Motivul nr. 1. nfrngerea fricii de a pierde bani.

N-am cunoscut niciodata pe nimen i caruia sa-i faca placere sa piarda bani. Si de cnd ma stiu n-am cunoscut nici un om boga t care sa nu fi pierdut bani. n schimb, cunosc o multime de oameni saraci care n-au pierdut nici un banut... investindu-1, adica. Teama de a pierde bani este fireasca. Toata lumea o are. Chiar si cei bogati. Da r problema nu este teama, ci felul cum este ea stapnita. Felul cum reactionati la pierderi. Fel ul cum manevrati esecul. Asta conteaza de fapt. Asta are cea mai mare valoare n viata, nu banii. P rincipala diferenta dintre un om bogat si un om sarac consta n felul n care si stapneste frica. E normal sa va fie frica. E normal sa fiti lasi cnd e vorba de bani. Dar nca va pu teti mbogati. Cu totii suntem eroi n unele directii si lasi n altele. Sotia prietenului meu este asistenta la urgente. Cnd vede snge, se apuca imediat de treaba. Cnd i pomenesc de investitii, o ia la fuga. Eu cnd vad snge nu fug. Lesin. Tatal meu cel bogat a nteles foarte bine fobia banilor. Unora le e frica de serpi, altora le e frica sa nu piarda bani. n ambele cazuri este vorba de fobii , spunea el. Solutia l ui pentru fobia pierderii banilor erau niste versuri care sunau cam asa: Daca urasti riscul si gr ijile... apuca-te de treaba ct mai devreme. De aceea bancile le recomanda tinerilor sa-si formeze obice iul de a economisi. Daca ncepeti de foarte tineri, este mai usor sa va mbogatiti. Nu am sa aprofundez aceste idei aici, dar este o mare diferenta ntre o persoana care ncepe sa puna deo parte la 20 de ani si una care o face la 30 de ani. Este o diferenta izbitoare. Se spune ca una dintre minunile lumii este puterea de a combina diverse interese . Cumpararea Insulei Manhattan se zice ca ar fi fost cel mai mare chilipir al tutu ror timpurilor. New York-ul a fost cumparat cu echivalentul a 24 de dolari n gablonturi si margele. S i totusi, daca cei 24 de dolari ar fi fost investiti cu 8% dobnda anual, ar fi valorat pna n 1995 peste 2 8 de miliarde de dolari. Manhattan-ul ar fi putut fi cumparat din nou cu ceea ce mai ramnea dupa a chizitionarea unei mari parti din Los Angeles, mai ales la nivelul preturilor de pe piata imob iliara din 1995. Vecinul meu lucreaza la o importanta companie de calculatoare. Este acolo de 25 de ani. Peste nca 5 ani, el va pleca de la companie avnd 4 milioane de dolari inclusi n pla nul de pensii 401K. Majoritatea banilor sunt investiti n fonduri mutuale cu crestere rapida, pe care el le va transforma n obligatiuni si titluri de stat. Va avea doar 55 de ani cnd va iesi la pensie si n continuare va beneficia de un circuit pasiv de bani de peste 300.000 de dolari p e an, mai mult dect cstiga acum din leafa. Deci se poate, chiar daca nu va place sa pierdeti sau urti riscul. Trebuie doar sa ncepeti foarte devreme si sa va preocupe o schema de pensii, angajnd un sp ecialist n

finante n care sa aveti ncredere si care sa va calauzeasca nainte de a investi, ind iferent n ce. Dar daca nu mai aveti mult timp la dispozitie sau doriti sa va pensionati mai de vreme? Cum puteti sa va stapniti frica de a pierde bani? Tatal meu cel sarac n-a facut nimic. Pur si simplu n-a deschis discutia, refuznd acest subiect. Pe de alta parte, tatal meu cel bogat m-a sfatuit sa gndesc ca texanii. mi place Texas-ul si mi plac texanii , obisnuia el sa spuna. n Texas, totul este mai mare. n Texas, cnd se tiga, se cstiga masiv. Cnd se pierde, se pierde spectaculos. Le place sa piarda? am ntrebat eu. N-am spus asta. Nimanui nu-i place sa piarda. Arata-mi tu mie pe cineva caruia i p lace sa piarda si n mod sigur ca persoana e un ratat , spuse tatal cel bogat. Mie-mi place a titudinea texanului n raport cu riscul, cu rasplata si cu esecul. La asta ma refer. Felul c um si administreaza viata. Ei traiesc n stil mare si nu ca majoritatea celor de pe aici, care reactio neaza ca niste gnganii cnd e vorba de bani. Niste gnganii speriate sa nu-i observe careva, care se smiorc aie ori de cte ori bacanul nu le da un sfert de dolar rest. Tatal cel bogat si-a continuat explicatia: Ceea ce-mi place cel mai mult la texani este atitudinea lor. Ei sunt mndri cnd cstig a si se falesc cnd pierd. Texanii au si un proverb: Daca tot e sa dai faliment, sa fie unu l spectaculos. Nu-ti face placere sa recunosti cnd dai faliment. Majoritatea celor de pe aici se tem att de tare sa nu piarda, nct au grija sa nu aiba ce sa piarda. Permanent ne spunea lui Mike si mie ca motivul cel mai important al insuccesului financiar l reprezinta faptul ca oamenii nu vor deloc sa-si asume riscuri. Oamenii se tem att de tare sa nu piarda, nct pna la urma pierd , spunea el. Fran Tarkenton, o fosta vedeta a fotbalului american, zicea altfel: Sa cstigi nseam na sa nu-ti fie teama ca ai sa pierzi. De-a lungul vietii mele, am observat ca de obicei se cstiga dupa ce se pierde cev a. nainte de a nvata sa merg pe bicicleta, am cazut de mai multe ori. N-am cunoscut nici un jucator de golf care sa nu fi ratat o minge. N-am cunoscut pe nimeni care sa nu se fi ndragostit la un moment dat fara speranta. Si n-am cunoscut nici un om bogat care sa nu fi pierdut vreodata bani. Asadar, pentru cei mai multi motivul pentru care nu cstiga din punct de vedere financiar consta n faptul ca suferinta cauzata de pierderea banilor ar fi cu mult mai mare dect bucuria de a f i bogat. Un alt proverb texan suna asa: Toata lumea vrea sa ajunga n Rai, dar nimeni nu vrea sa mo ara. Majoritatea viseaza sa fie bogati, dar i sperie gndul ca ar putea pierde bani. Dec i nu ajung niciodata n Rai. Tatal cel bogat obisnuia sa ne povesteasca lui Mike si mie despre calatoriile sa le n Texas. Daca vreti ntr-adevar sa nvatati cum sa abordati riscul, cum sa pierdeti si cum sa

faceti fata esecului, mergeti la San Antonio si vizitati Alamo. Alamo este povestea min unata a unor oameni curajosi care au hotart sa lupte desi stiau ca n-au sorti de izbnda, totul fiindu-le potrivnic. Ei au preferat sa moara dect sa se predea. Aceasta este o poveste care inspira si merita studiata; totusi, ea ramne o tragica nfrngere militara. Au fost batuti mar. Un esec, daca vre ti. Au pierdut. Si cum au nfruntat texanii esecul? Au continuat sa strige n gura mare: Nu uitati de Al amo! Mike si cu mine am auzit de multe ori povestea asta. Tatal cel bogat ne-o spunea mereu, mai ales n ajunul unei afaceri importante, cnd era nervos. Dupa ce si termina cu scrupu lozitate toate ndatoririle si nu-i mai ramnea dect sa faca pasul nainte sau sa stea pe loc, ne spun ea aceasta poveste. De cte ori se temea sa nu greseasca sau sa nu piarda bani, ne spunea ace asta poveste. i dadea curaj, pentru ca i amintea de faptul ca oricnd o pierdere n plan financiar se poate transforma ntr-un cstig. Tatal cel bogat stia ca esecul l va face mai puternic si m ai destept. Nu ca ar fi vrut sa piarda; dar stia exact care este valoarea lui si cum va aborda pie rderea. El o va transforma ntr-un cstig. De asta era un nvingator, iar altii niste ratati. Acest lu cru i dadea curaj sa faca acel pas important cnd altii bateau n retragere. De asta mi plac att de mult tex anii. Iau un mare esec si-1 transforma ntr-un punct turistic din care cstiga milioane. Dar poate ca vorbele lui de cea mai mare nsemnatate pentru mine, mai ales acum, r amn acestea: Texanii nu-si ngroapa esecurile. Se inspira din ele. Ei iau nereusitele s i le transforma n strigate de izbnda. Esecurile i inspira pe texani spre a deveni nvingatori. Aceasta nsa nu este o formula exclusiv a texanilor. Este formula tuturor nvingatorilor. Asa cum spuneam si despre faptul ca a cadea de pe bicicleta face parte din proce sul nvatarii mersului pe bicicleta. mi amintesc ca acele cazaturi ma faceau sa fiu si mai hota rt sa nvat sa merg. Si nu dimpotriva. N-am ntlnit niciodata un jucator de golf care sa nu fi rat at macar o minge. Pe jucatorii de golf profesionisti ratarea unei mingi sau a unui turneu i face sa fie si mai buni, sa exerseze suplimentar, sa studieze n plus. Asa devin mai buni. nvingatorii se inspi ra din esecuri. Ratatii sunt nfrnti de esecuri. Iata un citat din John D. Rockefeller: ntotdeauna am ncercat sa transform orice dez astru ntr-o ocazie. Ca japonezo-american, va asigur ca lucrurile stau chiar asa. Cei mai multi spun ca Pearl Harbor a fost o greseala a americanilor. Eu cred ca a fost o greseala a japonezi lor. n filmul Tora, Tora, Tora , un sobru amiral japonez le spune subordonatilor sai care-1 ovationeaz a: Ma tem ca am trezit un monstru. Nu uitati de Pearl Harbor a devenit un strigat de mobilizare. Un a dintre cele mai mari pierderi ale Americii a fost transformata ntr-un motiv de a fi nvingatori

. Aceasta mare nfrngere i-a dat tarie Americii si curnd s-a dovedit a fi o putere mondiala. Esecurile i inspira pe nvingatori. Si tot esecurile i nfrng pe ratati. Acesta este ce l mai mare secret al nvingatorilor. Un secret pe care ratatii nu-1 cunosc. Cel mai mare secret al nvingatorilor este faptul ca esecul inspira reusita; astfel, nvingatorii nu se tem de esec. Voi repeta citatul din Fran Tarkenton: Sa cstigi nseamna sa nu-ti fie teama ca ai sa pierzi. Ce i ca Fran Tarkenton nu se tem sa piarda pentru ca si cunosc exact valoarea. Ei urasc esecul , chiar daca stiu ca i-ar ajuta sa devina si mai buni. Este o mare diferenta ntre a ur esecul si a te t eme de el. Cei mai multi se tem att de tare sa nu piarda bani, nct i pierd. Dau faliment dintr-o nimica toata. Din punct de vedere financiar, ei si planuiesc viata mult prea fara riscuri si la un nivel prea mic. si cumpara case mari si masini mari, dar nu cu investitii mari. Principalul motiv p entru care 90% dintre americani au probleme financiare este faptul ca ei nu vor sa piarda nicio data. Ei nu joaca pentru a cstiga. Apeleaza la specialistii n finante sau contabilitate sau la brokeri si cumpara un portofoliu de actiuni sigure. Majoritatea au multi bani bagati n certificate de depozit, n oblig atiuni cu dobnda scazuta, n mici fonduri mutuale care opereaza ca n familie si doar n cteva actiuni i ndividuale. Acesta este un portofoliu sigur si rezonabil. Dar nu se cstiga dintr-un asemenea portofoliu. Acesta este portofoliul cuiva care joaca pentru a nu pierde. Sa nu ma ntelegeti gresit. E poate un portofoliu mai bun dect ce detine 70% din po pulatie, si asta e nspaimntator. Pentru ca un portofoliu sigur este mai bun dect nimic. Este un portofoliu ideal pentru un om care tine sa nu-si asume riscuri. Dar a juca la sigur, urmari nd mereu echilibrul ntre investitie si cstig, nu este o cale a investitorilor care joaca cu succes. Da ca aveti bani putini si vreti sa va mbogatiti, trebuie mai nti sa va concentrati si apoi sa va echilibrati . a veti analiza o persoana care a reusit, veti constata ca la nceput nu avea acest echili bru. Cei care cauta prea mult echilibru nu ajung nicaieri. Ramn pe loc. Pentru a face progrese e nevo ie mai nti de un dezechilibru. Gnditi-va la felul cum ati nvatat sa mergeti. Thomas Edison nu era echilibrat. El se concentrase asupra unui lucru. Nici Bill Gates n-a fost echilibrat, ci s-a concentrat. Donald Trump se concentreaza. George Soros s e concentreaza. George Patton nu si-a dus tancurile peste tot. Le-a concentrat ntr-un loc si a lo vit exact n punctele slabe ale liniei germane. Francezii au luptat n cmp deschis pe Linia Maginot si st iti ce s-a ntmplat. Daca ntr-adevar doriti sa va mbogatiti, trebuie sa va concentrati. Trebuie sa pune ti ct mai multe oua doar n cteva cosuri. Nu procedati asemeni celor saraci sau asemeni celor din patura de

mijloc: nu puneti putinele oua n multe cosuri. Daca va e frica sa nu pierdeti, actionati fara riscuri. Daca esecul va destabili zeaza, actionati fara riscuri. Apelati la investitii echilibrate. Daca aveti peste 25 de ani si v a sperie riscurile, nu va veti mai schimba. Actionati fara riscuri, dar apucati-va devreme de treaba. ncepe ti sa va adunati ouale n cuib nca din vreme, pentru ca va fi un proces de durata. Dar daca aveti vise de libertate - sau vreti sa iesiti din cursa sobolanului - p rima ntrebare pe care trebuie sa v-o puneti este: Cum reactionez n fata esecului? Daca esecul va ndea mna sa nvingeti, poate ca ar fi mai bine sa-1 cunoasteti - dar aceasta este doar o event ualitate. Daca esecul va face sa fiti slabi sau va scoate din fire - si va manifestati ca niste copii rasfatati care apeleaza la avocat si deschid procese de cte ori ceva nu le iese cum vor -, atunci actionati fara riscuri. Pastrati-va slujba. Sau cumparati obligatiuni ori fonduri mutuale. Si mai ales n u uitati ca si n aceste instrumente financiare exista riscuri, chiar daca sunt mai sigure. Spun toate astea si pomenesc de Texas sau de Fran Tarkenton pentru ca e usor sa umpli coloana activelor. Nu-ti trebuie prea multa pregatire. Nici prea multa scoala. M atematica de clasa a cincea ajunge. Important este ca aceste active sa fie valoroase. Pentru asta tre buie curaj, rabdare si o atitudine potrivita n raport cu esecul. Ratatii evita esecul. Si esecul i transfor ma pe ratati n nvingatori. Amintiti-va de Alamo.