PROCEDURA PENALA

1. REGULI DE BAZA SI ACTIUNILE IN PROCESUL PENAL
SCOPUL SI REGULILE DE BAZA ALE PROCESULUI PENAL

SCOPUL direct, imediat al procesului penal este constatarea la timp si in mod complet al faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala. SCOPUL general sau mediat al procesului penal este acela de a contribui la apararea ordinii de drept, la apararea persoanei, a drepturilor si libertatilor acestuia, la prevenire infractiunilor,precum si la educarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor. REGULILE DE BAZA ALE PROCESULUI PENAL sunt urmatoarele : 1.legalitatea procesului penal; 2.oficilitatea procesului penal; 3.aflarea adevarului; 4.rolul activ al organelor judiciare; 5.garantarea libertatii persoanei; 6. respectarea demnitatii umane; 7. prezumtia de nevinovatie; 8. garantarea dreptului la aparare; 9.desfasurarea procesului penalin limba romana; 10. egalitatea in fata legilor si a organelor judiciare; 11. accesul liber la justitie; 12. respectarea vietii intime, familiale sau private; 13.inviolabilitatea domiciliului si a secretului corespondentei; 14. operativitatea procesului penal . Participantii la procesul penal sunt : - Organele judiciare penale: -instantele judecatoresti; - ministerul public; - organele de cercetare penala . Partile in procesul penal sunt : - Inculpatul; - Partea vatamata; - Partea civila; - Partea responsabila civilmente. Calitatea de parte civila responsabila civilmente se poate dobandi : - Prin introducerea persoanei responsabila civilmente in cauza de catre organul judiciar din oficiu sau la cererea partii civile. - Prin interventia persoanei responsabile civilmente , din propria initiativa , in cauza. ACTIUNEA PENALA SI CIVILA IN PROCESUL PENAL

ACTIUNEA PENALA IN PROCESUL PENAL Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspunderea penala a persoanelor care au savarsit infractiuni. Elementele actiunii penale sunt: temeiul, obiectul si aptitudinea functionala. Subiectii activi ai actiunii penale sunt : -procurorul; - partea vatamata; - instanta de judecata. Subiectul pasiv este inculpatul. Trasaturile actiunii penale sunt: -actiunea penala apartine statului; -actiunea penala este obligatorie; - actiunea penala este indisponibila; -actiunea penala este personala; -actiunea penala este indivizibila. Momentele desfasurarii penale sunt: - Punerea in miscare a actiunii penale; - Exercitarea si epuizarea sau stingerea ei . Actiunea penala se pune in miscare prin subiectii sai activi. Procurorul poate pune in miscare actiunea penala prin: -ordonanta, in cursul urmaririi penale; -rechizitoriu, la terminarea urmaririi penale; - declaratie orala, in cursul judecatii. Partea vatamata pune in miscare actiunea penala atunci cand plangerea prealabila se adreseaza direct instantei. Actiunea penala se pune in miscare de instanta de judecata, prin incheiere, numai daca procurorul nu este prezent la judecata. Exercitarea actiunii penale se face de catre procuror si de partea vatamata. Solutionarea actiunii penale se solutioneaza de catre instanta de judecata, astfel: - Condamnare, atunci cand fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsit de inculpat; - Achitarea ; - Incetarea procesului penal ACTIUNEA CIVILA IN PROCESUL PENAL Actiunea civila ce se exercita in cadrul procesului penal este mijlocul legal prin intermediul caruia persoana pagubita material sau moral in urma savarsirii unei infractiuni, cere organelor judiciare penale sa-i fie reparat prejudiciul cauzat sau daunele morale. Obiectul actiunii civile consta: - in tragerea la raspunderea civila a persoanei care a savarsit infractiunea ce a produs prejudiciul reclamat sau/si a persoanelor care raspund din punct de vedere civil pentru prejudiciul cauzat de acesta; - tragerea la raspundere civila pentru repararea daunelor morale,potrivit legii civile. Subiectii activi sunt: Partea civila; Procurorul.

-

Subiectii pasivi sunt : Inculpatul; Partea responsabila civilmente.

Pentru ca actiunea civila ce se exercita in cadrul procesului penal sa aiba atitudine functionala trebuie indeplinite urmatoarele conditii : - Infractiunea sa fi produs un prejudiciu material sau moral; - Intre infractiunea savarsita si prejudiciul reclamat sa existe un raport de cauzalitate; - Prejudiciul sa fie cert; - Prejudiciul sa nu fi fost reparat; - Sa existe o manifestare de vointa a persoanei vatamate in legatura cu dezdaunarea sa. Trasaturile actiunii civile sunt: Actiunea civila apartine persoanei care a suferit un prejudiciu prrin infractiune; Actiunea civila este facultativa; Actiunea civila este disponibila; Actiunea civila este patrimoniala; Actiunea civila este divizibila.

Desfasurarea actiunii civile in fata instantei penale presupune existenta a trei momente principale: - Punerea in miscare a actiunii civile; Se realizeaza de catre partea civila si procurorul . Actiunea civila se pune in miscare de catre partea civila printr-o declaratie de constituire ca parte civila , facuta in fata organelor de urmarire penala sau a instantei de judecata , in scris sau oral. Procurorul pune in miscare actiunea civila , din oficiu , in cazurile in care cel vatamat este lipsit de capacitate de exercitiu sau are capacitate de exercitiu restransa. Exercitarea actiunii civile; Actiunea civila se exercita de partea civila concomitent cu actiunea penala exercitata de procuror pentru ca instanta sa solutioneze concomitent cele doua actiuni. In cazul in care cel vatamat este lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitatea de exercitiu restransa , procurorul este obligat sa exercite din oficiu actiunea civila, chiar daca acesta nu s-a constituit parte civila sau a renuntat, cu incalcarea legii la pretentiile civile. Cand dupa sezisarea instantei civile , se pune in miscare actiunea penala in procesul penal,judecata in fata instantei civile se suspenda pana la solutionarea definitiva a actiunii penale. Solutionarea actiunii civile. Actiunea civila se solutioneaza de catre instanta odata cu actiunea penala prin aceeasi hotarare judecatoreasca. Solutionarea actiunii civile presupune adoptarea unei solutii de admitere sau respingere.

-

.

ruda sau afinul sau. INCOMPATIBILITATEA SI STRAMUTAREA INCOMPATIBILITATEA Incompetenta este institutia prin intermediul careia anumite persoane ce fac parte din organele care desfasoara procesul penal sau care ajuta la solutionarea acestuia sunt impiedicate sa participe la activitatea procesuala. o Este sot. daca in cauza respectiva: o A pus in miscare actiunea penala sau a dispus trimiterea in judecata ori a pus concluzii in calitate de procuror de prima instanta de judecata. o Exista imprejurari din care rezulta ca este interesat sub orice forma . in functie de natura si gravitatea infractiunii savarsite. .acea forma de competenta care repartizeaza cauzele penale intre organe judiciare de acelasi grad .Judecatorul este incompatibil de a judeca. o A fost reprezentant sau aparator al vreuneia dintre parti. sotul sau vreo ruda apropiata. intre organe judiciare de grad diferit . in cursul urmaririi penale. -COMPETENTA TERITORIALA. rude sau afini intre ei .Rudenia intre judecatori. intre organe judiciare de grad diferit. -COMPETENTA PERSONALA – acea forma de competenta care imparte cauzele penale pe linie verticala . Judecatorii care sunt soti .2. Cazurile de incompetenta sunt : . pana la al patrulea grad inclusiv . . a supravegheat urmarirea penala. a efectuat acte de urmarire penala. o Sotul. . in raport de circumscriptiile teritorialein care aceste organe isi desfasoara activitatea.COMPETENTA FELURILE COMPETENTEI Acestea sunt : -COMPETENTA FUNCTIONALA – acea forma de competenta care determina sfera de atributii ce revine fiecarui organ judiciar in cursul solutionarii unei cauze penale. a solutionat proprunerea de arestare preventiva ori de prelungire a arestarii preventiva in cursul urmaririi penale. el.ruda sau afin pana la gradul al patrulea inclusiv .nu pot face parte din acelasi complet de judecata. o A fost expert sau martor. pana la gradul al patrulea inclusiv. pe linie orizontala . in functie de calitatea sau starea faptuitorului in momentul savarsirii faptei. -COMPETENTA MATERIALA – acea forma de competenta care imparte cauzele penala pe linie verticala . cu una dintre parti sau cu avocatul ori mandatarul acesteia. a solutionat propunerea de arestare preventiva ori de prelungire .Judecatorul care a luat parte la solutionarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleasi cauze intr-o cale de atac sau la judecarea cauzei dupa desfiintarea hotarari cu trimitere in apel sau dupa casarea cu trimitere in recurs.

in cazul in care impartialitatea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarilor cauzei.Informarea. . Procedura de rezolvarea a cererii de stramutare are trei etape: .o Exista dusmanie intre el. de procuror sau de ministerul justitiei si se adreseaza Inaltei Curti de Casatie si Justitie care are competenta exclusiva de a o judeca. dusmaniilor locale sau calitatii partilor . cand exista pericolul de tulburare a ordinii publice ori cand una dintre parti are o ruda sau un afin pana la gradul al patrulea inclusiv printre judecatori sau procurori. o A primit liberalitati de la una dintre parti. sotul sau rudele acesteia pana la gradul al treilea inclusiv. Cererea de stramutare se solutioneaza printr-o hotarare care imbraca forma unei incheieri semnata de toti judecatorii care au luat parte la deliberare si care se motiveaza. . Stramutarea unei cauze poate fi ceruta de partea interesata. sotul sau cu una dintre rudele sale pana la gradul al patrulea inclusiv si una dintre parti. avocatul sau mandatarul acestuia STRAMUTAREA Stramutarea este institutia prin care se realizeaza transferul unei cauze de la instanta competenta la o alta instanta de acelasi grad si de aceeasi categorie cu scopul de a asigura desfasurarea normala a procesului penal.Instiintarea partilor.Examinarea cererii. . asistenti judiciari sau grefierii instantei. o Este tutore sau curator al uneia dintre parti.

Constatarile tehnico.luarea unei declaratii scrise personal .Sa fie concludente .numele si prenumele parintilor.ocupatie.inainte de a fi ascultat . .data si locul nasterii. . . .3.situatia militara. .stiintifice.Fotografiile. este necesar ca ele sa indeplineasca urmatoarele cerinte: . . Pentru ca probele folosite de organele judiciare sa conduca la aflarea adevarului si la realizarea scopului legii penale. la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea tuturor imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei. .DECLARATIILE INVINUITULUI SAU ALE INCULPATULUI Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului sunt obtinute in procesul penal prin trei procedee: .Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului .loc de munca. . .Declaratiile martorilor. Sarcina administrarii probelor in procesul penal revine organului de urmarire penala si instantei de judecata .Mijloace materiale de proba.Expertizele. . . .Inscrisurile. . . .Declaratiile partii responsabile civilmente. Mijloacele de proba prin care se consta elementele de fapt ce pot servi ca proba sunt : . .confruntarea.Declaratiile partii vatamate.ascultarea.Constatarile medico-legale. . . .prenume . Invinuitul sau inculpatul . .porecla .Sa fie utile .PROBELE SI MIJLOACELE DE PROBA DISPOZITII GENERALE Prin probe se inteleg elementele care servesc la constatarea existentei sau inexistentei sau inexistentei unei infractiuni.Inregistrarile audio sau video. . . . este intrebat cu privire la : .studii. .cetatenie. .Declaratiile partii civile.Sa fie admisibile.nume. MIJLOACELE DE PROBA 1.Sa fie pertinente.

precum si persoana responsabila civilmente .DECLARATIILE MARTORILOR Persoana care are cunostinta despre vreo fapta sau despre vreo imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal poate fi ascultata ca martor.DECLARATIILE PARTII VATAMATE . Organul care procedeaza la efectuarea unui act procedural in prezenta martorilor asistentei este obligat sa constate si sa consemneze in procesul verbal pe care il incheie . .Cand este de acord cu continutul ei. antecedente penale. iar daca cere. mentionand si observatiile pe care acestia au fost invitati sa le faca cu privirela cele constatate si la desfasurareaoperatiilor la care asista. numarul acestora trebuie sa fie de cel putin doi. . Minorul poate fi ascultat ca martor.dreptul de a nu face nici o declaratie.Pana la varsta de 14 ani ascultarea lui se face in prezenta unuia dintre parinti.INSCRISURILE Inscrisurile pot servi ca mijloace de proba .In orice declaratie se vor consemna . Declaratiile invinuitului sau inculpatului se consemneaza in scris. totodata. . Cand legea prevede ca la efectuarea unui act procedural este necesara prezenta unor martori asistenti.fapta care formeaza obiectul cauzei. daca nu este constituita parte civila sau nu participa in proces ca parte vatamata . 3. Cand se constata ca exista contraziceri intre declaratiile persoanelor ascultate in aceeasi cauza se procedeaza la confruntarea acelor persoane. ALE PARTII CIVILE PARTII RESPONSABILE CIVILMENTE SI ALE - Organul de urmarire penala sau instanta de judecata are obligatia sa cheme . date privind identitatea martorilo asistenti .adresa la care locuieste efectiv. Persoana chemata ca martor are obligatia sa se infatiseze la locul. persoana care a suferit o vatamare prin infractiune . daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului. Procesele verbale incheiate de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata sunt mijloace de proba. ora inceperii si ora incheierii ascultarii invinuitului sau inculpatului. Sotul sau rudele apropiate ale invinuitului sau inculpatului nu sunt obligate sa depuna ca martori. . 4. o semneaza pe fiecare pagina si la sfarsit si este semnata si de organul de urmarire penala care a procedat la ascultarea inculpatului sau invinuitului. Invinuitului sau inculpatului i se aduc la cunostinta urmatoarele: .Declaratia scrisa se citeste acestuia . i se da sa o citeasca. ori a tutorelui . spe a fi ascultate. daca aceasta este necesara pentru lamurirea cauzei. Fiecare invinuit sau inculpat este ascultat separat. 2. . ziua si ora aratate in citatie si are datoria sa declare tot ce stie cu privire la faptele cauzei.atragandu-i se atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva sa.dreptul de a avea un aparator.incadrarea juridica a acesteia. Persoana vatamata poate fi ascultata ca martor. alte date pentru stabilirea situatiei sale personale.

numele.numele. prenumele .de organul de urmarire penala . Autorizatia se da pentru durata necesara interceptarii si inregistrarii. 7.obiecte care contin sau poarta o urma a infractiunii .MIJLOACELE MATERIALE DE PROBA Mijloacele materiale de proba sunt obiecte care prin legatura lor cu infractiunea savarsita ajuta la aflarea adevarului in cauza. Aceste mijloace materiale de proba sunt : . Procesul verbal trebuie semnat pe fiecare pagina si la sfarsit de cel care il incheie si de celelalte persoane implicate. precum si a masurilor luate. printr-o rezolutie. . la cererea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala. ora la care a inceput si ora l-a care s-a terminat incheierea procesului verbal. . .obiecte care au fost folosite sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea infractiunii.Perchezitia domiciliara poate fi dispusa numai dupa inceperea urmaririi penale .numele. Exista urmatoarele procedee probatorii : . dar nu pentru mai mult de 30 de zile. de presedintele instantei. coupatia si adresa persoanelor la care se refera procesul verbal. prenumele si calitatea celui care il incheie. numai de catre judecator. din oficiu sau la cerere.descrierea amanuntita a celor constatate .Perchezitia poate fi corporala sau domiciliara.obiecte care sunt produsul infractiunii . in camera de consiliu.Cercetarea la fata locului –consta in deplasarea organului judiciar la locul unde s-a savarsit infractiunea . cand exista .Pentru a servi ca mijloc de proba. procesul verbal trebuie sa cuprinda fapte sau imprejurari legate de savarsirea infractiunii . obiectiile si explicatiile acestora.Perchezitia –este procedeul prin intermediul careia sunt cautate si ridicate obiecte sau inscrisuri ce pot servi ca mijloace de proba in procesul penal a caror existent sau situare este doar banuita de organele judiciare. . .ridicarea de obiecte si inscrisuri – este procedeul probatoriu prin intermediul careia organele de urmarire penala procedeaza la strangerea obiectelor si inscrisurilor ce pot servi ca mijloc de proba despre a caror existent si situare au cunostinta. constatate prin propiile simturi de catre persoana care incheie. prenumele . . 6. .Perchezitia corporala poate fi dispusa de organul de cercetare penala. de procuror sau de judecator. INTERCEPTARILE SI INREGISTRARILE AUDIO SAU VIDEO Interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau a comunicarilor efectuate prin telefon ori prin orice mijloc electronic de comunicare se realizeaza cu autorizarea motivata a judecatorului . ocupatia si adresa martorilo asistenti . .data si locul unde este incheiat. prin incheiere motivate. . 5. CONSTATARILE TEHNICO-STIINTIFICE Efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice poate fi dispus numai in faza de urmarire penala . Procesul verbal trebuie sa contina: .

sa efectueze aceasta constatare. de moarte a carei cauza nu se cunoaste ori este suspecta. 9. prezentandu-I totodata toate datele si materialele necesare. Organele de urmarire penala dispun efectuarea expertizei prin rezolutie sau prin ordonanta (expertiza tehnica si cea contabila ). 8. . CONSTATAREA MEDICO LEGALA In caz de moarte violent . Dupa efectuarea expertizei . caruia ii revine competent potrivit legii. atat in faza de urmarire penala cat si in faza de judecata. din oficiu sau la cererea partilor interesate.Organul de urmarire penala il cheama pe specialist sau technician in fata sa si ii pune in vedere sa efectueze constatarea tehnico stiintifica si sa raspunda la intrebarile puse. iar instant de judecata prin incheiere. expertul intocmeste un raport de expertiza care se depune la organul judiciar care a dispus expertiza. organul de urmarire penala dispune efectuarea unei constatari medico-legala si cere organului medico-legal. sau cand este necesara o examinare corporala asupra invinuitului sau persoanei vatamate pentru a constata pe corpul acestora existent urmelor infractiunii. Exhumarea in vederea constatarii cauzelor mortii se face numai cu incuviintarea procurorilor.EXPERTIZELE Efectuarea expertizelor poate fi dispusa .

In mod exceptional . Datele privitoare la persoana inculpatului si codul numeric personal.Prelungirea se dispune de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala . - - . Arestarea preventiva a inculpatului se dispune numai de catre judecator la propunerea motivata a procurorului. Masura poate fi luata pe o durata de cel mult 30 de zile . In situatia in care retinerea se dispune dupa audierea invinuitului citat de organul de urmarire penala . fiecare prelungire neputand sa depaseasca 30 de zile. In faza de urmarire penala .Durata arestarii preventive a inculpatului in aceasta faza nu poate depasi 30 de zile . Arestarea preventiva.se poate dispune . cat si sectiei de politie in a carei circumscriptie locuieste acesta. mandatul de arestare. durata maxima a obligarii de a nu parasi localitatea este de 2 ani . in functie de calitatea pe care o are in procesul penal persoana arestata. la instant care i-ar reveni competent sa judece cauza in prima instanta. afara de cazul cand ea este prelungita in conditiile legii. obligarea de a nu parasi localitatea se dispune de catre procuror . inculpatul sau invinuitul poate face plangere in termen de 3 zile de la luarea masurii . In mandatul de arestare trebuie sa se arate: Instant care a dispu luarea masurii de arestare a inculpatului. termenul de 24 de ore se calculeaza de la ora emiterii ordonantei. Numele. in tot parcursul procesului penal. prenumele si calitatea persoanei care a emis mandatul de arestare. afara de cazul cand ea este prelungita in conditiile legii.Arestarea preventive se dispune printr-o hotarare judecatoreasca. Acestea sunt urmatoarele : .Retinerea. MASURILE PREVENTIVE SI ALTE MASURI PROCESUALE MASURILE PREVENTIVE Masurile preventive sunt masurile procesuale ce pot fi luate de organele judiciare penale pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal sau pentru a se impiedica sustragerea invinuitului sau inculpatului de la urmarirea penala . Data si locul emiterii. numai dupa ascultarea acestuia in prezenta aparatorului. printr-o ordonanta in care se mentioneaza ziua si ora la care retinerea a inceput. Recursul se solutioneaza inainte de expirarea duratei arestarii preventive dispuse anterior incheierii atacate. Retinerea poate fi luata de organul de cercetare penal cat si de procuror . numai de judecator. Arestarea preventiva are doua modalitati. acesta nu va putea depasi 30 de zile. Impotriva ordonantei prin care s-a dispus obligarea de a nu parasi localitatea. Masura retinerii poate dura cel mult 24 de ore.pe baza careia se emite de indata dupa luarea masurii . Arestarea preventiva a invinuitului consta in privarea de libertate pentru o perioada de cel mult 10 zile .In cazul in care judecatorul acorda prelungirea. printr-o ordonanta a carei copie se comunica invinuitului sau inculpatului. Obligarea de a nu parasi tara.4. de la judecata ori de la executarea pedespsei. Obligarea de a nu parasi localitatea. cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 10 ani ori mai mare.

care consta in punerea in libertate provizorie a invinuitului sau inculpatului arestat preventive sub conditia respectarii anumitor obligatii impuse de lege . Masurile preventive inceteaza : .Incadrarea juridical a faptei si pedeapsa prevazuta de lege. . invinuitul sau inculpatul sa respecte una sau mai multe obligatii impuse la acordarea liberarii.Semnatura judecatorului.Aceasta este : .Invinuitul sau inculpatului sa fi fost arestat preventive si sa se mentina temeiurile care au stat la baza arestarii preventive. . de catre organul de cercetare penala sau de procuror.Infractiunea urmarita sau judecata sa fie sanctionata de lege cu pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii. iar pedeapsa inchisorii este mai mare de un an. -inculpatul a fugit ori s-a ascuns in scopul de a se sustrage de la urmarirea penala sau de la judecata. Pentru a putea fi luata o masura preventiva impotriva invinuitului sau inculpatului legea cere indeplinirea urmatoarelor conditii: . .infractiunea este flagranta . de incetare a urmaririi penale sau a procesului penal sau de achitare. -sunt date suficiente ca inculpatul a incercat sa zadarninceasca aflarea adevarului . - ALTE MASURI PREVENTIVE LIBERAREA PROVIZORIE este o masura procesuala. .Invinuitul sau inculpatul sa nu fie recidivist. Luarea masurilor preventive se dispune prin ordonanta.In caz de scoatere de sub urmarirea penala .Din datele existente sa nu rezulte necesitatea de a-l impiedica pe cel arestat preventiv sa savarseasca alte infractiuni sau sa zadarniceasca aflarea adevarului. .Sa existe unul din urmatoarele cazuri : -identitatea sau domiciliul inculpatului nu pot fi stabilite din lipsa datelor necesare. numita cautiune.Aratarea faptei ce formeaza obiectul inculparii si denumirea infractiunii. .Liberarea provizorie sub control judiciar consta in conditionarea ca pe toata perioada de liberare. . . . ca o garantie a respectarii obligatiilor impuse. urmata de verificarea modului de indeplinire a acestor obligatii.Invinuitul sau inclupatul sa fi savarsit o infractiune din culpa sau o infractiunea pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii care nu depaseste 12 ani. .La expirarea termenelor prevazute de lege sau stabilite de organelle judiciare.Ordinul de a fi arestat inculpatul. . .Temeiurile concrete care determina arestarea. -inculpatul a comis din nou o infractiune . Pentru acordarea liberarii provizorii se impune respectarea urmatoarelor conditii: . . . si prin hotarare de catre instant de judecata sau de judecator.Indicarea locului unde urmeaza a fi detinut cel arestat.precum si plata unei sume de bani.Sa existe probe sau indicia temeinice ca s-a savarsit o fapta prevazuta de legea penala.Liberarea provizorie pe cautiune presupune conditionarea invinuitului sau a inculpatului de a respecta anumite obligatii pe timpul liberarii. -inculpatul este recidivist.

. . organul care aplica sechestrul procedeaza mai intai la identificarea si evaluarea bunurilor persoanei impotriva careia s-a luat masura .Examinarea admisibilitatii in principiu a cererii. Procedura de solutionare cuprinde trei etape: .Solutionarea cererii.Dupa aplicarea sechestrului se intocmeste un process verbal.Cererea a fost facuta de o alta persoana decat inculpatul si acesta nu si-a insusit-o - MASURILE ASIGURATORII -SECHESTRUL PROPRIU-ZIS – in vederea indisponibilizarii bunurilor. de catre cel pagubit sau de un tert.Verificarea prealabila a mentiunilor cuprinse in cerere. . inculpatului sau partii responsabila civilmente . Cererea de liberare provizorie se solutioneaza de catre instant careia i-ar reveni competent sa judece cauza in fond . .Cererea este neintemeiata. Cererea de eliberare provizorie se respinge daca : .Sa aprecieze ca nu mai este necesara privarea de libertate.Nu sunt indeplinite conditiile cerute de lege . -INSCRIPTIA IPOTECARA -POPRIREA consta in indisponibilizarea sumelor de bani datorate invinuitului. cu orice titlu . Bunurile sechestrate pot fi ridicate sau pastrate . . in faza de urmarire penala si instantei sesizate cu judecarea cauzei . iar apoi inventarierea acestora intr-un proces verbal. in fata de judecata.

cand este retinut sau arestat in alta cauza. iar cea de a doua este dovada de indeplinire a procedurii de citare ce se restituie organului judiciar si se ataseaza la dosar. daca este gasit la locul citat. deci adresa efectiva din momentul citarii care poate fi diferita de domiciliul stabil . -CITAREA. MANDATUL DE ADUCERE . precum si in alte cazuri prevazute de lege. In cursul urmaririi penale . Ca regula generala. iar organele judiciare sunt obligate sa-i aduca la cunostinta acest drept. cu exceptia cazurilor in care prezenta invinuitului sau inculpatului este obligatorie. aparatorul invinuitului sau inculpatului are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala care implica audierea sau prezenta invinuitului sau inculpatului caruia ii asigura apararea. Persoana juridica se citeaza la sediul ei prin serviciul de registratura. internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical educativ. Citatia se prezinta ca un formular cu doua parti :prima parte o constitutie citatia propriu-zisa care se inmaneaza sau se afiseaza. ACTE PROCESUALE SI PROCEDURALE COMUNE -ASISTENTA JURIDICA SI REPREZENTAREA ASISTENTA JURIDICA Invinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de aparator in tot cursul urmaririi penale si al judecatii. iar actul este semnat si de aparator. citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carei raza teritoriala s-a savarsit infractiunea. cand fata de acesta a fost dispusa masura de siguranta a internarii medicale sau obligarea la tratament medical chiar in alta cauza ori cand organul de urmarire penala sau instanta apreciaza ca invinuitul ori inculpatul nu si-ar putea face singur apararea.5. se face mentiune despre aceasta . citarea se face la adresa unde locuieste inculpatul . MANDATUL DE ADUCERE CITAREA este actul de dispozitiei prin care o persoana este chemata in fata unei autoritati judiciare la o anumita data. Asistenta juridica este obligatorie cand invinuitul sau inculpatul este minor. In cazul in care aparatorul invinuitului sau inculpatului este prezent la efectuarea unui act de urmarire penala . prin serviciul personal al unitatii la care lucreaza . la adresa locului sau de munca. iar daca aceasta nu este cunoscuta . Inmanarea citatiei se face personal celui citat. COMUNICAREA ACTELOR PROCEDURALE. poate formula cereri si depune memorii. REPREZENTAREA In cursul judecatii invinuitul si inculpatul . sub prevederea unei sanctiuni in caz de neprezentare. acesta trebuind sa semneze dovada de primire a citatiei. precum si celelalte parti pot fi reprezentati . Inmanarea citatiei se face de agentul anumit insarcinat cu indeplinirea acestei atributii sau prin mijlocirea serviciului postal.Daca nu se cunoaste adresa si nici locul de munca .

dupa efectele pe care le produc : -termenele imperative.TERMENELE Termenele sunt intervale de timp inauntrul carora sau dupa expirarea carora poate fi indeplinit un act procesual sau procedural sau poate fi luata o masura procesuala .dupa factorul ce stabileste termenul – termene legale si termene judiciare. nu s-a prezentat si ascultarea sau prezenta sa este necesara. . desi citata.prin abreviere (scurtarea duratei lor ) – intervine in cazul termenelor procedurale pe luni. mai putin in cazul militarilor. .termene procedurale. pentru care executarea mandatului se face prin comandantul unitatii militare sau prin comandantul garnizoanei. Termenele procedurale pe ore si pe zile se calculeaza potrivit pe unitati libere de timp in sensul ca nu intra in calcul nici ora sau ziua cand termenul incepe sa curga si nici ora sau ziua cand termenul expira.termene prohibitive. .dupa modul de fixare. preexistente procesului penal si independente de acesta limitand durata unor masuri sau conditionand indeplinirea unor acte sau promovarea unor actiuni care ar anihila un drept sau un interes extrprocesual.sunt termenele care ocrotesc drepturile si interesele procesuale ale participantilor la procesul penal si contribuie la disciplinarea si sistematizarea activitatii procesuale in vederea asigurarii realizarii la timp si in mod just a scopului procesului penal. atunci cand ultima zi a termenului cade intr-o luna care nu are zi corespunzatoare. -termene de recomandare. . CHELTUIELILE JUDICIARE AVANSATE DE STAT . Durata efectiva a termenelor procedurale poate fi modificata: . .administrarea probelor si conservarea mijloacelor materiale de proba. termene de regresiune. In desfasurarea procesului penal intervin doua categorii de termene : . caz in care termenul va expira la sfarsitul primei zi lucratoare care urmeaza. maxime si minime. CHELTUIELILE JUDICIARE Cheltuielile judiciare sunt cheltuielile facute de organele judiciare sau de parti pentru indeplinirea actelor de procedura . caz in care termenul va expira in ultima zi a acelei luni .prin prorogare (ceea ce presupune extinderea duratei lor ) – intervine atunci cand ultima zi a termenului este o zi nelucratoare.sunt cele ce ocrotesc drepturi si interese extraprocesuale.termene fixe.termene substantiale. retribuirea aparatorilor. Termenele substantiale pe ore si pe zile se calculeaza potrivit sistemului pe unitati pline de timp in sensul ca intra in calcul si ora sau ziua cand termenul incepe si ora sau ziua cand termenul expira. . Termenele procedurale se clasifica astfel : .Mandatul de aducere este actul procedural prin care se ordona aducerea silita a unei persoane in fata organului judiciar in situatia in care aceasta. -dupa sensul in care sunt calculate – termene de succesiune. Aducerea cu mandat poate fi dispusa de organul de urmarire penala si de instanta de judecata si se executa de catre organele de politie.

. .Partii vatamate . persoana careia i s-a respins ori care si-a retras apelul.Inculpatului in cazul cand desi achitat. nulitatile sunt: - . In caz de incetare a urmaririi penale sau a procesului penal obligatia de a suporta cheltuielile de judecata avansate de stat ii revine: . Nulitati virtuale. si respectiv partii civile. daca s-a dispus acordarea de asistenta gratuita. daca s-a dispus inlocuirea raspunderii penale sau exista o cauza de nepedepsire. in caz de retragere a plangerii penale. CHELTUIELILE JUDICIARE FACUTE DE PARTI In caz de condamnare si in caz de admitere a actiunii civile. partea vatamata este obligata sa plateasca inculpatului si partii responsabile civilmente cheltuielile judiciare facute de acestia. modul de aplicare si efectele pe care le produc. In caz de condamnare. In cazul declararii apelului sau recursului ori introducerii oricarei alte cereri.Nulitatea relativa poate fi invocate numai de partea care a suferit vatamarea prin incalcarea legii. in masura in care au fost determinate de acesta. obligatia platii ii revine inculpatului mai putin in ceea ce priveste cheltuielile privind interpretii si aparatorul.Partii vatamate . care raman in sarcina statului.Dupa natura . putand fi luate in considerare si din oficiu. In caz de achitare. .Obligatia de a suporta cheltuielile judiciare avansate de stat se determina in raport de solutia procesuala data cauzei penale. Dupa modul de exprimare in norma juridical . .Cheltuielil judiciare vor fi suportate de partea aflata in culpa procesuala . recursul sau cererea va fi cea obligata la plata cheltuielilor de judecata. nulitatile sunt : Nulitati absolute – intervin in cazuri expres prevazute de lege si pot fi invocate oricand in cursul procesului penal si de catre oricine . inculpatul este obligat sa plateasca partii vatamate . Nulitati relative – sunt cele virtuale si sunt incidente in cazul incalcarii oricarei alte dispozitii legale.Inculpatului. -NULITATILE Nulitatea este sanctiunea procesuala care atrage nevalabilitatea actelor procesuale si procedurale efectuate cu incalcarea dispozitiilor care reglementeaza desfasurarea procesului penal . in caz de impacare. a fost obligat la repararea pagubei. Dupa cum legea permite acoperirea nulitatilor prin vointa partilor sau prin trecerea unui termen util pentru a fi putea fi invocate. in masura in care au fost provocate de ea. in masura in care au fost determinate de aceasta parte. nulitatile sunt : Nulitati exprese.Ambelor parti. In caz de achitare sau de scoatere de sub urmarire penala .Partii civile careia i s-a respins in totul pretentiile civile. daca s-a produs o vatamare ce nu poate fi inlaturata decat prin remedierea actelor viciate . cand acest lucru este posbil. plata cheltuielilor revine: . Nulitatile sunt clasificate dupa criterii: .cheltuielile facute de acesta. numai intr-o anumita stare a procesului si poate fi acoperita prin vointa partilor.

Nulitati nesanabile ‘ Dupa limitele la care se extend consecintele . . Nulitatile presupun indeplinirea urmatoarelor conditii : Sa se constate o incalcare a dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal. -AMENDA JUDICIARA Este masura procedural ce poate fi luata in cazul savarsirii unei abateri judiciare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal si impiedicarii oricarei tergiversari a solutionarii cauzelor.Creeaza posibilitatea si atrage obligativitatea restabilirii legalitatii prin refacerea sau remedierea actelor neregulate. Dupa declararea ei judiciara nulitatea produce doua efecte principale consecutive: . Vatamarea produsa sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea actului indeplinit prin incalcarea legii. .- Nulitati sanabile . Nulitati partiale . nulitatile sunt : Nulitati totale . Sa se produca o vatamare procesuala.Lipseste de efecte juridice actele effectuate cu incalcarea legii .

Competenta de a efectua urmarirea penala revine organelor de urmarire penala procurorul si organele de urmarire penala . . .Participarea procurorului la efectuarea unor acte de cercetare penala .Capitanii porturilor pentru infractiunilor contra sigurantei navigatiei pe apa si contra ordinii si disciplinei la bord.Lipsa de publicitate. Organele de cercetare ale politiei judiciare au o competent generala in efectuarea urmaririi penale . ORGANELE DE CERCETARE PENALA –sunt organele de cercetare ale politiei judiciare si organele ce cercetare speciale.Mobilitatea . . Organele de cercetare speciala sunt : . Supravegherea se realizeaza prin urmtoarele metode: . .Trecerea acuzei de la un organ de cercetare la altul. PROCURORUL.Forma preponderant scrisa. Urmarirea penala are urmatoarele principia : . .URMARIREA PENALA -DISPOZITII GENERALE Urmarirea penala este prima faza a procesului penal si are rolul de a pregati si asigura buna desfasurare a procesului penal in faza de judecata.PARTEA SPECIALA 6. la identificarea faptuitorului si la stabilirea raspunderii acestuia pentru a se constata daca este sau nu este cazul sa fie trimis in judecata.Verificarea legalitatii actelor de urmarire penala .Organele de cercetare militara . .putand instrumenta orice cauza care nu este data prin lege in competent procurorului sau organelor de cercetare speciale. Este competent sa efectueze sau sa supravegheze urmarirea penala procurorul de la parchetul corespunzator instantei careia ii revine competent sa judece cauza in prima instant.Ofiteri ai politiei de frontier anume desemnati pentru infractiunile de frontiera.Operativitatea.are ca atributii efectuarea urmaririi penale in cazurile si conditiile prevazute de lege precum si in supravegherea activitatii organelor de urmarire penala efectuata de politie si alte organe de cercetare speciale. -SUPRAVEGHEREA EXERCITATA DE PROCUROR IN ACTIVITATEA DE URMARIRE PENALA Procurorul conduce si controleaza activitatea de cercetare penala si supravegheaza ca actele de urmarire penala sa fie effectuate cu respectarea dispozitiilor legale. Urmarirea penala are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunii. -COMPETENTA ORGANELOR DE URMARIRE PENALA Urmarirea penala se efectueaza de catre procuror si de organele de urmarire penala. . . .Lipsa de contradictorialitate.

cercetarea penala se efectueaza cu punerea in miscare a actiunii penale. pentru a se constata daca este cazul de a se dispune trimiterea in judecata. calitatea si domiciliul petitionarului . avizarea sau confirmarea unor acte de urmarire penala. sa ii comunice fapta pentru care este invinuit sis a I se dea explicatii cu privire la drepturile si obligatiile pe care le are. Prezentarea materialului de urmarire penala este obligatoriu la terminarea urmaririi penale atat fata de invinuit cat si fata de inculpate. Cand punerea in miscarea a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila ori la sesizarea sau cu autorizarea organului prevazut de lege. prenumele . referitoarea la o vatamare ce I se s-a cauzat o infractiune. codul numeric personal .El este ascultat obligatoriu. Denuntul este incunostiintarea facuta de catre o persoana fizica sau de catre o persoana juridical despre savarsirea unei infractiuni. Autorizarea.Organul de urmarire penala sa fi fost sesizat in vreunul din modurile prevazute de lege. in cazul sesizarii din oficiu. Cercetarea penala are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunii pentru care s-a inceput urmarirea.10. -EFECTUAREA URMARIRII PENALE Organul de urmarire penala este sesizat prin plangere sau denunt. incazul unui act de sesizare extern . .Materialul de urmarire . Organul.incuviintarea. Plangerea se poate face personal sau prin mandatar. daca este cunoscut si a mijloacelor de proba. ori se sesizeaza din oficiu cand afla pe orice alta cale ca s-a savarsit o infractiune.identificarea faptuitorului si stabilirea raspunderii penale si civile a acestuia . Solutionarea plangerilor impotriva actelor si masurilor de urmarire penala. iar inainte de ascultare I se ia o declarative scrisa personal. indicarea faptuitorului . descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii . sau printr-un process verbal . cel urmarit are calitatea de invinuit. Infirmarea actelor sau masurilor procesuale luate cu incalcare legii. Inceperea urmaririi penale se dispune de catre organul judiciar competent sa efectueze urmarirea penala printr-o rezolutie . Cat timp actiunea penala nu este pusa in miscare. Rezolutia si procesul verbal de incepere a urmaririi penale emise de catre organul de cercetare penala sunt supuse confirmarii motivate a procurorului care exercita supravegherea .- Darea de dispozitii obligatorii pentru organul de cercetare penala. In cazurile de o mai mare complexitate. Plangerea trebuie sa cuprinda :numele. dupa punerea in miscare a actiunii penale . este obligat sa il cheme pe inculpate . urmarirea penala nu poate incepe in lipsa acestora.Din continutul actului de sesizare sau a actelor premergatoare efectuate sa nu rezulte existent vreunui caz prevazut de art. Cercetarea penala se poate desfasura in doua modalitati: fara actiunea penala pusa in miscare si cu punerea in miscare a actiunii penale. Pentru a se putea dispune inceperea urmaririi penale se cer a fi indeplinite cumulative doua conditii : . Plangerea este incunostiintarea facuta de o persoana fizica sau de o persoana juridica .Inculpatului aflat in stare de libertate trebuie sa I se puna in vedere ca este obligat sa se prezinte la toate chemarile ce I se vor face in cursul procesului penal si ca are indatorirea sa comunice orice schimbare de adresa. in termen de cel mult 48 de ore de la data inceperii urmaririi penale.

Procurorul este obligat ca in termen de cel mult 15 zile de la primirea dosarului inaint de organul de cercetare penala sa procedeze la verificarea lucrarilor de urmarire penala si sa se pronunte asupra acestora.existand probele necesare si legal administrate . .penala se prezinta invinuitului de catre procuror . -RELUAREA URMARIRII PENALE - - - Urmarirea penala poate fi reluata in caz de : Incetare a cauzei de suspendare –se dispune de catre procuror. ori ca urmare a extinderii actiunii penale sau a procesului penal. Restituire a cauzei de catre instant de judecata – se dispune de catre procuror atunci cand in vederea refacerii sau completarii urmaririi. -TRIMITEREA IN JUDECATA Trimiterea in judecata se dispune de catre procuror prin rechizitoriu daca se constata ca fapta exista .Procurorul constata ca au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului si ca urmarirea penala este complete . prin sentinta sau decizie. -clasarea. .10 -incetarea urmaririi penale . Rechizitoriul constituie actul de sesizare a instantei de judecata. ca a fost savarsita de invinuit sau de inculpat si ca acesta raspunde din punct de vedere penal. a fost savarsita de invinuit sau inculpate si acesta raspunde din punct de vedere penal. atunci cand se constata ca urmarirea a fost efectuata de un organ competent. -PLANGEREA IMPOTRIVA MASURILOR SI ACTELOR DE URMARIRE PENALA . iar inculpatului de catre organul de cercetare penala .atunci cand urmarirea penala s-a desfasurat fara invinuit in cauza. -trimiterea cauzei la organul competent . In urma verificarilor se pot ivi doua situatii : .Rechizitoriul se intocmeste de catre procurorul care supravegheaza urmarirea penala sau care efectueaza personal urmarirea si este supus confirmarii procurorului ierarhic superior. caz in care poate dispune : -trimiterea in judecata-atunci cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista .procurorul constata ca urmarirea penala nu este complete sau a fost efectuata cu nerespectarea dispozitiilor legale sau a fost efectuata de un organ necompetent. prin ordonanta la propunerea organului judiciar. Redeschiderea urmaririi penale – se dispune de catre procuror atunci cand acesta constata ca nu a existat in fapt cazul care a determinat scoaterea de sub urmarirea penala sau incetarea urmaririi sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia Solutia respective.scoaterea de sub urmarirea penala atunci cand se constata ca a intervenit una din situatiile prevazute de art. caz in care se va dispune prin ordonanta: -restituirea cauzei la organul care a efectuat cercetarea pentru completarea sau refacerea urmaririi penale atunci cand aceasta nu este competent sau a fost efectuata cu incalcarea dispozitiilor legale care garanteaza aflarea adevarului.Reluarea se dispune in acest caz de catre instant.

a ordonantei sau rezolutiei de scoatere de sub urmarirea penala sau de incetare a urmaririi penale. prin sentinta. prin incheiere . . chiar straina de cauza .Respinge plangerea . desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si. retine cauza spre judecare in prima instant . Plangere adresata procurorului Daca plangere se indreapta impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale. ea trebuie sa fie formulate in teren de 20 de zile de la data instiintarii persoanelor interesate despre solutia data. Procurorul este obligat sa rezolve plangerea in termen de cel mult 20 de zile de la primire si sa comunice de indata persoanei care a facut plangerea modul in care a fost rezolvata. prin sentinta. de incetare a urmaririi penale sau de clasare a fost respinsa de procuror sau daca acesta nu a fost solutionata de acesta in termenul legal. cand probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei. In solutionarea plangerii . a ordonantei sau rezolutiei de scoatere de sub urmarire. mentinand Solutia din rezolutia sau ordonanta atacataș .Admite plangerea. instant poate adopta una din urmatoarele situatii Ș . desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si trimite cauza procurorului in vederea inceperii sau redeschiderii urmaririi penale. . Plangerea adresata instantei Persoana vatamata si orice alta persoana a carei interese legitime au fost vatamate pot face plangere la instanta daca plangerea lor impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale .Impotriva actelor si masurilor de urmarire penala pot face plangere atat partile cat si orice alte persoana .Admite plangerea . daca respectivul act a adus o vatamare intereselor sale legitime.

.Desemnarea completului de judecata.Citarea partilor si a altor personae chemate in interesul cauzei. . .Publicitatea.Judecata in recurs. Obiectul judecatii este acela de aflare a adevarului in cauza supusa judecatiisi tragerea la raspundere penala a inculpatului gasit vinovat sau.Dupa pronuntare .Note privind desfasurarea procesului.Nemijlocirea.Constatarea infractiunilor de audienta de catre presedintele instantei.Judecata de prima instanta. . Deliberarea si pronuntarea hotararii se fac de indata dupa inchiderea dezbaterilor . .Strigarea cauzei si apelul celor citati de catre grefier. Solutia data cauzei se trece si in condica de sedinta a instantei judecatoresti.Contradictorialitatea.Asigurarea apararii. .JUDECATA DISPOZITII GENERALE Judecata este activitatea procesuala si procedural desfasurata de instanta de judecata cu participarea procurorului. oral. in vederea aflarii adevarului cu privire la fapta si inculpatul cu care a fost sesizata si solutionarii legale si temeinice a cauzei penale . Principiile fundamentale ale judecatii sunt : .cu respectarea urmatoarelor dispozitii cu character general: . .Verificarea sesizarii instantei.Verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii inculpatului. .Deschiderea sedintei de judecata de catre presedintele instantei . . absolvirea inculpatului de invinuirea formulate impotriva sac and exista o cauza de excludere sau de inlaturarea raspunderii penale.Conducerea sedintei de judecata de catre presedintele instantei. . . sunt amanate. . nemijlocit si contradictoriu in fata completului de judecata.Incheierea de sedinta.Judecata in apel . Judecata poate fi : . . in prezenta procurorului si a partilor . Sedinta de judecata se desfasoara public. iar hotararea se redacteaza in cel mult 20 de zile . dimpotriva. afara de cazul cand din motive temeinice.Fixarea termenului de judecata. Pronuntarea hotararii se face prin citarea minutei de catre presedintele instantei de judecata asistat de catre grefier. dar nu mai mult de 15 zile.7. . . a partilor si a persoanelor chemate in interesul cauzei. . .Suspendarea judecatii.Oralitatea. Pregatirea sedintei de judecata in oricare dintre etapele sale presupune efectuarea urmatoarelor acte: .Alte masuri pregatitoare. . atunci cand acestia participa la judecata.Rezolvarea chestiunilor incidente. .

Procurorul participa in mod obligatoriu la judecata in prima instanta desfasurata la alte instante decat judecatoria. Sedinta de judecata in prima instanta cuprinde trei etape : -inceputul sedintei . presedintele instantei va dispune citarea actului de sesizare a instantei. urmata de dispozitia de a se face apelul partilor si a celorlalte personae care au fost citate . marcandu-se astfel trecerea la al doilea stadiu al sedintei. cercetarea penala s-a efectuat de un alt organ decat cel competent. La judecata in prima instanta trebuie sa se solutioneze fondul cauzei . instant constata ca in cauza supusa judecatii . .Instanta pronunta restituirea cauzei printr-o sentinta supusa recursului. sa se aplice sanctiunea prevazuta de legea penala . prin extinderea actiunii penale sau a procesului penal . se constata ca incadrarea juridical data faptei prin actul de sesizare a instantei nu este corecta. participarea sa este obligatorie atunci cand instanta de judecata a fost sesizata prin rechizitoriu in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de 3 ani sau mai mare . -JUDECATA IN PRIMA INSTANTA Judecata in prima instanta este etapa initiala si obligatorie a judecatii fara de care nu se poate vorbi de actul de justitie . -extinderea obiectului judecatii – se poate realize in timpul cercetarii judecatoresti . fie a completarii acesteia .Sunt intrebati apoi procurorul si partile daca au de formulat exceptii cereri sau propun efectuarea de probe noi .Restituirea cauzei se dispune atunci cand . . iar la judecatorie . in cauzele in care vreunul din inculpate se afla in stare de detentie sau in vreuna dintre situatiile care impugn asistenta juridical obligatorie. La judecata in prima instant pot participa atat partile cat si procurorul si intotdeauna participa instanta de judecata . Orice hotarare judecatoreasca contine trei parti : partea introductive .este marcat de strigarea cauzei de catre preseintele instantei.Daca cererile au fost rezolvate si nu s-a ajuns la o amanarea a cauzei ori la dezinvestirea instantei. Presedintele instantei explica apoi persoanei vatamate ca se poate constitui parte civila sau ca poate participa ca parte vatamata in proces. -schimbarea incadrarii juridice.restituirea cauzei la procuror – poate fi dispusa de instanta de judecata in vederea realizarii fie a refacerii urmaririi penale .Felurile hotararilor judecatoresti sunt: . in raport de probele administrate .cercetarea judecatoreasca – are ca obiect readministrarea tuturor probelor care au fost administrate in cursul cercetarii penale dar si administrarea oricaror probe noi necesare pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele. expunerea (considerentele ) si dispozitivul (minuta ). anume sa se constate daca invinuirea adusa inculpatului este intemeiata si in caz afirmativ . . Dup ace au fost readministrate toate probele stranse in cursul urmaririi penale.intervine in cursul judecatii atunci cand . inainte de terminarea cercetarii judecatoresti. presedintele instantei va da cuvantul procurorului si partilor.incidentele ivite in cursul cercetarii judecatoresti – sunt . realizandu-se in .Incheierile – sunt hotararile prin care instant de judecata rezolva toate chestiunile premergatoare solutionarii fondului.Deciziile – sunt hotararile prin care instant se pronunta asupra apelului. Se verifica in primul rand prezenta si identitatea inculpatului.Sentintele – sunt hotararile prin care prima instant solutioneaza fondul cauzei sau se dezinvesteste fara sa solutioneze fondul cauzei. precum si in cazul in care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inchisorii . .

iar partile pot depune din proprie initiative concluzii scrise.Nedeclarea caii de atac in termen duce la decaderea din exercitiul dreptului si la respingerea caii de atac formulate ca fiind tardiva si este de doua feluri : .Partea vatamata – in ce priveste latura penala .Partea civila si partea responsabila civilmente – in ce priveste latura civila si latura penala. o Sa nu fi trecut mai mult de 10 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a despagurilor civile din hotarare.Efectul extensive.Efectul devolutiv. instant declara dezbaterile inchise . .Orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei. . .Martorul.Apelul peste termen – se cer a fi indeplinite doua conditii : o Partea sa fi lipsit atat de la judecata cat si de la pronuntare. la instanta imediat ierarhic superioara . -partea responsabila civilmente Momentul final al dezbaterilor este marcat de ultimul cuvant al inculpatului. alte fapte sau personae decat cele cuprinse in actul de sesizare initial . Motivarea apelul se face in scris prin cererea de apel sau printr-un memoriu separate depus la instant de apel cel tarziu in ziua judecatii.procurorul. expertul.Efectul suspensiv .Efectul neagravarii situatiei in propria cale de atac. -CAILE ORDINARE DE ATAC (APELUL SAU RECURSUL ) Caile ordinare de atac sunt mijloacele prevazute de lege prin care se exercita un control judecatoresc asupra hotararilor judecatoresti prin care s-a solutionat cauza penala .acest fel sesizare instantei si cu privire la alte acte material. Declararea apelului sau recursului produce urmatoarele efecte: .Procurorul – in ce priveste latura penala si latura civila.Inculpatul – in ce priveste latura penala si latura civila . . .partea vatamata. Pot declara apel sau recurs: . . o Sa nu fi trecut mai mult de 10 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a despagurilor civile din hotarare. Apelul si recursul pot fi declarate in scris sau oral . .dezbaterile – constau in concluziile pe care le pun oral procurorul si partile din process asupra fondului cauzei in urmatoarea ordine: . Durata termenului de apel si de recurs este de 10 zile . . interpretul si aparatorul – in ce priveste cheltuielile de judecata .Repunerea in termen – se cer a fi indeplinite doua conditii : o Partea sa fi fost oprita sa declare apel de o cauza temeinica de impiedicare. . inainte de ramanerea lor defintiva in scopul descoperirii si indreptarii eventualelor erori pe care acesta le-ar cuprinde. . Apelul este calea de atac prin care se promoveaza . Dupa ce inculpatul a avut ultimul cuvant . o rejudecare a cauzei in fond cu posibilitatea de a schimba Solutia data prin hotararea judecatoreasca. -partea civile. .

Recursul este calea ordinara de atac ce se poate indrepta impotriva hotararilor judecatoresti pronuntate in apel .Se mentine hotararea primei instante .Se dispune achitarea inculpatului sau incetarea procesului penal . in cauzele nesupuse apelului. sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instant . inadmisibil si tardiv . atunci cand hotararea a fost desfiintata pentru motivul ca judecarea cauzei la acea instanta a avut loc in lipsa unei parti nelegal citate sau care legal citata a fost in imposibilitatea de a se prezenta . realizand un control judecatoresc integral al cauzei. atunci cand prima instanta a judecat cu incalcarea normelor de competent prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute. instant de recurs poate pronuta una din urmatoarele situatii principale : . o Cand apelul este nefondat.Fara cercetare judecatoreasca . Admiterea recursului si casarea hotararii atacate sunt insotite intotdeauna de una din urmatoarele solutii : . in sensul ca este a doua cale de atac ordinara ce poate fi exercitata intr-o cauza penala .Admiterea apelului este insotita intotdeauna de urmatoarele situatii : o Se dispune rejudecarea cauzei de catre instant a carei hotarare a fost desfiintata . Atunci cand recursul urmeaza apelului .Judecata propriu zisa in fata instantei de apel se poate desfasura in doua modalitati : .La sedinta de judecata in apel prezenta procurorului este obligatorie indifferent de obiectul cauzei. realizand un al doilea control judecatoresc al cauzei. Dup ace deliberarea a luat sfarsit . . o Se pronunta o noua hotarare de catre instant de apel .Respingerea apelului. Contestatia in anulare se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi : . Recursul se poate indrepta impotriva sentintelor .Se dispune rejudecarea de catre instant a carei hotarare a fost casata . -CAILE EXTRAORDINARE DE ATAC (CONTESTATIA IN ANULARE SI REVIZUIREA) Contestatia in anulare este calea de atac extraordinara prin intermediul careia se poate asigura solutionarea legala a unor cauze penale in care instantele de recurs au pronuntat hotarari definitive ce cuprind erori de procedura ori instantele de recurs au pronuntat mai multe hotarari definitive pentru aceeasi fapta si acelasi faptuitor. a deciziilor si a incheierilor.Motivele de recurs se formuleaza in scris prin cererea de recurs cu cel putin 5 zile inaintea primului termen de judecata. preponderant in drept . o Se dispune rejudecarea cauzei de catre instant competent. . Recursul trebuie sa fie motivate . . o Cand apelul este inadmisibil. . .in urmatoarele situatii : o Cand apelul este tardiv.Cu cercetare judecatoreasca. Dupa ce deliberarea a luat sfarsit. recursul poate fi admis doar daca si hotararea recurata cuprinde anumite erori expres prevazute de lege si numite cazuri de casare. in toate celelalte situatii in care hotararea primei instante este gresita. instant de apel poate decide: . cand apelul a fost gresit admis .Respinge recursul si mentine hotararea – cand recursul este tardiv .Admite recursul – cand instanta de recurs apreciaza ca cel putin unul din cazurile de casare invocate de procuror sau de parti .

. nici legii.Cand partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostiinta instanta despre aceasta impiedicare. Revizuirea poate fi ceruta cand: . . in limitele calitatii sale procesuale. La termenul fixat pentru judecarea contestatiei in anulare. ca urmare . Revizuirea se caracterizeaza prin urmatoarele : . iar de celalte parti in termen de 30 de zile de la data pronuntarii hotararii a carei anulare se cere. un expert sau un interpret a sarvarsit infractiunea de marturie mincinoasa in cauza a carei revizuire se cere. dupa caz . procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penala a comis o infractiune in legatura cu cauza a carei revizuire se cere ..Cand instant de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cause de incetare a procesului penal. .Viciile cuprinse in hotararea casata sunt vicii de judecata. la rejudecarea recursului .Un scris care a servit ca temei al hotararii a carei revizuire se cere a fost declarat fals. .Un martor. Revizuirea este calea de atac extraordinara prin care se indreapta erorile de judecata cu privire la faptele cauzei datorita necunoasterii de catre instantele care au pronuntat hotararea definitive a unor fapte si imprejurari in raport de care aceasta nu corespunde adevarului si .Se indreapta numai impotriva hotararilor pronuntate in recurs. Cazurile cand se poate face contestatie in anulare sunt : . pentru oricare dintre fapte sau dintre faptuitorului.Cand impotriva unei personae s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta. . .Este o cale extraordinara de atac .Este o cale de atac de anulare.Oricare parte din proces .S-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei . . . . daca ar fi fost cunoscute la data pronuntarii hotararii atacate .Este o cale de atac de retractare. desfiinteaza prin decizie hotararea a carei anulare se cere si procedeaza fie de indata . cel mai tarziu in 10 zile de la inceperea executarii .Cand procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat cauza de catre instant de recurs nu a fost indeplinita conform legii . iar decizia data in apel este supusa recursului. .Nu se intemeiaza pe o critica a hotararii atacate ci pe descoperirea unor situatii noi care. sunt ca regula vicii de procedura. Sentinta data in contestatie este supusa apelului.Este o cale de atac de retractare.Cand doua sau mai multe hotarari judecatoresti definitive nu se pot concilia.Este o cale de atac in anulare. Hotararile judecatoresti pot fi supuse revizuirii atat cu privire la latura penala cat si la cea civila .Este o cale extraordinara de atac. Revizuirea poate fi ceruta de : . . instant ascultand partile si concluziile procurorului .Viciile cuprinse in hotararea atacata. sau la rejudecarea cauzei dupa casare. cu privire la care existau probe in dosar. . Contestatia in anulare poate fi introdusa de catre persoana impotriva careia se face executarea . . . fie acordand un termen.Un membru al completului de judecata. . daca gaseste intemeiata . . ar fid us la o alta solutie.

Sotul sau rudele apropiate condamnatului . Cererea de revizuire se adreseaza procurorului de la parchetul de pe langa instant care judecat cauza in prima instanta.cu aratarea cazului de revizuire pe care se intemeiaza si a mijloacelor de proba in dovedirea acestuia . a celui care a fost achitat sau a celui fata de care s-a incetat procesul penal. chiar si dupa moartea acestuia . chiar dupa executarea pedepsei sau dupa moartea condamnatului. Cererea se face in scris .. Cererea de revizuire in defavoarea condamnatului . . Cererea de revizuire in favoarea condamnatului se poate face oricand . se poate face in termen de un an.

In orice alte materii date prin lege in competent lor. .In orice alte materii date prin lege in competent sa.Plangerea impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitatea jurisdictional si ale altor organe cu astfel de activitate .Ca instante de apel . o Cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare sa varsite in procesele penale. . o Procesele si cererile in materie de contencios administrative . .In prima instanta: o Procesele si cererile in materia civila al caror obiect are o valoare de peste 5 miliarde de lei .In prima instanta. o Procesele si cererile in materie de expropriere . care potrivit legii nu sunt supuse apelului . apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta. .Ca instante de recurs .PROCEDURA CIVILA 1.nu sunt supuse apeluluiș . .Recursurile in interesul legii .Ca instante de apel. o Cererile pentru recunoasterea .In orice alte materii date prin lege in competent lor . . procesele si cererile in materie de contencios administrative privind actele autoritatilor si institutiilor central. o Conflictele de munca . precum si cele pentru incuviintarea executarii silite a hotararilor date in tari straine . o Procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala.In orice alte materii date prin lege in competent lor.In prima instanta.Recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si a altor hotarari. Curtea Suprema de Justitie judeca: . Curtea de apel judeca : . . . Tribunalele judeca : . potrivit legii . toate procesele si cererile in afara de cele date prin lege in competent altor instante. o Cererile pentru incuviintarea. nulitatea sau desfacerea adoptiei. recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale care. recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii . in cazurile prevazute de lege.Ca instante de recurs .COMPETENTA INSTANTELOR CIVILE -COMPENTENTA MATERIALA A INSTANTELOR JUDECATORESTI Judecatoriile judeca : . apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunal in prima instanta. .

instanta locului unde se afla imobilul . . instanta locului prevazut in contract pentru executarea.are in chip statornicit o indeletnicire profesionala ori una sau mai multe asezari agricole . in afara domiciliului sau . - -INCIDENTE REFERITOARE LA INSTANTA SESIZATA (INTINDEREA COMPETENTENTEI INSTANTEI SESIZATE . instanta locului de plata. in actiunile in justificare sau in prestatie tabulara.  In cererile privitoare la obligatii comerciale. cererea se poate face si la instanta locului acestor asezari sau indeletniciri pentru obligatiile patrimoniale si care sunt nascute sau care urmeaza sa se execute in acel loc .Competenta teritoriala exclusiva . rezolutiunea sau rezilierea unui contract.  In cererile ce izvorasc dintr-o cambie . mai sunt competente urmatoarele instante:  In cererile privitoare la executarea. instanta in circumscriptia careia s-a savrsit acel fapt.Competent teritoriala alternativa-desemneaza situatia in care reclamantul are dreptul de a allege mai multe instante deopotriva competente . anularea. instanta locului de plecare sau de sosire.  In cererile ce izvorasc dintr-un fapt illicit.  In cererile izvorate dintr-un contract de transport. instanta domiciuliului reclamantului . instanta locului unde obligatia a luat nastere sau aceea a locului platii.  In cererile izvorate dintr-un contract de transport . instanta domiciliului reclamantului. adica daca paratul . CONFLICTELE DE COMPETENTA) . a obligatiunii. cec sau bilet la ordin. In afara de instanta domiciliului paratului. comerciale sau industriale .-COMPETENTA TERITORIALA Competenta teritoriala este : Competent teritoriala de drept comun – cererea de chemare in judecata se introduce la instanta domiciliului paratului.  In cererile ce izvorasc dintr-un raport de locatiune a unui imobil . MIJLOACELE PROCEDURALE DE INVOCARE A NECOMPETENTEI. STRAMUTAREA. fie chiar in parte .  In cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensie alimentara. instanta locului de plecare sau de sosire.  In cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensie alimentara. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful