferinţă un partiu special de adaptat zonei centrale de afaceri;
- se admite conversia in alte funcţiuni a locuinţelor situate în clădiri existente
cu condiţia menţinerii a unei ponderi a locuinţelor de minim 30 % din totalul
ariei construite desfăşurat;
- se admit restaurante de orice tip care comercializează pentru consum
băuturi
alcoolice numai dacă sunt situate la o distanţă de minim 100.0 m de
instituţiile publice reprezentative şi de lăcaşele de cult;
- se menţin unităţile productive actuale cu condiţia asigurării compatibilităţii
ca funcţionare şi aspect cu zona centrală.

ARTICOLUL 3 - UTILIZĂRI INTERZISE

CA2 - se interzice epuizarea rezervei de teren pentru centrul de afaceri prin


admiterea neselectivă a unor funcţiuni inferioare statutului acestei zone.

CA 2 - sunt interzise următoarele tipuri de activităţi şi de lucrări:


- activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul
generat;
- construcţii provizorii de orice natură;
- depozitare en-gros;
- depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile
sau toxice;
- activităţi care utilizează pentru depozitare şi producţie terenul vizibil din
circulaţiile publice sau din instituţiile publice;
- depozitări de materiale refolosibile;
- staţii de întreţinere auto;
- spălătorii chimice;
- platforme de precolectare a deşeurilor urbane;
- staţionarea şi gararea autovehicolelor în construcţii multietajate;
- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile
publice şi construcţiile de pe parcelele adiacente;
- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe
parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor
meteorice.

SECŢIUNEA II: CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A


CLĂDIRILOR.

ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME,


DIMENSIUNI).

CA1 + CA2 + CA3 - conform P.U.Z cu următoarele recomandări :


- sunt necesare operaţiuni funciare de regrupare a parcelelor prin cumpărare
cu exercitarea dreptului de preemţiune, prin schimb sau prin expropriere
pentru cauză de utilitate publică de către administraţia locală sau centrală a
terenurilor pentru instituţii şi servicii publice;
- în cazul construcţiilor publice dispuse izolat terenul minim este de 1000.00
mp cu un front la stradă de minim 30.0 m.
CA1 + CA2 + CA3 - necesită operaţiuni funciare de regrupare a parcelelor de
către
promotorii de investiţii;
- se consideră construibile parcelele având minim 800.oo mp şi un front la
stradă de minim 15.o m, în cazul construcţiilor înscrise dintre două calcane
laterale şi de minim 20.o m în cazul construcţiilor cuplate la un calcan lateral
sau izolate.

ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT.

- racordarea aliniamentelor la intersecţiile străzilor se va face printr-o linie


perpendiculară pe bisectoarea unghiului dintre aliniamente, având lungimea
de 12.o m pe străzile de categoria I-a şi a II-a şi de 6.o m pe cele de
categoria a III-a.

CA2 - conform P.U.Z cu următoarele precizări:


- clădirile care adăpostesc funcţiuni publice reprezentative se vor amplasa
retrase de la aliniament la o distanţă de minim 6.o m cu condiţia să nu lase
vizibile calcane ale clădirilor situate pe limitele laterale ale parcelelor;
- în raport cu caracterul străzilor existente clădirile pot fi dispuse pe
aliniament
sau pot fi retrase cu condiţia să nu lase aparente calcane ale clădirilor
învecinate;
- clădirile se amplasează pe aliniamentul către traseele şi spaţiile exclusiv
pietonale conform P.U.Z., fie continuu, fie grupat sau izolat dar legate prin
portice.

ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE


LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR.

CA2 - conform P.U.Z cu următoarele recomandări :


- clădirile care adăpostesc funcţiuni publice reprezentative se pot amplasa
izolat sau în regim continuu sau discontinuu;
- clădirile care adăpostesc funcţiuni de interes general şi locuinţe vor alcătui
fronturi continue prin alipire de calcanele clădirilor învecinate dispuse pe
limitele laterale ale parcelelor până la o distanţă de maxim 20.o m de la
aliniament;
- în cazul în care parcela se învecinează cu o clădire care prezintă calcan pe
una dintre limitele laterale ale parcelei, iar pe cealaltă latură se învecinează
cu o clădire retrasă de limita laterală a parcelei şi având pe faţada laterală
ferestre ale unor încăperi care necesită lumina naturală, noua clădire se va
alipi de calcanul existent, iar faţă de limita opusă se va retrage obligatoriu la
o distanţă egală cu jumătate din înălţime, dar nu mai puţin de 4.0 m;
- se interzice construirea pe limita laterală a parcelei daca aceasta este şi
linia de separaţie faţă de o clădire publică dispusă izolat sau faţă de o
biserică ortodoxă ; în acest caz se admite o retragere faţă de limitele
parcelei egală cu jumătate din înălţimea la cornişe, dar nu mai puţin de 4.0
m;
- clădirile se vor retrage faţă de limita posterioară la o distanţă de cel puţin
jumătate din înălţimea clădirii măsurată la cornişe, dar nu mai puţin de 5.0 m;
- se interzice construirea pe limita posterioară a parcelei, cu excepţia cazului
în care există un calcan al unei clădiri principale, iar noua construcţie se
limitează la acoperirea acestuia.

ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE


ACEEAŞI PARCELĂ.

CA2 - conform P.U.Z cu următoarele:


- clădirile vor respecta între ele distanţe egale cu jumătate din înălţimea la
cornişe a celei mai înalte dintre ele;
- distanţa se poate reduce la 1/4 din înălţime, dar nu mai puţin de 6.o m
numai în cazul în care faţadele prezintă calcane sau ferestre care nu asigură
luminarea unor încăperi fie de locuit, fie pentru alte activităţi ce necesită
lumina naturală;
- curţile pot fi construite în proporţie de 75 % compact între aliniamentul
posterior situat la 20.0 m de cel principal şi limitele parcelei cu condiţia să nu
se depăşească înălţimea de 2 niveluri (maxim 8.0 m).

ARTICOLUL 8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE.

CA2 - conform P.U.Z cu următoarele:


- parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces
carosabile minim 4.o m dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin
drept de trecere legal obţinut prin una din proprietăţile învecinate;
- în cazul fronturilor continue la stradă se va asigura la fiecare 30.o m de
front la stradă câte un acces carosabil în curtea posterioară printr-un pasaj
care să permită accesul autovehicolelor de stingere a incendiilor;
- în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a
persoanelor handicapate sau cu dificultăţi de deplasare.

ARTICOLUL 9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICOLELOR.

CA2 - conform P.U.Z cu următoarele recomandări :


- staţionarea vehicolelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara
circulaţiilor publice;
- în cazul în care nu există spaţiu suficient pentru asigurarea locurilor de
parcare normate, se va demonstra prin prezentarea formelor legale amenajarea
unui parcaj propriu sau în cooperare ori concesionarea locurilor necesare într-
un parcaj colectiv; aceste parcaje vor fi situate la distanţă de maxim 150.0 m.

ARTICOLUL 10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR.

CA1 - nu se limitează înăţimea maximă a clădirilor;


- pentru clădirile foarte înalte (peste 50.o m) se va prezenta justificarea
configuraţiei de ansamblu ţinându-se seama de seama de modul de
percepere de pe principalele trasee de circulaţie şi de pe cornişele
Colentinei.
CA2 - conform P.U.Z. cu următoarele condiţionări:
- respectarea în planul aliniamentului a unei înălţimi la cornişe egală cu
distanţa dintre aliniamente şi retragerea volumelor mai înalte la o distanţă
egală cu diferenţa faţă de aceasta, dar nu mai puţin de 4.o m;
- înălţime maximă admisibilă:
= P + 10 (33.o m) pe străzi cu 6 fire de circulaţie;
= P + 6 (21.o m) pe străzi cu 4 fire de circulaţie
= P + 3 (12.o m) pe străzi cu 2 fire de circulaţie.
- se admite depăşirea cu maxim două niveluri retrase faţă de planul faţadei în
interiorul unui cerc cu raza de 4.o metri şi tangenta la 45* [grade] la acesta;
- în cazul racordării între străzi având regim diferit de înălţime, dacă diferenţa
este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai înalt spre strada
secundară pe o lungime de 50.o metri daca strada are 6 sau 4 fire de
circulaţie şi pe o lungime de 25.o metri dacă strada are 2 fire de circulaţie;
dacă regimul diferă cu două niveluri sau peste, se va realiza o descreştere
în trepte, primul tronson prelungind înălţimea clădirii de pe strada principală
pe o lungime minimă de 25.0 m.

UTR / Densitate Densitate mica Densitate medie Densitate mare


UTR D Hmax = 40 m Hmax = 108 m Hmax = 108 m
UTR E H max = 40 m
UTR G Hmax = 18 m

ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

CA2 - conform P.U.Z cu următoarele condiţionări:


- aspectul clădirilor va ţine seama de caracterul general al zonei şi de
arhitectura clădirilor din vecinătate cu care se află în relaţii de co-vizibilitate;
- se va asigura o tratare similară a tuturor faţadelor aceleiaşi clădiri având în
vedere perceperea acestora din clădirile înalte;
- se va acorda atenţie modului de tratare a acoperişurilor sau teraselor
perceptibile într-o perspectivă descendentă din clădirile înalte;
- se interzice afectarea aspectului arhitectural al clădirilor prin dispunerea ne
adecvată a reclamelor pe plinurile faţadelor, parapete, balcoane etc.

ARTICOLUL 12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ.

CA2 - conform P.U.Z cu următoarele condiţionări:


- toate clădirile vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare publice;
- dată fiind intensitatea circulaţiei pietonale, racordarea burlanelor la
canalizarea pluvială este obligatoriu să fie făcută pe sub trotuare pentru a se
evita producerea gheţii;
- se va asigura în mod special evacuarea rapida şi captarea apelor
meteorice în reţeaua de canalizare;
- se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulaţiile
publice şi dispunerea vizibilă a cablurilor CATV.

ARTICOLUL 13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE.

CA1 + CA2 + CA3 - conform P.U.Z cu următoarele condiţionări:


- spaţiile ne construite şi ne ocupate de accese şi trotuare de gardă vor fi
înierbate şi plantate cu un arbore la fiecare 100.00 mp;
- se recomandă că pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia
construcţiei să se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar
pentru accese, circulaţii pietonale, terase;
- se recomandă înverzirea teraselor clădirilor în proporţie de 70 %..
- parcajele la sol vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare şi
vor fi înconjurate cu un gard viu de minim 1.2 m.

ARTICOLUL 14 - ÎMPREJMUIRI.

CA1 + CA2 + CA3 - conform P.U.Z cu următoarele condiţionări:


- gardurile spre stradă vor fi transparente, vor avea înălţimea de 2.0 m , vor
avea un soclu opac de circa 0.6 m şi vor putea fi dublate de gard viu;
gardurile dintre proprietăţi vor fi opace şi vor avea înălţimea de 2.5 m;
- marcarea limitei proprietăţii în cazul parterelor cu funcţiuni accesibile
publicului se poate face prin pavaje decorative, parapete, jardiniere, etc.;

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A


TERENULUI.

ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT).

CA2 - POT maxim = 70 %- pentru clădiri cu 6 niveluri şi peste % , cu posibilitatea


acoperirii restului curţii în proporţie de 75% cu clădiri cu maxim 2 niveluri 8
(metri) pentru activităţi comerciale, săli de spectacole etc.;
- POT maxim = 60% - pentru clădirile sub 6 niveluri, cu posibilitatea acoperirii
restului curţii în proporţie de 75% cu clădiri cu maxim 2 niveluri (8.o m) pentru
activităţi comerciale, săli de spectacole etc.;
- pentru funcţiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema
beneficiarului.

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT).


CA2
- pentru clădiri cu 6 niveluri şi peste:
CUT maxim = 2.4 [mp. ADC/mp. teren]
- pentru clădirile sub 6 niveluri
CUT maxim = 2.2 (mp. ADC/mp. Teren);
- pentru funcţiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema
beneficiarului.

POT CUT
Densitate mica Densitate medie Densitate mare
UTR D 85% 3,8 9,5 9,5
UTR E 57 % 5,5
UTR G 60% 2,4
- CB - ZONE SITUATE IN AFARA PERIMETRULUI CENTRAL CARE
GRUPEAZĂ FUNCŢIUNI COMPLEXE DE IMPORTANŢĂ SUPRAMUNICIPALĂ
ŞI MUNICIPALĂ .

Zona conţine unele dintre cele mai importante nuclee strategice de


dezvoltare a Municipiului situate în afara zonei centrale, care vor putea conferi
Capitalei un nou prestigiu, o echilibrare funcţională si noi calităţi estetic –
configurative, în condiţiile unei oferte diversificate şi parţial imediat accesibile
investitorilor.

Zona se compune din următoarele subzone şi unităţi de referinţă:


CB 1 - servicii publice dispersate existente in afara zonelor protejate;
CB 2 - servicii publice dispersate existente in zone protejate- UTR I (1,2,3).
CB 3 - poli urbani principali (E1 realizabili în prima etapă):
CB 4 - campusuri universitare, unităţi de cercetare, parcuri ştiinţifice;
CB 4a – parcul ştiinţific Văcăreşti (nu e cazul)
CB 4b - campusuri universitare; (nu e cazul)
CB 4c - unităţi de cercetare
CB 5 - centre de conferinţe şi expoziţii internaţionale; (nu e cazul).
CB 6 - centrul internaţional de studii ecumenice Văcăreşti (nu e cazul).

Pentru orice noi intervenţii vor fi necesare în subzonele:

CB 1 + CB 2 - Planuri Urbanistice de Detaliu


CB 3 + CB 4 + CB 5 + CB 6 - Planuri Urbanistice Zonale

SECTIUNEA I : UTILIZARE FUNCTIONALA

ARTICOLUL 1. UTILIZARI ADMISE

CB 2 - instituţii si servicii publice supra municipale si municipale, sedii ale unor


organisme extrateritoriale
- instituţii si servicii publice supra municipale şi municipale, sedii ale unor
organisme extrateritoriale, servicii financiar-bancare şi de asigurări, poşta
şi telecomunicaţii (releu infrastructura), servicii avansate manageriale,
tehnice şi profesionale (sedii de companii şi firme în clădiri specializate);
- cercetare-dezvoltare, edituri, servicii pentru media; centre de informare,
biblioteca-mediateca; activităţi asociative diverse; servicii profesionale,
colective şi personale, hoteluri pentru turismul de afaceri si alte spatii de
recepţie, restaurante cofetarii, cafenele, baruri, comerţ, expoziţii, recreere
(cassino, dancing, cinema, centre de recreere, sport) în spaţii acoperite şi
descoperite, săli de conferinţe, spectacole şi sport de diferite capacităţi cu
serviciile anexa, locuinţe cu partiu special pentru profesiuni liberale,
învăţământ superior şi de formare continuă,
- unităţi mici si mijlocii specializate în activităţi de producţie abstractă şi
concretă in domenii de vârf; activităţi manufacturiere si depozitare mic-gros
legate de funcţionarea polului terţiar, parcaje multietajate;

- spatii pentru învăţământ superior, auditoriu academic, servicii universitare,


biblioteca-mediateca, cămine, restaurante, birouri si ateliere de întreţinere,
spatii sociale şi medicale pentru studenţi, spatii acoperite si descoperite
pentru sport si loisir, locuinţe pentru profesori şi profesori-vizitatori, club
profesori, comerţ, servicii personale, parcaje; (nu e cazul);

- săli de conferinţe de diferite capacităţi cu serviciile anexa, birouri proprii


serviciilor legate de funcţionarea centrului, servicii de necesare
conferinţelor, săli de expoziţie, biblioteca-mediateca, centru de presa, posta
şi telecomunicaţii (nod de infostructură), birouri diverse, centru de formare-
informare cuprinzând o grupare de săli de seminarii şi conferinţe, hoteluri
pentru turismul de afaceri, restaurante, comerţ, loisir parcaje multietajate;
(nu e cazul);
- pavilioane de expoziţie, platforme de expunere, birouri, ateliere,
restaurante, loisir în spaţii acoperite şi în spatii libere, alte servicii, parcaje;
(nu e cazul);

- centru de studii şi cercetări, biblioteca-mediateca, săli de conferinţe şi expoziţii,


arhiva, centru de conservare si restaurare de carte veche, spatii pentru
traduceri, editare de facsimile şi de noi publicaţii, ateliere de reproducere pe
diferiţi suporţi a materialelor destinate schimburilor internaţionale, centru de
perfecţionare, librărie, gradină, parcaje şi cazare pentru personalul
permanent si pentru invitaţi şi cursanţi (nu e cazul);

ARTICOLUL 2 - UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI

CB 2 - extinderile şi schimbările de profil trebuie sa fie compatibile cu statutul


zonei
protejate;

- întrucât realizarea acestor obiective se va derula în timp, se recomandă ca prin


PUZ terenul rămas neafectat în prima etapă şi păstrat în rezerva sa fie
amenajat sumar ca un spaţiu plantat accesibil locuitorilor, vegetaţia
importantă urmând sa facă parte din amenajarea definitiva a zonei.

CB 2 - se va asigura în toate locurile publice accesul persoanelor cu handicap


motor;

- se vor asigura circulaţii şi piaţete pietonale precum şi scuaruri atractive pentru


recreere în cadru urban în pondere de minim 10 % din suprafaţa de teren.
CB 2 - în proximitatea aeroporturilor se va respecta avizul autorităţii aeronautice
privind condiţiile impuse de culoarului de zbor;

ARTICOLUL 3 - UTILIZARI INTERZISE

CB 2 - se interzic:
- orice alte activităţi care nu corespund caracterului zonei şi prin aceasta
prezintă riscul îndepărtării investitorilor interesaţi;
- activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul
generat;
- construcţii provizorii de orice natura;
- depozitare en-gros;
- depozitari de materiale refolosibile;
- platforme de precolectare a deşeurilor urbane;
- lucrări de terasament de natura să afecteze utilizarea terenurilor
învecinate;
- orice lucrări de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe
parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor
meteorice
CB 2 - se interzic funcţiunile incompatibile cu statutul de zona protejată;

SECTIUNEA II - CONDITII DE AMPLASARE ECHIPARE SI CONFORMARE A


CLADIRILOR

ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE, FORME,


DIMENSIUNI)

CB 2 - se recomandă menţinerea parcelării caracteristce zonei protejate, având


suprafaţa minima de 400 mp. şi un front la strada de minim 15 metri; cei
interesaţi au posibilitatea sa concesioneze sau să cumpere una sau mai
multe parcele adiacente cu condiţia să se menţină amprenta parcelarului
tradiţional;

ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT

CB 2 - pe străzile din zonele protejate se va menţine situaţia existentă de


configurare a fronturilor stradale – ca retragere minimă sau dispunere pe
aliniament;
- serviciile publice vor fi amplasate pe aliniament în cazul în care înălţimea
maxima la cornişe nu depăşeşte distanţa dintre aliniamente - dacă
înălţimea clădirii în planul aliniamentului depăşeşte distanţa dintre
aliniamente, clădirea se va retrage de la aliniament cu o distanta minima
egala cu plusul de înălţime al clădirii faţa de distanţa dintre aliniamentele
străzii, dar nu cu mai puţin de 4.o m;
- fac excepţie de la această regulă numai situaţiile de marcare prin plus de
înălţime a intersecţiilor şi întoarcerile si racordările de înălţime a clădirilor
pe străzile laterale ;
- clădirile care alcătuiesc fronturi continue vor avea o adâncime faţă de
aliniament care nu va depăşi 20.o m (aliniament posterior);

ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE


LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR

CB 2 - clădirile publice se vor amplasa de regulă in regim izolat clădirile care vor
alcătui fronturi continue se vor alipi de calcanele clădirilor învecinate dispuse pe
limitele laterale ale parcelelor pana la o distanţă de maxim 20.o m la aliniament;
- în cazul fronturilor discontinue, in care parcela se învecinează numai pe
una dintre limitele laterale cu o clădire având calcan pe limita de
proprietate iar pe cealaltă latură se învecinează cu o clădire retrasa de la
limita laterală a parcelei si având pe faţada laterala ferestre, noua clădire
se va alipi de calcanul existent iar fata de limita opusa se va retrage
obligatoriu la o distanta egala cu jumătate din înălţime dar nu mai puţin de
6.o m;
- clădirile se vor retrage faţă de limita posterioară a parcelei la o distanta de
cel puţin jumătate din înălţimea clădirii măsurată la cornişe dar nu mai puţin
de 6.o m;
- distanta dintre clădirea unei biserici şi limitele laterale şi posterioară ale
parcelei este de minim 10.o m;

ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE


ACEEAŞI PARCELA
CB 2 - clădirile vor respecta intre ele distante egale cu înălţimea la cornişe a
celei mai înalte dintre ele;
- distanta se poate reduce la jumătate din înălţime dar nu mai puţin de 6.o m
numai in cazul in care faţadele prezintă calcane sau ferestre care nu
asigura luminarea unor încăperi fie de locuit, fie pentru alte activităţi
permanente ce necesita lumina naturala;

ARTICOLUL 8 - CIRCULATII SI ACCESE

CB 2 - parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil


direct de minim 3.o m dintr-o circulaţie publică;
- în cazul fronturilor continue la stradă se va asigura un acces carosabil în curtea
posterioară printr-un pasaj dimensionat astfel încât să permită accesul
autovehicolelor de stingere a incendiilor; distanţa dintre aceste pasaje măsurată
pe limita de proprietate nu va depăşi 30.o m.

- în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spatiile publice a


persoanelor handicapate sau cu dificultăţi de deplasare.

ARTICOLUL 9 - STATIONAREA AUTOVEHICOLELOR


CB 2 - staţionarea autovehicolelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în
afara circulaţiilor publice;
- locurile de parcare se dimensionează conform normelor specifice şi se
dispun în construcţii supra / subterane sau în parcaje amenajate la sol care
vor fi plantate cu minim un arbore la 4 maşini şi vor fi înconjurate cu gard viu
de 1.2 m înălţime;

CB 1 + CB 2 + CB 3 + CB 4 + CB 5 + CB 6 - în cazul în care nu se pot asigura în


limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra (prin
prezentarea formelor legale) amenajarea pe un alt amplasament a unui
parcaj propriu sau în cooperare ori concesionarea locurilor necesare într-un
parcaj comun multietajat; aceste parcaje vor fi situate la distanta de maxim
150 metri.

ARTICOLUL 10 - INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR

CB 2 - înălţimea maximă admisibilă nu va depăşi distanţa dintre aliniamente


(înălţimi maxime în planul aliniamentului de P+6 pe străzile cu 4 fire de
circulaţie si P+3 pe străzile cu doua fire de circulaţie);
- pentru asigurarea coerentei imaginii cadrului construit, înălţimea clădirilor de
pe o stradă principală cu fronturi continue sau discontinue se va întoarce şi pe
străzile secundare care debuşează în aceasta pe o lungime de 50.o m pe
străzile de 4 fire de circulaţie şi pe o lungime de 25.o m pe străzile cu doua fire
de circulaţie sau mai puţin; în acest spaţiu se recomanda racordarea în trepte a
înălţimii clădirilor de pe strada considerată principala cu înălţimea clădirilor de
pe strada secundară daca diferenţa dintre acestea este mai mare de doua
niveluri;
- se admite ca la intersecţii înălţimea maximă să fie depăşită cu cel mult doua
niveluri, retrase în interiorul unui arc de cerc cu raza de 6.o m pe o distantă
de maxim 15.0 m de la intersecţia aliniamentelor.

UTR / Densitate Densitate mica Densitate medie Densitate mare


UTR I1 Hmax = 40 m Hmax = 108 m H max = 108 m
UTR I2 Hmax = 24 m
UTR I3 Hmax = 28 m
-

ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR

CB 2 - conform P.U.Z cu următoarele recomandări in vederea elaborării acestuia;


- aspectul exterior al clădirilor va ţine seama de caracterul general al zonei şi de
arhitectura clădirilor din vecinătate şi a monumentelor de arhitectură cu care
se afla în relaţii de co-vizibilitate.
- în vederea autorizării vor fi cerute studii suplimentare de inserţie şi
intervenţie asupra clădirilor din zona protejată (justificări grafice, fotomontaj,
macheta) ;
- se interzic imitaţii stilistice după arhitecturi străine zonei, imitaţii de
materiale sau utilizarea improprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente
sau strălucitoare;
ARTICOLUL 12 - CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA

CB 2 - toate clădirile vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare publice şi la


sistemele moderne de telecomunicaţii bazate pe cabluri din fire optice;
- se interzice dispunerea antenelor TV-satelit in locuri vizibile din circulaţiile
publice si dispunerea vizibila a cablurilor TV;
CB 2 - data fiind intensitatea circulaţiei pietonale, racordarea burlanelor la
canalizarea pluviala este obligatoriu sa fie făcută pe sub trotuare pentru a se
evita producerea gheţii;

ARTICOLUL 13 - SPAŢII PLANTATE

CB 2 - spaţiile ne construite şi ne ocupate de accese şi trotuare de gardă vor fi


înierbate şi plantate cu un arbore la fiecare 100.oo mp.
- se vor identifica, păstra şi proteja în timpul executării construcţiilor arborii
importanţi existenţi având peste 4.o m înălţime şi diametrul tulpinii peste 15.o
cm.; în cazul tăierii unui arbore se vor planta în schimb alţi 10 arbori în
perimetrul spaţiilor publice plantate din proximitate;
- pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiilor se va
evita impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese,
circulaţii pietonale, terase;
- parcajele amenajate la sol vor fi plantate cu minim un arbore la 4 maşini şi
vor fi înconjurate cu un gard viu de minim 1.2 m înălţime;
- în zona cu terenuri construcţie se vor evita speciile care prin tipul de
rădăcina pot mari sensibilitatea la umiditate a terenului de fundare iar în
zonele de versanţi ale cornişelor Colentinei se recomanda speciile care prin
tipul de rădăcini contribuie la stabilizarea pantelor;

ARTICOLUL 14 - IMPREJMUIRI

CB 2
- gardurile spre strada vor fi transparente, vor avea înălţimea de 1.8
m, vor avea un soclu opac de circa o.4 m., partea superioara fiind realizata
din fier forjat sau plasa metalica şi vor putea fi dublate de gard viu;

SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A


TERENULUI

ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)

CB 2 - POT maxim = 50%, pentru funcţiunile publice se vor respecta normele


specifice sau tema beneficiarului cu recomandarea de a se opta pentru acest
procent de ocupare al terenului;

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)


CB 2 - pentru funcţiunile publice normele specifice sau tema beneficiarului se vor
adapta la caracteristicile zonei protejate

POT CUT
Densitate mica Densitate medie Densitate mare
UTR I1 55% 5,1 7,2 7,2
UTR I2 82% 5
UTR I3 70% 3,6

M – ZONA MIXTĂ CONŢINÂND INSTITUŢII, SERVICII ŞI ECHIPAMENTE


PUBLICE, SERVICII DE INTERES GENERAL (SERVICII MANAGERIALE,
TEHNICE, PROFESIONALE, SOCIALE, COLECTIVE ŞI PERSONALE,
COMERŢ, HOTELURI, RESTAURANTE, RECREERE), MICI ACTIVITĂŢI
PRODUCTIVE ŞI LOCUINŢE .

GENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEI.

Zona este constituită din diferite funcţiuni publice sau de interes general şi din
locuinţe dispuse în lungul principalelor artere de circulaţie, în prelungirea zonei
centrale şi a polilor principali urbani, în centrele de cartier şi în jurul altor puncte
de concentrare a locuitorilor (gări, autogări, zone de activităţi etc.).

Zona se compune din următoarele subzone şi.unităţi teritoriale de referinţă:

M1 - subzona mixtă situată în zona protejată;


M2 - subzona mixtă cu clădiri având regim de construire continuu sau
discontinuu şi înăţimi maxime de P+14 niveluri – UTR F.
M3 - subzona mixtă cu clădiri având regim de construire continuu sau discontinuu
şi înăţimi maxime de P+4 niveluri.

SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALĂ.

ARTICOLUL 1 - UTILIZĂRI ADMISE.

M1 + M2 + M3 - sunt admise următoarele utilizări:


- instituţii, servicii şi echipamente publice de nivel supramunicipal, municipal,
de sector şi de cartier;
- sedii ale unor companii şi firme, servicii pentru întreprinderi, proiectare,
cercetare, expertizare, consultanţă în diferite domenii şi alte servicii
profesionale;
- servicii sociale, colective şi personale;
- sedii ale unor organizaţii politice, profesionale etc.;
- lăcaşuri de cult;
- comerţ cu amănuntul;
- depozitare mic-gros;
- hoteluri, pensiuni, agenţii de turism;
- restaurante, baruri, cofetării, cafenele etc;
- sport şi recreere în spaţii acoperite;
- parcaje la sol şi multietajate;
- spaţii libere pietonale, pasaje pietonale acoperite;
- spaţii plantate - scuaruri;
- locuinţe cu partiu obişnuit;
- locuinţe cu partiu special care includ spaţii pentru profesiuni liberale.

ARTICOLUL 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI.

M1 + M2 + M3 - clădirile vor avea la parterul orientat spre stradă şi spre traseele


pietonale funcţiuni care admit accesul publicului în mod permanent sau
conform unui program de funcţionare specific şi vor fi prevăzute cu vitrine
luminate noaptea; se admit activităţi în care accesul publicului nu este liber
numai cu condiţia să nu reprezinte mai mult de 30% din lungimea străzii
incluse în zona mixtă şi să nu formeze segmente de astfel de fronturi mai
lungi de 40 metri;
- se interzice localizarea restaurantelor care comercializează băuturi
alcoolice la o distanţă mai mică de 100 metri de servicii şi echipamente
publice şi de biserici;
- pentru orice utilizări se va ţine seama de condiţiile geotehnice şi de zonare
seismică;
- în zonele existente se admite conversia locuinţelor în alte funcţiuni, cu
condiţia menţinerii ponderii locuinţelor în proporţie de minim 30 % din ADC;
- se admite completarea cu clădiri comerciale în interspaţiile dintre blocuri cu
condiţia să se menţină accesele carosabile şi trecerile pietonale necesare
şi să se respecte cerinţele de protecţie a clădirilor existente.

ARTICOLUL 3 - UTILIZĂRI INTERZISE.

M1 + M2 + M3 - se interzic următoarele utilizări:


- activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul
generat;
- construcţii provizorii de orice natură;
- depozitare en gros;
- staţii de întreţinere auto;
- curăţătorii chimice;
- depozitări de materiale refolosibile;
- platforme de precolectare a deşeurilor urbane;
- depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile
sau toxice;
- activităţi care utilizează pentru depozitare şi producţie terenul vizibil din
circulaţiile publice sau din instituţiile publice;
- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice
şi construcţiile de pe parcelele adiacente;
- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe
parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor
meteorice.

SECŢIUNEA II: Condiţii de amplasare, echipare şi configurare a clădirilor.

ARTICOLUL 4 - Caracteristici ale Parcelelor (suprafeţe, forme, - Dimensiuni).

M2 + M3 - cu următoarele condiţionări pentru subzona mixtă din lungul


principalelor
artere şi pentru zona de extindere:
- în cazul construcţiilor publice dispuse izolat, terenul minim este de 1000
mp, cu un front la stradă de minim 30.00 metri;
- pentru celelalte categorii de funcţiuni, se recomandă lotizarea terenului în
parcele având minim 500 mp şi un front la stradă de minim 12.00 metri, în
cazul construcţiilor înşiruite dintre două calcane laterale şi de minim 18.00
metri în cazul construcţiilor cuplate la un calcan lateral sau independente;
în funcţie de necesităţi vor putea fi concesionate sau cumpărate una sau
mai multe parcele adiacente.

M2 + M3 - terenul liber dintre construcţiile existente pe care se poate realiza


inserţia unor clădiri comerciale se va delimita printr-un PUZ elaborat pentru
tot traseul străzii prin care se va asigura coerenţa cadrului construit,
respectarea distanţelor minime faţă de clădirile existente care să asigure o
funcţionare corectă, evitarea blocării acceselor carosabile şi pietonale
existente, conservarea arborilor existenţi.
ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT

M2 + M3 - echipamentele publice vor fi retrase de la aliniament cu minim 6 - 10


metri sau vor fi dispuse pe aliniament în funcţie de caracterul străzii, de
profilul activităţii şi de normele existente;
- la intersecţia dintre străzi aliniamentul va fi racordat printr-o linie
perpendiculară pe bisectoarea unghiului dintre străzi având o lungime de
minim 12.00 metri pe străzi de categoria I, a II-a şi de 6.00 metri pe străzi
de categoria a III-a.

M2 + M3 - în cazul străzilor cu fronturi continue dispuse pe aliniament, noile


clădiri care nu sunt servicii sau echipamente publice se amplasează pe
aliniament; se pot accepta retrageri de minim 5.00 metri numai cu condiţia ca
clădirile adiacente să fie retrase faţă de limitele laterale ale parcelelor şi să
prezinte faţade laterale; în cazul în care clădirile de pe parcelele adiacente
prezintă calcane este obligatorie alipirea la acestea;
- clădirile care alcătuiesc fronturi continue vor avea o adâncime faţă de
aliniament care nu va depăşi 20 metri (aliniament posterior).

M2 + M3 - în cazul străzilor cu fronturi continue sau discontinue retrase faţă de


aliniament se va respecta o retragere de minim 5.00 metri.

ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI


POSTERIOARE ALE PARCELELOR.

M2 + M3 - clădirile publice se vor amplasa în regim izolat, retragerea faţă de


limitele laterale vor fi de minim jumătate din înălţimea la cornişe, dar nu mai
puţin de 5.00 metri, retragerea faţă de limitele posterioare va fi de minim
jumătate din înălţimea la cornişe, dar nu mai puţin de 6.00 metri;

M2 + M3 - clădirile se vor alipi de calcanele clădirilor învecinate dispuse pe


limitele laterale ale parcelelor până la o distanţă de maxim 20.00 metri de la
aliniament;
- în cazul în care parcela se învecinează numai pe una dintre limitele laterale
cu o clădire având calcan pe limita de proprietate, iar pe cealaltă latură se
învecinează cu o clădire retrasă de la limita laterală a parcelei şi având pe
faţada laterală ferestre, noua clădire se va alipi de calcanul existent, iar faţă
de limita opusă se va retrage obligatoriu la o distanţă egală cu jumătate din
înălţime, dar nu mai puţin de 3.00 metri; în cazul în care această limită
separă de zona rezidenţială, de o funcţiune publică sau de o biserică,
distanţa se majorează la 5.00 metri;
- se interzice construirea pe limita parcelei dacă aceasta constituie linia de
separaţie dintre zona mixtă şi zona rezidenţială, o funcţiune publică sau o
biserică, cazuri în care se admite realizarea noilor clădiri numai cu o
retragere faţă de limitele laterale ale parcelei egală cu jumătate din înălţimea
la cornişe, dar nu mai puţin de 5.00 metri;
- distanţa dintre clădirea unei biserici ortodoxe şi limitele laterale şi
posterioare ale parcelei este de minim 10.00 metri;
- clădirile se vor retrage faţă de limita posterioară la o distanţă de cel puţin
jumătate din înălţimea clădirii măsurată la cornişă, dar nu mai puţin de 5.00
metri;
- se recomandă ca, pentru respectarea intimităţii locuinţelor, parapetul
ferestrelor de pe faţadele laterale ale clădirilor din zona mixtă cu alte
funcţiuni decât locuinţe care sunt orientate spre locuinţele de pe parcelele
laterale situate la mai puţin de 10.00 metri, să aibă parapetul ferestrelor la
minim 1.90 metri de la pardoseala încăperilor;
- în cazul clădirilor comerciale şi de producţie se admite regimul compact de
construire cu condiţia respectării celorlalte prevederi ale regulamentului.

ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE


ACEEAŞI PARCELĂ.

M2 + M3 - clădirile vor respecta între ele distanţe egale cu jumătate din


înălţimea celei mai înalte; distanţa se poate reduce la jumătate din înălţime,
dar nu mai puţin de 6.00 metri numai în cazul în care faţadele prezintă
calcane sau ferestre care nu asigură luminarea unor încăperi fie de locuit,
fie pentru alte activităţi permanente care necesită lumină naturală.

ARTICOLUL 8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE.

M2 + M3 - parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil


de minim 4.00 metri lăţime dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin
drept de trecere legal obţinut prin una din proprietăţile învecinate;
- în cazul fronturilor continue la stradă, se va asigura un acces carosabil în
curtea posterioară printr-un pasaj dimensionat astfel încât să permită accesul
autovehicolelor de stingere a incendiilor; distanţa dintre aceste pasaje
măsurată pe aliniament nu va depăşi 30.00 metri;
- se pot realiza pasaje şi curţi comune private sau accesibile publicului
permanent sau numai în timpul programului de funcţionare precum şi pentru
pentru accese de serviciu;
- în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a
persoanelor handicapate sau cu dificultăţi de deplasare.

ARTICOLUL 9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICOLELOR.

M1 + M2 + M3 - staţionarea autovehicolelor necesare funcţionării diferitelor


activităţi se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor
publice;
- în cazul în care nu se pot asigura în limitele parcelei locurile de parcare
normate, se va demonstra (prin prezentarea formelor legale) realizarea unui
parcaj în cooperare ori
concesionarea locurilor necesare într-un parcaj colectiv; aceste parcaje vor fi
situate în cadrul centrului de cartier sau în zona adiacentă la o distanţă de
maxim 250 metri;
- se recomandă ca gruparea prin cooperare a parcajelor la sol să se facă în
suprafeţe dimensionate şi dispuse astfel încât să permită ulterior, odată cu
creşterea gradului de motorizare, construirea unor parcaje supraetajate.

ARTICOLUL 10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR.

M2 + M3 - înălţime maximă admisibilă pentru clădirile dispuse pe aliniament:


= P + 10 (33.0 m.) pe străzi cu 6 fire de circulaţie;
= P + 6 (21.0 m.) pe străzi cu 4 fire de circulaţie;
= P + 3 (12.0 m.) pe străzi cu 2 fire de circulaţie.

- se admite depăşirea cu maxim două niveluri numai cu condiţia ca acestea


să fie retrase în interiorul unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri şi a
tangentei la acesta la 45 grade; se admite marcarea intersecţiilor prin
maxim două niveluri situate în planul faţadei numai pe o lungime de 15.0
metri de la punctul de intersecţie al aliniamentelor;

M2 + M3 - dacă înălţimea clădirii depăşeşte distanţa dintre aliniamente, clădirea


se va retrage de la aliniament cu o distanţă minimă egală cu plusul de
înălţime al clădirii faţă de distanţa între aliniamentele străzii, dar nu cu mai
puţin de 5,0 metri; fac excepţie de la această regulă numai întoarcerile şi
racordările de înălţime a clădirilor pe străzile laterale conform aliniatului
anterior;

M1 + M2 + M3 - înălţimea clădirilor de pe o stradă principală cu fronturi continue


sau discontinue se va întoarce şi pe străzile secundare care debuşează în
aceasta pe o lungime de 50.00 metri pe străzile de 6 şi 4 fire de circulaţie şi
pe o lungime de 25.00 metri pe străzile cu două fire de circulaţie sau mai
puţin; în acest spaţiu se recomandă racordarea în trepte a înălţimii clădirilor
de pe strada considerată principală cu înălţimea clădirilor de pe strada
secundară dacă diferenţa dintre acestea este mai mare de două niveluri.

UTR F – H max = 40 m ( P+9)

ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

M2 +M3 - aspectul clădirilor va fi subordonat cerinţelor specifice unei diversităţi de


funcţiuni şi exprimării prestigiului investitorilor dar cu condiţia realizării unor
ansambluri compoziţionale care să ţină seama de rolul social al străzilor
comerciale, de particularităţile sitului, de caracterul general al zonei şi de
arhitectura clădirilor din vecinătate cu care se află în relaţii de co-
vizibilitate;
- aspectul clădirilor va exprima caracterul şi reprezentativitatea funcţiunii şi
va răspunde exigenţelor actuale ale arhitecturii europene de “coerenţă” şi
“eleganţă”;
- pentru firme, afişaj şi mobilier urban se va asigura coerenţa pe arterele
principale pe baza unor studii şi avize suplimentare.

ARTICOLUL 12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ.

M1 + M2 + M3
- toate clădirile vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare publice;
- în cazul alimentării cu apă din surse proprii se va obţine acordul autorităţii
competente;
- se va asigura posibilitatea racordării la sistemele moderne de
telecomunicaţii;
- dată fiind intensitatea circulaţiei pietonale, racordarea burlanelor la
canalizarea pluvială este obligatoriu să fie făcută pe sub trotuare pentru a
se evita producerea gheţii;
- se va asigura în mod special evacuarea rapidă şi captare a apelor
meteorice din spaţiile rezervate pietonilor, din spaţiile mineralizate şi din
spaţiile plantate cu gazon; - se interzice dispunerea antenelor TV- satelit în
locuri vizibile din circulaţiile publice şi dispunerea vizibilă a cablurilor TV.

ARTICOLUL 13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

M1 + M2 + M3 - se vor identifica, proteja şi păstra în timpul executării construcţiilor


arborii importanţi existenţi având peste 4.00 metri înălţime şi diametrul
tulpinii peste 15.00 cm; în cazul tăierii unui arbore se vor planta în schimb
alţi 10 arbori în perimetrul unor spaţii plantate publice din apropiere;
- în grădinile de faţadă ale echipamentelor publice minim 40% din suprafaţă
va fi prevăzută cu plantaţii înalte;
- terenul care nu este acoperit cu construcţii, platforme şi circulaţii va fi
acoperit cu gazon şi plantat cu un arbore la fiecare 100 mp;
- se recomandă ca minim 75% din terasele neutilizabile şi 10% din terasele
utilizabile ale construcţiilor să fie amenajate ca spaţii verzi pentru
ameliorarea microclimatului şi a imaginii oferite către clădirile învecinate;
- parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare şi vor fi
înconjurate cu un gard viu de 1,20 metri înălţime;
- în zona cu terenuri contractile se vor evita speciile care prin tipul de
rădăcină pot mări sensibilitatea la umiditate a terenului de fundare;

ARTICOLUL 14 - ÎMPREJMUIRI.

M1 + M2 + M3 - se recomandă separarea spre stradă a terenurilor echipamentelor


publice şi bisericilor cu garduri transparente de 2,00 metri înălţime din care
0,60 metri soclu opac, dublate de gard viu. Gardurile de pe limitele laterale
şi posterioare vor fi opace şi vor avea înălţimea de minim 2,20 metri
- spaţiile comerciale şi alte servicii retrase de la aliniament pot fi lipsite de
gard, pot fi separate cu borduri sau cu garduri vii şi pot fi utilizate ca terase
pentru restaurante, cafenele etc

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A


TERENULUI

ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)

M2 - P.O.T. maxim 70%, cu posibilitatea acoperirii restului terenului în


proporţie de 75% cu clădiri cu maxim 2 niveluri (8 metri);
- pentru funcţiunile publice se vor respecta normele specifice sau
tema beneficiarului.

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

M2 - CUT maxim = 2.4 mp.ADC/mp.teren


- pentru funcţiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema
beneficiarului.

POT CUT
UTR F 51% 5,1