P. 1
SUBIECTE

SUBIECTE

|Views: 45|Likes:
Published by Oana Ciocirlan

More info:

Published by: Oana Ciocirlan on Nov 12, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/12/2011

pdf

text

original

PROCEDURA PENALA

1. REGULI DE BAZA SI ACTIUNILE IN PROCESUL PENAL
SCOPUL SI REGULILE DE BAZA ALE PROCESULUI PENAL

SCOPUL direct, imediat al procesului penal este constatarea la timp si in mod complet al faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala. SCOPUL general sau mediat al procesului penal este acela de a contribui la apararea ordinii de drept, la apararea persoanei, a drepturilor si libertatilor acestuia, la prevenire infractiunilor,precum si la educarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor. REGULILE DE BAZA ALE PROCESULUI PENAL sunt urmatoarele : 1.legalitatea procesului penal; 2.oficilitatea procesului penal; 3.aflarea adevarului; 4.rolul activ al organelor judiciare; 5.garantarea libertatii persoanei; 6. respectarea demnitatii umane; 7. prezumtia de nevinovatie; 8. garantarea dreptului la aparare; 9.desfasurarea procesului penalin limba romana; 10. egalitatea in fata legilor si a organelor judiciare; 11. accesul liber la justitie; 12. respectarea vietii intime, familiale sau private; 13.inviolabilitatea domiciliului si a secretului corespondentei; 14. operativitatea procesului penal . Participantii la procesul penal sunt : - Organele judiciare penale: -instantele judecatoresti; - ministerul public; - organele de cercetare penala . Partile in procesul penal sunt : - Inculpatul; - Partea vatamata; - Partea civila; - Partea responsabila civilmente. Calitatea de parte civila responsabila civilmente se poate dobandi : - Prin introducerea persoanei responsabila civilmente in cauza de catre organul judiciar din oficiu sau la cererea partii civile. - Prin interventia persoanei responsabile civilmente , din propria initiativa , in cauza. ACTIUNEA PENALA SI CIVILA IN PROCESUL PENAL

ACTIUNEA PENALA IN PROCESUL PENAL Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspunderea penala a persoanelor care au savarsit infractiuni. Elementele actiunii penale sunt: temeiul, obiectul si aptitudinea functionala. Subiectii activi ai actiunii penale sunt : -procurorul; - partea vatamata; - instanta de judecata. Subiectul pasiv este inculpatul. Trasaturile actiunii penale sunt: -actiunea penala apartine statului; -actiunea penala este obligatorie; - actiunea penala este indisponibila; -actiunea penala este personala; -actiunea penala este indivizibila. Momentele desfasurarii penale sunt: - Punerea in miscare a actiunii penale; - Exercitarea si epuizarea sau stingerea ei . Actiunea penala se pune in miscare prin subiectii sai activi. Procurorul poate pune in miscare actiunea penala prin: -ordonanta, in cursul urmaririi penale; -rechizitoriu, la terminarea urmaririi penale; - declaratie orala, in cursul judecatii. Partea vatamata pune in miscare actiunea penala atunci cand plangerea prealabila se adreseaza direct instantei. Actiunea penala se pune in miscare de instanta de judecata, prin incheiere, numai daca procurorul nu este prezent la judecata. Exercitarea actiunii penale se face de catre procuror si de partea vatamata. Solutionarea actiunii penale se solutioneaza de catre instanta de judecata, astfel: - Condamnare, atunci cand fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsit de inculpat; - Achitarea ; - Incetarea procesului penal ACTIUNEA CIVILA IN PROCESUL PENAL Actiunea civila ce se exercita in cadrul procesului penal este mijlocul legal prin intermediul caruia persoana pagubita material sau moral in urma savarsirii unei infractiuni, cere organelor judiciare penale sa-i fie reparat prejudiciul cauzat sau daunele morale. Obiectul actiunii civile consta: - in tragerea la raspunderea civila a persoanei care a savarsit infractiunea ce a produs prejudiciul reclamat sau/si a persoanelor care raspund din punct de vedere civil pentru prejudiciul cauzat de acesta; - tragerea la raspundere civila pentru repararea daunelor morale,potrivit legii civile. Subiectii activi sunt: Partea civila; Procurorul.

-

Subiectii pasivi sunt : Inculpatul; Partea responsabila civilmente.

Pentru ca actiunea civila ce se exercita in cadrul procesului penal sa aiba atitudine functionala trebuie indeplinite urmatoarele conditii : - Infractiunea sa fi produs un prejudiciu material sau moral; - Intre infractiunea savarsita si prejudiciul reclamat sa existe un raport de cauzalitate; - Prejudiciul sa fie cert; - Prejudiciul sa nu fi fost reparat; - Sa existe o manifestare de vointa a persoanei vatamate in legatura cu dezdaunarea sa. Trasaturile actiunii civile sunt: Actiunea civila apartine persoanei care a suferit un prejudiciu prrin infractiune; Actiunea civila este facultativa; Actiunea civila este disponibila; Actiunea civila este patrimoniala; Actiunea civila este divizibila.

Desfasurarea actiunii civile in fata instantei penale presupune existenta a trei momente principale: - Punerea in miscare a actiunii civile; Se realizeaza de catre partea civila si procurorul . Actiunea civila se pune in miscare de catre partea civila printr-o declaratie de constituire ca parte civila , facuta in fata organelor de urmarire penala sau a instantei de judecata , in scris sau oral. Procurorul pune in miscare actiunea civila , din oficiu , in cazurile in care cel vatamat este lipsit de capacitate de exercitiu sau are capacitate de exercitiu restransa. Exercitarea actiunii civile; Actiunea civila se exercita de partea civila concomitent cu actiunea penala exercitata de procuror pentru ca instanta sa solutioneze concomitent cele doua actiuni. In cazul in care cel vatamat este lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitatea de exercitiu restransa , procurorul este obligat sa exercite din oficiu actiunea civila, chiar daca acesta nu s-a constituit parte civila sau a renuntat, cu incalcarea legii la pretentiile civile. Cand dupa sezisarea instantei civile , se pune in miscare actiunea penala in procesul penal,judecata in fata instantei civile se suspenda pana la solutionarea definitiva a actiunii penale. Solutionarea actiunii civile. Actiunea civila se solutioneaza de catre instanta odata cu actiunea penala prin aceeasi hotarare judecatoreasca. Solutionarea actiunii civile presupune adoptarea unei solutii de admitere sau respingere.

-

.

. o A fost expert sau martor. intre organe judiciare de grad diferit . a solutionat proprunerea de arestare preventiva ori de prelungire a arestarii preventiva in cursul urmaririi penale. -COMPETENTA MATERIALA – acea forma de competenta care imparte cauzele penala pe linie verticala .2. -COMPETENTA PERSONALA – acea forma de competenta care imparte cauzele penale pe linie verticala . pe linie orizontala . cu una dintre parti sau cu avocatul ori mandatarul acesteia. in functie de calitatea sau starea faptuitorului in momentul savarsirii faptei. . . a supravegheat urmarirea penala. Cazurile de incompetenta sunt : . INCOMPATIBILITATEA SI STRAMUTAREA INCOMPATIBILITATEA Incompetenta este institutia prin intermediul careia anumite persoane ce fac parte din organele care desfasoara procesul penal sau care ajuta la solutionarea acestuia sunt impiedicate sa participe la activitatea procesuala. o A fost reprezentant sau aparator al vreuneia dintre parti. a efectuat acte de urmarire penala.ruda sau afin pana la gradul al patrulea inclusiv . el.acea forma de competenta care repartizeaza cauzele penale intre organe judiciare de acelasi grad . sotul sau vreo ruda apropiata.Judecatorul care a luat parte la solutionarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleasi cauze intr-o cale de atac sau la judecarea cauzei dupa desfiintarea hotarari cu trimitere in apel sau dupa casarea cu trimitere in recurs. Judecatorii care sunt soti . in functie de natura si gravitatea infractiunii savarsite. rude sau afini intre ei . ruda sau afinul sau.COMPETENTA FELURILE COMPETENTEI Acestea sunt : -COMPETENTA FUNCTIONALA – acea forma de competenta care determina sfera de atributii ce revine fiecarui organ judiciar in cursul solutionarii unei cauze penale. pana la gradul al patrulea inclusiv. in cursul urmaririi penale.Rudenia intre judecatori. -COMPETENTA TERITORIALA. daca in cauza respectiva: o A pus in miscare actiunea penala sau a dispus trimiterea in judecata ori a pus concluzii in calitate de procuror de prima instanta de judecata. a solutionat propunerea de arestare preventiva ori de prelungire . o Exista imprejurari din care rezulta ca este interesat sub orice forma .nu pot face parte din acelasi complet de judecata. o Este sot. intre organe judiciare de grad diferit. pana la al patrulea grad inclusiv . in raport de circumscriptiile teritorialein care aceste organe isi desfasoara activitatea.Judecatorul este incompatibil de a judeca. o Sotul.

Informarea. . o A primit liberalitati de la una dintre parti. sotul sau cu una dintre rudele sale pana la gradul al patrulea inclusiv si una dintre parti. in cazul in care impartialitatea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarilor cauzei. avocatul sau mandatarul acestuia STRAMUTAREA Stramutarea este institutia prin care se realizeaza transferul unei cauze de la instanta competenta la o alta instanta de acelasi grad si de aceeasi categorie cu scopul de a asigura desfasurarea normala a procesului penal. asistenti judiciari sau grefierii instantei. sotul sau rudele acesteia pana la gradul al treilea inclusiv. o Este tutore sau curator al uneia dintre parti. dusmaniilor locale sau calitatii partilor . Procedura de rezolvarea a cererii de stramutare are trei etape: .Instiintarea partilor.Examinarea cererii. Stramutarea unei cauze poate fi ceruta de partea interesata. de procuror sau de ministerul justitiei si se adreseaza Inaltei Curti de Casatie si Justitie care are competenta exclusiva de a o judeca. Cererea de stramutare se solutioneaza printr-o hotarare care imbraca forma unei incheieri semnata de toti judecatorii care au luat parte la deliberare si care se motiveaza. cand exista pericolul de tulburare a ordinii publice ori cand una dintre parti are o ruda sau un afin pana la gradul al patrulea inclusiv printre judecatori sau procurori. . .o Exista dusmanie intre el.

. . . este intrebat cu privire la : .Declaratiile partii civile.Expertizele.ascultarea.Inscrisurile. . .luarea unei declaratii scrise personal . .PROBELE SI MIJLOACELE DE PROBA DISPOZITII GENERALE Prin probe se inteleg elementele care servesc la constatarea existentei sau inexistentei sau inexistentei unei infractiuni.confruntarea.prenume . la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea tuturor imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei. Pentru ca probele folosite de organele judiciare sa conduca la aflarea adevarului si la realizarea scopului legii penale.Fotografiile. .3.data si locul nasterii. . .stiintifice. .Inregistrarile audio sau video.Constatarile medico-legale.DECLARATIILE INVINUITULUI SAU ALE INCULPATULUI Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului sunt obtinute in procesul penal prin trei procedee: .Sa fie concludente .situatia militara.loc de munca. . .cetatenie.Sa fie admisibile.numele si prenumele parintilor. .studii. . Invinuitul sau inculpatul .Declaratiile partii vatamate. este necesar ca ele sa indeplineasca urmatoarele cerinte: . .inainte de a fi ascultat .Declaratiile martorilor.ocupatie.Sa fie utile . . .porecla .Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului . . . . Mijloacele de proba prin care se consta elementele de fapt ce pot servi ca proba sunt : . .Mijloace materiale de proba. .Sa fie pertinente.Constatarile tehnico. .nume. Sarcina administrarii probelor in procesul penal revine organului de urmarire penala si instantei de judecata . .Declaratiile partii responsabile civilmente. . MIJLOACELE DE PROBA 1.

Procesele verbale incheiate de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata sunt mijloace de proba. .Pana la varsta de 14 ani ascultarea lui se face in prezenta unuia dintre parinti. Organul care procedeaza la efectuarea unui act procedural in prezenta martorilor asistentei este obligat sa constate si sa consemneze in procesul verbal pe care il incheie .adresa la care locuieste efectiv. iar daca cere. mentionand si observatiile pe care acestia au fost invitati sa le faca cu privirela cele constatate si la desfasurareaoperatiilor la care asista. ziua si ora aratate in citatie si are datoria sa declare tot ce stie cu privire la faptele cauzei. numarul acestora trebuie sa fie de cel putin doi. .Cand este de acord cu continutul ei. ALE PARTII CIVILE PARTII RESPONSABILE CIVILMENTE SI ALE - Organul de urmarire penala sau instanta de judecata are obligatia sa cheme . 2. ora inceperii si ora incheierii ascultarii invinuitului sau inculpatului. totodata. daca nu este constituita parte civila sau nu participa in proces ca parte vatamata . Cand legea prevede ca la efectuarea unui act procedural este necesara prezenta unor martori asistenti. Cand se constata ca exista contraziceri intre declaratiile persoanelor ascultate in aceeasi cauza se procedeaza la confruntarea acelor persoane. Declaratiile invinuitului sau inculpatului se consemneaza in scris. i se da sa o citeasca.Declaratia scrisa se citeste acestuia . . . ori a tutorelui .INSCRISURILE Inscrisurile pot servi ca mijloace de proba . Sotul sau rudele apropiate ale invinuitului sau inculpatului nu sunt obligate sa depuna ca martori.DECLARATIILE MARTORILOR Persoana care are cunostinta despre vreo fapta sau despre vreo imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal poate fi ascultata ca martor. daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului. date privind identitatea martorilo asistenti . Fiecare invinuit sau inculpat este ascultat separat. Persoana chemata ca martor are obligatia sa se infatiseze la locul. 3.dreptul de a nu face nici o declaratie. 4.atragandu-i se atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva sa.fapta care formeaza obiectul cauzei.incadrarea juridica a acesteia. spe a fi ascultate. Persoana vatamata poate fi ascultata ca martor.dreptul de a avea un aparator. antecedente penale. . o semneaza pe fiecare pagina si la sfarsit si este semnata si de organul de urmarire penala care a procedat la ascultarea inculpatului sau invinuitului.In orice declaratie se vor consemna . persoana care a suferit o vatamare prin infractiune . Minorul poate fi ascultat ca martor. precum si persoana responsabila civilmente .DECLARATIILE PARTII VATAMATE . alte date pentru stabilirea situatiei sale personale. daca aceasta este necesara pentru lamurirea cauzei. Invinuitului sau inculpatului i se aduc la cunostinta urmatoarele: .

din oficiu sau la cerere. la cererea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala. .obiecte care contin sau poarta o urma a infractiunii .Perchezitia –este procedeul prin intermediul careia sunt cautate si ridicate obiecte sau inscrisuri ce pot servi ca mijloace de proba in procesul penal a caror existent sau situare este doar banuita de organele judiciare. . printr-o rezolutie.Cercetarea la fata locului –consta in deplasarea organului judiciar la locul unde s-a savarsit infractiunea .Pentru a servi ca mijloc de proba. .descrierea amanuntita a celor constatate . .numele. 7. . precum si a masurilor luate. constatate prin propiile simturi de catre persoana care incheie. de procuror sau de judecator.numele. Exista urmatoarele procedee probatorii : . obiectiile si explicatiile acestora. . prenumele . de presedintele instantei. Procesul verbal trebuie sa contina: . prin incheiere motivate. 6. numai de catre judecator.obiecte care au fost folosite sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea infractiunii. prenumele .numele. prenumele si calitatea celui care il incheie. in camera de consiliu. CONSTATARILE TEHNICO-STIINTIFICE Efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice poate fi dispus numai in faza de urmarire penala . INTERCEPTARILE SI INREGISTRARILE AUDIO SAU VIDEO Interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau a comunicarilor efectuate prin telefon ori prin orice mijloc electronic de comunicare se realizeaza cu autorizarea motivata a judecatorului .Perchezitia corporala poate fi dispusa de organul de cercetare penala.Perchezitia domiciliara poate fi dispusa numai dupa inceperea urmaririi penale . .MIJLOACELE MATERIALE DE PROBA Mijloacele materiale de proba sunt obiecte care prin legatura lor cu infractiunea savarsita ajuta la aflarea adevarului in cauza. dar nu pentru mai mult de 30 de zile. procesul verbal trebuie sa cuprinda fapte sau imprejurari legate de savarsirea infractiunii .de organul de urmarire penala . ocupatia si adresa martorilo asistenti .Perchezitia poate fi corporala sau domiciliara. coupatia si adresa persoanelor la care se refera procesul verbal. Autorizatia se da pentru durata necesara interceptarii si inregistrarii.ridicarea de obiecte si inscrisuri – este procedeul probatoriu prin intermediul careia organele de urmarire penala procedeaza la strangerea obiectelor si inscrisurilor ce pot servi ca mijloc de proba despre a caror existent si situare au cunostinta. 5.data si locul unde este incheiat. Aceste mijloace materiale de proba sunt : .obiecte care sunt produsul infractiunii . . . Procesul verbal trebuie semnat pe fiecare pagina si la sfarsit de cel care il incheie si de celelalte persoane implicate. ora la care a inceput si ora l-a care s-a terminat incheierea procesului verbal. cand exista .

de moarte a carei cauza nu se cunoaste ori este suspecta. expertul intocmeste un raport de expertiza care se depune la organul judiciar care a dispus expertiza. . 8. organul de urmarire penala dispune efectuarea unei constatari medico-legala si cere organului medico-legal. prezentandu-I totodata toate datele si materialele necesare.EXPERTIZELE Efectuarea expertizelor poate fi dispusa . sau cand este necesara o examinare corporala asupra invinuitului sau persoanei vatamate pentru a constata pe corpul acestora existent urmelor infractiunii. atat in faza de urmarire penala cat si in faza de judecata. iar instant de judecata prin incheiere. Organele de urmarire penala dispun efectuarea expertizei prin rezolutie sau prin ordonanta (expertiza tehnica si cea contabila ). Exhumarea in vederea constatarii cauzelor mortii se face numai cu incuviintarea procurorilor. din oficiu sau la cererea partilor interesate. caruia ii revine competent potrivit legii. CONSTATAREA MEDICO LEGALA In caz de moarte violent . Dupa efectuarea expertizei . 9. sa efectueze aceasta constatare.Organul de urmarire penala il cheama pe specialist sau technician in fata sa si ii pune in vedere sa efectueze constatarea tehnico stiintifica si sa raspunda la intrebarile puse.

in functie de calitatea pe care o are in procesul penal persoana arestata. Masura poate fi luata pe o durata de cel mult 30 de zile .In mod exceptional . Recursul se solutioneaza inainte de expirarea duratei arestarii preventive dispuse anterior incheierii atacate. Acestea sunt urmatoarele : . acesta nu va putea depasi 30 de zile. Arestarea preventiva a invinuitului consta in privarea de libertate pentru o perioada de cel mult 10 zile . durata maxima a obligarii de a nu parasi localitatea este de 2 ani . - - . cat si sectiei de politie in a carei circumscriptie locuieste acesta. Numele.Durata arestarii preventive a inculpatului in aceasta faza nu poate depasi 30 de zile . Masura retinerii poate dura cel mult 24 de ore. cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 10 ani ori mai mare. printr-o ordonanta a carei copie se comunica invinuitului sau inculpatului. Retinerea poate fi luata de organul de cercetare penal cat si de procuror . Data si locul emiterii. printr-o ordonanta in care se mentioneaza ziua si ora la care retinerea a inceput. In faza de urmarire penala . numai dupa ascultarea acestuia in prezenta aparatorului. Arestarea preventiva. fiecare prelungire neputand sa depaseasca 30 de zile.Arestarea preventive se dispune printr-o hotarare judecatoreasca. prenumele si calitatea persoanei care a emis mandatul de arestare. de la judecata ori de la executarea pedespsei. Datele privitoare la persoana inculpatului si codul numeric personal. termenul de 24 de ore se calculeaza de la ora emiterii ordonantei. inculpatul sau invinuitul poate face plangere in termen de 3 zile de la luarea masurii .se poate dispune . Obligarea de a nu parasi tara. in tot parcursul procesului penal. Obligarea de a nu parasi localitatea. MASURILE PREVENTIVE SI ALTE MASURI PROCESUALE MASURILE PREVENTIVE Masurile preventive sunt masurile procesuale ce pot fi luate de organele judiciare penale pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal sau pentru a se impiedica sustragerea invinuitului sau inculpatului de la urmarirea penala .In cazul in care judecatorul acorda prelungirea. afara de cazul cand ea este prelungita in conditiile legii. numai de judecator. obligarea de a nu parasi localitatea se dispune de catre procuror . In situatia in care retinerea se dispune dupa audierea invinuitului citat de organul de urmarire penala .pe baza careia se emite de indata dupa luarea masurii . la instant care i-ar reveni competent sa judece cauza in prima instanta. Arestarea preventiva are doua modalitati.4. In mandatul de arestare trebuie sa se arate: Instant care a dispu luarea masurii de arestare a inculpatului.Prelungirea se dispune de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala . afara de cazul cand ea este prelungita in conditiile legii. Arestarea preventiva a inculpatului se dispune numai de catre judecator la propunerea motivata a procurorului. mandatul de arestare.Retinerea. Impotriva ordonantei prin care s-a dispus obligarea de a nu parasi localitatea.

Temeiurile concrete care determina arestarea. . .In caz de scoatere de sub urmarirea penala .Semnatura judecatorului.Aceasta este : . Luarea masurilor preventive se dispune prin ordonanta. . - ALTE MASURI PREVENTIVE LIBERAREA PROVIZORIE este o masura procesuala. . Pentru a putea fi luata o masura preventiva impotriva invinuitului sau inculpatului legea cere indeplinirea urmatoarelor conditii: .Infractiunea urmarita sau judecata sa fie sanctionata de lege cu pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii.Sa existe probe sau indicia temeinice ca s-a savarsit o fapta prevazuta de legea penala. invinuitul sau inculpatul sa respecte una sau mai multe obligatii impuse la acordarea liberarii.Invinuitul sau inclupatul sa fi savarsit o infractiune din culpa sau o infractiunea pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii care nu depaseste 12 ani. . .Sa existe unul din urmatoarele cazuri : -identitatea sau domiciliul inculpatului nu pot fi stabilite din lipsa datelor necesare. -inculpatul a comis din nou o infractiune . -sunt date suficiente ca inculpatul a incercat sa zadarninceasca aflarea adevarului .precum si plata unei sume de bani. . de incetare a urmaririi penale sau a procesului penal sau de achitare.Liberarea provizorie sub control judiciar consta in conditionarea ca pe toata perioada de liberare. -inculpatul este recidivist. -inculpatul a fugit ori s-a ascuns in scopul de a se sustrage de la urmarirea penala sau de la judecata.Incadrarea juridical a faptei si pedeapsa prevazuta de lege. Pentru acordarea liberarii provizorii se impune respectarea urmatoarelor conditii: .Indicarea locului unde urmeaza a fi detinut cel arestat. ca o garantie a respectarii obligatiilor impuse.Liberarea provizorie pe cautiune presupune conditionarea invinuitului sau a inculpatului de a respecta anumite obligatii pe timpul liberarii. . .infractiunea este flagranta .Aratarea faptei ce formeaza obiectul inculparii si denumirea infractiunii. . .Invinuitul sau inculpatului sa fi fost arestat preventive si sa se mentina temeiurile care au stat la baza arestarii preventive. . care consta in punerea in libertate provizorie a invinuitului sau inculpatului arestat preventive sub conditia respectarii anumitor obligatii impuse de lege .Invinuitul sau inculpatul sa nu fie recidivist. .Din datele existente sa nu rezulte necesitatea de a-l impiedica pe cel arestat preventiv sa savarseasca alte infractiuni sau sa zadarniceasca aflarea adevarului.Ordinul de a fi arestat inculpatul. iar pedeapsa inchisorii este mai mare de un an. . de catre organul de cercetare penala sau de procuror.La expirarea termenelor prevazute de lege sau stabilite de organelle judiciare. numita cautiune. si prin hotarare de catre instant de judecata sau de judecator. Masurile preventive inceteaza : . urmata de verificarea modului de indeplinire a acestor obligatii.

Cererea a fost facuta de o alta persoana decat inculpatul si acesta nu si-a insusit-o - MASURILE ASIGURATORII -SECHESTRUL PROPRIU-ZIS – in vederea indisponibilizarii bunurilor. in faza de urmarire penala si instantei sesizate cu judecarea cauzei . .Sa aprecieze ca nu mai este necesara privarea de libertate.Cererea este neintemeiata. . in fata de judecata. . Cererea de eliberare provizorie se respinge daca : . Procedura de solutionare cuprinde trei etape: . organul care aplica sechestrul procedeaza mai intai la identificarea si evaluarea bunurilor persoanei impotriva careia s-a luat masura . inculpatului sau partii responsabila civilmente . Bunurile sechestrate pot fi ridicate sau pastrate . Cererea de liberare provizorie se solutioneaza de catre instant careia i-ar reveni competent sa judece cauza in fond .Solutionarea cererii. de catre cel pagubit sau de un tert.Examinarea admisibilitatii in principiu a cererii. -INSCRIPTIA IPOTECARA -POPRIREA consta in indisponibilizarea sumelor de bani datorate invinuitului.Verificarea prealabila a mentiunilor cuprinse in cerere. . iar apoi inventarierea acestora intr-un proces verbal. cu orice titlu .Dupa aplicarea sechestrului se intocmeste un process verbal.Nu sunt indeplinite conditiile cerute de lege . .

iar daca aceasta nu este cunoscuta . daca este gasit la locul citat. internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical educativ. citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carei raza teritoriala s-a savarsit infractiunea. cu exceptia cazurilor in care prezenta invinuitului sau inculpatului este obligatorie. Asistenta juridica este obligatorie cand invinuitul sau inculpatul este minor. la adresa locului sau de munca. In cazul in care aparatorul invinuitului sau inculpatului este prezent la efectuarea unui act de urmarire penala . prin serviciul personal al unitatii la care lucreaza . In cursul urmaririi penale . cand este retinut sau arestat in alta cauza. poate formula cereri si depune memorii. Inmanarea citatiei se face de agentul anumit insarcinat cu indeplinirea acestei atributii sau prin mijlocirea serviciului postal. Citatia se prezinta ca un formular cu doua parti :prima parte o constitutie citatia propriu-zisa care se inmaneaza sau se afiseaza. ACTE PROCESUALE SI PROCEDURALE COMUNE -ASISTENTA JURIDICA SI REPREZENTAREA ASISTENTA JURIDICA Invinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de aparator in tot cursul urmaririi penale si al judecatii. precum si celelalte parti pot fi reprezentati . Ca regula generala. aparatorul invinuitului sau inculpatului are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala care implica audierea sau prezenta invinuitului sau inculpatului caruia ii asigura apararea. se face mentiune despre aceasta . precum si in alte cazuri prevazute de lege. deci adresa efectiva din momentul citarii care poate fi diferita de domiciliul stabil . cand fata de acesta a fost dispusa masura de siguranta a internarii medicale sau obligarea la tratament medical chiar in alta cauza ori cand organul de urmarire penala sau instanta apreciaza ca invinuitul ori inculpatul nu si-ar putea face singur apararea. -CITAREA. iar actul este semnat si de aparator. MANDATUL DE ADUCERE . acesta trebuind sa semneze dovada de primire a citatiei. sub prevederea unei sanctiuni in caz de neprezentare. REPREZENTAREA In cursul judecatii invinuitul si inculpatul . COMUNICAREA ACTELOR PROCEDURALE. iar cea de a doua este dovada de indeplinire a procedurii de citare ce se restituie organului judiciar si se ataseaza la dosar. Persoana juridica se citeaza la sediul ei prin serviciul de registratura.Daca nu se cunoaste adresa si nici locul de munca . citarea se face la adresa unde locuieste inculpatul .5. Inmanarea citatiei se face personal celui citat. iar organele judiciare sunt obligate sa-i aduca la cunostinta acest drept. MANDATUL DE ADUCERE CITAREA este actul de dispozitiei prin care o persoana este chemata in fata unei autoritati judiciare la o anumita data.

Termenele procedurale pe ore si pe zile se calculeaza potrivit pe unitati libere de timp in sensul ca nu intra in calcul nici ora sau ziua cand termenul incepe sa curga si nici ora sau ziua cand termenul expira.sunt cele ce ocrotesc drepturi si interese extraprocesuale. retribuirea aparatorilor.dupa factorul ce stabileste termenul – termene legale si termene judiciare. nu s-a prezentat si ascultarea sau prezenta sa este necesara. Aducerea cu mandat poate fi dispusa de organul de urmarire penala si de instanta de judecata si se executa de catre organele de politie. .TERMENELE Termenele sunt intervale de timp inauntrul carora sau dupa expirarea carora poate fi indeplinit un act procesual sau procedural sau poate fi luata o masura procesuala . -dupa sensul in care sunt calculate – termene de succesiune. atunci cand ultima zi a termenului cade intr-o luna care nu are zi corespunzatoare.sunt termenele care ocrotesc drepturile si interesele procesuale ale participantilor la procesul penal si contribuie la disciplinarea si sistematizarea activitatii procesuale in vederea asigurarii realizarii la timp si in mod just a scopului procesului penal. termene de regresiune. Termenele substantiale pe ore si pe zile se calculeaza potrivit sistemului pe unitati pline de timp in sensul ca intra in calcul si ora sau ziua cand termenul incepe si ora sau ziua cand termenul expira. pentru care executarea mandatului se face prin comandantul unitatii militare sau prin comandantul garnizoanei.administrarea probelor si conservarea mijloacelor materiale de proba.prin abreviere (scurtarea duratei lor ) – intervine in cazul termenelor procedurale pe luni. preexistente procesului penal si independente de acesta limitand durata unor masuri sau conditionand indeplinirea unor acte sau promovarea unor actiuni care ar anihila un drept sau un interes extrprocesual. In desfasurarea procesului penal intervin doua categorii de termene : . mai putin in cazul militarilor. -termene de recomandare. . Termenele procedurale se clasifica astfel : .Mandatul de aducere este actul procedural prin care se ordona aducerea silita a unei persoane in fata organului judiciar in situatia in care aceasta.termene prohibitive. CHELTUIELILE JUDICIARE AVANSATE DE STAT . .dupa efectele pe care le produc : -termenele imperative.termene substantiale.dupa modul de fixare. . . caz in care termenul va expira in ultima zi a acelei luni . maxime si minime. Durata efectiva a termenelor procedurale poate fi modificata: .termene fixe. . CHELTUIELILE JUDICIARE Cheltuielile judiciare sunt cheltuielile facute de organele judiciare sau de parti pentru indeplinirea actelor de procedura .prin prorogare (ceea ce presupune extinderea duratei lor ) – intervine atunci cand ultima zi a termenului este o zi nelucratoare. desi citata. caz in care termenul va expira la sfarsitul primei zi lucratoare care urmeaza.termene procedurale.

CHELTUIELILE JUDICIARE FACUTE DE PARTI In caz de condamnare si in caz de admitere a actiunii civile. . Dupa modul de exprimare in norma juridical . Dupa cum legea permite acoperirea nulitatilor prin vointa partilor sau prin trecerea unui termen util pentru a fi putea fi invocate. . recursul sau cererea va fi cea obligata la plata cheltuielilor de judecata. a fost obligat la repararea pagubei. . -NULITATILE Nulitatea este sanctiunea procesuala care atrage nevalabilitatea actelor procesuale si procedurale efectuate cu incalcarea dispozitiilor care reglementeaza desfasurarea procesului penal . cand acest lucru este posbil. partea vatamata este obligata sa plateasca inculpatului si partii responsabile civilmente cheltuielile judiciare facute de acestia. numai intr-o anumita stare a procesului si poate fi acoperita prin vointa partilor.Obligatia de a suporta cheltuielile judiciare avansate de stat se determina in raport de solutia procesuala data cauzei penale. persoana careia i s-a respins ori care si-a retras apelul.Partii civile careia i s-a respins in totul pretentiile civile. plata cheltuielilor revine: . in caz de retragere a plangerii penale. obligatia platii ii revine inculpatului mai putin in ceea ce priveste cheltuielile privind interpretii si aparatorul. care raman in sarcina statului. In caz de condamnare. . in masura in care au fost determinate de acesta. si respectiv partii civile. nulitatile sunt: - . in masura in care au fost determinate de aceasta parte.Nulitatea relativa poate fi invocate numai de partea care a suferit vatamarea prin incalcarea legii. inculpatul este obligat sa plateasca partii vatamate . modul de aplicare si efectele pe care le produc.Inculpatului in cazul cand desi achitat.Partii vatamate .cheltuielile facute de acesta. in caz de impacare. In cazul declararii apelului sau recursului ori introducerii oricarei alte cereri. daca s-a dispus inlocuirea raspunderii penale sau exista o cauza de nepedepsire. in masura in care au fost provocate de ea.Dupa natura .Partii vatamate .Cheltuielil judiciare vor fi suportate de partea aflata in culpa procesuala . nulitatile sunt : Nulitati exprese.Inculpatului. nulitatile sunt : Nulitati absolute – intervin in cazuri expres prevazute de lege si pot fi invocate oricand in cursul procesului penal si de catre oricine . In caz de incetare a urmaririi penale sau a procesului penal obligatia de a suporta cheltuielile de judecata avansate de stat ii revine: . daca s-a produs o vatamare ce nu poate fi inlaturata decat prin remedierea actelor viciate . In caz de achitare sau de scoatere de sub urmarire penala . Nulitatile sunt clasificate dupa criterii: . In caz de achitare. Nulitati virtuale. Nulitati relative – sunt cele virtuale si sunt incidente in cazul incalcarii oricarei alte dispozitii legale. putand fi luate in considerare si din oficiu.Ambelor parti. daca s-a dispus acordarea de asistenta gratuita.

- Nulitati sanabile .Lipseste de efecte juridice actele effectuate cu incalcarea legii . . Nulitati nesanabile ‘ Dupa limitele la care se extend consecintele . Nulitatile presupun indeplinirea urmatoarelor conditii : Sa se constate o incalcare a dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal.Creeaza posibilitatea si atrage obligativitatea restabilirii legalitatii prin refacerea sau remedierea actelor neregulate. Vatamarea produsa sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea actului indeplinit prin incalcarea legii. . Nulitati partiale . Dupa declararea ei judiciara nulitatea produce doua efecte principale consecutive: . -AMENDA JUDICIARA Este masura procedural ce poate fi luata in cazul savarsirii unei abateri judiciare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal si impiedicarii oricarei tergiversari a solutionarii cauzelor. nulitatile sunt : Nulitati totale . Sa se produca o vatamare procesuala.

Trecerea acuzei de la un organ de cercetare la altul. . Urmarirea penala are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunii. .Organele de cercetare militara . Organele de cercetare speciala sunt : .Forma preponderant scrisa.are ca atributii efectuarea urmaririi penale in cazurile si conditiile prevazute de lege precum si in supravegherea activitatii organelor de urmarire penala efectuata de politie si alte organe de cercetare speciale. Supravegherea se realizeaza prin urmtoarele metode: . Urmarirea penala are urmatoarele principia : . -COMPETENTA ORGANELOR DE URMARIRE PENALA Urmarirea penala se efectueaza de catre procuror si de organele de urmarire penala. la identificarea faptuitorului si la stabilirea raspunderii acestuia pentru a se constata daca este sau nu este cazul sa fie trimis in judecata. . PROCURORUL.putand instrumenta orice cauza care nu este data prin lege in competent procurorului sau organelor de cercetare speciale. . .PARTEA SPECIALA 6.Verificarea legalitatii actelor de urmarire penala . Competenta de a efectua urmarirea penala revine organelor de urmarire penala procurorul si organele de urmarire penala . Este competent sa efectueze sau sa supravegheze urmarirea penala procurorul de la parchetul corespunzator instantei careia ii revine competent sa judece cauza in prima instant.Lipsa de publicitate. . .Operativitatea.Ofiteri ai politiei de frontier anume desemnati pentru infractiunile de frontiera. ORGANELE DE CERCETARE PENALA –sunt organele de cercetare ale politiei judiciare si organele ce cercetare speciale. -SUPRAVEGHEREA EXERCITATA DE PROCUROR IN ACTIVITATEA DE URMARIRE PENALA Procurorul conduce si controleaza activitatea de cercetare penala si supravegheaza ca actele de urmarire penala sa fie effectuate cu respectarea dispozitiilor legale.Lipsa de contradictorialitate.Mobilitatea .Participarea procurorului la efectuarea unor acte de cercetare penala .URMARIREA PENALA -DISPOZITII GENERALE Urmarirea penala este prima faza a procesului penal si are rolul de a pregati si asigura buna desfasurare a procesului penal in faza de judecata. . . Organele de cercetare ale politiei judiciare au o competent generala in efectuarea urmaririi penale .Capitanii porturilor pentru infractiunilor contra sigurantei navigatiei pe apa si contra ordinii si disciplinei la bord.

Organul. Cercetarea penala se poate desfasura in doua modalitati: fara actiunea penala pusa in miscare si cu punerea in miscare a actiunii penale. este obligat sa il cheme pe inculpate .- Darea de dispozitii obligatorii pentru organul de cercetare penala. Infirmarea actelor sau masurilor procesuale luate cu incalcare legii. -EFECTUAREA URMARIRII PENALE Organul de urmarire penala este sesizat prin plangere sau denunt. calitatea si domiciliul petitionarului . In cazurile de o mai mare complexitate. in termen de cel mult 48 de ore de la data inceperii urmaririi penale. Denuntul este incunostiintarea facuta de catre o persoana fizica sau de catre o persoana juridical despre savarsirea unei infractiuni. pentru a se constata daca este cazul de a se dispune trimiterea in judecata.10. Plangerea se poate face personal sau prin mandatar. Plangerea este incunostiintarea facuta de o persoana fizica sau de o persoana juridica .identificarea faptuitorului si stabilirea raspunderii penale si civile a acestuia .Inculpatului aflat in stare de libertate trebuie sa I se puna in vedere ca este obligat sa se prezinte la toate chemarile ce I se vor face in cursul procesului penal si ca are indatorirea sa comunice orice schimbare de adresa.Din continutul actului de sesizare sau a actelor premergatoare efectuate sa nu rezulte existent vreunui caz prevazut de art. sa ii comunice fapta pentru care este invinuit sis a I se dea explicatii cu privire la drepturile si obligatiile pe care le are. avizarea sau confirmarea unor acte de urmarire penala. urmarirea penala nu poate incepe in lipsa acestora. daca este cunoscut si a mijloacelor de proba. Rezolutia si procesul verbal de incepere a urmaririi penale emise de catre organul de cercetare penala sunt supuse confirmarii motivate a procurorului care exercita supravegherea . ori se sesizeaza din oficiu cand afla pe orice alta cale ca s-a savarsit o infractiune.Organul de urmarire penala sa fi fost sesizat in vreunul din modurile prevazute de lege. Cat timp actiunea penala nu este pusa in miscare. Solutionarea plangerilor impotriva actelor si masurilor de urmarire penala. cel urmarit are calitatea de invinuit. Cercetarea penala are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunii pentru care s-a inceput urmarirea. in cazul sesizarii din oficiu. iar inainte de ascultare I se ia o declarative scrisa personal.Materialul de urmarire . referitoarea la o vatamare ce I se s-a cauzat o infractiune. Plangerea trebuie sa cuprinda :numele. sau printr-un process verbal . codul numeric personal . Autorizarea. Pentru a se putea dispune inceperea urmaririi penale se cer a fi indeplinite cumulative doua conditii : . Cand punerea in miscarea a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila ori la sesizarea sau cu autorizarea organului prevazut de lege. Inceperea urmaririi penale se dispune de catre organul judiciar competent sa efectueze urmarirea penala printr-o rezolutie . Prezentarea materialului de urmarire penala este obligatoriu la terminarea urmaririi penale atat fata de invinuit cat si fata de inculpate. prenumele . incazul unui act de sesizare extern .incuviintarea. indicarea faptuitorului . descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii . cercetarea penala se efectueaza cu punerea in miscare a actiunii penale. dupa punerea in miscare a actiunii penale .El este ascultat obligatoriu. .

Reluarea se dispune in acest caz de catre instant. atunci cand se constata ca urmarirea a fost efectuata de un organ competent. Restituire a cauzei de catre instant de judecata – se dispune de catre procuror atunci cand in vederea refacerii sau completarii urmaririi. . Redeschiderea urmaririi penale – se dispune de catre procuror atunci cand acesta constata ca nu a existat in fapt cazul care a determinat scoaterea de sub urmarirea penala sau incetarea urmaririi sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia Solutia respective. -PLANGEREA IMPOTRIVA MASURILOR SI ACTELOR DE URMARIRE PENALA . In urma verificarilor se pot ivi doua situatii : . Procurorul este obligat ca in termen de cel mult 15 zile de la primirea dosarului inaint de organul de cercetare penala sa procedeze la verificarea lucrarilor de urmarire penala si sa se pronunte asupra acestora. prin ordonanta la propunerea organului judiciar.existand probele necesare si legal administrate .penala se prezinta invinuitului de catre procuror .scoaterea de sub urmarirea penala atunci cand se constata ca a intervenit una din situatiile prevazute de art. Rechizitoriul constituie actul de sesizare a instantei de judecata.Procurorul constata ca au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului si ca urmarirea penala este complete . ori ca urmare a extinderii actiunii penale sau a procesului penal.Rechizitoriul se intocmeste de catre procurorul care supravegheaza urmarirea penala sau care efectueaza personal urmarirea si este supus confirmarii procurorului ierarhic superior. -RELUAREA URMARIRII PENALE - - - Urmarirea penala poate fi reluata in caz de : Incetare a cauzei de suspendare –se dispune de catre procuror.atunci cand urmarirea penala s-a desfasurat fara invinuit in cauza. -trimiterea cauzei la organul competent .10 -incetarea urmaririi penale . ca a fost savarsita de invinuit sau de inculpat si ca acesta raspunde din punct de vedere penal.procurorul constata ca urmarirea penala nu este complete sau a fost efectuata cu nerespectarea dispozitiilor legale sau a fost efectuata de un organ necompetent. caz in care poate dispune : -trimiterea in judecata-atunci cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista . a fost savarsita de invinuit sau inculpate si acesta raspunde din punct de vedere penal. -clasarea. prin sentinta sau decizie. . -TRIMITEREA IN JUDECATA Trimiterea in judecata se dispune de catre procuror prin rechizitoriu daca se constata ca fapta exista . iar inculpatului de catre organul de cercetare penala . caz in care se va dispune prin ordonanta: -restituirea cauzei la organul care a efectuat cercetarea pentru completarea sau refacerea urmaririi penale atunci cand aceasta nu este competent sau a fost efectuata cu incalcarea dispozitiilor legale care garanteaza aflarea adevarului.

prin sentinta. retine cauza spre judecare in prima instant . chiar straina de cauza .Impotriva actelor si masurilor de urmarire penala pot face plangere atat partile cat si orice alte persoana . Plangere adresata procurorului Daca plangere se indreapta impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale. de incetare a urmaririi penale sau de clasare a fost respinsa de procuror sau daca acesta nu a fost solutionata de acesta in termenul legal. a ordonantei sau rezolutiei de scoatere de sub urmarirea penala sau de incetare a urmaririi penale. Procurorul este obligat sa rezolve plangerea in termen de cel mult 20 de zile de la primire si sa comunice de indata persoanei care a facut plangerea modul in care a fost rezolvata. . In solutionarea plangerii . a ordonantei sau rezolutiei de scoatere de sub urmarire. prin sentinta. desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si.Admite plangerea . mentinand Solutia din rezolutia sau ordonanta atacataș .Admite plangerea. .Respinge plangerea . cand probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei. instant poate adopta una din urmatoarele situatii Ș . desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si trimite cauza procurorului in vederea inceperii sau redeschiderii urmaririi penale. prin incheiere . daca respectivul act a adus o vatamare intereselor sale legitime. Plangerea adresata instantei Persoana vatamata si orice alta persoana a carei interese legitime au fost vatamate pot face plangere la instanta daca plangerea lor impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale . ea trebuie sa fie formulate in teren de 20 de zile de la data instiintarii persoanelor interesate despre solutia data.

cu respectarea urmatoarelor dispozitii cu character general: . afara de cazul cand din motive temeinice. .Judecata in recurs. .Incheierea de sedinta. . in vederea aflarii adevarului cu privire la fapta si inculpatul cu care a fost sesizata si solutionarii legale si temeinice a cauzei penale . . . . . a partilor si a persoanelor chemate in interesul cauzei.Verificarea sesizarii instantei. Deliberarea si pronuntarea hotararii se fac de indata dupa inchiderea dezbaterilor .Alte masuri pregatitoare. nemijlocit si contradictoriu in fata completului de judecata. Principiile fundamentale ale judecatii sunt : .Citarea partilor si a altor personae chemate in interesul cauzei. .Judecata in apel .Conducerea sedintei de judecata de catre presedintele instantei. atunci cand acestia participa la judecata. . .Nemijlocirea. Pronuntarea hotararii se face prin citarea minutei de catre presedintele instantei de judecata asistat de catre grefier.Fixarea termenului de judecata. in prezenta procurorului si a partilor . . absolvirea inculpatului de invinuirea formulate impotriva sac and exista o cauza de excludere sau de inlaturarea raspunderii penale. dimpotriva. . . oral.Judecata de prima instanta. Pregatirea sedintei de judecata in oricare dintre etapele sale presupune efectuarea urmatoarelor acte: .Deschiderea sedintei de judecata de catre presedintele instantei . . . .Asigurarea apararii.JUDECATA DISPOZITII GENERALE Judecata este activitatea procesuala si procedural desfasurata de instanta de judecata cu participarea procurorului. .Desemnarea completului de judecata. dar nu mai mult de 15 zile.Verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii inculpatului. sunt amanate. .Contradictorialitatea. iar hotararea se redacteaza in cel mult 20 de zile .Constatarea infractiunilor de audienta de catre presedintele instantei.Dupa pronuntare .Strigarea cauzei si apelul celor citati de catre grefier. .Publicitatea.Oralitatea. Obiectul judecatii este acela de aflare a adevarului in cauza supusa judecatiisi tragerea la raspundere penala a inculpatului gasit vinovat sau. Judecata poate fi : .Note privind desfasurarea procesului.7.Suspendarea judecatii.Rezolvarea chestiunilor incidente. Solutia data cauzei se trece si in condica de sedinta a instantei judecatoresti. Sedinta de judecata se desfasoara public.

Felurile hotararilor judecatoresti sunt: .Instanta pronunta restituirea cauzei printr-o sentinta supusa recursului. .Sunt intrebati apoi procurorul si partile daca au de formulat exceptii cereri sau propun efectuarea de probe noi . Presedintele instantei explica apoi persoanei vatamate ca se poate constitui parte civila sau ca poate participa ca parte vatamata in proces. Orice hotarare judecatoreasca contine trei parti : partea introductive . . fie a completarii acesteia . -extinderea obiectului judecatii – se poate realize in timpul cercetarii judecatoresti . cercetarea penala s-a efectuat de un alt organ decat cel competent. Sedinta de judecata in prima instanta cuprinde trei etape : -inceputul sedintei .cercetarea judecatoreasca – are ca obiect readministrarea tuturor probelor care au fost administrate in cursul cercetarii penale dar si administrarea oricaror probe noi necesare pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele. expunerea (considerentele ) si dispozitivul (minuta ). La judecata in prima instanta trebuie sa se solutioneze fondul cauzei . -schimbarea incadrarii juridice.incidentele ivite in cursul cercetarii judecatoresti – sunt . prin extinderea actiunii penale sau a procesului penal . presedintele instantei va dispune citarea actului de sesizare a instantei. iar la judecatorie . . in cauzele in care vreunul din inculpate se afla in stare de detentie sau in vreuna dintre situatiile care impugn asistenta juridical obligatorie. Procurorul participa in mod obligatoriu la judecata in prima instanta desfasurata la alte instante decat judecatoria.Restituirea cauzei se dispune atunci cand .intervine in cursul judecatii atunci cand . presedintele instantei va da cuvantul procurorului si partilor.Deciziile – sunt hotararile prin care instant se pronunta asupra apelului. urmata de dispozitia de a se face apelul partilor si a celorlalte personae care au fost citate .Daca cererile au fost rezolvate si nu s-a ajuns la o amanarea a cauzei ori la dezinvestirea instantei. sa se aplice sanctiunea prevazuta de legea penala . Se verifica in primul rand prezenta si identitatea inculpatului. se constata ca incadrarea juridical data faptei prin actul de sesizare a instantei nu este corecta.este marcat de strigarea cauzei de catre preseintele instantei. anume sa se constate daca invinuirea adusa inculpatului este intemeiata si in caz afirmativ . precum si in cazul in care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inchisorii . inainte de terminarea cercetarii judecatoresti. Dup ace au fost readministrate toate probele stranse in cursul urmaririi penale. realizandu-se in . participarea sa este obligatorie atunci cand instanta de judecata a fost sesizata prin rechizitoriu in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de 3 ani sau mai mare .restituirea cauzei la procuror – poate fi dispusa de instanta de judecata in vederea realizarii fie a refacerii urmaririi penale . in raport de probele administrate .Sentintele – sunt hotararile prin care prima instant solutioneaza fondul cauzei sau se dezinvesteste fara sa solutioneze fondul cauzei. . instant constata ca in cauza supusa judecatii . La judecata in prima instant pot participa atat partile cat si procurorul si intotdeauna participa instanta de judecata . -JUDECATA IN PRIMA INSTANTA Judecata in prima instanta este etapa initiala si obligatorie a judecatii fara de care nu se poate vorbi de actul de justitie .Incheierile – sunt hotararile prin care instant de judecata rezolva toate chestiunile premergatoare solutionarii fondului. marcandu-se astfel trecerea la al doilea stadiu al sedintei.

Inculpatul – in ce priveste latura penala si latura civila .acest fel sesizare instantei si cu privire la alte acte material. . alte fapte sau personae decat cele cuprinse in actul de sesizare initial .Martorul. . Durata termenului de apel si de recurs este de 10 zile . iar partile pot depune din proprie initiative concluzii scrise. interpretul si aparatorul – in ce priveste cheltuielile de judecata . .Efectul extensive. . Declararea apelului sau recursului produce urmatoarele efecte: . Apelul si recursul pot fi declarate in scris sau oral .partea vatamata.Partea vatamata – in ce priveste latura penala . Pot declara apel sau recurs: . . .dezbaterile – constau in concluziile pe care le pun oral procurorul si partile din process asupra fondului cauzei in urmatoarea ordine: . . Apelul este calea de atac prin care se promoveaza . .Apelul peste termen – se cer a fi indeplinite doua conditii : o Partea sa fi lipsit atat de la judecata cat si de la pronuntare. -partea civile. -CAILE ORDINARE DE ATAC (APELUL SAU RECURSUL ) Caile ordinare de atac sunt mijloacele prevazute de lege prin care se exercita un control judecatoresc asupra hotararilor judecatoresti prin care s-a solutionat cauza penala . -partea responsabila civilmente Momentul final al dezbaterilor este marcat de ultimul cuvant al inculpatului. instant declara dezbaterile inchise . o Sa nu fi trecut mai mult de 10 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a despagurilor civile din hotarare.Partea civila si partea responsabila civilmente – in ce priveste latura civila si latura penala.Orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei. o rejudecare a cauzei in fond cu posibilitatea de a schimba Solutia data prin hotararea judecatoreasca. o Sa nu fi trecut mai mult de 10 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a despagurilor civile din hotarare. . inainte de ramanerea lor defintiva in scopul descoperirii si indreptarii eventualelor erori pe care acesta le-ar cuprinde. expertul. la instanta imediat ierarhic superioara .Repunerea in termen – se cer a fi indeplinite doua conditii : o Partea sa fi fost oprita sa declare apel de o cauza temeinica de impiedicare.procurorul. .Nedeclarea caii de atac in termen duce la decaderea din exercitiul dreptului si la respingerea caii de atac formulate ca fiind tardiva si este de doua feluri : . Motivarea apelul se face in scris prin cererea de apel sau printr-un memoriu separate depus la instant de apel cel tarziu in ziua judecatii. . Dupa ce inculpatul a avut ultimul cuvant .Efectul neagravarii situatiei in propria cale de atac.Procurorul – in ce priveste latura penala si latura civila.Efectul suspensiv .Efectul devolutiv.

.Motivele de recurs se formuleaza in scris prin cererea de recurs cu cel putin 5 zile inaintea primului termen de judecata.Cu cercetare judecatoreasca. sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instant . realizand un al doilea control judecatoresc al cauzei. Admiterea recursului si casarea hotararii atacate sunt insotite intotdeauna de una din urmatoarele solutii : .Admite recursul – cand instanta de recurs apreciaza ca cel putin unul din cazurile de casare invocate de procuror sau de parti . a deciziilor si a incheierilor. inadmisibil si tardiv . -CAILE EXTRAORDINARE DE ATAC (CONTESTATIA IN ANULARE SI REVIZUIREA) Contestatia in anulare este calea de atac extraordinara prin intermediul careia se poate asigura solutionarea legala a unor cauze penale in care instantele de recurs au pronuntat hotarari definitive ce cuprind erori de procedura ori instantele de recurs au pronuntat mai multe hotarari definitive pentru aceeasi fapta si acelasi faptuitor. Contestatia in anulare se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi : .in urmatoarele situatii : o Cand apelul este tardiv. o Cand apelul este inadmisibil. Recursul trebuie sa fie motivate .Judecata propriu zisa in fata instantei de apel se poate desfasura in doua modalitati : .Fara cercetare judecatoreasca . preponderant in drept . atunci cand prima instanta a judecat cu incalcarea normelor de competent prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute. . atunci cand hotararea a fost desfiintata pentru motivul ca judecarea cauzei la acea instanta a avut loc in lipsa unei parti nelegal citate sau care legal citata a fost in imposibilitatea de a se prezenta .Se dispune achitarea inculpatului sau incetarea procesului penal . in toate celelalte situatii in care hotararea primei instante este gresita.La sedinta de judecata in apel prezenta procurorului este obligatorie indifferent de obiectul cauzei. . o Se dispune rejudecarea cauzei de catre instant competent.Respingerea apelului.Respinge recursul si mentine hotararea – cand recursul este tardiv . realizand un control judecatoresc integral al cauzei. instant de apel poate decide: .Admiterea apelului este insotita intotdeauna de urmatoarele situatii : o Se dispune rejudecarea cauzei de catre instant a carei hotarare a fost desfiintata . o Cand apelul este nefondat. Atunci cand recursul urmeaza apelului . Recursul este calea ordinara de atac ce se poate indrepta impotriva hotararilor judecatoresti pronuntate in apel . .Se dispune rejudecarea de catre instant a carei hotarare a fost casata . o Se pronunta o noua hotarare de catre instant de apel .Se mentine hotararea primei instante . Recursul se poate indrepta impotriva sentintelor . Dup ace deliberarea a luat sfarsit . . cand apelul a fost gresit admis . in cauzele nesupuse apelului. instant de recurs poate pronuta una din urmatoarele situatii principale : . in sensul ca este a doua cale de atac ordinara ce poate fi exercitata intr-o cauza penala . Dupa ce deliberarea a luat sfarsit. recursul poate fi admis doar daca si hotararea recurata cuprinde anumite erori expres prevazute de lege si numite cazuri de casare.

procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penala a comis o infractiune in legatura cu cauza a carei revizuire se cere .. Sentinta data in contestatie este supusa apelului. un expert sau un interpret a sarvarsit infractiunea de marturie mincinoasa in cauza a carei revizuire se cere.Nu se intemeiaza pe o critica a hotararii atacate ci pe descoperirea unor situatii noi care.Un scris care a servit ca temei al hotararii a carei revizuire se cere a fost declarat fals.Viciile cuprinse in hotararea casata sunt vicii de judecata. . Revizuirea poate fi ceruta de : .Cand partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostiinta instanta despre aceasta impiedicare.Oricare parte din proces . . Cazurile cand se poate face contestatie in anulare sunt : . Hotararile judecatoresti pot fi supuse revizuirii atat cu privire la latura penala cat si la cea civila . Revizuirea se caracterizeaza prin urmatoarele : .Este o cale extraordinara de atac . in limitele calitatii sale procesuale.Se indreapta numai impotriva hotararilor pronuntate in recurs. dupa caz . Revizuirea poate fi ceruta cand: . .Este o cale de atac de retractare. .Viciile cuprinse in hotararea atacata.Este o cale extraordinara de atac.S-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei . sau la rejudecarea cauzei dupa casare. . . Revizuirea este calea de atac extraordinara prin care se indreapta erorile de judecata cu privire la faptele cauzei datorita necunoasterii de catre instantele care au pronuntat hotararea definitive a unor fapte si imprejurari in raport de care aceasta nu corespunde adevarului si . Contestatia in anulare poate fi introdusa de catre persoana impotriva careia se face executarea . cu privire la care existau probe in dosar. nici legii. . . desfiinteaza prin decizie hotararea a carei anulare se cere si procedeaza fie de indata .Cand procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat cauza de catre instant de recurs nu a fost indeplinita conform legii . ar fid us la o alta solutie.Cand instant de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cause de incetare a procesului penal. sunt ca regula vicii de procedura.Este o cale de atac in anulare. daca gaseste intemeiata . .Un membru al completului de judecata. instant ascultand partile si concluziile procurorului . iar decizia data in apel este supusa recursului.Este o cale de atac de retractare. daca ar fi fost cunoscute la data pronuntarii hotararii atacate . fie acordand un termen. . .Este o cale de atac de anulare. La termenul fixat pentru judecarea contestatiei in anulare. . . pentru oricare dintre fapte sau dintre faptuitorului. la rejudecarea recursului . ca urmare . . cel mai tarziu in 10 zile de la inceperea executarii .Un martor.Cand impotriva unei personae s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta. iar de celalte parti in termen de 30 de zile de la data pronuntarii hotararii a carei anulare se cere.Cand doua sau mai multe hotarari judecatoresti definitive nu se pot concilia. . .

Sotul sau rudele apropiate condamnatului .. . a celui care a fost achitat sau a celui fata de care s-a incetat procesul penal. chiar si dupa moartea acestuia . Cererea se face in scris . Cererea de revizuire se adreseaza procurorului de la parchetul de pe langa instant care judecat cauza in prima instanta. Cererea de revizuire in favoarea condamnatului se poate face oricand . se poate face in termen de un an. chiar dupa executarea pedepsei sau dupa moartea condamnatului.cu aratarea cazului de revizuire pe care se intemeiaza si a mijloacelor de proba in dovedirea acestuia . Cererea de revizuire in defavoarea condamnatului .

recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale care.PROCEDURA CIVILA 1. . o Procesele si cererile in materie de contencios administrative . . potrivit legii .In orice alte materii date prin lege in competent lor .Recursurile in interesul legii .In prima instanta. Curtea de apel judeca : . toate procesele si cererile in afara de cele date prin lege in competent altor instante.nu sunt supuse apeluluiș .Ca instante de recurs . o Conflictele de munca . . o Cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare sa varsite in procesele penale. o Cererile pentru incuviintarea. care potrivit legii nu sunt supuse apelului .In prima instanta.In prima instanta: o Procesele si cererile in materia civila al caror obiect are o valoare de peste 5 miliarde de lei . . o Procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala.COMPETENTA INSTANTELOR CIVILE -COMPENTENTA MATERIALA A INSTANTELOR JUDECATORESTI Judecatoriile judeca : .Ca instante de apel . Tribunalele judeca : .In orice alte materii date prin lege in competent lor. .Plangerea impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitatea jurisdictional si ale altor organe cu astfel de activitate .Recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si a altor hotarari.Ca instante de apel. in cazurile prevazute de lege.In orice alte materii date prin lege in competent sa. procesele si cererile in materie de contencios administrative privind actele autoritatilor si institutiilor central. o Cererile pentru recunoasterea . precum si cele pentru incuviintarea executarii silite a hotararilor date in tari straine . . nulitatea sau desfacerea adoptiei.Ca instante de recurs . apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta. .In orice alte materii date prin lege in competent lor. . . recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii . Curtea Suprema de Justitie judeca: . apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunal in prima instanta. o Procesele si cererile in materie de expropriere .

mai sunt competente urmatoarele instante:  In cererile privitoare la executarea.Competent teritoriala alternativa-desemneaza situatia in care reclamantul are dreptul de a allege mai multe instante deopotriva competente . cererea se poate face si la instanta locului acestor asezari sau indeletniciri pentru obligatiile patrimoniale si care sunt nascute sau care urmeaza sa se execute in acel loc . comerciale sau industriale .  In cererile ce izvorasc dintr-un fapt illicit. . instanta locului de plecare sau de sosire. adica daca paratul . . fie chiar in parte .  In cererile privitoare la obligatii comerciale. instanta locului de plecare sau de sosire.  In cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensie alimentara. CONFLICTELE DE COMPETENTA) . instanta locului unde se afla imobilul .are in chip statornicit o indeletnicire profesionala ori una sau mai multe asezari agricole . in actiunile in justificare sau in prestatie tabulara. instanta locului prevazut in contract pentru executarea. MIJLOACELE PROCEDURALE DE INVOCARE A NECOMPETENTEI. STRAMUTAREA. rezolutiunea sau rezilierea unui contract. instanta domiciliului reclamantului. In afara de instanta domiciliului paratului. - -INCIDENTE REFERITOARE LA INSTANTA SESIZATA (INTINDEREA COMPETENTENTEI INSTANTEI SESIZATE . a obligatiunii.  In cererile izvorate dintr-un contract de transport.Competenta teritoriala exclusiva . instanta in circumscriptia careia s-a savrsit acel fapt. anularea. cec sau bilet la ordin.  In cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensie alimentara.-COMPETENTA TERITORIALA Competenta teritoriala este : Competent teritoriala de drept comun – cererea de chemare in judecata se introduce la instanta domiciliului paratului.  In cererile ce izvorasc dintr-o cambie . in afara domiciliului sau . instanta locului unde obligatia a luat nastere sau aceea a locului platii. instanta domiciuliului reclamantului .  In cererile ce izvorasc dintr-un raport de locatiune a unui imobil . instanta locului de plata.  In cererile izvorate dintr-un contract de transport .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->