Cat vor cheltui in 2011 romanii pentru produse cosmetice?

Romanii vor cheltui in 2011 pentru produsele de ingrijire personala si frumusete 960,8 milioane euro, cu aproape 3% mai mult comparativ cu anul precedent, cele mai cautate fiind cosmeticele de masa, ale caror vanzari reprezinta 80% din piata de profil, potrivit unui studiu Euromonitor. Vanzarile de produse de ingrijire personala si frumusete au totalizat anul trecut 933,5 milioane euro, in avans cu 2,1% comparativ cu valoarea din 2009, respectiv 914,7 milioane euro. Peste 790 milioane euro vor merge in acest an catre cosmeticele de masa (mass cosmetics), reprezentand circa 80% din piata totala de produse de frumusete si ingrijire personala. De altfel, acest segment va inregistra in 2011 o crestere de 2,8% fata de 2010, cand romanii au cheltuit mai mult de 770 milioane euro. Cele mai dinamice segmente vor fi in acest an cel de produse de ingrijire pentru bebelusi, cu o crestere de 4,76%, la 8,8 milioane euro, si cel de cosmetice premium, valoarea acestora fiind estimata in 2011 la 70 milioane euro, in avans cu 4,3%. In ceea ce priveste parfumurile, romanii vor scoate din buzunar in acest an 196 milioane euro, cu 2% mai mult fata de 2010, iar pentru produsele de ingrijire a pielii 196,4 milioane euro, cu 3,1% in crestere comparativ cu anul trecut. De asemenea, segmentul produselor de ingrijire pentru barbati va ajunge in acest an la 63,7 milioane euro, cu 2,2% mai mult fata de 2010. Piata produselor pentru epilare va stagna in 2010, vanzarile totalizand 4,2 milioane euro.

De ce nu renuntam la cosmetice nici pe timp de criza?

Daca recesiunea ne-a facut pe toti sa trangem cureaua, exista anumite produse pe care lecumparam in continuare, indiferent de situatie: printre acestea se numara si produsele cosmetice. Pe cosmetice se cheltuie zeci de miliarde de dolari anual, la nivel global. Sute de ore sunt petrecute aplicand creme, lotiuni si pudre, iar cifrele nu par sa scada, in ciuda crizei economice. Un raport al Euromonitor International, citat de Livescience, arata ca cei care nu isi mai permit produse de infrumusetare de la brand-uri consacrate vor apela la produsele vandute la farmacie, in loc sa renunte la ele. Un studiu de piata al MarketResearch arata ca, in 2008, veniturile din vanzarile de produse cosmetice au crescut, ajungand la o valoare de aproximativ 29

miliarde de dolari, si se estimeaza ca in 2013 cifra va creste pana la 35 de miliarde de dolari. Aproape 31% din vanzari sunt compuse din produsele pentru infrumusetarea fetei, iar o mare parte din industrie se afla in tarile europene (aproape 43%). Strangem cureaua, insa nu renuntam la machiaj

Clientii vor renunta cu greu la cosmetice, indiferent cat de grea este situatia economica. Pentru simplul motiv ca ne pot face viata mai frumoasa. Biologii arata ca produsele de acest tip au un rol major in viata noastra: acestea ne pot ajuta sa obtinem un job mai bun, o marire de salariu sau sa ne gasim sufletul pereche. Un rol important, daca nu chiar cel mai important, in alegerea unui partener, il are atractivitatea, arata biologul Bernhard Fink, de la Universitatea Gottingen din Germania. Iar atata timp cat cosmeticele te pot face sa arati mai bine, acestea iti modifica viata in mod real. Un studiu realizat in 2006 arata ca folosirea cosmeticelor poate chiar sa te ajute sa castigi mai multi bani sau sa fii avansat la locul de munca. Produsele de infrumusetare a pielii, cum ar fi fondul de ten sau pudra, sunt printre cele mai importante: un ten cu aspect perfect ofera impresia ca pielea este sanatoasa. Iar sanatatea pielii semnaleaza celui care ne priveste ca avem o stare a sanatatii buna. Aceste produse ascund si semnele trecerii anilor (ridurile), dar si semnele de oboseala (cearcanele). Daca incerci sa-ti gasesti dragostea, cel mai eficient truc este sa-ti pui in evidenta ochii si buzele. Cercetatorii arata ca buzele pline, de o culoare mai inchisa decat restul fetei, sunt caracteristice femeilor si se dezvolta sub actiunea unor hormoni, motiv pentru care acestea ar putea semnala fertilitatea. Astfel, rujul si conturul de buze sunt de nelipsit din geanta doamnelor si domnisoarelor. Studiile arata ca ochii mari, care ies in evidenta, dau impresia de inocenta si tinerete si oricine va fi atras de o persoana cu ochi frumosi. In genere, culoarea inchisa a pielii din jurul ochilor ii poate scoate in evidenta, iar femeile au un ten mai inchis in jurul ochilor, in mod natural, potrivit studiilor realizate de Richard Russel, de la Gettysburg College din Pennsylvania. De aceea fardurile, rimelul sau tusul pentru ochi fac o femeie mai

atractiva. Piata produselor pentru barbati ia avant

Nu doar femeile sparg pusculita pentru a arata bine. Ultimele cercetari arata ca tot mai multi barbati sunt interesati de felul in care arata si cumpara produse cosmetice. Un studiu realizat recent in Marea Britanie arata ca tot mai multi barbati cumpara produse cosmetice, ingrijorati ca stresul si oboseala si-au pus amprenta asupra aspectului lor fizic. Unul din cinci barbati sustine ca oboseala cauzata de criza economica i-a facut sa arate cu cativa ani mai batrani, arata sondajul citat de Financial Times. Astfel, ritualul de dimineata - barbierit, eventual spalat pe dinti - a fost completat cu activitati meticuloase de ingrijire. Unul din patru barbati britanici foloseste acum hidratant pentru fata, iar 40% folosesc gel de curatare. Aproape trei sferturi dintre domni spun ca folosirea produselor de ingrijire personala le-a crescut increderea in sine, iar 50% cred ca poti obtine mai usor un job daca esti barbierit si arati prezentabil. Grupul francez L'Oreal a anuntat, anul acesta, ca piata produselor cosmetice pentru barbati, desi inca restransa, este in expansiune si creste de sase ori mai repede decat cea pentru femei.

Noua fita in randul romancelor cu bani: produsele cosmetice eco

Criza nu doar ca nu a afectat femeile cu stare din tara noastra, dar le-a orientat catre consumul de cosmetice bio, mult mai scumpe decat cele obisnuite. In magazinul din Dorobanti, unde femeile vin si cheltuiesc cel putin 1.000 de euro pe cosmetice bio, se vand farduri si creme frantuzesti facute numai din plante crescute pe terenuri netratate chimic. "Am fost primii din Romania care am deschis magazin cu cosmetice bio, in 2007. Pana atunci se mai vindeau pe Internet. Prima data s-a uitat lumea la noi ca la extraterestri. Nu aveau incredere in produsele bio si trebuia sa le explicam fiecare lucru in parte. Acum, cumpara chiar si barbatii. Ba chiar sunt oameni care cad in extrema cealalta in ceea ce priveste stilul de viata bio", a declarat Madalina Ulmeanu, importatorul produselor, pentru Gandul. Plantele din care se fac aceste produse sunt din culturi curate, fara pesticide si

ingrasaminte. Pentru ca in doi ani de zile afacerea a mers foarte bine, Madalina Ulmeanu si-a mai deschis inca trei magazine, in afara de cel din Dorobanti, in Cora Lujerului, pe Calea Grivitei si in Auchan Militari. Tot ce vinde este certificat de Ecocert, un fel de "pasaport" al marfii ecologice pe piata internationala, reprezentand faptul ca totul este nu numai natural, ci si ecologic. Produsele sunt facute din plante, iar plantele sunt crescute pe terenuri fara ingrasaminte chimice sau pesticide. Produsele nu sunt testate pe animale, ci pe voluntari sau in vitro. Toate ambalajele folosite sunt reciclabile, pentru a proteja mediul. In magazinele eco un ruj de buze costa 70 de lei, are 50 de nuante si contine samburi de caisa, siliciu din alge, ulei de ricin si de jojoba, unt de shea, ceara de galbenele, tocoferol (vitamina E), pigmenti din oxid de fier pentru a da culoare, ceara de masline si de caise. Creionul de buze si de ochi costa 44 lei, are mina moale contine, printre altele, ulei de palmier si de cocos, unt de karite, vitaminele A, E si F, ceara de albine purificata. Fardul de pleoape in 111 nuante costa 54 lei si se face pe baza de siliciu organic, boabe de ceai rosu, criptogama de balta (grup de plante fara flori), sambure de strugure si altele. Este anti-age si are protectie UV. Rimelul nu contine nici un solvent, este facut din apa, sambure de salcam si ceara de catuaba, un copac din Brazilia. Costa 80 lei. Laptele demachiant costa si 101 lei e un amalgam de uleiuri: susan, masline, migdala dulce si pepene galben de Kalahari.

Femeia sofisticata cumpara cosmetice ecologice

In urma incalzirii globale si modificarilor dramatice inregistrate in mediul inconjurator, oamenii au inceput sa devina mai responsabili cu natura. Astfel ca produsele bio au devenit un mod de viata pentru majoritatea dintre noi. Produsele de ingrijire bio sunt preferate de femeia tanara sau de varsta mijlocie, bine educata, care vrea sa evite chimicalele sintetice, informeaza The Independent, in editia online. Primul studiu realizat cu privire la comportamentul consumatorului fata de produsele de ingrijire personala a aratat ca pentru 89% dintre clientii de creme, sampoane sau sapunuri bio este important, ba chiar foarte important, sa evite chimicalele.

Numai 4% din cumparatori au declarat ca acest lucru nu este important pentru ei. Motivele pentru care femeile aleg produsele bio sunt legate de sanatate si consideratiile etice ele fiin principalele resorturi pentru 71% dintre clienti. Cele mai mari griji sunt pricinuite de parabeni - o treime dintre consumatori marturisind ca incearca sa evite aceste substante periculoase foarte populare in cosmeticele conventionale. Totusi, o cercetare de piata mai veche, realizata tot in Marea Britanie, a aratat ca bioconsumatorii au dificultati sa inteleaga etichetele produselor de ingrijire personala naturale si bio. In acelasi timp femeile tinere sau de varsta mijlocie, bine educate reprezinta clientul tipic de cosmetice eco. In plus, desi cei mai multi clienti de bio sunt experimentati, cumparind astfel de produse de mai bine de doi ani, majoritatea noilor musterii sint tineri.

Cat de periculoase sunt produsele cosmetice

De foarte multe ori, produsele cosmetice sunt niste "cocktailuri" de chimicale cu actiune cancerigena. La fabricarea lor se adauga zeci de produse chimice care se folosesc pentru aroma, culoare sau consistenta ce pot avea insa reactii adverse, atacand celulele sanatoase. Toti aceia care sunt preocupati de sanatatea lor ar trebui sa stie ca substantele din cosmeticele pe care le folosesc sunt absorbite de organism, prin piele. De multe ori, ingredientele chimice ale cosmeticelor si ale produselor de ingrijire corporala sunt toxice si au efecte dezastruoase asupra sanatatii noastre. Pielea este cel mai mare organ al corpului nostru. Este un invelis viu, care respira si are o mare capacitate de absorbtie. Pielea practic absoarbe produsele aplicate pe suprafata ei. Daca acestea contin ingrediente benefice, efectele folosirii lor vor fi benefice. Dar daca aceste produse contin substante chimice toxice, acestea au efecte adverse atat asupra pielii, cat si asupra organelor interne ale corpului nostru. Producatorii de cosmetice sunt obligati sa listeze toate ingredientele pe care le folosesc si sa respecte un standard de siguranta, fara a li se impune insa niste norme, asa cum se intampla in industria alimentara. Astfel, etichetari precum "produs natural" sau "botanic" sunt doar strategii de marketing, fara a avea insa o baza reala, avertizeaza specialistii. Chiar daca la fabricarea respectivului produs sunt folositi anumiti ingredienti naturali, acestia sunt supusi tot unor procedee chimice, iar de multe ori li se pierd din calitatile pretinse.

De cele mai multe ori, companiile producatoare de cosmetice ne fac sa credem ca au mare grija de pielea noastra si realizeaza teste riguroase inainte de a lansa produsul pe piata. In realitate, din zecile de mii de substante chimice importante pe plan comercial, doar cateva au fost supuse unor teste amanuntite de toxicitate, iar multe nu au fost testate deloc. Cercetatorii afirma ca femeile absorb anual 2-3 kilograme de substante toxice prin intermediul produselor cosmetice uzuale. Ei spun insa, ca nu trebuie sa renuntam la cosmetice, insa trebuie sa le alegem pe cele cu formule usoare si sa tinem cont de cateva sfaturi inainte de a alege produsele de ingrijire. Aromele sunt primele incriminate de specialisti. Acestia spun ca un miros placut ascunde de fapt ingrediente chimice puternice. Pana acum se cunosc peste 5.000 de astfel de arome care se folosesc in industria cosmetica, marea majoritate provocand reactii alergice si distrugeri ale pielii. Sfatul este sa alegem cosmetice fara miros, dar daca nu putem renunta din prima, macar sa alegem produsele fara conservanti. Cele mai periculoase, spun specialistii, sunt produsele antimatreata care contin sulfid de seleniu, un neurotoxin si posibil cancerigen. Si lacul de unghii ascunde un chimical care s-a dovedit a fi nociv la animale. Cercetarile din ultimii 20 de ani nu au reusit sa descopere clar legatura dintre Phthalates si aparitia unor afectiuni, insa recomandarile spun ca e mai bine sa renuntam la oja. Nici vopseaua de par nu a scapat de acuzele cercetatorilor. Acestia spun ca majoritatea imgredientelor folosite pentru nuante sunt chimicale cancerigene. Se pare ca cele mai periculoase ingrediente sunt in vopseaua neagra. Specialistii spun ca, daca nu se poate evita vopsirea parului, macar sa treaca un timp intre procedee. Hydroquinone este un ingredient destul de des intalnit in creme de fata, mai ales in cele care pot schimba nuanta tenului. Substanta afecteaza grav pielea, producand leziuni si decolorari. Si cand vine vorba de sampon atentionarile nu sunt de neglijat. Alternativa cea mai sigura este sa folosim produse naturale pe care avem posibilitatea de a le recunoaste, putem cauta retete si ne putem prepara singuri propriile sampoane, creme, lotiuni, etc. www.ziare.com

Piata romaneasca este invadata de produse cosmetice falsificate

Asociatia pentru Protectia Consumatorului a descoperit ca aproximativ 50-60% din produsele cosmetice de pe piata romaneasca sunt falsificate.
In urma unui studiu, Asociatia pentru Protectia Consumatorului (APC) Romania a descoperit ca aproximativ 50-60% din produsele cosmetice de pe piata romaneasca sunt falsificate. Conform celor de la APC, uleiuri eterice naturale sunt inlocuite cu substante chimice de sinteza, cum ar fi fi eugenolul, care imita mirosul de cuisoare, si vanilina, care imita mirosul de vanilie. Nu te lasa pacalit de parfumurile de lux falsificate. Acestea sunt date de gol de cateva elemente: -mirosul puternic de alcool; -pateaza testarul, datorita componentelor sintetice; -grad de persistenta scazut; -elementele codului de bare EAN nu sunt suficient de clare; -ambalajul de carton (cel exterior) nu prezinta elemente de identificare a marcii scoase in relief; -ambalajul prezinta culori sterse; -ambalajul interior de carton lipseste; Nu cumpara niciodata produsele cosmetice de lux de la taraba, acestea se gasesc doar in magazinele de specialitate! www.apropo.ro

Istoria produselor cosmetice

Transformarea infatisarii prin folosirea produselor cosmetice a aparut inca din cele mai vechi timpuri. Prima atestare arheologica este din 4000 i.Hr. in Egiptul antic. Uleiurile si parfumurile au fost folosite pentru ritualuri stravechi. Egiptenii si grecii aristocratii aplicau pe fata minerale pentru a evidentia trasaturile. Romanii foloseau parfumuri pe baza de ulei in baie si chiar pe arme. Parfumurile pe baza de alcool au aparut in Orientul Mijlociu si au fost aduse in Europa de cruciati in secolul 13. Arta crearii unor noi parfumuri prin amestecarea ingredientelor s-a dezvoltat in Franta secolului 17. Parfumuri naturale erau create din flori, radacini, fructe, scoarta de copac. Era o munca laborioasa care necesita cantitati uriase de materie prima pentru a extrage cantitati infime de parfum. Din secolul 19 munca s-a usurat prin aparitia proceselor chimice. Timp de multe secole, pana in secolul 19, un agent de albire era folosit pentru fata, compus din carbonati, hidroxid si oxid de plumb. Acesta cumulat in organism cauza numeroase probleme psihice si chiar provoca paralizie sau moarte. Alte produse ca fardul de pleoape, rujul si pudra erau compuse din produse toxice. Deodorantele si antiperspirantele au aparut in 1890 avand ca si compus activ clorura de aluminiu ce provoca iritatii, inlocuita in 1940 de clorhidrat de aluminiu care mai este folosit si astazi. Industria cosmetica a avut o crestere substantiala la inceputul secolului 20. Prin publicatii femeile erau informate ca dietele, cosmeticele si exercitiile fizice le vor face mai atractive. Totusi, folosirea de cosmetice era asociata cu prostituatele, mai ales ca regina Victoria le declarase vulgare, nepotrivite si acceptabile numai pentru actori. Probabil, cel mai important eveniment din industria cosmeticelor a fost aparitia cinematografului si a filmelor color mai tarziu. Actrita Theda Bara a facut senzatie cand a aparut pe marile ecrane machiata puternic. Primul Razboi Mondial a oferit femeilor independenta finaciara, prin micsorarea numarului de barbati, ducand la cresterea cifrelor de afaceri ale companiilor de cosmetice. In 1927 a aparut solutia de permanent, ceea ce a usurat procesul de transformare de look, parul ondulat fiind la moda in acele vremuri. Hollywod-ul a adus pielea bronzata in prim plan. Reclamele au inceput sa apara si industria cosmetica a inflorit, ajungand in zilele noastre la cifre de multi-miliarde de dolari. Dintre marile companii, cea mai veche este L'Oral, fondata de Eugene Schueller in 1909. Au urmat apoi companii ca: Elizabeth Arden, Helene Rubinstein, Max Factor din 1910. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial au aparut Revlon si Este Lauder.

www.divahair.ro

istoria produselor cosmetice

Egiptul antic, 4000 .e.n.: prima meniune referitoare la produsele cosmetice. Femeile cu o anumit poziie social aplicau pe fa o crem verde, din minereu de cupru, pentru a-i defini trsturile. Foloseau uleiuri parfumate i i pictau sprncenele cu o crem obinut din seu de oaie i plumb. Se pare c foloseau parfumul pentru a acoperi mirosul machiajului facial. Vechii egipteni foloseau produse cosmetice pe baz de mercur. Ingredientele cosmeticelor moderne sunt, nc, o surpriz pentru cei care le folosesc: spre exemplu, rujul conine o substan gelatinoas obinut din solzi de pete. Aceasta, denumit "esen de perl", se obine de la hering, fiind unul dintre multele produse derivate obinute din peti. Culoarea roie a rujului este, de fapt, dat de carmin, rezultat din zdrobirea carapacelor unor anumite insecte. Produse cosmetice de uz extern folosite la modificarea sau mbuntirea nfirii pielii, prului, unghiilor, buzelor i a ochilor. Vopseaua de corp, utilizat ca ornament sau n cazul procesiunilor religioase, era des folosit de ctre popoarele primitive. Uleiul, balsamul, pudra i vopseaua de pr erau folosite i ele. Multe dintre aceste produse i au originea n Asia, dar sunt consemnate pentru prima oar n Egipt. Mormintele antice conineau vase cu produse cosmetice (vase kohl) i aplicatoare (linguri cosmetice). Egiptenii foloseau kohlul pentru nnegrirea ochilor; pe fa i ddeau cu vopsea de plante, iar unghiile erau vopsite cu henna. Orient, 1500 .e.n.: n China i Japonia, fina de orez ddea culoare alb feei. Genele i sprncenele erau smulse, dinii erau vopsii n negru sau auriu, iar henna colora faa i prul. Cu alte cuvinte, adolescenii de atunci artau exact ca cei din ziua de azi. Grecia, 1000 .e.n.: dac fceai parte din clasa superioar, probabil c purtai peruc, pentru a ascunde faptul c nu prea foloseai baia. Lucru valabil, de altfel, att pentru femei, ct i pentru brbai. i aici era la mod vopsirea feei cu cret alb sau fin de plumb (cu toate acestea, nu exist meniuni privind eventuale intoxicri cu plumb). Dac doamnele voiau ceva mai mult culoare, alegeau cleiul de ocru i crema de fier pe post de ruj. i vopseau palmele cu henna roie, pentru a prea mai tinere. Aceste practici coincid, deloc surprinztor, cu descoperirea i perfectarea spunului. Foloseau creioane din crbune i batoane de vopsea roie.

Roma, 100 e.n.: Platus scria: O femeie fr culoare este ca mncarea fr sare. Dei o civilizaie naintat, romanii i ddeau cu unt pe obraji i i fceau unghiile cu snge de oaie i le lustruiau cu seu de le la acelai animal. Contribuia lor special a fost moda bilor n nmol, suplimentat cu excremente de crocodil, cu efecte netiute nc. Brbaii se vopseau blond, pentru a prea mai tineri. Vopselele de pr erau ns att de caustice, nct duceau la chelire complet. i romanii aveau sclavi speciali pentru aplicarea machiajelor. Produsele de frumusee au atins apogeul n perioada Imperiului Roman crbunele pentru fa i fondul de ten denumit "fucus" cnd doamnele deja aveau sclavi special pregtii pentru aplicarea diverselor machiaje. Evul Mediu: Multe dintre cosmeticele amintite mai sus au trecut i de perioada medieval, cruciaii aducnd din Orient uleiuri i parfumuri. n timpul Renaterii, cosmeticele pe baz de plumb erau folosite n mod exagerat. Secolul XIV: cosmeticele erau vzute ca un adevrat pericol pentru sntate, fiind considerate vinovate pentru blocarea circulaiei sangvine. n Anglia elisabethan, prul rou era la mod. Femeile cu poziie social nalt i ddeau cu albu de ou pe fa, n timpul zilei, iar noaptea dormeau cu cotlete de viel pe ochi, pentru a ntineri tenul. Un dramaturg al epocii chiar a scris: O femeie frumoas este ca o delicates. Secolele XV-XVI: n Europa, cosmeticele erau folosite numai de ctre aristocrai. Italia i Frana au devenit centrele industriei cosmetice. Frana a perfecionat arta parfumeriei, dar a condus i la crearea unei arme mortale: dac nlocuiai plumbul cu arsenic n pudra de fa, cel care o folosea murea n scurt timp. Secolele XVII-XVIII: cosmeticele sunt folosite pe scar larg, excepie fcnd doar clasa foarte srac, fardul i rujul rou erau folosite ca simbol al tinereii, averii i bunstrii. Crile i reetele privind prepararea i aplicarea cosmeticelor erau la mare cutare. Acesta este momentul cnd apar cosmeticienii profesioniti, iar reetele luxoase de cosmetic includeau i bi n vin sau lapte. Dup ce a cunoscut un avnt extraordinar n anul 1760, folosirea produselor de frumusee a ncetat brusc n perioada Revoluiei Franceze. Secolul XIX: din nou, Frana. Acolo se dezvolt procesele chimice de nlocuire a aromelor obinute prin metode naturale cu. produse de frumusee bazate pe cercetarea tiinific. Oxidul de zinc ncepe a fi folosit n pudra facial, nlociund n mare parte mortalele mixturi de plumb i cupru, utilizate anterior. Alte substane otrvitoare sunt nc folosite n machiajul ochilor (sulfit de plumb i antimoniu), conturul de buze (sulfit de mercur) i sclipiciul de ochi. Este important s

ari bine! Produsele cosmetice i de machiaj sunt menite s mbunteasc frumuseea corpului, fiind folosite n plus fa de simpla igien zilnic. Utilizarea cosmeticelor este foarte rspndit printre femei, mai ales n rile vestice. Din acest moment, industria cosmetic s-a dezvoltat continuu, aprnd noi produse, cu ntrebuinri tot mai variate. n Statele Unite ale Americii, cosmeticele comercializate sunt supuse legilor privind sigurana i calitatea produselor alimentare. Regina Victoria a proclamat folosirea machiajului ca obicei "indecent". Machiajul era considerat vulgar i destinat n special actorilor i prostituatelor. La nceputul secolului XXI, industria cosmetic este condus de corporaii multinaionale i aduce profituri de miliarde de dolari. n timpul primului rzboi mondial, produsele cosmetice erau deja folosite n mod curent n rile occidentale (dei n Germania nazist erau interzise). n Japonia, gheiele foloseau ruj fabricat din petale de floarea soarelui, zdrobite, pentru accentuarea buzelor, a sprncenelor i a conturului ochilor. Batoane de cear bintsuke, o versiune mai moale de cear de pr, folosit de ctre lupttorii de sumo, erau pe post de fond de ten. Faa i ceafa i le colorau cu crem i pudr albe; roul accentua ochii i nasul. n momentul n care gheiele absolveau cursurile speciale i i obineau independena, n cadrul ceremonialului oficial i vopseau dinii cu negru. Cosmeticele moderne urmresc meninerea aspectul tineresc i, ntr-o oarecare msur, incitant al tenului. Cosmeticele au, n prezent, forme multiple, de la ruj i luciu de buze (utilizate pentru colorarea buzelor, cu rol n stimularea sexual); fond de ten, pudr i fard de obraz (folosite la colorarea feei, prin jocuri de lumini i umbre, care ascund micile defecte, crend senzaia de prospeime); rimel (care ajut la accentuarea genelor i a conturului ochilor, dimensiunea ochilor adugnd prospeime feei) i tuul de ochi i fardul de pleoape (pentru ochi); pn la oj de unghii (pentru decorarea degetelor de la mini i picioare). Acum, cnd spunem toate acestea, constatm c industria cosmeticelor este dominat de un numr redus de companii multinaionale, toate avndu-i nceputurile n primele decade ale secolului trecut. Cosmeticele trec deja limita dintre simpla retuare a aspectului fizic, ajungnd la schimbarea ridical a nfirii, cum este cazul machiajului teatral, folosit de ctre actori pentru a intra n pielea personajelor pe care le interpreteaz. Cu ajutorul machiajului se obin foarte multe efecte speciale, mai ales dac lum n calcul rolurile n care actorul este complet desfigurat prin folosirea efectelor de machiaj. Cosmeticele snt folosite i n tratamentele medicale, cu ajutorul lor depistndu-se i combtndu-se unele afeciuni. Anul 1920 n America: cosmeticele i aromele sunt fabricate i ncep s fie cumprate. Acum este momentul ca femeile s renune la imaginea victorian i s se aranjeze i s foloseasc cosmetice. Oamenii sunt interesai i producerea de cosmetice a fost asigurat i s-au dezvoltat magazinele cu raioane / lanurile de magazine.

1927: Metodele chimice pentru ondularea prului, mult mai scumpe, au fost inventate pentru femeile care doreau sa-i aranjeze prul ct mai natural. 1930: Staruri de cinema ca Mary Pickford, Theda Bara i Jean Harlow au nceput s influeneze stilul i s foloseasc machiajul. n sfrit, look-ul alb a fost nlocuit cu cel bronzat. n 1935: La Hollywood se introduce machiajul tip cltit, pentru ca feele actorilor (i, mai ales, actrielor!) s arate bine n filme. 1950: ncepe era modern a cosmeticelor de afaceri. Pudra de fa i machiajul, uleiurile i aromele sunt n continuare produse, fiind eseniale pentru cele noi. Sponsorii filmelor de lung metraj de la Radio transmit reclamele Televiziunii. 1960: n industria parfumurilor, asta este o perioad a schimbrilor, dar nu neaprat una bun. Buzele purpurii i machiajul egiptean al ochilor se ntorc, fluturii fiind pictai pe diferite pri ale corpului. S nu uitm de genele false. Machiajul mncare a revenit botanic, ingredientele vegetale (morcov) sunt combinate pentru a crea ntoarcerea la nfiarea natural, miros i atitudine. 1970: Anumite ingrediente nu mai sunt folosite n cosmetice pentru a proteja specile pe cale de dispariie, iar alte specii sunt folosite n prezent n laboratoare pe cobai. Aceast er care privete mediul dezvluie nceputul unor numeroase micri ecologiste care cer industriei cosmeticelor rspunsuri la ntrebri precum Ce facei cu aceti biei celui i iepurai inoceni, pentru a mbunti aceste cosmetice?. 1980-prezent: Soluia este varietatea noului look, cosmeticele i restul machiajelor s ajute mpreun la formarea unei uriae industrii cu vnzri de peste 20 de miliarde de dolari anual. Suntem contieni c sntem influenai de reclamele tiprite sau de cele de la televizor. Acum ne folosim de Internet. Este ceva normal s cumperi flori dintr-o florrie, o carte dintr-o bibliotec, un calculator dintr-un magazin de calculatoare. La ora actual, nu ne mai facem griji n privina noilor tiri despre cumprturile personale, cci pentru asta exist Internetul. Magazinul general sau cel cu raioane, ncepnd cu prima jumtate a anului 1950, este capabil s in cele mai fierbini produse i mrci ale momentului, i sa aib inventarul trecutului n cazul n care produsele fug deodat de pe rafturi. Acolo exist mai multe produse, mai multe mrci, mai mult reclam, venituri mai mari i o mai ridicat cerere pentru produsele din magazine, Televiziune i Internet. Numele jocului este acum e-tailing. Consumatorul poate cumpra virtual orice produs, culoare, numr, marc; produsul este expediat, de regul, n 24 de ore. Deseori, asta reprezint mai puin timp pierdut

dect o cltorie prin mall. Factorul convenient al nelegerii tale cu e-tailer nseamn mult. Doar i selectezi produsul i termini cu alergatul prin magazine, dup produsul dorit. Aceasta v propune i Ardes Cosmetici, prin magazinul su virtual (www.ardes.ro), din care putei cumpra sute de produse, n condiii speciale