P. 1
Scoala de La Palo Alto

Scoala de La Palo Alto

|Views: 334|Likes:
Published by Ferentz Catalin

More info:

Published by: Ferentz Catalin on Nov 12, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/28/2014

pdf

text

original

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE ŞI ALE COMUNICĂRII - BRĂILA

UNIVERSITATEA „CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” - PITEŞTI –
Specializarea DREPT

FUNDAMENTELE COMUNICĂRII

ŞCOALA DE LA PALO ALTO
STUDENT: FERENTZ CĂTĂLIN

şi nu aşa cum fusese abordata anterior. ecologist şi etolog. Cunoscut ca fiind „în căutarea permanentă a metaforelor”. Gregory Bateson.-2010. El va introduce „comunicarea organică”. Luând drept cadru metodologic inter-relaţiile din interiorul unei reţele. el va opune metafora „maşinii” (fondatoare pentru modelul matematic). fiind o creştere ne-liniară. a încercat să introducă o viziune „organicistică” asupra comunicării. oraş aflat lângă San Francisco. din perspectiva dinamicii forţelor şi a raporturilor de cauzalitate dintr-o interacţiune. Aceasta se constituie „în spirală”. metaforei „organismului”. în care acţioneazã mecanisme circulare de reglare el va adera la principiile demersului sistemic. antropolog. şi nu de impactul elementului declanşator. După Bateson. care în anul 1942 considera necesar să abordeze comunicarea ca pe un sistem de mesaje ce funcţioneazã sub formã de <bucle>. pe care o considera mai adecvată pentru a exprima natura sistemului informaţional-comunicativ. o permanentă auto-poiesis. în care energia de rãspuns este oferitã de receptor. un schimb de 2 .ŞCOALA DE LA PALO ALTO – „Şcoala de la Palo Alto” este denumirea dată unui grup de cercetători de origini ştiinţifice diferite care au lucrat la un moment dat la Palo Alto. comunicarea este un schimb al subsistemelor unei totalităţi. Iniţiatorul acestui grup a fost Gregory Bateson. Precursor al noului model al comunicării.

De asemenea. 3 . conştient şi voluntar. abandonându-se astfel concepţia liniarã. în linii mari. Prin observarea succesiunii mesajelor orizontale (secvenţa mesajelor ce preced şi a celor ce urmeazã) şi a contextului lor vertical (relaţia dintre elementele sistemului) se poate elabora o logicã a comunicãrii. De la simplu instrument al cunoaşterii. adicã un ansamblu coerent de reguli şi concepte. „Totul este comunicare” – de la acest principiu porneşte întreaga teorie a Şcolii de la Palo Alto. a succesiunii acţiunilor şi reacţiunilor între obiecte izolate. La rândul ei. Orice comportament uman are o valoare de comunicare. Ea dobândeşte statutul general al oricărui proces mental şi al întregii naturi. spaţiu interindividual. şi oarecum deterministã. toate relaţiile pot fi percepute ca un sistem de comunicare foarte vast. comunicarea este ridicată la rangul de referent general. conform căreia comunicarea este un act verbal. Bateson propune o viziune „circulara” a comunicării. Comunicarea este noul termen care exprimă relaţia omului cu lumea. Astfel. Teoria comunicării elaborată de Şcoala de la Palo Alto se bazează.Esenţa comunicãrii constã în procesele relaţionale şi interacţionale. în locul vechii concepţii. gesturi.informaţie. care integrează cuvinte. 2. priviri. Aceasta este sursa dinamicii totalităţii pentru că „interacţiunea dintre părţile unui spirit este declanşată prin diferenţă. pe trei ipoteze: 1. informaţia este o „diferenţă care produce diferenţe”. Într-o asemenea concepţie raportul dintre elemente contează mai mult decât elementele luate separat (indivizii în cazul comunicãrii umane). comunicarea este înţeleasă ca un proces social permanent.

iar altul este afectiv şi bogat în imagini . prezintă o noutate deorece propune o viziune sinteticã a problematicii. cerebral. interpretãrii. Acest tip de abordare. Existã deci o patologie a comunicãrii.  Dualitatea mesajelor (Pentru a comunica facem apel la semnale dar pentru a face posibilã comunicarea trebuie să existe un cod comun pentru emiţãtor şi receptor. Există douã tipuri de coduri: unul este obiectiv.el transmite o informaţie asupra unui fapt despre care vorbeşte locutorul şi exprimã direct sau indirect ceva despre relaţia dintre interlocutori. explicaţiei. Tulburãrile psihice de personalitate sunt perturbãri de comunicare între individul ce poartã aceste simptome şi anturajul sãu.3. simboluri. logic. definiţional. sinteza gândeşte totalitatea în structura şi dinamica sa. Ea nu disociază. analogic. Noţiunile cele mai importante elaborate de Şcoala de la Palo Alto sunt:  Nivelurile sensului unui mesaj (Orice mesaj presupune douã sensuri . specific ştiinţei.figuri. ci recompune ansamblul relaţiilor semnificative ce leagã elementele în interacţiune. în timp ce până la acel moment. Primul cod se supune legilor sintaxei şi semanticii. dar cel mai adesea se vorbeşte despre conţinut şi relaţie. atitudine cãreia îi corespunde noţiunea de sistem (un ansamblu de elemente în interacţiune. viziunea asupra comunicării era strict analitică. iar pe cel de-al doilea ordine. numit sistemic. în care modificarea unuia antreneazã modificãri în toate celelalte elemente). Uneori conţinutul poate fi secundar prin raport cu relaţia. ale cãrei mecanisme permit înţelegerea mai multor maladii mentale. Cel de-al 4 . În timp ce analiza presupune studierea proprietãţilor de la simplu la complex şi descompunerea fenomenului în pãrţile sale elementare. metafore. Bateson a numit primul nivel indice.).

fie la privirea pe care fiecare interactant o îndreaptã spre comportamentul sãu şi al partenerului sãu. dar articulate. conceptul de schismogenezã. rezultat din interacţiuni cumulative dintre indivizi”.doilea este specific <gândirii non-dirijate> şi se exprimã cu ajutorul unei simbolici în care semnificantul are o legãturã analogicã cu semnificatul). Datorită metacomunicării. orice interacţiune este fie simetrică.  Punctuaţia comunicãrii (se referã fie la maniera în care partenerii unei interacţiuni decupeazã comunicarea lor într-o suitã de segmente. Astfel. pot rectifica erorile de receptare sau de punctuaţie ale partenerului). Şcoala de la Palo Alto propune o definiţie structural-axiomatică (printr-un sistem structurat de axiome) a conceptului integral de comunicare.) şi Metacomunicarea (schimbul de semnale care poate privi conţinutul mesajului sau relaţia dintre interlocutorii. „Sistemul axiomtic” al teoriei comunicării cuprinde următoarele „legi fundamentale”: 5 . fiind esenţialã în a urmãri interacţiunea şi natura unei relaţii. aceştia pot preciza sensul ce trebuie atribuit mesajului. 2. Schismogeneza simetrică. în comunicare există două tipuri de schismogeneză: 1. De aceea el va introduce – înca dinaintea înfiinţării Şcolii de la Palo alto – în 1936. care se caracterizează prin comportamente diferite. Punctuaţia structureazã faptele de comportament. numită şi „în oglindă”. fie complementară. pe care l-a definit ca „proces de diferenţiere în normele de comportament individual. Schismogeneza complementară. Conform lui Gregory Bateson. care se caracterizează printr-un comportament simetric al interlocutorilor. comunicarea fiind astfel un sistem ce se caracterizează prin faptul că satisface axiomele generale ale teoriei abstracte.

4. comunicarea nu se limitează să transmită o informaţie. capabilă să reprezinte sensurile şi logica limbajului. Comunicarea verbală şi intenţională reprezintă. comunicarea prezintă două aspecte: conţinut şi relaţie. Bateson numeşte conţinutul indice. Comunicarea este inevitabilă sau Non-comunicarea este imposibilă. non-comportament comunicaţional. Deci. fie una analogică. care nu poate fi tratat în termeni de cauză-efect sau stimul-răspuns. 3. ci induce în acelaşi timp un comportament. Sau. 5. Cea digitală este abstractă. Deci. Astfel. cel de-al doile oferind indicaţii de interpretare celui dintâi. Comunicarea analogică este cea non-verbală. Indicele conţine datele comunicării. iar ordinea. comunicarea nu se mai reduce la limbajul verbal sau la intenţionalitate. Comunicarea este un proces continuu. Natura unei relaţii depinde de punctarea secvenţelor de comunicare între parteneri. Pe această axiomă se dezvoltă întregul sistem al „noii comunicări”. doar vârful unui iceberg uriaş. nu există non-comunicare. 2. Această punctare structurează faptele din cadrul comportamentului comunicativ şi este esenţială desfăşurării continue a acestuia. iar relaţia. ordine. în această viziune. Comunicarea se desfăşoară la două nivele: informaţional şi relaţional. cu alte cuvinte. Comunicarea propune raportări de forţă şi implică tranzacţii simetrice sau complementare sau Orice proces de comunicare este simetric 6 . Punctarea acestor secvenţe înseamnă stabilirea între parteneri a modelelor de schimb care vor regla schimbarea rolurilor (stimul-răspuns).1. bazată în principiu pe reprezentări. Comunicarea are fie o formă digitală. felul cum trebuie înţelese acestea. astfel încât cel de-al doilea îl înglobează pe primul.

nesupus subiectivismului. Concepţiei Şcolii de la Palo Alto i s-au adus numeroase critici.sau complementar. să i se confere posibilitatea de a-i observa funcţionarea pentru a dezvălui eventualele distorsiuni introduse în comunicarea „pură”. Iar problema se pune daca există într-adevăr un astfel de observator. deşi. 7 . la momentul lansării ei constituia o nouă dimensiune a comunicării. bazându-se pe ideea că observatorul este dotat cu o capacitate de observaţie şi percepţie care nu introduce distorsiune. Importanţa concepţiei născute la Palo Alto constă în considerarea comunicării ca o activitate colectivă. 6. Comunicarea presupune procese de ajustare şi acomodare. 7. dacă el se întemeiază pe egalitate. respectiv. diferenţă. condusă de reguli învăţate inconştient. Principala critică adusă acesteia – numită de Bernard Miege „critica logică” – se referă la faptul ca acest model permite să se dea un sens nivelului comunicării. sau. Comunicarea este ireversibilă.

Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice „David Ogilvy”. ed. ed. Tritonic 8 .S.A.P.. S. Bucureşti.N. 2000 2) „Introducere în Teoria Comunicării”. Valentina MARINESCU.BIBLIOGRAFIE: 1) „Filosofia comunicării”. Ilie PÂRVU.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->