PROCEDURA PENALA

1. REGULI DE BAZA SI ACTIUNILE IN PROCESUL PENAL
SCOPUL SI REGULILE DE BAZA ALE PROCESULUI PENAL

SCOPUL direct, imediat al procesului penal este constatarea la timp si in mod complet al faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala. SCOPUL general sau mediat al procesului penal este acela de a contribui la apararea ordinii de drept, la apararea persoanei, a drepturilor si libertatilor acestuia, la prevenire infractiunilor,precum si la educarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor. REGULILE DE BAZA ALE PROCESULUI PENAL sunt urmatoarele : 1.legalitatea procesului penal; 2.oficilitatea procesului penal; 3.aflarea adevarului; 4.rolul activ al organelor judiciare; 5.garantarea libertatii persoanei; 6. respectarea demnitatii umane; 7. prezumtia de nevinovatie; 8. garantarea dreptului la aparare; 9.desfasurarea procesului penalin limba romana; 10. egalitatea in fata legilor si a organelor judiciare; 11. accesul liber la justitie; 12. respectarea vietii intime, familiale sau private; 13.inviolabilitatea domiciliului si a secretului corespondentei; 14. operativitatea procesului penal . Participantii la procesul penal sunt : - Organele judiciare penale: -instantele judecatoresti; - ministerul public; - organele de cercetare penala . Partile in procesul penal sunt : - Inculpatul; - Partea vatamata; - Partea civila; - Partea responsabila civilmente. Calitatea de parte civila responsabila civilmente se poate dobandi : - Prin introducerea persoanei responsabila civilmente in cauza de catre organul judiciar din oficiu sau la cererea partii civile. - Prin interventia persoanei responsabile civilmente , din propria initiativa , in cauza. ACTIUNEA PENALA SI CIVILA IN PROCESUL PENAL

ACTIUNEA PENALA IN PROCESUL PENAL Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspunderea penala a persoanelor care au savarsit infractiuni. Elementele actiunii penale sunt: temeiul, obiectul si aptitudinea functionala. Subiectii activi ai actiunii penale sunt : -procurorul; - partea vatamata; - instanta de judecata. Subiectul pasiv este inculpatul. Trasaturile actiunii penale sunt: -actiunea penala apartine statului; -actiunea penala este obligatorie; - actiunea penala este indisponibila; -actiunea penala este personala; -actiunea penala este indivizibila. Momentele desfasurarii penale sunt: - Punerea in miscare a actiunii penale; - Exercitarea si epuizarea sau stingerea ei . Actiunea penala se pune in miscare prin subiectii sai activi. Procurorul poate pune in miscare actiunea penala prin: -ordonanta, in cursul urmaririi penale; -rechizitoriu, la terminarea urmaririi penale; - declaratie orala, in cursul judecatii. Partea vatamata pune in miscare actiunea penala atunci cand plangerea prealabila se adreseaza direct instantei. Actiunea penala se pune in miscare de instanta de judecata, prin incheiere, numai daca procurorul nu este prezent la judecata. Exercitarea actiunii penale se face de catre procuror si de partea vatamata. Solutionarea actiunii penale se solutioneaza de catre instanta de judecata, astfel: - Condamnare, atunci cand fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsit de inculpat; - Achitarea ; - Incetarea procesului penal ACTIUNEA CIVILA IN PROCESUL PENAL Actiunea civila ce se exercita in cadrul procesului penal este mijlocul legal prin intermediul caruia persoana pagubita material sau moral in urma savarsirii unei infractiuni, cere organelor judiciare penale sa-i fie reparat prejudiciul cauzat sau daunele morale. Obiectul actiunii civile consta: - in tragerea la raspunderea civila a persoanei care a savarsit infractiunea ce a produs prejudiciul reclamat sau/si a persoanelor care raspund din punct de vedere civil pentru prejudiciul cauzat de acesta; - tragerea la raspundere civila pentru repararea daunelor morale,potrivit legii civile. Subiectii activi sunt: Partea civila; Procurorul.

-

Subiectii pasivi sunt : Inculpatul; Partea responsabila civilmente.

Pentru ca actiunea civila ce se exercita in cadrul procesului penal sa aiba atitudine functionala trebuie indeplinite urmatoarele conditii : - Infractiunea sa fi produs un prejudiciu material sau moral; - Intre infractiunea savarsita si prejudiciul reclamat sa existe un raport de cauzalitate; - Prejudiciul sa fie cert; - Prejudiciul sa nu fi fost reparat; - Sa existe o manifestare de vointa a persoanei vatamate in legatura cu dezdaunarea sa. Trasaturile actiunii civile sunt: Actiunea civila apartine persoanei care a suferit un prejudiciu prrin infractiune; Actiunea civila este facultativa; Actiunea civila este disponibila; Actiunea civila este patrimoniala; Actiunea civila este divizibila.

Desfasurarea actiunii civile in fata instantei penale presupune existenta a trei momente principale: - Punerea in miscare a actiunii civile; Se realizeaza de catre partea civila si procurorul . Actiunea civila se pune in miscare de catre partea civila printr-o declaratie de constituire ca parte civila , facuta in fata organelor de urmarire penala sau a instantei de judecata , in scris sau oral. Procurorul pune in miscare actiunea civila , din oficiu , in cazurile in care cel vatamat este lipsit de capacitate de exercitiu sau are capacitate de exercitiu restransa. Exercitarea actiunii civile; Actiunea civila se exercita de partea civila concomitent cu actiunea penala exercitata de procuror pentru ca instanta sa solutioneze concomitent cele doua actiuni. In cazul in care cel vatamat este lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitatea de exercitiu restransa , procurorul este obligat sa exercite din oficiu actiunea civila, chiar daca acesta nu s-a constituit parte civila sau a renuntat, cu incalcarea legii la pretentiile civile. Cand dupa sezisarea instantei civile , se pune in miscare actiunea penala in procesul penal,judecata in fata instantei civile se suspenda pana la solutionarea definitiva a actiunii penale. Solutionarea actiunii civile. Actiunea civila se solutioneaza de catre instanta odata cu actiunea penala prin aceeasi hotarare judecatoreasca. Solutionarea actiunii civile presupune adoptarea unei solutii de admitere sau respingere.

-

.

-COMPETENTA TERITORIALA.Judecatorul care a luat parte la solutionarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleasi cauze intr-o cale de atac sau la judecarea cauzei dupa desfiintarea hotarari cu trimitere in apel sau dupa casarea cu trimitere in recurs. in cursul urmaririi penale. INCOMPATIBILITATEA SI STRAMUTAREA INCOMPATIBILITATEA Incompetenta este institutia prin intermediul careia anumite persoane ce fac parte din organele care desfasoara procesul penal sau care ajuta la solutionarea acestuia sunt impiedicate sa participe la activitatea procesuala. . a supravegheat urmarirea penala. . sotul sau vreo ruda apropiata.COMPETENTA FELURILE COMPETENTEI Acestea sunt : -COMPETENTA FUNCTIONALA – acea forma de competenta care determina sfera de atributii ce revine fiecarui organ judiciar in cursul solutionarii unei cauze penale. el. in functie de natura si gravitatea infractiunii savarsite. o Sotul. cu una dintre parti sau cu avocatul ori mandatarul acesteia.Judecatorul este incompatibil de a judeca. in raport de circumscriptiile teritorialein care aceste organe isi desfasoara activitatea.2.Rudenia intre judecatori. pana la al patrulea grad inclusiv . Judecatorii care sunt soti . pe linie orizontala . daca in cauza respectiva: o A pus in miscare actiunea penala sau a dispus trimiterea in judecata ori a pus concluzii in calitate de procuror de prima instanta de judecata.nu pot face parte din acelasi complet de judecata. o A fost expert sau martor. intre organe judiciare de grad diferit. -COMPETENTA PERSONALA – acea forma de competenta care imparte cauzele penale pe linie verticala . intre organe judiciare de grad diferit . a efectuat acte de urmarire penala. o A fost reprezentant sau aparator al vreuneia dintre parti. a solutionat propunerea de arestare preventiva ori de prelungire . rude sau afini intre ei . ruda sau afinul sau. in functie de calitatea sau starea faptuitorului in momentul savarsirii faptei.ruda sau afin pana la gradul al patrulea inclusiv . a solutionat proprunerea de arestare preventiva ori de prelungire a arestarii preventiva in cursul urmaririi penale. Cazurile de incompetenta sunt : . o Exista imprejurari din care rezulta ca este interesat sub orice forma . -COMPETENTA MATERIALA – acea forma de competenta care imparte cauzele penala pe linie verticala . o Este sot. pana la gradul al patrulea inclusiv. .acea forma de competenta care repartizeaza cauzele penale intre organe judiciare de acelasi grad .

Instiintarea partilor.Informarea. sotul sau cu una dintre rudele sale pana la gradul al patrulea inclusiv si una dintre parti. o A primit liberalitati de la una dintre parti. Stramutarea unei cauze poate fi ceruta de partea interesata. de procuror sau de ministerul justitiei si se adreseaza Inaltei Curti de Casatie si Justitie care are competenta exclusiva de a o judeca. avocatul sau mandatarul acestuia STRAMUTAREA Stramutarea este institutia prin care se realizeaza transferul unei cauze de la instanta competenta la o alta instanta de acelasi grad si de aceeasi categorie cu scopul de a asigura desfasurarea normala a procesului penal.Examinarea cererii. Procedura de rezolvarea a cererii de stramutare are trei etape: . in cazul in care impartialitatea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarilor cauzei. Cererea de stramutare se solutioneaza printr-o hotarare care imbraca forma unei incheieri semnata de toti judecatorii care au luat parte la deliberare si care se motiveaza. asistenti judiciari sau grefierii instantei. o Este tutore sau curator al uneia dintre parti. . . sotul sau rudele acesteia pana la gradul al treilea inclusiv. . cand exista pericolul de tulburare a ordinii publice ori cand una dintre parti are o ruda sau un afin pana la gradul al patrulea inclusiv printre judecatori sau procurori.o Exista dusmanie intre el. dusmaniilor locale sau calitatii partilor .

.Constatarile medico-legale.Mijloace materiale de proba. . Sarcina administrarii probelor in procesul penal revine organului de urmarire penala si instantei de judecata .luarea unei declaratii scrise personal .Sa fie concludente .data si locul nasterii. . .porecla . .confruntarea. .Inscrisurile.inainte de a fi ascultat . . . .Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului . Invinuitul sau inculpatul . . MIJLOACELE DE PROBA 1.Declaratiile partii vatamate.Declaratiile martorilor. .ascultarea.Fotografiile. .Expertizele.cetatenie.nume. .Sa fie utile . .3.Constatarile tehnico. . . la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea tuturor imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei. . .Sa fie admisibile.PROBELE SI MIJLOACELE DE PROBA DISPOZITII GENERALE Prin probe se inteleg elementele care servesc la constatarea existentei sau inexistentei sau inexistentei unei infractiuni.DECLARATIILE INVINUITULUI SAU ALE INCULPATULUI Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului sunt obtinute in procesul penal prin trei procedee: .ocupatie. . este necesar ca ele sa indeplineasca urmatoarele cerinte: . .Declaratiile partii responsabile civilmente. Mijloacele de proba prin care se consta elementele de fapt ce pot servi ca proba sunt : . .numele si prenumele parintilor.Declaratiile partii civile.prenume . . Pentru ca probele folosite de organele judiciare sa conduca la aflarea adevarului si la realizarea scopului legii penale. este intrebat cu privire la : . .loc de munca. . .studii.Sa fie pertinente.situatia militara.Inregistrarile audio sau video.stiintifice.

Pana la varsta de 14 ani ascultarea lui se face in prezenta unuia dintre parinti. . date privind identitatea martorilo asistenti . daca aceasta este necesara pentru lamurirea cauzei. Sotul sau rudele apropiate ale invinuitului sau inculpatului nu sunt obligate sa depuna ca martori. Minorul poate fi ascultat ca martor. Organul care procedeaza la efectuarea unui act procedural in prezenta martorilor asistentei este obligat sa constate si sa consemneze in procesul verbal pe care il incheie .In orice declaratie se vor consemna . daca nu este constituita parte civila sau nu participa in proces ca parte vatamata . mentionand si observatiile pe care acestia au fost invitati sa le faca cu privirela cele constatate si la desfasurareaoperatiilor la care asista.dreptul de a nu face nici o declaratie.dreptul de a avea un aparator.Declaratia scrisa se citeste acestuia .DECLARATIILE PARTII VATAMATE . persoana care a suferit o vatamare prin infractiune . Fiecare invinuit sau inculpat este ascultat separat. . Procesele verbale incheiate de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata sunt mijloace de proba. 2.adresa la care locuieste efectiv. ziua si ora aratate in citatie si are datoria sa declare tot ce stie cu privire la faptele cauzei. i se da sa o citeasca. o semneaza pe fiecare pagina si la sfarsit si este semnata si de organul de urmarire penala care a procedat la ascultarea inculpatului sau invinuitului. Declaratiile invinuitului sau inculpatului se consemneaza in scris. Invinuitului sau inculpatului i se aduc la cunostinta urmatoarele: .Cand este de acord cu continutul ei. . 3. 4. Persoana vatamata poate fi ascultata ca martor.fapta care formeaza obiectul cauzei.incadrarea juridica a acesteia. Cand legea prevede ca la efectuarea unui act procedural este necesara prezenta unor martori asistenti. ori a tutorelui . precum si persoana responsabila civilmente . daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului. . ora inceperii si ora incheierii ascultarii invinuitului sau inculpatului. iar daca cere. totodata. ALE PARTII CIVILE PARTII RESPONSABILE CIVILMENTE SI ALE - Organul de urmarire penala sau instanta de judecata are obligatia sa cheme . Cand se constata ca exista contraziceri intre declaratiile persoanelor ascultate in aceeasi cauza se procedeaza la confruntarea acelor persoane. . numarul acestora trebuie sa fie de cel putin doi.INSCRISURILE Inscrisurile pot servi ca mijloace de proba .atragandu-i se atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva sa. antecedente penale. alte date pentru stabilirea situatiei sale personale. spe a fi ascultate. Persoana chemata ca martor are obligatia sa se infatiseze la locul.DECLARATIILE MARTORILOR Persoana care are cunostinta despre vreo fapta sau despre vreo imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal poate fi ascultata ca martor.

. ocupatia si adresa martorilo asistenti .obiecte care sunt produsul infractiunii . . . Procesul verbal trebuie sa contina: .numele.Pentru a servi ca mijloc de proba.descrierea amanuntita a celor constatate . 5. dar nu pentru mai mult de 30 de zile. Aceste mijloace materiale de proba sunt : . 7.de organul de urmarire penala . prenumele . obiectiile si explicatiile acestora. la cererea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala. procesul verbal trebuie sa cuprinda fapte sau imprejurari legate de savarsirea infractiunii . coupatia si adresa persoanelor la care se refera procesul verbal. . Procesul verbal trebuie semnat pe fiecare pagina si la sfarsit de cel care il incheie si de celelalte persoane implicate.MIJLOACELE MATERIALE DE PROBA Mijloacele materiale de proba sunt obiecte care prin legatura lor cu infractiunea savarsita ajuta la aflarea adevarului in cauza.data si locul unde este incheiat. printr-o rezolutie. CONSTATARILE TEHNICO-STIINTIFICE Efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice poate fi dispus numai in faza de urmarire penala . ora la care a inceput si ora l-a care s-a terminat incheierea procesului verbal. constatate prin propiile simturi de catre persoana care incheie.ridicarea de obiecte si inscrisuri – este procedeul probatoriu prin intermediul careia organele de urmarire penala procedeaza la strangerea obiectelor si inscrisurilor ce pot servi ca mijloc de proba despre a caror existent si situare au cunostinta. din oficiu sau la cerere. de presedintele instantei. Exista urmatoarele procedee probatorii : .obiecte care contin sau poarta o urma a infractiunii . . INTERCEPTARILE SI INREGISTRARILE AUDIO SAU VIDEO Interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau a comunicarilor efectuate prin telefon ori prin orice mijloc electronic de comunicare se realizeaza cu autorizarea motivata a judecatorului . . precum si a masurilor luate.Perchezitia poate fi corporala sau domiciliara. Autorizatia se da pentru durata necesara interceptarii si inregistrarii. prin incheiere motivate. . .Cercetarea la fata locului –consta in deplasarea organului judiciar la locul unde s-a savarsit infractiunea .obiecte care au fost folosite sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea infractiunii.Perchezitia –este procedeul prin intermediul careia sunt cautate si ridicate obiecte sau inscrisuri ce pot servi ca mijloace de proba in procesul penal a caror existent sau situare este doar banuita de organele judiciare.Perchezitia corporala poate fi dispusa de organul de cercetare penala. prenumele .numele. 6.numele. cand exista . de procuror sau de judecator. numai de catre judecator. . prenumele si calitatea celui care il incheie.Perchezitia domiciliara poate fi dispusa numai dupa inceperea urmaririi penale . in camera de consiliu.

Dupa efectuarea expertizei . organul de urmarire penala dispune efectuarea unei constatari medico-legala si cere organului medico-legal. din oficiu sau la cererea partilor interesate.EXPERTIZELE Efectuarea expertizelor poate fi dispusa . atat in faza de urmarire penala cat si in faza de judecata.Organul de urmarire penala il cheama pe specialist sau technician in fata sa si ii pune in vedere sa efectueze constatarea tehnico stiintifica si sa raspunda la intrebarile puse. CONSTATAREA MEDICO LEGALA In caz de moarte violent . 8. sau cand este necesara o examinare corporala asupra invinuitului sau persoanei vatamate pentru a constata pe corpul acestora existent urmelor infractiunii. de moarte a carei cauza nu se cunoaste ori este suspecta. Organele de urmarire penala dispun efectuarea expertizei prin rezolutie sau prin ordonanta (expertiza tehnica si cea contabila ). Exhumarea in vederea constatarii cauzelor mortii se face numai cu incuviintarea procurorilor. iar instant de judecata prin incheiere. . sa efectueze aceasta constatare. 9. caruia ii revine competent potrivit legii. expertul intocmeste un raport de expertiza care se depune la organul judiciar care a dispus expertiza. prezentandu-I totodata toate datele si materialele necesare.

numai dupa ascultarea acestuia in prezenta aparatorului. afara de cazul cand ea este prelungita in conditiile legii. Arestarea preventiva. Arestarea preventiva a inculpatului se dispune numai de catre judecator la propunerea motivata a procurorului. Arestarea preventiva are doua modalitati. fiecare prelungire neputand sa depaseasca 30 de zile.se poate dispune . in functie de calitatea pe care o are in procesul penal persoana arestata. - - . numai de judecator. la instant care i-ar reveni competent sa judece cauza in prima instanta.Prelungirea se dispune de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala . mandatul de arestare. In situatia in care retinerea se dispune dupa audierea invinuitului citat de organul de urmarire penala . In mandatul de arestare trebuie sa se arate: Instant care a dispu luarea masurii de arestare a inculpatului. Datele privitoare la persoana inculpatului si codul numeric personal.In cazul in care judecatorul acorda prelungirea.Arestarea preventive se dispune printr-o hotarare judecatoreasca. Acestea sunt urmatoarele : . Masura poate fi luata pe o durata de cel mult 30 de zile . Impotriva ordonantei prin care s-a dispus obligarea de a nu parasi localitatea.4. durata maxima a obligarii de a nu parasi localitatea este de 2 ani .Durata arestarii preventive a inculpatului in aceasta faza nu poate depasi 30 de zile .In mod exceptional . Data si locul emiterii. Obligarea de a nu parasi localitatea. inculpatul sau invinuitul poate face plangere in termen de 3 zile de la luarea masurii . afara de cazul cand ea este prelungita in conditiile legii. Retinerea poate fi luata de organul de cercetare penal cat si de procuror . In faza de urmarire penala . cat si sectiei de politie in a carei circumscriptie locuieste acesta. Obligarea de a nu parasi tara. printr-o ordonanta a carei copie se comunica invinuitului sau inculpatului. prenumele si calitatea persoanei care a emis mandatul de arestare. cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 10 ani ori mai mare. Arestarea preventiva a invinuitului consta in privarea de libertate pentru o perioada de cel mult 10 zile . Masura retinerii poate dura cel mult 24 de ore. acesta nu va putea depasi 30 de zile. Numele.pe baza careia se emite de indata dupa luarea masurii . printr-o ordonanta in care se mentioneaza ziua si ora la care retinerea a inceput. de la judecata ori de la executarea pedespsei.Retinerea. Recursul se solutioneaza inainte de expirarea duratei arestarii preventive dispuse anterior incheierii atacate. MASURILE PREVENTIVE SI ALTE MASURI PROCESUALE MASURILE PREVENTIVE Masurile preventive sunt masurile procesuale ce pot fi luate de organele judiciare penale pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal sau pentru a se impiedica sustragerea invinuitului sau inculpatului de la urmarirea penala . obligarea de a nu parasi localitatea se dispune de catre procuror . in tot parcursul procesului penal. termenul de 24 de ore se calculeaza de la ora emiterii ordonantei.

. . urmata de verificarea modului de indeplinire a acestor obligatii. si prin hotarare de catre instant de judecata sau de judecator. .Liberarea provizorie sub control judiciar consta in conditionarea ca pe toata perioada de liberare. . care consta in punerea in libertate provizorie a invinuitului sau inculpatului arestat preventive sub conditia respectarii anumitor obligatii impuse de lege . -inculpatul a fugit ori s-a ascuns in scopul de a se sustrage de la urmarirea penala sau de la judecata. - ALTE MASURI PREVENTIVE LIBERAREA PROVIZORIE este o masura procesuala. . . Luarea masurilor preventive se dispune prin ordonanta. Masurile preventive inceteaza : . .infractiunea este flagranta . ca o garantie a respectarii obligatiilor impuse.Temeiurile concrete care determina arestarea. .Aratarea faptei ce formeaza obiectul inculparii si denumirea infractiunii.Invinuitul sau inculpatul sa nu fie recidivist.Sa existe unul din urmatoarele cazuri : -identitatea sau domiciliul inculpatului nu pot fi stabilite din lipsa datelor necesare.In caz de scoatere de sub urmarirea penala . -inculpatul a comis din nou o infractiune .Indicarea locului unde urmeaza a fi detinut cel arestat.Invinuitul sau inclupatul sa fi savarsit o infractiune din culpa sau o infractiunea pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii care nu depaseste 12 ani.Ordinul de a fi arestat inculpatul. . de catre organul de cercetare penala sau de procuror.La expirarea termenelor prevazute de lege sau stabilite de organelle judiciare. invinuitul sau inculpatul sa respecte una sau mai multe obligatii impuse la acordarea liberarii. Pentru acordarea liberarii provizorii se impune respectarea urmatoarelor conditii: .Sa existe probe sau indicia temeinice ca s-a savarsit o fapta prevazuta de legea penala. iar pedeapsa inchisorii este mai mare de un an.Invinuitul sau inculpatului sa fi fost arestat preventive si sa se mentina temeiurile care au stat la baza arestarii preventive. -sunt date suficiente ca inculpatul a incercat sa zadarninceasca aflarea adevarului . . . .Infractiunea urmarita sau judecata sa fie sanctionata de lege cu pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii.Liberarea provizorie pe cautiune presupune conditionarea invinuitului sau a inculpatului de a respecta anumite obligatii pe timpul liberarii. de incetare a urmaririi penale sau a procesului penal sau de achitare. . numita cautiune. -inculpatul este recidivist.Incadrarea juridical a faptei si pedeapsa prevazuta de lege.Semnatura judecatorului.Din datele existente sa nu rezulte necesitatea de a-l impiedica pe cel arestat preventiv sa savarseasca alte infractiuni sau sa zadarniceasca aflarea adevarului.Aceasta este : . Pentru a putea fi luata o masura preventiva impotriva invinuitului sau inculpatului legea cere indeplinirea urmatoarelor conditii: . .precum si plata unei sume de bani.

. cu orice titlu . Procedura de solutionare cuprinde trei etape: . . Cererea de eliberare provizorie se respinge daca : . in faza de urmarire penala si instantei sesizate cu judecarea cauzei .Cererea este neintemeiata. .Dupa aplicarea sechestrului se intocmeste un process verbal. iar apoi inventarierea acestora intr-un proces verbal. organul care aplica sechestrul procedeaza mai intai la identificarea si evaluarea bunurilor persoanei impotriva careia s-a luat masura . Bunurile sechestrate pot fi ridicate sau pastrate .Cererea a fost facuta de o alta persoana decat inculpatul si acesta nu si-a insusit-o - MASURILE ASIGURATORII -SECHESTRUL PROPRIU-ZIS – in vederea indisponibilizarii bunurilor.Sa aprecieze ca nu mai este necesara privarea de libertate. inculpatului sau partii responsabila civilmente .Verificarea prealabila a mentiunilor cuprinse in cerere. .Examinarea admisibilitatii in principiu a cererii. in fata de judecata. de catre cel pagubit sau de un tert. -INSCRIPTIA IPOTECARA -POPRIREA consta in indisponibilizarea sumelor de bani datorate invinuitului.Solutionarea cererii. . Cererea de liberare provizorie se solutioneaza de catre instant careia i-ar reveni competent sa judece cauza in fond .Nu sunt indeplinite conditiile cerute de lege .

citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carei raza teritoriala s-a savarsit infractiunea. Ca regula generala. cand fata de acesta a fost dispusa masura de siguranta a internarii medicale sau obligarea la tratament medical chiar in alta cauza ori cand organul de urmarire penala sau instanta apreciaza ca invinuitul ori inculpatul nu si-ar putea face singur apararea. internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical educativ. se face mentiune despre aceasta . MANDATUL DE ADUCERE CITAREA este actul de dispozitiei prin care o persoana este chemata in fata unei autoritati judiciare la o anumita data. REPREZENTAREA In cursul judecatii invinuitul si inculpatul . poate formula cereri si depune memorii. acesta trebuind sa semneze dovada de primire a citatiei. deci adresa efectiva din momentul citarii care poate fi diferita de domiciliul stabil . In cazul in care aparatorul invinuitului sau inculpatului este prezent la efectuarea unui act de urmarire penala . iar daca aceasta nu este cunoscuta . iar organele judiciare sunt obligate sa-i aduca la cunostinta acest drept. la adresa locului sau de munca. ACTE PROCESUALE SI PROCEDURALE COMUNE -ASISTENTA JURIDICA SI REPREZENTAREA ASISTENTA JURIDICA Invinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de aparator in tot cursul urmaririi penale si al judecatii. prin serviciul personal al unitatii la care lucreaza . daca este gasit la locul citat.5. Asistenta juridica este obligatorie cand invinuitul sau inculpatul este minor. citarea se face la adresa unde locuieste inculpatul . Inmanarea citatiei se face personal celui citat. precum si in alte cazuri prevazute de lege. cu exceptia cazurilor in care prezenta invinuitului sau inculpatului este obligatorie. precum si celelalte parti pot fi reprezentati .Daca nu se cunoaste adresa si nici locul de munca . -CITAREA. Inmanarea citatiei se face de agentul anumit insarcinat cu indeplinirea acestei atributii sau prin mijlocirea serviciului postal. cand este retinut sau arestat in alta cauza. iar cea de a doua este dovada de indeplinire a procedurii de citare ce se restituie organului judiciar si se ataseaza la dosar. Citatia se prezinta ca un formular cu doua parti :prima parte o constitutie citatia propriu-zisa care se inmaneaza sau se afiseaza. sub prevederea unei sanctiuni in caz de neprezentare. iar actul este semnat si de aparator. COMUNICAREA ACTELOR PROCEDURALE. MANDATUL DE ADUCERE . Persoana juridica se citeaza la sediul ei prin serviciul de registratura. In cursul urmaririi penale . aparatorul invinuitului sau inculpatului are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala care implica audierea sau prezenta invinuitului sau inculpatului caruia ii asigura apararea.

-dupa sensul in care sunt calculate – termene de succesiune. mai putin in cazul militarilor. pentru care executarea mandatului se face prin comandantul unitatii militare sau prin comandantul garnizoanei. atunci cand ultima zi a termenului cade intr-o luna care nu are zi corespunzatoare.administrarea probelor si conservarea mijloacelor materiale de proba. Aducerea cu mandat poate fi dispusa de organul de urmarire penala si de instanta de judecata si se executa de catre organele de politie. .termene substantiale. nu s-a prezentat si ascultarea sau prezenta sa este necesara. In desfasurarea procesului penal intervin doua categorii de termene : . Termenele procedurale se clasifica astfel : . CHELTUIELILE JUDICIARE AVANSATE DE STAT .dupa modul de fixare. desi citata.TERMENELE Termenele sunt intervale de timp inauntrul carora sau dupa expirarea carora poate fi indeplinit un act procesual sau procedural sau poate fi luata o masura procesuala . retribuirea aparatorilor. . -termene de recomandare. Termenele procedurale pe ore si pe zile se calculeaza potrivit pe unitati libere de timp in sensul ca nu intra in calcul nici ora sau ziua cand termenul incepe sa curga si nici ora sau ziua cand termenul expira.prin abreviere (scurtarea duratei lor ) – intervine in cazul termenelor procedurale pe luni.termene prohibitive.termene procedurale.Mandatul de aducere este actul procedural prin care se ordona aducerea silita a unei persoane in fata organului judiciar in situatia in care aceasta. termene de regresiune.dupa efectele pe care le produc : -termenele imperative.termene fixe. maxime si minime.prin prorogare (ceea ce presupune extinderea duratei lor ) – intervine atunci cand ultima zi a termenului este o zi nelucratoare.sunt cele ce ocrotesc drepturi si interese extraprocesuale. . caz in care termenul va expira in ultima zi a acelei luni . CHELTUIELILE JUDICIARE Cheltuielile judiciare sunt cheltuielile facute de organele judiciare sau de parti pentru indeplinirea actelor de procedura . preexistente procesului penal si independente de acesta limitand durata unor masuri sau conditionand indeplinirea unor acte sau promovarea unor actiuni care ar anihila un drept sau un interes extrprocesual.dupa factorul ce stabileste termenul – termene legale si termene judiciare. Termenele substantiale pe ore si pe zile se calculeaza potrivit sistemului pe unitati pline de timp in sensul ca intra in calcul si ora sau ziua cand termenul incepe si ora sau ziua cand termenul expira. .sunt termenele care ocrotesc drepturile si interesele procesuale ale participantilor la procesul penal si contribuie la disciplinarea si sistematizarea activitatii procesuale in vederea asigurarii realizarii la timp si in mod just a scopului procesului penal. . Durata efectiva a termenelor procedurale poate fi modificata: . caz in care termenul va expira la sfarsitul primei zi lucratoare care urmeaza. .

CHELTUIELILE JUDICIARE FACUTE DE PARTI In caz de condamnare si in caz de admitere a actiunii civile. a fost obligat la repararea pagubei.Inculpatului in cazul cand desi achitat. Dupa cum legea permite acoperirea nulitatilor prin vointa partilor sau prin trecerea unui termen util pentru a fi putea fi invocate. Nulitati relative – sunt cele virtuale si sunt incidente in cazul incalcarii oricarei alte dispozitii legale. cand acest lucru este posbil. daca s-a dispus inlocuirea raspunderii penale sau exista o cauza de nepedepsire. plata cheltuielilor revine: . In cazul declararii apelului sau recursului ori introducerii oricarei alte cereri. -NULITATILE Nulitatea este sanctiunea procesuala care atrage nevalabilitatea actelor procesuale si procedurale efectuate cu incalcarea dispozitiilor care reglementeaza desfasurarea procesului penal . recursul sau cererea va fi cea obligata la plata cheltuielilor de judecata. modul de aplicare si efectele pe care le produc. daca s-a produs o vatamare ce nu poate fi inlaturata decat prin remedierea actelor viciate . daca s-a dispus acordarea de asistenta gratuita. .Cheltuielil judiciare vor fi suportate de partea aflata in culpa procesuala . .Partii vatamate . numai intr-o anumita stare a procesului si poate fi acoperita prin vointa partilor.Obligatia de a suporta cheltuielile judiciare avansate de stat se determina in raport de solutia procesuala data cauzei penale. nulitatile sunt: - . obligatia platii ii revine inculpatului mai putin in ceea ce priveste cheltuielile privind interpretii si aparatorul. Nulitati virtuale. nulitatile sunt : Nulitati absolute – intervin in cazuri expres prevazute de lege si pot fi invocate oricand in cursul procesului penal si de catre oricine .Nulitatea relativa poate fi invocate numai de partea care a suferit vatamarea prin incalcarea legii.Partii civile careia i s-a respins in totul pretentiile civile.cheltuielile facute de acesta. inculpatul este obligat sa plateasca partii vatamate . si respectiv partii civile. in caz de retragere a plangerii penale. In caz de achitare. . in caz de impacare.Partii vatamate . In caz de achitare sau de scoatere de sub urmarire penala . in masura in care au fost provocate de ea. nulitatile sunt : Nulitati exprese. putand fi luate in considerare si din oficiu. In caz de incetare a urmaririi penale sau a procesului penal obligatia de a suporta cheltuielile de judecata avansate de stat ii revine: . partea vatamata este obligata sa plateasca inculpatului si partii responsabile civilmente cheltuielile judiciare facute de acestia.Ambelor parti. Dupa modul de exprimare in norma juridical . persoana careia i s-a respins ori care si-a retras apelul. care raman in sarcina statului. In caz de condamnare.Dupa natura . . in masura in care au fost determinate de aceasta parte.Inculpatului. Nulitatile sunt clasificate dupa criterii: . in masura in care au fost determinate de acesta.

-AMENDA JUDICIARA Este masura procedural ce poate fi luata in cazul savarsirii unei abateri judiciare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal si impiedicarii oricarei tergiversari a solutionarii cauzelor. Nulitati partiale .- Nulitati sanabile . Vatamarea produsa sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea actului indeplinit prin incalcarea legii.Creeaza posibilitatea si atrage obligativitatea restabilirii legalitatii prin refacerea sau remedierea actelor neregulate. . Nulitatile presupun indeplinirea urmatoarelor conditii : Sa se constate o incalcare a dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal. . Nulitati nesanabile ‘ Dupa limitele la care se extend consecintele .Lipseste de efecte juridice actele effectuate cu incalcarea legii . Dupa declararea ei judiciara nulitatea produce doua efecte principale consecutive: . Sa se produca o vatamare procesuala. nulitatile sunt : Nulitati totale .

-SUPRAVEGHEREA EXERCITATA DE PROCUROR IN ACTIVITATEA DE URMARIRE PENALA Procurorul conduce si controleaza activitatea de cercetare penala si supravegheaza ca actele de urmarire penala sa fie effectuate cu respectarea dispozitiilor legale. Supravegherea se realizeaza prin urmtoarele metode: . .Mobilitatea .PARTEA SPECIALA 6.Lipsa de contradictorialitate.are ca atributii efectuarea urmaririi penale in cazurile si conditiile prevazute de lege precum si in supravegherea activitatii organelor de urmarire penala efectuata de politie si alte organe de cercetare speciale.putand instrumenta orice cauza care nu este data prin lege in competent procurorului sau organelor de cercetare speciale. Organele de cercetare speciala sunt : . Este competent sa efectueze sau sa supravegheze urmarirea penala procurorul de la parchetul corespunzator instantei careia ii revine competent sa judece cauza in prima instant. . -COMPETENTA ORGANELOR DE URMARIRE PENALA Urmarirea penala se efectueaza de catre procuror si de organele de urmarire penala.Organele de cercetare militara . .Capitanii porturilor pentru infractiunilor contra sigurantei navigatiei pe apa si contra ordinii si disciplinei la bord.Forma preponderant scrisa. Urmarirea penala are urmatoarele principia : . Competenta de a efectua urmarirea penala revine organelor de urmarire penala procurorul si organele de urmarire penala . .Trecerea acuzei de la un organ de cercetare la altul. .URMARIREA PENALA -DISPOZITII GENERALE Urmarirea penala este prima faza a procesului penal si are rolul de a pregati si asigura buna desfasurare a procesului penal in faza de judecata. . Organele de cercetare ale politiei judiciare au o competent generala in efectuarea urmaririi penale .Participarea procurorului la efectuarea unor acte de cercetare penala . .Lipsa de publicitate. . ORGANELE DE CERCETARE PENALA –sunt organele de cercetare ale politiei judiciare si organele ce cercetare speciale. Urmarirea penala are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunii.Operativitatea.Ofiteri ai politiei de frontier anume desemnati pentru infractiunile de frontiera. . la identificarea faptuitorului si la stabilirea raspunderii acestuia pentru a se constata daca este sau nu este cazul sa fie trimis in judecata. PROCURORUL.Verificarea legalitatii actelor de urmarire penala .

Prezentarea materialului de urmarire penala este obligatoriu la terminarea urmaririi penale atat fata de invinuit cat si fata de inculpate. Plangerea este incunostiintarea facuta de o persoana fizica sau de o persoana juridica . Cand punerea in miscarea a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila ori la sesizarea sau cu autorizarea organului prevazut de lege. in termen de cel mult 48 de ore de la data inceperii urmaririi penale. prenumele .identificarea faptuitorului si stabilirea raspunderii penale si civile a acestuia . Organul. Cat timp actiunea penala nu este pusa in miscare. Solutionarea plangerilor impotriva actelor si masurilor de urmarire penala. incazul unui act de sesizare extern . calitatea si domiciliul petitionarului . Infirmarea actelor sau masurilor procesuale luate cu incalcare legii. In cazurile de o mai mare complexitate.10. Denuntul este incunostiintarea facuta de catre o persoana fizica sau de catre o persoana juridical despre savarsirea unei infractiuni. codul numeric personal . Plangerea se poate face personal sau prin mandatar. Autorizarea. indicarea faptuitorului . cel urmarit are calitatea de invinuit. urmarirea penala nu poate incepe in lipsa acestora. daca este cunoscut si a mijloacelor de proba. -EFECTUAREA URMARIRII PENALE Organul de urmarire penala este sesizat prin plangere sau denunt. Cercetarea penala are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunii pentru care s-a inceput urmarirea. referitoarea la o vatamare ce I se s-a cauzat o infractiune. Pentru a se putea dispune inceperea urmaririi penale se cer a fi indeplinite cumulative doua conditii : . in cazul sesizarii din oficiu. ori se sesizeaza din oficiu cand afla pe orice alta cale ca s-a savarsit o infractiune. sa ii comunice fapta pentru care este invinuit sis a I se dea explicatii cu privire la drepturile si obligatiile pe care le are. este obligat sa il cheme pe inculpate . avizarea sau confirmarea unor acte de urmarire penala.Materialul de urmarire .- Darea de dispozitii obligatorii pentru organul de cercetare penala.Organul de urmarire penala sa fi fost sesizat in vreunul din modurile prevazute de lege.Din continutul actului de sesizare sau a actelor premergatoare efectuate sa nu rezulte existent vreunui caz prevazut de art.incuviintarea. cercetarea penala se efectueaza cu punerea in miscare a actiunii penale.Inculpatului aflat in stare de libertate trebuie sa I se puna in vedere ca este obligat sa se prezinte la toate chemarile ce I se vor face in cursul procesului penal si ca are indatorirea sa comunice orice schimbare de adresa. dupa punerea in miscare a actiunii penale . . descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii . Cercetarea penala se poate desfasura in doua modalitati: fara actiunea penala pusa in miscare si cu punerea in miscare a actiunii penale. pentru a se constata daca este cazul de a se dispune trimiterea in judecata. iar inainte de ascultare I se ia o declarative scrisa personal.El este ascultat obligatoriu. Rezolutia si procesul verbal de incepere a urmaririi penale emise de catre organul de cercetare penala sunt supuse confirmarii motivate a procurorului care exercita supravegherea . Plangerea trebuie sa cuprinda :numele. sau printr-un process verbal . Inceperea urmaririi penale se dispune de catre organul judiciar competent sa efectueze urmarirea penala printr-o rezolutie .

-RELUAREA URMARIRII PENALE - - - Urmarirea penala poate fi reluata in caz de : Incetare a cauzei de suspendare –se dispune de catre procuror. a fost savarsita de invinuit sau inculpate si acesta raspunde din punct de vedere penal. prin sentinta sau decizie. -clasarea. . Restituire a cauzei de catre instant de judecata – se dispune de catre procuror atunci cand in vederea refacerii sau completarii urmaririi. Rechizitoriul constituie actul de sesizare a instantei de judecata. caz in care se va dispune prin ordonanta: -restituirea cauzei la organul care a efectuat cercetarea pentru completarea sau refacerea urmaririi penale atunci cand aceasta nu este competent sau a fost efectuata cu incalcarea dispozitiilor legale care garanteaza aflarea adevarului. Redeschiderea urmaririi penale – se dispune de catre procuror atunci cand acesta constata ca nu a existat in fapt cazul care a determinat scoaterea de sub urmarirea penala sau incetarea urmaririi sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia Solutia respective. .Reluarea se dispune in acest caz de catre instant.10 -incetarea urmaririi penale . ca a fost savarsita de invinuit sau de inculpat si ca acesta raspunde din punct de vedere penal. atunci cand se constata ca urmarirea a fost efectuata de un organ competent. ori ca urmare a extinderii actiunii penale sau a procesului penal.procurorul constata ca urmarirea penala nu este complete sau a fost efectuata cu nerespectarea dispozitiilor legale sau a fost efectuata de un organ necompetent. caz in care poate dispune : -trimiterea in judecata-atunci cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista . iar inculpatului de catre organul de cercetare penala . -trimiterea cauzei la organul competent .existand probele necesare si legal administrate .Rechizitoriul se intocmeste de catre procurorul care supravegheaza urmarirea penala sau care efectueaza personal urmarirea si este supus confirmarii procurorului ierarhic superior. -TRIMITEREA IN JUDECATA Trimiterea in judecata se dispune de catre procuror prin rechizitoriu daca se constata ca fapta exista .atunci cand urmarirea penala s-a desfasurat fara invinuit in cauza. prin ordonanta la propunerea organului judiciar.penala se prezinta invinuitului de catre procuror .Procurorul constata ca au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului si ca urmarirea penala este complete .scoaterea de sub urmarirea penala atunci cand se constata ca a intervenit una din situatiile prevazute de art. Procurorul este obligat ca in termen de cel mult 15 zile de la primirea dosarului inaint de organul de cercetare penala sa procedeze la verificarea lucrarilor de urmarire penala si sa se pronunte asupra acestora. In urma verificarilor se pot ivi doua situatii : . -PLANGEREA IMPOTRIVA MASURILOR SI ACTELOR DE URMARIRE PENALA .

Admite plangerea . retine cauza spre judecare in prima instant .Admite plangerea. . desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si. instant poate adopta una din urmatoarele situatii Ș . cand probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei. ea trebuie sa fie formulate in teren de 20 de zile de la data instiintarii persoanelor interesate despre solutia data. Plangere adresata procurorului Daca plangere se indreapta impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale. In solutionarea plangerii . a ordonantei sau rezolutiei de scoatere de sub urmarire. chiar straina de cauza . prin sentinta. Procurorul este obligat sa rezolve plangerea in termen de cel mult 20 de zile de la primire si sa comunice de indata persoanei care a facut plangerea modul in care a fost rezolvata.Impotriva actelor si masurilor de urmarire penala pot face plangere atat partile cat si orice alte persoana . de incetare a urmaririi penale sau de clasare a fost respinsa de procuror sau daca acesta nu a fost solutionata de acesta in termenul legal. prin incheiere . . Plangerea adresata instantei Persoana vatamata si orice alta persoana a carei interese legitime au fost vatamate pot face plangere la instanta daca plangerea lor impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale . prin sentinta. daca respectivul act a adus o vatamare intereselor sale legitime. a ordonantei sau rezolutiei de scoatere de sub urmarirea penala sau de incetare a urmaririi penale. mentinand Solutia din rezolutia sau ordonanta atacataș .Respinge plangerea . desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si trimite cauza procurorului in vederea inceperii sau redeschiderii urmaririi penale.

in prezenta procurorului si a partilor . . . absolvirea inculpatului de invinuirea formulate impotriva sac and exista o cauza de excludere sau de inlaturarea raspunderii penale. Solutia data cauzei se trece si in condica de sedinta a instantei judecatoresti. .Asigurarea apararii.Constatarea infractiunilor de audienta de catre presedintele instantei.Nemijlocirea. . in vederea aflarii adevarului cu privire la fapta si inculpatul cu care a fost sesizata si solutionarii legale si temeinice a cauzei penale . . oral.Suspendarea judecatii. Pronuntarea hotararii se face prin citarea minutei de catre presedintele instantei de judecata asistat de catre grefier. .Judecata de prima instanta.Alte masuri pregatitoare.7.Fixarea termenului de judecata. . sunt amanate. Sedinta de judecata se desfasoara public.Verificarea sesizarii instantei. . iar hotararea se redacteaza in cel mult 20 de zile . Deliberarea si pronuntarea hotararii se fac de indata dupa inchiderea dezbaterilor . .cu respectarea urmatoarelor dispozitii cu character general: . dar nu mai mult de 15 zile. a partilor si a persoanelor chemate in interesul cauzei. . afara de cazul cand din motive temeinice. Principiile fundamentale ale judecatii sunt : . . .Desemnarea completului de judecata.Dupa pronuntare . dimpotriva.Deschiderea sedintei de judecata de catre presedintele instantei .Oralitatea.Conducerea sedintei de judecata de catre presedintele instantei. Obiectul judecatii este acela de aflare a adevarului in cauza supusa judecatiisi tragerea la raspundere penala a inculpatului gasit vinovat sau.Publicitatea. .JUDECATA DISPOZITII GENERALE Judecata este activitatea procesuala si procedural desfasurata de instanta de judecata cu participarea procurorului.Judecata in recurs. .Rezolvarea chestiunilor incidente. .Contradictorialitatea. . . .Citarea partilor si a altor personae chemate in interesul cauzei.Note privind desfasurarea procesului. Judecata poate fi : . nemijlocit si contradictoriu in fata completului de judecata. . atunci cand acestia participa la judecata. Pregatirea sedintei de judecata in oricare dintre etapele sale presupune efectuarea urmatoarelor acte: .Judecata in apel .Incheierea de sedinta.Strigarea cauzei si apelul celor citati de catre grefier.Verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii inculpatului.

-extinderea obiectului judecatii – se poate realize in timpul cercetarii judecatoresti . fie a completarii acesteia . Dup ace au fost readministrate toate probele stranse in cursul urmaririi penale.Restituirea cauzei se dispune atunci cand .este marcat de strigarea cauzei de catre preseintele instantei. -schimbarea incadrarii juridice. in cauzele in care vreunul din inculpate se afla in stare de detentie sau in vreuna dintre situatiile care impugn asistenta juridical obligatorie. expunerea (considerentele ) si dispozitivul (minuta ). cercetarea penala s-a efectuat de un alt organ decat cel competent.Deciziile – sunt hotararile prin care instant se pronunta asupra apelului.incidentele ivite in cursul cercetarii judecatoresti – sunt . se constata ca incadrarea juridical data faptei prin actul de sesizare a instantei nu este corecta. precum si in cazul in care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inchisorii . presedintele instantei va dispune citarea actului de sesizare a instantei. Se verifica in primul rand prezenta si identitatea inculpatului. Orice hotarare judecatoreasca contine trei parti : partea introductive .Instanta pronunta restituirea cauzei printr-o sentinta supusa recursului. .restituirea cauzei la procuror – poate fi dispusa de instanta de judecata in vederea realizarii fie a refacerii urmaririi penale . La judecata in prima instant pot participa atat partile cat si procurorul si intotdeauna participa instanta de judecata . realizandu-se in .intervine in cursul judecatii atunci cand .cercetarea judecatoreasca – are ca obiect readministrarea tuturor probelor care au fost administrate in cursul cercetarii penale dar si administrarea oricaror probe noi necesare pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele. anume sa se constate daca invinuirea adusa inculpatului este intemeiata si in caz afirmativ . . urmata de dispozitia de a se face apelul partilor si a celorlalte personae care au fost citate . presedintele instantei va da cuvantul procurorului si partilor. .Sunt intrebati apoi procurorul si partile daca au de formulat exceptii cereri sau propun efectuarea de probe noi . marcandu-se astfel trecerea la al doilea stadiu al sedintei. -JUDECATA IN PRIMA INSTANTA Judecata in prima instanta este etapa initiala si obligatorie a judecatii fara de care nu se poate vorbi de actul de justitie .Incheierile – sunt hotararile prin care instant de judecata rezolva toate chestiunile premergatoare solutionarii fondului. instant constata ca in cauza supusa judecatii . sa se aplice sanctiunea prevazuta de legea penala . in raport de probele administrate . prin extinderea actiunii penale sau a procesului penal . Presedintele instantei explica apoi persoanei vatamate ca se poate constitui parte civila sau ca poate participa ca parte vatamata in proces.Daca cererile au fost rezolvate si nu s-a ajuns la o amanarea a cauzei ori la dezinvestirea instantei.Sentintele – sunt hotararile prin care prima instant solutioneaza fondul cauzei sau se dezinvesteste fara sa solutioneze fondul cauzei. . La judecata in prima instanta trebuie sa se solutioneze fondul cauzei . iar la judecatorie . Procurorul participa in mod obligatoriu la judecata in prima instanta desfasurata la alte instante decat judecatoria. inainte de terminarea cercetarii judecatoresti.Felurile hotararilor judecatoresti sunt: . Sedinta de judecata in prima instanta cuprinde trei etape : -inceputul sedintei . participarea sa este obligatorie atunci cand instanta de judecata a fost sesizata prin rechizitoriu in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de 3 ani sau mai mare .

o Sa nu fi trecut mai mult de 10 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a despagurilor civile din hotarare. -CAILE ORDINARE DE ATAC (APELUL SAU RECURSUL ) Caile ordinare de atac sunt mijloacele prevazute de lege prin care se exercita un control judecatoresc asupra hotararilor judecatoresti prin care s-a solutionat cauza penala .partea vatamata. alte fapte sau personae decat cele cuprinse in actul de sesizare initial .Partea civila si partea responsabila civilmente – in ce priveste latura civila si latura penala. . Declararea apelului sau recursului produce urmatoarele efecte: . . o Sa nu fi trecut mai mult de 10 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a despagurilor civile din hotarare.Partea vatamata – in ce priveste latura penala . .procurorul. . -partea civile.Efectul extensive. Motivarea apelul se face in scris prin cererea de apel sau printr-un memoriu separate depus la instant de apel cel tarziu in ziua judecatii. .Efectul neagravarii situatiei in propria cale de atac. .Orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei. instant declara dezbaterile inchise . expertul. iar partile pot depune din proprie initiative concluzii scrise.Procurorul – in ce priveste latura penala si latura civila.Apelul peste termen – se cer a fi indeplinite doua conditii : o Partea sa fi lipsit atat de la judecata cat si de la pronuntare. Apelul si recursul pot fi declarate in scris sau oral .Repunerea in termen – se cer a fi indeplinite doua conditii : o Partea sa fi fost oprita sa declare apel de o cauza temeinica de impiedicare.acest fel sesizare instantei si cu privire la alte acte material. o rejudecare a cauzei in fond cu posibilitatea de a schimba Solutia data prin hotararea judecatoreasca. Pot declara apel sau recurs: . .Nedeclarea caii de atac in termen duce la decaderea din exercitiul dreptului si la respingerea caii de atac formulate ca fiind tardiva si este de doua feluri : .Martorul. .dezbaterile – constau in concluziile pe care le pun oral procurorul si partile din process asupra fondului cauzei in urmatoarea ordine: . la instanta imediat ierarhic superioara . . .Efectul suspensiv .Inculpatul – in ce priveste latura penala si latura civila . . inainte de ramanerea lor defintiva in scopul descoperirii si indreptarii eventualelor erori pe care acesta le-ar cuprinde. Apelul este calea de atac prin care se promoveaza . -partea responsabila civilmente Momentul final al dezbaterilor este marcat de ultimul cuvant al inculpatului.Efectul devolutiv. Durata termenului de apel si de recurs este de 10 zile . Dupa ce inculpatul a avut ultimul cuvant . interpretul si aparatorul – in ce priveste cheltuielile de judecata .

Respingerea apelului. Recursul este calea ordinara de atac ce se poate indrepta impotriva hotararilor judecatoresti pronuntate in apel . Admiterea recursului si casarea hotararii atacate sunt insotite intotdeauna de una din urmatoarele solutii : . Recursul trebuie sa fie motivate .Admite recursul – cand instanta de recurs apreciaza ca cel putin unul din cazurile de casare invocate de procuror sau de parti .Se mentine hotararea primei instante . recursul poate fi admis doar daca si hotararea recurata cuprinde anumite erori expres prevazute de lege si numite cazuri de casare. sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instant .Se dispune achitarea inculpatului sau incetarea procesului penal .Respinge recursul si mentine hotararea – cand recursul este tardiv . inadmisibil si tardiv . . o Cand apelul este nefondat. realizand un al doilea control judecatoresc al cauzei.Cu cercetare judecatoreasca. o Cand apelul este inadmisibil. preponderant in drept . cand apelul a fost gresit admis . instant de apel poate decide: . . . atunci cand prima instanta a judecat cu incalcarea normelor de competent prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute. in cauzele nesupuse apelului. atunci cand hotararea a fost desfiintata pentru motivul ca judecarea cauzei la acea instanta a avut loc in lipsa unei parti nelegal citate sau care legal citata a fost in imposibilitatea de a se prezenta .La sedinta de judecata in apel prezenta procurorului este obligatorie indifferent de obiectul cauzei.Judecata propriu zisa in fata instantei de apel se poate desfasura in doua modalitati : .Motivele de recurs se formuleaza in scris prin cererea de recurs cu cel putin 5 zile inaintea primului termen de judecata. Dupa ce deliberarea a luat sfarsit. .Fara cercetare judecatoreasca . .Admiterea apelului este insotita intotdeauna de urmatoarele situatii : o Se dispune rejudecarea cauzei de catre instant a carei hotarare a fost desfiintata .Se dispune rejudecarea de catre instant a carei hotarare a fost casata . o Se pronunta o noua hotarare de catre instant de apel . in sensul ca este a doua cale de atac ordinara ce poate fi exercitata intr-o cauza penala . a deciziilor si a incheierilor. realizand un control judecatoresc integral al cauzei. in toate celelalte situatii in care hotararea primei instante este gresita. instant de recurs poate pronuta una din urmatoarele situatii principale : . Contestatia in anulare se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi : . Atunci cand recursul urmeaza apelului . o Se dispune rejudecarea cauzei de catre instant competent.in urmatoarele situatii : o Cand apelul este tardiv. Dup ace deliberarea a luat sfarsit . -CAILE EXTRAORDINARE DE ATAC (CONTESTATIA IN ANULARE SI REVIZUIREA) Contestatia in anulare este calea de atac extraordinara prin intermediul careia se poate asigura solutionarea legala a unor cauze penale in care instantele de recurs au pronuntat hotarari definitive ce cuprind erori de procedura ori instantele de recurs au pronuntat mai multe hotarari definitive pentru aceeasi fapta si acelasi faptuitor. Recursul se poate indrepta impotriva sentintelor .

iar de celalte parti in termen de 30 de zile de la data pronuntarii hotararii a carei anulare se cere. Sentinta data in contestatie este supusa apelului. sau la rejudecarea cauzei dupa casare.Este o cale extraordinara de atac .Este o cale de atac de retractare. . . iar decizia data in apel este supusa recursului.Este o cale de atac in anulare. . .Oricare parte din proces . .Viciile cuprinse in hotararea casata sunt vicii de judecata. ar fid us la o alta solutie. Contestatia in anulare poate fi introdusa de catre persoana impotriva careia se face executarea . in limitele calitatii sale procesuale. . dupa caz .Cand doua sau mai multe hotarari judecatoresti definitive nu se pot concilia. desfiinteaza prin decizie hotararea a carei anulare se cere si procedeaza fie de indata . .Un membru al completului de judecata. . ca urmare . Revizuirea poate fi ceruta cand: . Revizuirea este calea de atac extraordinara prin care se indreapta erorile de judecata cu privire la faptele cauzei datorita necunoasterii de catre instantele care au pronuntat hotararea definitive a unor fapte si imprejurari in raport de care aceasta nu corespunde adevarului si .Cand procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat cauza de catre instant de recurs nu a fost indeplinita conform legii .Este o cale extraordinara de atac. daca ar fi fost cunoscute la data pronuntarii hotararii atacate .Viciile cuprinse in hotararea atacata.Cand partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostiinta instanta despre aceasta impiedicare.Este o cale de atac de anulare.Un scris care a servit ca temei al hotararii a carei revizuire se cere a fost declarat fals. procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penala a comis o infractiune in legatura cu cauza a carei revizuire se cere .. . cel mai tarziu in 10 zile de la inceperea executarii .Nu se intemeiaza pe o critica a hotararii atacate ci pe descoperirea unor situatii noi care. Revizuirea poate fi ceruta de : . fie acordand un termen.Cand impotriva unei personae s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta.S-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei . instant ascultand partile si concluziile procurorului . . Cazurile cand se poate face contestatie in anulare sunt : . cu privire la care existau probe in dosar. pentru oricare dintre fapte sau dintre faptuitorului. daca gaseste intemeiata . la rejudecarea recursului . . . Hotararile judecatoresti pot fi supuse revizuirii atat cu privire la latura penala cat si la cea civila . sunt ca regula vicii de procedura. nici legii. . Revizuirea se caracterizeaza prin urmatoarele : .Este o cale de atac de retractare. un expert sau un interpret a sarvarsit infractiunea de marturie mincinoasa in cauza a carei revizuire se cere.Un martor. La termenul fixat pentru judecarea contestatiei in anulare. . . .Cand instant de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cause de incetare a procesului penal.Se indreapta numai impotriva hotararilor pronuntate in recurs.

cu aratarea cazului de revizuire pe care se intemeiaza si a mijloacelor de proba in dovedirea acestuia . Cererea de revizuire in defavoarea condamnatului .Sotul sau rudele apropiate condamnatului . .. Cererea se face in scris . se poate face in termen de un an. Cererea de revizuire se adreseaza procurorului de la parchetul de pe langa instant care judecat cauza in prima instanta. Cererea de revizuire in favoarea condamnatului se poate face oricand . a celui care a fost achitat sau a celui fata de care s-a incetat procesul penal. chiar si dupa moartea acestuia . chiar dupa executarea pedepsei sau dupa moartea condamnatului.

Ca instante de apel . .Ca instante de apel. o Conflictele de munca .In orice alte materii date prin lege in competent sa. apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunal in prima instanta. . precum si cele pentru incuviintarea executarii silite a hotararilor date in tari straine . .In prima instanta: o Procesele si cererile in materia civila al caror obiect are o valoare de peste 5 miliarde de lei . nulitatea sau desfacerea adoptiei. o Procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala. Curtea Suprema de Justitie judeca: .COMPETENTA INSTANTELOR CIVILE -COMPENTENTA MATERIALA A INSTANTELOR JUDECATORESTI Judecatoriile judeca : .Recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si a altor hotarari. o Cererile pentru incuviintarea. o Procesele si cererile in materie de expropriere . . Curtea de apel judeca : .In orice alte materii date prin lege in competent lor .Ca instante de recurs . o Procesele si cererile in materie de contencios administrative .Ca instante de recurs . apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta. in cazurile prevazute de lege. care potrivit legii nu sunt supuse apelului . recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii . . o Cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare sa varsite in procesele penale. .In orice alte materii date prin lege in competent lor.PROCEDURA CIVILA 1. recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale care. procesele si cererile in materie de contencios administrative privind actele autoritatilor si institutiilor central.In prima instanta. . toate procesele si cererile in afara de cele date prin lege in competent altor instante.nu sunt supuse apeluluiș . o Cererile pentru recunoasterea . . potrivit legii .Recursurile in interesul legii .Plangerea impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitatea jurisdictional si ale altor organe cu astfel de activitate .In orice alte materii date prin lege in competent lor.In prima instanta. . Tribunalele judeca : .

in actiunile in justificare sau in prestatie tabulara.are in chip statornicit o indeletnicire profesionala ori una sau mai multe asezari agricole . mai sunt competente urmatoarele instante:  In cererile privitoare la executarea. In afara de instanta domiciliului paratului. anularea.  In cererile privitoare la obligatii comerciale.  In cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensie alimentara. instanta domiciuliului reclamantului . adica daca paratul . instanta locului de plecare sau de sosire. comerciale sau industriale .  In cererile ce izvorasc dintr-o cambie . rezolutiunea sau rezilierea unui contract. MIJLOACELE PROCEDURALE DE INVOCARE A NECOMPETENTEI. instanta domiciliului reclamantului. CONFLICTELE DE COMPETENTA) .  In cererile izvorate dintr-un contract de transport . STRAMUTAREA.  In cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensie alimentara. cec sau bilet la ordin. instanta locului unde se afla imobilul . in afara domiciliului sau . - -INCIDENTE REFERITOARE LA INSTANTA SESIZATA (INTINDEREA COMPETENTENTEI INSTANTEI SESIZATE . fie chiar in parte . cererea se poate face si la instanta locului acestor asezari sau indeletniciri pentru obligatiile patrimoniale si care sunt nascute sau care urmeaza sa se execute in acel loc . instanta locului de plecare sau de sosire. a obligatiunii.  In cererile ce izvorasc dintr-un raport de locatiune a unui imobil . instanta locului prevazut in contract pentru executarea. . .Competenta teritoriala exclusiva . instanta locului unde obligatia a luat nastere sau aceea a locului platii. instanta locului de plata.Competent teritoriala alternativa-desemneaza situatia in care reclamantul are dreptul de a allege mai multe instante deopotriva competente .  In cererile ce izvorasc dintr-un fapt illicit.  In cererile izvorate dintr-un contract de transport.-COMPETENTA TERITORIALA Competenta teritoriala este : Competent teritoriala de drept comun – cererea de chemare in judecata se introduce la instanta domiciliului paratului. instanta in circumscriptia careia s-a savrsit acel fapt.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful