PROCEDURA PENALA

1. REGULI DE BAZA SI ACTIUNILE IN PROCESUL PENAL
SCOPUL SI REGULILE DE BAZA ALE PROCESULUI PENAL

SCOPUL direct, imediat al procesului penal este constatarea la timp si in mod complet al faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala. SCOPUL general sau mediat al procesului penal este acela de a contribui la apararea ordinii de drept, la apararea persoanei, a drepturilor si libertatilor acestuia, la prevenire infractiunilor,precum si la educarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor. REGULILE DE BAZA ALE PROCESULUI PENAL sunt urmatoarele : 1.legalitatea procesului penal; 2.oficilitatea procesului penal; 3.aflarea adevarului; 4.rolul activ al organelor judiciare; 5.garantarea libertatii persoanei; 6. respectarea demnitatii umane; 7. prezumtia de nevinovatie; 8. garantarea dreptului la aparare; 9.desfasurarea procesului penalin limba romana; 10. egalitatea in fata legilor si a organelor judiciare; 11. accesul liber la justitie; 12. respectarea vietii intime, familiale sau private; 13.inviolabilitatea domiciliului si a secretului corespondentei; 14. operativitatea procesului penal . Participantii la procesul penal sunt : - Organele judiciare penale: -instantele judecatoresti; - ministerul public; - organele de cercetare penala . Partile in procesul penal sunt : - Inculpatul; - Partea vatamata; - Partea civila; - Partea responsabila civilmente. Calitatea de parte civila responsabila civilmente se poate dobandi : - Prin introducerea persoanei responsabila civilmente in cauza de catre organul judiciar din oficiu sau la cererea partii civile. - Prin interventia persoanei responsabile civilmente , din propria initiativa , in cauza. ACTIUNEA PENALA SI CIVILA IN PROCESUL PENAL

ACTIUNEA PENALA IN PROCESUL PENAL Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspunderea penala a persoanelor care au savarsit infractiuni. Elementele actiunii penale sunt: temeiul, obiectul si aptitudinea functionala. Subiectii activi ai actiunii penale sunt : -procurorul; - partea vatamata; - instanta de judecata. Subiectul pasiv este inculpatul. Trasaturile actiunii penale sunt: -actiunea penala apartine statului; -actiunea penala este obligatorie; - actiunea penala este indisponibila; -actiunea penala este personala; -actiunea penala este indivizibila. Momentele desfasurarii penale sunt: - Punerea in miscare a actiunii penale; - Exercitarea si epuizarea sau stingerea ei . Actiunea penala se pune in miscare prin subiectii sai activi. Procurorul poate pune in miscare actiunea penala prin: -ordonanta, in cursul urmaririi penale; -rechizitoriu, la terminarea urmaririi penale; - declaratie orala, in cursul judecatii. Partea vatamata pune in miscare actiunea penala atunci cand plangerea prealabila se adreseaza direct instantei. Actiunea penala se pune in miscare de instanta de judecata, prin incheiere, numai daca procurorul nu este prezent la judecata. Exercitarea actiunii penale se face de catre procuror si de partea vatamata. Solutionarea actiunii penale se solutioneaza de catre instanta de judecata, astfel: - Condamnare, atunci cand fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsit de inculpat; - Achitarea ; - Incetarea procesului penal ACTIUNEA CIVILA IN PROCESUL PENAL Actiunea civila ce se exercita in cadrul procesului penal este mijlocul legal prin intermediul caruia persoana pagubita material sau moral in urma savarsirii unei infractiuni, cere organelor judiciare penale sa-i fie reparat prejudiciul cauzat sau daunele morale. Obiectul actiunii civile consta: - in tragerea la raspunderea civila a persoanei care a savarsit infractiunea ce a produs prejudiciul reclamat sau/si a persoanelor care raspund din punct de vedere civil pentru prejudiciul cauzat de acesta; - tragerea la raspundere civila pentru repararea daunelor morale,potrivit legii civile. Subiectii activi sunt: Partea civila; Procurorul.

-

Subiectii pasivi sunt : Inculpatul; Partea responsabila civilmente.

Pentru ca actiunea civila ce se exercita in cadrul procesului penal sa aiba atitudine functionala trebuie indeplinite urmatoarele conditii : - Infractiunea sa fi produs un prejudiciu material sau moral; - Intre infractiunea savarsita si prejudiciul reclamat sa existe un raport de cauzalitate; - Prejudiciul sa fie cert; - Prejudiciul sa nu fi fost reparat; - Sa existe o manifestare de vointa a persoanei vatamate in legatura cu dezdaunarea sa. Trasaturile actiunii civile sunt: Actiunea civila apartine persoanei care a suferit un prejudiciu prrin infractiune; Actiunea civila este facultativa; Actiunea civila este disponibila; Actiunea civila este patrimoniala; Actiunea civila este divizibila.

Desfasurarea actiunii civile in fata instantei penale presupune existenta a trei momente principale: - Punerea in miscare a actiunii civile; Se realizeaza de catre partea civila si procurorul . Actiunea civila se pune in miscare de catre partea civila printr-o declaratie de constituire ca parte civila , facuta in fata organelor de urmarire penala sau a instantei de judecata , in scris sau oral. Procurorul pune in miscare actiunea civila , din oficiu , in cazurile in care cel vatamat este lipsit de capacitate de exercitiu sau are capacitate de exercitiu restransa. Exercitarea actiunii civile; Actiunea civila se exercita de partea civila concomitent cu actiunea penala exercitata de procuror pentru ca instanta sa solutioneze concomitent cele doua actiuni. In cazul in care cel vatamat este lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitatea de exercitiu restransa , procurorul este obligat sa exercite din oficiu actiunea civila, chiar daca acesta nu s-a constituit parte civila sau a renuntat, cu incalcarea legii la pretentiile civile. Cand dupa sezisarea instantei civile , se pune in miscare actiunea penala in procesul penal,judecata in fata instantei civile se suspenda pana la solutionarea definitiva a actiunii penale. Solutionarea actiunii civile. Actiunea civila se solutioneaza de catre instanta odata cu actiunea penala prin aceeasi hotarare judecatoreasca. Solutionarea actiunii civile presupune adoptarea unei solutii de admitere sau respingere.

-

.

ruda sau afinul sau. INCOMPATIBILITATEA SI STRAMUTAREA INCOMPATIBILITATEA Incompetenta este institutia prin intermediul careia anumite persoane ce fac parte din organele care desfasoara procesul penal sau care ajuta la solutionarea acestuia sunt impiedicate sa participe la activitatea procesuala. Cazurile de incompetenta sunt : . intre organe judiciare de grad diferit.Judecatorul este incompatibil de a judeca. .acea forma de competenta care repartizeaza cauzele penale intre organe judiciare de acelasi grad . -COMPETENTA TERITORIALA. pana la gradul al patrulea inclusiv. in functie de calitatea sau starea faptuitorului in momentul savarsirii faptei. daca in cauza respectiva: o A pus in miscare actiunea penala sau a dispus trimiterea in judecata ori a pus concluzii in calitate de procuror de prima instanta de judecata. intre organe judiciare de grad diferit . in raport de circumscriptiile teritorialein care aceste organe isi desfasoara activitatea. el. a efectuat acte de urmarire penala. a solutionat proprunerea de arestare preventiva ori de prelungire a arestarii preventiva in cursul urmaririi penale. o Este sot. cu una dintre parti sau cu avocatul ori mandatarul acesteia. rude sau afini intre ei . a supravegheat urmarirea penala. pana la al patrulea grad inclusiv . in functie de natura si gravitatea infractiunii savarsite. -COMPETENTA MATERIALA – acea forma de competenta care imparte cauzele penala pe linie verticala . sotul sau vreo ruda apropiata. . a solutionat propunerea de arestare preventiva ori de prelungire .COMPETENTA FELURILE COMPETENTEI Acestea sunt : -COMPETENTA FUNCTIONALA – acea forma de competenta care determina sfera de atributii ce revine fiecarui organ judiciar in cursul solutionarii unei cauze penale.Judecatorul care a luat parte la solutionarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleasi cauze intr-o cale de atac sau la judecarea cauzei dupa desfiintarea hotarari cu trimitere in apel sau dupa casarea cu trimitere in recurs. in cursul urmaririi penale. o A fost expert sau martor. o Exista imprejurari din care rezulta ca este interesat sub orice forma .nu pot face parte din acelasi complet de judecata.ruda sau afin pana la gradul al patrulea inclusiv . o Sotul. pe linie orizontala . -COMPETENTA PERSONALA – acea forma de competenta care imparte cauzele penale pe linie verticala . . o A fost reprezentant sau aparator al vreuneia dintre parti. Judecatorii care sunt soti .Rudenia intre judecatori.2.

in cazul in care impartialitatea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarilor cauzei. cand exista pericolul de tulburare a ordinii publice ori cand una dintre parti are o ruda sau un afin pana la gradul al patrulea inclusiv printre judecatori sau procurori.o Exista dusmanie intre el.Informarea. o A primit liberalitati de la una dintre parti. de procuror sau de ministerul justitiei si se adreseaza Inaltei Curti de Casatie si Justitie care are competenta exclusiva de a o judeca. Procedura de rezolvarea a cererii de stramutare are trei etape: . sotul sau cu una dintre rudele sale pana la gradul al patrulea inclusiv si una dintre parti. . . o Este tutore sau curator al uneia dintre parti. . Stramutarea unei cauze poate fi ceruta de partea interesata. sotul sau rudele acesteia pana la gradul al treilea inclusiv. Cererea de stramutare se solutioneaza printr-o hotarare care imbraca forma unei incheieri semnata de toti judecatorii care au luat parte la deliberare si care se motiveaza. avocatul sau mandatarul acestuia STRAMUTAREA Stramutarea este institutia prin care se realizeaza transferul unei cauze de la instanta competenta la o alta instanta de acelasi grad si de aceeasi categorie cu scopul de a asigura desfasurarea normala a procesului penal.Instiintarea partilor. dusmaniilor locale sau calitatii partilor .Examinarea cererii. asistenti judiciari sau grefierii instantei.

Declaratiile martorilor.Declaratiile partii vatamate.loc de munca. MIJLOACELE DE PROBA 1.Declaratiile partii responsabile civilmente. . Sarcina administrarii probelor in procesul penal revine organului de urmarire penala si instantei de judecata .inainte de a fi ascultat .ascultarea. . .DECLARATIILE INVINUITULUI SAU ALE INCULPATULUI Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului sunt obtinute in procesul penal prin trei procedee: .3. . .Sa fie admisibile. . . la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea tuturor imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei. .nume.Expertizele. .Sa fie pertinente. este intrebat cu privire la : . . .Sa fie utile .porecla . .cetatenie.ocupatie. Pentru ca probele folosite de organele judiciare sa conduca la aflarea adevarului si la realizarea scopului legii penale. .Sa fie concludente . Mijloacele de proba prin care se consta elementele de fapt ce pot servi ca proba sunt : .Inscrisurile. . .data si locul nasterii.Declaratiile partii civile.numele si prenumele parintilor. . .Constatarile tehnico. .situatia militara. . . . . . . Invinuitul sau inculpatul .stiintifice.Fotografiile.Inregistrarile audio sau video.Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului . este necesar ca ele sa indeplineasca urmatoarele cerinte: .prenume . .Constatarile medico-legale.PROBELE SI MIJLOACELE DE PROBA DISPOZITII GENERALE Prin probe se inteleg elementele care servesc la constatarea existentei sau inexistentei sau inexistentei unei infractiuni.confruntarea.luarea unei declaratii scrise personal .studii.Mijloace materiale de proba.

Pana la varsta de 14 ani ascultarea lui se face in prezenta unuia dintre parinti. 4. 3. mentionand si observatiile pe care acestia au fost invitati sa le faca cu privirela cele constatate si la desfasurareaoperatiilor la care asista.DECLARATIILE PARTII VATAMATE .INSCRISURILE Inscrisurile pot servi ca mijloace de proba .In orice declaratie se vor consemna . totodata. 2.adresa la care locuieste efectiv.incadrarea juridica a acesteia. Invinuitului sau inculpatului i se aduc la cunostinta urmatoarele: .atragandu-i se atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva sa. antecedente penale. numarul acestora trebuie sa fie de cel putin doi. spe a fi ascultate.Cand este de acord cu continutul ei. . iar daca cere. Cand se constata ca exista contraziceri intre declaratiile persoanelor ascultate in aceeasi cauza se procedeaza la confruntarea acelor persoane.dreptul de a nu face nici o declaratie. ora inceperii si ora incheierii ascultarii invinuitului sau inculpatului. . Persoana vatamata poate fi ascultata ca martor. Sotul sau rudele apropiate ale invinuitului sau inculpatului nu sunt obligate sa depuna ca martori. Cand legea prevede ca la efectuarea unui act procedural este necesara prezenta unor martori asistenti. precum si persoana responsabila civilmente . alte date pentru stabilirea situatiei sale personale. persoana care a suferit o vatamare prin infractiune . ziua si ora aratate in citatie si are datoria sa declare tot ce stie cu privire la faptele cauzei. o semneaza pe fiecare pagina si la sfarsit si este semnata si de organul de urmarire penala care a procedat la ascultarea inculpatului sau invinuitului. date privind identitatea martorilo asistenti . daca nu este constituita parte civila sau nu participa in proces ca parte vatamata . Organul care procedeaza la efectuarea unui act procedural in prezenta martorilor asistentei este obligat sa constate si sa consemneze in procesul verbal pe care il incheie . i se da sa o citeasca. ori a tutorelui . .dreptul de a avea un aparator.DECLARATIILE MARTORILOR Persoana care are cunostinta despre vreo fapta sau despre vreo imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal poate fi ascultata ca martor. .fapta care formeaza obiectul cauzei. Fiecare invinuit sau inculpat este ascultat separat. Procesele verbale incheiate de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata sunt mijloace de proba. . ALE PARTII CIVILE PARTII RESPONSABILE CIVILMENTE SI ALE - Organul de urmarire penala sau instanta de judecata are obligatia sa cheme . Declaratiile invinuitului sau inculpatului se consemneaza in scris. Persoana chemata ca martor are obligatia sa se infatiseze la locul. Minorul poate fi ascultat ca martor. daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.Declaratia scrisa se citeste acestuia . daca aceasta este necesara pentru lamurirea cauzei.

dar nu pentru mai mult de 30 de zile. . constatate prin propiile simturi de catre persoana care incheie. 7. INTERCEPTARILE SI INREGISTRARILE AUDIO SAU VIDEO Interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau a comunicarilor efectuate prin telefon ori prin orice mijloc electronic de comunicare se realizeaza cu autorizarea motivata a judecatorului . coupatia si adresa persoanelor la care se refera procesul verbal. . . ocupatia si adresa martorilo asistenti .descrierea amanuntita a celor constatate . de procuror sau de judecator. . .Perchezitia corporala poate fi dispusa de organul de cercetare penala. procesul verbal trebuie sa cuprinda fapte sau imprejurari legate de savarsirea infractiunii . prenumele .numele.MIJLOACELE MATERIALE DE PROBA Mijloacele materiale de proba sunt obiecte care prin legatura lor cu infractiunea savarsita ajuta la aflarea adevarului in cauza.numele. Autorizatia se da pentru durata necesara interceptarii si inregistrarii.numele. 6. Procesul verbal trebuie semnat pe fiecare pagina si la sfarsit de cel care il incheie si de celelalte persoane implicate.Perchezitia domiciliara poate fi dispusa numai dupa inceperea urmaririi penale . precum si a masurilor luate. 5.ridicarea de obiecte si inscrisuri – este procedeul probatoriu prin intermediul careia organele de urmarire penala procedeaza la strangerea obiectelor si inscrisurilor ce pot servi ca mijloc de proba despre a caror existent si situare au cunostinta. . prenumele si calitatea celui care il incheie. de presedintele instantei.de organul de urmarire penala .Perchezitia poate fi corporala sau domiciliara. CONSTATARILE TEHNICO-STIINTIFICE Efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice poate fi dispus numai in faza de urmarire penala . la cererea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala. prenumele .obiecte care au fost folosite sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea infractiunii. in camera de consiliu. Exista urmatoarele procedee probatorii : . . numai de catre judecator. Aceste mijloace materiale de proba sunt : .Pentru a servi ca mijloc de proba.obiecte care contin sau poarta o urma a infractiunii . prin incheiere motivate. printr-o rezolutie.Cercetarea la fata locului –consta in deplasarea organului judiciar la locul unde s-a savarsit infractiunea . . obiectiile si explicatiile acestora. Procesul verbal trebuie sa contina: .obiecte care sunt produsul infractiunii .Perchezitia –este procedeul prin intermediul careia sunt cautate si ridicate obiecte sau inscrisuri ce pot servi ca mijloace de proba in procesul penal a caror existent sau situare este doar banuita de organele judiciare. . din oficiu sau la cerere. cand exista .data si locul unde este incheiat. ora la care a inceput si ora l-a care s-a terminat incheierea procesului verbal.

sau cand este necesara o examinare corporala asupra invinuitului sau persoanei vatamate pentru a constata pe corpul acestora existent urmelor infractiunii. CONSTATAREA MEDICO LEGALA In caz de moarte violent . prezentandu-I totodata toate datele si materialele necesare. organul de urmarire penala dispune efectuarea unei constatari medico-legala si cere organului medico-legal.EXPERTIZELE Efectuarea expertizelor poate fi dispusa . iar instant de judecata prin incheiere. expertul intocmeste un raport de expertiza care se depune la organul judiciar care a dispus expertiza. sa efectueze aceasta constatare.Organul de urmarire penala il cheama pe specialist sau technician in fata sa si ii pune in vedere sa efectueze constatarea tehnico stiintifica si sa raspunda la intrebarile puse. de moarte a carei cauza nu se cunoaste ori este suspecta. Exhumarea in vederea constatarii cauzelor mortii se face numai cu incuviintarea procurorilor. Organele de urmarire penala dispun efectuarea expertizei prin rezolutie sau prin ordonanta (expertiza tehnica si cea contabila ). 9. . caruia ii revine competent potrivit legii. atat in faza de urmarire penala cat si in faza de judecata. Dupa efectuarea expertizei . din oficiu sau la cererea partilor interesate. 8.

Arestarea preventiva a inculpatului se dispune numai de catre judecator la propunerea motivata a procurorului. obligarea de a nu parasi localitatea se dispune de catre procuror .pe baza careia se emite de indata dupa luarea masurii . fiecare prelungire neputand sa depaseasca 30 de zile. numai de judecator. In faza de urmarire penala . durata maxima a obligarii de a nu parasi localitatea este de 2 ani . Obligarea de a nu parasi tara. Obligarea de a nu parasi localitatea. Arestarea preventiva a invinuitului consta in privarea de libertate pentru o perioada de cel mult 10 zile . MASURILE PREVENTIVE SI ALTE MASURI PROCESUALE MASURILE PREVENTIVE Masurile preventive sunt masurile procesuale ce pot fi luate de organele judiciare penale pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal sau pentru a se impiedica sustragerea invinuitului sau inculpatului de la urmarirea penala . printr-o ordonanta a carei copie se comunica invinuitului sau inculpatului. in tot parcursul procesului penal. cat si sectiei de politie in a carei circumscriptie locuieste acesta.4. Retinerea poate fi luata de organul de cercetare penal cat si de procuror . prenumele si calitatea persoanei care a emis mandatul de arestare. afara de cazul cand ea este prelungita in conditiile legii. mandatul de arestare. In situatia in care retinerea se dispune dupa audierea invinuitului citat de organul de urmarire penala .Durata arestarii preventive a inculpatului in aceasta faza nu poate depasi 30 de zile . la instant care i-ar reveni competent sa judece cauza in prima instanta. Arestarea preventiva are doua modalitati.Retinerea. printr-o ordonanta in care se mentioneaza ziua si ora la care retinerea a inceput. cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 10 ani ori mai mare. termenul de 24 de ore se calculeaza de la ora emiterii ordonantei. Acestea sunt urmatoarele : .Prelungirea se dispune de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala . Arestarea preventiva. afara de cazul cand ea este prelungita in conditiile legii.Arestarea preventive se dispune printr-o hotarare judecatoreasca. Datele privitoare la persoana inculpatului si codul numeric personal. Recursul se solutioneaza inainte de expirarea duratei arestarii preventive dispuse anterior incheierii atacate. inculpatul sau invinuitul poate face plangere in termen de 3 zile de la luarea masurii . Masura retinerii poate dura cel mult 24 de ore.se poate dispune . de la judecata ori de la executarea pedespsei. numai dupa ascultarea acestuia in prezenta aparatorului. in functie de calitatea pe care o are in procesul penal persoana arestata.In cazul in care judecatorul acorda prelungirea. Numele. Masura poate fi luata pe o durata de cel mult 30 de zile . In mandatul de arestare trebuie sa se arate: Instant care a dispu luarea masurii de arestare a inculpatului. Impotriva ordonantei prin care s-a dispus obligarea de a nu parasi localitatea.In mod exceptional . Data si locul emiterii. acesta nu va putea depasi 30 de zile. - - .

-sunt date suficiente ca inculpatul a incercat sa zadarninceasca aflarea adevarului . .La expirarea termenelor prevazute de lege sau stabilite de organelle judiciare. Masurile preventive inceteaza : . -inculpatul este recidivist. ca o garantie a respectarii obligatiilor impuse.In caz de scoatere de sub urmarirea penala . . .Ordinul de a fi arestat inculpatul.precum si plata unei sume de bani. de incetare a urmaririi penale sau a procesului penal sau de achitare.Din datele existente sa nu rezulte necesitatea de a-l impiedica pe cel arestat preventiv sa savarseasca alte infractiuni sau sa zadarniceasca aflarea adevarului. .Infractiunea urmarita sau judecata sa fie sanctionata de lege cu pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii. de catre organul de cercetare penala sau de procuror.Liberarea provizorie sub control judiciar consta in conditionarea ca pe toata perioada de liberare.Incadrarea juridical a faptei si pedeapsa prevazuta de lege. -inculpatul a comis din nou o infractiune . Pentru a putea fi luata o masura preventiva impotriva invinuitului sau inculpatului legea cere indeplinirea urmatoarelor conditii: .Sa existe unul din urmatoarele cazuri : -identitatea sau domiciliul inculpatului nu pot fi stabilite din lipsa datelor necesare.Liberarea provizorie pe cautiune presupune conditionarea invinuitului sau a inculpatului de a respecta anumite obligatii pe timpul liberarii. .Sa existe probe sau indicia temeinice ca s-a savarsit o fapta prevazuta de legea penala.Invinuitul sau inculpatului sa fi fost arestat preventive si sa se mentina temeiurile care au stat la baza arestarii preventive. - ALTE MASURI PREVENTIVE LIBERAREA PROVIZORIE este o masura procesuala. -inculpatul a fugit ori s-a ascuns in scopul de a se sustrage de la urmarirea penala sau de la judecata. .infractiunea este flagranta . . Luarea masurilor preventive se dispune prin ordonanta. urmata de verificarea modului de indeplinire a acestor obligatii.Aratarea faptei ce formeaza obiectul inculparii si denumirea infractiunii. .Aceasta este : .Semnatura judecatorului. . . care consta in punerea in libertate provizorie a invinuitului sau inculpatului arestat preventive sub conditia respectarii anumitor obligatii impuse de lege . Pentru acordarea liberarii provizorii se impune respectarea urmatoarelor conditii: .Invinuitul sau inculpatul sa nu fie recidivist. si prin hotarare de catre instant de judecata sau de judecator.Temeiurile concrete care determina arestarea.Invinuitul sau inclupatul sa fi savarsit o infractiune din culpa sau o infractiunea pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii care nu depaseste 12 ani. .Indicarea locului unde urmeaza a fi detinut cel arestat. . . numita cautiune. invinuitul sau inculpatul sa respecte una sau mai multe obligatii impuse la acordarea liberarii. . iar pedeapsa inchisorii este mai mare de un an.

Cererea de liberare provizorie se solutioneaza de catre instant careia i-ar reveni competent sa judece cauza in fond . . Procedura de solutionare cuprinde trei etape: .Sa aprecieze ca nu mai este necesara privarea de libertate.Solutionarea cererii. Bunurile sechestrate pot fi ridicate sau pastrate .Cererea a fost facuta de o alta persoana decat inculpatul si acesta nu si-a insusit-o - MASURILE ASIGURATORII -SECHESTRUL PROPRIU-ZIS – in vederea indisponibilizarii bunurilor.Cererea este neintemeiata. de catre cel pagubit sau de un tert. organul care aplica sechestrul procedeaza mai intai la identificarea si evaluarea bunurilor persoanei impotriva careia s-a luat masura . . .Examinarea admisibilitatii in principiu a cererii.Dupa aplicarea sechestrului se intocmeste un process verbal. iar apoi inventarierea acestora intr-un proces verbal. -INSCRIPTIA IPOTECARA -POPRIREA consta in indisponibilizarea sumelor de bani datorate invinuitului. inculpatului sau partii responsabila civilmente . in fata de judecata.Nu sunt indeplinite conditiile cerute de lege .Verificarea prealabila a mentiunilor cuprinse in cerere. . Cererea de eliberare provizorie se respinge daca : . cu orice titlu . . in faza de urmarire penala si instantei sesizate cu judecarea cauzei .

iar daca aceasta nu este cunoscuta . REPREZENTAREA In cursul judecatii invinuitul si inculpatul . cand fata de acesta a fost dispusa masura de siguranta a internarii medicale sau obligarea la tratament medical chiar in alta cauza ori cand organul de urmarire penala sau instanta apreciaza ca invinuitul ori inculpatul nu si-ar putea face singur apararea. prin serviciul personal al unitatii la care lucreaza . iar actul este semnat si de aparator. Citatia se prezinta ca un formular cu doua parti :prima parte o constitutie citatia propriu-zisa care se inmaneaza sau se afiseaza. iar organele judiciare sunt obligate sa-i aduca la cunostinta acest drept. In cursul urmaririi penale . Inmanarea citatiei se face personal celui citat. poate formula cereri si depune memorii. -CITAREA. internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical educativ. daca este gasit la locul citat. Persoana juridica se citeaza la sediul ei prin serviciul de registratura. ACTE PROCESUALE SI PROCEDURALE COMUNE -ASISTENTA JURIDICA SI REPREZENTAREA ASISTENTA JURIDICA Invinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de aparator in tot cursul urmaririi penale si al judecatii.Daca nu se cunoaste adresa si nici locul de munca . Inmanarea citatiei se face de agentul anumit insarcinat cu indeplinirea acestei atributii sau prin mijlocirea serviciului postal. aparatorul invinuitului sau inculpatului are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala care implica audierea sau prezenta invinuitului sau inculpatului caruia ii asigura apararea. precum si celelalte parti pot fi reprezentati . In cazul in care aparatorul invinuitului sau inculpatului este prezent la efectuarea unui act de urmarire penala . acesta trebuind sa semneze dovada de primire a citatiei. se face mentiune despre aceasta . precum si in alte cazuri prevazute de lege. cu exceptia cazurilor in care prezenta invinuitului sau inculpatului este obligatorie. citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carei raza teritoriala s-a savarsit infractiunea.5. iar cea de a doua este dovada de indeplinire a procedurii de citare ce se restituie organului judiciar si se ataseaza la dosar. Asistenta juridica este obligatorie cand invinuitul sau inculpatul este minor. deci adresa efectiva din momentul citarii care poate fi diferita de domiciliul stabil . sub prevederea unei sanctiuni in caz de neprezentare. COMUNICAREA ACTELOR PROCEDURALE. citarea se face la adresa unde locuieste inculpatul . la adresa locului sau de munca. Ca regula generala. cand este retinut sau arestat in alta cauza. MANDATUL DE ADUCERE CITAREA este actul de dispozitiei prin care o persoana este chemata in fata unei autoritati judiciare la o anumita data. MANDATUL DE ADUCERE .

TERMENELE Termenele sunt intervale de timp inauntrul carora sau dupa expirarea carora poate fi indeplinit un act procesual sau procedural sau poate fi luata o masura procesuala . In desfasurarea procesului penal intervin doua categorii de termene : . desi citata. pentru care executarea mandatului se face prin comandantul unitatii militare sau prin comandantul garnizoanei. Termenele procedurale pe ore si pe zile se calculeaza potrivit pe unitati libere de timp in sensul ca nu intra in calcul nici ora sau ziua cand termenul incepe sa curga si nici ora sau ziua cand termenul expira.administrarea probelor si conservarea mijloacelor materiale de proba. caz in care termenul va expira la sfarsitul primei zi lucratoare care urmeaza. Termenele substantiale pe ore si pe zile se calculeaza potrivit sistemului pe unitati pline de timp in sensul ca intra in calcul si ora sau ziua cand termenul incepe si ora sau ziua cand termenul expira. . retribuirea aparatorilor. Durata efectiva a termenelor procedurale poate fi modificata: .termene procedurale.termene substantiale.termene prohibitive. Aducerea cu mandat poate fi dispusa de organul de urmarire penala si de instanta de judecata si se executa de catre organele de politie. . caz in care termenul va expira in ultima zi a acelei luni .Mandatul de aducere este actul procedural prin care se ordona aducerea silita a unei persoane in fata organului judiciar in situatia in care aceasta. -termene de recomandare. preexistente procesului penal si independente de acesta limitand durata unor masuri sau conditionand indeplinirea unor acte sau promovarea unor actiuni care ar anihila un drept sau un interes extrprocesual. .prin abreviere (scurtarea duratei lor ) – intervine in cazul termenelor procedurale pe luni.dupa factorul ce stabileste termenul – termene legale si termene judiciare. CHELTUIELILE JUDICIARE AVANSATE DE STAT . mai putin in cazul militarilor.dupa efectele pe care le produc : -termenele imperative. . Termenele procedurale se clasifica astfel : . termene de regresiune. atunci cand ultima zi a termenului cade intr-o luna care nu are zi corespunzatoare.termene fixe. -dupa sensul in care sunt calculate – termene de succesiune.prin prorogare (ceea ce presupune extinderea duratei lor ) – intervine atunci cand ultima zi a termenului este o zi nelucratoare. .dupa modul de fixare. .sunt termenele care ocrotesc drepturile si interesele procesuale ale participantilor la procesul penal si contribuie la disciplinarea si sistematizarea activitatii procesuale in vederea asigurarii realizarii la timp si in mod just a scopului procesului penal. maxime si minime.sunt cele ce ocrotesc drepturi si interese extraprocesuale. nu s-a prezentat si ascultarea sau prezenta sa este necesara. CHELTUIELILE JUDICIARE Cheltuielile judiciare sunt cheltuielile facute de organele judiciare sau de parti pentru indeplinirea actelor de procedura .

si respectiv partii civile. inculpatul este obligat sa plateasca partii vatamate . daca s-a dispus acordarea de asistenta gratuita. . . Nulitati relative – sunt cele virtuale si sunt incidente in cazul incalcarii oricarei alte dispozitii legale. in masura in care au fost determinate de aceasta parte.Ambelor parti. In caz de condamnare. Dupa modul de exprimare in norma juridical . partea vatamata este obligata sa plateasca inculpatului si partii responsabile civilmente cheltuielile judiciare facute de acestia.Partii vatamate . nulitatile sunt : Nulitati absolute – intervin in cazuri expres prevazute de lege si pot fi invocate oricand in cursul procesului penal si de catre oricine . nulitatile sunt : Nulitati exprese.Partii civile careia i s-a respins in totul pretentiile civile.Dupa natura . a fost obligat la repararea pagubei. In caz de achitare. In caz de achitare sau de scoatere de sub urmarire penala .Partii vatamate . In cazul declararii apelului sau recursului ori introducerii oricarei alte cereri. Nulitatile sunt clasificate dupa criterii: . Nulitati virtuale.Nulitatea relativa poate fi invocate numai de partea care a suferit vatamarea prin incalcarea legii. CHELTUIELILE JUDICIARE FACUTE DE PARTI In caz de condamnare si in caz de admitere a actiunii civile. . obligatia platii ii revine inculpatului mai putin in ceea ce priveste cheltuielile privind interpretii si aparatorul.Inculpatului in cazul cand desi achitat. plata cheltuielilor revine: .Cheltuielil judiciare vor fi suportate de partea aflata in culpa procesuala . in masura in care au fost provocate de ea. numai intr-o anumita stare a procesului si poate fi acoperita prin vointa partilor. nulitatile sunt: - .cheltuielile facute de acesta.Inculpatului. -NULITATILE Nulitatea este sanctiunea procesuala care atrage nevalabilitatea actelor procesuale si procedurale efectuate cu incalcarea dispozitiilor care reglementeaza desfasurarea procesului penal . in caz de retragere a plangerii penale. cand acest lucru este posbil. Dupa cum legea permite acoperirea nulitatilor prin vointa partilor sau prin trecerea unui termen util pentru a fi putea fi invocate. putand fi luate in considerare si din oficiu.Obligatia de a suporta cheltuielile judiciare avansate de stat se determina in raport de solutia procesuala data cauzei penale. persoana careia i s-a respins ori care si-a retras apelul. daca s-a dispus inlocuirea raspunderii penale sau exista o cauza de nepedepsire. . in caz de impacare. In caz de incetare a urmaririi penale sau a procesului penal obligatia de a suporta cheltuielile de judecata avansate de stat ii revine: . care raman in sarcina statului. in masura in care au fost determinate de acesta. daca s-a produs o vatamare ce nu poate fi inlaturata decat prin remedierea actelor viciate . recursul sau cererea va fi cea obligata la plata cheltuielilor de judecata. modul de aplicare si efectele pe care le produc.

Nulitatile presupun indeplinirea urmatoarelor conditii : Sa se constate o incalcare a dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal.Creeaza posibilitatea si atrage obligativitatea restabilirii legalitatii prin refacerea sau remedierea actelor neregulate. Vatamarea produsa sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea actului indeplinit prin incalcarea legii. -AMENDA JUDICIARA Este masura procedural ce poate fi luata in cazul savarsirii unei abateri judiciare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal si impiedicarii oricarei tergiversari a solutionarii cauzelor. . Nulitati partiale .Lipseste de efecte juridice actele effectuate cu incalcarea legii . . Nulitati nesanabile ‘ Dupa limitele la care se extend consecintele .- Nulitati sanabile . nulitatile sunt : Nulitati totale . Sa se produca o vatamare procesuala. Dupa declararea ei judiciara nulitatea produce doua efecte principale consecutive: .

. Competenta de a efectua urmarirea penala revine organelor de urmarire penala procurorul si organele de urmarire penala . Organele de cercetare speciala sunt : .PARTEA SPECIALA 6. .Operativitatea.Mobilitatea . . .Verificarea legalitatii actelor de urmarire penala . .Ofiteri ai politiei de frontier anume desemnati pentru infractiunile de frontiera.Lipsa de publicitate. -SUPRAVEGHEREA EXERCITATA DE PROCUROR IN ACTIVITATEA DE URMARIRE PENALA Procurorul conduce si controleaza activitatea de cercetare penala si supravegheaza ca actele de urmarire penala sa fie effectuate cu respectarea dispozitiilor legale. .Lipsa de contradictorialitate. Organele de cercetare ale politiei judiciare au o competent generala in efectuarea urmaririi penale . ORGANELE DE CERCETARE PENALA –sunt organele de cercetare ale politiei judiciare si organele ce cercetare speciale.putand instrumenta orice cauza care nu este data prin lege in competent procurorului sau organelor de cercetare speciale. . . Supravegherea se realizeaza prin urmtoarele metode: .Capitanii porturilor pentru infractiunilor contra sigurantei navigatiei pe apa si contra ordinii si disciplinei la bord. -COMPETENTA ORGANELOR DE URMARIRE PENALA Urmarirea penala se efectueaza de catre procuror si de organele de urmarire penala.Forma preponderant scrisa.are ca atributii efectuarea urmaririi penale in cazurile si conditiile prevazute de lege precum si in supravegherea activitatii organelor de urmarire penala efectuata de politie si alte organe de cercetare speciale.URMARIREA PENALA -DISPOZITII GENERALE Urmarirea penala este prima faza a procesului penal si are rolul de a pregati si asigura buna desfasurare a procesului penal in faza de judecata. la identificarea faptuitorului si la stabilirea raspunderii acestuia pentru a se constata daca este sau nu este cazul sa fie trimis in judecata.Participarea procurorului la efectuarea unor acte de cercetare penala .Organele de cercetare militara . . Este competent sa efectueze sau sa supravegheze urmarirea penala procurorul de la parchetul corespunzator instantei careia ii revine competent sa judece cauza in prima instant. PROCURORUL.Trecerea acuzei de la un organ de cercetare la altul. Urmarirea penala are urmatoarele principia : . Urmarirea penala are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunii.

Rezolutia si procesul verbal de incepere a urmaririi penale emise de catre organul de cercetare penala sunt supuse confirmarii motivate a procurorului care exercita supravegherea . incazul unui act de sesizare extern . Cand punerea in miscarea a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila ori la sesizarea sau cu autorizarea organului prevazut de lege. Solutionarea plangerilor impotriva actelor si masurilor de urmarire penala. iar inainte de ascultare I se ia o declarative scrisa personal.10. urmarirea penala nu poate incepe in lipsa acestora. Cat timp actiunea penala nu este pusa in miscare.El este ascultat obligatoriu. referitoarea la o vatamare ce I se s-a cauzat o infractiune.Materialul de urmarire . codul numeric personal .identificarea faptuitorului si stabilirea raspunderii penale si civile a acestuia . Infirmarea actelor sau masurilor procesuale luate cu incalcare legii. calitatea si domiciliul petitionarului .Organul de urmarire penala sa fi fost sesizat in vreunul din modurile prevazute de lege. Pentru a se putea dispune inceperea urmaririi penale se cer a fi indeplinite cumulative doua conditii : . Cercetarea penala are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunii pentru care s-a inceput urmarirea. Denuntul este incunostiintarea facuta de catre o persoana fizica sau de catre o persoana juridical despre savarsirea unei infractiuni. cercetarea penala se efectueaza cu punerea in miscare a actiunii penale. sa ii comunice fapta pentru care este invinuit sis a I se dea explicatii cu privire la drepturile si obligatiile pe care le are. in cazul sesizarii din oficiu. descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii . sau printr-un process verbal . In cazurile de o mai mare complexitate.Din continutul actului de sesizare sau a actelor premergatoare efectuate sa nu rezulte existent vreunui caz prevazut de art. -EFECTUAREA URMARIRII PENALE Organul de urmarire penala este sesizat prin plangere sau denunt. Prezentarea materialului de urmarire penala este obligatoriu la terminarea urmaririi penale atat fata de invinuit cat si fata de inculpate.incuviintarea. pentru a se constata daca este cazul de a se dispune trimiterea in judecata. Autorizarea. Plangerea trebuie sa cuprinda :numele. in termen de cel mult 48 de ore de la data inceperii urmaririi penale.- Darea de dispozitii obligatorii pentru organul de cercetare penala. indicarea faptuitorului .Inculpatului aflat in stare de libertate trebuie sa I se puna in vedere ca este obligat sa se prezinte la toate chemarile ce I se vor face in cursul procesului penal si ca are indatorirea sa comunice orice schimbare de adresa. avizarea sau confirmarea unor acte de urmarire penala. daca este cunoscut si a mijloacelor de proba. este obligat sa il cheme pe inculpate . prenumele . Inceperea urmaririi penale se dispune de catre organul judiciar competent sa efectueze urmarirea penala printr-o rezolutie . Plangerea se poate face personal sau prin mandatar. dupa punerea in miscare a actiunii penale . Cercetarea penala se poate desfasura in doua modalitati: fara actiunea penala pusa in miscare si cu punerea in miscare a actiunii penale. Plangerea este incunostiintarea facuta de o persoana fizica sau de o persoana juridica . . ori se sesizeaza din oficiu cand afla pe orice alta cale ca s-a savarsit o infractiune. Organul. cel urmarit are calitatea de invinuit.

. ori ca urmare a extinderii actiunii penale sau a procesului penal. Restituire a cauzei de catre instant de judecata – se dispune de catre procuror atunci cand in vederea refacerii sau completarii urmaririi.Reluarea se dispune in acest caz de catre instant. -TRIMITEREA IN JUDECATA Trimiterea in judecata se dispune de catre procuror prin rechizitoriu daca se constata ca fapta exista .scoaterea de sub urmarirea penala atunci cand se constata ca a intervenit una din situatiile prevazute de art. prin sentinta sau decizie.existand probele necesare si legal administrate . Procurorul este obligat ca in termen de cel mult 15 zile de la primirea dosarului inaint de organul de cercetare penala sa procedeze la verificarea lucrarilor de urmarire penala si sa se pronunte asupra acestora.10 -incetarea urmaririi penale . ca a fost savarsita de invinuit sau de inculpat si ca acesta raspunde din punct de vedere penal. prin ordonanta la propunerea organului judiciar. -PLANGEREA IMPOTRIVA MASURILOR SI ACTELOR DE URMARIRE PENALA .penala se prezinta invinuitului de catre procuror .procurorul constata ca urmarirea penala nu este complete sau a fost efectuata cu nerespectarea dispozitiilor legale sau a fost efectuata de un organ necompetent. . -trimiterea cauzei la organul competent . Redeschiderea urmaririi penale – se dispune de catre procuror atunci cand acesta constata ca nu a existat in fapt cazul care a determinat scoaterea de sub urmarirea penala sau incetarea urmaririi sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia Solutia respective. a fost savarsita de invinuit sau inculpate si acesta raspunde din punct de vedere penal. In urma verificarilor se pot ivi doua situatii : .Procurorul constata ca au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului si ca urmarirea penala este complete . atunci cand se constata ca urmarirea a fost efectuata de un organ competent. iar inculpatului de catre organul de cercetare penala . caz in care se va dispune prin ordonanta: -restituirea cauzei la organul care a efectuat cercetarea pentru completarea sau refacerea urmaririi penale atunci cand aceasta nu este competent sau a fost efectuata cu incalcarea dispozitiilor legale care garanteaza aflarea adevarului. -clasarea.Rechizitoriul se intocmeste de catre procurorul care supravegheaza urmarirea penala sau care efectueaza personal urmarirea si este supus confirmarii procurorului ierarhic superior.atunci cand urmarirea penala s-a desfasurat fara invinuit in cauza. caz in care poate dispune : -trimiterea in judecata-atunci cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista . Rechizitoriul constituie actul de sesizare a instantei de judecata. -RELUAREA URMARIRII PENALE - - - Urmarirea penala poate fi reluata in caz de : Incetare a cauzei de suspendare –se dispune de catre procuror.

.Admite plangerea.Respinge plangerea . a ordonantei sau rezolutiei de scoatere de sub urmarirea penala sau de incetare a urmaririi penale. desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si. prin sentinta. instant poate adopta una din urmatoarele situatii Ș . retine cauza spre judecare in prima instant . ea trebuie sa fie formulate in teren de 20 de zile de la data instiintarii persoanelor interesate despre solutia data.Impotriva actelor si masurilor de urmarire penala pot face plangere atat partile cat si orice alte persoana . prin sentinta. daca respectivul act a adus o vatamare intereselor sale legitime. Plangerea adresata instantei Persoana vatamata si orice alta persoana a carei interese legitime au fost vatamate pot face plangere la instanta daca plangerea lor impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale . chiar straina de cauza . In solutionarea plangerii .Admite plangerea . mentinand Solutia din rezolutia sau ordonanta atacataș . a ordonantei sau rezolutiei de scoatere de sub urmarire. Procurorul este obligat sa rezolve plangerea in termen de cel mult 20 de zile de la primire si sa comunice de indata persoanei care a facut plangerea modul in care a fost rezolvata. cand probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei. desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si trimite cauza procurorului in vederea inceperii sau redeschiderii urmaririi penale. . Plangere adresata procurorului Daca plangere se indreapta impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale. prin incheiere . de incetare a urmaririi penale sau de clasare a fost respinsa de procuror sau daca acesta nu a fost solutionata de acesta in termenul legal.

Desemnarea completului de judecata. afara de cazul cand din motive temeinice.Strigarea cauzei si apelul celor citati de catre grefier.Oralitatea.Nemijlocirea. .Citarea partilor si a altor personae chemate in interesul cauzei. iar hotararea se redacteaza in cel mult 20 de zile .Contradictorialitatea. .Judecata in recurs.Conducerea sedintei de judecata de catre presedintele instantei. . dar nu mai mult de 15 zile.Fixarea termenului de judecata.Deschiderea sedintei de judecata de catre presedintele instantei . .Incheierea de sedinta.Rezolvarea chestiunilor incidente. . .Dupa pronuntare . Deliberarea si pronuntarea hotararii se fac de indata dupa inchiderea dezbaterilor . dimpotriva.7. .Publicitatea. Sedinta de judecata se desfasoara public. . sunt amanate. . . . . Principiile fundamentale ale judecatii sunt : .cu respectarea urmatoarelor dispozitii cu character general: . . .Judecata de prima instanta. nemijlocit si contradictoriu in fata completului de judecata.Alte masuri pregatitoare. oral. . absolvirea inculpatului de invinuirea formulate impotriva sac and exista o cauza de excludere sau de inlaturarea raspunderii penale. a partilor si a persoanelor chemate in interesul cauzei. Judecata poate fi : . Pronuntarea hotararii se face prin citarea minutei de catre presedintele instantei de judecata asistat de catre grefier. in prezenta procurorului si a partilor .Suspendarea judecatii.Judecata in apel .Asigurarea apararii.JUDECATA DISPOZITII GENERALE Judecata este activitatea procesuala si procedural desfasurata de instanta de judecata cu participarea procurorului. .Constatarea infractiunilor de audienta de catre presedintele instantei. . atunci cand acestia participa la judecata.Verificarea sesizarii instantei. Solutia data cauzei se trece si in condica de sedinta a instantei judecatoresti. Pregatirea sedintei de judecata in oricare dintre etapele sale presupune efectuarea urmatoarelor acte: .Verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii inculpatului. . .Note privind desfasurarea procesului. Obiectul judecatii este acela de aflare a adevarului in cauza supusa judecatiisi tragerea la raspundere penala a inculpatului gasit vinovat sau. in vederea aflarii adevarului cu privire la fapta si inculpatul cu care a fost sesizata si solutionarii legale si temeinice a cauzei penale .

restituirea cauzei la procuror – poate fi dispusa de instanta de judecata in vederea realizarii fie a refacerii urmaririi penale .Instanta pronunta restituirea cauzei printr-o sentinta supusa recursului. . -extinderea obiectului judecatii – se poate realize in timpul cercetarii judecatoresti . prin extinderea actiunii penale sau a procesului penal . La judecata in prima instant pot participa atat partile cat si procurorul si intotdeauna participa instanta de judecata . presedintele instantei va da cuvantul procurorului si partilor.este marcat de strigarea cauzei de catre preseintele instantei.cercetarea judecatoreasca – are ca obiect readministrarea tuturor probelor care au fost administrate in cursul cercetarii penale dar si administrarea oricaror probe noi necesare pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele. . marcandu-se astfel trecerea la al doilea stadiu al sedintei. Se verifica in primul rand prezenta si identitatea inculpatului. participarea sa este obligatorie atunci cand instanta de judecata a fost sesizata prin rechizitoriu in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de 3 ani sau mai mare . . expunerea (considerentele ) si dispozitivul (minuta ). precum si in cazul in care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inchisorii . Presedintele instantei explica apoi persoanei vatamate ca se poate constitui parte civila sau ca poate participa ca parte vatamata in proces.incidentele ivite in cursul cercetarii judecatoresti – sunt .Felurile hotararilor judecatoresti sunt: . . iar la judecatorie .Deciziile – sunt hotararile prin care instant se pronunta asupra apelului.Incheierile – sunt hotararile prin care instant de judecata rezolva toate chestiunile premergatoare solutionarii fondului.Sunt intrebati apoi procurorul si partile daca au de formulat exceptii cereri sau propun efectuarea de probe noi . presedintele instantei va dispune citarea actului de sesizare a instantei. realizandu-se in . cercetarea penala s-a efectuat de un alt organ decat cel competent. urmata de dispozitia de a se face apelul partilor si a celorlalte personae care au fost citate . inainte de terminarea cercetarii judecatoresti. in cauzele in care vreunul din inculpate se afla in stare de detentie sau in vreuna dintre situatiile care impugn asistenta juridical obligatorie. -schimbarea incadrarii juridice. La judecata in prima instanta trebuie sa se solutioneze fondul cauzei . se constata ca incadrarea juridical data faptei prin actul de sesizare a instantei nu este corecta.intervine in cursul judecatii atunci cand .Daca cererile au fost rezolvate si nu s-a ajuns la o amanarea a cauzei ori la dezinvestirea instantei. Sedinta de judecata in prima instanta cuprinde trei etape : -inceputul sedintei . Orice hotarare judecatoreasca contine trei parti : partea introductive . -JUDECATA IN PRIMA INSTANTA Judecata in prima instanta este etapa initiala si obligatorie a judecatii fara de care nu se poate vorbi de actul de justitie .Restituirea cauzei se dispune atunci cand . anume sa se constate daca invinuirea adusa inculpatului este intemeiata si in caz afirmativ .Sentintele – sunt hotararile prin care prima instant solutioneaza fondul cauzei sau se dezinvesteste fara sa solutioneze fondul cauzei. in raport de probele administrate . Procurorul participa in mod obligatoriu la judecata in prima instanta desfasurata la alte instante decat judecatoria. Dup ace au fost readministrate toate probele stranse in cursul urmaririi penale. sa se aplice sanctiunea prevazuta de legea penala . instant constata ca in cauza supusa judecatii . fie a completarii acesteia .

Nedeclarea caii de atac in termen duce la decaderea din exercitiul dreptului si la respingerea caii de atac formulate ca fiind tardiva si este de doua feluri : . -CAILE ORDINARE DE ATAC (APELUL SAU RECURSUL ) Caile ordinare de atac sunt mijloacele prevazute de lege prin care se exercita un control judecatoresc asupra hotararilor judecatoresti prin care s-a solutionat cauza penala . . la instanta imediat ierarhic superioara .Martorul.procurorul. Dupa ce inculpatul a avut ultimul cuvant .dezbaterile – constau in concluziile pe care le pun oral procurorul si partile din process asupra fondului cauzei in urmatoarea ordine: . Motivarea apelul se face in scris prin cererea de apel sau printr-un memoriu separate depus la instant de apel cel tarziu in ziua judecatii. . . . Declararea apelului sau recursului produce urmatoarele efecte: .Procurorul – in ce priveste latura penala si latura civila. . -partea responsabila civilmente Momentul final al dezbaterilor este marcat de ultimul cuvant al inculpatului. . . .Efectul neagravarii situatiei in propria cale de atac. . o Sa nu fi trecut mai mult de 10 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a despagurilor civile din hotarare.Efectul devolutiv. Pot declara apel sau recurs: . Apelul este calea de atac prin care se promoveaza . o Sa nu fi trecut mai mult de 10 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a despagurilor civile din hotarare. instant declara dezbaterile inchise .Orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei. o rejudecare a cauzei in fond cu posibilitatea de a schimba Solutia data prin hotararea judecatoreasca. iar partile pot depune din proprie initiative concluzii scrise. inainte de ramanerea lor defintiva in scopul descoperirii si indreptarii eventualelor erori pe care acesta le-ar cuprinde. interpretul si aparatorul – in ce priveste cheltuielile de judecata . expertul.Inculpatul – in ce priveste latura penala si latura civila .Apelul peste termen – se cer a fi indeplinite doua conditii : o Partea sa fi lipsit atat de la judecata cat si de la pronuntare.Partea civila si partea responsabila civilmente – in ce priveste latura civila si latura penala.Efectul suspensiv .acest fel sesizare instantei si cu privire la alte acte material.Repunerea in termen – se cer a fi indeplinite doua conditii : o Partea sa fi fost oprita sa declare apel de o cauza temeinica de impiedicare. alte fapte sau personae decat cele cuprinse in actul de sesizare initial . . Durata termenului de apel si de recurs este de 10 zile . Apelul si recursul pot fi declarate in scris sau oral .Efectul extensive.Partea vatamata – in ce priveste latura penala . -partea civile. .partea vatamata.

.Respingerea apelului. . Dup ace deliberarea a luat sfarsit .Judecata propriu zisa in fata instantei de apel se poate desfasura in doua modalitati : .Admiterea apelului este insotita intotdeauna de urmatoarele situatii : o Se dispune rejudecarea cauzei de catre instant a carei hotarare a fost desfiintata . a deciziilor si a incheierilor.Se mentine hotararea primei instante . Atunci cand recursul urmeaza apelului . atunci cand prima instanta a judecat cu incalcarea normelor de competent prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute. -CAILE EXTRAORDINARE DE ATAC (CONTESTATIA IN ANULARE SI REVIZUIREA) Contestatia in anulare este calea de atac extraordinara prin intermediul careia se poate asigura solutionarea legala a unor cauze penale in care instantele de recurs au pronuntat hotarari definitive ce cuprind erori de procedura ori instantele de recurs au pronuntat mai multe hotarari definitive pentru aceeasi fapta si acelasi faptuitor. in toate celelalte situatii in care hotararea primei instante este gresita. Recursul este calea ordinara de atac ce se poate indrepta impotriva hotararilor judecatoresti pronuntate in apel . Recursul se poate indrepta impotriva sentintelor .Se dispune achitarea inculpatului sau incetarea procesului penal . atunci cand hotararea a fost desfiintata pentru motivul ca judecarea cauzei la acea instanta a avut loc in lipsa unei parti nelegal citate sau care legal citata a fost in imposibilitatea de a se prezenta . inadmisibil si tardiv . . preponderant in drept .Se dispune rejudecarea de catre instant a carei hotarare a fost casata .Motivele de recurs se formuleaza in scris prin cererea de recurs cu cel putin 5 zile inaintea primului termen de judecata.Respinge recursul si mentine hotararea – cand recursul este tardiv . o Se dispune rejudecarea cauzei de catre instant competent. .La sedinta de judecata in apel prezenta procurorului este obligatorie indifferent de obiectul cauzei. Admiterea recursului si casarea hotararii atacate sunt insotite intotdeauna de una din urmatoarele solutii : . o Se pronunta o noua hotarare de catre instant de apel . Recursul trebuie sa fie motivate . cand apelul a fost gresit admis . sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instant .Fara cercetare judecatoreasca . o Cand apelul este inadmisibil. Contestatia in anulare se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi : .Admite recursul – cand instanta de recurs apreciaza ca cel putin unul din cazurile de casare invocate de procuror sau de parti .in urmatoarele situatii : o Cand apelul este tardiv. . recursul poate fi admis doar daca si hotararea recurata cuprinde anumite erori expres prevazute de lege si numite cazuri de casare. realizand un al doilea control judecatoresc al cauzei. in cauzele nesupuse apelului. instant de apel poate decide: . in sensul ca este a doua cale de atac ordinara ce poate fi exercitata intr-o cauza penala . realizand un control judecatoresc integral al cauzei. instant de recurs poate pronuta una din urmatoarele situatii principale : . o Cand apelul este nefondat.Cu cercetare judecatoreasca. Dupa ce deliberarea a luat sfarsit.

Cand doua sau mai multe hotarari judecatoresti definitive nu se pot concilia. pentru oricare dintre fapte sau dintre faptuitorului. iar decizia data in apel este supusa recursului. . La termenul fixat pentru judecarea contestatiei in anulare. Revizuirea se caracterizeaza prin urmatoarele : . Revizuirea poate fi ceruta de : . la rejudecarea recursului . nici legii. ca urmare .Este o cale extraordinara de atac . .Oricare parte din proces . desfiinteaza prin decizie hotararea a carei anulare se cere si procedeaza fie de indata . Sentinta data in contestatie este supusa apelului. Cazurile cand se poate face contestatie in anulare sunt : . Hotararile judecatoresti pot fi supuse revizuirii atat cu privire la latura penala cat si la cea civila . . . . .Este o cale de atac de retractare..Este o cale extraordinara de atac.S-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei .Este o cale de atac de retractare.Cand instant de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cause de incetare a procesului penal. .Un martor. procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penala a comis o infractiune in legatura cu cauza a carei revizuire se cere . sau la rejudecarea cauzei dupa casare.Un scris care a servit ca temei al hotararii a carei revizuire se cere a fost declarat fals. Contestatia in anulare poate fi introdusa de catre persoana impotriva careia se face executarea .Viciile cuprinse in hotararea casata sunt vicii de judecata. cu privire la care existau probe in dosar. . . daca ar fi fost cunoscute la data pronuntarii hotararii atacate . .Se indreapta numai impotriva hotararilor pronuntate in recurs. daca gaseste intemeiata . . un expert sau un interpret a sarvarsit infractiunea de marturie mincinoasa in cauza a carei revizuire se cere.Viciile cuprinse in hotararea atacata. .Este o cale de atac de anulare. dupa caz . instant ascultand partile si concluziile procurorului . in limitele calitatii sale procesuale. .Nu se intemeiaza pe o critica a hotararii atacate ci pe descoperirea unor situatii noi care. Revizuirea poate fi ceruta cand: . . iar de celalte parti in termen de 30 de zile de la data pronuntarii hotararii a carei anulare se cere. .Cand procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat cauza de catre instant de recurs nu a fost indeplinita conform legii . .Cand partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostiinta instanta despre aceasta impiedicare. cel mai tarziu in 10 zile de la inceperea executarii . ar fid us la o alta solutie. Revizuirea este calea de atac extraordinara prin care se indreapta erorile de judecata cu privire la faptele cauzei datorita necunoasterii de catre instantele care au pronuntat hotararea definitive a unor fapte si imprejurari in raport de care aceasta nu corespunde adevarului si .Este o cale de atac in anulare. fie acordand un termen. sunt ca regula vicii de procedura.Cand impotriva unei personae s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta.Un membru al completului de judecata.

a celui care a fost achitat sau a celui fata de care s-a incetat procesul penal. se poate face in termen de un an.cu aratarea cazului de revizuire pe care se intemeiaza si a mijloacelor de proba in dovedirea acestuia . chiar si dupa moartea acestuia . Cererea de revizuire in defavoarea condamnatului . Cererea de revizuire in favoarea condamnatului se poate face oricand . . Cererea se face in scris .. chiar dupa executarea pedepsei sau dupa moartea condamnatului. Cererea de revizuire se adreseaza procurorului de la parchetul de pe langa instant care judecat cauza in prima instanta.Sotul sau rudele apropiate condamnatului .

Ca instante de recurs . o Cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare sa varsite in procesele penale.Ca instante de apel .COMPETENTA INSTANTELOR CIVILE -COMPENTENTA MATERIALA A INSTANTELOR JUDECATORESTI Judecatoriile judeca : . o Cererile pentru recunoasterea . toate procesele si cererile in afara de cele date prin lege in competent altor instante. . potrivit legii .Recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si a altor hotarari.In prima instanta. . o Procesele si cererile in materie de contencios administrative . apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunal in prima instanta. . procesele si cererile in materie de contencios administrative privind actele autoritatilor si institutiilor central. o Procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala. .Recursurile in interesul legii . . recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii .In orice alte materii date prin lege in competent lor. . . recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale care. o Procesele si cererile in materie de expropriere . care potrivit legii nu sunt supuse apelului .Ca instante de recurs .Ca instante de apel. o Cererile pentru incuviintarea. o Conflictele de munca .In orice alte materii date prin lege in competent lor . .Plangerea impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitatea jurisdictional si ale altor organe cu astfel de activitate . in cazurile prevazute de lege. Curtea de apel judeca : .nu sunt supuse apeluluiș . . apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta. Curtea Suprema de Justitie judeca: .In prima instanta.In orice alte materii date prin lege in competent lor.In prima instanta: o Procesele si cererile in materia civila al caror obiect are o valoare de peste 5 miliarde de lei .In orice alte materii date prin lege in competent sa. nulitatea sau desfacerea adoptiei. Tribunalele judeca : .PROCEDURA CIVILA 1. precum si cele pentru incuviintarea executarii silite a hotararilor date in tari straine .

 In cererile ce izvorasc dintr-un raport de locatiune a unui imobil .-COMPETENTA TERITORIALA Competenta teritoriala este : Competent teritoriala de drept comun – cererea de chemare in judecata se introduce la instanta domiciliului paratului. a obligatiunii. CONFLICTELE DE COMPETENTA) .  In cererile izvorate dintr-un contract de transport . mai sunt competente urmatoarele instante:  In cererile privitoare la executarea. instanta locului unde se afla imobilul .Competent teritoriala alternativa-desemneaza situatia in care reclamantul are dreptul de a allege mai multe instante deopotriva competente .  In cererile ce izvorasc dintr-un fapt illicit. comerciale sau industriale .are in chip statornicit o indeletnicire profesionala ori una sau mai multe asezari agricole . rezolutiunea sau rezilierea unui contract. - -INCIDENTE REFERITOARE LA INSTANTA SESIZATA (INTINDEREA COMPETENTENTEI INSTANTEI SESIZATE .  In cererile privitoare la obligatii comerciale. cererea se poate face si la instanta locului acestor asezari sau indeletniciri pentru obligatiile patrimoniale si care sunt nascute sau care urmeaza sa se execute in acel loc .  In cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensie alimentara. instanta locului de plecare sau de sosire. .  In cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensie alimentara. . cec sau bilet la ordin. instanta domiciliului reclamantului. MIJLOACELE PROCEDURALE DE INVOCARE A NECOMPETENTEI. STRAMUTAREA. instanta domiciuliului reclamantului . fie chiar in parte . adica daca paratul . instanta locului de plata. instanta locului de plecare sau de sosire.  In cererile izvorate dintr-un contract de transport. instanta in circumscriptia careia s-a savrsit acel fapt. instanta locului prevazut in contract pentru executarea. In afara de instanta domiciliului paratului.  In cererile ce izvorasc dintr-o cambie .Competenta teritoriala exclusiva . in actiunile in justificare sau in prestatie tabulara. in afara domiciliului sau . instanta locului unde obligatia a luat nastere sau aceea a locului platii. anularea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful