PROCEDURA PENALA

1. REGULI DE BAZA SI ACTIUNILE IN PROCESUL PENAL
SCOPUL SI REGULILE DE BAZA ALE PROCESULUI PENAL

SCOPUL direct, imediat al procesului penal este constatarea la timp si in mod complet al faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala. SCOPUL general sau mediat al procesului penal este acela de a contribui la apararea ordinii de drept, la apararea persoanei, a drepturilor si libertatilor acestuia, la prevenire infractiunilor,precum si la educarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor. REGULILE DE BAZA ALE PROCESULUI PENAL sunt urmatoarele : 1.legalitatea procesului penal; 2.oficilitatea procesului penal; 3.aflarea adevarului; 4.rolul activ al organelor judiciare; 5.garantarea libertatii persoanei; 6. respectarea demnitatii umane; 7. prezumtia de nevinovatie; 8. garantarea dreptului la aparare; 9.desfasurarea procesului penalin limba romana; 10. egalitatea in fata legilor si a organelor judiciare; 11. accesul liber la justitie; 12. respectarea vietii intime, familiale sau private; 13.inviolabilitatea domiciliului si a secretului corespondentei; 14. operativitatea procesului penal . Participantii la procesul penal sunt : - Organele judiciare penale: -instantele judecatoresti; - ministerul public; - organele de cercetare penala . Partile in procesul penal sunt : - Inculpatul; - Partea vatamata; - Partea civila; - Partea responsabila civilmente. Calitatea de parte civila responsabila civilmente se poate dobandi : - Prin introducerea persoanei responsabila civilmente in cauza de catre organul judiciar din oficiu sau la cererea partii civile. - Prin interventia persoanei responsabile civilmente , din propria initiativa , in cauza. ACTIUNEA PENALA SI CIVILA IN PROCESUL PENAL

ACTIUNEA PENALA IN PROCESUL PENAL Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspunderea penala a persoanelor care au savarsit infractiuni. Elementele actiunii penale sunt: temeiul, obiectul si aptitudinea functionala. Subiectii activi ai actiunii penale sunt : -procurorul; - partea vatamata; - instanta de judecata. Subiectul pasiv este inculpatul. Trasaturile actiunii penale sunt: -actiunea penala apartine statului; -actiunea penala este obligatorie; - actiunea penala este indisponibila; -actiunea penala este personala; -actiunea penala este indivizibila. Momentele desfasurarii penale sunt: - Punerea in miscare a actiunii penale; - Exercitarea si epuizarea sau stingerea ei . Actiunea penala se pune in miscare prin subiectii sai activi. Procurorul poate pune in miscare actiunea penala prin: -ordonanta, in cursul urmaririi penale; -rechizitoriu, la terminarea urmaririi penale; - declaratie orala, in cursul judecatii. Partea vatamata pune in miscare actiunea penala atunci cand plangerea prealabila se adreseaza direct instantei. Actiunea penala se pune in miscare de instanta de judecata, prin incheiere, numai daca procurorul nu este prezent la judecata. Exercitarea actiunii penale se face de catre procuror si de partea vatamata. Solutionarea actiunii penale se solutioneaza de catre instanta de judecata, astfel: - Condamnare, atunci cand fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsit de inculpat; - Achitarea ; - Incetarea procesului penal ACTIUNEA CIVILA IN PROCESUL PENAL Actiunea civila ce se exercita in cadrul procesului penal este mijlocul legal prin intermediul caruia persoana pagubita material sau moral in urma savarsirii unei infractiuni, cere organelor judiciare penale sa-i fie reparat prejudiciul cauzat sau daunele morale. Obiectul actiunii civile consta: - in tragerea la raspunderea civila a persoanei care a savarsit infractiunea ce a produs prejudiciul reclamat sau/si a persoanelor care raspund din punct de vedere civil pentru prejudiciul cauzat de acesta; - tragerea la raspundere civila pentru repararea daunelor morale,potrivit legii civile. Subiectii activi sunt: Partea civila; Procurorul.

-

Subiectii pasivi sunt : Inculpatul; Partea responsabila civilmente.

Pentru ca actiunea civila ce se exercita in cadrul procesului penal sa aiba atitudine functionala trebuie indeplinite urmatoarele conditii : - Infractiunea sa fi produs un prejudiciu material sau moral; - Intre infractiunea savarsita si prejudiciul reclamat sa existe un raport de cauzalitate; - Prejudiciul sa fie cert; - Prejudiciul sa nu fi fost reparat; - Sa existe o manifestare de vointa a persoanei vatamate in legatura cu dezdaunarea sa. Trasaturile actiunii civile sunt: Actiunea civila apartine persoanei care a suferit un prejudiciu prrin infractiune; Actiunea civila este facultativa; Actiunea civila este disponibila; Actiunea civila este patrimoniala; Actiunea civila este divizibila.

Desfasurarea actiunii civile in fata instantei penale presupune existenta a trei momente principale: - Punerea in miscare a actiunii civile; Se realizeaza de catre partea civila si procurorul . Actiunea civila se pune in miscare de catre partea civila printr-o declaratie de constituire ca parte civila , facuta in fata organelor de urmarire penala sau a instantei de judecata , in scris sau oral. Procurorul pune in miscare actiunea civila , din oficiu , in cazurile in care cel vatamat este lipsit de capacitate de exercitiu sau are capacitate de exercitiu restransa. Exercitarea actiunii civile; Actiunea civila se exercita de partea civila concomitent cu actiunea penala exercitata de procuror pentru ca instanta sa solutioneze concomitent cele doua actiuni. In cazul in care cel vatamat este lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitatea de exercitiu restransa , procurorul este obligat sa exercite din oficiu actiunea civila, chiar daca acesta nu s-a constituit parte civila sau a renuntat, cu incalcarea legii la pretentiile civile. Cand dupa sezisarea instantei civile , se pune in miscare actiunea penala in procesul penal,judecata in fata instantei civile se suspenda pana la solutionarea definitiva a actiunii penale. Solutionarea actiunii civile. Actiunea civila se solutioneaza de catre instanta odata cu actiunea penala prin aceeasi hotarare judecatoreasca. Solutionarea actiunii civile presupune adoptarea unei solutii de admitere sau respingere.

-

.

INCOMPATIBILITATEA SI STRAMUTAREA INCOMPATIBILITATEA Incompetenta este institutia prin intermediul careia anumite persoane ce fac parte din organele care desfasoara procesul penal sau care ajuta la solutionarea acestuia sunt impiedicate sa participe la activitatea procesuala.COMPETENTA FELURILE COMPETENTEI Acestea sunt : -COMPETENTA FUNCTIONALA – acea forma de competenta care determina sfera de atributii ce revine fiecarui organ judiciar in cursul solutionarii unei cauze penale. o A fost expert sau martor. a solutionat propunerea de arestare preventiva ori de prelungire . o Exista imprejurari din care rezulta ca este interesat sub orice forma . rude sau afini intre ei .2. ruda sau afinul sau. o Este sot. o A fost reprezentant sau aparator al vreuneia dintre parti. cu una dintre parti sau cu avocatul ori mandatarul acesteia. a efectuat acte de urmarire penala. -COMPETENTA MATERIALA – acea forma de competenta care imparte cauzele penala pe linie verticala . Cazurile de incompetenta sunt : . Judecatorii care sunt soti .acea forma de competenta care repartizeaza cauzele penale intre organe judiciare de acelasi grad . -COMPETENTA TERITORIALA. a solutionat proprunerea de arestare preventiva ori de prelungire a arestarii preventiva in cursul urmaririi penale. el.nu pot face parte din acelasi complet de judecata. a supravegheat urmarirea penala. . intre organe judiciare de grad diferit.Judecatorul care a luat parte la solutionarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleasi cauze intr-o cale de atac sau la judecarea cauzei dupa desfiintarea hotarari cu trimitere in apel sau dupa casarea cu trimitere in recurs. in raport de circumscriptiile teritorialein care aceste organe isi desfasoara activitatea. daca in cauza respectiva: o A pus in miscare actiunea penala sau a dispus trimiterea in judecata ori a pus concluzii in calitate de procuror de prima instanta de judecata. pana la gradul al patrulea inclusiv. -COMPETENTA PERSONALA – acea forma de competenta care imparte cauzele penale pe linie verticala .ruda sau afin pana la gradul al patrulea inclusiv . intre organe judiciare de grad diferit .Judecatorul este incompatibil de a judeca. in cursul urmaririi penale. o Sotul. sotul sau vreo ruda apropiata. . pana la al patrulea grad inclusiv .Rudenia intre judecatori. in functie de calitatea sau starea faptuitorului in momentul savarsirii faptei. . pe linie orizontala . in functie de natura si gravitatea infractiunii savarsite.

Instiintarea partilor. sotul sau rudele acesteia pana la gradul al treilea inclusiv. . Procedura de rezolvarea a cererii de stramutare are trei etape: .Informarea. o A primit liberalitati de la una dintre parti. sotul sau cu una dintre rudele sale pana la gradul al patrulea inclusiv si una dintre parti. o Este tutore sau curator al uneia dintre parti. asistenti judiciari sau grefierii instantei. in cazul in care impartialitatea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarilor cauzei. dusmaniilor locale sau calitatii partilor .o Exista dusmanie intre el. de procuror sau de ministerul justitiei si se adreseaza Inaltei Curti de Casatie si Justitie care are competenta exclusiva de a o judeca. avocatul sau mandatarul acestuia STRAMUTAREA Stramutarea este institutia prin care se realizeaza transferul unei cauze de la instanta competenta la o alta instanta de acelasi grad si de aceeasi categorie cu scopul de a asigura desfasurarea normala a procesului penal. Cererea de stramutare se solutioneaza printr-o hotarare care imbraca forma unei incheieri semnata de toti judecatorii care au luat parte la deliberare si care se motiveaza. .Examinarea cererii. . Stramutarea unei cauze poate fi ceruta de partea interesata. cand exista pericolul de tulburare a ordinii publice ori cand una dintre parti are o ruda sau un afin pana la gradul al patrulea inclusiv printre judecatori sau procurori.

numele si prenumele parintilor.inainte de a fi ascultat . . . . . . . .Sa fie concludente .Declaratiile partii civile.luarea unei declaratii scrise personal . este intrebat cu privire la : .confruntarea. .situatia militara.3.nume.Inscrisurile. . MIJLOACELE DE PROBA 1. .stiintifice. .ocupatie. . . . . Pentru ca probele folosite de organele judiciare sa conduca la aflarea adevarului si la realizarea scopului legii penale. .Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului .Declaratiile martorilor. .Declaratiile partii responsabile civilmente.Sa fie admisibile.Sa fie pertinente.Sa fie utile .DECLARATIILE INVINUITULUI SAU ALE INCULPATULUI Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului sunt obtinute in procesul penal prin trei procedee: . este necesar ca ele sa indeplineasca urmatoarele cerinte: .Mijloace materiale de proba.cetatenie.Constatarile medico-legale.Declaratiile partii vatamate. . Mijloacele de proba prin care se consta elementele de fapt ce pot servi ca proba sunt : .PROBELE SI MIJLOACELE DE PROBA DISPOZITII GENERALE Prin probe se inteleg elementele care servesc la constatarea existentei sau inexistentei sau inexistentei unei infractiuni.data si locul nasterii.Inregistrarile audio sau video. Invinuitul sau inculpatul .studii.porecla . . . Sarcina administrarii probelor in procesul penal revine organului de urmarire penala si instantei de judecata .ascultarea. .loc de munca.Fotografiile. la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea tuturor imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei. . . . .Constatarile tehnico.Expertizele.prenume .

Organul care procedeaza la efectuarea unui act procedural in prezenta martorilor asistentei este obligat sa constate si sa consemneze in procesul verbal pe care il incheie .incadrarea juridica a acesteia.adresa la care locuieste efectiv. antecedente penale.Cand este de acord cu continutul ei. totodata. 3. Sotul sau rudele apropiate ale invinuitului sau inculpatului nu sunt obligate sa depuna ca martori.dreptul de a nu face nici o declaratie. ora inceperii si ora incheierii ascultarii invinuitului sau inculpatului. . Minorul poate fi ascultat ca martor. 2. daca nu este constituita parte civila sau nu participa in proces ca parte vatamata . i se da sa o citeasca.In orice declaratie se vor consemna . Persoana vatamata poate fi ascultata ca martor.DECLARATIILE MARTORILOR Persoana care are cunostinta despre vreo fapta sau despre vreo imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal poate fi ascultata ca martor. Procesele verbale incheiate de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata sunt mijloace de proba. alte date pentru stabilirea situatiei sale personale.Declaratia scrisa se citeste acestuia . Fiecare invinuit sau inculpat este ascultat separat. o semneaza pe fiecare pagina si la sfarsit si este semnata si de organul de urmarire penala care a procedat la ascultarea inculpatului sau invinuitului. daca aceasta este necesara pentru lamurirea cauzei. .fapta care formeaza obiectul cauzei. . mentionand si observatiile pe care acestia au fost invitati sa le faca cu privirela cele constatate si la desfasurareaoperatiilor la care asista. precum si persoana responsabila civilmente . date privind identitatea martorilo asistenti . iar daca cere.atragandu-i se atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva sa.dreptul de a avea un aparator. persoana care a suferit o vatamare prin infractiune . ALE PARTII CIVILE PARTII RESPONSABILE CIVILMENTE SI ALE - Organul de urmarire penala sau instanta de judecata are obligatia sa cheme .DECLARATIILE PARTII VATAMATE . daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.Pana la varsta de 14 ani ascultarea lui se face in prezenta unuia dintre parinti. Persoana chemata ca martor are obligatia sa se infatiseze la locul. Cand se constata ca exista contraziceri intre declaratiile persoanelor ascultate in aceeasi cauza se procedeaza la confruntarea acelor persoane. Invinuitului sau inculpatului i se aduc la cunostinta urmatoarele: . Cand legea prevede ca la efectuarea unui act procedural este necesara prezenta unor martori asistenti. numarul acestora trebuie sa fie de cel putin doi. ziua si ora aratate in citatie si are datoria sa declare tot ce stie cu privire la faptele cauzei. spe a fi ascultate. 4. .INSCRISURILE Inscrisurile pot servi ca mijloace de proba . . ori a tutorelui . Declaratiile invinuitului sau inculpatului se consemneaza in scris.

constatate prin propiile simturi de catre persoana care incheie.Perchezitia –este procedeul prin intermediul careia sunt cautate si ridicate obiecte sau inscrisuri ce pot servi ca mijloace de proba in procesul penal a caror existent sau situare este doar banuita de organele judiciare. procesul verbal trebuie sa cuprinda fapte sau imprejurari legate de savarsirea infractiunii . . . .numele.Perchezitia domiciliara poate fi dispusa numai dupa inceperea urmaririi penale . obiectiile si explicatiile acestora. coupatia si adresa persoanelor la care se refera procesul verbal. dar nu pentru mai mult de 30 de zile.de organul de urmarire penala .MIJLOACELE MATERIALE DE PROBA Mijloacele materiale de proba sunt obiecte care prin legatura lor cu infractiunea savarsita ajuta la aflarea adevarului in cauza. .Perchezitia corporala poate fi dispusa de organul de cercetare penala. prin incheiere motivate. 5. la cererea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala. numai de catre judecator. de presedintele instantei. Aceste mijloace materiale de proba sunt : . . 7. prenumele . . printr-o rezolutie.obiecte care sunt produsul infractiunii . 6. prenumele .descrierea amanuntita a celor constatate . prenumele si calitatea celui care il incheie. Exista urmatoarele procedee probatorii : .numele. precum si a masurilor luate. . Autorizatia se da pentru durata necesara interceptarii si inregistrarii.Perchezitia poate fi corporala sau domiciliara.Cercetarea la fata locului –consta in deplasarea organului judiciar la locul unde s-a savarsit infractiunea .Pentru a servi ca mijloc de proba. in camera de consiliu.obiecte care contin sau poarta o urma a infractiunii .numele. ocupatia si adresa martorilo asistenti . . . din oficiu sau la cerere. Procesul verbal trebuie sa contina: .obiecte care au fost folosite sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea infractiunii. INTERCEPTARILE SI INREGISTRARILE AUDIO SAU VIDEO Interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau a comunicarilor efectuate prin telefon ori prin orice mijloc electronic de comunicare se realizeaza cu autorizarea motivata a judecatorului . de procuror sau de judecator.ridicarea de obiecte si inscrisuri – este procedeul probatoriu prin intermediul careia organele de urmarire penala procedeaza la strangerea obiectelor si inscrisurilor ce pot servi ca mijloc de proba despre a caror existent si situare au cunostinta. ora la care a inceput si ora l-a care s-a terminat incheierea procesului verbal. CONSTATARILE TEHNICO-STIINTIFICE Efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice poate fi dispus numai in faza de urmarire penala . Procesul verbal trebuie semnat pe fiecare pagina si la sfarsit de cel care il incheie si de celelalte persoane implicate. cand exista .data si locul unde este incheiat.

de moarte a carei cauza nu se cunoaste ori este suspecta. 8. organul de urmarire penala dispune efectuarea unei constatari medico-legala si cere organului medico-legal. Organele de urmarire penala dispun efectuarea expertizei prin rezolutie sau prin ordonanta (expertiza tehnica si cea contabila ). din oficiu sau la cererea partilor interesate. Dupa efectuarea expertizei . sa efectueze aceasta constatare. expertul intocmeste un raport de expertiza care se depune la organul judiciar care a dispus expertiza. 9. CONSTATAREA MEDICO LEGALA In caz de moarte violent . caruia ii revine competent potrivit legii. sau cand este necesara o examinare corporala asupra invinuitului sau persoanei vatamate pentru a constata pe corpul acestora existent urmelor infractiunii. Exhumarea in vederea constatarii cauzelor mortii se face numai cu incuviintarea procurorilor. prezentandu-I totodata toate datele si materialele necesare. atat in faza de urmarire penala cat si in faza de judecata.EXPERTIZELE Efectuarea expertizelor poate fi dispusa . . iar instant de judecata prin incheiere.Organul de urmarire penala il cheama pe specialist sau technician in fata sa si ii pune in vedere sa efectueze constatarea tehnico stiintifica si sa raspunda la intrebarile puse.

printr-o ordonanta a carei copie se comunica invinuitului sau inculpatului. printr-o ordonanta in care se mentioneaza ziua si ora la care retinerea a inceput. Arestarea preventiva a invinuitului consta in privarea de libertate pentru o perioada de cel mult 10 zile .Arestarea preventive se dispune printr-o hotarare judecatoreasca. cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 10 ani ori mai mare.4. numai dupa ascultarea acestuia in prezenta aparatorului. Arestarea preventiva.In cazul in care judecatorul acorda prelungirea.pe baza careia se emite de indata dupa luarea masurii . prenumele si calitatea persoanei care a emis mandatul de arestare. cat si sectiei de politie in a carei circumscriptie locuieste acesta. acesta nu va putea depasi 30 de zile. obligarea de a nu parasi localitatea se dispune de catre procuror . durata maxima a obligarii de a nu parasi localitatea este de 2 ani . Retinerea poate fi luata de organul de cercetare penal cat si de procuror . Masura retinerii poate dura cel mult 24 de ore. inculpatul sau invinuitul poate face plangere in termen de 3 zile de la luarea masurii . Impotriva ordonantei prin care s-a dispus obligarea de a nu parasi localitatea. Arestarea preventiva a inculpatului se dispune numai de catre judecator la propunerea motivata a procurorului.In mod exceptional . fiecare prelungire neputand sa depaseasca 30 de zile. in tot parcursul procesului penal.Prelungirea se dispune de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala . mandatul de arestare. termenul de 24 de ore se calculeaza de la ora emiterii ordonantei. in functie de calitatea pe care o are in procesul penal persoana arestata. Data si locul emiterii. la instant care i-ar reveni competent sa judece cauza in prima instanta.Durata arestarii preventive a inculpatului in aceasta faza nu poate depasi 30 de zile . In situatia in care retinerea se dispune dupa audierea invinuitului citat de organul de urmarire penala . Numele. afara de cazul cand ea este prelungita in conditiile legii. In mandatul de arestare trebuie sa se arate: Instant care a dispu luarea masurii de arestare a inculpatului. numai de judecator. afara de cazul cand ea este prelungita in conditiile legii. Arestarea preventiva are doua modalitati. Obligarea de a nu parasi tara.se poate dispune . MASURILE PREVENTIVE SI ALTE MASURI PROCESUALE MASURILE PREVENTIVE Masurile preventive sunt masurile procesuale ce pot fi luate de organele judiciare penale pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal sau pentru a se impiedica sustragerea invinuitului sau inculpatului de la urmarirea penala .Retinerea. In faza de urmarire penala . Acestea sunt urmatoarele : . de la judecata ori de la executarea pedespsei. Masura poate fi luata pe o durata de cel mult 30 de zile . Datele privitoare la persoana inculpatului si codul numeric personal. - - . Recursul se solutioneaza inainte de expirarea duratei arestarii preventive dispuse anterior incheierii atacate. Obligarea de a nu parasi localitatea.

.Incadrarea juridical a faptei si pedeapsa prevazuta de lege. numita cautiune.Din datele existente sa nu rezulte necesitatea de a-l impiedica pe cel arestat preventiv sa savarseasca alte infractiuni sau sa zadarniceasca aflarea adevarului.Invinuitul sau inclupatul sa fi savarsit o infractiune din culpa sau o infractiunea pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii care nu depaseste 12 ani. si prin hotarare de catre instant de judecata sau de judecator.Liberarea provizorie pe cautiune presupune conditionarea invinuitului sau a inculpatului de a respecta anumite obligatii pe timpul liberarii. -sunt date suficiente ca inculpatul a incercat sa zadarninceasca aflarea adevarului . - ALTE MASURI PREVENTIVE LIBERAREA PROVIZORIE este o masura procesuala. .precum si plata unei sume de bani. .Temeiurile concrete care determina arestarea.Invinuitul sau inculpatul sa nu fie recidivist. invinuitul sau inculpatul sa respecte una sau mai multe obligatii impuse la acordarea liberarii. . de catre organul de cercetare penala sau de procuror.Aceasta este : .In caz de scoatere de sub urmarirea penala .Sa existe probe sau indicia temeinice ca s-a savarsit o fapta prevazuta de legea penala.Aratarea faptei ce formeaza obiectul inculparii si denumirea infractiunii.La expirarea termenelor prevazute de lege sau stabilite de organelle judiciare. Pentru acordarea liberarii provizorii se impune respectarea urmatoarelor conditii: . -inculpatul a fugit ori s-a ascuns in scopul de a se sustrage de la urmarirea penala sau de la judecata.infractiunea este flagranta .Infractiunea urmarita sau judecata sa fie sanctionata de lege cu pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii.Liberarea provizorie sub control judiciar consta in conditionarea ca pe toata perioada de liberare. . -inculpatul este recidivist. . iar pedeapsa inchisorii este mai mare de un an. . ca o garantie a respectarii obligatiilor impuse.Sa existe unul din urmatoarele cazuri : -identitatea sau domiciliul inculpatului nu pot fi stabilite din lipsa datelor necesare.Semnatura judecatorului.Invinuitul sau inculpatului sa fi fost arestat preventive si sa se mentina temeiurile care au stat la baza arestarii preventive. . . Luarea masurilor preventive se dispune prin ordonanta. Masurile preventive inceteaza : .Indicarea locului unde urmeaza a fi detinut cel arestat. care consta in punerea in libertate provizorie a invinuitului sau inculpatului arestat preventive sub conditia respectarii anumitor obligatii impuse de lege . .Ordinul de a fi arestat inculpatul. urmata de verificarea modului de indeplinire a acestor obligatii. . Pentru a putea fi luata o masura preventiva impotriva invinuitului sau inculpatului legea cere indeplinirea urmatoarelor conditii: . -inculpatul a comis din nou o infractiune . . de incetare a urmaririi penale sau a procesului penal sau de achitare. . .

. Procedura de solutionare cuprinde trei etape: . -INSCRIPTIA IPOTECARA -POPRIREA consta in indisponibilizarea sumelor de bani datorate invinuitului. Bunurile sechestrate pot fi ridicate sau pastrate . . Cererea de eliberare provizorie se respinge daca : . Cererea de liberare provizorie se solutioneaza de catre instant careia i-ar reveni competent sa judece cauza in fond . inculpatului sau partii responsabila civilmente . cu orice titlu . . .Nu sunt indeplinite conditiile cerute de lege .Examinarea admisibilitatii in principiu a cererii.Cererea a fost facuta de o alta persoana decat inculpatul si acesta nu si-a insusit-o - MASURILE ASIGURATORII -SECHESTRUL PROPRIU-ZIS – in vederea indisponibilizarii bunurilor.Dupa aplicarea sechestrului se intocmeste un process verbal.Solutionarea cererii.Sa aprecieze ca nu mai este necesara privarea de libertate.Verificarea prealabila a mentiunilor cuprinse in cerere. de catre cel pagubit sau de un tert. organul care aplica sechestrul procedeaza mai intai la identificarea si evaluarea bunurilor persoanei impotriva careia s-a luat masura .Cererea este neintemeiata. in fata de judecata. . in faza de urmarire penala si instantei sesizate cu judecarea cauzei . iar apoi inventarierea acestora intr-un proces verbal.

daca este gasit la locul citat. Ca regula generala. cu exceptia cazurilor in care prezenta invinuitului sau inculpatului este obligatorie. poate formula cereri si depune memorii. se face mentiune despre aceasta . iar organele judiciare sunt obligate sa-i aduca la cunostinta acest drept. precum si celelalte parti pot fi reprezentati . internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical educativ. iar cea de a doua este dovada de indeplinire a procedurii de citare ce se restituie organului judiciar si se ataseaza la dosar. precum si in alte cazuri prevazute de lege. acesta trebuind sa semneze dovada de primire a citatiei. citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carei raza teritoriala s-a savarsit infractiunea.Daca nu se cunoaste adresa si nici locul de munca . la adresa locului sau de munca.5. iar actul este semnat si de aparator. In cursul urmaririi penale . Asistenta juridica este obligatorie cand invinuitul sau inculpatul este minor. Inmanarea citatiei se face personal celui citat. sub prevederea unei sanctiuni in caz de neprezentare. Citatia se prezinta ca un formular cu doua parti :prima parte o constitutie citatia propriu-zisa care se inmaneaza sau se afiseaza. REPREZENTAREA In cursul judecatii invinuitul si inculpatul . Inmanarea citatiei se face de agentul anumit insarcinat cu indeplinirea acestei atributii sau prin mijlocirea serviciului postal. MANDATUL DE ADUCERE . prin serviciul personal al unitatii la care lucreaza . -CITAREA. Persoana juridica se citeaza la sediul ei prin serviciul de registratura. aparatorul invinuitului sau inculpatului are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala care implica audierea sau prezenta invinuitului sau inculpatului caruia ii asigura apararea. deci adresa efectiva din momentul citarii care poate fi diferita de domiciliul stabil . MANDATUL DE ADUCERE CITAREA este actul de dispozitiei prin care o persoana este chemata in fata unei autoritati judiciare la o anumita data. In cazul in care aparatorul invinuitului sau inculpatului este prezent la efectuarea unui act de urmarire penala . cand fata de acesta a fost dispusa masura de siguranta a internarii medicale sau obligarea la tratament medical chiar in alta cauza ori cand organul de urmarire penala sau instanta apreciaza ca invinuitul ori inculpatul nu si-ar putea face singur apararea. COMUNICAREA ACTELOR PROCEDURALE. citarea se face la adresa unde locuieste inculpatul . iar daca aceasta nu este cunoscuta . cand este retinut sau arestat in alta cauza. ACTE PROCESUALE SI PROCEDURALE COMUNE -ASISTENTA JURIDICA SI REPREZENTAREA ASISTENTA JURIDICA Invinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de aparator in tot cursul urmaririi penale si al judecatii.

termene de regresiune.prin abreviere (scurtarea duratei lor ) – intervine in cazul termenelor procedurale pe luni. desi citata.TERMENELE Termenele sunt intervale de timp inauntrul carora sau dupa expirarea carora poate fi indeplinit un act procesual sau procedural sau poate fi luata o masura procesuala . maxime si minime.termene procedurale. Termenele substantiale pe ore si pe zile se calculeaza potrivit sistemului pe unitati pline de timp in sensul ca intra in calcul si ora sau ziua cand termenul incepe si ora sau ziua cand termenul expira. -termene de recomandare. . CHELTUIELILE JUDICIARE Cheltuielile judiciare sunt cheltuielile facute de organele judiciare sau de parti pentru indeplinirea actelor de procedura . . CHELTUIELILE JUDICIARE AVANSATE DE STAT . preexistente procesului penal si independente de acesta limitand durata unor masuri sau conditionand indeplinirea unor acte sau promovarea unor actiuni care ar anihila un drept sau un interes extrprocesual. Termenele procedurale pe ore si pe zile se calculeaza potrivit pe unitati libere de timp in sensul ca nu intra in calcul nici ora sau ziua cand termenul incepe sa curga si nici ora sau ziua cand termenul expira. . . Aducerea cu mandat poate fi dispusa de organul de urmarire penala si de instanta de judecata si se executa de catre organele de politie. Termenele procedurale se clasifica astfel : .dupa modul de fixare. nu s-a prezentat si ascultarea sau prezenta sa este necesara.sunt cele ce ocrotesc drepturi si interese extraprocesuale. mai putin in cazul militarilor. pentru care executarea mandatului se face prin comandantul unitatii militare sau prin comandantul garnizoanei.Mandatul de aducere este actul procedural prin care se ordona aducerea silita a unei persoane in fata organului judiciar in situatia in care aceasta. -dupa sensul in care sunt calculate – termene de succesiune. Durata efectiva a termenelor procedurale poate fi modificata: . In desfasurarea procesului penal intervin doua categorii de termene : .termene fixe.dupa efectele pe care le produc : -termenele imperative. caz in care termenul va expira in ultima zi a acelei luni .termene prohibitive. . retribuirea aparatorilor. .dupa factorul ce stabileste termenul – termene legale si termene judiciare.prin prorogare (ceea ce presupune extinderea duratei lor ) – intervine atunci cand ultima zi a termenului este o zi nelucratoare.administrarea probelor si conservarea mijloacelor materiale de proba. caz in care termenul va expira la sfarsitul primei zi lucratoare care urmeaza.termene substantiale.sunt termenele care ocrotesc drepturile si interesele procesuale ale participantilor la procesul penal si contribuie la disciplinarea si sistematizarea activitatii procesuale in vederea asigurarii realizarii la timp si in mod just a scopului procesului penal. atunci cand ultima zi a termenului cade intr-o luna care nu are zi corespunzatoare.

inculpatul este obligat sa plateasca partii vatamate . . Dupa cum legea permite acoperirea nulitatilor prin vointa partilor sau prin trecerea unui termen util pentru a fi putea fi invocate.Obligatia de a suporta cheltuielile judiciare avansate de stat se determina in raport de solutia procesuala data cauzei penale.Inculpatului in cazul cand desi achitat. modul de aplicare si efectele pe care le produc. a fost obligat la repararea pagubei. in masura in care au fost provocate de ea. in caz de retragere a plangerii penale.Cheltuielil judiciare vor fi suportate de partea aflata in culpa procesuala . plata cheltuielilor revine: .Partii civile careia i s-a respins in totul pretentiile civile. nulitatile sunt: - . nulitatile sunt : Nulitati exprese. daca s-a produs o vatamare ce nu poate fi inlaturata decat prin remedierea actelor viciate . obligatia platii ii revine inculpatului mai putin in ceea ce priveste cheltuielile privind interpretii si aparatorul.Dupa natura . si respectiv partii civile. Dupa modul de exprimare in norma juridical .Partii vatamate . In caz de achitare sau de scoatere de sub urmarire penala .Partii vatamate . in masura in care au fost determinate de acesta. In cazul declararii apelului sau recursului ori introducerii oricarei alte cereri. in caz de impacare.Ambelor parti. care raman in sarcina statului. . nulitatile sunt : Nulitati absolute – intervin in cazuri expres prevazute de lege si pot fi invocate oricand in cursul procesului penal si de catre oricine . recursul sau cererea va fi cea obligata la plata cheltuielilor de judecata. persoana careia i s-a respins ori care si-a retras apelul. in masura in care au fost determinate de aceasta parte. Nulitati relative – sunt cele virtuale si sunt incidente in cazul incalcarii oricarei alte dispozitii legale. In caz de achitare. CHELTUIELILE JUDICIARE FACUTE DE PARTI In caz de condamnare si in caz de admitere a actiunii civile.cheltuielile facute de acesta. -NULITATILE Nulitatea este sanctiunea procesuala care atrage nevalabilitatea actelor procesuale si procedurale efectuate cu incalcarea dispozitiilor care reglementeaza desfasurarea procesului penal . cand acest lucru este posbil. daca s-a dispus inlocuirea raspunderii penale sau exista o cauza de nepedepsire. In caz de incetare a urmaririi penale sau a procesului penal obligatia de a suporta cheltuielile de judecata avansate de stat ii revine: .Inculpatului. Nulitati virtuale. putand fi luate in considerare si din oficiu. daca s-a dispus acordarea de asistenta gratuita. partea vatamata este obligata sa plateasca inculpatului si partii responsabile civilmente cheltuielile judiciare facute de acestia. . . In caz de condamnare.Nulitatea relativa poate fi invocate numai de partea care a suferit vatamarea prin incalcarea legii. numai intr-o anumita stare a procesului si poate fi acoperita prin vointa partilor. Nulitatile sunt clasificate dupa criterii: .

-AMENDA JUDICIARA Este masura procedural ce poate fi luata in cazul savarsirii unei abateri judiciare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal si impiedicarii oricarei tergiversari a solutionarii cauzelor. .- Nulitati sanabile . . Nulitati nesanabile ‘ Dupa limitele la care se extend consecintele . Vatamarea produsa sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea actului indeplinit prin incalcarea legii.Creeaza posibilitatea si atrage obligativitatea restabilirii legalitatii prin refacerea sau remedierea actelor neregulate. Nulitati partiale . nulitatile sunt : Nulitati totale . Nulitatile presupun indeplinirea urmatoarelor conditii : Sa se constate o incalcare a dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal.Lipseste de efecte juridice actele effectuate cu incalcarea legii . Dupa declararea ei judiciara nulitatea produce doua efecte principale consecutive: . Sa se produca o vatamare procesuala.

Supravegherea se realizeaza prin urmtoarele metode: .are ca atributii efectuarea urmaririi penale in cazurile si conditiile prevazute de lege precum si in supravegherea activitatii organelor de urmarire penala efectuata de politie si alte organe de cercetare speciale.Verificarea legalitatii actelor de urmarire penala . la identificarea faptuitorului si la stabilirea raspunderii acestuia pentru a se constata daca este sau nu este cazul sa fie trimis in judecata. .Participarea procurorului la efectuarea unor acte de cercetare penala . . . Este competent sa efectueze sau sa supravegheze urmarirea penala procurorul de la parchetul corespunzator instantei careia ii revine competent sa judece cauza in prima instant. .Organele de cercetare militara .putand instrumenta orice cauza care nu este data prin lege in competent procurorului sau organelor de cercetare speciale. . .Ofiteri ai politiei de frontier anume desemnati pentru infractiunile de frontiera.PARTEA SPECIALA 6.Operativitatea. Competenta de a efectua urmarirea penala revine organelor de urmarire penala procurorul si organele de urmarire penala .Capitanii porturilor pentru infractiunilor contra sigurantei navigatiei pe apa si contra ordinii si disciplinei la bord.URMARIREA PENALA -DISPOZITII GENERALE Urmarirea penala este prima faza a procesului penal si are rolul de a pregati si asigura buna desfasurare a procesului penal in faza de judecata. Organele de cercetare ale politiei judiciare au o competent generala in efectuarea urmaririi penale .Forma preponderant scrisa.Lipsa de publicitate.Trecerea acuzei de la un organ de cercetare la altul.Lipsa de contradictorialitate. . -COMPETENTA ORGANELOR DE URMARIRE PENALA Urmarirea penala se efectueaza de catre procuror si de organele de urmarire penala.Mobilitatea . -SUPRAVEGHEREA EXERCITATA DE PROCUROR IN ACTIVITATEA DE URMARIRE PENALA Procurorul conduce si controleaza activitatea de cercetare penala si supravegheaza ca actele de urmarire penala sa fie effectuate cu respectarea dispozitiilor legale. Urmarirea penala are urmatoarele principia : . ORGANELE DE CERCETARE PENALA –sunt organele de cercetare ale politiei judiciare si organele ce cercetare speciale. . Organele de cercetare speciala sunt : . PROCURORUL. Urmarirea penala are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunii. .

dupa punerea in miscare a actiunii penale . sau printr-un process verbal . .Organul de urmarire penala sa fi fost sesizat in vreunul din modurile prevazute de lege.Inculpatului aflat in stare de libertate trebuie sa I se puna in vedere ca este obligat sa se prezinte la toate chemarile ce I se vor face in cursul procesului penal si ca are indatorirea sa comunice orice schimbare de adresa.10. Plangerea este incunostiintarea facuta de o persoana fizica sau de o persoana juridica . Pentru a se putea dispune inceperea urmaririi penale se cer a fi indeplinite cumulative doua conditii : .incuviintarea. sa ii comunice fapta pentru care este invinuit sis a I se dea explicatii cu privire la drepturile si obligatiile pe care le are. pentru a se constata daca este cazul de a se dispune trimiterea in judecata. Inceperea urmaririi penale se dispune de catre organul judiciar competent sa efectueze urmarirea penala printr-o rezolutie . Cand punerea in miscarea a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila ori la sesizarea sau cu autorizarea organului prevazut de lege. calitatea si domiciliul petitionarului . Prezentarea materialului de urmarire penala este obligatoriu la terminarea urmaririi penale atat fata de invinuit cat si fata de inculpate. codul numeric personal . indicarea faptuitorului . Autorizarea.identificarea faptuitorului si stabilirea raspunderii penale si civile a acestuia . Solutionarea plangerilor impotriva actelor si masurilor de urmarire penala. in cazul sesizarii din oficiu. este obligat sa il cheme pe inculpate . ori se sesizeaza din oficiu cand afla pe orice alta cale ca s-a savarsit o infractiune. iar inainte de ascultare I se ia o declarative scrisa personal. referitoarea la o vatamare ce I se s-a cauzat o infractiune. daca este cunoscut si a mijloacelor de proba.- Darea de dispozitii obligatorii pentru organul de cercetare penala. avizarea sau confirmarea unor acte de urmarire penala. Cercetarea penala se poate desfasura in doua modalitati: fara actiunea penala pusa in miscare si cu punerea in miscare a actiunii penale.Din continutul actului de sesizare sau a actelor premergatoare efectuate sa nu rezulte existent vreunui caz prevazut de art. prenumele . Infirmarea actelor sau masurilor procesuale luate cu incalcare legii. Denuntul este incunostiintarea facuta de catre o persoana fizica sau de catre o persoana juridical despre savarsirea unei infractiuni. cel urmarit are calitatea de invinuit. descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii . -EFECTUAREA URMARIRII PENALE Organul de urmarire penala este sesizat prin plangere sau denunt. Cercetarea penala are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunii pentru care s-a inceput urmarirea. incazul unui act de sesizare extern . urmarirea penala nu poate incepe in lipsa acestora. In cazurile de o mai mare complexitate. cercetarea penala se efectueaza cu punerea in miscare a actiunii penale. in termen de cel mult 48 de ore de la data inceperii urmaririi penale. Organul. Plangerea se poate face personal sau prin mandatar. Plangerea trebuie sa cuprinda :numele. Rezolutia si procesul verbal de incepere a urmaririi penale emise de catre organul de cercetare penala sunt supuse confirmarii motivate a procurorului care exercita supravegherea . Cat timp actiunea penala nu este pusa in miscare.Materialul de urmarire .El este ascultat obligatoriu.

procurorul constata ca urmarirea penala nu este complete sau a fost efectuata cu nerespectarea dispozitiilor legale sau a fost efectuata de un organ necompetent. a fost savarsita de invinuit sau inculpate si acesta raspunde din punct de vedere penal.penala se prezinta invinuitului de catre procuror . -clasarea. Procurorul este obligat ca in termen de cel mult 15 zile de la primirea dosarului inaint de organul de cercetare penala sa procedeze la verificarea lucrarilor de urmarire penala si sa se pronunte asupra acestora. -PLANGEREA IMPOTRIVA MASURILOR SI ACTELOR DE URMARIRE PENALA . Redeschiderea urmaririi penale – se dispune de catre procuror atunci cand acesta constata ca nu a existat in fapt cazul care a determinat scoaterea de sub urmarirea penala sau incetarea urmaririi sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia Solutia respective. atunci cand se constata ca urmarirea a fost efectuata de un organ competent. -TRIMITEREA IN JUDECATA Trimiterea in judecata se dispune de catre procuror prin rechizitoriu daca se constata ca fapta exista . Rechizitoriul constituie actul de sesizare a instantei de judecata.existand probele necesare si legal administrate . -trimiterea cauzei la organul competent .Procurorul constata ca au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului si ca urmarirea penala este complete . iar inculpatului de catre organul de cercetare penala . prin sentinta sau decizie.10 -incetarea urmaririi penale . Restituire a cauzei de catre instant de judecata – se dispune de catre procuror atunci cand in vederea refacerii sau completarii urmaririi. prin ordonanta la propunerea organului judiciar. caz in care poate dispune : -trimiterea in judecata-atunci cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista .Rechizitoriul se intocmeste de catre procurorul care supravegheaza urmarirea penala sau care efectueaza personal urmarirea si este supus confirmarii procurorului ierarhic superior. ori ca urmare a extinderii actiunii penale sau a procesului penal. caz in care se va dispune prin ordonanta: -restituirea cauzei la organul care a efectuat cercetarea pentru completarea sau refacerea urmaririi penale atunci cand aceasta nu este competent sau a fost efectuata cu incalcarea dispozitiilor legale care garanteaza aflarea adevarului.Reluarea se dispune in acest caz de catre instant. ca a fost savarsita de invinuit sau de inculpat si ca acesta raspunde din punct de vedere penal.atunci cand urmarirea penala s-a desfasurat fara invinuit in cauza. .scoaterea de sub urmarirea penala atunci cand se constata ca a intervenit una din situatiile prevazute de art. -RELUAREA URMARIRII PENALE - - - Urmarirea penala poate fi reluata in caz de : Incetare a cauzei de suspendare –se dispune de catre procuror. . In urma verificarilor se pot ivi doua situatii : .

Procurorul este obligat sa rezolve plangerea in termen de cel mult 20 de zile de la primire si sa comunice de indata persoanei care a facut plangerea modul in care a fost rezolvata. cand probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei. chiar straina de cauza . desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si. . a ordonantei sau rezolutiei de scoatere de sub urmarirea penala sau de incetare a urmaririi penale.Respinge plangerea . Plangerea adresata instantei Persoana vatamata si orice alta persoana a carei interese legitime au fost vatamate pot face plangere la instanta daca plangerea lor impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale . ea trebuie sa fie formulate in teren de 20 de zile de la data instiintarii persoanelor interesate despre solutia data. prin incheiere . prin sentinta. a ordonantei sau rezolutiei de scoatere de sub urmarire. retine cauza spre judecare in prima instant .Admite plangerea . prin sentinta. In solutionarea plangerii . mentinand Solutia din rezolutia sau ordonanta atacataș .Admite plangerea. desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si trimite cauza procurorului in vederea inceperii sau redeschiderii urmaririi penale. instant poate adopta una din urmatoarele situatii Ș . Plangere adresata procurorului Daca plangere se indreapta impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale. daca respectivul act a adus o vatamare intereselor sale legitime.Impotriva actelor si masurilor de urmarire penala pot face plangere atat partile cat si orice alte persoana . de incetare a urmaririi penale sau de clasare a fost respinsa de procuror sau daca acesta nu a fost solutionata de acesta in termenul legal. .

. . .Nemijlocirea. .Deschiderea sedintei de judecata de catre presedintele instantei . Solutia data cauzei se trece si in condica de sedinta a instantei judecatoresti.Judecata in recurs. absolvirea inculpatului de invinuirea formulate impotriva sac and exista o cauza de excludere sau de inlaturarea raspunderii penale.Contradictorialitatea. .cu respectarea urmatoarelor dispozitii cu character general: . in vederea aflarii adevarului cu privire la fapta si inculpatul cu care a fost sesizata si solutionarii legale si temeinice a cauzei penale .Fixarea termenului de judecata. . Deliberarea si pronuntarea hotararii se fac de indata dupa inchiderea dezbaterilor .Publicitatea.Judecata de prima instanta. a partilor si a persoanelor chemate in interesul cauzei.Alte masuri pregatitoare. Pronuntarea hotararii se face prin citarea minutei de catre presedintele instantei de judecata asistat de catre grefier.Oralitatea.Asigurarea apararii. . sunt amanate.Constatarea infractiunilor de audienta de catre presedintele instantei. Principiile fundamentale ale judecatii sunt : .Suspendarea judecatii. .Rezolvarea chestiunilor incidente. atunci cand acestia participa la judecata.Desemnarea completului de judecata. .Conducerea sedintei de judecata de catre presedintele instantei.Dupa pronuntare . . . Obiectul judecatii este acela de aflare a adevarului in cauza supusa judecatiisi tragerea la raspundere penala a inculpatului gasit vinovat sau.Note privind desfasurarea procesului.7. Sedinta de judecata se desfasoara public. . . in prezenta procurorului si a partilor . .Incheierea de sedinta. . oral. dar nu mai mult de 15 zile. . iar hotararea se redacteaza in cel mult 20 de zile . nemijlocit si contradictoriu in fata completului de judecata. . .JUDECATA DISPOZITII GENERALE Judecata este activitatea procesuala si procedural desfasurata de instanta de judecata cu participarea procurorului.Strigarea cauzei si apelul celor citati de catre grefier. Judecata poate fi : . dimpotriva. Pregatirea sedintei de judecata in oricare dintre etapele sale presupune efectuarea urmatoarelor acte: .Citarea partilor si a altor personae chemate in interesul cauzei.Verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii inculpatului. . afara de cazul cand din motive temeinice.Verificarea sesizarii instantei.Judecata in apel .

Dup ace au fost readministrate toate probele stranse in cursul urmaririi penale. . participarea sa este obligatorie atunci cand instanta de judecata a fost sesizata prin rechizitoriu in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de 3 ani sau mai mare . in raport de probele administrate . .cercetarea judecatoreasca – are ca obiect readministrarea tuturor probelor care au fost administrate in cursul cercetarii penale dar si administrarea oricaror probe noi necesare pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele.Incheierile – sunt hotararile prin care instant de judecata rezolva toate chestiunile premergatoare solutionarii fondului.incidentele ivite in cursul cercetarii judecatoresti – sunt . presedintele instantei va da cuvantul procurorului si partilor. inainte de terminarea cercetarii judecatoresti. -schimbarea incadrarii juridice. cercetarea penala s-a efectuat de un alt organ decat cel competent. Sedinta de judecata in prima instanta cuprinde trei etape : -inceputul sedintei . Orice hotarare judecatoreasca contine trei parti : partea introductive . presedintele instantei va dispune citarea actului de sesizare a instantei. prin extinderea actiunii penale sau a procesului penal . Se verifica in primul rand prezenta si identitatea inculpatului. La judecata in prima instant pot participa atat partile cat si procurorul si intotdeauna participa instanta de judecata . La judecata in prima instanta trebuie sa se solutioneze fondul cauzei .Instanta pronunta restituirea cauzei printr-o sentinta supusa recursului. precum si in cazul in care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inchisorii . Procurorul participa in mod obligatoriu la judecata in prima instanta desfasurata la alte instante decat judecatoria. instant constata ca in cauza supusa judecatii . se constata ca incadrarea juridical data faptei prin actul de sesizare a instantei nu este corecta. . fie a completarii acesteia .Sentintele – sunt hotararile prin care prima instant solutioneaza fondul cauzei sau se dezinvesteste fara sa solutioneze fondul cauzei.restituirea cauzei la procuror – poate fi dispusa de instanta de judecata in vederea realizarii fie a refacerii urmaririi penale . anume sa se constate daca invinuirea adusa inculpatului este intemeiata si in caz afirmativ .Felurile hotararilor judecatoresti sunt: .Sunt intrebati apoi procurorul si partile daca au de formulat exceptii cereri sau propun efectuarea de probe noi .Daca cererile au fost rezolvate si nu s-a ajuns la o amanarea a cauzei ori la dezinvestirea instantei. -extinderea obiectului judecatii – se poate realize in timpul cercetarii judecatoresti . Presedintele instantei explica apoi persoanei vatamate ca se poate constitui parte civila sau ca poate participa ca parte vatamata in proces. sa se aplice sanctiunea prevazuta de legea penala . urmata de dispozitia de a se face apelul partilor si a celorlalte personae care au fost citate .Deciziile – sunt hotararile prin care instant se pronunta asupra apelului. marcandu-se astfel trecerea la al doilea stadiu al sedintei. iar la judecatorie . expunerea (considerentele ) si dispozitivul (minuta ).Restituirea cauzei se dispune atunci cand .intervine in cursul judecatii atunci cand .este marcat de strigarea cauzei de catre preseintele instantei. . realizandu-se in . in cauzele in care vreunul din inculpate se afla in stare de detentie sau in vreuna dintre situatiile care impugn asistenta juridical obligatorie. -JUDECATA IN PRIMA INSTANTA Judecata in prima instanta este etapa initiala si obligatorie a judecatii fara de care nu se poate vorbi de actul de justitie .

. Pot declara apel sau recurs: .acest fel sesizare instantei si cu privire la alte acte material. Motivarea apelul se face in scris prin cererea de apel sau printr-un memoriu separate depus la instant de apel cel tarziu in ziua judecatii.Partea vatamata – in ce priveste latura penala . -CAILE ORDINARE DE ATAC (APELUL SAU RECURSUL ) Caile ordinare de atac sunt mijloacele prevazute de lege prin care se exercita un control judecatoresc asupra hotararilor judecatoresti prin care s-a solutionat cauza penala . .Nedeclarea caii de atac in termen duce la decaderea din exercitiul dreptului si la respingerea caii de atac formulate ca fiind tardiva si este de doua feluri : . -partea civile. .partea vatamata. Apelul este calea de atac prin care se promoveaza .Efectul devolutiv. .Apelul peste termen – se cer a fi indeplinite doua conditii : o Partea sa fi lipsit atat de la judecata cat si de la pronuntare. . . instant declara dezbaterile inchise .Martorul. o Sa nu fi trecut mai mult de 10 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a despagurilor civile din hotarare.Efectul extensive. . Apelul si recursul pot fi declarate in scris sau oral .dezbaterile – constau in concluziile pe care le pun oral procurorul si partile din process asupra fondului cauzei in urmatoarea ordine: . inainte de ramanerea lor defintiva in scopul descoperirii si indreptarii eventualelor erori pe care acesta le-ar cuprinde. interpretul si aparatorul – in ce priveste cheltuielile de judecata . Dupa ce inculpatul a avut ultimul cuvant . expertul.Efectul neagravarii situatiei in propria cale de atac. iar partile pot depune din proprie initiative concluzii scrise. . .Orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei. o Sa nu fi trecut mai mult de 10 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a despagurilor civile din hotarare. o rejudecare a cauzei in fond cu posibilitatea de a schimba Solutia data prin hotararea judecatoreasca. Declararea apelului sau recursului produce urmatoarele efecte: .Procurorul – in ce priveste latura penala si latura civila. alte fapte sau personae decat cele cuprinse in actul de sesizare initial . .Inculpatul – in ce priveste latura penala si latura civila . Durata termenului de apel si de recurs este de 10 zile . .procurorul. la instanta imediat ierarhic superioara .Efectul suspensiv . -partea responsabila civilmente Momentul final al dezbaterilor este marcat de ultimul cuvant al inculpatului.Repunerea in termen – se cer a fi indeplinite doua conditii : o Partea sa fi fost oprita sa declare apel de o cauza temeinica de impiedicare.Partea civila si partea responsabila civilmente – in ce priveste latura civila si latura penala.

Se mentine hotararea primei instante . o Se pronunta o noua hotarare de catre instant de apel . Recursul este calea ordinara de atac ce se poate indrepta impotriva hotararilor judecatoresti pronuntate in apel .Se dispune achitarea inculpatului sau incetarea procesului penal . in toate celelalte situatii in care hotararea primei instante este gresita. in cauzele nesupuse apelului. Atunci cand recursul urmeaza apelului .Respinge recursul si mentine hotararea – cand recursul este tardiv . o Se dispune rejudecarea cauzei de catre instant competent. instant de apel poate decide: . sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instant . a deciziilor si a incheierilor. . .La sedinta de judecata in apel prezenta procurorului este obligatorie indifferent de obiectul cauzei.Se dispune rejudecarea de catre instant a carei hotarare a fost casata . Dup ace deliberarea a luat sfarsit . cand apelul a fost gresit admis .Fara cercetare judecatoreasca . .Admite recursul – cand instanta de recurs apreciaza ca cel putin unul din cazurile de casare invocate de procuror sau de parti . . recursul poate fi admis doar daca si hotararea recurata cuprinde anumite erori expres prevazute de lege si numite cazuri de casare. o Cand apelul este inadmisibil.in urmatoarele situatii : o Cand apelul este tardiv.Motivele de recurs se formuleaza in scris prin cererea de recurs cu cel putin 5 zile inaintea primului termen de judecata. atunci cand prima instanta a judecat cu incalcarea normelor de competent prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute. instant de recurs poate pronuta una din urmatoarele situatii principale : . realizand un control judecatoresc integral al cauzei. Recursul se poate indrepta impotriva sentintelor .Cu cercetare judecatoreasca. Admiterea recursului si casarea hotararii atacate sunt insotite intotdeauna de una din urmatoarele solutii : . o Cand apelul este nefondat. inadmisibil si tardiv . realizand un al doilea control judecatoresc al cauzei. preponderant in drept . . atunci cand hotararea a fost desfiintata pentru motivul ca judecarea cauzei la acea instanta a avut loc in lipsa unei parti nelegal citate sau care legal citata a fost in imposibilitatea de a se prezenta . in sensul ca este a doua cale de atac ordinara ce poate fi exercitata intr-o cauza penala .Admiterea apelului este insotita intotdeauna de urmatoarele situatii : o Se dispune rejudecarea cauzei de catre instant a carei hotarare a fost desfiintata . Dupa ce deliberarea a luat sfarsit.Judecata propriu zisa in fata instantei de apel se poate desfasura in doua modalitati : .Respingerea apelului. Contestatia in anulare se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi : . Recursul trebuie sa fie motivate . -CAILE EXTRAORDINARE DE ATAC (CONTESTATIA IN ANULARE SI REVIZUIREA) Contestatia in anulare este calea de atac extraordinara prin intermediul careia se poate asigura solutionarea legala a unor cauze penale in care instantele de recurs au pronuntat hotarari definitive ce cuprind erori de procedura ori instantele de recurs au pronuntat mai multe hotarari definitive pentru aceeasi fapta si acelasi faptuitor.

Este o cale extraordinara de atac . desfiinteaza prin decizie hotararea a carei anulare se cere si procedeaza fie de indata . . . daca ar fi fost cunoscute la data pronuntarii hotararii atacate . .Este o cale de atac de retractare. la rejudecarea recursului . . Sentinta data in contestatie este supusa apelului. Hotararile judecatoresti pot fi supuse revizuirii atat cu privire la latura penala cat si la cea civila . .Cand doua sau mai multe hotarari judecatoresti definitive nu se pot concilia.Un scris care a servit ca temei al hotararii a carei revizuire se cere a fost declarat fals. daca gaseste intemeiata . La termenul fixat pentru judecarea contestatiei in anulare. procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penala a comis o infractiune in legatura cu cauza a carei revizuire se cere . dupa caz .Un martor. . sau la rejudecarea cauzei dupa casare. nici legii. . Revizuirea poate fi ceruta cand: . iar decizia data in apel este supusa recursului.Viciile cuprinse in hotararea casata sunt vicii de judecata.Nu se intemeiaza pe o critica a hotararii atacate ci pe descoperirea unor situatii noi care.Un membru al completului de judecata. Revizuirea se caracterizeaza prin urmatoarele : . cu privire la care existau probe in dosar. ar fid us la o alta solutie.Viciile cuprinse in hotararea atacata. .Oricare parte din proces .S-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei . ca urmare . .. Revizuirea poate fi ceruta de : . Revizuirea este calea de atac extraordinara prin care se indreapta erorile de judecata cu privire la faptele cauzei datorita necunoasterii de catre instantele care au pronuntat hotararea definitive a unor fapte si imprejurari in raport de care aceasta nu corespunde adevarului si . . instant ascultand partile si concluziile procurorului . pentru oricare dintre fapte sau dintre faptuitorului.Este o cale de atac de anulare. cel mai tarziu in 10 zile de la inceperea executarii . un expert sau un interpret a sarvarsit infractiunea de marturie mincinoasa in cauza a carei revizuire se cere. in limitele calitatii sale procesuale.Este o cale de atac de retractare.Este o cale extraordinara de atac. . sunt ca regula vicii de procedura. . . Contestatia in anulare poate fi introdusa de catre persoana impotriva careia se face executarea .Cand partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostiinta instanta despre aceasta impiedicare. .Este o cale de atac in anulare.Cand procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat cauza de catre instant de recurs nu a fost indeplinita conform legii . Cazurile cand se poate face contestatie in anulare sunt : .Cand instant de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cause de incetare a procesului penal. .Cand impotriva unei personae s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta. .Se indreapta numai impotriva hotararilor pronuntate in recurs. fie acordand un termen. iar de celalte parti in termen de 30 de zile de la data pronuntarii hotararii a carei anulare se cere.

Cererea se face in scris . chiar si dupa moartea acestuia .cu aratarea cazului de revizuire pe care se intemeiaza si a mijloacelor de proba in dovedirea acestuia . Cererea de revizuire in defavoarea condamnatului . chiar dupa executarea pedepsei sau dupa moartea condamnatului. se poate face in termen de un an. Cererea de revizuire in favoarea condamnatului se poate face oricand . .Sotul sau rudele apropiate condamnatului .. a celui care a fost achitat sau a celui fata de care s-a incetat procesul penal. Cererea de revizuire se adreseaza procurorului de la parchetul de pe langa instant care judecat cauza in prima instanta.

Recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si a altor hotarari. precum si cele pentru incuviintarea executarii silite a hotararilor date in tari straine . Tribunalele judeca : . . in cazurile prevazute de lege.In orice alte materii date prin lege in competent lor. .Ca instante de apel . . recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale care. . o Cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare sa varsite in procesele penale. care potrivit legii nu sunt supuse apelului . o Cererile pentru recunoasterea . toate procesele si cererile in afara de cele date prin lege in competent altor instante.Ca instante de recurs . Curtea de apel judeca : .Plangerea impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitatea jurisdictional si ale altor organe cu astfel de activitate . .PROCEDURA CIVILA 1.In orice alte materii date prin lege in competent lor. .In prima instanta: o Procesele si cererile in materia civila al caror obiect are o valoare de peste 5 miliarde de lei . nulitatea sau desfacerea adoptiei. o Conflictele de munca .Ca instante de apel. apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta. procesele si cererile in materie de contencios administrative privind actele autoritatilor si institutiilor central.In orice alte materii date prin lege in competent sa.In orice alte materii date prin lege in competent lor . o Procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala. o Procesele si cererile in materie de expropriere .Recursurile in interesul legii . potrivit legii .In prima instanta. recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii . . o Procesele si cererile in materie de contencios administrative .COMPETENTA INSTANTELOR CIVILE -COMPENTENTA MATERIALA A INSTANTELOR JUDECATORESTI Judecatoriile judeca : .nu sunt supuse apeluluiș . apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunal in prima instanta. Curtea Suprema de Justitie judeca: . . .In prima instanta. o Cererile pentru incuviintarea.Ca instante de recurs .

In afara de instanta domiciliului paratului. anularea.Competenta teritoriala exclusiva . instanta locului unde obligatia a luat nastere sau aceea a locului platii. comerciale sau industriale . fie chiar in parte . mai sunt competente urmatoarele instante:  In cererile privitoare la executarea. instanta domiciuliului reclamantului . STRAMUTAREA.are in chip statornicit o indeletnicire profesionala ori una sau mai multe asezari agricole . instanta in circumscriptia careia s-a savrsit acel fapt.  In cererile izvorate dintr-un contract de transport . cec sau bilet la ordin.  In cererile privitoare la obligatii comerciale. . adica daca paratul . in actiunile in justificare sau in prestatie tabulara.  In cererile ce izvorasc dintr-un raport de locatiune a unui imobil .Competent teritoriala alternativa-desemneaza situatia in care reclamantul are dreptul de a allege mai multe instante deopotriva competente .  In cererile izvorate dintr-un contract de transport. - -INCIDENTE REFERITOARE LA INSTANTA SESIZATA (INTINDEREA COMPETENTENTEI INSTANTEI SESIZATE . instanta locului prevazut in contract pentru executarea. in afara domiciliului sau . CONFLICTELE DE COMPETENTA) .  In cererile ce izvorasc dintr-o cambie . instanta locului unde se afla imobilul . rezolutiunea sau rezilierea unui contract. instanta locului de plata. instanta locului de plecare sau de sosire. instanta locului de plecare sau de sosire. cererea se poate face si la instanta locului acestor asezari sau indeletniciri pentru obligatiile patrimoniale si care sunt nascute sau care urmeaza sa se execute in acel loc .-COMPETENTA TERITORIALA Competenta teritoriala este : Competent teritoriala de drept comun – cererea de chemare in judecata se introduce la instanta domiciliului paratului. a obligatiunii.  In cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensie alimentara.  In cererile ce izvorasc dintr-un fapt illicit. MIJLOACELE PROCEDURALE DE INVOCARE A NECOMPETENTEI. instanta domiciliului reclamantului. .  In cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensie alimentara.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful