SUBIECTE

PROCEDURA PENALA

1. REGULI DE BAZA SI ACTIUNILE IN PROCESUL PENAL
SCOPUL SI REGULILE DE BAZA ALE PROCESULUI PENAL

SCOPUL direct, imediat al procesului penal este constatarea la timp si in mod complet al faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala. SCOPUL general sau mediat al procesului penal este acela de a contribui la apararea ordinii de drept, la apararea persoanei, a drepturilor si libertatilor acestuia, la prevenire infractiunilor,precum si la educarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor. REGULILE DE BAZA ALE PROCESULUI PENAL sunt urmatoarele : 1.legalitatea procesului penal; 2.oficilitatea procesului penal; 3.aflarea adevarului; 4.rolul activ al organelor judiciare; 5.garantarea libertatii persoanei; 6. respectarea demnitatii umane; 7. prezumtia de nevinovatie; 8. garantarea dreptului la aparare; 9.desfasurarea procesului penalin limba romana; 10. egalitatea in fata legilor si a organelor judiciare; 11. accesul liber la justitie; 12. respectarea vietii intime, familiale sau private; 13.inviolabilitatea domiciliului si a secretului corespondentei; 14. operativitatea procesului penal . Participantii la procesul penal sunt : - Organele judiciare penale: -instantele judecatoresti; - ministerul public; - organele de cercetare penala . Partile in procesul penal sunt : - Inculpatul; - Partea vatamata; - Partea civila; - Partea responsabila civilmente. Calitatea de parte civila responsabila civilmente se poate dobandi : - Prin introducerea persoanei responsabila civilmente in cauza de catre organul judiciar din oficiu sau la cererea partii civile. - Prin interventia persoanei responsabile civilmente , din propria initiativa , in cauza. ACTIUNEA PENALA SI CIVILA IN PROCESUL PENAL

ACTIUNEA PENALA IN PROCESUL PENAL Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspunderea penala a persoanelor care au savarsit infractiuni. Elementele actiunii penale sunt: temeiul, obiectul si aptitudinea functionala. Subiectii activi ai actiunii penale sunt : -procurorul; - partea vatamata; - instanta de judecata. Subiectul pasiv este inculpatul. Trasaturile actiunii penale sunt: -actiunea penala apartine statului; -actiunea penala este obligatorie; - actiunea penala este indisponibila; -actiunea penala este personala; -actiunea penala este indivizibila. Momentele desfasurarii penale sunt: - Punerea in miscare a actiunii penale; - Exercitarea si epuizarea sau stingerea ei . Actiunea penala se pune in miscare prin subiectii sai activi. Procurorul poate pune in miscare actiunea penala prin: -ordonanta, in cursul urmaririi penale; -rechizitoriu, la terminarea urmaririi penale; - declaratie orala, in cursul judecatii. Partea vatamata pune in miscare actiunea penala atunci cand plangerea prealabila se adreseaza direct instantei. Actiunea penala se pune in miscare de instanta de judecata, prin incheiere, numai daca procurorul nu este prezent la judecata. Exercitarea actiunii penale se face de catre procuror si de partea vatamata. Solutionarea actiunii penale se solutioneaza de catre instanta de judecata, astfel: - Condamnare, atunci cand fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsit de inculpat; - Achitarea ; - Incetarea procesului penal ACTIUNEA CIVILA IN PROCESUL PENAL Actiunea civila ce se exercita in cadrul procesului penal este mijlocul legal prin intermediul caruia persoana pagubita material sau moral in urma savarsirii unei infractiuni, cere organelor judiciare penale sa-i fie reparat prejudiciul cauzat sau daunele morale. Obiectul actiunii civile consta: - in tragerea la raspunderea civila a persoanei care a savarsit infractiunea ce a produs prejudiciul reclamat sau/si a persoanelor care raspund din punct de vedere civil pentru prejudiciul cauzat de acesta; - tragerea la raspundere civila pentru repararea daunelor morale,potrivit legii civile. Subiectii activi sunt: Partea civila; Procurorul.

-

Subiectii pasivi sunt : Inculpatul; Partea responsabila civilmente.

Pentru ca actiunea civila ce se exercita in cadrul procesului penal sa aiba atitudine functionala trebuie indeplinite urmatoarele conditii : - Infractiunea sa fi produs un prejudiciu material sau moral; - Intre infractiunea savarsita si prejudiciul reclamat sa existe un raport de cauzalitate; - Prejudiciul sa fie cert; - Prejudiciul sa nu fi fost reparat; - Sa existe o manifestare de vointa a persoanei vatamate in legatura cu dezdaunarea sa. Trasaturile actiunii civile sunt: Actiunea civila apartine persoanei care a suferit un prejudiciu prrin infractiune; Actiunea civila este facultativa; Actiunea civila este disponibila; Actiunea civila este patrimoniala; Actiunea civila este divizibila.

Desfasurarea actiunii civile in fata instantei penale presupune existenta a trei momente principale: - Punerea in miscare a actiunii civile; Se realizeaza de catre partea civila si procurorul . Actiunea civila se pune in miscare de catre partea civila printr-o declaratie de constituire ca parte civila , facuta in fata organelor de urmarire penala sau a instantei de judecata , in scris sau oral. Procurorul pune in miscare actiunea civila , din oficiu , in cazurile in care cel vatamat este lipsit de capacitate de exercitiu sau are capacitate de exercitiu restransa. Exercitarea actiunii civile; Actiunea civila se exercita de partea civila concomitent cu actiunea penala exercitata de procuror pentru ca instanta sa solutioneze concomitent cele doua actiuni. In cazul in care cel vatamat este lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitatea de exercitiu restransa , procurorul este obligat sa exercite din oficiu actiunea civila, chiar daca acesta nu s-a constituit parte civila sau a renuntat, cu incalcarea legii la pretentiile civile. Cand dupa sezisarea instantei civile , se pune in miscare actiunea penala in procesul penal,judecata in fata instantei civile se suspenda pana la solutionarea definitiva a actiunii penale. Solutionarea actiunii civile. Actiunea civila se solutioneaza de catre instanta odata cu actiunea penala prin aceeasi hotarare judecatoreasca. Solutionarea actiunii civile presupune adoptarea unei solutii de admitere sau respingere.

-

.

in cursul urmaririi penale. pe linie orizontala . in raport de circumscriptiile teritorialein care aceste organe isi desfasoara activitatea.ruda sau afin pana la gradul al patrulea inclusiv .Judecatorul este incompatibil de a judeca. daca in cauza respectiva: o A pus in miscare actiunea penala sau a dispus trimiterea in judecata ori a pus concluzii in calitate de procuror de prima instanta de judecata. a solutionat propunerea de arestare preventiva ori de prelungire . pana la al patrulea grad inclusiv .2.Rudenia intre judecatori. in functie de calitatea sau starea faptuitorului in momentul savarsirii faptei. o Sotul. o A fost expert sau martor. Cazurile de incompetenta sunt : . a supravegheat urmarirea penala. pana la gradul al patrulea inclusiv. -COMPETENTA PERSONALA – acea forma de competenta care imparte cauzele penale pe linie verticala .COMPETENTA FELURILE COMPETENTEI Acestea sunt : -COMPETENTA FUNCTIONALA – acea forma de competenta care determina sfera de atributii ce revine fiecarui organ judiciar in cursul solutionarii unei cauze penale. o A fost reprezentant sau aparator al vreuneia dintre parti. ruda sau afinul sau. el. cu una dintre parti sau cu avocatul ori mandatarul acesteia. o Exista imprejurari din care rezulta ca este interesat sub orice forma . intre organe judiciare de grad diferit . a solutionat proprunerea de arestare preventiva ori de prelungire a arestarii preventiva in cursul urmaririi penale. in functie de natura si gravitatea infractiunii savarsite. INCOMPATIBILITATEA SI STRAMUTAREA INCOMPATIBILITATEA Incompetenta este institutia prin intermediul careia anumite persoane ce fac parte din organele care desfasoara procesul penal sau care ajuta la solutionarea acestuia sunt impiedicate sa participe la activitatea procesuala.nu pot face parte din acelasi complet de judecata. Judecatorii care sunt soti . o Este sot. a efectuat acte de urmarire penala. -COMPETENTA MATERIALA – acea forma de competenta care imparte cauzele penala pe linie verticala . rude sau afini intre ei . intre organe judiciare de grad diferit. .Judecatorul care a luat parte la solutionarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleasi cauze intr-o cale de atac sau la judecarea cauzei dupa desfiintarea hotarari cu trimitere in apel sau dupa casarea cu trimitere in recurs. -COMPETENTA TERITORIALA.acea forma de competenta care repartizeaza cauzele penale intre organe judiciare de acelasi grad . . sotul sau vreo ruda apropiata. .

de procuror sau de ministerul justitiei si se adreseaza Inaltei Curti de Casatie si Justitie care are competenta exclusiva de a o judeca. sotul sau rudele acesteia pana la gradul al treilea inclusiv. avocatul sau mandatarul acestuia STRAMUTAREA Stramutarea este institutia prin care se realizeaza transferul unei cauze de la instanta competenta la o alta instanta de acelasi grad si de aceeasi categorie cu scopul de a asigura desfasurarea normala a procesului penal. asistenti judiciari sau grefierii instantei. Stramutarea unei cauze poate fi ceruta de partea interesata. o A primit liberalitati de la una dintre parti.o Exista dusmanie intre el. . dusmaniilor locale sau calitatii partilor . in cazul in care impartialitatea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarilor cauzei.Examinarea cererii.Instiintarea partilor. o Este tutore sau curator al uneia dintre parti. Cererea de stramutare se solutioneaza printr-o hotarare care imbraca forma unei incheieri semnata de toti judecatorii care au luat parte la deliberare si care se motiveaza. . sotul sau cu una dintre rudele sale pana la gradul al patrulea inclusiv si una dintre parti. cand exista pericolul de tulburare a ordinii publice ori cand una dintre parti are o ruda sau un afin pana la gradul al patrulea inclusiv printre judecatori sau procurori.Informarea. Procedura de rezolvarea a cererii de stramutare are trei etape: . .

.ocupatie. Invinuitul sau inculpatul .Sa fie pertinente. . este necesar ca ele sa indeplineasca urmatoarele cerinte: .DECLARATIILE INVINUITULUI SAU ALE INCULPATULUI Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului sunt obtinute in procesul penal prin trei procedee: .Declaratiile partii responsabile civilmente. . . .nume. . . . Sarcina administrarii probelor in procesul penal revine organului de urmarire penala si instantei de judecata . .numele si prenumele parintilor.confruntarea.Inregistrarile audio sau video. este intrebat cu privire la : . MIJLOACELE DE PROBA 1.cetatenie.Expertizele. . la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea tuturor imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei.Declaratiile partii civile.3.Declaratiile partii vatamate. Pentru ca probele folosite de organele judiciare sa conduca la aflarea adevarului si la realizarea scopului legii penale.stiintifice.loc de munca.Mijloace materiale de proba.PROBELE SI MIJLOACELE DE PROBA DISPOZITII GENERALE Prin probe se inteleg elementele care servesc la constatarea existentei sau inexistentei sau inexistentei unei infractiuni. .luarea unei declaratii scrise personal .situatia militara.inainte de a fi ascultat . . .Constatarile medico-legale.Declaratiile martorilor.Sa fie admisibile. . .prenume .Inscrisurile.Fotografiile. .data si locul nasterii.Sa fie concludente . . . . Mijloacele de proba prin care se consta elementele de fapt ce pot servi ca proba sunt : .Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului . . . .ascultarea.studii. . .porecla .Constatarile tehnico. .Sa fie utile .

adresa la care locuieste efectiv.Pana la varsta de 14 ani ascultarea lui se face in prezenta unuia dintre parinti. daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului. Procesele verbale incheiate de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata sunt mijloace de proba. Invinuitului sau inculpatului i se aduc la cunostinta urmatoarele: . alte date pentru stabilirea situatiei sale personale. .INSCRISURILE Inscrisurile pot servi ca mijloace de proba . mentionand si observatiile pe care acestia au fost invitati sa le faca cu privirela cele constatate si la desfasurareaoperatiilor la care asista. Cand legea prevede ca la efectuarea unui act procedural este necesara prezenta unor martori asistenti.In orice declaratie se vor consemna . persoana care a suferit o vatamare prin infractiune . ori a tutorelui . 3. precum si persoana responsabila civilmente .dreptul de a avea un aparator.Declaratia scrisa se citeste acestuia . ziua si ora aratate in citatie si are datoria sa declare tot ce stie cu privire la faptele cauzei. date privind identitatea martorilo asistenti . . 4.fapta care formeaza obiectul cauzei. ALE PARTII CIVILE PARTII RESPONSABILE CIVILMENTE SI ALE - Organul de urmarire penala sau instanta de judecata are obligatia sa cheme . . iar daca cere. .atragandu-i se atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva sa. Fiecare invinuit sau inculpat este ascultat separat.incadrarea juridica a acesteia. Declaratiile invinuitului sau inculpatului se consemneaza in scris. Persoana chemata ca martor are obligatia sa se infatiseze la locul.DECLARATIILE PARTII VATAMATE . Persoana vatamata poate fi ascultata ca martor. Minorul poate fi ascultat ca martor. Sotul sau rudele apropiate ale invinuitului sau inculpatului nu sunt obligate sa depuna ca martori. 2. daca nu este constituita parte civila sau nu participa in proces ca parte vatamata . daca aceasta este necesara pentru lamurirea cauzei.DECLARATIILE MARTORILOR Persoana care are cunostinta despre vreo fapta sau despre vreo imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal poate fi ascultata ca martor. numarul acestora trebuie sa fie de cel putin doi. .dreptul de a nu face nici o declaratie. Organul care procedeaza la efectuarea unui act procedural in prezenta martorilor asistentei este obligat sa constate si sa consemneze in procesul verbal pe care il incheie . i se da sa o citeasca. o semneaza pe fiecare pagina si la sfarsit si este semnata si de organul de urmarire penala care a procedat la ascultarea inculpatului sau invinuitului. totodata. ora inceperii si ora incheierii ascultarii invinuitului sau inculpatului. antecedente penale.Cand este de acord cu continutul ei. Cand se constata ca exista contraziceri intre declaratiile persoanelor ascultate in aceeasi cauza se procedeaza la confruntarea acelor persoane. spe a fi ascultate.

la cererea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala. precum si a masurilor luate. constatate prin propiile simturi de catre persoana care incheie.Perchezitia corporala poate fi dispusa de organul de cercetare penala. INTERCEPTARILE SI INREGISTRARILE AUDIO SAU VIDEO Interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau a comunicarilor efectuate prin telefon ori prin orice mijloc electronic de comunicare se realizeaza cu autorizarea motivata a judecatorului . . ocupatia si adresa martorilo asistenti .ridicarea de obiecte si inscrisuri – este procedeul probatoriu prin intermediul careia organele de urmarire penala procedeaza la strangerea obiectelor si inscrisurilor ce pot servi ca mijloc de proba despre a caror existent si situare au cunostinta.obiecte care sunt produsul infractiunii . in camera de consiliu. . numai de catre judecator. . prin incheiere motivate. ora la care a inceput si ora l-a care s-a terminat incheierea procesului verbal. dar nu pentru mai mult de 30 de zile. Procesul verbal trebuie sa contina: . prenumele si calitatea celui care il incheie.Perchezitia –este procedeul prin intermediul careia sunt cautate si ridicate obiecte sau inscrisuri ce pot servi ca mijloace de proba in procesul penal a caror existent sau situare este doar banuita de organele judiciare.numele.descrierea amanuntita a celor constatate . .numele. 6. cand exista . . 5. .Perchezitia domiciliara poate fi dispusa numai dupa inceperea urmaririi penale . prenumele . . de presedintele instantei. Aceste mijloace materiale de proba sunt : . Autorizatia se da pentru durata necesara interceptarii si inregistrarii. CONSTATARILE TEHNICO-STIINTIFICE Efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice poate fi dispus numai in faza de urmarire penala . printr-o rezolutie. prenumele .obiecte care au fost folosite sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea infractiunii.numele. .MIJLOACELE MATERIALE DE PROBA Mijloacele materiale de proba sunt obiecte care prin legatura lor cu infractiunea savarsita ajuta la aflarea adevarului in cauza. coupatia si adresa persoanelor la care se refera procesul verbal. .obiecte care contin sau poarta o urma a infractiunii . obiectiile si explicatiile acestora. Procesul verbal trebuie semnat pe fiecare pagina si la sfarsit de cel care il incheie si de celelalte persoane implicate. de procuror sau de judecator. din oficiu sau la cerere.de organul de urmarire penala . Exista urmatoarele procedee probatorii : . 7.Pentru a servi ca mijloc de proba.data si locul unde este incheiat.Perchezitia poate fi corporala sau domiciliara.Cercetarea la fata locului –consta in deplasarea organului judiciar la locul unde s-a savarsit infractiunea . procesul verbal trebuie sa cuprinda fapte sau imprejurari legate de savarsirea infractiunii .

iar instant de judecata prin incheiere. caruia ii revine competent potrivit legii.EXPERTIZELE Efectuarea expertizelor poate fi dispusa . expertul intocmeste un raport de expertiza care se depune la organul judiciar care a dispus expertiza. 8. sa efectueze aceasta constatare. sau cand este necesara o examinare corporala asupra invinuitului sau persoanei vatamate pentru a constata pe corpul acestora existent urmelor infractiunii. de moarte a carei cauza nu se cunoaste ori este suspecta. atat in faza de urmarire penala cat si in faza de judecata. prezentandu-I totodata toate datele si materialele necesare. din oficiu sau la cererea partilor interesate. Organele de urmarire penala dispun efectuarea expertizei prin rezolutie sau prin ordonanta (expertiza tehnica si cea contabila ). CONSTATAREA MEDICO LEGALA In caz de moarte violent . . Dupa efectuarea expertizei . Exhumarea in vederea constatarii cauzelor mortii se face numai cu incuviintarea procurorilor. organul de urmarire penala dispune efectuarea unei constatari medico-legala si cere organului medico-legal. 9.Organul de urmarire penala il cheama pe specialist sau technician in fata sa si ii pune in vedere sa efectueze constatarea tehnico stiintifica si sa raspunda la intrebarile puse.

se poate dispune . numai de judecator.In cazul in care judecatorul acorda prelungirea. Numele. Arestarea preventiva are doua modalitati. termenul de 24 de ore se calculeaza de la ora emiterii ordonantei. Impotriva ordonantei prin care s-a dispus obligarea de a nu parasi localitatea. printr-o ordonanta in care se mentioneaza ziua si ora la care retinerea a inceput. In situatia in care retinerea se dispune dupa audierea invinuitului citat de organul de urmarire penala . printr-o ordonanta a carei copie se comunica invinuitului sau inculpatului. Obligarea de a nu parasi localitatea. Masura poate fi luata pe o durata de cel mult 30 de zile . in functie de calitatea pe care o are in procesul penal persoana arestata. la instant care i-ar reveni competent sa judece cauza in prima instanta.Retinerea.4.Arestarea preventive se dispune printr-o hotarare judecatoreasca. de la judecata ori de la executarea pedespsei.pe baza careia se emite de indata dupa luarea masurii . afara de cazul cand ea este prelungita in conditiile legii. - - .Durata arestarii preventive a inculpatului in aceasta faza nu poate depasi 30 de zile . Masura retinerii poate dura cel mult 24 de ore. Arestarea preventiva a inculpatului se dispune numai de catre judecator la propunerea motivata a procurorului.Prelungirea se dispune de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala . Datele privitoare la persoana inculpatului si codul numeric personal. in tot parcursul procesului penal. numai dupa ascultarea acestuia in prezenta aparatorului. Recursul se solutioneaza inainte de expirarea duratei arestarii preventive dispuse anterior incheierii atacate. Obligarea de a nu parasi tara. afara de cazul cand ea este prelungita in conditiile legii. durata maxima a obligarii de a nu parasi localitatea este de 2 ani . mandatul de arestare. inculpatul sau invinuitul poate face plangere in termen de 3 zile de la luarea masurii . Data si locul emiterii. obligarea de a nu parasi localitatea se dispune de catre procuror . acesta nu va putea depasi 30 de zile. MASURILE PREVENTIVE SI ALTE MASURI PROCESUALE MASURILE PREVENTIVE Masurile preventive sunt masurile procesuale ce pot fi luate de organele judiciare penale pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal sau pentru a se impiedica sustragerea invinuitului sau inculpatului de la urmarirea penala . In mandatul de arestare trebuie sa se arate: Instant care a dispu luarea masurii de arestare a inculpatului. Arestarea preventiva.In mod exceptional . cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 10 ani ori mai mare. Acestea sunt urmatoarele : . Retinerea poate fi luata de organul de cercetare penal cat si de procuror . fiecare prelungire neputand sa depaseasca 30 de zile. In faza de urmarire penala . prenumele si calitatea persoanei care a emis mandatul de arestare. cat si sectiei de politie in a carei circumscriptie locuieste acesta. Arestarea preventiva a invinuitului consta in privarea de libertate pentru o perioada de cel mult 10 zile .

Aceasta este : .In caz de scoatere de sub urmarirea penala . Pentru a putea fi luata o masura preventiva impotriva invinuitului sau inculpatului legea cere indeplinirea urmatoarelor conditii: . . ca o garantie a respectarii obligatiilor impuse.Liberarea provizorie sub control judiciar consta in conditionarea ca pe toata perioada de liberare. si prin hotarare de catre instant de judecata sau de judecator.Temeiurile concrete care determina arestarea.Sa existe unul din urmatoarele cazuri : -identitatea sau domiciliul inculpatului nu pot fi stabilite din lipsa datelor necesare. . -inculpatul a comis din nou o infractiune .La expirarea termenelor prevazute de lege sau stabilite de organelle judiciare.Aratarea faptei ce formeaza obiectul inculparii si denumirea infractiunii. . numita cautiune. invinuitul sau inculpatul sa respecte una sau mai multe obligatii impuse la acordarea liberarii. urmata de verificarea modului de indeplinire a acestor obligatii. . . care consta in punerea in libertate provizorie a invinuitului sau inculpatului arestat preventive sub conditia respectarii anumitor obligatii impuse de lege . iar pedeapsa inchisorii este mai mare de un an. . Pentru acordarea liberarii provizorii se impune respectarea urmatoarelor conditii: .Incadrarea juridical a faptei si pedeapsa prevazuta de lege.precum si plata unei sume de bani. . Masurile preventive inceteaza : .Semnatura judecatorului. . de catre organul de cercetare penala sau de procuror.Infractiunea urmarita sau judecata sa fie sanctionata de lege cu pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii. -inculpatul este recidivist.Liberarea provizorie pe cautiune presupune conditionarea invinuitului sau a inculpatului de a respecta anumite obligatii pe timpul liberarii. Luarea masurilor preventive se dispune prin ordonanta. . . -sunt date suficiente ca inculpatul a incercat sa zadarninceasca aflarea adevarului .infractiunea este flagranta . - ALTE MASURI PREVENTIVE LIBERAREA PROVIZORIE este o masura procesuala.Ordinul de a fi arestat inculpatul. . . -inculpatul a fugit ori s-a ascuns in scopul de a se sustrage de la urmarirea penala sau de la judecata.Invinuitul sau inculpatul sa nu fie recidivist.Invinuitul sau inculpatului sa fi fost arestat preventive si sa se mentina temeiurile care au stat la baza arestarii preventive.Invinuitul sau inclupatul sa fi savarsit o infractiune din culpa sau o infractiunea pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii care nu depaseste 12 ani. .Din datele existente sa nu rezulte necesitatea de a-l impiedica pe cel arestat preventiv sa savarseasca alte infractiuni sau sa zadarniceasca aflarea adevarului.Sa existe probe sau indicia temeinice ca s-a savarsit o fapta prevazuta de legea penala. . de incetare a urmaririi penale sau a procesului penal sau de achitare.Indicarea locului unde urmeaza a fi detinut cel arestat.

in faza de urmarire penala si instantei sesizate cu judecarea cauzei . iar apoi inventarierea acestora intr-un proces verbal. de catre cel pagubit sau de un tert.Nu sunt indeplinite conditiile cerute de lege . . Cererea de eliberare provizorie se respinge daca : . . .Solutionarea cererii.Verificarea prealabila a mentiunilor cuprinse in cerere.Dupa aplicarea sechestrului se intocmeste un process verbal.Examinarea admisibilitatii in principiu a cererii. Cererea de liberare provizorie se solutioneaza de catre instant careia i-ar reveni competent sa judece cauza in fond . Bunurile sechestrate pot fi ridicate sau pastrate .Cererea a fost facuta de o alta persoana decat inculpatul si acesta nu si-a insusit-o - MASURILE ASIGURATORII -SECHESTRUL PROPRIU-ZIS – in vederea indisponibilizarii bunurilor. .Cererea este neintemeiata. . cu orice titlu . Procedura de solutionare cuprinde trei etape: . in fata de judecata.Sa aprecieze ca nu mai este necesara privarea de libertate. -INSCRIPTIA IPOTECARA -POPRIREA consta in indisponibilizarea sumelor de bani datorate invinuitului. organul care aplica sechestrul procedeaza mai intai la identificarea si evaluarea bunurilor persoanei impotriva careia s-a luat masura . inculpatului sau partii responsabila civilmente .

citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carei raza teritoriala s-a savarsit infractiunea. iar organele judiciare sunt obligate sa-i aduca la cunostinta acest drept. Persoana juridica se citeaza la sediul ei prin serviciul de registratura. citarea se face la adresa unde locuieste inculpatul . precum si celelalte parti pot fi reprezentati . Asistenta juridica este obligatorie cand invinuitul sau inculpatul este minor. precum si in alte cazuri prevazute de lege. Ca regula generala. poate formula cereri si depune memorii. cu exceptia cazurilor in care prezenta invinuitului sau inculpatului este obligatorie. se face mentiune despre aceasta . la adresa locului sau de munca. sub prevederea unei sanctiuni in caz de neprezentare. iar daca aceasta nu este cunoscuta . iar actul este semnat si de aparator. COMUNICAREA ACTELOR PROCEDURALE. MANDATUL DE ADUCERE CITAREA este actul de dispozitiei prin care o persoana este chemata in fata unei autoritati judiciare la o anumita data. daca este gasit la locul citat. acesta trebuind sa semneze dovada de primire a citatiei. In cazul in care aparatorul invinuitului sau inculpatului este prezent la efectuarea unui act de urmarire penala . deci adresa efectiva din momentul citarii care poate fi diferita de domiciliul stabil . MANDATUL DE ADUCERE . REPREZENTAREA In cursul judecatii invinuitul si inculpatul . prin serviciul personal al unitatii la care lucreaza . iar cea de a doua este dovada de indeplinire a procedurii de citare ce se restituie organului judiciar si se ataseaza la dosar. cand este retinut sau arestat in alta cauza. ACTE PROCESUALE SI PROCEDURALE COMUNE -ASISTENTA JURIDICA SI REPREZENTAREA ASISTENTA JURIDICA Invinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de aparator in tot cursul urmaririi penale si al judecatii.5. Citatia se prezinta ca un formular cu doua parti :prima parte o constitutie citatia propriu-zisa care se inmaneaza sau se afiseaza. In cursul urmaririi penale . Inmanarea citatiei se face de agentul anumit insarcinat cu indeplinirea acestei atributii sau prin mijlocirea serviciului postal.Daca nu se cunoaste adresa si nici locul de munca . cand fata de acesta a fost dispusa masura de siguranta a internarii medicale sau obligarea la tratament medical chiar in alta cauza ori cand organul de urmarire penala sau instanta apreciaza ca invinuitul ori inculpatul nu si-ar putea face singur apararea. Inmanarea citatiei se face personal celui citat. internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical educativ. aparatorul invinuitului sau inculpatului are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala care implica audierea sau prezenta invinuitului sau inculpatului caruia ii asigura apararea. -CITAREA.

administrarea probelor si conservarea mijloacelor materiale de proba.termene procedurale.dupa modul de fixare. In desfasurarea procesului penal intervin doua categorii de termene : . Termenele procedurale se clasifica astfel : . Aducerea cu mandat poate fi dispusa de organul de urmarire penala si de instanta de judecata si se executa de catre organele de politie.TERMENELE Termenele sunt intervale de timp inauntrul carora sau dupa expirarea carora poate fi indeplinit un act procesual sau procedural sau poate fi luata o masura procesuala . pentru care executarea mandatului se face prin comandantul unitatii militare sau prin comandantul garnizoanei. atunci cand ultima zi a termenului cade intr-o luna care nu are zi corespunzatoare. retribuirea aparatorilor. -termene de recomandare.prin abreviere (scurtarea duratei lor ) – intervine in cazul termenelor procedurale pe luni. Durata efectiva a termenelor procedurale poate fi modificata: .sunt cele ce ocrotesc drepturi si interese extraprocesuale. desi citata. CHELTUIELILE JUDICIARE AVANSATE DE STAT . -dupa sensul in care sunt calculate – termene de succesiune. Termenele substantiale pe ore si pe zile se calculeaza potrivit sistemului pe unitati pline de timp in sensul ca intra in calcul si ora sau ziua cand termenul incepe si ora sau ziua cand termenul expira. caz in care termenul va expira in ultima zi a acelei luni .termene prohibitive. caz in care termenul va expira la sfarsitul primei zi lucratoare care urmeaza.prin prorogare (ceea ce presupune extinderea duratei lor ) – intervine atunci cand ultima zi a termenului este o zi nelucratoare. mai putin in cazul militarilor. . . CHELTUIELILE JUDICIARE Cheltuielile judiciare sunt cheltuielile facute de organele judiciare sau de parti pentru indeplinirea actelor de procedura .dupa efectele pe care le produc : -termenele imperative. .dupa factorul ce stabileste termenul – termene legale si termene judiciare.sunt termenele care ocrotesc drepturile si interesele procesuale ale participantilor la procesul penal si contribuie la disciplinarea si sistematizarea activitatii procesuale in vederea asigurarii realizarii la timp si in mod just a scopului procesului penal. . .termene substantiale. Termenele procedurale pe ore si pe zile se calculeaza potrivit pe unitati libere de timp in sensul ca nu intra in calcul nici ora sau ziua cand termenul incepe sa curga si nici ora sau ziua cand termenul expira. . nu s-a prezentat si ascultarea sau prezenta sa este necesara.termene fixe. preexistente procesului penal si independente de acesta limitand durata unor masuri sau conditionand indeplinirea unor acte sau promovarea unor actiuni care ar anihila un drept sau un interes extrprocesual.Mandatul de aducere este actul procedural prin care se ordona aducerea silita a unei persoane in fata organului judiciar in situatia in care aceasta. termene de regresiune. maxime si minime.

Inculpatului. care raman in sarcina statului. . in caz de impacare. In cazul declararii apelului sau recursului ori introducerii oricarei alte cereri. obligatia platii ii revine inculpatului mai putin in ceea ce priveste cheltuielile privind interpretii si aparatorul. Dupa cum legea permite acoperirea nulitatilor prin vointa partilor sau prin trecerea unui termen util pentru a fi putea fi invocate. daca s-a dispus acordarea de asistenta gratuita. a fost obligat la repararea pagubei.Obligatia de a suporta cheltuielile judiciare avansate de stat se determina in raport de solutia procesuala data cauzei penale. daca s-a dispus inlocuirea raspunderii penale sau exista o cauza de nepedepsire. . daca s-a produs o vatamare ce nu poate fi inlaturata decat prin remedierea actelor viciate . numai intr-o anumita stare a procesului si poate fi acoperita prin vointa partilor. modul de aplicare si efectele pe care le produc. in masura in care au fost provocate de ea. in caz de retragere a plangerii penale.Partii vatamate . in masura in care au fost determinate de aceasta parte. Dupa modul de exprimare in norma juridical . plata cheltuielilor revine: .cheltuielile facute de acesta. cand acest lucru este posbil. In caz de incetare a urmaririi penale sau a procesului penal obligatia de a suporta cheltuielile de judecata avansate de stat ii revine: . persoana careia i s-a respins ori care si-a retras apelul.Partii civile careia i s-a respins in totul pretentiile civile.Dupa natura . in masura in care au fost determinate de acesta. nulitatile sunt: - . Nulitatile sunt clasificate dupa criterii: . In caz de achitare sau de scoatere de sub urmarire penala . partea vatamata este obligata sa plateasca inculpatului si partii responsabile civilmente cheltuielile judiciare facute de acestia.Ambelor parti. -NULITATILE Nulitatea este sanctiunea procesuala care atrage nevalabilitatea actelor procesuale si procedurale efectuate cu incalcarea dispozitiilor care reglementeaza desfasurarea procesului penal . nulitatile sunt : Nulitati exprese. recursul sau cererea va fi cea obligata la plata cheltuielilor de judecata.Cheltuielil judiciare vor fi suportate de partea aflata in culpa procesuala . In caz de condamnare.Inculpatului in cazul cand desi achitat. inculpatul este obligat sa plateasca partii vatamate . CHELTUIELILE JUDICIARE FACUTE DE PARTI In caz de condamnare si in caz de admitere a actiunii civile. nulitatile sunt : Nulitati absolute – intervin in cazuri expres prevazute de lege si pot fi invocate oricand in cursul procesului penal si de catre oricine . putand fi luate in considerare si din oficiu. .Nulitatea relativa poate fi invocate numai de partea care a suferit vatamarea prin incalcarea legii. Nulitati virtuale. . Nulitati relative – sunt cele virtuale si sunt incidente in cazul incalcarii oricarei alte dispozitii legale.Partii vatamate . In caz de achitare. si respectiv partii civile.

nulitatile sunt : Nulitati totale . Nulitati nesanabile ‘ Dupa limitele la care se extend consecintele . Nulitatile presupun indeplinirea urmatoarelor conditii : Sa se constate o incalcare a dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal. Vatamarea produsa sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea actului indeplinit prin incalcarea legii. Nulitati partiale . -AMENDA JUDICIARA Este masura procedural ce poate fi luata in cazul savarsirii unei abateri judiciare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal si impiedicarii oricarei tergiversari a solutionarii cauzelor. Dupa declararea ei judiciara nulitatea produce doua efecte principale consecutive: . .Creeaza posibilitatea si atrage obligativitatea restabilirii legalitatii prin refacerea sau remedierea actelor neregulate.- Nulitati sanabile .Lipseste de efecte juridice actele effectuate cu incalcarea legii . Sa se produca o vatamare procesuala. .

putand instrumenta orice cauza care nu este data prin lege in competent procurorului sau organelor de cercetare speciale. Competenta de a efectua urmarirea penala revine organelor de urmarire penala procurorul si organele de urmarire penala .Ofiteri ai politiei de frontier anume desemnati pentru infractiunile de frontiera.Capitanii porturilor pentru infractiunilor contra sigurantei navigatiei pe apa si contra ordinii si disciplinei la bord. Este competent sa efectueze sau sa supravegheze urmarirea penala procurorul de la parchetul corespunzator instantei careia ii revine competent sa judece cauza in prima instant.Lipsa de publicitate.Operativitatea. . Organele de cercetare speciala sunt : . Urmarirea penala are urmatoarele principia : . ORGANELE DE CERCETARE PENALA –sunt organele de cercetare ale politiei judiciare si organele ce cercetare speciale.Trecerea acuzei de la un organ de cercetare la altul. -SUPRAVEGHEREA EXERCITATA DE PROCUROR IN ACTIVITATEA DE URMARIRE PENALA Procurorul conduce si controleaza activitatea de cercetare penala si supravegheaza ca actele de urmarire penala sa fie effectuate cu respectarea dispozitiilor legale.Forma preponderant scrisa. .Lipsa de contradictorialitate. .URMARIREA PENALA -DISPOZITII GENERALE Urmarirea penala este prima faza a procesului penal si are rolul de a pregati si asigura buna desfasurare a procesului penal in faza de judecata.Participarea procurorului la efectuarea unor acte de cercetare penala . la identificarea faptuitorului si la stabilirea raspunderii acestuia pentru a se constata daca este sau nu este cazul sa fie trimis in judecata. . PROCURORUL. .Mobilitatea . Organele de cercetare ale politiei judiciare au o competent generala in efectuarea urmaririi penale .PARTEA SPECIALA 6.Organele de cercetare militara . . Supravegherea se realizeaza prin urmtoarele metode: . .are ca atributii efectuarea urmaririi penale in cazurile si conditiile prevazute de lege precum si in supravegherea activitatii organelor de urmarire penala efectuata de politie si alte organe de cercetare speciale. Urmarirea penala are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunii. -COMPETENTA ORGANELOR DE URMARIRE PENALA Urmarirea penala se efectueaza de catre procuror si de organele de urmarire penala. .Verificarea legalitatii actelor de urmarire penala . .

prenumele . in termen de cel mult 48 de ore de la data inceperii urmaririi penale. Denuntul este incunostiintarea facuta de catre o persoana fizica sau de catre o persoana juridical despre savarsirea unei infractiuni. Cercetarea penala se poate desfasura in doua modalitati: fara actiunea penala pusa in miscare si cu punerea in miscare a actiunii penale. sa ii comunice fapta pentru care este invinuit sis a I se dea explicatii cu privire la drepturile si obligatiile pe care le are. Infirmarea actelor sau masurilor procesuale luate cu incalcare legii.incuviintarea. in cazul sesizarii din oficiu. Organul. iar inainte de ascultare I se ia o declarative scrisa personal.identificarea faptuitorului si stabilirea raspunderii penale si civile a acestuia . Rezolutia si procesul verbal de incepere a urmaririi penale emise de catre organul de cercetare penala sunt supuse confirmarii motivate a procurorului care exercita supravegherea . calitatea si domiciliul petitionarului . descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii . este obligat sa il cheme pe inculpate .Materialul de urmarire . Autorizarea. Inceperea urmaririi penale se dispune de catre organul judiciar competent sa efectueze urmarirea penala printr-o rezolutie . Cand punerea in miscarea a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila ori la sesizarea sau cu autorizarea organului prevazut de lege. . pentru a se constata daca este cazul de a se dispune trimiterea in judecata. -EFECTUAREA URMARIRII PENALE Organul de urmarire penala este sesizat prin plangere sau denunt. Plangerea este incunostiintarea facuta de o persoana fizica sau de o persoana juridica . cel urmarit are calitatea de invinuit. In cazurile de o mai mare complexitate. cercetarea penala se efectueaza cu punerea in miscare a actiunii penale. Prezentarea materialului de urmarire penala este obligatoriu la terminarea urmaririi penale atat fata de invinuit cat si fata de inculpate. incazul unui act de sesizare extern .Inculpatului aflat in stare de libertate trebuie sa I se puna in vedere ca este obligat sa se prezinte la toate chemarile ce I se vor face in cursul procesului penal si ca are indatorirea sa comunice orice schimbare de adresa. Cercetarea penala are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunii pentru care s-a inceput urmarirea.- Darea de dispozitii obligatorii pentru organul de cercetare penala. avizarea sau confirmarea unor acte de urmarire penala. indicarea faptuitorului . referitoarea la o vatamare ce I se s-a cauzat o infractiune. Pentru a se putea dispune inceperea urmaririi penale se cer a fi indeplinite cumulative doua conditii : .Din continutul actului de sesizare sau a actelor premergatoare efectuate sa nu rezulte existent vreunui caz prevazut de art. dupa punerea in miscare a actiunii penale . urmarirea penala nu poate incepe in lipsa acestora.El este ascultat obligatoriu. codul numeric personal . Cat timp actiunea penala nu este pusa in miscare.Organul de urmarire penala sa fi fost sesizat in vreunul din modurile prevazute de lege. Plangerea se poate face personal sau prin mandatar. sau printr-un process verbal . Solutionarea plangerilor impotriva actelor si masurilor de urmarire penala. daca este cunoscut si a mijloacelor de proba. Plangerea trebuie sa cuprinda :numele. ori se sesizeaza din oficiu cand afla pe orice alta cale ca s-a savarsit o infractiune.10.

In urma verificarilor se pot ivi doua situatii : . . Procurorul este obligat ca in termen de cel mult 15 zile de la primirea dosarului inaint de organul de cercetare penala sa procedeze la verificarea lucrarilor de urmarire penala si sa se pronunte asupra acestora.penala se prezinta invinuitului de catre procuror . . ori ca urmare a extinderii actiunii penale sau a procesului penal. caz in care se va dispune prin ordonanta: -restituirea cauzei la organul care a efectuat cercetarea pentru completarea sau refacerea urmaririi penale atunci cand aceasta nu este competent sau a fost efectuata cu incalcarea dispozitiilor legale care garanteaza aflarea adevarului.10 -incetarea urmaririi penale .scoaterea de sub urmarirea penala atunci cand se constata ca a intervenit una din situatiile prevazute de art. prin ordonanta la propunerea organului judiciar. -TRIMITEREA IN JUDECATA Trimiterea in judecata se dispune de catre procuror prin rechizitoriu daca se constata ca fapta exista . -RELUAREA URMARIRII PENALE - - - Urmarirea penala poate fi reluata in caz de : Incetare a cauzei de suspendare –se dispune de catre procuror.Rechizitoriul se intocmeste de catre procurorul care supravegheaza urmarirea penala sau care efectueaza personal urmarirea si este supus confirmarii procurorului ierarhic superior. -clasarea.atunci cand urmarirea penala s-a desfasurat fara invinuit in cauza.existand probele necesare si legal administrate . -PLANGEREA IMPOTRIVA MASURILOR SI ACTELOR DE URMARIRE PENALA . iar inculpatului de catre organul de cercetare penala .Reluarea se dispune in acest caz de catre instant. a fost savarsita de invinuit sau inculpate si acesta raspunde din punct de vedere penal. Redeschiderea urmaririi penale – se dispune de catre procuror atunci cand acesta constata ca nu a existat in fapt cazul care a determinat scoaterea de sub urmarirea penala sau incetarea urmaririi sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia Solutia respective. prin sentinta sau decizie.Procurorul constata ca au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului si ca urmarirea penala este complete . -trimiterea cauzei la organul competent .procurorul constata ca urmarirea penala nu este complete sau a fost efectuata cu nerespectarea dispozitiilor legale sau a fost efectuata de un organ necompetent. Restituire a cauzei de catre instant de judecata – se dispune de catre procuror atunci cand in vederea refacerii sau completarii urmaririi. ca a fost savarsita de invinuit sau de inculpat si ca acesta raspunde din punct de vedere penal. caz in care poate dispune : -trimiterea in judecata-atunci cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista . Rechizitoriul constituie actul de sesizare a instantei de judecata. atunci cand se constata ca urmarirea a fost efectuata de un organ competent.

In solutionarea plangerii .Admite plangerea. prin incheiere . . Procurorul este obligat sa rezolve plangerea in termen de cel mult 20 de zile de la primire si sa comunice de indata persoanei care a facut plangerea modul in care a fost rezolvata. cand probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei. Plangerea adresata instantei Persoana vatamata si orice alta persoana a carei interese legitime au fost vatamate pot face plangere la instanta daca plangerea lor impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale . a ordonantei sau rezolutiei de scoatere de sub urmarirea penala sau de incetare a urmaririi penale. chiar straina de cauza . de incetare a urmaririi penale sau de clasare a fost respinsa de procuror sau daca acesta nu a fost solutionata de acesta in termenul legal. prin sentinta. daca respectivul act a adus o vatamare intereselor sale legitime. mentinand Solutia din rezolutia sau ordonanta atacataș . Plangere adresata procurorului Daca plangere se indreapta impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale.Admite plangerea . desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si. instant poate adopta una din urmatoarele situatii Ș . retine cauza spre judecare in prima instant . prin sentinta.Respinge plangerea . a ordonantei sau rezolutiei de scoatere de sub urmarire. desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si trimite cauza procurorului in vederea inceperii sau redeschiderii urmaririi penale.Impotriva actelor si masurilor de urmarire penala pot face plangere atat partile cat si orice alte persoana . ea trebuie sa fie formulate in teren de 20 de zile de la data instiintarii persoanelor interesate despre solutia data. .

sunt amanate.Conducerea sedintei de judecata de catre presedintele instantei. . . in vederea aflarii adevarului cu privire la fapta si inculpatul cu care a fost sesizata si solutionarii legale si temeinice a cauzei penale .Deschiderea sedintei de judecata de catre presedintele instantei . .Verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii inculpatului.Alte masuri pregatitoare. Sedinta de judecata se desfasoara public. dimpotriva. . Obiectul judecatii este acela de aflare a adevarului in cauza supusa judecatiisi tragerea la raspundere penala a inculpatului gasit vinovat sau. dar nu mai mult de 15 zile.Judecata de prima instanta.Nemijlocirea. . Solutia data cauzei se trece si in condica de sedinta a instantei judecatoresti. .Incheierea de sedinta. oral. . . nemijlocit si contradictoriu in fata completului de judecata.Constatarea infractiunilor de audienta de catre presedintele instantei. Pregatirea sedintei de judecata in oricare dintre etapele sale presupune efectuarea urmatoarelor acte: .JUDECATA DISPOZITII GENERALE Judecata este activitatea procesuala si procedural desfasurata de instanta de judecata cu participarea procurorului. Pronuntarea hotararii se face prin citarea minutei de catre presedintele instantei de judecata asistat de catre grefier.7. in prezenta procurorului si a partilor . . . Principiile fundamentale ale judecatii sunt : . .Judecata in recurs. iar hotararea se redacteaza in cel mult 20 de zile . .Strigarea cauzei si apelul celor citati de catre grefier.Contradictorialitatea. . . Judecata poate fi : .Judecata in apel .Fixarea termenului de judecata.Desemnarea completului de judecata.Note privind desfasurarea procesului.Rezolvarea chestiunilor incidente.Publicitatea.cu respectarea urmatoarelor dispozitii cu character general: . absolvirea inculpatului de invinuirea formulate impotriva sac and exista o cauza de excludere sau de inlaturarea raspunderii penale. . Deliberarea si pronuntarea hotararii se fac de indata dupa inchiderea dezbaterilor .Verificarea sesizarii instantei.Asigurarea apararii. .Oralitatea.Citarea partilor si a altor personae chemate in interesul cauzei. . .Dupa pronuntare . a partilor si a persoanelor chemate in interesul cauzei.Suspendarea judecatii. atunci cand acestia participa la judecata. . afara de cazul cand din motive temeinice.

inainte de terminarea cercetarii judecatoresti. in raport de probele administrate .Sentintele – sunt hotararile prin care prima instant solutioneaza fondul cauzei sau se dezinvesteste fara sa solutioneze fondul cauzei.Restituirea cauzei se dispune atunci cand . marcandu-se astfel trecerea la al doilea stadiu al sedintei. urmata de dispozitia de a se face apelul partilor si a celorlalte personae care au fost citate . Dup ace au fost readministrate toate probele stranse in cursul urmaririi penale. precum si in cazul in care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inchisorii . -extinderea obiectului judecatii – se poate realize in timpul cercetarii judecatoresti . iar la judecatorie . . fie a completarii acesteia . in cauzele in care vreunul din inculpate se afla in stare de detentie sau in vreuna dintre situatiile care impugn asistenta juridical obligatorie. Se verifica in primul rand prezenta si identitatea inculpatului. se constata ca incadrarea juridical data faptei prin actul de sesizare a instantei nu este corecta. prin extinderea actiunii penale sau a procesului penal . . Presedintele instantei explica apoi persoanei vatamate ca se poate constitui parte civila sau ca poate participa ca parte vatamata in proces. . expunerea (considerentele ) si dispozitivul (minuta ).cercetarea judecatoreasca – are ca obiect readministrarea tuturor probelor care au fost administrate in cursul cercetarii penale dar si administrarea oricaror probe noi necesare pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele. instant constata ca in cauza supusa judecatii .intervine in cursul judecatii atunci cand . anume sa se constate daca invinuirea adusa inculpatului este intemeiata si in caz afirmativ .incidentele ivite in cursul cercetarii judecatoresti – sunt . cercetarea penala s-a efectuat de un alt organ decat cel competent. Orice hotarare judecatoreasca contine trei parti : partea introductive . presedintele instantei va da cuvantul procurorului si partilor.restituirea cauzei la procuror – poate fi dispusa de instanta de judecata in vederea realizarii fie a refacerii urmaririi penale . Procurorul participa in mod obligatoriu la judecata in prima instanta desfasurata la alte instante decat judecatoria.Sunt intrebati apoi procurorul si partile daca au de formulat exceptii cereri sau propun efectuarea de probe noi .Incheierile – sunt hotararile prin care instant de judecata rezolva toate chestiunile premergatoare solutionarii fondului.Daca cererile au fost rezolvate si nu s-a ajuns la o amanarea a cauzei ori la dezinvestirea instantei.este marcat de strigarea cauzei de catre preseintele instantei.Instanta pronunta restituirea cauzei printr-o sentinta supusa recursului. La judecata in prima instanta trebuie sa se solutioneze fondul cauzei . -JUDECATA IN PRIMA INSTANTA Judecata in prima instanta este etapa initiala si obligatorie a judecatii fara de care nu se poate vorbi de actul de justitie . . La judecata in prima instant pot participa atat partile cat si procurorul si intotdeauna participa instanta de judecata . -schimbarea incadrarii juridice.Felurile hotararilor judecatoresti sunt: .Deciziile – sunt hotararile prin care instant se pronunta asupra apelului. realizandu-se in . Sedinta de judecata in prima instanta cuprinde trei etape : -inceputul sedintei . sa se aplice sanctiunea prevazuta de legea penala . presedintele instantei va dispune citarea actului de sesizare a instantei. participarea sa este obligatorie atunci cand instanta de judecata a fost sesizata prin rechizitoriu in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de 3 ani sau mai mare .

-CAILE ORDINARE DE ATAC (APELUL SAU RECURSUL ) Caile ordinare de atac sunt mijloacele prevazute de lege prin care se exercita un control judecatoresc asupra hotararilor judecatoresti prin care s-a solutionat cauza penala .partea vatamata. alte fapte sau personae decat cele cuprinse in actul de sesizare initial . la instanta imediat ierarhic superioara . .dezbaterile – constau in concluziile pe care le pun oral procurorul si partile din process asupra fondului cauzei in urmatoarea ordine: . o rejudecare a cauzei in fond cu posibilitatea de a schimba Solutia data prin hotararea judecatoreasca. o Sa nu fi trecut mai mult de 10 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a despagurilor civile din hotarare. instant declara dezbaterile inchise . Motivarea apelul se face in scris prin cererea de apel sau printr-un memoriu separate depus la instant de apel cel tarziu in ziua judecatii. Apelul si recursul pot fi declarate in scris sau oral . Pot declara apel sau recurs: .procurorul.Efectul neagravarii situatiei in propria cale de atac. expertul. -partea responsabila civilmente Momentul final al dezbaterilor este marcat de ultimul cuvant al inculpatului. .Partea civila si partea responsabila civilmente – in ce priveste latura civila si latura penala.Martorul. .Procurorul – in ce priveste latura penala si latura civila.Efectul extensive. interpretul si aparatorul – in ce priveste cheltuielile de judecata .Efectul devolutiv.Inculpatul – in ce priveste latura penala si latura civila . Dupa ce inculpatul a avut ultimul cuvant . . iar partile pot depune din proprie initiative concluzii scrise.Efectul suspensiv . inainte de ramanerea lor defintiva in scopul descoperirii si indreptarii eventualelor erori pe care acesta le-ar cuprinde. Declararea apelului sau recursului produce urmatoarele efecte: . -partea civile. .Repunerea in termen – se cer a fi indeplinite doua conditii : o Partea sa fi fost oprita sa declare apel de o cauza temeinica de impiedicare.Partea vatamata – in ce priveste latura penala . . o Sa nu fi trecut mai mult de 10 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a despagurilor civile din hotarare. . . Apelul este calea de atac prin care se promoveaza .acest fel sesizare instantei si cu privire la alte acte material.Orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei. Durata termenului de apel si de recurs este de 10 zile .Apelul peste termen – se cer a fi indeplinite doua conditii : o Partea sa fi lipsit atat de la judecata cat si de la pronuntare. . . .Nedeclarea caii de atac in termen duce la decaderea din exercitiul dreptului si la respingerea caii de atac formulate ca fiind tardiva si este de doua feluri : .

Recursul se poate indrepta impotriva sentintelor . o Se pronunta o noua hotarare de catre instant de apel .Se mentine hotararea primei instante .Fara cercetare judecatoreasca . o Cand apelul este nefondat. -CAILE EXTRAORDINARE DE ATAC (CONTESTATIA IN ANULARE SI REVIZUIREA) Contestatia in anulare este calea de atac extraordinara prin intermediul careia se poate asigura solutionarea legala a unor cauze penale in care instantele de recurs au pronuntat hotarari definitive ce cuprind erori de procedura ori instantele de recurs au pronuntat mai multe hotarari definitive pentru aceeasi fapta si acelasi faptuitor.Se dispune achitarea inculpatului sau incetarea procesului penal . o Se dispune rejudecarea cauzei de catre instant competent.Judecata propriu zisa in fata instantei de apel se poate desfasura in doua modalitati : . . Atunci cand recursul urmeaza apelului . in toate celelalte situatii in care hotararea primei instante este gresita. atunci cand prima instanta a judecat cu incalcarea normelor de competent prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute. in cauzele nesupuse apelului. . Contestatia in anulare se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi : .Respingerea apelului.in urmatoarele situatii : o Cand apelul este tardiv. inadmisibil si tardiv .Se dispune rejudecarea de catre instant a carei hotarare a fost casata . in sensul ca este a doua cale de atac ordinara ce poate fi exercitata intr-o cauza penala . o Cand apelul este inadmisibil. instant de apel poate decide: .Respinge recursul si mentine hotararea – cand recursul este tardiv .Cu cercetare judecatoreasca. Admiterea recursului si casarea hotararii atacate sunt insotite intotdeauna de una din urmatoarele solutii : . Dupa ce deliberarea a luat sfarsit. a deciziilor si a incheierilor. instant de recurs poate pronuta una din urmatoarele situatii principale : . preponderant in drept . .Admiterea apelului este insotita intotdeauna de urmatoarele situatii : o Se dispune rejudecarea cauzei de catre instant a carei hotarare a fost desfiintata . realizand un al doilea control judecatoresc al cauzei.Motivele de recurs se formuleaza in scris prin cererea de recurs cu cel putin 5 zile inaintea primului termen de judecata. . realizand un control judecatoresc integral al cauzei. atunci cand hotararea a fost desfiintata pentru motivul ca judecarea cauzei la acea instanta a avut loc in lipsa unei parti nelegal citate sau care legal citata a fost in imposibilitatea de a se prezenta . Recursul este calea ordinara de atac ce se poate indrepta impotriva hotararilor judecatoresti pronuntate in apel . Recursul trebuie sa fie motivate . cand apelul a fost gresit admis . . Dup ace deliberarea a luat sfarsit .La sedinta de judecata in apel prezenta procurorului este obligatorie indifferent de obiectul cauzei. recursul poate fi admis doar daca si hotararea recurata cuprinde anumite erori expres prevazute de lege si numite cazuri de casare. sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instant .Admite recursul – cand instanta de recurs apreciaza ca cel putin unul din cazurile de casare invocate de procuror sau de parti .

Cand doua sau mai multe hotarari judecatoresti definitive nu se pot concilia. iar decizia data in apel este supusa recursului. .Un martor.Este o cale de atac de retractare. fie acordand un termen. Sentinta data in contestatie este supusa apelului.Este o cale de atac de retractare. Contestatia in anulare poate fi introdusa de catre persoana impotriva careia se face executarea . sau la rejudecarea cauzei dupa casare. nici legii.Este o cale extraordinara de atac . Revizuirea poate fi ceruta cand: . Hotararile judecatoresti pot fi supuse revizuirii atat cu privire la latura penala cat si la cea civila .Cand impotriva unei personae s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta. cel mai tarziu in 10 zile de la inceperea executarii . in limitele calitatii sale procesuale. . instant ascultand partile si concluziile procurorului .. procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penala a comis o infractiune in legatura cu cauza a carei revizuire se cere .Este o cale extraordinara de atac. desfiinteaza prin decizie hotararea a carei anulare se cere si procedeaza fie de indata .Se indreapta numai impotriva hotararilor pronuntate in recurs. . . Revizuirea este calea de atac extraordinara prin care se indreapta erorile de judecata cu privire la faptele cauzei datorita necunoasterii de catre instantele care au pronuntat hotararea definitive a unor fapte si imprejurari in raport de care aceasta nu corespunde adevarului si .Este o cale de atac de anulare.Un scris care a servit ca temei al hotararii a carei revizuire se cere a fost declarat fals. .Viciile cuprinse in hotararea casata sunt vicii de judecata. . Cazurile cand se poate face contestatie in anulare sunt : . . . sunt ca regula vicii de procedura. . Revizuirea poate fi ceruta de : . . un expert sau un interpret a sarvarsit infractiunea de marturie mincinoasa in cauza a carei revizuire se cere. pentru oricare dintre fapte sau dintre faptuitorului. ar fid us la o alta solutie.Este o cale de atac in anulare. . . . ca urmare . . cu privire la care existau probe in dosar. . . iar de celalte parti in termen de 30 de zile de la data pronuntarii hotararii a carei anulare se cere. Revizuirea se caracterizeaza prin urmatoarele : . La termenul fixat pentru judecarea contestatiei in anulare. daca gaseste intemeiata .Cand instant de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cause de incetare a procesului penal.S-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei .Un membru al completului de judecata.Oricare parte din proces . la rejudecarea recursului .Cand procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat cauza de catre instant de recurs nu a fost indeplinita conform legii .Cand partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostiinta instanta despre aceasta impiedicare. daca ar fi fost cunoscute la data pronuntarii hotararii atacate .Viciile cuprinse in hotararea atacata.Nu se intemeiaza pe o critica a hotararii atacate ci pe descoperirea unor situatii noi care. dupa caz .

Cererea de revizuire in favoarea condamnatului se poate face oricand . a celui care a fost achitat sau a celui fata de care s-a incetat procesul penal. se poate face in termen de un an.Sotul sau rudele apropiate condamnatului . chiar si dupa moartea acestuia . .. Cererea de revizuire se adreseaza procurorului de la parchetul de pe langa instant care judecat cauza in prima instanta. Cererea de revizuire in defavoarea condamnatului . chiar dupa executarea pedepsei sau dupa moartea condamnatului.cu aratarea cazului de revizuire pe care se intemeiaza si a mijloacelor de proba in dovedirea acestuia . Cererea se face in scris .

care potrivit legii nu sunt supuse apelului . precum si cele pentru incuviintarea executarii silite a hotararilor date in tari straine .PROCEDURA CIVILA 1. toate procesele si cererile in afara de cele date prin lege in competent altor instante.Ca instante de recurs . in cazurile prevazute de lege.In orice alte materii date prin lege in competent lor .Recursurile in interesul legii . .Ca instante de apel . Curtea de apel judeca : . o Cererile pentru incuviintarea. recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii . . o Conflictele de munca . o Procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala. o Procesele si cererile in materie de contencios administrative .Ca instante de apel. Tribunalele judeca : .In prima instanta: o Procesele si cererile in materia civila al caror obiect are o valoare de peste 5 miliarde de lei . .In orice alte materii date prin lege in competent lor.In orice alte materii date prin lege in competent sa. o Cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare sa varsite in procesele penale. .In prima instanta.Recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si a altor hotarari. Curtea Suprema de Justitie judeca: . apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta. potrivit legii . nulitatea sau desfacerea adoptiei.COMPETENTA INSTANTELOR CIVILE -COMPENTENTA MATERIALA A INSTANTELOR JUDECATORESTI Judecatoriile judeca : . .nu sunt supuse apeluluiș . . .Plangerea impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitatea jurisdictional si ale altor organe cu astfel de activitate . recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale care. . o Cererile pentru recunoasterea . procesele si cererile in materie de contencios administrative privind actele autoritatilor si institutiilor central. . apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunal in prima instanta.Ca instante de recurs .In orice alte materii date prin lege in competent lor. o Procesele si cererile in materie de expropriere .In prima instanta.

are in chip statornicit o indeletnicire profesionala ori una sau mai multe asezari agricole . MIJLOACELE PROCEDURALE DE INVOCARE A NECOMPETENTEI. mai sunt competente urmatoarele instante:  In cererile privitoare la executarea. instanta domiciuliului reclamantului . instanta locului unde obligatia a luat nastere sau aceea a locului platii. . a obligatiunii.  In cererile izvorate dintr-un contract de transport. cererea se poate face si la instanta locului acestor asezari sau indeletniciri pentru obligatiile patrimoniale si care sunt nascute sau care urmeaza sa se execute in acel loc .  In cererile izvorate dintr-un contract de transport . CONFLICTELE DE COMPETENTA) .  In cererile ce izvorasc dintr-un raport de locatiune a unui imobil .  In cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensie alimentara. instanta locului de plecare sau de sosire. in afara domiciliului sau .  In cererile ce izvorasc dintr-un fapt illicit. instanta locului de plata. instanta locului de plecare sau de sosire. comerciale sau industriale .Competenta teritoriala exclusiva .  In cererile ce izvorasc dintr-o cambie .-COMPETENTA TERITORIALA Competenta teritoriala este : Competent teritoriala de drept comun – cererea de chemare in judecata se introduce la instanta domiciliului paratului. . instanta in circumscriptia careia s-a savrsit acel fapt.  In cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensie alimentara. anularea. instanta locului unde se afla imobilul . - -INCIDENTE REFERITOARE LA INSTANTA SESIZATA (INTINDEREA COMPETENTENTEI INSTANTEI SESIZATE .  In cererile privitoare la obligatii comerciale. instanta domiciliului reclamantului. adica daca paratul . in actiunile in justificare sau in prestatie tabulara. rezolutiunea sau rezilierea unui contract.Competent teritoriala alternativa-desemneaza situatia in care reclamantul are dreptul de a allege mai multe instante deopotriva competente . In afara de instanta domiciliului paratului. STRAMUTAREA. instanta locului prevazut in contract pentru executarea. fie chiar in parte . cec sau bilet la ordin.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful