PROCEDURA PENALA

1. REGULI DE BAZA SI ACTIUNILE IN PROCESUL PENAL

SCOPUL SI REGULILE DE BAZA ALE PROCESULUI PENAL

SCOPUL direct, imediat al procesului penal este constatarea la timp si in mod complet al faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala. SCOPUL general sau mediat al procesului penal este acela de a contribui la apararea ordinii de drept, la apararea persoanei, a drepturilor si libertatilor acestuia, la prevenire infractiunilor,precum si la educarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor. REGULILE DE BAZA ALE PROCESULUI PENAL sunt urmatoarele : 1.legalitatea procesului penal; 2.oficilitatea procesului penal; 3.aflarea adevarului; 4.rolul activ al organelor judiciare; 5.garantarea libertatii persoanei; 6. respectarea demnitatii umane; 7. prezumtia de nevinovatie; 8. garantarea dreptului la aparare; 9.desfasurarea procesului penalin limba romana; 10. egalitatea in fata legilor si a organelor judiciare; 11. accesul liber la justitie; 12. respectarea vietii intime, familiale sau private; 13.inviolabilitatea domiciliului si a secretului corespondentei; 14. operativitatea procesului penal . Participantii la procesul penal sunt : - Organele judiciare penale: -instantele judecatoresti; - ministerul public; - organele de cercetare penala . Partile in procesul penal sunt : - Inculpatul; - Partea vatamata; - Partea civila; - Partea responsabila civilmente. Calitatea de parte civila responsabila civilmente se poate dobandi : - Prin introducerea persoanei responsabila civilmente in cauza de catre organul judiciar din oficiu sau la cererea partii civile. - Prin interventia persoanei responsabile civilmente , din propria initiativa , in cauza. ACTIUNEA PENALA SI CIVILA IN PROCESUL PENAL

ACTIUNEA PENALA IN PROCESUL PENAL Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspunderea penala a persoanelor care au savarsit infractiuni. Elementele actiunii penale sunt: temeiul, obiectul si aptitudinea functionala. Subiectii activi ai actiunii penale sunt : -procurorul; - partea vatamata; - instanta de judecata. Subiectul pasiv este inculpatul. Trasaturile actiunii penale sunt: -actiunea penala apartine statului; -actiunea penala este obligatorie; - actiunea penala este indisponibila; -actiunea penala este personala; -actiunea penala este indivizibila. Momentele desfasurarii penale sunt: - Punerea in miscare a actiunii penale; - Exercitarea si epuizarea sau stingerea ei . Actiunea penala se pune in miscare prin subiectii sai activi. Procurorul poate pune in miscare actiunea penala prin: -ordonanta, in cursul urmaririi penale; -rechizitoriu, la terminarea urmaririi penale; - declaratie orala, in cursul judecatii. Partea vatamata pune in miscare actiunea penala atunci cand plangerea prealabila se adreseaza direct instantei. Actiunea penala se pune in miscare de instanta de judecata, prin incheiere, numai daca procurorul nu este prezent la judecata. Exercitarea actiunii penale se face de catre procuror si de partea vatamata. Solutionarea actiunii penale se solutioneaza de catre instanta de judecata, astfel: - Condamnare, atunci cand fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsit de inculpat; - Achitarea ; - Incetarea procesului penal ACTIUNEA CIVILA IN PROCESUL PENAL Actiunea civila ce se exercita in cadrul procesului penal este mijlocul legal prin intermediul caruia persoana pagubita material sau moral in urma savarsirii unei infractiuni, cere organelor judiciare penale sa-i fie reparat prejudiciul cauzat sau daunele morale. Obiectul actiunii civile consta: - in tragerea la raspunderea civila a persoanei care a savarsit infractiunea ce a produs prejudiciul reclamat sau/si a persoanelor care raspund din punct de vedere civil pentru prejudiciul cauzat de acesta; - tragerea la raspundere civila pentru repararea daunelor morale,potrivit legii civile. Subiectii activi sunt: Partea civila; Procurorul.

Subiectii pasivi sunt : Inculpatul; Partea responsabila civilmente.

Pentru ca actiunea civila ce se exercita in cadrul procesului penal sa aiba atitudine functionala trebuie indeplinite urmatoarele conditii : - Infractiunea sa fi produs un prejudiciu material sau moral; - Intre infractiunea savarsita si prejudiciul reclamat sa existe un raport de cauzalitate; - Prejudiciul sa fie cert; - Prejudiciul sa nu fi fost reparat; - Sa existe o manifestare de vointa a persoanei vatamate in legatura cu dezdaunarea sa. Trasaturile actiunii civile sunt: Actiunea civila apartine persoanei care a suferit un prejudiciu prrin infractiune; Actiunea civila este facultativa; Actiunea civila este disponibila; Actiunea civila este patrimoniala; Actiunea civila este divizibila.

Desfasurarea actiunii civile in fata instantei penale presupune existenta a trei momente principale: - Punerea in miscare a actiunii civile; Se realizeaza de catre partea civila si procurorul . Actiunea civila se pune in miscare de catre partea civila printr-o declaratie de constituire ca parte civila , facuta in fata organelor de urmarire penala sau a instantei de judecata , in scris sau oral. Procurorul pune in miscare actiunea civila , din oficiu , in cazurile in care cel vatamat este lipsit de capacitate de exercitiu sau are capacitate de exercitiu restransa. Exercitarea actiunii civile; Actiunea civila se exercita de partea civila concomitent cu actiunea penala exercitata de procuror pentru ca instanta sa solutioneze concomitent cele doua actiuni. In cazul in care cel vatamat este lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitatea de exercitiu restransa , procurorul este obligat sa exercite din oficiu actiunea civila, chiar daca acesta nu s-a constituit parte civila sau a renuntat, cu incalcarea legii la pretentiile civile. Cand dupa sezisarea instantei civile , se pune in miscare actiunea penala in procesul penal,judecata in fata instantei civile se suspenda pana la solutionarea definitiva a actiunii penale. Solutionarea actiunii civile. Actiunea civila se solutioneaza de catre instanta odata cu actiunea penala prin aceeasi hotarare judecatoreasca. Solutionarea actiunii civile presupune adoptarea unei solutii de admitere sau respingere.

2.COMPETENTA FELURILE COMPETENTEI Acestea sunt : -COMPETENTA FUNCTIONALA acea forma de competenta care determina sfera de atributii ce revine fiecarui organ judiciar in cursul solutionarii unei cauze penale. -COMPETENTA MATERIALA acea forma de competenta care imparte cauzele penala pe linie verticala , intre organe judiciare de grad diferit, in functie de natura si gravitatea infractiunii savarsite. -COMPETENTA PERSONALA acea forma de competenta care imparte cauzele penale pe linie verticala , intre organe judiciare de grad diferit , in functie de calitatea sau starea faptuitorului in momentul savarsirii faptei. -COMPETENTA TERITORIALA- acea forma de competenta care repartizeaza cauzele penale intre organe judiciare de acelasi grad , pe linie orizontala , in raport de circumscriptiile teritorialein care aceste organe isi desfasoara activitatea. INCOMPATIBILITATEA SI STRAMUTAREA INCOMPATIBILITATEA Incompetenta este institutia prin intermediul careia anumite persoane ce fac parte din organele care desfasoara procesul penal sau care ajuta la solutionarea acestuia sunt impiedicate sa participe la activitatea procesuala. Cazurile de incompetenta sunt : - Rudenia intre judecatori; Judecatorii care sunt soti , rude sau afini intre ei , pana la al patrulea grad inclusiv ,nu pot face parte din acelasi complet de judecata. - Judecatorul care a luat parte la solutionarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleasi cauze intr-o cale de atac sau la judecarea cauzei dupa desfiintarea hotarari cu trimitere in apel sau dupa casarea cu trimitere in recurs. - Judecatorul este incompatibil de a judeca, daca in cauza respectiva: o A pus in miscare actiunea penala sau a dispus trimiterea in judecata ori a pus concluzii in calitate de procuror de prima instanta de judecata, a solutionat proprunerea de arestare preventiva ori de prelungire a arestarii preventiva in cursul urmaririi penale; o A fost reprezentant sau aparator al vreuneia dintre parti; o A fost expert sau martor; o Exista imprejurari din care rezulta ca este interesat sub orice forma , el, sotul sau vreo ruda apropiata. o Sotul, ruda sau afinul sau, pana la gradul al patrulea inclusiv, a efectuat acte de urmarire penala, a supravegheat urmarirea penala, a solutionat propunerea de arestare preventiva ori de prelungire , in cursul urmaririi penale; o Este sot,ruda sau afin pana la gradul al patrulea inclusiv , cu una dintre parti sau cu avocatul ori mandatarul acesteia;

o Exista dusmanie intre el, sotul sau cu una dintre rudele sale pana la gradul al patrulea inclusiv si una dintre parti, sotul sau rudele acesteia pana la gradul al treilea inclusiv. o Este tutore sau curator al uneia dintre parti. o A primit liberalitati de la una dintre parti, avocatul sau mandatarul acestuia STRAMUTAREA Stramutarea este institutia prin care se realizeaza transferul unei cauze de la instanta competenta la o alta instanta de acelasi grad si de aceeasi categorie cu scopul de a asigura desfasurarea normala a procesului penal, in cazul in care impartialitatea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarilor cauzei, dusmaniilor locale sau calitatii partilor , cand exista pericolul de tulburare a ordinii publice ori cand una dintre parti are o ruda sau un afin pana la gradul al patrulea inclusiv printre judecatori sau procurori, asistenti judiciari sau grefierii instantei. Stramutarea unei cauze poate fi ceruta de partea interesata, de procuror sau de ministerul justitiei si se adreseaza Inaltei Curti de Casatie si Justitie care are competenta exclusiva de a o judeca. Procedura de rezolvarea a cererii de stramutare are trei etape: - Informarea; - Instiintarea partilor; - Examinarea cererii. Cererea de stramutare se solutioneaza printr-o hotarare care imbraca forma unei incheieri semnata de toti judecatorii care au luat parte la deliberare si care se motiveaza.

3.PROBELE SI MIJLOACELE DE PROBA DISPOZITII GENERALE Prin probe se inteleg elementele care servesc la constatarea existentei sau inexistentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea tuturor imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei. Mijloacele de proba prin care se consta elementele de fapt ce pot servi ca proba sunt : - Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului ; - Declaratiile partii vatamate; - Declaratiile partii civile; - Declaratiile partii responsabile civilmente; - Declaratiile martorilor; - Inscrisurile; - Inregistrarile audio sau video; - Fotografiile; - Mijloace materiale de proba; - Constatarile tehnico- stiintifice; - Constatarile medico-legale; - Expertizele. Sarcina administrarii probelor in procesul penal revine organului de urmarire penala si instantei de judecata . Pentru ca probele folosite de organele judiciare sa conduca la aflarea adevarului si la realizarea scopului legii penale, este necesar ca ele sa indeplineasca urmatoarele cerinte: - Sa fie admisibile; - Sa fie pertinente; - Sa fie concludente ; - Sa fie utile . MIJLOACELE DE PROBA 1.DECLARATIILE INVINUITULUI SAU ALE INCULPATULUI Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului sunt obtinute in procesul penal prin trei procedee: - luarea unei declaratii scrise personal ; - ascultarea; - confruntarea. Invinuitul sau inculpatul ,inainte de a fi ascultat , este intrebat cu privire la : - nume,prenume , - porecla , - data si locul nasterii, - numele si prenumele parintilor; - cetatenie; - studii; - situatia militara; - loc de munca; - ocupatie;

adresa la care locuieste efectiv; antecedente penale; alte date pentru stabilirea situatiei sale personale. Invinuitului sau inculpatului i se aduc la cunostinta urmatoarele: - fapta care formeaza obiectul cauzei; - incadrarea juridica a acesteia; - dreptul de a avea un aparator; - dreptul de a nu face nici o declaratie; - atragandu-i se atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva sa. Fiecare invinuit sau inculpat este ascultat separat. Declaratiile invinuitului sau inculpatului se consemneaza in scris.In orice declaratie se vor consemna , totodata, ora inceperii si ora incheierii ascultarii invinuitului sau inculpatului.Declaratia scrisa se citeste acestuia , iar daca cere, i se da sa o citeasca.Cand este de acord cu continutul ei, o semneaza pe fiecare pagina si la sfarsit si este semnata si de organul de urmarire penala care a procedat la ascultarea inculpatului sau invinuitului. 2.DECLARATIILE PARTII VATAMATE , ALE PARTII CIVILE PARTII RESPONSABILE CIVILMENTE SI ALE

Organul de urmarire penala sau instanta de judecata are obligatia sa cheme , spe a fi ascultate, persoana care a suferit o vatamare prin infractiune , precum si persoana responsabila civilmente . 3.DECLARATIILE MARTORILOR Persoana care are cunostinta despre vreo fapta sau despre vreo imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal poate fi ascultata ca martor. Sotul sau rudele apropiate ale invinuitului sau inculpatului nu sunt obligate sa depuna ca martori. Minorul poate fi ascultat ca martor.Pana la varsta de 14 ani ascultarea lui se face in prezenta unuia dintre parinti, ori a tutorelui . Persoana vatamata poate fi ascultata ca martor, daca nu este constituita parte civila sau nu participa in proces ca parte vatamata . Persoana chemata ca martor are obligatia sa se infatiseze la locul, ziua si ora aratate in citatie si are datoria sa declare tot ce stie cu privire la faptele cauzei. Cand se constata ca exista contraziceri intre declaratiile persoanelor ascultate in aceeasi cauza se procedeaza la confruntarea acelor persoane, daca aceasta este necesara pentru lamurirea cauzei. Cand legea prevede ca la efectuarea unui act procedural este necesara prezenta unor martori asistenti, numarul acestora trebuie sa fie de cel putin doi. Organul care procedeaza la efectuarea unui act procedural in prezenta martorilor asistentei este obligat sa constate si sa consemneze in procesul verbal pe care il incheie , date privind identitatea martorilo asistenti , mentionand si observatiile pe care acestia au fost invitati sa le faca cu privirela cele constatate si la desfasurareaoperatiilor la care asista. 4.INSCRISURILE Inscrisurile pot servi ca mijloace de proba , daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului. Procesele verbale incheiate de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata sunt mijloace de proba.

Pentru a servi ca mijloc de proba, procesul verbal trebuie sa cuprinda fapte sau imprejurari legate de savarsirea infractiunii , constatate prin propiile simturi de catre persoana care incheie. Procesul verbal trebuie sa contina: - data si locul unde este incheiat, ora la care a inceput si ora l-a care s-a terminat incheierea procesului verbal; - numele, prenumele si calitatea celui care il incheie; - numele, prenumele , ocupatia si adresa martorilo asistenti , cand exista ; - descrierea amanuntita a celor constatate , precum si a masurilor luate; - numele, prenumele , coupatia si adresa persoanelor la care se refera procesul verbal, obiectiile si explicatiile acestora. Procesul verbal trebuie semnat pe fiecare pagina si la sfarsit de cel care il incheie si de celelalte persoane implicate. 5. INTERCEPTARILE SI INREGISTRARILE AUDIO SAU VIDEO Interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau a comunicarilor efectuate prin telefon ori prin orice mijloc electronic de comunicare se realizeaza cu autorizarea motivata a judecatorului , la cererea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala. Autorizatia se da pentru durata necesara interceptarii si inregistrarii, dar nu pentru mai mult de 30 de zile, in camera de consiliu, de presedintele instantei. 6.MIJLOACELE MATERIALE DE PROBA Mijloacele materiale de proba sunt obiecte care prin legatura lor cu infractiunea savarsita ajuta la aflarea adevarului in cauza. Aceste mijloace materiale de proba sunt : - obiecte care contin sau poarta o urma a infractiunii ; - obiecte care au fost folosite sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea infractiunii; - obiecte care sunt produsul infractiunii . Exista urmatoarele procedee probatorii : - ridicarea de obiecte si inscrisuri este procedeul probatoriu prin intermediul careia organele de urmarire penala procedeaza la strangerea obiectelor si inscrisurilor ce pot servi ca mijloc de proba despre a caror existent si situare au cunostinta. - Perchezitia este procedeul prin intermediul careia sunt cautate si ridicate obiecte sau inscrisuri ce pot servi ca mijloace de proba in procesul penal a caror existent sau situare este doar banuita de organele judiciare.Perchezitia poate fi corporala sau domiciliara.Perchezitia corporala poate fi dispusa de organul de cercetare penala, de procuror sau de judecator.Perchezitia domiciliara poate fi dispusa numai dupa inceperea urmaririi penale , numai de catre judecator, prin incheiere motivate. - Cercetarea la fata locului consta in deplasarea organului judiciar la locul unde s-a savarsit infractiunea . 7. CONSTATARILE TEHNICO-STIINTIFICE Efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice poate fi dispus numai in faza de urmarire penala ,de organul de urmarire penala , din oficiu sau la cerere, printr-o rezolutie.

Organul de urmarire penala il cheama pe specialist sau technician in fata sa si ii pune in vedere sa efectueze constatarea tehnico stiintifica si sa raspunda la intrebarile puse, prezentandu-I totodata toate datele si materialele necesare. 8. CONSTATAREA MEDICO LEGALA In caz de moarte violent , de moarte a carei cauza nu se cunoaste ori este suspecta, sau cand este necesara o examinare corporala asupra invinuitului sau persoanei vatamate pentru a constata pe corpul acestora existent urmelor infractiunii, organul de urmarire penala dispune efectuarea unei constatari medico-legala si cere organului medico-legal, caruia ii revine competent potrivit legii, sa efectueze aceasta constatare. Exhumarea in vederea constatarii cauzelor mortii se face numai cu incuviintarea procurorilor. 9.EXPERTIZELE Efectuarea expertizelor poate fi dispusa , din oficiu sau la cererea partilor interesate, atat in faza de urmarire penala cat si in faza de judecata. Organele de urmarire penala dispun efectuarea expertizei prin rezolutie sau prin ordonanta (expertiza tehnica si cea contabila ), iar instant de judecata prin incheiere. Dupa efectuarea expertizei , expertul intocmeste un raport de expertiza care se depune la organul judiciar care a dispus expertiza.

4. MASURILE PREVENTIVE SI ALTE MASURI PROCESUALE MASURILE PREVENTIVE Masurile preventive sunt masurile procesuale ce pot fi luate de organele judiciare penale pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal sau pentru a se impiedica sustragerea invinuitului sau inculpatului de la urmarirea penala , de la judecata ori de la executarea pedespsei. Acestea sunt urmatoarele : - Retinerea; Retinerea poate fi luata de organul de cercetare penal cat si de procuror , numai dupa ascultarea acestuia in prezenta aparatorului, printr-o ordonanta in care se mentioneaza ziua si ora la care retinerea a inceput. Masura retinerii poate dura cel mult 24 de ore. In situatia in care retinerea se dispune dupa audierea invinuitului citat de organul de urmarire penala , termenul de 24 de ore se calculeaza de la ora emiterii ordonantei. Obligarea de a nu parasi localitatea; In faza de urmarire penala , obligarea de a nu parasi localitatea se dispune de catre procuror , printr-o ordonanta a carei copie se comunica invinuitului sau inculpatului, cat si sectiei de politie in a carei circumscriptie locuieste acesta. Masura poate fi luata pe o durata de cel mult 30 de zile , afara de cazul cand ea este prelungita in conditiile legii.Prelungirea se dispune de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala , fiecare prelungire neputand sa depaseasca 30 de zile.In mod exceptional , cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 10 ani ori mai mare, durata maxima a obligarii de a nu parasi localitatea este de 2 ani . Impotriva ordonantei prin care s-a dispus obligarea de a nu parasi localitatea, inculpatul sau invinuitul poate face plangere in termen de 3 zile de la luarea masurii , la instant care i-ar reveni competent sa judece cauza in prima instanta. Obligarea de a nu parasi tara; Arestarea preventiva- se poate dispune , in tot parcursul procesului penal, numai de judecator.Arestarea preventive se dispune printr-o hotarare judecatoreasca,pe baza careia se emite de indata dupa luarea masurii , mandatul de arestare. Arestarea preventiva are doua modalitati, in functie de calitatea pe care o are in procesul penal persoana arestata. Arestarea preventiva a invinuitului consta in privarea de libertate pentru o perioada de cel mult 10 zile . Arestarea preventiva a inculpatului se dispune numai de catre judecator la propunerea motivata a procurorului.Durata arestarii preventive a inculpatului in aceasta faza nu poate depasi 30 de zile , afara de cazul cand ea este prelungita in conditiile legii.In cazul in care judecatorul acorda prelungirea, acesta nu va putea depasi 30 de zile. Recursul se solutioneaza inainte de expirarea duratei arestarii preventive dispuse anterior incheierii atacate. In mandatul de arestare trebuie sa se arate: Instant care a dispu luarea masurii de arestare a inculpatului; Data si locul emiterii; Numele, prenumele si calitatea persoanei care a emis mandatul de arestare; Datele privitoare la persoana inculpatului si codul numeric personal;

Aratarea faptei ce formeaza obiectul inculparii si denumirea infractiunii; - Incadrarea juridical a faptei si pedeapsa prevazuta de lege; - Temeiurile concrete care determina arestarea; - Ordinul de a fi arestat inculpatul; - Indicarea locului unde urmeaza a fi detinut cel arestat; - Semnatura judecatorului. Pentru a putea fi luata o masura preventiva impotriva invinuitului sau inculpatului legea cere indeplinirea urmatoarelor conditii: - Sa existe probe sau indicia temeinice ca s-a savarsit o fapta prevazuta de legea penala; - Infractiunea urmarita sau judecata sa fie sanctionata de lege cu pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii; - Sa existe unul din urmatoarele cazuri : -identitatea sau domiciliul inculpatului nu pot fi stabilite din lipsa datelor necesare; - infractiunea este flagranta , iar pedeapsa inchisorii este mai mare de un an; -inculpatul a fugit ori s-a ascuns in scopul de a se sustrage de la urmarirea penala sau de la judecata; -sunt date suficiente ca inculpatul a incercat sa zadarninceasca aflarea adevarului ; -inculpatul a comis din nou o infractiune ; -inculpatul este recidivist; Luarea masurilor preventive se dispune prin ordonanta, de catre organul de cercetare penala sau de procuror, si prin hotarare de catre instant de judecata sau de judecator. Masurile preventive inceteaza : - La expirarea termenelor prevazute de lege sau stabilite de organelle judiciare; - In caz de scoatere de sub urmarirea penala , de incetare a urmaririi penale sau a procesului penal sau de achitare.
-

ALTE MASURI PREVENTIVE LIBERAREA PROVIZORIE este o masura procesuala, care consta in punerea in libertate provizorie a invinuitului sau inculpatului arestat preventive sub conditia respectarii anumitor obligatii impuse de lege .Aceasta este : - Liberarea provizorie sub control judiciar consta in conditionarea ca pe toata perioada de liberare, invinuitul sau inculpatul sa respecte una sau mai multe obligatii impuse la acordarea liberarii, urmata de verificarea modului de indeplinire a acestor obligatii. - Liberarea provizorie pe cautiune presupune conditionarea invinuitului sau a inculpatului de a respecta anumite obligatii pe timpul liberarii,precum si plata unei sume de bani, numita cautiune, ca o garantie a respectarii obligatiilor impuse. Pentru acordarea liberarii provizorii se impune respectarea urmatoarelor conditii: - Invinuitul sau inculpatului sa fi fost arestat preventive si sa se mentina temeiurile care au stat la baza arestarii preventive; - Invinuitul sau inclupatul sa fi savarsit o infractiune din culpa sau o infractiunea pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii care nu depaseste 12 ani. - Invinuitul sau inculpatul sa nu fie recidivist; - Din datele existente sa nu rezulte necesitatea de a-l impiedica pe cel arestat preventiv sa savarseasca alte infractiuni sau sa zadarniceasca aflarea adevarului;

Sa aprecieze ca nu mai este necesara privarea de libertate. Cererea de liberare provizorie se solutioneaza de catre instant careia i-ar reveni competent sa judece cauza in fond , in faza de urmarire penala si instantei sesizate cu judecarea cauzei , in fata de judecata. Procedura de solutionare cuprinde trei etape: - Verificarea prealabila a mentiunilor cuprinse in cerere; - Examinarea admisibilitatii in principiu a cererii; - Solutionarea cererii. Cererea de eliberare provizorie se respinge daca : - Nu sunt indeplinite conditiile cerute de lege ; - Cererea este neintemeiata; - Cererea a fost facuta de o alta persoana decat inculpatul si acesta nu si-a insusit-o
-

MASURILE ASIGURATORII -SECHESTRUL PROPRIU-ZIS in vederea indisponibilizarii bunurilor, organul care aplica sechestrul procedeaza mai intai la identificarea si evaluarea bunurilor persoanei impotriva careia s-a luat masura , iar apoi inventarierea acestora intr-un proces verbal. Bunurile sechestrate pot fi ridicate sau pastrate .Dupa aplicarea sechestrului se intocmeste un process verbal. -INSCRIPTIA IPOTECARA -POPRIREA consta in indisponibilizarea sumelor de bani datorate invinuitului, inculpatului sau partii responsabila civilmente , cu orice titlu , de catre cel pagubit sau de un tert.

5. ACTE PROCESUALE SI PROCEDURALE COMUNE -ASISTENTA JURIDICA SI REPREZENTAREA ASISTENTA JURIDICA Invinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de aparator in tot cursul urmaririi penale si al judecatii, iar organele judiciare sunt obligate sa-i aduca la cunostinta acest drept. Asistenta juridica este obligatorie cand invinuitul sau inculpatul este minor, internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical educativ, cand este retinut sau arestat in alta cauza, cand fata de acesta a fost dispusa masura de siguranta a internarii medicale sau obligarea la tratament medical chiar in alta cauza ori cand organul de urmarire penala sau instanta apreciaza ca invinuitul ori inculpatul nu si-ar putea face singur apararea, precum si in alte cazuri prevazute de lege. In cursul urmaririi penale , aparatorul invinuitului sau inculpatului are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala care implica audierea sau prezenta invinuitului sau inculpatului caruia ii asigura apararea, poate formula cereri si depune memorii. In cazul in care aparatorul invinuitului sau inculpatului este prezent la efectuarea unui act de urmarire penala , se face mentiune despre aceasta , iar actul este semnat si de aparator. REPREZENTAREA In cursul judecatii invinuitul si inculpatul , precum si celelalte parti pot fi reprezentati , cu exceptia cazurilor in care prezenta invinuitului sau inculpatului este obligatorie. -CITAREA, COMUNICAREA ACTELOR PROCEDURALE, MANDATUL DE ADUCERE CITAREA este actul de dispozitiei prin care o persoana este chemata in fata unei autoritati judiciare la o anumita data, sub prevederea unei sanctiuni in caz de neprezentare. Citatia se prezinta ca un formular cu doua parti :prima parte o constitutie citatia propriu-zisa care se inmaneaza sau se afiseaza, iar cea de a doua este dovada de indeplinire a procedurii de citare ce se restituie organului judiciar si se ataseaza la dosar. Ca regula generala, citarea se face la adresa unde locuieste inculpatul , deci adresa efectiva din momentul citarii care poate fi diferita de domiciliul stabil , iar daca aceasta nu este cunoscuta , la adresa locului sau de munca, prin serviciul personal al unitatii la care lucreaza .Daca nu se cunoaste adresa si nici locul de munca , citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carei raza teritoriala s-a savarsit infractiunea. Persoana juridica se citeaza la sediul ei prin serviciul de registratura. Inmanarea citatiei se face de agentul anumit insarcinat cu indeplinirea acestei atributii sau prin mijlocirea serviciului postal. Inmanarea citatiei se face personal celui citat, daca este gasit la locul citat, acesta trebuind sa semneze dovada de primire a citatiei. MANDATUL DE ADUCERE

Mandatul de aducere este actul procedural prin care se ordona aducerea silita a unei persoane in fata organului judiciar in situatia in care aceasta, desi citata, nu s-a prezentat si ascultarea sau prezenta sa este necesara. Aducerea cu mandat poate fi dispusa de organul de urmarire penala si de instanta de judecata si se executa de catre organele de politie, mai putin in cazul militarilor, pentru care executarea mandatului se face prin comandantul unitatii militare sau prin comandantul garnizoanei. - TERMENELE Termenele sunt intervale de timp inauntrul carora sau dupa expirarea carora poate fi indeplinit un act procesual sau procedural sau poate fi luata o masura procesuala . In desfasurarea procesului penal intervin doua categorii de termene : - termene substantiale- sunt cele ce ocrotesc drepturi si interese extraprocesuale, preexistente procesului penal si independente de acesta limitand durata unor masuri sau conditionand indeplinirea unor acte sau promovarea unor actiuni care ar anihila un drept sau un interes extrprocesual; - termene procedurale- sunt termenele care ocrotesc drepturile si interesele procesuale ale participantilor la procesul penal si contribuie la disciplinarea si sistematizarea activitatii procesuale in vederea asigurarii realizarii la timp si in mod just a scopului procesului penal. Termenele procedurale se clasifica astfel : - dupa factorul ce stabileste termenul termene legale si termene judiciare; - dupa efectele pe care le produc : -termenele imperative; - termene prohibitive; -termene de recomandare. - dupa modul de fixare- termene fixe, maxime si minime; -dupa sensul in care sunt calculate termene de succesiune, termene de regresiune. Termenele procedurale pe ore si pe zile se calculeaza potrivit pe unitati libere de timp in sensul ca nu intra in calcul nici ora sau ziua cand termenul incepe sa curga si nici ora sau ziua cand termenul expira. Termenele substantiale pe ore si pe zile se calculeaza potrivit sistemului pe unitati pline de timp in sensul ca intra in calcul si ora sau ziua cand termenul incepe si ora sau ziua cand termenul expira. Durata efectiva a termenelor procedurale poate fi modificata: - prin prorogare (ceea ce presupune extinderea duratei lor ) intervine atunci cand ultima zi a termenului este o zi nelucratoare, caz in care termenul va expira la sfarsitul primei zi lucratoare care urmeaza. - prin abreviere (scurtarea duratei lor ) intervine in cazul termenelor procedurale pe luni, atunci cand ultima zi a termenului cade intr-o luna care nu are zi corespunzatoare, caz in care termenul va expira in ultima zi a acelei luni . CHELTUIELILE JUDICIARE

Cheltuielile judiciare sunt cheltuielile facute de organele judiciare sau de parti pentru indeplinirea actelor de procedura ,administrarea probelor si conservarea mijloacelor materiale de proba, retribuirea aparatorilor. CHELTUIELILE JUDICIARE AVANSATE DE STAT

Obligatia de a suporta cheltuielile judiciare avansate de stat se determina in raport de solutia procesuala data cauzei penale.Cheltuielil judiciare vor fi suportate de partea aflata in culpa procesuala . In caz de condamnare, obligatia platii ii revine inculpatului mai putin in ceea ce priveste cheltuielile privind interpretii si aparatorul, daca s-a dispus acordarea de asistenta gratuita, care raman in sarcina statului. In caz de achitare sau de scoatere de sub urmarire penala , plata cheltuielilor revine: - Partii vatamate , in masura in care au fost determinate de acesta; - Partii civile careia i s-a respins in totul pretentiile civile, in masura in care au fost determinate de aceasta parte; - Inculpatului in cazul cand desi achitat, a fost obligat la repararea pagubei. In caz de incetare a urmaririi penale sau a procesului penal obligatia de a suporta cheltuielile de judecata avansate de stat ii revine: - Inculpatului, daca s-a dispus inlocuirea raspunderii penale sau exista o cauza de nepedepsire; - Ambelor parti, in caz de impacare; - Partii vatamate , in caz de retragere a plangerii penale. In cazul declararii apelului sau recursului ori introducerii oricarei alte cereri, persoana careia i s-a respins ori care si-a retras apelul, recursul sau cererea va fi cea obligata la plata cheltuielilor de judecata. CHELTUIELILE JUDICIARE FACUTE DE PARTI In caz de condamnare si in caz de admitere a actiunii civile, inculpatul este obligat sa plateasca partii vatamate , si respectiv partii civile,cheltuielile facute de acesta. In caz de achitare, partea vatamata este obligata sa plateasca inculpatului si partii responsabile civilmente cheltuielile judiciare facute de acestia, in masura in care au fost provocate de ea. -NULITATILE Nulitatea este sanctiunea procesuala care atrage nevalabilitatea actelor procesuale si procedurale efectuate cu incalcarea dispozitiilor care reglementeaza desfasurarea procesului penal , daca s-a produs o vatamare ce nu poate fi inlaturata decat prin remedierea actelor viciate , cand acest lucru este posbil. Nulitatile sunt clasificate dupa criterii: - Dupa natura , modul de aplicare si efectele pe care le produc, nulitatile sunt : Nulitati absolute intervin in cazuri expres prevazute de lege si pot fi invocate oricand in cursul procesului penal si de catre oricine , putand fi luate in considerare si din oficiu. Nulitati relative sunt cele virtuale si sunt incidente in cazul incalcarii oricarei alte dispozitii legale.Nulitatea relativa poate fi invocate numai de partea care a suferit vatamarea prin incalcarea legii, numai intr-o anumita stare a procesului si poate fi acoperita prin vointa partilor. Dupa modul de exprimare in norma juridical , nulitatile sunt : Nulitati exprese; Nulitati virtuale; Dupa cum legea permite acoperirea nulitatilor prin vointa partilor sau prin trecerea unui termen util pentru a fi putea fi invocate, nulitatile sunt:

Nulitati sanabile ; Nulitati nesanabile Dupa limitele la care se extend consecintele , nulitatile sunt : Nulitati totale ; Nulitati partiale . Nulitatile presupun indeplinirea urmatoarelor conditii : Sa se constate o incalcare a dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal; Sa se produca o vatamare procesuala; Vatamarea produsa sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea actului indeplinit prin incalcarea legii.

Dupa declararea ei judiciara nulitatea produce doua efecte principale consecutive: - Lipseste de efecte juridice actele effectuate cu incalcarea legii ; - Creeaza posibilitatea si atrage obligativitatea restabilirii legalitatii prin refacerea sau remedierea actelor neregulate. -AMENDA JUDICIARA Este masura procedural ce poate fi luata in cazul savarsirii unei abateri judiciare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal si impiedicarii oricarei tergiversari a solutionarii cauzelor.

PARTEA SPECIALA 6.URMARIREA PENALA -DISPOZITII GENERALE Urmarirea penala este prima faza a procesului penal si are rolul de a pregati si asigura buna desfasurare a procesului penal in faza de judecata. Competenta de a efectua urmarirea penala revine organelor de urmarire penala procurorul si organele de urmarire penala . Urmarirea penala are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunii, la identificarea faptuitorului si la stabilirea raspunderii acestuia pentru a se constata daca este sau nu este cazul sa fie trimis in judecata. Urmarirea penala are urmatoarele principia : - Lipsa de publicitate; - Operativitatea; - Mobilitatea ; - Lipsa de contradictorialitate; - Forma preponderant scrisa. -COMPETENTA ORGANELOR DE URMARIRE PENALA Urmarirea penala se efectueaza de catre procuror si de organele de urmarire penala. PROCURORUL- are ca atributii efectuarea urmaririi penale in cazurile si conditiile prevazute de lege precum si in supravegherea activitatii organelor de urmarire penala efectuata de politie si alte organe de cercetare speciale. Este competent sa efectueze sau sa supravegheze urmarirea penala procurorul de la parchetul corespunzator instantei careia ii revine competent sa judece cauza in prima instant. ORGANELE DE CERCETARE PENALA sunt organele de cercetare ale politiei judiciare si organele ce cercetare speciale. Organele de cercetare ale politiei judiciare au o competent generala in efectuarea urmaririi penale ,putand instrumenta orice cauza care nu este data prin lege in competent procurorului sau organelor de cercetare speciale. Organele de cercetare speciala sunt : - Organele de cercetare militara ; - Ofiteri ai politiei de frontier anume desemnati pentru infractiunile de frontiera; - Capitanii porturilor pentru infractiunilor contra sigurantei navigatiei pe apa si contra ordinii si disciplinei la bord. -SUPRAVEGHEREA EXERCITATA DE PROCUROR IN ACTIVITATEA DE URMARIRE PENALA Procurorul conduce si controleaza activitatea de cercetare penala si supravegheaza ca actele de urmarire penala sa fie effectuate cu respectarea dispozitiilor legale. Supravegherea se realizeaza prin urmtoarele metode: - Verificarea legalitatii actelor de urmarire penala ; - Participarea procurorului la efectuarea unor acte de cercetare penala ; - Trecerea acuzei de la un organ de cercetare la altul;

Darea de dispozitii obligatorii pentru organul de cercetare penala; Infirmarea actelor sau masurilor procesuale luate cu incalcare legii; Autorizarea,incuviintarea, avizarea sau confirmarea unor acte de urmarire penala. Solutionarea plangerilor impotriva actelor si masurilor de urmarire penala;

-EFECTUAREA URMARIRII PENALE Organul de urmarire penala este sesizat prin plangere sau denunt, ori se sesizeaza din oficiu cand afla pe orice alta cale ca s-a savarsit o infractiune. Cand punerea in miscarea a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila ori la sesizarea sau cu autorizarea organului prevazut de lege, urmarirea penala nu poate incepe in lipsa acestora. Plangerea este incunostiintarea facuta de o persoana fizica sau de o persoana juridica , referitoarea la o vatamare ce I se s-a cauzat o infractiune. Plangerea se poate face personal sau prin mandatar. Plangerea trebuie sa cuprinda :numele, prenumele , codul numeric personal , calitatea si domiciliul petitionarului , descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii , indicarea faptuitorului , daca este cunoscut si a mijloacelor de proba. Denuntul este incunostiintarea facuta de catre o persoana fizica sau de catre o persoana juridical despre savarsirea unei infractiuni. Inceperea urmaririi penale se dispune de catre organul judiciar competent sa efectueze urmarirea penala printr-o rezolutie , incazul unui act de sesizare extern , sau printr-un process verbal , in cazul sesizarii din oficiu. Rezolutia si procesul verbal de incepere a urmaririi penale emise de catre organul de cercetare penala sunt supuse confirmarii motivate a procurorului care exercita supravegherea , in termen de cel mult 48 de ore de la data inceperii urmaririi penale. Pentru a se putea dispune inceperea urmaririi penale se cer a fi indeplinite cumulative doua conditii : - Organul de urmarire penala sa fi fost sesizat in vreunul din modurile prevazute de lege; - Din continutul actului de sesizare sau a actelor premergatoare efectuate sa nu rezulte existent vreunui caz prevazut de art.10. Cercetarea penala are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunii pentru care s-a inceput urmarirea,identificarea faptuitorului si stabilirea raspunderii penale si civile a acestuia , pentru a se constata daca este cazul de a se dispune trimiterea in judecata. Cercetarea penala se poate desfasura in doua modalitati: fara actiunea penala pusa in miscare si cu punerea in miscare a actiunii penale. Cat timp actiunea penala nu este pusa in miscare, cel urmarit are calitatea de invinuit.El este ascultat obligatoriu, iar inainte de ascultare I se ia o declarative scrisa personal. In cazurile de o mai mare complexitate, cercetarea penala se efectueaza cu punerea in miscare a actiunii penale. Organul, dupa punerea in miscare a actiunii penale , este obligat sa il cheme pe inculpate , sa ii comunice fapta pentru care este invinuit sis a I se dea explicatii cu privire la drepturile si obligatiile pe care le are.Inculpatului aflat in stare de libertate trebuie sa I se puna in vedere ca este obligat sa se prezinte la toate chemarile ce I se vor face in cursul procesului penal si ca are indatorirea sa comunice orice schimbare de adresa. Prezentarea materialului de urmarire penala este obligatoriu la terminarea urmaririi penale atat fata de invinuit cat si fata de inculpate.Materialul de urmarire

penala se prezinta invinuitului de catre procuror , iar inculpatului de catre organul de cercetare penala . Procurorul este obligat ca in termen de cel mult 15 zile de la primirea dosarului inaint de organul de cercetare penala sa procedeze la verificarea lucrarilor de urmarire penala si sa se pronunte asupra acestora. In urma verificarilor se pot ivi doua situatii : - Procurorul constata ca au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului si ca urmarirea penala este complete ,existand probele necesare si legal administrate , caz in care poate dispune : -trimiterea in judecata-atunci cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista , ca a fost savarsita de invinuit sau de inculpat si ca acesta raspunde din punct de vedere penal. - scoaterea de sub urmarirea penala atunci cand se constata ca a intervenit una din situatiile prevazute de art.10 -incetarea urmaririi penale ; -clasarea- atunci cand urmarirea penala s-a desfasurat fara invinuit in cauza; - procurorul constata ca urmarirea penala nu este complete sau a fost efectuata cu nerespectarea dispozitiilor legale sau a fost efectuata de un organ necompetent, caz in care se va dispune prin ordonanta: -restituirea cauzei la organul care a efectuat cercetarea pentru completarea sau refacerea urmaririi penale atunci cand aceasta nu este competent sau a fost efectuata cu incalcarea dispozitiilor legale care garanteaza aflarea adevarului; -trimiterea cauzei la organul competent , atunci cand se constata ca urmarirea a fost efectuata de un organ competent. -TRIMITEREA IN JUDECATA Trimiterea in judecata se dispune de catre procuror prin rechizitoriu daca se constata ca fapta exista , a fost savarsita de invinuit sau inculpate si acesta raspunde din punct de vedere penal.Rechizitoriul se intocmeste de catre procurorul care supravegheaza urmarirea penala sau care efectueaza personal urmarirea si este supus confirmarii procurorului ierarhic superior. Rechizitoriul constituie actul de sesizare a instantei de judecata. -RELUAREA URMARIRII PENALE
-

Urmarirea penala poate fi reluata in caz de : Incetare a cauzei de suspendare se dispune de catre procuror, prin ordonanta la propunerea organului judiciar; Restituire a cauzei de catre instant de judecata se dispune de catre procuror atunci cand in vederea refacerii sau completarii urmaririi, ori ca urmare a extinderii actiunii penale sau a procesului penal.Reluarea se dispune in acest caz de catre instant, prin sentinta sau decizie. Redeschiderea urmaririi penale se dispune de catre procuror atunci cand acesta constata ca nu a existat in fapt cazul care a determinat scoaterea de sub urmarirea penala sau incetarea urmaririi sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia Solutia respective. -PLANGEREA IMPOTRIVA MASURILOR SI ACTELOR DE URMARIRE PENALA

Impotriva actelor si masurilor de urmarire penala pot face plangere atat partile cat si orice alte persoana , chiar straina de cauza , daca respectivul act a adus o vatamare intereselor sale legitime. Plangere adresata procurorului Daca plangere se indreapta impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale, a ordonantei sau rezolutiei de scoatere de sub urmarirea penala sau de incetare a urmaririi penale, ea trebuie sa fie formulate in teren de 20 de zile de la data instiintarii persoanelor interesate despre solutia data. Procurorul este obligat sa rezolve plangerea in termen de cel mult 20 de zile de la primire si sa comunice de indata persoanei care a facut plangerea modul in care a fost rezolvata. Plangerea adresata instantei Persoana vatamata si orice alta persoana a carei interese legitime au fost vatamate pot face plangere la instanta daca plangerea lor impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale , a ordonantei sau rezolutiei de scoatere de sub urmarire, de incetare a urmaririi penale sau de clasare a fost respinsa de procuror sau daca acesta nu a fost solutionata de acesta in termenul legal. In solutionarea plangerii , instant poate adopta una din urmatoarele situatii - Respinge plangerea , prin sentinta, mentinand Solutia din rezolutia sau ordonanta atacata - Admite plangerea, prin sentinta, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si trimite cauza procurorului in vederea inceperii sau redeschiderii urmaririi penale; - Admite plangerea , prin incheiere , desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si, cand probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei, retine cauza spre judecare in prima instant .

7.JUDECATA DISPOZITII GENERALE Judecata este activitatea procesuala si procedural desfasurata de instanta de judecata cu participarea procurorului, a partilor si a persoanelor chemate in interesul cauzei, in vederea aflarii adevarului cu privire la fapta si inculpatul cu care a fost sesizata si solutionarii legale si temeinice a cauzei penale . Judecata poate fi : - Judecata de prima instanta; - Judecata in apel ; - Judecata in recurs. Obiectul judecatii este acela de aflare a adevarului in cauza supusa judecatiisi tragerea la raspundere penala a inculpatului gasit vinovat sau, dimpotriva, absolvirea inculpatului de invinuirea formulate impotriva sac and exista o cauza de excludere sau de inlaturarea raspunderii penale. Principiile fundamentale ale judecatii sunt : - Publicitatea; - Oralitatea; - Nemijlocirea; - Contradictorialitatea. Pregatirea sedintei de judecata in oricare dintre etapele sale presupune efectuarea urmatoarelor acte: - Fixarea termenului de judecata; - Desemnarea completului de judecata; - Citarea partilor si a altor personae chemate in interesul cauzei; - Asigurarea apararii; - Alte masuri pregatitoare. Sedinta de judecata se desfasoara public, oral, nemijlocit si contradictoriu in fata completului de judecata, in prezenta procurorului si a partilor , atunci cand acestia participa la judecata,cu respectarea urmatoarelor dispozitii cu character general: - Deschiderea sedintei de judecata de catre presedintele instantei ; - Strigarea cauzei si apelul celor citati de catre grefier; - Conducerea sedintei de judecata de catre presedintele instantei; - Constatarea infractiunilor de audienta de catre presedintele instantei; - Verificarea sesizarii instantei; - Verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii inculpatului; - Rezolvarea chestiunilor incidente; - Suspendarea judecatii; - Note privind desfasurarea procesului; - Incheierea de sedinta. Deliberarea si pronuntarea hotararii se fac de indata dupa inchiderea dezbaterilor , afara de cazul cand din motive temeinice, sunt amanate, dar nu mai mult de 15 zile. Pronuntarea hotararii se face prin citarea minutei de catre presedintele instantei de judecata asistat de catre grefier.Dupa pronuntare , Solutia data cauzei se trece si in condica de sedinta a instantei judecatoresti, iar hotararea se redacteaza in cel mult 20 de zile .

Felurile hotararilor judecatoresti sunt: - Incheierile sunt hotararile prin care instant de judecata rezolva toate chestiunile premergatoare solutionarii fondului. - Sentintele sunt hotararile prin care prima instant solutioneaza fondul cauzei sau se dezinvesteste fara sa solutioneze fondul cauzei; - Deciziile sunt hotararile prin care instant se pronunta asupra apelului. Orice hotarare judecatoreasca contine trei parti : partea introductive , expunerea (considerentele ) si dispozitivul (minuta ). -JUDECATA IN PRIMA INSTANTA Judecata in prima instanta este etapa initiala si obligatorie a judecatii fara de care nu se poate vorbi de actul de justitie . La judecata in prima instanta trebuie sa se solutioneze fondul cauzei , anume sa se constate daca invinuirea adusa inculpatului este intemeiata si in caz afirmativ , sa se aplice sanctiunea prevazuta de legea penala . La judecata in prima instant pot participa atat partile cat si procurorul si intotdeauna participa instanta de judecata . Procurorul participa in mod obligatoriu la judecata in prima instanta desfasurata la alte instante decat judecatoria, iar la judecatorie , participarea sa este obligatorie atunci cand instanta de judecata a fost sesizata prin rechizitoriu in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de 3 ani sau mai mare , in cauzele in care vreunul din inculpate se afla in stare de detentie sau in vreuna dintre situatiile care impugn asistenta juridical obligatorie, precum si in cazul in care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inchisorii . Sedinta de judecata in prima instanta cuprinde trei etape : -inceputul sedintei - este marcat de strigarea cauzei de catre preseintele instantei, urmata de dispozitia de a se face apelul partilor si a celorlalte personae care au fost citate . Se verifica in primul rand prezenta si identitatea inculpatului. Presedintele instantei explica apoi persoanei vatamate ca se poate constitui parte civila sau ca poate participa ca parte vatamata in proces.Sunt intrebati apoi procurorul si partile daca au de formulat exceptii cereri sau propun efectuarea de probe noi .Daca cererile au fost rezolvate si nu s-a ajuns la o amanarea a cauzei ori la dezinvestirea instantei, presedintele instantei va dispune citarea actului de sesizare a instantei, marcandu-se astfel trecerea la al doilea stadiu al sedintei. - cercetarea judecatoreasca are ca obiect readministrarea tuturor probelor care au fost administrate in cursul cercetarii penale dar si administrarea oricaror probe noi necesare pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele. Dup ace au fost readministrate toate probele stranse in cursul urmaririi penale, presedintele instantei va da cuvantul procurorului si partilor. - incidentele ivite in cursul cercetarii judecatoresti sunt - restituirea cauzei la procuror poate fi dispusa de instanta de judecata in vederea realizarii fie a refacerii urmaririi penale , fie a completarii acesteia .Restituirea cauzei se dispune atunci cand , inainte de terminarea cercetarii judecatoresti, instant constata ca in cauza supusa judecatii , cercetarea penala s-a efectuat de un alt organ decat cel competent.Instanta pronunta restituirea cauzei printr-o sentinta supusa recursului. -schimbarea incadrarii juridice- intervine in cursul judecatii atunci cand , in raport de probele administrate , se constata ca incadrarea juridical data faptei prin actul de sesizare a instantei nu este corecta. -extinderea obiectului judecatii se poate realize in timpul cercetarii judecatoresti , prin extinderea actiunii penale sau a procesului penal , realizandu-se in

acest fel sesizare instantei si cu privire la alte acte material, alte fapte sau personae decat cele cuprinse in actul de sesizare initial . - dezbaterile constau in concluziile pe care le pun oral procurorul si partile din process asupra fondului cauzei in urmatoarea ordine: - procurorul; - partea vatamata; -partea civile; -partea responsabila civilmente Momentul final al dezbaterilor este marcat de ultimul cuvant al inculpatului. Dupa ce inculpatul a avut ultimul cuvant , instant declara dezbaterile inchise , iar partile pot depune din proprie initiative concluzii scrise. -CAILE ORDINARE DE ATAC (APELUL SAU RECURSUL ) Caile ordinare de atac sunt mijloacele prevazute de lege prin care se exercita un control judecatoresc asupra hotararilor judecatoresti prin care s-a solutionat cauza penala , inainte de ramanerea lor defintiva in scopul descoperirii si indreptarii eventualelor erori pe care acesta le-ar cuprinde. Pot declara apel sau recurs: - Procurorul in ce priveste latura penala si latura civila; - Inculpatul in ce priveste latura penala si latura civila ; - Partea vatamata in ce priveste latura penala ; - Partea civila si partea responsabila civilmente in ce priveste latura civila si latura penala; - Martorul, expertul, interpretul si aparatorul in ce priveste cheltuielile de judecata - Orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei. Durata termenului de apel si de recurs este de 10 zile .Nedeclarea caii de atac in termen duce la decaderea din exercitiul dreptului si la respingerea caii de atac formulate ca fiind tardiva si este de doua feluri : - Repunerea in termen se cer a fi indeplinite doua conditii : o Partea sa fi fost oprita sa declare apel de o cauza temeinica de impiedicare; o Sa nu fi trecut mai mult de 10 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a despagurilor civile din hotarare. - Apelul peste termen se cer a fi indeplinite doua conditii : o Partea sa fi lipsit atat de la judecata cat si de la pronuntare; o Sa nu fi trecut mai mult de 10 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a despagurilor civile din hotarare. Apelul si recursul pot fi declarate in scris sau oral . Declararea apelului sau recursului produce urmatoarele efecte: - Efectul suspensiv ; - Efectul devolutiv; - Efectul extensive; - Efectul neagravarii situatiei in propria cale de atac. Apelul este calea de atac prin care se promoveaza , la instanta imediat ierarhic superioara , o rejudecare a cauzei in fond cu posibilitatea de a schimba Solutia data prin hotararea judecatoreasca. Motivarea apelul se face in scris prin cererea de apel sau printr-un memoriu separate depus la instant de apel cel tarziu in ziua judecatii.

La sedinta de judecata in apel prezenta procurorului este obligatorie indifferent de obiectul cauzei.Judecata propriu zisa in fata instantei de apel se poate desfasura in doua modalitati : - Fara cercetare judecatoreasca ; - Cu cercetare judecatoreasca. Dupa ce deliberarea a luat sfarsit, instant de apel poate decide: - Respingerea apelului- in urmatoarele situatii : o Cand apelul este tardiv; o Cand apelul este inadmisibil; o Cand apelul este nefondat; - Admiterea apelului este insotita intotdeauna de urmatoarele situatii : o Se dispune rejudecarea cauzei de catre instant a carei hotarare a fost desfiintata , atunci cand hotararea a fost desfiintata pentru motivul ca judecarea cauzei la acea instanta a avut loc in lipsa unei parti nelegal citate sau care legal citata a fost in imposibilitatea de a se prezenta . o Se dispune rejudecarea cauzei de catre instant competent, atunci cand prima instanta a judecat cu incalcarea normelor de competent prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute. o Se pronunta o noua hotarare de catre instant de apel , in toate celelalte situatii in care hotararea primei instante este gresita. Recursul este calea ordinara de atac ce se poate indrepta impotriva hotararilor judecatoresti pronuntate in apel , realizand un al doilea control judecatoresc al cauzei, preponderant in drept , sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instant , in cauzele nesupuse apelului, realizand un control judecatoresc integral al cauzei. Recursul se poate indrepta impotriva sentintelor , a deciziilor si a incheierilor. Atunci cand recursul urmeaza apelului , in sensul ca este a doua cale de atac ordinara ce poate fi exercitata intr-o cauza penala , recursul poate fi admis doar daca si hotararea recurata cuprinde anumite erori expres prevazute de lege si numite cazuri de casare. Recursul trebuie sa fie motivate .Motivele de recurs se formuleaza in scris prin cererea de recurs cu cel putin 5 zile inaintea primului termen de judecata. Dup ace deliberarea a luat sfarsit , instant de recurs poate pronuta una din urmatoarele situatii principale : - Respinge recursul si mentine hotararea cand recursul este tardiv , inadmisibil si tardiv . - Admite recursul cand instanta de recurs apreciaza ca cel putin unul din cazurile de casare invocate de procuror sau de parti . Admiterea recursului si casarea hotararii atacate sunt insotite intotdeauna de una din urmatoarele solutii : - Se mentine hotararea primei instante , cand apelul a fost gresit admis ; - Se dispune achitarea inculpatului sau incetarea procesului penal ; - Se dispune rejudecarea de catre instant a carei hotarare a fost casata . -CAILE EXTRAORDINARE DE ATAC (CONTESTATIA IN ANULARE SI REVIZUIREA) Contestatia in anulare este calea de atac extraordinara prin intermediul careia se poate asigura solutionarea legala a unor cauze penale in care instantele de recurs au pronuntat hotarari definitive ce cuprind erori de procedura ori instantele de recurs au pronuntat mai multe hotarari definitive pentru aceeasi fapta si acelasi faptuitor. Contestatia in anulare se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi :

- Este o cale extraordinara de atac ; - Este o cale de atac de anulare; - Este o cale de atac de retractare; - Viciile cuprinse in hotararea atacata, sunt ca regula vicii de procedura; - Se indreapta numai impotriva hotararilor pronuntate in recurs. Cazurile cand se poate face contestatie in anulare sunt : - Cand procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat cauza de catre instant de recurs nu a fost indeplinita conform legii ; - Cand partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostiinta instanta despre aceasta impiedicare; - Cand instant de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cause de incetare a procesului penal, cu privire la care existau probe in dosar; - Cand impotriva unei personae s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta. Contestatia in anulare poate fi introdusa de catre persoana impotriva careia se face executarea , cel mai tarziu in 10 zile de la inceperea executarii , iar de celalte parti in termen de 30 de zile de la data pronuntarii hotararii a carei anulare se cere. La termenul fixat pentru judecarea contestatiei in anulare, instant ascultand partile si concluziile procurorului , daca gaseste intemeiata , desfiinteaza prin decizie hotararea a carei anulare se cere si procedeaza fie de indata , fie acordand un termen, dupa caz , la rejudecarea recursului , sau la rejudecarea cauzei dupa casare. Sentinta data in contestatie este supusa apelului, iar decizia data in apel este supusa recursului. Revizuirea este calea de atac extraordinara prin care se indreapta erorile de judecata cu privire la faptele cauzei datorita necunoasterii de catre instantele care au pronuntat hotararea definitive a unor fapte si imprejurari in raport de care aceasta nu corespunde adevarului si , ca urmare , nici legii. Hotararile judecatoresti pot fi supuse revizuirii atat cu privire la latura penala cat si la cea civila , pentru oricare dintre fapte sau dintre faptuitorului. Revizuirea se caracterizeaza prin urmatoarele : - Este o cale extraordinara de atac; - Este o cale de atac in anulare; - Este o cale de atac de retractare; - Viciile cuprinse in hotararea casata sunt vicii de judecata; - Nu se intemeiaza pe o critica a hotararii atacate ci pe descoperirea unor situatii noi care, daca ar fi fost cunoscute la data pronuntarii hotararii atacate , ar fid us la o alta solutie. Revizuirea poate fi ceruta cand: - S-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei ; - Un martor, un expert sau un interpret a sarvarsit infractiunea de marturie mincinoasa in cauza a carei revizuire se cere; - Un scris care a servit ca temei al hotararii a carei revizuire se cere a fost declarat fals; - Un membru al completului de judecata, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penala a comis o infractiune in legatura cu cauza a carei revizuire se cere ; - Cand doua sau mai multe hotarari judecatoresti definitive nu se pot concilia. Revizuirea poate fi ceruta de : - Oricare parte din proces , in limitele calitatii sale procesuale;

- Sotul sau rudele apropiate condamnatului , chiar si dupa moartea acestuia . Cererea de revizuire se adreseaza procurorului de la parchetul de pe langa instant care judecat cauza in prima instanta. Cererea se face in scris ,cu aratarea cazului de revizuire pe care se intemeiaza si a mijloacelor de proba in dovedirea acestuia . Cererea de revizuire in favoarea condamnatului se poate face oricand , chiar dupa executarea pedepsei sau dupa moartea condamnatului. Cererea de revizuire in defavoarea condamnatului , a celui care a fost achitat sau a celui fata de care s-a incetat procesul penal, se poate face in termen de un an.

PROCEDURA CIVILA 1.COMPETENTA INSTANTELOR CIVILE -COMPENTENTA MATERIALA A INSTANTELOR JUDECATORESTI Judecatoriile judeca : - In prima instanta, toate procesele si cererile in afara de cele date prin lege in competent altor instante; - Plangerea impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitatea jurisdictional si ale altor organe cu astfel de activitate ; - In orice alte materii date prin lege in competent lor. Tribunalele judeca : - In prima instanta: o Procesele si cererile in materia civila al caror obiect are o valoare de peste 5 miliarde de lei ; o Conflictele de munca ; o Procesele si cererile in materie de contencios administrative ; o Procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala; o Procesele si cererile in materie de expropriere ; o Cererile pentru incuviintarea, nulitatea sau desfacerea adoptiei; o Cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare sa varsite in procesele penale; o Cererile pentru recunoasterea , precum si cele pentru incuviintarea executarii silite a hotararilor date in tari straine . - Ca instante de apel , apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta; - Ca instante de recurs , recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii , care potrivit legii nu sunt supuse apelului - In orice alte materii date prin lege in competent lor . Curtea de apel judeca : - In prima instanta, procesele si cererile in materie de contencios administrative privind actele autoritatilor si institutiilor central; - Ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunal in prima instanta; - Ca instante de recurs , recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale care, potrivit legii ,nu sunt supuse apelului - In orice alte materii date prin lege in competent lor. Curtea Suprema de Justitie judeca: - Recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si a altor hotarari, in cazurile prevazute de lege; - Recursurile in interesul legii ; - In orice alte materii date prin lege in competent sa.

-COMPETENTA TERITORIALA Competenta teritoriala este : Competent teritoriala de drept comun cererea de chemare in judecata se introduce la instanta domiciliului paratului; - Competent teritoriala alternativa-desemneaza situatia in care reclamantul are dreptul de a allege mai multe instante deopotriva competente , adica daca paratul , in afara domiciliului sau ,are in chip statornicit o indeletnicire profesionala ori una sau mai multe asezari agricole , comerciale sau industriale , cererea se poate face si la instanta locului acestor asezari sau indeletniciri pentru obligatiile patrimoniale si care sunt nascute sau care urmeaza sa se execute in acel loc ; In afara de instanta domiciliului paratului, mai sunt competente urmatoarele instante: In cererile privitoare la executarea, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui contract, instanta locului prevazut in contract pentru executarea, fie chiar in parte , a obligatiunii; In cererile ce izvorasc dintr-un raport de locatiune a unui imobil , in actiunile in justificare sau in prestatie tabulara, instanta locului unde se afla imobilul ; In cererile ce izvorasc dintr-o cambie , cec sau bilet la ordin, instanta locului de plata; In cererile privitoare la obligatii comerciale, instanta locului unde obligatia a luat nastere sau aceea a locului platii; In cererile izvorate dintr-un contract de transport, instanta locului de plecare sau de sosire; In cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensie alimentara, instanta domiciuliului reclamantului ; In cererile izvorate dintr-un contract de transport , instanta locului de plecare sau de sosire; In cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensie alimentara, instanta domiciliului reclamantului; In cererile ce izvorasc dintr-un fapt illicit, instanta in circumscriptia careia s-a savrsit acel fapt. - Competenta teritoriala exclusiva .
-

-INCIDENTE REFERITOARE LA INSTANTA SESIZATA (INTINDEREA COMPETENTENTEI INSTANTEI SESIZATE , STRAMUTAREA, MIJLOACELE PROCEDURALE DE INVOCARE A NECOMPETENTEI, CONFLICTELE DE COMPETENTA)