PROCEDURA PENALA

1. REGULI DE BAZA SI ACTIUNILE IN PROCESUL PENAL
SCOPUL SI REGULILE DE BAZA ALE PROCESULUI PENAL

SCOPUL direct, imediat al procesului penal este constatarea la timp si in mod complet al faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala. SCOPUL general sau mediat al procesului penal este acela de a contribui la apararea ordinii de drept, la apararea persoanei, a drepturilor si libertatilor acestuia, la prevenire infractiunilor,precum si la educarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor. REGULILE DE BAZA ALE PROCESULUI PENAL sunt urmatoarele : 1.legalitatea procesului penal; 2.oficilitatea procesului penal; 3.aflarea adevarului; 4.rolul activ al organelor judiciare; 5.garantarea libertatii persoanei; 6. respectarea demnitatii umane; 7. prezumtia de nevinovatie; 8. garantarea dreptului la aparare; 9.desfasurarea procesului penalin limba romana; 10. egalitatea in fata legilor si a organelor judiciare; 11. accesul liber la justitie; 12. respectarea vietii intime, familiale sau private; 13.inviolabilitatea domiciliului si a secretului corespondentei; 14. operativitatea procesului penal . Participantii la procesul penal sunt : - Organele judiciare penale: -instantele judecatoresti; - ministerul public; - organele de cercetare penala . Partile in procesul penal sunt : - Inculpatul; - Partea vatamata; - Partea civila; - Partea responsabila civilmente. Calitatea de parte civila responsabila civilmente se poate dobandi : - Prin introducerea persoanei responsabila civilmente in cauza de catre organul judiciar din oficiu sau la cererea partii civile. - Prin interventia persoanei responsabile civilmente , din propria initiativa , in cauza. ACTIUNEA PENALA SI CIVILA IN PROCESUL PENAL

ACTIUNEA PENALA IN PROCESUL PENAL Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspunderea penala a persoanelor care au savarsit infractiuni. Elementele actiunii penale sunt: temeiul, obiectul si aptitudinea functionala. Subiectii activi ai actiunii penale sunt : -procurorul; - partea vatamata; - instanta de judecata. Subiectul pasiv este inculpatul. Trasaturile actiunii penale sunt: -actiunea penala apartine statului; -actiunea penala este obligatorie; - actiunea penala este indisponibila; -actiunea penala este personala; -actiunea penala este indivizibila. Momentele desfasurarii penale sunt: - Punerea in miscare a actiunii penale; - Exercitarea si epuizarea sau stingerea ei . Actiunea penala se pune in miscare prin subiectii sai activi. Procurorul poate pune in miscare actiunea penala prin: -ordonanta, in cursul urmaririi penale; -rechizitoriu, la terminarea urmaririi penale; - declaratie orala, in cursul judecatii. Partea vatamata pune in miscare actiunea penala atunci cand plangerea prealabila se adreseaza direct instantei. Actiunea penala se pune in miscare de instanta de judecata, prin incheiere, numai daca procurorul nu este prezent la judecata. Exercitarea actiunii penale se face de catre procuror si de partea vatamata. Solutionarea actiunii penale se solutioneaza de catre instanta de judecata, astfel: - Condamnare, atunci cand fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsit de inculpat; - Achitarea ; - Incetarea procesului penal ACTIUNEA CIVILA IN PROCESUL PENAL Actiunea civila ce se exercita in cadrul procesului penal este mijlocul legal prin intermediul caruia persoana pagubita material sau moral in urma savarsirii unei infractiuni, cere organelor judiciare penale sa-i fie reparat prejudiciul cauzat sau daunele morale. Obiectul actiunii civile consta: - in tragerea la raspunderea civila a persoanei care a savarsit infractiunea ce a produs prejudiciul reclamat sau/si a persoanelor care raspund din punct de vedere civil pentru prejudiciul cauzat de acesta; - tragerea la raspundere civila pentru repararea daunelor morale,potrivit legii civile. Subiectii activi sunt: Partea civila; Procurorul.

-

Subiectii pasivi sunt : Inculpatul; Partea responsabila civilmente.

Pentru ca actiunea civila ce se exercita in cadrul procesului penal sa aiba atitudine functionala trebuie indeplinite urmatoarele conditii : - Infractiunea sa fi produs un prejudiciu material sau moral; - Intre infractiunea savarsita si prejudiciul reclamat sa existe un raport de cauzalitate; - Prejudiciul sa fie cert; - Prejudiciul sa nu fi fost reparat; - Sa existe o manifestare de vointa a persoanei vatamate in legatura cu dezdaunarea sa. Trasaturile actiunii civile sunt: Actiunea civila apartine persoanei care a suferit un prejudiciu prrin infractiune; Actiunea civila este facultativa; Actiunea civila este disponibila; Actiunea civila este patrimoniala; Actiunea civila este divizibila.

Desfasurarea actiunii civile in fata instantei penale presupune existenta a trei momente principale: - Punerea in miscare a actiunii civile; Se realizeaza de catre partea civila si procurorul . Actiunea civila se pune in miscare de catre partea civila printr-o declaratie de constituire ca parte civila , facuta in fata organelor de urmarire penala sau a instantei de judecata , in scris sau oral. Procurorul pune in miscare actiunea civila , din oficiu , in cazurile in care cel vatamat este lipsit de capacitate de exercitiu sau are capacitate de exercitiu restransa. Exercitarea actiunii civile; Actiunea civila se exercita de partea civila concomitent cu actiunea penala exercitata de procuror pentru ca instanta sa solutioneze concomitent cele doua actiuni. In cazul in care cel vatamat este lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitatea de exercitiu restransa , procurorul este obligat sa exercite din oficiu actiunea civila, chiar daca acesta nu s-a constituit parte civila sau a renuntat, cu incalcarea legii la pretentiile civile. Cand dupa sezisarea instantei civile , se pune in miscare actiunea penala in procesul penal,judecata in fata instantei civile se suspenda pana la solutionarea definitiva a actiunii penale. Solutionarea actiunii civile. Actiunea civila se solutioneaza de catre instanta odata cu actiunea penala prin aceeasi hotarare judecatoreasca. Solutionarea actiunii civile presupune adoptarea unei solutii de admitere sau respingere.

-

.

cu una dintre parti sau cu avocatul ori mandatarul acesteia. intre organe judiciare de grad diferit . pe linie orizontala .Rudenia intre judecatori. . -COMPETENTA PERSONALA – acea forma de competenta care imparte cauzele penale pe linie verticala . -COMPETENTA TERITORIALA.2. -COMPETENTA MATERIALA – acea forma de competenta care imparte cauzele penala pe linie verticala . a solutionat propunerea de arestare preventiva ori de prelungire . . o A fost expert sau martor. a supravegheat urmarirea penala. pana la al patrulea grad inclusiv . o Sotul. daca in cauza respectiva: o A pus in miscare actiunea penala sau a dispus trimiterea in judecata ori a pus concluzii in calitate de procuror de prima instanta de judecata. el.COMPETENTA FELURILE COMPETENTEI Acestea sunt : -COMPETENTA FUNCTIONALA – acea forma de competenta care determina sfera de atributii ce revine fiecarui organ judiciar in cursul solutionarii unei cauze penale.acea forma de competenta care repartizeaza cauzele penale intre organe judiciare de acelasi grad . in functie de calitatea sau starea faptuitorului in momentul savarsirii faptei. a solutionat proprunerea de arestare preventiva ori de prelungire a arestarii preventiva in cursul urmaririi penale. . Cazurile de incompetenta sunt : . intre organe judiciare de grad diferit. Judecatorii care sunt soti .Judecatorul care a luat parte la solutionarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleasi cauze intr-o cale de atac sau la judecarea cauzei dupa desfiintarea hotarari cu trimitere in apel sau dupa casarea cu trimitere in recurs. pana la gradul al patrulea inclusiv. in raport de circumscriptiile teritorialein care aceste organe isi desfasoara activitatea. in cursul urmaririi penale. in functie de natura si gravitatea infractiunii savarsite. sotul sau vreo ruda apropiata.Judecatorul este incompatibil de a judeca.nu pot face parte din acelasi complet de judecata. rude sau afini intre ei . o Este sot. o A fost reprezentant sau aparator al vreuneia dintre parti. INCOMPATIBILITATEA SI STRAMUTAREA INCOMPATIBILITATEA Incompetenta este institutia prin intermediul careia anumite persoane ce fac parte din organele care desfasoara procesul penal sau care ajuta la solutionarea acestuia sunt impiedicate sa participe la activitatea procesuala. ruda sau afinul sau. o Exista imprejurari din care rezulta ca este interesat sub orice forma . a efectuat acte de urmarire penala.ruda sau afin pana la gradul al patrulea inclusiv .

avocatul sau mandatarul acestuia STRAMUTAREA Stramutarea este institutia prin care se realizeaza transferul unei cauze de la instanta competenta la o alta instanta de acelasi grad si de aceeasi categorie cu scopul de a asigura desfasurarea normala a procesului penal. sotul sau cu una dintre rudele sale pana la gradul al patrulea inclusiv si una dintre parti. de procuror sau de ministerul justitiei si se adreseaza Inaltei Curti de Casatie si Justitie care are competenta exclusiva de a o judeca. o Este tutore sau curator al uneia dintre parti.o Exista dusmanie intre el. in cazul in care impartialitatea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarilor cauzei. Cererea de stramutare se solutioneaza printr-o hotarare care imbraca forma unei incheieri semnata de toti judecatorii care au luat parte la deliberare si care se motiveaza. Procedura de rezolvarea a cererii de stramutare are trei etape: . dusmaniilor locale sau calitatii partilor . . Stramutarea unei cauze poate fi ceruta de partea interesata. sotul sau rudele acesteia pana la gradul al treilea inclusiv. asistenti judiciari sau grefierii instantei.Examinarea cererii. cand exista pericolul de tulburare a ordinii publice ori cand una dintre parti are o ruda sau un afin pana la gradul al patrulea inclusiv printre judecatori sau procurori. .Informarea. o A primit liberalitati de la una dintre parti.Instiintarea partilor. .

Mijloacele de proba prin care se consta elementele de fapt ce pot servi ca proba sunt : .studii. .ocupatie.confruntarea.Declaratiile partii responsabile civilmente. .stiintifice. .data si locul nasterii.3. .situatia militara.DECLARATIILE INVINUITULUI SAU ALE INCULPATULUI Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului sunt obtinute in procesul penal prin trei procedee: .ascultarea.Declaratiile partii vatamate. .Inscrisurile. . .Fotografiile. la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea tuturor imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei. .PROBELE SI MIJLOACELE DE PROBA DISPOZITII GENERALE Prin probe se inteleg elementele care servesc la constatarea existentei sau inexistentei sau inexistentei unei infractiuni.Mijloace materiale de proba. Pentru ca probele folosite de organele judiciare sa conduca la aflarea adevarului si la realizarea scopului legii penale. .Declaratiile martorilor.porecla .Constatarile tehnico.prenume . .cetatenie. .Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului . .Sa fie utile . este intrebat cu privire la : . .Inregistrarile audio sau video.Constatarile medico-legale. Sarcina administrarii probelor in procesul penal revine organului de urmarire penala si instantei de judecata .Expertizele.luarea unei declaratii scrise personal . este necesar ca ele sa indeplineasca urmatoarele cerinte: . .loc de munca.nume. .Declaratiile partii civile. . Invinuitul sau inculpatul . . . .Sa fie admisibile.inainte de a fi ascultat . .Sa fie pertinente. .Sa fie concludente .numele si prenumele parintilor. . . . . MIJLOACELE DE PROBA 1.

Minorul poate fi ascultat ca martor. ziua si ora aratate in citatie si are datoria sa declare tot ce stie cu privire la faptele cauzei. i se da sa o citeasca. precum si persoana responsabila civilmente . .DECLARATIILE PARTII VATAMATE . alte date pentru stabilirea situatiei sale personale. Cand legea prevede ca la efectuarea unui act procedural este necesara prezenta unor martori asistenti.Pana la varsta de 14 ani ascultarea lui se face in prezenta unuia dintre parinti. o semneaza pe fiecare pagina si la sfarsit si este semnata si de organul de urmarire penala care a procedat la ascultarea inculpatului sau invinuitului. numarul acestora trebuie sa fie de cel putin doi.Cand este de acord cu continutul ei. Procesele verbale incheiate de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata sunt mijloace de proba. . persoana care a suferit o vatamare prin infractiune . 2.Declaratia scrisa se citeste acestuia . Invinuitului sau inculpatului i se aduc la cunostinta urmatoarele: .fapta care formeaza obiectul cauzei.In orice declaratie se vor consemna . Cand se constata ca exista contraziceri intre declaratiile persoanelor ascultate in aceeasi cauza se procedeaza la confruntarea acelor persoane. . totodata. antecedente penale. mentionand si observatiile pe care acestia au fost invitati sa le faca cu privirela cele constatate si la desfasurareaoperatiilor la care asista. daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.dreptul de a nu face nici o declaratie.INSCRISURILE Inscrisurile pot servi ca mijloace de proba . ori a tutorelui . .atragandu-i se atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva sa. iar daca cere. daca nu este constituita parte civila sau nu participa in proces ca parte vatamata . . Sotul sau rudele apropiate ale invinuitului sau inculpatului nu sunt obligate sa depuna ca martori. 4. date privind identitatea martorilo asistenti . ALE PARTII CIVILE PARTII RESPONSABILE CIVILMENTE SI ALE - Organul de urmarire penala sau instanta de judecata are obligatia sa cheme . Persoana vatamata poate fi ascultata ca martor. Organul care procedeaza la efectuarea unui act procedural in prezenta martorilor asistentei este obligat sa constate si sa consemneze in procesul verbal pe care il incheie . Persoana chemata ca martor are obligatia sa se infatiseze la locul. daca aceasta este necesara pentru lamurirea cauzei.DECLARATIILE MARTORILOR Persoana care are cunostinta despre vreo fapta sau despre vreo imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal poate fi ascultata ca martor. Fiecare invinuit sau inculpat este ascultat separat. 3. spe a fi ascultate. Declaratiile invinuitului sau inculpatului se consemneaza in scris. ora inceperii si ora incheierii ascultarii invinuitului sau inculpatului.dreptul de a avea un aparator.incadrarea juridica a acesteia.adresa la care locuieste efectiv.

precum si a masurilor luate. cand exista .Perchezitia –este procedeul prin intermediul careia sunt cautate si ridicate obiecte sau inscrisuri ce pot servi ca mijloace de proba in procesul penal a caror existent sau situare este doar banuita de organele judiciare.numele.ridicarea de obiecte si inscrisuri – este procedeul probatoriu prin intermediul careia organele de urmarire penala procedeaza la strangerea obiectelor si inscrisurilor ce pot servi ca mijloc de proba despre a caror existent si situare au cunostinta.Perchezitia corporala poate fi dispusa de organul de cercetare penala. CONSTATARILE TEHNICO-STIINTIFICE Efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice poate fi dispus numai in faza de urmarire penala . .Perchezitia domiciliara poate fi dispusa numai dupa inceperea urmaririi penale .MIJLOACELE MATERIALE DE PROBA Mijloacele materiale de proba sunt obiecte care prin legatura lor cu infractiunea savarsita ajuta la aflarea adevarului in cauza. la cererea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala. Aceste mijloace materiale de proba sunt : .de organul de urmarire penala . INTERCEPTARILE SI INREGISTRARILE AUDIO SAU VIDEO Interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau a comunicarilor efectuate prin telefon ori prin orice mijloc electronic de comunicare se realizeaza cu autorizarea motivata a judecatorului . obiectiile si explicatiile acestora. 6.data si locul unde este incheiat. . .Cercetarea la fata locului –consta in deplasarea organului judiciar la locul unde s-a savarsit infractiunea . prenumele si calitatea celui care il incheie. constatate prin propiile simturi de catre persoana care incheie. .obiecte care au fost folosite sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea infractiunii. Procesul verbal trebuie sa contina: . Exista urmatoarele procedee probatorii : . printr-o rezolutie.obiecte care contin sau poarta o urma a infractiunii . .descrierea amanuntita a celor constatate . prin incheiere motivate.Perchezitia poate fi corporala sau domiciliara. . de presedintele instantei. ora la care a inceput si ora l-a care s-a terminat incheierea procesului verbal. prenumele . in camera de consiliu. ocupatia si adresa martorilo asistenti . . . de procuror sau de judecator. dar nu pentru mai mult de 30 de zile.Pentru a servi ca mijloc de proba. 5. prenumele . . coupatia si adresa persoanelor la care se refera procesul verbal. Autorizatia se da pentru durata necesara interceptarii si inregistrarii.numele. din oficiu sau la cerere.obiecte care sunt produsul infractiunii . procesul verbal trebuie sa cuprinda fapte sau imprejurari legate de savarsirea infractiunii . Procesul verbal trebuie semnat pe fiecare pagina si la sfarsit de cel care il incheie si de celelalte persoane implicate. 7. numai de catre judecator.numele.

Organele de urmarire penala dispun efectuarea expertizei prin rezolutie sau prin ordonanta (expertiza tehnica si cea contabila ).Organul de urmarire penala il cheama pe specialist sau technician in fata sa si ii pune in vedere sa efectueze constatarea tehnico stiintifica si sa raspunda la intrebarile puse. Exhumarea in vederea constatarii cauzelor mortii se face numai cu incuviintarea procurorilor. de moarte a carei cauza nu se cunoaste ori este suspecta. CONSTATAREA MEDICO LEGALA In caz de moarte violent . 8. atat in faza de urmarire penala cat si in faza de judecata. sa efectueze aceasta constatare. din oficiu sau la cererea partilor interesate. expertul intocmeste un raport de expertiza care se depune la organul judiciar care a dispus expertiza.EXPERTIZELE Efectuarea expertizelor poate fi dispusa . caruia ii revine competent potrivit legii. Dupa efectuarea expertizei . organul de urmarire penala dispune efectuarea unei constatari medico-legala si cere organului medico-legal. iar instant de judecata prin incheiere. . 9. sau cand este necesara o examinare corporala asupra invinuitului sau persoanei vatamate pentru a constata pe corpul acestora existent urmelor infractiunii. prezentandu-I totodata toate datele si materialele necesare.

Obligarea de a nu parasi localitatea. Arestarea preventiva are doua modalitati.se poate dispune . afara de cazul cand ea este prelungita in conditiile legii. cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 10 ani ori mai mare. In faza de urmarire penala . de la judecata ori de la executarea pedespsei. In situatia in care retinerea se dispune dupa audierea invinuitului citat de organul de urmarire penala . in tot parcursul procesului penal. numai de judecator. printr-o ordonanta in care se mentioneaza ziua si ora la care retinerea a inceput. in functie de calitatea pe care o are in procesul penal persoana arestata. Recursul se solutioneaza inainte de expirarea duratei arestarii preventive dispuse anterior incheierii atacate. obligarea de a nu parasi localitatea se dispune de catre procuror .In mod exceptional . Numele.Prelungirea se dispune de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala . Acestea sunt urmatoarele : . cat si sectiei de politie in a carei circumscriptie locuieste acesta. Datele privitoare la persoana inculpatului si codul numeric personal. durata maxima a obligarii de a nu parasi localitatea este de 2 ani . printr-o ordonanta a carei copie se comunica invinuitului sau inculpatului. afara de cazul cand ea este prelungita in conditiile legii. Obligarea de a nu parasi tara. acesta nu va putea depasi 30 de zile. Arestarea preventiva.In cazul in care judecatorul acorda prelungirea.Durata arestarii preventive a inculpatului in aceasta faza nu poate depasi 30 de zile . - - . MASURILE PREVENTIVE SI ALTE MASURI PROCESUALE MASURILE PREVENTIVE Masurile preventive sunt masurile procesuale ce pot fi luate de organele judiciare penale pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal sau pentru a se impiedica sustragerea invinuitului sau inculpatului de la urmarirea penala . Masura poate fi luata pe o durata de cel mult 30 de zile . Impotriva ordonantei prin care s-a dispus obligarea de a nu parasi localitatea. Arestarea preventiva a inculpatului se dispune numai de catre judecator la propunerea motivata a procurorului. Masura retinerii poate dura cel mult 24 de ore. fiecare prelungire neputand sa depaseasca 30 de zile.pe baza careia se emite de indata dupa luarea masurii . la instant care i-ar reveni competent sa judece cauza in prima instanta.Retinerea. termenul de 24 de ore se calculeaza de la ora emiterii ordonantei. inculpatul sau invinuitul poate face plangere in termen de 3 zile de la luarea masurii . prenumele si calitatea persoanei care a emis mandatul de arestare.Arestarea preventive se dispune printr-o hotarare judecatoreasca. mandatul de arestare. In mandatul de arestare trebuie sa se arate: Instant care a dispu luarea masurii de arestare a inculpatului.4. numai dupa ascultarea acestuia in prezenta aparatorului. Data si locul emiterii. Arestarea preventiva a invinuitului consta in privarea de libertate pentru o perioada de cel mult 10 zile . Retinerea poate fi luata de organul de cercetare penal cat si de procuror .

. -inculpatul a comis din nou o infractiune .Temeiurile concrete care determina arestarea. . Pentru a putea fi luata o masura preventiva impotriva invinuitului sau inculpatului legea cere indeplinirea urmatoarelor conditii: .La expirarea termenelor prevazute de lege sau stabilite de organelle judiciare.Sa existe unul din urmatoarele cazuri : -identitatea sau domiciliul inculpatului nu pot fi stabilite din lipsa datelor necesare.Invinuitul sau inclupatul sa fi savarsit o infractiune din culpa sau o infractiunea pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii care nu depaseste 12 ani. -inculpatul este recidivist. invinuitul sau inculpatul sa respecte una sau mai multe obligatii impuse la acordarea liberarii. . . . Pentru acordarea liberarii provizorii se impune respectarea urmatoarelor conditii: .precum si plata unei sume de bani. iar pedeapsa inchisorii este mai mare de un an. ca o garantie a respectarii obligatiilor impuse.Aratarea faptei ce formeaza obiectul inculparii si denumirea infractiunii.Aceasta este : . -sunt date suficiente ca inculpatul a incercat sa zadarninceasca aflarea adevarului .Incadrarea juridical a faptei si pedeapsa prevazuta de lege. -inculpatul a fugit ori s-a ascuns in scopul de a se sustrage de la urmarirea penala sau de la judecata.In caz de scoatere de sub urmarirea penala . . - ALTE MASURI PREVENTIVE LIBERAREA PROVIZORIE este o masura procesuala. urmata de verificarea modului de indeplinire a acestor obligatii. . .Infractiunea urmarita sau judecata sa fie sanctionata de lege cu pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii.Liberarea provizorie sub control judiciar consta in conditionarea ca pe toata perioada de liberare.Indicarea locului unde urmeaza a fi detinut cel arestat. . .Liberarea provizorie pe cautiune presupune conditionarea invinuitului sau a inculpatului de a respecta anumite obligatii pe timpul liberarii.Invinuitul sau inculpatul sa nu fie recidivist. si prin hotarare de catre instant de judecata sau de judecator. numita cautiune. de catre organul de cercetare penala sau de procuror.Sa existe probe sau indicia temeinice ca s-a savarsit o fapta prevazuta de legea penala. . de incetare a urmaririi penale sau a procesului penal sau de achitare. Masurile preventive inceteaza : . . . . Luarea masurilor preventive se dispune prin ordonanta.Semnatura judecatorului.Invinuitul sau inculpatului sa fi fost arestat preventive si sa se mentina temeiurile care au stat la baza arestarii preventive.Din datele existente sa nu rezulte necesitatea de a-l impiedica pe cel arestat preventiv sa savarseasca alte infractiuni sau sa zadarniceasca aflarea adevarului. care consta in punerea in libertate provizorie a invinuitului sau inculpatului arestat preventive sub conditia respectarii anumitor obligatii impuse de lege .infractiunea este flagranta .Ordinul de a fi arestat inculpatul.

. .Cererea a fost facuta de o alta persoana decat inculpatul si acesta nu si-a insusit-o - MASURILE ASIGURATORII -SECHESTRUL PROPRIU-ZIS – in vederea indisponibilizarii bunurilor. Bunurile sechestrate pot fi ridicate sau pastrate . cu orice titlu .Nu sunt indeplinite conditiile cerute de lege .Dupa aplicarea sechestrului se intocmeste un process verbal. iar apoi inventarierea acestora intr-un proces verbal. Cererea de eliberare provizorie se respinge daca : . in faza de urmarire penala si instantei sesizate cu judecarea cauzei . in fata de judecata.Verificarea prealabila a mentiunilor cuprinse in cerere. . inculpatului sau partii responsabila civilmente . Cererea de liberare provizorie se solutioneaza de catre instant careia i-ar reveni competent sa judece cauza in fond .Sa aprecieze ca nu mai este necesara privarea de libertate.Examinarea admisibilitatii in principiu a cererii.Cererea este neintemeiata. Procedura de solutionare cuprinde trei etape: . . -INSCRIPTIA IPOTECARA -POPRIREA consta in indisponibilizarea sumelor de bani datorate invinuitului. organul care aplica sechestrul procedeaza mai intai la identificarea si evaluarea bunurilor persoanei impotriva careia s-a luat masura . de catre cel pagubit sau de un tert.Solutionarea cererii. .

REPREZENTAREA In cursul judecatii invinuitul si inculpatul . citarea se face la adresa unde locuieste inculpatul . iar organele judiciare sunt obligate sa-i aduca la cunostinta acest drept. ACTE PROCESUALE SI PROCEDURALE COMUNE -ASISTENTA JURIDICA SI REPREZENTAREA ASISTENTA JURIDICA Invinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de aparator in tot cursul urmaririi penale si al judecatii.Daca nu se cunoaste adresa si nici locul de munca . In cursul urmaririi penale . la adresa locului sau de munca. citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carei raza teritoriala s-a savarsit infractiunea. precum si in alte cazuri prevazute de lege. iar actul este semnat si de aparator. cand fata de acesta a fost dispusa masura de siguranta a internarii medicale sau obligarea la tratament medical chiar in alta cauza ori cand organul de urmarire penala sau instanta apreciaza ca invinuitul ori inculpatul nu si-ar putea face singur apararea. MANDATUL DE ADUCERE . Inmanarea citatiei se face de agentul anumit insarcinat cu indeplinirea acestei atributii sau prin mijlocirea serviciului postal. cand este retinut sau arestat in alta cauza. se face mentiune despre aceasta . -CITAREA. cu exceptia cazurilor in care prezenta invinuitului sau inculpatului este obligatorie. iar daca aceasta nu este cunoscuta . aparatorul invinuitului sau inculpatului are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala care implica audierea sau prezenta invinuitului sau inculpatului caruia ii asigura apararea. Persoana juridica se citeaza la sediul ei prin serviciul de registratura. Asistenta juridica este obligatorie cand invinuitul sau inculpatul este minor. poate formula cereri si depune memorii.5. Citatia se prezinta ca un formular cu doua parti :prima parte o constitutie citatia propriu-zisa care se inmaneaza sau se afiseaza. internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical educativ. daca este gasit la locul citat. Ca regula generala. MANDATUL DE ADUCERE CITAREA este actul de dispozitiei prin care o persoana este chemata in fata unei autoritati judiciare la o anumita data. precum si celelalte parti pot fi reprezentati . acesta trebuind sa semneze dovada de primire a citatiei. sub prevederea unei sanctiuni in caz de neprezentare. In cazul in care aparatorul invinuitului sau inculpatului este prezent la efectuarea unui act de urmarire penala . Inmanarea citatiei se face personal celui citat. COMUNICAREA ACTELOR PROCEDURALE. deci adresa efectiva din momentul citarii care poate fi diferita de domiciliul stabil . prin serviciul personal al unitatii la care lucreaza . iar cea de a doua este dovada de indeplinire a procedurii de citare ce se restituie organului judiciar si se ataseaza la dosar.

maxime si minime. preexistente procesului penal si independente de acesta limitand durata unor masuri sau conditionand indeplinirea unor acte sau promovarea unor actiuni care ar anihila un drept sau un interes extrprocesual. Aducerea cu mandat poate fi dispusa de organul de urmarire penala si de instanta de judecata si se executa de catre organele de politie. -dupa sensul in care sunt calculate – termene de succesiune.Mandatul de aducere este actul procedural prin care se ordona aducerea silita a unei persoane in fata organului judiciar in situatia in care aceasta.dupa modul de fixare.termene prohibitive.dupa efectele pe care le produc : -termenele imperative. . Termenele procedurale se clasifica astfel : . atunci cand ultima zi a termenului cade intr-o luna care nu are zi corespunzatoare. nu s-a prezentat si ascultarea sau prezenta sa este necesara.termene substantiale.termene fixe. Termenele procedurale pe ore si pe zile se calculeaza potrivit pe unitati libere de timp in sensul ca nu intra in calcul nici ora sau ziua cand termenul incepe sa curga si nici ora sau ziua cand termenul expira.prin prorogare (ceea ce presupune extinderea duratei lor ) – intervine atunci cand ultima zi a termenului este o zi nelucratoare. . Termenele substantiale pe ore si pe zile se calculeaza potrivit sistemului pe unitati pline de timp in sensul ca intra in calcul si ora sau ziua cand termenul incepe si ora sau ziua cand termenul expira. . -termene de recomandare. Durata efectiva a termenelor procedurale poate fi modificata: . caz in care termenul va expira la sfarsitul primei zi lucratoare care urmeaza. caz in care termenul va expira in ultima zi a acelei luni .termene procedurale. CHELTUIELILE JUDICIARE Cheltuielile judiciare sunt cheltuielile facute de organele judiciare sau de parti pentru indeplinirea actelor de procedura . In desfasurarea procesului penal intervin doua categorii de termene : . pentru care executarea mandatului se face prin comandantul unitatii militare sau prin comandantul garnizoanei.sunt termenele care ocrotesc drepturile si interesele procesuale ale participantilor la procesul penal si contribuie la disciplinarea si sistematizarea activitatii procesuale in vederea asigurarii realizarii la timp si in mod just a scopului procesului penal. .prin abreviere (scurtarea duratei lor ) – intervine in cazul termenelor procedurale pe luni. mai putin in cazul militarilor.sunt cele ce ocrotesc drepturi si interese extraprocesuale.administrarea probelor si conservarea mijloacelor materiale de proba. .TERMENELE Termenele sunt intervale de timp inauntrul carora sau dupa expirarea carora poate fi indeplinit un act procesual sau procedural sau poate fi luata o masura procesuala .dupa factorul ce stabileste termenul – termene legale si termene judiciare. desi citata. CHELTUIELILE JUDICIARE AVANSATE DE STAT . retribuirea aparatorilor. termene de regresiune. .

. persoana careia i s-a respins ori care si-a retras apelul. in masura in care au fost provocate de ea. si respectiv partii civile.Dupa natura .cheltuielile facute de acesta. plata cheltuielilor revine: . In cazul declararii apelului sau recursului ori introducerii oricarei alte cereri.Cheltuielil judiciare vor fi suportate de partea aflata in culpa procesuala . -NULITATILE Nulitatea este sanctiunea procesuala care atrage nevalabilitatea actelor procesuale si procedurale efectuate cu incalcarea dispozitiilor care reglementeaza desfasurarea procesului penal .Partii vatamate . partea vatamata este obligata sa plateasca inculpatului si partii responsabile civilmente cheltuielile judiciare facute de acestia. .Obligatia de a suporta cheltuielile judiciare avansate de stat se determina in raport de solutia procesuala data cauzei penale. Dupa cum legea permite acoperirea nulitatilor prin vointa partilor sau prin trecerea unui termen util pentru a fi putea fi invocate. CHELTUIELILE JUDICIARE FACUTE DE PARTI In caz de condamnare si in caz de admitere a actiunii civile. in masura in care au fost determinate de aceasta parte. Nulitatile sunt clasificate dupa criterii: . nulitatile sunt : Nulitati exprese. obligatia platii ii revine inculpatului mai putin in ceea ce priveste cheltuielile privind interpretii si aparatorul.Nulitatea relativa poate fi invocate numai de partea care a suferit vatamarea prin incalcarea legii. Nulitati relative – sunt cele virtuale si sunt incidente in cazul incalcarii oricarei alte dispozitii legale. . recursul sau cererea va fi cea obligata la plata cheltuielilor de judecata.Ambelor parti. in masura in care au fost determinate de acesta. a fost obligat la repararea pagubei. cand acest lucru este posbil. modul de aplicare si efectele pe care le produc. daca s-a produs o vatamare ce nu poate fi inlaturata decat prin remedierea actelor viciate . In caz de achitare. daca s-a dispus inlocuirea raspunderii penale sau exista o cauza de nepedepsire. nulitatile sunt: - . Nulitati virtuale. in caz de retragere a plangerii penale. In caz de incetare a urmaririi penale sau a procesului penal obligatia de a suporta cheltuielile de judecata avansate de stat ii revine: . In caz de achitare sau de scoatere de sub urmarire penala . Dupa modul de exprimare in norma juridical . care raman in sarcina statului. numai intr-o anumita stare a procesului si poate fi acoperita prin vointa partilor.Inculpatului in cazul cand desi achitat. .Partii vatamate . in caz de impacare.Inculpatului. daca s-a dispus acordarea de asistenta gratuita.Partii civile careia i s-a respins in totul pretentiile civile. putand fi luate in considerare si din oficiu. nulitatile sunt : Nulitati absolute – intervin in cazuri expres prevazute de lege si pot fi invocate oricand in cursul procesului penal si de catre oricine . In caz de condamnare. inculpatul este obligat sa plateasca partii vatamate .

Nulitati partiale . Nulitatile presupun indeplinirea urmatoarelor conditii : Sa se constate o incalcare a dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal.- Nulitati sanabile .Lipseste de efecte juridice actele effectuate cu incalcarea legii . Vatamarea produsa sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea actului indeplinit prin incalcarea legii. . Dupa declararea ei judiciara nulitatea produce doua efecte principale consecutive: . . -AMENDA JUDICIARA Este masura procedural ce poate fi luata in cazul savarsirii unei abateri judiciare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal si impiedicarii oricarei tergiversari a solutionarii cauzelor. Nulitati nesanabile ‘ Dupa limitele la care se extend consecintele .Creeaza posibilitatea si atrage obligativitatea restabilirii legalitatii prin refacerea sau remedierea actelor neregulate. Sa se produca o vatamare procesuala. nulitatile sunt : Nulitati totale .

Este competent sa efectueze sau sa supravegheze urmarirea penala procurorul de la parchetul corespunzator instantei careia ii revine competent sa judece cauza in prima instant. .Operativitatea. Competenta de a efectua urmarirea penala revine organelor de urmarire penala procurorul si organele de urmarire penala . Organele de cercetare speciala sunt : .Lipsa de contradictorialitate. . ORGANELE DE CERCETARE PENALA –sunt organele de cercetare ale politiei judiciare si organele ce cercetare speciale. .Participarea procurorului la efectuarea unor acte de cercetare penala . -SUPRAVEGHEREA EXERCITATA DE PROCUROR IN ACTIVITATEA DE URMARIRE PENALA Procurorul conduce si controleaza activitatea de cercetare penala si supravegheaza ca actele de urmarire penala sa fie effectuate cu respectarea dispozitiilor legale.Mobilitatea . .URMARIREA PENALA -DISPOZITII GENERALE Urmarirea penala este prima faza a procesului penal si are rolul de a pregati si asigura buna desfasurare a procesului penal in faza de judecata. PROCURORUL.Organele de cercetare militara . la identificarea faptuitorului si la stabilirea raspunderii acestuia pentru a se constata daca este sau nu este cazul sa fie trimis in judecata.Capitanii porturilor pentru infractiunilor contra sigurantei navigatiei pe apa si contra ordinii si disciplinei la bord. -COMPETENTA ORGANELOR DE URMARIRE PENALA Urmarirea penala se efectueaza de catre procuror si de organele de urmarire penala.Verificarea legalitatii actelor de urmarire penala .Lipsa de publicitate. .are ca atributii efectuarea urmaririi penale in cazurile si conditiile prevazute de lege precum si in supravegherea activitatii organelor de urmarire penala efectuata de politie si alte organe de cercetare speciale. . Supravegherea se realizeaza prin urmtoarele metode: .Ofiteri ai politiei de frontier anume desemnati pentru infractiunile de frontiera.Trecerea acuzei de la un organ de cercetare la altul. Urmarirea penala are urmatoarele principia : . . . Organele de cercetare ale politiei judiciare au o competent generala in efectuarea urmaririi penale .putand instrumenta orice cauza care nu este data prin lege in competent procurorului sau organelor de cercetare speciale. .Forma preponderant scrisa. Urmarirea penala are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunii.PARTEA SPECIALA 6.

incazul unui act de sesizare extern . prenumele .El este ascultat obligatoriu. Infirmarea actelor sau masurilor procesuale luate cu incalcare legii. in cazul sesizarii din oficiu.Materialul de urmarire .incuviintarea. Autorizarea. Organul.Inculpatului aflat in stare de libertate trebuie sa I se puna in vedere ca este obligat sa se prezinte la toate chemarile ce I se vor face in cursul procesului penal si ca are indatorirea sa comunice orice schimbare de adresa. cercetarea penala se efectueaza cu punerea in miscare a actiunii penale. in termen de cel mult 48 de ore de la data inceperii urmaririi penale.Organul de urmarire penala sa fi fost sesizat in vreunul din modurile prevazute de lege.- Darea de dispozitii obligatorii pentru organul de cercetare penala. codul numeric personal .identificarea faptuitorului si stabilirea raspunderii penale si civile a acestuia . Prezentarea materialului de urmarire penala este obligatoriu la terminarea urmaririi penale atat fata de invinuit cat si fata de inculpate. Inceperea urmaririi penale se dispune de catre organul judiciar competent sa efectueze urmarirea penala printr-o rezolutie . cel urmarit are calitatea de invinuit. calitatea si domiciliul petitionarului . referitoarea la o vatamare ce I se s-a cauzat o infractiune. pentru a se constata daca este cazul de a se dispune trimiterea in judecata. dupa punerea in miscare a actiunii penale .10. -EFECTUAREA URMARIRII PENALE Organul de urmarire penala este sesizat prin plangere sau denunt. urmarirea penala nu poate incepe in lipsa acestora. indicarea faptuitorului . Rezolutia si procesul verbal de incepere a urmaririi penale emise de catre organul de cercetare penala sunt supuse confirmarii motivate a procurorului care exercita supravegherea . Cat timp actiunea penala nu este pusa in miscare. Cand punerea in miscarea a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila ori la sesizarea sau cu autorizarea organului prevazut de lege. iar inainte de ascultare I se ia o declarative scrisa personal. avizarea sau confirmarea unor acte de urmarire penala. Denuntul este incunostiintarea facuta de catre o persoana fizica sau de catre o persoana juridical despre savarsirea unei infractiuni. Plangerea se poate face personal sau prin mandatar. ori se sesizeaza din oficiu cand afla pe orice alta cale ca s-a savarsit o infractiune. Cercetarea penala are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunii pentru care s-a inceput urmarirea. . Plangerea trebuie sa cuprinda :numele. descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii .Din continutul actului de sesizare sau a actelor premergatoare efectuate sa nu rezulte existent vreunui caz prevazut de art. sa ii comunice fapta pentru care este invinuit sis a I se dea explicatii cu privire la drepturile si obligatiile pe care le are. Plangerea este incunostiintarea facuta de o persoana fizica sau de o persoana juridica . Pentru a se putea dispune inceperea urmaririi penale se cer a fi indeplinite cumulative doua conditii : . este obligat sa il cheme pe inculpate . In cazurile de o mai mare complexitate. daca este cunoscut si a mijloacelor de proba. Cercetarea penala se poate desfasura in doua modalitati: fara actiunea penala pusa in miscare si cu punerea in miscare a actiunii penale. sau printr-un process verbal . Solutionarea plangerilor impotriva actelor si masurilor de urmarire penala.

atunci cand se constata ca urmarirea a fost efectuata de un organ competent.Procurorul constata ca au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului si ca urmarirea penala este complete . caz in care poate dispune : -trimiterea in judecata-atunci cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista . Procurorul este obligat ca in termen de cel mult 15 zile de la primirea dosarului inaint de organul de cercetare penala sa procedeze la verificarea lucrarilor de urmarire penala si sa se pronunte asupra acestora. ca a fost savarsita de invinuit sau de inculpat si ca acesta raspunde din punct de vedere penal. In urma verificarilor se pot ivi doua situatii : . -PLANGEREA IMPOTRIVA MASURILOR SI ACTELOR DE URMARIRE PENALA . -RELUAREA URMARIRII PENALE - - - Urmarirea penala poate fi reluata in caz de : Incetare a cauzei de suspendare –se dispune de catre procuror.procurorul constata ca urmarirea penala nu este complete sau a fost efectuata cu nerespectarea dispozitiilor legale sau a fost efectuata de un organ necompetent. Rechizitoriul constituie actul de sesizare a instantei de judecata. ori ca urmare a extinderii actiunii penale sau a procesului penal. a fost savarsita de invinuit sau inculpate si acesta raspunde din punct de vedere penal. -clasarea. prin sentinta sau decizie. Restituire a cauzei de catre instant de judecata – se dispune de catre procuror atunci cand in vederea refacerii sau completarii urmaririi.scoaterea de sub urmarirea penala atunci cand se constata ca a intervenit una din situatiile prevazute de art. -trimiterea cauzei la organul competent . prin ordonanta la propunerea organului judiciar. -TRIMITEREA IN JUDECATA Trimiterea in judecata se dispune de catre procuror prin rechizitoriu daca se constata ca fapta exista .existand probele necesare si legal administrate . iar inculpatului de catre organul de cercetare penala .10 -incetarea urmaririi penale .atunci cand urmarirea penala s-a desfasurat fara invinuit in cauza. .Reluarea se dispune in acest caz de catre instant. Redeschiderea urmaririi penale – se dispune de catre procuror atunci cand acesta constata ca nu a existat in fapt cazul care a determinat scoaterea de sub urmarirea penala sau incetarea urmaririi sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia Solutia respective.Rechizitoriul se intocmeste de catre procurorul care supravegheaza urmarirea penala sau care efectueaza personal urmarirea si este supus confirmarii procurorului ierarhic superior.penala se prezinta invinuitului de catre procuror . caz in care se va dispune prin ordonanta: -restituirea cauzei la organul care a efectuat cercetarea pentru completarea sau refacerea urmaririi penale atunci cand aceasta nu este competent sau a fost efectuata cu incalcarea dispozitiilor legale care garanteaza aflarea adevarului. .

prin sentinta.Admite plangerea . mentinand Solutia din rezolutia sau ordonanta atacataș . retine cauza spre judecare in prima instant . desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si. de incetare a urmaririi penale sau de clasare a fost respinsa de procuror sau daca acesta nu a fost solutionata de acesta in termenul legal. Procurorul este obligat sa rezolve plangerea in termen de cel mult 20 de zile de la primire si sa comunice de indata persoanei care a facut plangerea modul in care a fost rezolvata. .Admite plangerea. a ordonantei sau rezolutiei de scoatere de sub urmarire. daca respectivul act a adus o vatamare intereselor sale legitime.Impotriva actelor si masurilor de urmarire penala pot face plangere atat partile cat si orice alte persoana . prin incheiere . a ordonantei sau rezolutiei de scoatere de sub urmarirea penala sau de incetare a urmaririi penale. . chiar straina de cauza . ea trebuie sa fie formulate in teren de 20 de zile de la data instiintarii persoanelor interesate despre solutia data. instant poate adopta una din urmatoarele situatii Ș .Respinge plangerea . Plangere adresata procurorului Daca plangere se indreapta impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale. cand probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei. prin sentinta. Plangerea adresata instantei Persoana vatamata si orice alta persoana a carei interese legitime au fost vatamate pot face plangere la instanta daca plangerea lor impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale . In solutionarea plangerii . desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si trimite cauza procurorului in vederea inceperii sau redeschiderii urmaririi penale.

Conducerea sedintei de judecata de catre presedintele instantei. a partilor si a persoanelor chemate in interesul cauzei.Judecata de prima instanta. Obiectul judecatii este acela de aflare a adevarului in cauza supusa judecatiisi tragerea la raspundere penala a inculpatului gasit vinovat sau.Dupa pronuntare .Verificarea sesizarii instantei.Constatarea infractiunilor de audienta de catre presedintele instantei. .Strigarea cauzei si apelul celor citati de catre grefier.Deschiderea sedintei de judecata de catre presedintele instantei . . . Pregatirea sedintei de judecata in oricare dintre etapele sale presupune efectuarea urmatoarelor acte: . . iar hotararea se redacteaza in cel mult 20 de zile .Suspendarea judecatii. dar nu mai mult de 15 zile. .Contradictorialitatea. Pronuntarea hotararii se face prin citarea minutei de catre presedintele instantei de judecata asistat de catre grefier. atunci cand acestia participa la judecata. . . .Judecata in recurs.Asigurarea apararii.Incheierea de sedinta. absolvirea inculpatului de invinuirea formulate impotriva sac and exista o cauza de excludere sau de inlaturarea raspunderii penale. .Note privind desfasurarea procesului. in vederea aflarii adevarului cu privire la fapta si inculpatul cu care a fost sesizata si solutionarii legale si temeinice a cauzei penale . Judecata poate fi : .Oralitatea. . . . .Publicitatea. Deliberarea si pronuntarea hotararii se fac de indata dupa inchiderea dezbaterilor .Verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii inculpatului. in prezenta procurorului si a partilor .Citarea partilor si a altor personae chemate in interesul cauzei. Solutia data cauzei se trece si in condica de sedinta a instantei judecatoresti.Desemnarea completului de judecata.7.Nemijlocirea. dimpotriva. . .Fixarea termenului de judecata. Principiile fundamentale ale judecatii sunt : . .Rezolvarea chestiunilor incidente. oral.cu respectarea urmatoarelor dispozitii cu character general: . nemijlocit si contradictoriu in fata completului de judecata. Sedinta de judecata se desfasoara public. .JUDECATA DISPOZITII GENERALE Judecata este activitatea procesuala si procedural desfasurata de instanta de judecata cu participarea procurorului. .Alte masuri pregatitoare. . sunt amanate. afara de cazul cand din motive temeinice.Judecata in apel .

Incheierile – sunt hotararile prin care instant de judecata rezolva toate chestiunile premergatoare solutionarii fondului.intervine in cursul judecatii atunci cand . -schimbarea incadrarii juridice. in raport de probele administrate . . sa se aplice sanctiunea prevazuta de legea penala . presedintele instantei va dispune citarea actului de sesizare a instantei.restituirea cauzei la procuror – poate fi dispusa de instanta de judecata in vederea realizarii fie a refacerii urmaririi penale . -JUDECATA IN PRIMA INSTANTA Judecata in prima instanta este etapa initiala si obligatorie a judecatii fara de care nu se poate vorbi de actul de justitie . Orice hotarare judecatoreasca contine trei parti : partea introductive . Procurorul participa in mod obligatoriu la judecata in prima instanta desfasurata la alte instante decat judecatoria. se constata ca incadrarea juridical data faptei prin actul de sesizare a instantei nu este corecta. Sedinta de judecata in prima instanta cuprinde trei etape : -inceputul sedintei . -extinderea obiectului judecatii – se poate realize in timpul cercetarii judecatoresti . . inainte de terminarea cercetarii judecatoresti. Presedintele instantei explica apoi persoanei vatamate ca se poate constitui parte civila sau ca poate participa ca parte vatamata in proces.Deciziile – sunt hotararile prin care instant se pronunta asupra apelului. La judecata in prima instant pot participa atat partile cat si procurorul si intotdeauna participa instanta de judecata . cercetarea penala s-a efectuat de un alt organ decat cel competent. instant constata ca in cauza supusa judecatii . presedintele instantei va da cuvantul procurorului si partilor.Instanta pronunta restituirea cauzei printr-o sentinta supusa recursului.Sentintele – sunt hotararile prin care prima instant solutioneaza fondul cauzei sau se dezinvesteste fara sa solutioneze fondul cauzei.cercetarea judecatoreasca – are ca obiect readministrarea tuturor probelor care au fost administrate in cursul cercetarii penale dar si administrarea oricaror probe noi necesare pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele.este marcat de strigarea cauzei de catre preseintele instantei. in cauzele in care vreunul din inculpate se afla in stare de detentie sau in vreuna dintre situatiile care impugn asistenta juridical obligatorie. urmata de dispozitia de a se face apelul partilor si a celorlalte personae care au fost citate . iar la judecatorie .incidentele ivite in cursul cercetarii judecatoresti – sunt .Felurile hotararilor judecatoresti sunt: . prin extinderea actiunii penale sau a procesului penal . fie a completarii acesteia . La judecata in prima instanta trebuie sa se solutioneze fondul cauzei . marcandu-se astfel trecerea la al doilea stadiu al sedintei. anume sa se constate daca invinuirea adusa inculpatului este intemeiata si in caz afirmativ .Sunt intrebati apoi procurorul si partile daca au de formulat exceptii cereri sau propun efectuarea de probe noi .Daca cererile au fost rezolvate si nu s-a ajuns la o amanarea a cauzei ori la dezinvestirea instantei. participarea sa este obligatorie atunci cand instanta de judecata a fost sesizata prin rechizitoriu in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de 3 ani sau mai mare . realizandu-se in .Restituirea cauzei se dispune atunci cand . Se verifica in primul rand prezenta si identitatea inculpatului. . expunerea (considerentele ) si dispozitivul (minuta ). precum si in cazul in care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inchisorii . Dup ace au fost readministrate toate probele stranse in cursul urmaririi penale. .

o Sa nu fi trecut mai mult de 10 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a despagurilor civile din hotarare. Durata termenului de apel si de recurs este de 10 zile . instant declara dezbaterile inchise . Motivarea apelul se face in scris prin cererea de apel sau printr-un memoriu separate depus la instant de apel cel tarziu in ziua judecatii. alte fapte sau personae decat cele cuprinse in actul de sesizare initial . . iar partile pot depune din proprie initiative concluzii scrise. .dezbaterile – constau in concluziile pe care le pun oral procurorul si partile din process asupra fondului cauzei in urmatoarea ordine: . -CAILE ORDINARE DE ATAC (APELUL SAU RECURSUL ) Caile ordinare de atac sunt mijloacele prevazute de lege prin care se exercita un control judecatoresc asupra hotararilor judecatoresti prin care s-a solutionat cauza penala .Efectul devolutiv. . . . .Orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei. -partea civile.Nedeclarea caii de atac in termen duce la decaderea din exercitiul dreptului si la respingerea caii de atac formulate ca fiind tardiva si este de doua feluri : .Efectul neagravarii situatiei in propria cale de atac.Procurorul – in ce priveste latura penala si latura civila. o Sa nu fi trecut mai mult de 10 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a despagurilor civile din hotarare.Repunerea in termen – se cer a fi indeplinite doua conditii : o Partea sa fi fost oprita sa declare apel de o cauza temeinica de impiedicare.Efectul extensive.Partea vatamata – in ce priveste latura penala .Apelul peste termen – se cer a fi indeplinite doua conditii : o Partea sa fi lipsit atat de la judecata cat si de la pronuntare. Apelul este calea de atac prin care se promoveaza .Partea civila si partea responsabila civilmente – in ce priveste latura civila si latura penala. Pot declara apel sau recurs: . inainte de ramanerea lor defintiva in scopul descoperirii si indreptarii eventualelor erori pe care acesta le-ar cuprinde. . interpretul si aparatorul – in ce priveste cheltuielile de judecata .Efectul suspensiv . la instanta imediat ierarhic superioara .procurorul.partea vatamata. .Inculpatul – in ce priveste latura penala si latura civila . . Declararea apelului sau recursului produce urmatoarele efecte: . Dupa ce inculpatul a avut ultimul cuvant . expertul. .acest fel sesizare instantei si cu privire la alte acte material.Martorul. . o rejudecare a cauzei in fond cu posibilitatea de a schimba Solutia data prin hotararea judecatoreasca. Apelul si recursul pot fi declarate in scris sau oral . -partea responsabila civilmente Momentul final al dezbaterilor este marcat de ultimul cuvant al inculpatului.

Admite recursul – cand instanta de recurs apreciaza ca cel putin unul din cazurile de casare invocate de procuror sau de parti . instant de recurs poate pronuta una din urmatoarele situatii principale : . instant de apel poate decide: . o Cand apelul este nefondat. preponderant in drept .La sedinta de judecata in apel prezenta procurorului este obligatorie indifferent de obiectul cauzei.Motivele de recurs se formuleaza in scris prin cererea de recurs cu cel putin 5 zile inaintea primului termen de judecata. . atunci cand hotararea a fost desfiintata pentru motivul ca judecarea cauzei la acea instanta a avut loc in lipsa unei parti nelegal citate sau care legal citata a fost in imposibilitatea de a se prezenta . realizand un al doilea control judecatoresc al cauzei. Contestatia in anulare se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi : . realizand un control judecatoresc integral al cauzei. a deciziilor si a incheierilor. in toate celelalte situatii in care hotararea primei instante este gresita. Admiterea recursului si casarea hotararii atacate sunt insotite intotdeauna de una din urmatoarele solutii : .in urmatoarele situatii : o Cand apelul este tardiv. . . -CAILE EXTRAORDINARE DE ATAC (CONTESTATIA IN ANULARE SI REVIZUIREA) Contestatia in anulare este calea de atac extraordinara prin intermediul careia se poate asigura solutionarea legala a unor cauze penale in care instantele de recurs au pronuntat hotarari definitive ce cuprind erori de procedura ori instantele de recurs au pronuntat mai multe hotarari definitive pentru aceeasi fapta si acelasi faptuitor.Se mentine hotararea primei instante .Se dispune rejudecarea de catre instant a carei hotarare a fost casata . o Cand apelul este inadmisibil. Recursul se poate indrepta impotriva sentintelor .Cu cercetare judecatoreasca.Judecata propriu zisa in fata instantei de apel se poate desfasura in doua modalitati : .Respingerea apelului.Respinge recursul si mentine hotararea – cand recursul este tardiv . o Se pronunta o noua hotarare de catre instant de apel . in sensul ca este a doua cale de atac ordinara ce poate fi exercitata intr-o cauza penala . atunci cand prima instanta a judecat cu incalcarea normelor de competent prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute. Dup ace deliberarea a luat sfarsit . recursul poate fi admis doar daca si hotararea recurata cuprinde anumite erori expres prevazute de lege si numite cazuri de casare. inadmisibil si tardiv . . Recursul este calea ordinara de atac ce se poate indrepta impotriva hotararilor judecatoresti pronuntate in apel . in cauzele nesupuse apelului.Fara cercetare judecatoreasca . cand apelul a fost gresit admis . . Dupa ce deliberarea a luat sfarsit.Se dispune achitarea inculpatului sau incetarea procesului penal . sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instant . Recursul trebuie sa fie motivate . Atunci cand recursul urmeaza apelului . o Se dispune rejudecarea cauzei de catre instant competent.Admiterea apelului este insotita intotdeauna de urmatoarele situatii : o Se dispune rejudecarea cauzei de catre instant a carei hotarare a fost desfiintata .

. Contestatia in anulare poate fi introdusa de catre persoana impotriva careia se face executarea . . nici legii.. Cazurile cand se poate face contestatie in anulare sunt : . Revizuirea se caracterizeaza prin urmatoarele : . . daca gaseste intemeiata .Cand procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat cauza de catre instant de recurs nu a fost indeplinita conform legii .Un scris care a servit ca temei al hotararii a carei revizuire se cere a fost declarat fals. ar fid us la o alta solutie. Hotararile judecatoresti pot fi supuse revizuirii atat cu privire la latura penala cat si la cea civila . procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penala a comis o infractiune in legatura cu cauza a carei revizuire se cere . Revizuirea poate fi ceruta cand: . Sentinta data in contestatie este supusa apelului. ca urmare .Cand impotriva unei personae s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta.Viciile cuprinse in hotararea casata sunt vicii de judecata. Revizuirea poate fi ceruta de : . . fie acordand un termen.Este o cale de atac de anulare. Revizuirea este calea de atac extraordinara prin care se indreapta erorile de judecata cu privire la faptele cauzei datorita necunoasterii de catre instantele care au pronuntat hotararea definitive a unor fapte si imprejurari in raport de care aceasta nu corespunde adevarului si . sau la rejudecarea cauzei dupa casare. . in limitele calitatii sale procesuale. cu privire la care existau probe in dosar.Este o cale de atac in anulare. daca ar fi fost cunoscute la data pronuntarii hotararii atacate . dupa caz .Este o cale de atac de retractare. . . pentru oricare dintre fapte sau dintre faptuitorului. iar decizia data in apel este supusa recursului.Nu se intemeiaza pe o critica a hotararii atacate ci pe descoperirea unor situatii noi care.Viciile cuprinse in hotararea atacata. cel mai tarziu in 10 zile de la inceperea executarii .Este o cale de atac de retractare. . La termenul fixat pentru judecarea contestatiei in anulare.Este o cale extraordinara de atac . iar de celalte parti in termen de 30 de zile de la data pronuntarii hotararii a carei anulare se cere. sunt ca regula vicii de procedura. . .Cand partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostiinta instanta despre aceasta impiedicare. . un expert sau un interpret a sarvarsit infractiunea de marturie mincinoasa in cauza a carei revizuire se cere.Cand instant de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cause de incetare a procesului penal.Un membru al completului de judecata.Oricare parte din proces . .S-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei . . desfiinteaza prin decizie hotararea a carei anulare se cere si procedeaza fie de indata .Cand doua sau mai multe hotarari judecatoresti definitive nu se pot concilia.Se indreapta numai impotriva hotararilor pronuntate in recurs. .Un martor. . instant ascultand partile si concluziile procurorului . . la rejudecarea recursului .Este o cale extraordinara de atac.

Sotul sau rudele apropiate condamnatului . a celui care a fost achitat sau a celui fata de care s-a incetat procesul penal. se poate face in termen de un an. chiar dupa executarea pedepsei sau dupa moartea condamnatului.. Cererea se face in scris .cu aratarea cazului de revizuire pe care se intemeiaza si a mijloacelor de proba in dovedirea acestuia . Cererea de revizuire se adreseaza procurorului de la parchetul de pe langa instant care judecat cauza in prima instanta. . Cererea de revizuire in favoarea condamnatului se poate face oricand . Cererea de revizuire in defavoarea condamnatului . chiar si dupa moartea acestuia .

Tribunalele judeca : . o Conflictele de munca .In prima instanta: o Procesele si cererile in materia civila al caror obiect are o valoare de peste 5 miliarde de lei . toate procesele si cererile in afara de cele date prin lege in competent altor instante.nu sunt supuse apeluluiș .In prima instanta.Ca instante de apel . o Procesele si cererile in materie de contencios administrative . . o Cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare sa varsite in procesele penale.Recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si a altor hotarari. in cazurile prevazute de lege.In orice alte materii date prin lege in competent lor . .COMPETENTA INSTANTELOR CIVILE -COMPENTENTA MATERIALA A INSTANTELOR JUDECATORESTI Judecatoriile judeca : . o Procesele si cererile in materie de expropriere .In orice alte materii date prin lege in competent lor. . . Curtea Suprema de Justitie judeca: . apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta. apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunal in prima instanta. . nulitatea sau desfacerea adoptiei.Recursurile in interesul legii . .In orice alte materii date prin lege in competent lor.Ca instante de recurs . .PROCEDURA CIVILA 1. recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii . . o Cererile pentru incuviintarea. Curtea de apel judeca : . .Ca instante de apel. care potrivit legii nu sunt supuse apelului .In orice alte materii date prin lege in competent sa.Plangerea impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitatea jurisdictional si ale altor organe cu astfel de activitate . recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale care.In prima instanta.Ca instante de recurs . precum si cele pentru incuviintarea executarii silite a hotararilor date in tari straine . potrivit legii . o Procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala. procesele si cererile in materie de contencios administrative privind actele autoritatilor si institutiilor central. o Cererile pentru recunoasterea .

cec sau bilet la ordin. fie chiar in parte . MIJLOACELE PROCEDURALE DE INVOCARE A NECOMPETENTEI.  In cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensie alimentara. instanta locului unde obligatia a luat nastere sau aceea a locului platii. STRAMUTAREA. - -INCIDENTE REFERITOARE LA INSTANTA SESIZATA (INTINDEREA COMPETENTENTEI INSTANTEI SESIZATE .  In cererile izvorate dintr-un contract de transport . mai sunt competente urmatoarele instante:  In cererile privitoare la executarea.  In cererile ce izvorasc dintr-o cambie .  In cererile izvorate dintr-un contract de transport.Competenta teritoriala exclusiva . adica daca paratul . instanta locului de plecare sau de sosire. instanta domiciuliului reclamantului . . comerciale sau industriale . instanta locului de plecare sau de sosire.  In cererile ce izvorasc dintr-un fapt illicit. instanta locului de plata. CONFLICTELE DE COMPETENTA) . In afara de instanta domiciliului paratului. in afara domiciliului sau . instanta domiciliului reclamantului. a obligatiunii. rezolutiunea sau rezilierea unui contract.  In cererile privitoare la obligatii comerciale.Competent teritoriala alternativa-desemneaza situatia in care reclamantul are dreptul de a allege mai multe instante deopotriva competente . anularea. .  In cererile ce izvorasc dintr-un raport de locatiune a unui imobil . instanta locului unde se afla imobilul . instanta in circumscriptia careia s-a savrsit acel fapt. in actiunile in justificare sau in prestatie tabulara. instanta locului prevazut in contract pentru executarea.are in chip statornicit o indeletnicire profesionala ori una sau mai multe asezari agricole .  In cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensie alimentara. cererea se poate face si la instanta locului acestor asezari sau indeletniciri pentru obligatiile patrimoniale si care sunt nascute sau care urmeaza sa se execute in acel loc .-COMPETENTA TERITORIALA Competenta teritoriala este : Competent teritoriala de drept comun – cererea de chemare in judecata se introduce la instanta domiciliului paratului.