Viata pe un peron Decalog

Apr18 2010 Leave a Comment Written by Gand_licitat

DECALOGUL LUI PALER Care uneori ar trebui macar sa ne dea de gandit!

Nu stiu daca ati citit cartea sau nu eu am inceput s-o citesc, sunt undeva la inceputurile ei, pe la pagina 32 insa, am dat peste un DECALOG care mi-a placut si in mare parte , sunt de acord cu el. nu pot sa nu vi-l scriu si voua, si sa nu va invit la o discutie scurta pe marginea lui. Decalog 1.Sa astepti oricat. 2.Sa astepti orice. 3.Sa nu-ti amintesti, in schimb, orice. Nu sunt bune decat amintirile care te ajuta sa traiesti in prezent. 4.Sa nu numeri zilele. 5.Sa nu uiti ca orice asteptare e provizorie, chiar daca dureaza toata viata. 6.Repeta ca nu exista pustiu. Exista doar incapacitatea noastra de a umple golul in care traim. 7.Nu pune in aceeasi oala si rugaciunea si pe Dumnezeu. Rugaciunea este uneori o forma de a spera a celui ce nu indrazneste sa spere singur. 8.Daca gandul asta te ajuta, nu cauta sa recunosti ca speri neavand altceva mai bun de facut sau chiar pentru a te feri de urmarile faptului ca nu faci nimic. 9.Binecuvanteaza ocazia de a-ti apartine in intregime. Singuratatea e o tarfa care nu te invinuieste ca esti egoist. 10.Aminteste-ti ca paradisul a fost, aproape sigur, intr-o grota. mi se par geniale primele 5. cel putin, pe mine m-au pus pe ganduri. mai ales a 5-a, cum ca asteptarea e provizorie, chiar daca dureaza toata viata uneori, e atat de greu sa astepti, sa ai rabdare. si totusi, unii dintre noi au rabdare chiar si o viata intreaga asteptand ca X dorinta sa li se indeplineasca. si mor cu dorinta asta pe suflet. iar altii, nu sunt in stare sa astepte nici macar 1-2 ore fiind pe principiul acum, aici, in

momentul asta si de cele mai multe ori, asteptarea face ca ceea ce iti doresti sa creasca in tine pretuirea ! dragostea ! respectul importanta si insemnatatea lucrului primit ! Cea mai grea de urmat e a treia. Chiar imposibil. Cum sa evit amintirile care nu ma ajuta sa traiesc in prezent? Cu ce raman daca alung amintirile? Nu raman cu nimic. Cea mai grea de urmat e a treia. Chiar imposibil. Cum sa evitam amintirile care nu ne ajuta sa traim in prezent? Cu ce ramanem daca alungam amintirile?