PROCEDURA PENALA

1. REGULI DE BAZA SI ACTIUNILE IN PROCESUL PENAL
SCOPUL SI REGULILE DE BAZA ALE PROCESULUI PENAL

SCOPUL direct, imediat al procesului penal este constatarea la timp si in mod complet al faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala. SCOPUL general sau mediat al procesului penal este acela de a contribui la apararea ordinii de drept, la apararea persoanei, a drepturilor si libertatilor acestuia, la prevenire infractiunilor,precum si la educarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor. REGULILE DE BAZA ALE PROCESULUI PENAL sunt urmatoarele : 1.legalitatea procesului penal; 2.oficilitatea procesului penal; 3.aflarea adevarului; 4.rolul activ al organelor judiciare; 5.garantarea libertatii persoanei; 6. respectarea demnitatii umane; 7. prezumtia de nevinovatie; 8. garantarea dreptului la aparare; 9.desfasurarea procesului penalin limba romana; 10. egalitatea in fata legilor si a organelor judiciare; 11. accesul liber la justitie; 12. respectarea vietii intime, familiale sau private; 13.inviolabilitatea domiciliului si a secretului corespondentei; 14. operativitatea procesului penal . Participantii la procesul penal sunt : - Organele judiciare penale: -instantele judecatoresti; - ministerul public; - organele de cercetare penala . Partile in procesul penal sunt : - Inculpatul; - Partea vatamata; - Partea civila; - Partea responsabila civilmente. Calitatea de parte civila responsabila civilmente se poate dobandi : - Prin introducerea persoanei responsabila civilmente in cauza de catre organul judiciar din oficiu sau la cererea partii civile. - Prin interventia persoanei responsabile civilmente , din propria initiativa , in cauza. ACTIUNEA PENALA SI CIVILA IN PROCESUL PENAL

ACTIUNEA PENALA IN PROCESUL PENAL Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspunderea penala a persoanelor care au savarsit infractiuni. Elementele actiunii penale sunt: temeiul, obiectul si aptitudinea functionala. Subiectii activi ai actiunii penale sunt : -procurorul; - partea vatamata; - instanta de judecata. Subiectul pasiv este inculpatul. Trasaturile actiunii penale sunt: -actiunea penala apartine statului; -actiunea penala este obligatorie; - actiunea penala este indisponibila; -actiunea penala este personala; -actiunea penala este indivizibila. Momentele desfasurarii penale sunt: - Punerea in miscare a actiunii penale; - Exercitarea si epuizarea sau stingerea ei . Actiunea penala se pune in miscare prin subiectii sai activi. Procurorul poate pune in miscare actiunea penala prin: -ordonanta, in cursul urmaririi penale; -rechizitoriu, la terminarea urmaririi penale; - declaratie orala, in cursul judecatii. Partea vatamata pune in miscare actiunea penala atunci cand plangerea prealabila se adreseaza direct instantei. Actiunea penala se pune in miscare de instanta de judecata, prin incheiere, numai daca procurorul nu este prezent la judecata. Exercitarea actiunii penale se face de catre procuror si de partea vatamata. Solutionarea actiunii penale se solutioneaza de catre instanta de judecata, astfel: - Condamnare, atunci cand fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsit de inculpat; - Achitarea ; - Incetarea procesului penal ACTIUNEA CIVILA IN PROCESUL PENAL Actiunea civila ce se exercita in cadrul procesului penal este mijlocul legal prin intermediul caruia persoana pagubita material sau moral in urma savarsirii unei infractiuni, cere organelor judiciare penale sa-i fie reparat prejudiciul cauzat sau daunele morale. Obiectul actiunii civile consta: - in tragerea la raspunderea civila a persoanei care a savarsit infractiunea ce a produs prejudiciul reclamat sau/si a persoanelor care raspund din punct de vedere civil pentru prejudiciul cauzat de acesta; - tragerea la raspundere civila pentru repararea daunelor morale,potrivit legii civile. Subiectii activi sunt: Partea civila; Procurorul.

-

Subiectii pasivi sunt : Inculpatul; Partea responsabila civilmente.

Pentru ca actiunea civila ce se exercita in cadrul procesului penal sa aiba atitudine functionala trebuie indeplinite urmatoarele conditii : - Infractiunea sa fi produs un prejudiciu material sau moral; - Intre infractiunea savarsita si prejudiciul reclamat sa existe un raport de cauzalitate; - Prejudiciul sa fie cert; - Prejudiciul sa nu fi fost reparat; - Sa existe o manifestare de vointa a persoanei vatamate in legatura cu dezdaunarea sa. Trasaturile actiunii civile sunt: Actiunea civila apartine persoanei care a suferit un prejudiciu prrin infractiune; Actiunea civila este facultativa; Actiunea civila este disponibila; Actiunea civila este patrimoniala; Actiunea civila este divizibila.

Desfasurarea actiunii civile in fata instantei penale presupune existenta a trei momente principale: - Punerea in miscare a actiunii civile; Se realizeaza de catre partea civila si procurorul . Actiunea civila se pune in miscare de catre partea civila printr-o declaratie de constituire ca parte civila , facuta in fata organelor de urmarire penala sau a instantei de judecata , in scris sau oral. Procurorul pune in miscare actiunea civila , din oficiu , in cazurile in care cel vatamat este lipsit de capacitate de exercitiu sau are capacitate de exercitiu restransa. Exercitarea actiunii civile; Actiunea civila se exercita de partea civila concomitent cu actiunea penala exercitata de procuror pentru ca instanta sa solutioneze concomitent cele doua actiuni. In cazul in care cel vatamat este lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitatea de exercitiu restransa , procurorul este obligat sa exercite din oficiu actiunea civila, chiar daca acesta nu s-a constituit parte civila sau a renuntat, cu incalcarea legii la pretentiile civile. Cand dupa sezisarea instantei civile , se pune in miscare actiunea penala in procesul penal,judecata in fata instantei civile se suspenda pana la solutionarea definitiva a actiunii penale. Solutionarea actiunii civile. Actiunea civila se solutioneaza de catre instanta odata cu actiunea penala prin aceeasi hotarare judecatoreasca. Solutionarea actiunii civile presupune adoptarea unei solutii de admitere sau respingere.

-

.

INCOMPATIBILITATEA SI STRAMUTAREA INCOMPATIBILITATEA Incompetenta este institutia prin intermediul careia anumite persoane ce fac parte din organele care desfasoara procesul penal sau care ajuta la solutionarea acestuia sunt impiedicate sa participe la activitatea procesuala. o Exista imprejurari din care rezulta ca este interesat sub orice forma . -COMPETENTA MATERIALA – acea forma de competenta care imparte cauzele penala pe linie verticala . pana la al patrulea grad inclusiv . Cazurile de incompetenta sunt : . ruda sau afinul sau.Judecatorul care a luat parte la solutionarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleasi cauze intr-o cale de atac sau la judecarea cauzei dupa desfiintarea hotarari cu trimitere in apel sau dupa casarea cu trimitere in recurs. in functie de natura si gravitatea infractiunii savarsite. . in raport de circumscriptiile teritorialein care aceste organe isi desfasoara activitatea. -COMPETENTA TERITORIALA. cu una dintre parti sau cu avocatul ori mandatarul acesteia. pana la gradul al patrulea inclusiv. in functie de calitatea sau starea faptuitorului in momentul savarsirii faptei. -COMPETENTA PERSONALA – acea forma de competenta care imparte cauzele penale pe linie verticala . o Este sot.Judecatorul este incompatibil de a judeca. Judecatorii care sunt soti .2. a supravegheat urmarirea penala. intre organe judiciare de grad diferit .COMPETENTA FELURILE COMPETENTEI Acestea sunt : -COMPETENTA FUNCTIONALA – acea forma de competenta care determina sfera de atributii ce revine fiecarui organ judiciar in cursul solutionarii unei cauze penale. . a solutionat proprunerea de arestare preventiva ori de prelungire a arestarii preventiva in cursul urmaririi penale. el. pe linie orizontala . intre organe judiciare de grad diferit. in cursul urmaririi penale. sotul sau vreo ruda apropiata.ruda sau afin pana la gradul al patrulea inclusiv .acea forma de competenta care repartizeaza cauzele penale intre organe judiciare de acelasi grad .Rudenia intre judecatori. o Sotul. . daca in cauza respectiva: o A pus in miscare actiunea penala sau a dispus trimiterea in judecata ori a pus concluzii in calitate de procuror de prima instanta de judecata. o A fost reprezentant sau aparator al vreuneia dintre parti.nu pot face parte din acelasi complet de judecata. a solutionat propunerea de arestare preventiva ori de prelungire . o A fost expert sau martor. a efectuat acte de urmarire penala. rude sau afini intre ei .

de procuror sau de ministerul justitiei si se adreseaza Inaltei Curti de Casatie si Justitie care are competenta exclusiva de a o judeca. .Informarea. in cazul in care impartialitatea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarilor cauzei. sotul sau cu una dintre rudele sale pana la gradul al patrulea inclusiv si una dintre parti.o Exista dusmanie intre el. . Cererea de stramutare se solutioneaza printr-o hotarare care imbraca forma unei incheieri semnata de toti judecatorii care au luat parte la deliberare si care se motiveaza. avocatul sau mandatarul acestuia STRAMUTAREA Stramutarea este institutia prin care se realizeaza transferul unei cauze de la instanta competenta la o alta instanta de acelasi grad si de aceeasi categorie cu scopul de a asigura desfasurarea normala a procesului penal. Procedura de rezolvarea a cererii de stramutare are trei etape: . dusmaniilor locale sau calitatii partilor . o A primit liberalitati de la una dintre parti. asistenti judiciari sau grefierii instantei. o Este tutore sau curator al uneia dintre parti. Stramutarea unei cauze poate fi ceruta de partea interesata.Instiintarea partilor. . sotul sau rudele acesteia pana la gradul al treilea inclusiv.Examinarea cererii. cand exista pericolul de tulburare a ordinii publice ori cand una dintre parti are o ruda sau un afin pana la gradul al patrulea inclusiv printre judecatori sau procurori.

Inregistrarile audio sau video. .Constatarile tehnico. . .cetatenie.Sa fie concludente . MIJLOACELE DE PROBA 1. Invinuitul sau inculpatul .Declaratiile partii vatamate. .nume. Sarcina administrarii probelor in procesul penal revine organului de urmarire penala si instantei de judecata .PROBELE SI MIJLOACELE DE PROBA DISPOZITII GENERALE Prin probe se inteleg elementele care servesc la constatarea existentei sau inexistentei sau inexistentei unei infractiuni.ocupatie.inainte de a fi ascultat .Declaratiile martorilor.Expertizele. .numele si prenumele parintilor. . .stiintifice. . .studii.Sa fie pertinente. . este intrebat cu privire la : . . Pentru ca probele folosite de organele judiciare sa conduca la aflarea adevarului si la realizarea scopului legii penale. .DECLARATIILE INVINUITULUI SAU ALE INCULPATULUI Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului sunt obtinute in procesul penal prin trei procedee: .Inscrisurile.3.Constatarile medico-legale.Declaratiile partii responsabile civilmente.Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului . . .Sa fie utile . este necesar ca ele sa indeplineasca urmatoarele cerinte: .prenume .confruntarea. Mijloacele de proba prin care se consta elementele de fapt ce pot servi ca proba sunt : . . . . . .data si locul nasterii. .loc de munca. .porecla . . .luarea unei declaratii scrise personal .Declaratiile partii civile. .situatia militara. .Sa fie admisibile. la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea tuturor imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei.Mijloace materiale de proba.ascultarea.Fotografiile.

i se da sa o citeasca.Pana la varsta de 14 ani ascultarea lui se face in prezenta unuia dintre parinti. Procesele verbale incheiate de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata sunt mijloace de proba. mentionand si observatiile pe care acestia au fost invitati sa le faca cu privirela cele constatate si la desfasurareaoperatiilor la care asista. ziua si ora aratate in citatie si are datoria sa declare tot ce stie cu privire la faptele cauzei. Sotul sau rudele apropiate ale invinuitului sau inculpatului nu sunt obligate sa depuna ca martori. Fiecare invinuit sau inculpat este ascultat separat. 2. .Cand este de acord cu continutul ei. o semneaza pe fiecare pagina si la sfarsit si este semnata si de organul de urmarire penala care a procedat la ascultarea inculpatului sau invinuitului. Persoana vatamata poate fi ascultata ca martor.DECLARATIILE MARTORILOR Persoana care are cunostinta despre vreo fapta sau despre vreo imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal poate fi ascultata ca martor.DECLARATIILE PARTII VATAMATE .INSCRISURILE Inscrisurile pot servi ca mijloace de proba .incadrarea juridica a acesteia. Invinuitului sau inculpatului i se aduc la cunostinta urmatoarele: . Organul care procedeaza la efectuarea unui act procedural in prezenta martorilor asistentei este obligat sa constate si sa consemneze in procesul verbal pe care il incheie .adresa la care locuieste efectiv.fapta care formeaza obiectul cauzei. daca nu este constituita parte civila sau nu participa in proces ca parte vatamata .atragandu-i se atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva sa. Cand legea prevede ca la efectuarea unui act procedural este necesara prezenta unor martori asistenti. . . totodata. . ori a tutorelui .dreptul de a nu face nici o declaratie.dreptul de a avea un aparator. Minorul poate fi ascultat ca martor. 3. ALE PARTII CIVILE PARTII RESPONSABILE CIVILMENTE SI ALE - Organul de urmarire penala sau instanta de judecata are obligatia sa cheme . spe a fi ascultate. Declaratiile invinuitului sau inculpatului se consemneaza in scris. daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului. 4. iar daca cere.Declaratia scrisa se citeste acestuia . alte date pentru stabilirea situatiei sale personale.In orice declaratie se vor consemna . Cand se constata ca exista contraziceri intre declaratiile persoanelor ascultate in aceeasi cauza se procedeaza la confruntarea acelor persoane. . Persoana chemata ca martor are obligatia sa se infatiseze la locul. numarul acestora trebuie sa fie de cel putin doi. antecedente penale. ora inceperii si ora incheierii ascultarii invinuitului sau inculpatului. daca aceasta este necesara pentru lamurirea cauzei. persoana care a suferit o vatamare prin infractiune . date privind identitatea martorilo asistenti . precum si persoana responsabila civilmente .

la cererea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.ridicarea de obiecte si inscrisuri – este procedeul probatoriu prin intermediul careia organele de urmarire penala procedeaza la strangerea obiectelor si inscrisurilor ce pot servi ca mijloc de proba despre a caror existent si situare au cunostinta. coupatia si adresa persoanelor la care se refera procesul verbal. procesul verbal trebuie sa cuprinda fapte sau imprejurari legate de savarsirea infractiunii . Procesul verbal trebuie semnat pe fiecare pagina si la sfarsit de cel care il incheie si de celelalte persoane implicate. . dar nu pentru mai mult de 30 de zile.numele. in camera de consiliu. . obiectiile si explicatiile acestora. prenumele .MIJLOACELE MATERIALE DE PROBA Mijloacele materiale de proba sunt obiecte care prin legatura lor cu infractiunea savarsita ajuta la aflarea adevarului in cauza. . .obiecte care sunt produsul infractiunii .numele. prin incheiere motivate. 6.data si locul unde este incheiat. printr-o rezolutie. . Autorizatia se da pentru durata necesara interceptarii si inregistrarii. prenumele si calitatea celui care il incheie.Cercetarea la fata locului –consta in deplasarea organului judiciar la locul unde s-a savarsit infractiunea . 5. ocupatia si adresa martorilo asistenti . Exista urmatoarele procedee probatorii : . constatate prin propiile simturi de catre persoana care incheie. . CONSTATARILE TEHNICO-STIINTIFICE Efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice poate fi dispus numai in faza de urmarire penala . . ora la care a inceput si ora l-a care s-a terminat incheierea procesului verbal. .Perchezitia –este procedeul prin intermediul careia sunt cautate si ridicate obiecte sau inscrisuri ce pot servi ca mijloace de proba in procesul penal a caror existent sau situare este doar banuita de organele judiciare.obiecte care contin sau poarta o urma a infractiunii . din oficiu sau la cerere.Perchezitia domiciliara poate fi dispusa numai dupa inceperea urmaririi penale . Aceste mijloace materiale de proba sunt : . numai de catre judecator. precum si a masurilor luate. de procuror sau de judecator.Perchezitia poate fi corporala sau domiciliara. prenumele .descrierea amanuntita a celor constatate . Procesul verbal trebuie sa contina: . . cand exista .obiecte care au fost folosite sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea infractiunii. INTERCEPTARILE SI INREGISTRARILE AUDIO SAU VIDEO Interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau a comunicarilor efectuate prin telefon ori prin orice mijloc electronic de comunicare se realizeaza cu autorizarea motivata a judecatorului . 7.de organul de urmarire penala .Perchezitia corporala poate fi dispusa de organul de cercetare penala.numele. de presedintele instantei.Pentru a servi ca mijloc de proba.

de moarte a carei cauza nu se cunoaste ori este suspecta. 8. CONSTATAREA MEDICO LEGALA In caz de moarte violent . iar instant de judecata prin incheiere. sau cand este necesara o examinare corporala asupra invinuitului sau persoanei vatamate pentru a constata pe corpul acestora existent urmelor infractiunii.EXPERTIZELE Efectuarea expertizelor poate fi dispusa . din oficiu sau la cererea partilor interesate. . caruia ii revine competent potrivit legii. atat in faza de urmarire penala cat si in faza de judecata. expertul intocmeste un raport de expertiza care se depune la organul judiciar care a dispus expertiza. Exhumarea in vederea constatarii cauzelor mortii se face numai cu incuviintarea procurorilor. organul de urmarire penala dispune efectuarea unei constatari medico-legala si cere organului medico-legal. prezentandu-I totodata toate datele si materialele necesare. 9. Organele de urmarire penala dispun efectuarea expertizei prin rezolutie sau prin ordonanta (expertiza tehnica si cea contabila ). Dupa efectuarea expertizei . sa efectueze aceasta constatare.Organul de urmarire penala il cheama pe specialist sau technician in fata sa si ii pune in vedere sa efectueze constatarea tehnico stiintifica si sa raspunda la intrebarile puse.

In mod exceptional . Data si locul emiterii. acesta nu va putea depasi 30 de zile. termenul de 24 de ore se calculeaza de la ora emiterii ordonantei.Arestarea preventive se dispune printr-o hotarare judecatoreasca. obligarea de a nu parasi localitatea se dispune de catre procuror . In faza de urmarire penala . Datele privitoare la persoana inculpatului si codul numeric personal.Retinerea. In mandatul de arestare trebuie sa se arate: Instant care a dispu luarea masurii de arestare a inculpatului. afara de cazul cand ea este prelungita in conditiile legii.se poate dispune . Retinerea poate fi luata de organul de cercetare penal cat si de procuror .Durata arestarii preventive a inculpatului in aceasta faza nu poate depasi 30 de zile . Arestarea preventiva a invinuitului consta in privarea de libertate pentru o perioada de cel mult 10 zile . Obligarea de a nu parasi tara. inculpatul sau invinuitul poate face plangere in termen de 3 zile de la luarea masurii . afara de cazul cand ea este prelungita in conditiile legii. Masura retinerii poate dura cel mult 24 de ore. numai de judecator. - - . in functie de calitatea pe care o are in procesul penal persoana arestata. printr-o ordonanta in care se mentioneaza ziua si ora la care retinerea a inceput. Acestea sunt urmatoarele : . Masura poate fi luata pe o durata de cel mult 30 de zile . MASURILE PREVENTIVE SI ALTE MASURI PROCESUALE MASURILE PREVENTIVE Masurile preventive sunt masurile procesuale ce pot fi luate de organele judiciare penale pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal sau pentru a se impiedica sustragerea invinuitului sau inculpatului de la urmarirea penala . Arestarea preventiva are doua modalitati.In cazul in care judecatorul acorda prelungirea.4. Impotriva ordonantei prin care s-a dispus obligarea de a nu parasi localitatea. printr-o ordonanta a carei copie se comunica invinuitului sau inculpatului. mandatul de arestare. Obligarea de a nu parasi localitatea. In situatia in care retinerea se dispune dupa audierea invinuitului citat de organul de urmarire penala . numai dupa ascultarea acestuia in prezenta aparatorului. Arestarea preventiva a inculpatului se dispune numai de catre judecator la propunerea motivata a procurorului. de la judecata ori de la executarea pedespsei. durata maxima a obligarii de a nu parasi localitatea este de 2 ani . fiecare prelungire neputand sa depaseasca 30 de zile.Prelungirea se dispune de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala . Arestarea preventiva. Numele. in tot parcursul procesului penal. Recursul se solutioneaza inainte de expirarea duratei arestarii preventive dispuse anterior incheierii atacate.pe baza careia se emite de indata dupa luarea masurii . cat si sectiei de politie in a carei circumscriptie locuieste acesta. cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 10 ani ori mai mare. la instant care i-ar reveni competent sa judece cauza in prima instanta. prenumele si calitatea persoanei care a emis mandatul de arestare.

ca o garantie a respectarii obligatiilor impuse. -inculpatul a fugit ori s-a ascuns in scopul de a se sustrage de la urmarirea penala sau de la judecata. . .Invinuitul sau inclupatul sa fi savarsit o infractiune din culpa sau o infractiunea pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii care nu depaseste 12 ani. .Invinuitul sau inculpatul sa nu fie recidivist.Invinuitul sau inculpatului sa fi fost arestat preventive si sa se mentina temeiurile care au stat la baza arestarii preventive. invinuitul sau inculpatul sa respecte una sau mai multe obligatii impuse la acordarea liberarii.In caz de scoatere de sub urmarirea penala . care consta in punerea in libertate provizorie a invinuitului sau inculpatului arestat preventive sub conditia respectarii anumitor obligatii impuse de lege . -inculpatul este recidivist.Incadrarea juridical a faptei si pedeapsa prevazuta de lege.infractiunea este flagranta .Liberarea provizorie pe cautiune presupune conditionarea invinuitului sau a inculpatului de a respecta anumite obligatii pe timpul liberarii. Masurile preventive inceteaza : . .Din datele existente sa nu rezulte necesitatea de a-l impiedica pe cel arestat preventiv sa savarseasca alte infractiuni sau sa zadarniceasca aflarea adevarului.Indicarea locului unde urmeaza a fi detinut cel arestat.Sa existe probe sau indicia temeinice ca s-a savarsit o fapta prevazuta de legea penala.Aceasta este : . -inculpatul a comis din nou o infractiune . iar pedeapsa inchisorii este mai mare de un an. numita cautiune. Luarea masurilor preventive se dispune prin ordonanta. - ALTE MASURI PREVENTIVE LIBERAREA PROVIZORIE este o masura procesuala. .Temeiurile concrete care determina arestarea. urmata de verificarea modului de indeplinire a acestor obligatii. .Ordinul de a fi arestat inculpatul. .Semnatura judecatorului.precum si plata unei sume de bani. si prin hotarare de catre instant de judecata sau de judecator. -sunt date suficiente ca inculpatul a incercat sa zadarninceasca aflarea adevarului . de catre organul de cercetare penala sau de procuror.Liberarea provizorie sub control judiciar consta in conditionarea ca pe toata perioada de liberare. .Sa existe unul din urmatoarele cazuri : -identitatea sau domiciliul inculpatului nu pot fi stabilite din lipsa datelor necesare.La expirarea termenelor prevazute de lege sau stabilite de organelle judiciare.Infractiunea urmarita sau judecata sa fie sanctionata de lege cu pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii. . . Pentru acordarea liberarii provizorii se impune respectarea urmatoarelor conditii: . Pentru a putea fi luata o masura preventiva impotriva invinuitului sau inculpatului legea cere indeplinirea urmatoarelor conditii: . .Aratarea faptei ce formeaza obiectul inculparii si denumirea infractiunii. de incetare a urmaririi penale sau a procesului penal sau de achitare. . . .

iar apoi inventarierea acestora intr-un proces verbal. .Verificarea prealabila a mentiunilor cuprinse in cerere. .Cererea a fost facuta de o alta persoana decat inculpatul si acesta nu si-a insusit-o - MASURILE ASIGURATORII -SECHESTRUL PROPRIU-ZIS – in vederea indisponibilizarii bunurilor. -INSCRIPTIA IPOTECARA -POPRIREA consta in indisponibilizarea sumelor de bani datorate invinuitului.Nu sunt indeplinite conditiile cerute de lege . organul care aplica sechestrul procedeaza mai intai la identificarea si evaluarea bunurilor persoanei impotriva careia s-a luat masura . . . Cererea de liberare provizorie se solutioneaza de catre instant careia i-ar reveni competent sa judece cauza in fond .Dupa aplicarea sechestrului se intocmeste un process verbal. Bunurile sechestrate pot fi ridicate sau pastrate . inculpatului sau partii responsabila civilmente . cu orice titlu .Examinarea admisibilitatii in principiu a cererii.Solutionarea cererii. Procedura de solutionare cuprinde trei etape: .Cererea este neintemeiata. in faza de urmarire penala si instantei sesizate cu judecarea cauzei . . in fata de judecata.Sa aprecieze ca nu mai este necesara privarea de libertate. Cererea de eliberare provizorie se respinge daca : . de catre cel pagubit sau de un tert.

COMUNICAREA ACTELOR PROCEDURALE. MANDATUL DE ADUCERE CITAREA este actul de dispozitiei prin care o persoana este chemata in fata unei autoritati judiciare la o anumita data.5. Ca regula generala. se face mentiune despre aceasta . precum si in alte cazuri prevazute de lege. In cursul urmaririi penale . cu exceptia cazurilor in care prezenta invinuitului sau inculpatului este obligatorie. poate formula cereri si depune memorii. iar cea de a doua este dovada de indeplinire a procedurii de citare ce se restituie organului judiciar si se ataseaza la dosar. Persoana juridica se citeaza la sediul ei prin serviciul de registratura. iar organele judiciare sunt obligate sa-i aduca la cunostinta acest drept. iar daca aceasta nu este cunoscuta . cand este retinut sau arestat in alta cauza. prin serviciul personal al unitatii la care lucreaza . aparatorul invinuitului sau inculpatului are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala care implica audierea sau prezenta invinuitului sau inculpatului caruia ii asigura apararea. Citatia se prezinta ca un formular cu doua parti :prima parte o constitutie citatia propriu-zisa care se inmaneaza sau se afiseaza.Daca nu se cunoaste adresa si nici locul de munca . MANDATUL DE ADUCERE . Inmanarea citatiei se face de agentul anumit insarcinat cu indeplinirea acestei atributii sau prin mijlocirea serviciului postal. REPREZENTAREA In cursul judecatii invinuitul si inculpatul . cand fata de acesta a fost dispusa masura de siguranta a internarii medicale sau obligarea la tratament medical chiar in alta cauza ori cand organul de urmarire penala sau instanta apreciaza ca invinuitul ori inculpatul nu si-ar putea face singur apararea. Asistenta juridica este obligatorie cand invinuitul sau inculpatul este minor. Inmanarea citatiei se face personal celui citat. daca este gasit la locul citat. citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carei raza teritoriala s-a savarsit infractiunea. sub prevederea unei sanctiuni in caz de neprezentare. iar actul este semnat si de aparator. deci adresa efectiva din momentul citarii care poate fi diferita de domiciliul stabil . acesta trebuind sa semneze dovada de primire a citatiei. precum si celelalte parti pot fi reprezentati . ACTE PROCESUALE SI PROCEDURALE COMUNE -ASISTENTA JURIDICA SI REPREZENTAREA ASISTENTA JURIDICA Invinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de aparator in tot cursul urmaririi penale si al judecatii. citarea se face la adresa unde locuieste inculpatul . la adresa locului sau de munca. internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical educativ. -CITAREA. In cazul in care aparatorul invinuitului sau inculpatului este prezent la efectuarea unui act de urmarire penala .

termene fixe. .dupa factorul ce stabileste termenul – termene legale si termene judiciare. atunci cand ultima zi a termenului cade intr-o luna care nu are zi corespunzatoare. Termenele substantiale pe ore si pe zile se calculeaza potrivit sistemului pe unitati pline de timp in sensul ca intra in calcul si ora sau ziua cand termenul incepe si ora sau ziua cand termenul expira. caz in care termenul va expira in ultima zi a acelei luni . desi citata.dupa efectele pe care le produc : -termenele imperative. CHELTUIELILE JUDICIARE AVANSATE DE STAT .dupa modul de fixare. nu s-a prezentat si ascultarea sau prezenta sa este necesara. Aducerea cu mandat poate fi dispusa de organul de urmarire penala si de instanta de judecata si se executa de catre organele de politie.sunt termenele care ocrotesc drepturile si interesele procesuale ale participantilor la procesul penal si contribuie la disciplinarea si sistematizarea activitatii procesuale in vederea asigurarii realizarii la timp si in mod just a scopului procesului penal. -dupa sensul in care sunt calculate – termene de succesiune.prin abreviere (scurtarea duratei lor ) – intervine in cazul termenelor procedurale pe luni.termene prohibitive. . retribuirea aparatorilor.administrarea probelor si conservarea mijloacelor materiale de proba. In desfasurarea procesului penal intervin doua categorii de termene : . maxime si minime. Termenele procedurale se clasifica astfel : .sunt cele ce ocrotesc drepturi si interese extraprocesuale. -termene de recomandare. CHELTUIELILE JUDICIARE Cheltuielile judiciare sunt cheltuielile facute de organele judiciare sau de parti pentru indeplinirea actelor de procedura . Durata efectiva a termenelor procedurale poate fi modificata: .Mandatul de aducere este actul procedural prin care se ordona aducerea silita a unei persoane in fata organului judiciar in situatia in care aceasta. .prin prorogare (ceea ce presupune extinderea duratei lor ) – intervine atunci cand ultima zi a termenului este o zi nelucratoare. . caz in care termenul va expira la sfarsitul primei zi lucratoare care urmeaza. preexistente procesului penal si independente de acesta limitand durata unor masuri sau conditionand indeplinirea unor acte sau promovarea unor actiuni care ar anihila un drept sau un interes extrprocesual. . termene de regresiune.termene substantiale. Termenele procedurale pe ore si pe zile se calculeaza potrivit pe unitati libere de timp in sensul ca nu intra in calcul nici ora sau ziua cand termenul incepe sa curga si nici ora sau ziua cand termenul expira.TERMENELE Termenele sunt intervale de timp inauntrul carora sau dupa expirarea carora poate fi indeplinit un act procesual sau procedural sau poate fi luata o masura procesuala . . mai putin in cazul militarilor. pentru care executarea mandatului se face prin comandantul unitatii militare sau prin comandantul garnizoanei.termene procedurale.

si respectiv partii civile. cand acest lucru este posbil.cheltuielile facute de acesta.Inculpatului. in caz de impacare. in caz de retragere a plangerii penale. . CHELTUIELILE JUDICIARE FACUTE DE PARTI In caz de condamnare si in caz de admitere a actiunii civile. Dupa modul de exprimare in norma juridical . daca s-a produs o vatamare ce nu poate fi inlaturata decat prin remedierea actelor viciate .Obligatia de a suporta cheltuielile judiciare avansate de stat se determina in raport de solutia procesuala data cauzei penale.Partii vatamate .Ambelor parti. a fost obligat la repararea pagubei. recursul sau cererea va fi cea obligata la plata cheltuielilor de judecata. numai intr-o anumita stare a procesului si poate fi acoperita prin vointa partilor. Dupa cum legea permite acoperirea nulitatilor prin vointa partilor sau prin trecerea unui termen util pentru a fi putea fi invocate. nulitatile sunt: - . nulitatile sunt : Nulitati absolute – intervin in cazuri expres prevazute de lege si pot fi invocate oricand in cursul procesului penal si de catre oricine . .Inculpatului in cazul cand desi achitat. In cazul declararii apelului sau recursului ori introducerii oricarei alte cereri. care raman in sarcina statului. . in masura in care au fost determinate de aceasta parte. In caz de condamnare. modul de aplicare si efectele pe care le produc.Partii vatamate . -NULITATILE Nulitatea este sanctiunea procesuala care atrage nevalabilitatea actelor procesuale si procedurale efectuate cu incalcarea dispozitiilor care reglementeaza desfasurarea procesului penal . nulitatile sunt : Nulitati exprese. Nulitati virtuale. in masura in care au fost determinate de acesta. daca s-a dispus inlocuirea raspunderii penale sau exista o cauza de nepedepsire.Partii civile careia i s-a respins in totul pretentiile civile.Dupa natura . . In caz de incetare a urmaririi penale sau a procesului penal obligatia de a suporta cheltuielile de judecata avansate de stat ii revine: .Nulitatea relativa poate fi invocate numai de partea care a suferit vatamarea prin incalcarea legii. in masura in care au fost provocate de ea. Nulitati relative – sunt cele virtuale si sunt incidente in cazul incalcarii oricarei alte dispozitii legale. partea vatamata este obligata sa plateasca inculpatului si partii responsabile civilmente cheltuielile judiciare facute de acestia. inculpatul este obligat sa plateasca partii vatamate .Cheltuielil judiciare vor fi suportate de partea aflata in culpa procesuala . obligatia platii ii revine inculpatului mai putin in ceea ce priveste cheltuielile privind interpretii si aparatorul. putand fi luate in considerare si din oficiu. persoana careia i s-a respins ori care si-a retras apelul. plata cheltuielilor revine: . In caz de achitare sau de scoatere de sub urmarire penala . Nulitatile sunt clasificate dupa criterii: . daca s-a dispus acordarea de asistenta gratuita. In caz de achitare.

Nulitatile presupun indeplinirea urmatoarelor conditii : Sa se constate o incalcare a dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal. Vatamarea produsa sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea actului indeplinit prin incalcarea legii. nulitatile sunt : Nulitati totale . Sa se produca o vatamare procesuala.Creeaza posibilitatea si atrage obligativitatea restabilirii legalitatii prin refacerea sau remedierea actelor neregulate.Lipseste de efecte juridice actele effectuate cu incalcarea legii . Dupa declararea ei judiciara nulitatea produce doua efecte principale consecutive: .- Nulitati sanabile . -AMENDA JUDICIARA Este masura procedural ce poate fi luata in cazul savarsirii unei abateri judiciare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal si impiedicarii oricarei tergiversari a solutionarii cauzelor. . Nulitati partiale . . Nulitati nesanabile ‘ Dupa limitele la care se extend consecintele .

. .Participarea procurorului la efectuarea unor acte de cercetare penala . . la identificarea faptuitorului si la stabilirea raspunderii acestuia pentru a se constata daca este sau nu este cazul sa fie trimis in judecata.Lipsa de publicitate. Este competent sa efectueze sau sa supravegheze urmarirea penala procurorul de la parchetul corespunzator instantei careia ii revine competent sa judece cauza in prima instant. . Organele de cercetare speciala sunt : .Trecerea acuzei de la un organ de cercetare la altul. Competenta de a efectua urmarirea penala revine organelor de urmarire penala procurorul si organele de urmarire penala . .PARTEA SPECIALA 6.Verificarea legalitatii actelor de urmarire penala . PROCURORUL. . -SUPRAVEGHEREA EXERCITATA DE PROCUROR IN ACTIVITATEA DE URMARIRE PENALA Procurorul conduce si controleaza activitatea de cercetare penala si supravegheaza ca actele de urmarire penala sa fie effectuate cu respectarea dispozitiilor legale. ORGANELE DE CERCETARE PENALA –sunt organele de cercetare ale politiei judiciare si organele ce cercetare speciale. .Lipsa de contradictorialitate.Operativitatea.putand instrumenta orice cauza care nu este data prin lege in competent procurorului sau organelor de cercetare speciale. .Organele de cercetare militara .are ca atributii efectuarea urmaririi penale in cazurile si conditiile prevazute de lege precum si in supravegherea activitatii organelor de urmarire penala efectuata de politie si alte organe de cercetare speciale.Capitanii porturilor pentru infractiunilor contra sigurantei navigatiei pe apa si contra ordinii si disciplinei la bord.URMARIREA PENALA -DISPOZITII GENERALE Urmarirea penala este prima faza a procesului penal si are rolul de a pregati si asigura buna desfasurare a procesului penal in faza de judecata. Organele de cercetare ale politiei judiciare au o competent generala in efectuarea urmaririi penale .Mobilitatea . . Urmarirea penala are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunii. Urmarirea penala are urmatoarele principia : . Supravegherea se realizeaza prin urmtoarele metode: . -COMPETENTA ORGANELOR DE URMARIRE PENALA Urmarirea penala se efectueaza de catre procuror si de organele de urmarire penala.Ofiteri ai politiei de frontier anume desemnati pentru infractiunile de frontiera.Forma preponderant scrisa.

Plangerea se poate face personal sau prin mandatar. cercetarea penala se efectueaza cu punerea in miscare a actiunii penale. pentru a se constata daca este cazul de a se dispune trimiterea in judecata. Infirmarea actelor sau masurilor procesuale luate cu incalcare legii. -EFECTUAREA URMARIRII PENALE Organul de urmarire penala este sesizat prin plangere sau denunt. Prezentarea materialului de urmarire penala este obligatoriu la terminarea urmaririi penale atat fata de invinuit cat si fata de inculpate. In cazurile de o mai mare complexitate. Autorizarea. sa ii comunice fapta pentru care este invinuit sis a I se dea explicatii cu privire la drepturile si obligatiile pe care le are. cel urmarit are calitatea de invinuit. descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii . daca este cunoscut si a mijloacelor de proba. Inceperea urmaririi penale se dispune de catre organul judiciar competent sa efectueze urmarirea penala printr-o rezolutie . Rezolutia si procesul verbal de incepere a urmaririi penale emise de catre organul de cercetare penala sunt supuse confirmarii motivate a procurorului care exercita supravegherea .Materialul de urmarire .Inculpatului aflat in stare de libertate trebuie sa I se puna in vedere ca este obligat sa se prezinte la toate chemarile ce I se vor face in cursul procesului penal si ca are indatorirea sa comunice orice schimbare de adresa. in termen de cel mult 48 de ore de la data inceperii urmaririi penale. dupa punerea in miscare a actiunii penale . codul numeric personal . Solutionarea plangerilor impotriva actelor si masurilor de urmarire penala. urmarirea penala nu poate incepe in lipsa acestora. Pentru a se putea dispune inceperea urmaririi penale se cer a fi indeplinite cumulative doua conditii : . Denuntul este incunostiintarea facuta de catre o persoana fizica sau de catre o persoana juridical despre savarsirea unei infractiuni. Cercetarea penala se poate desfasura in doua modalitati: fara actiunea penala pusa in miscare si cu punerea in miscare a actiunii penale. incazul unui act de sesizare extern . in cazul sesizarii din oficiu. Plangerea este incunostiintarea facuta de o persoana fizica sau de o persoana juridica . indicarea faptuitorului . Cat timp actiunea penala nu este pusa in miscare. este obligat sa il cheme pe inculpate . sau printr-un process verbal . .Organul de urmarire penala sa fi fost sesizat in vreunul din modurile prevazute de lege.- Darea de dispozitii obligatorii pentru organul de cercetare penala. Cercetarea penala are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunii pentru care s-a inceput urmarirea. calitatea si domiciliul petitionarului . Organul.identificarea faptuitorului si stabilirea raspunderii penale si civile a acestuia . avizarea sau confirmarea unor acte de urmarire penala. referitoarea la o vatamare ce I se s-a cauzat o infractiune. prenumele . Plangerea trebuie sa cuprinda :numele.El este ascultat obligatoriu.10. ori se sesizeaza din oficiu cand afla pe orice alta cale ca s-a savarsit o infractiune. Cand punerea in miscarea a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila ori la sesizarea sau cu autorizarea organului prevazut de lege.Din continutul actului de sesizare sau a actelor premergatoare efectuate sa nu rezulte existent vreunui caz prevazut de art. iar inainte de ascultare I se ia o declarative scrisa personal.incuviintarea.

penala se prezinta invinuitului de catre procuror .Rechizitoriul se intocmeste de catre procurorul care supravegheaza urmarirea penala sau care efectueaza personal urmarirea si este supus confirmarii procurorului ierarhic superior. In urma verificarilor se pot ivi doua situatii : . a fost savarsita de invinuit sau inculpate si acesta raspunde din punct de vedere penal. -RELUAREA URMARIRII PENALE - - - Urmarirea penala poate fi reluata in caz de : Incetare a cauzei de suspendare –se dispune de catre procuror. prin sentinta sau decizie. Rechizitoriul constituie actul de sesizare a instantei de judecata. Redeschiderea urmaririi penale – se dispune de catre procuror atunci cand acesta constata ca nu a existat in fapt cazul care a determinat scoaterea de sub urmarirea penala sau incetarea urmaririi sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia Solutia respective.scoaterea de sub urmarirea penala atunci cand se constata ca a intervenit una din situatiile prevazute de art.atunci cand urmarirea penala s-a desfasurat fara invinuit in cauza.10 -incetarea urmaririi penale . -clasarea. -PLANGEREA IMPOTRIVA MASURILOR SI ACTELOR DE URMARIRE PENALA . ca a fost savarsita de invinuit sau de inculpat si ca acesta raspunde din punct de vedere penal. ori ca urmare a extinderii actiunii penale sau a procesului penal. -trimiterea cauzei la organul competent . Procurorul este obligat ca in termen de cel mult 15 zile de la primirea dosarului inaint de organul de cercetare penala sa procedeze la verificarea lucrarilor de urmarire penala si sa se pronunte asupra acestora. Restituire a cauzei de catre instant de judecata – se dispune de catre procuror atunci cand in vederea refacerii sau completarii urmaririi. prin ordonanta la propunerea organului judiciar. caz in care se va dispune prin ordonanta: -restituirea cauzei la organul care a efectuat cercetarea pentru completarea sau refacerea urmaririi penale atunci cand aceasta nu este competent sau a fost efectuata cu incalcarea dispozitiilor legale care garanteaza aflarea adevarului.Reluarea se dispune in acest caz de catre instant.procurorul constata ca urmarirea penala nu este complete sau a fost efectuata cu nerespectarea dispozitiilor legale sau a fost efectuata de un organ necompetent. -TRIMITEREA IN JUDECATA Trimiterea in judecata se dispune de catre procuror prin rechizitoriu daca se constata ca fapta exista . iar inculpatului de catre organul de cercetare penala . . atunci cand se constata ca urmarirea a fost efectuata de un organ competent. .Procurorul constata ca au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului si ca urmarirea penala este complete . caz in care poate dispune : -trimiterea in judecata-atunci cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista .existand probele necesare si legal administrate .

daca respectivul act a adus o vatamare intereselor sale legitime. a ordonantei sau rezolutiei de scoatere de sub urmarire. Procurorul este obligat sa rezolve plangerea in termen de cel mult 20 de zile de la primire si sa comunice de indata persoanei care a facut plangerea modul in care a fost rezolvata. . . a ordonantei sau rezolutiei de scoatere de sub urmarirea penala sau de incetare a urmaririi penale. prin incheiere .Admite plangerea. chiar straina de cauza . mentinand Solutia din rezolutia sau ordonanta atacataș . Plangere adresata procurorului Daca plangere se indreapta impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale. prin sentinta. prin sentinta. de incetare a urmaririi penale sau de clasare a fost respinsa de procuror sau daca acesta nu a fost solutionata de acesta in termenul legal. ea trebuie sa fie formulate in teren de 20 de zile de la data instiintarii persoanelor interesate despre solutia data. desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si. Plangerea adresata instantei Persoana vatamata si orice alta persoana a carei interese legitime au fost vatamate pot face plangere la instanta daca plangerea lor impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale . desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si trimite cauza procurorului in vederea inceperii sau redeschiderii urmaririi penale. instant poate adopta una din urmatoarele situatii Ș . retine cauza spre judecare in prima instant . In solutionarea plangerii .Impotriva actelor si masurilor de urmarire penala pot face plangere atat partile cat si orice alte persoana . cand probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei.Respinge plangerea .Admite plangerea .

Obiectul judecatii este acela de aflare a adevarului in cauza supusa judecatiisi tragerea la raspundere penala a inculpatului gasit vinovat sau.Desemnarea completului de judecata. . . a partilor si a persoanelor chemate in interesul cauzei. in prezenta procurorului si a partilor .Nemijlocirea. .Judecata de prima instanta. . sunt amanate. . .Publicitatea.Constatarea infractiunilor de audienta de catre presedintele instantei. Deliberarea si pronuntarea hotararii se fac de indata dupa inchiderea dezbaterilor . Pregatirea sedintei de judecata in oricare dintre etapele sale presupune efectuarea urmatoarelor acte: .Judecata in recurs. . .JUDECATA DISPOZITII GENERALE Judecata este activitatea procesuala si procedural desfasurata de instanta de judecata cu participarea procurorului. .Suspendarea judecatii. . .Asigurarea apararii.Verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii inculpatului. Judecata poate fi : .Deschiderea sedintei de judecata de catre presedintele instantei .Fixarea termenului de judecata. dar nu mai mult de 15 zile.Strigarea cauzei si apelul celor citati de catre grefier. . . .Note privind desfasurarea procesului.cu respectarea urmatoarelor dispozitii cu character general: . dimpotriva.Alte masuri pregatitoare.7. . in vederea aflarii adevarului cu privire la fapta si inculpatul cu care a fost sesizata si solutionarii legale si temeinice a cauzei penale .Contradictorialitatea. nemijlocit si contradictoriu in fata completului de judecata.Rezolvarea chestiunilor incidente. iar hotararea se redacteaza in cel mult 20 de zile . Pronuntarea hotararii se face prin citarea minutei de catre presedintele instantei de judecata asistat de catre grefier.Conducerea sedintei de judecata de catre presedintele instantei. . Solutia data cauzei se trece si in condica de sedinta a instantei judecatoresti. oral. . atunci cand acestia participa la judecata. afara de cazul cand din motive temeinice.Citarea partilor si a altor personae chemate in interesul cauzei.Judecata in apel .Verificarea sesizarii instantei. . . Principiile fundamentale ale judecatii sunt : .Oralitatea.Dupa pronuntare . Sedinta de judecata se desfasoara public. absolvirea inculpatului de invinuirea formulate impotriva sac and exista o cauza de excludere sau de inlaturarea raspunderii penale.Incheierea de sedinta.

cercetarea penala s-a efectuat de un alt organ decat cel competent. in cauzele in care vreunul din inculpate se afla in stare de detentie sau in vreuna dintre situatiile care impugn asistenta juridical obligatorie. .Instanta pronunta restituirea cauzei printr-o sentinta supusa recursului.restituirea cauzei la procuror – poate fi dispusa de instanta de judecata in vederea realizarii fie a refacerii urmaririi penale . presedintele instantei va da cuvantul procurorului si partilor. Procurorul participa in mod obligatoriu la judecata in prima instanta desfasurata la alte instante decat judecatoria. urmata de dispozitia de a se face apelul partilor si a celorlalte personae care au fost citate . Se verifica in primul rand prezenta si identitatea inculpatului. fie a completarii acesteia . precum si in cazul in care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inchisorii . -extinderea obiectului judecatii – se poate realize in timpul cercetarii judecatoresti . expunerea (considerentele ) si dispozitivul (minuta ).Daca cererile au fost rezolvate si nu s-a ajuns la o amanarea a cauzei ori la dezinvestirea instantei. realizandu-se in . marcandu-se astfel trecerea la al doilea stadiu al sedintei.Restituirea cauzei se dispune atunci cand . Sedinta de judecata in prima instanta cuprinde trei etape : -inceputul sedintei .incidentele ivite in cursul cercetarii judecatoresti – sunt . participarea sa este obligatorie atunci cand instanta de judecata a fost sesizata prin rechizitoriu in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de 3 ani sau mai mare . Dup ace au fost readministrate toate probele stranse in cursul urmaririi penale. instant constata ca in cauza supusa judecatii . se constata ca incadrarea juridical data faptei prin actul de sesizare a instantei nu este corecta.Incheierile – sunt hotararile prin care instant de judecata rezolva toate chestiunile premergatoare solutionarii fondului. Orice hotarare judecatoreasca contine trei parti : partea introductive .Sentintele – sunt hotararile prin care prima instant solutioneaza fondul cauzei sau se dezinvesteste fara sa solutioneze fondul cauzei. .este marcat de strigarea cauzei de catre preseintele instantei. prin extinderea actiunii penale sau a procesului penal . La judecata in prima instant pot participa atat partile cat si procurorul si intotdeauna participa instanta de judecata . presedintele instantei va dispune citarea actului de sesizare a instantei. sa se aplice sanctiunea prevazuta de legea penala . .cercetarea judecatoreasca – are ca obiect readministrarea tuturor probelor care au fost administrate in cursul cercetarii penale dar si administrarea oricaror probe noi necesare pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele.Deciziile – sunt hotararile prin care instant se pronunta asupra apelului. La judecata in prima instanta trebuie sa se solutioneze fondul cauzei .Sunt intrebati apoi procurorul si partile daca au de formulat exceptii cereri sau propun efectuarea de probe noi . . -JUDECATA IN PRIMA INSTANTA Judecata in prima instanta este etapa initiala si obligatorie a judecatii fara de care nu se poate vorbi de actul de justitie . -schimbarea incadrarii juridice. inainte de terminarea cercetarii judecatoresti. anume sa se constate daca invinuirea adusa inculpatului este intemeiata si in caz afirmativ . iar la judecatorie .Felurile hotararilor judecatoresti sunt: .intervine in cursul judecatii atunci cand . Presedintele instantei explica apoi persoanei vatamate ca se poate constitui parte civila sau ca poate participa ca parte vatamata in proces. in raport de probele administrate .

Partea vatamata – in ce priveste latura penala . iar partile pot depune din proprie initiative concluzii scrise.Efectul neagravarii situatiei in propria cale de atac. Pot declara apel sau recurs: .dezbaterile – constau in concluziile pe care le pun oral procurorul si partile din process asupra fondului cauzei in urmatoarea ordine: . alte fapte sau personae decat cele cuprinse in actul de sesizare initial .partea vatamata. .Procurorul – in ce priveste latura penala si latura civila. Motivarea apelul se face in scris prin cererea de apel sau printr-un memoriu separate depus la instant de apel cel tarziu in ziua judecatii. . .Nedeclarea caii de atac in termen duce la decaderea din exercitiul dreptului si la respingerea caii de atac formulate ca fiind tardiva si este de doua feluri : . Apelul este calea de atac prin care se promoveaza . Durata termenului de apel si de recurs este de 10 zile .Repunerea in termen – se cer a fi indeplinite doua conditii : o Partea sa fi fost oprita sa declare apel de o cauza temeinica de impiedicare. Dupa ce inculpatul a avut ultimul cuvant . . o Sa nu fi trecut mai mult de 10 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a despagurilor civile din hotarare.Orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei. . . instant declara dezbaterile inchise . -partea civile.Partea civila si partea responsabila civilmente – in ce priveste latura civila si latura penala. la instanta imediat ierarhic superioara .Martorul. -CAILE ORDINARE DE ATAC (APELUL SAU RECURSUL ) Caile ordinare de atac sunt mijloacele prevazute de lege prin care se exercita un control judecatoresc asupra hotararilor judecatoresti prin care s-a solutionat cauza penala .Efectul devolutiv. o rejudecare a cauzei in fond cu posibilitatea de a schimba Solutia data prin hotararea judecatoreasca.Efectul extensive. -partea responsabila civilmente Momentul final al dezbaterilor este marcat de ultimul cuvant al inculpatului. .Apelul peste termen – se cer a fi indeplinite doua conditii : o Partea sa fi lipsit atat de la judecata cat si de la pronuntare. interpretul si aparatorul – in ce priveste cheltuielile de judecata . . . . expertul. inainte de ramanerea lor defintiva in scopul descoperirii si indreptarii eventualelor erori pe care acesta le-ar cuprinde. Apelul si recursul pot fi declarate in scris sau oral . o Sa nu fi trecut mai mult de 10 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a despagurilor civile din hotarare. Declararea apelului sau recursului produce urmatoarele efecte: .Efectul suspensiv . .procurorul.Inculpatul – in ce priveste latura penala si latura civila .acest fel sesizare instantei si cu privire la alte acte material.

Atunci cand recursul urmeaza apelului . inadmisibil si tardiv . Recursul este calea ordinara de atac ce se poate indrepta impotriva hotararilor judecatoresti pronuntate in apel . Contestatia in anulare se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi : .Admiterea apelului este insotita intotdeauna de urmatoarele situatii : o Se dispune rejudecarea cauzei de catre instant a carei hotarare a fost desfiintata . in cauzele nesupuse apelului. sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instant . o Cand apelul este nefondat. instant de recurs poate pronuta una din urmatoarele situatii principale : . -CAILE EXTRAORDINARE DE ATAC (CONTESTATIA IN ANULARE SI REVIZUIREA) Contestatia in anulare este calea de atac extraordinara prin intermediul careia se poate asigura solutionarea legala a unor cauze penale in care instantele de recurs au pronuntat hotarari definitive ce cuprind erori de procedura ori instantele de recurs au pronuntat mai multe hotarari definitive pentru aceeasi fapta si acelasi faptuitor. . preponderant in drept .Admite recursul – cand instanta de recurs apreciaza ca cel putin unul din cazurile de casare invocate de procuror sau de parti . Dup ace deliberarea a luat sfarsit .Respinge recursul si mentine hotararea – cand recursul este tardiv . cand apelul a fost gresit admis .Cu cercetare judecatoreasca.Se dispune rejudecarea de catre instant a carei hotarare a fost casata .Se mentine hotararea primei instante .Judecata propriu zisa in fata instantei de apel se poate desfasura in doua modalitati : . .La sedinta de judecata in apel prezenta procurorului este obligatorie indifferent de obiectul cauzei. realizand un al doilea control judecatoresc al cauzei. in sensul ca este a doua cale de atac ordinara ce poate fi exercitata intr-o cauza penala . o Se dispune rejudecarea cauzei de catre instant competent.Respingerea apelului.in urmatoarele situatii : o Cand apelul este tardiv.Fara cercetare judecatoreasca . recursul poate fi admis doar daca si hotararea recurata cuprinde anumite erori expres prevazute de lege si numite cazuri de casare. atunci cand prima instanta a judecat cu incalcarea normelor de competent prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute. instant de apel poate decide: . o Se pronunta o noua hotarare de catre instant de apel .Se dispune achitarea inculpatului sau incetarea procesului penal . . . atunci cand hotararea a fost desfiintata pentru motivul ca judecarea cauzei la acea instanta a avut loc in lipsa unei parti nelegal citate sau care legal citata a fost in imposibilitatea de a se prezenta . realizand un control judecatoresc integral al cauzei. .Motivele de recurs se formuleaza in scris prin cererea de recurs cu cel putin 5 zile inaintea primului termen de judecata. o Cand apelul este inadmisibil. a deciziilor si a incheierilor. in toate celelalte situatii in care hotararea primei instante este gresita. Admiterea recursului si casarea hotararii atacate sunt insotite intotdeauna de una din urmatoarele solutii : . Recursul trebuie sa fie motivate . Dupa ce deliberarea a luat sfarsit. Recursul se poate indrepta impotriva sentintelor .

Un scris care a servit ca temei al hotararii a carei revizuire se cere a fost declarat fals.Nu se intemeiaza pe o critica a hotararii atacate ci pe descoperirea unor situatii noi care. daca ar fi fost cunoscute la data pronuntarii hotararii atacate . Cazurile cand se poate face contestatie in anulare sunt : .Este o cale extraordinara de atac .. . nici legii. un expert sau un interpret a sarvarsit infractiunea de marturie mincinoasa in cauza a carei revizuire se cere. .Se indreapta numai impotriva hotararilor pronuntate in recurs. . . iar de celalte parti in termen de 30 de zile de la data pronuntarii hotararii a carei anulare se cere. Sentinta data in contestatie este supusa apelului. . Revizuirea se caracterizeaza prin urmatoarele : .Cand instant de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cause de incetare a procesului penal. . .Viciile cuprinse in hotararea atacata. procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penala a comis o infractiune in legatura cu cauza a carei revizuire se cere . iar decizia data in apel este supusa recursului. Hotararile judecatoresti pot fi supuse revizuirii atat cu privire la latura penala cat si la cea civila . Revizuirea poate fi ceruta de : . daca gaseste intemeiata . sau la rejudecarea cauzei dupa casare. ar fid us la o alta solutie.Un martor. instant ascultand partile si concluziile procurorului . Contestatia in anulare poate fi introdusa de catre persoana impotriva careia se face executarea .Cand partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostiinta instanta despre aceasta impiedicare. . in limitele calitatii sale procesuale.Oricare parte din proces . la rejudecarea recursului .Cand impotriva unei personae s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta. .Este o cale de atac de retractare. desfiinteaza prin decizie hotararea a carei anulare se cere si procedeaza fie de indata . La termenul fixat pentru judecarea contestatiei in anulare. .Un membru al completului de judecata.Viciile cuprinse in hotararea casata sunt vicii de judecata. Revizuirea este calea de atac extraordinara prin care se indreapta erorile de judecata cu privire la faptele cauzei datorita necunoasterii de catre instantele care au pronuntat hotararea definitive a unor fapte si imprejurari in raport de care aceasta nu corespunde adevarului si . . dupa caz . cu privire la care existau probe in dosar.Este o cale de atac de anulare. Revizuirea poate fi ceruta cand: .Cand procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat cauza de catre instant de recurs nu a fost indeplinita conform legii . . . fie acordand un termen. cel mai tarziu in 10 zile de la inceperea executarii .Este o cale de atac in anulare. .Este o cale de atac de retractare. ca urmare .S-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei . .Cand doua sau mai multe hotarari judecatoresti definitive nu se pot concilia. . pentru oricare dintre fapte sau dintre faptuitorului. sunt ca regula vicii de procedura.Este o cale extraordinara de atac.

a celui care a fost achitat sau a celui fata de care s-a incetat procesul penal. Cererea se face in scris .. . chiar dupa executarea pedepsei sau dupa moartea condamnatului.cu aratarea cazului de revizuire pe care se intemeiaza si a mijloacelor de proba in dovedirea acestuia . Cererea de revizuire se adreseaza procurorului de la parchetul de pe langa instant care judecat cauza in prima instanta. se poate face in termen de un an. Cererea de revizuire in defavoarea condamnatului .Sotul sau rudele apropiate condamnatului . Cererea de revizuire in favoarea condamnatului se poate face oricand . chiar si dupa moartea acestuia .

Ca instante de recurs . . care potrivit legii nu sunt supuse apelului . o Cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare sa varsite in procesele penale.In prima instanta: o Procesele si cererile in materia civila al caror obiect are o valoare de peste 5 miliarde de lei .PROCEDURA CIVILA 1. procesele si cererile in materie de contencios administrative privind actele autoritatilor si institutiilor central.Recursurile in interesul legii . precum si cele pentru incuviintarea executarii silite a hotararilor date in tari straine . . recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale care. o Procesele si cererile in materie de expropriere . . o Cererile pentru incuviintarea.In orice alte materii date prin lege in competent lor .Ca instante de apel . . apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunal in prima instanta. potrivit legii .Plangerea impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitatea jurisdictional si ale altor organe cu astfel de activitate . toate procesele si cererile in afara de cele date prin lege in competent altor instante. Curtea de apel judeca : . o Cererile pentru recunoasterea .In orice alte materii date prin lege in competent lor. .Recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si a altor hotarari.COMPETENTA INSTANTELOR CIVILE -COMPENTENTA MATERIALA A INSTANTELOR JUDECATORESTI Judecatoriile judeca : . Curtea Suprema de Justitie judeca: .Ca instante de recurs . recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii . . o Procesele si cererile in materie de contencios administrative . nulitatea sau desfacerea adoptiei. . o Conflictele de munca . in cazurile prevazute de lege. .Ca instante de apel.In orice alte materii date prin lege in competent lor. . o Procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala.In prima instanta.In orice alte materii date prin lege in competent sa. Tribunalele judeca : .In prima instanta.nu sunt supuse apeluluiș . apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta.

 In cererile ce izvorasc dintr-un fapt illicit. instanta locului de plecare sau de sosire. instanta locului prevazut in contract pentru executarea.-COMPETENTA TERITORIALA Competenta teritoriala este : Competent teritoriala de drept comun – cererea de chemare in judecata se introduce la instanta domiciliului paratului. In afara de instanta domiciliului paratului.  In cererile izvorate dintr-un contract de transport.  In cererile ce izvorasc dintr-un raport de locatiune a unui imobil .Competenta teritoriala exclusiva . fie chiar in parte . instanta domiciuliului reclamantului . cererea se poate face si la instanta locului acestor asezari sau indeletniciri pentru obligatiile patrimoniale si care sunt nascute sau care urmeaza sa se execute in acel loc . adica daca paratul . - -INCIDENTE REFERITOARE LA INSTANTA SESIZATA (INTINDEREA COMPETENTENTEI INSTANTEI SESIZATE . .  In cererile izvorate dintr-un contract de transport .are in chip statornicit o indeletnicire profesionala ori una sau mai multe asezari agricole .  In cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensie alimentara.  In cererile privitoare la obligatii comerciale. in afara domiciliului sau . anularea. . instanta domiciliului reclamantului. STRAMUTAREA. instanta locului unde se afla imobilul . instanta locului de plecare sau de sosire.  In cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensie alimentara. instanta in circumscriptia careia s-a savrsit acel fapt.  In cererile ce izvorasc dintr-o cambie . in actiunile in justificare sau in prestatie tabulara. cec sau bilet la ordin. instanta locului de plata. mai sunt competente urmatoarele instante:  In cererile privitoare la executarea. MIJLOACELE PROCEDURALE DE INVOCARE A NECOMPETENTEI. rezolutiunea sau rezilierea unui contract.Competent teritoriala alternativa-desemneaza situatia in care reclamantul are dreptul de a allege mai multe instante deopotriva competente . CONFLICTELE DE COMPETENTA) . a obligatiunii. comerciale sau industriale . instanta locului unde obligatia a luat nastere sau aceea a locului platii.