Sunteți pe pagina 1din 32

UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI

Facultatea de Psihologie i tiine ale Educaiei Specializarea: Pedagogia invatamantului primar si prescolar

Sindromul Asperger

Propunator:

Realizatori:

Bistrita, 2011

Prefata:

Tema

Pagina

1. Definitie.3 2. Generalitati3 3. Cauze...3 4. Simptome....4 5. Diagnostic....6 6. Investigatii...6 7. Tratament - Generalitati....7 8. Profilaxie.8 9. Tratament ambulatoriu.8 10. Autismul / Sindromul Asperger...10 11. Sindromul Asperger......................11 Scurta descriere a Autismului/Sindromului Aspergers11 Descriere detaliata a Autismului/Sindromului Aspergers11 Caracteristici pozitive asociate cu Autismul/Sindromul Aspergers.13 Cum Autismul/Sindromul Asperger pot influenta invatarea, predarea si instruirea ..13 Provocari..14 Deficiente in: Empatie14 Procesarea informatiilor...15 Limbaj/ Intelegere19 Motivatia..24 Dexteritatea motorie/manuala..26 Organizare27 Vorbirea...29

Ghid general31

12. Bibliografie.32
2

1.Definitie Sindromul Asperger (n englez Asperger's Syndrome) este o tulburare comportamental care aparine de autism. Studiile indic faptul c ntre 0,2% i 0,4%(1/500 la 1/250) dintre copii de vrst colar sufer de acest sindrom. Sindromul Asperger ncepe n copilrie i dureaz de regul pn la maturitate. Sindromul Asperger afecteaz mai muli biei dect fete.

Generalitati Sindromul Asperger se caracterizeaza printr-o tulburare a dezvoltarii, in care individul afectat are dificultati in intelegerea modalitatilor de interactiune sociala.Oamenii cu sindrom Asperger au unele manifestari de autism (concentrare anormala asupra propriei persoane, caracterizata prin tulburari grave de comunicare, dificultati de concentrare si interactiune sociala), in special abilitati sociale slabe si tendinta spre rutina. Totusi, spre deosebire de cei cu autism, copiii cu sindromul Asperger incep sa vorbeasca in jurul varstei de 2 ani (varsta la care se dezvolta vorbirea in mod normal). Nivelul lor de inteligenta este normal sau superior normalului. Ambele afectiuni apartin de un grup de boli numit "Tulburari Globale de Dezvoltare". Un studiu recent realizat intr-o comunitate de 76.000 de indivizi din SUA a detectat faptul ca 3 din 1000 de copii sunt afectati de sindromul Asperger.

Cauze Nu se cunoaste cauza exacta a sindromului Asperger. Sindromul Asperger tinde sa fie transmis pe cale genetica (tendinta ca boala sa fie regasita la mai multi membrii ai unei familii), cu toate ca cercetatorii nu au descoperit exact care este gena vinovata. Multi specialisti considera ca exista si alti factori ce tin de mediul individului, care ar putea juca un rol in producerea bolii, cu toate ca cercetatorii, studiind mai multi dintre acesti factori incriminati, inclusiv vaccinurile, nu au descoperit o cauza clara.

Simptome Exista mai multe simptome prin care ar putea sindromul Asperger sa se manifeste. Copilul poate avea simptome variate ca si intensitate, de la usoare pana la severe si, de asemenea, se pot manifesta cateva sau mai multe dintre acestea. Datorita varietatii largi a simptomatologiei, nu exista doi copii cu sindrom Asperger care sa se manifeste la fel. Simptome in timpul copilariei Parintii remarca de obicei, simptomele sindromului Asperger in momentul in care copilul lor incepe sa mearga la gradinita si sa interactioneze cu alti copii. Acesti copii afectati de sindromul Asperger pot sa se manifeste in urmatoarele moduri: -incapacitatea de a invata tehnici de interactiune sociala si lipsa unor abilitati sociale innascute, precum capacitatea de a "citi" limbajul trupului, de a incepe si mentine o conversatie si de a-si astepta randul pentru a vorbi -ii displace orice schimbare in rutina zilnica -lipsa de empatie (capacitatea de a recunoaste si a relata emotiile la cei din jur) -incapacitatea de a recunoaste modificari subtile in tonul si accentul conversatiei, prin care vorbitorul schimba sensul unei relatari; astfel, copilul nu va putea intelege o gluma, sau un comentariu sarcastic va fi perceput ca atare; de asemenea, relatarile lui vor fi lipsite de tonuri, accente si intonatie si, astfel, vor fi dificil de inteles -poate avea un mod formal de a vorbi care este prea avansat comparativ varstei sale -poate evita sa priveasca direct in ochii celor din jur -poate avea expresii si posturi aparte -poate fi preocupat doar de unul sau cateva lucruri despre care stie foarte multe; multi copii cu sindromul Asperger par a fi interesati excesiv de activitati neobisnuite, precum rezolvarea de puzzle-uri, proiectarea de case, desenarea unor scene extrem de detaliate sau pot fi pasionati de astronomie -pot sa vorbeasca mult, de obicei despre subiectul favorit; este des intalnit monologul; gandurile private sunt frecvent exteriorizate -este posibil sa aiba o dezvoltare motorie intarziata; copilul poate invata mai greu modul de utilizare a furculitei si a linguritei, de a merge pe bicicleta sau cum sa prinda o minge; poate avea un mod ciudat al mersului, iar scrisul de mana este frecvent deficitar -poate fi extrem de sensibil si sa reactioneze exagerat la zgomote de intensitate mare, la lumini, la gusturi intense sau texturi aparte -poate avea o capacitate de memorare dezvoltata si abilitati aparte in matematica; copilul poate fi capabil sa memoreze date, formule si numere de telefon cu o neobisnuita acuratete in ceea ce priveste detaliile. Cu toate ca aceasta afectiune este in multe moduri asemanatoare cu autismul, copilul cu sindromul Asperger are, in mod tipic, abilitati normale spre avansate ale limbajului si intelectului. De asemenea, cei cu sindrom Asperger, in mod tipic, intampina dificultati in a-si face prieteni si in a se implica in activitati sociale.

Simptome in adolescenta si la adultul tanar Majoritatea simptomelor persista in timpul adolescentei si, cu toate ca bolnavul poate incepe sa deprinda abilitati de interactiune sociala, dificultatile in comunicare raman. Probabil ca vor avea in continuare dificultati in a intelege comportamentul anturajului. Adolescentul cu sindrom Asperger, precum ceilalti adolescenti, va dori sa-si faca prieteni, dar se poate simti timid sau intimidat la abordarea celor de varsta lui. Se va simti diferit de ceilalti. Datorita faptului ca ceilalti adolescenti pun mare pret pe a fi si a arata "de gasca", efortul de a se integra poate deveni frustrant si epuizant emotional pentru adolescentii cu sindrom Asperger. Pot fi imaturi, comparativ cu varsta lor biologica si pot fi naivi si prea increzatori, ceea ce ii va face tinte usoare pentru batjocura si cicalire.Toate aceste dificultati pot determina adolescentii cu sindrom Aspernger sa devina izolati si retrasi din punct de vedere social si sa sufere de depresie si anxietate. Totusi, unii dintre adolescentii suferinzi de sindromul Asperger, sunt capabili sa-si creeze si intretina cateva prietenii de-a lungul anilor de scoala. Unele dintre trasaturile clasice ale sindromului Asperger pot functiona in beneficiul adolescentului. Adolescentii cu sindrom Asperger sunt in mod tipic dezinteresati in a urmarii normele sociale si de a gandi dupa niste norme conventionale, permitand dezvoltarea unei gandiri creative si urmarirea unor interese si scopuri originale. Tendinta lor de a agrea regulile si, de asemenea, onestitatea lor caracteristica, ii poate sprijini in a excela la scoala si pe plan civic. Simptomele adultului Sindromul Asperger este o afectiune prezenta pe toata durata vietii, cu toate ca are tendinta de a se stabiliza cu timpul si, de asemenea, uneori se remarca ameliorari. De obicei adultii reusesc sa atinga o mai buna intelegere a propriilor defecte si calitati. Sunt capabili sa acumuleze abilitati sociale si sa invete cum sa reactioneze in societate, in functie de comportamentul anturajului. Multi oameni cu sindromul Asperger se casatoresc si au copii. Unele calitati care sunt tipice sindromului Asperger, precum memoria excelenta si capacitatea de concentrare, pot creste sansele unei educatii universitare si a unei cariere de succes. Multi oameni cu sindrom Asperger par fascinati de tehnologie si optiunea cea mai frecventa in alegerea carierei este cea de inginer. Totusi, cariera in domeniul stiintific este, fara indoiala, singura in care acestia exceleaza. Intr-adevar, multe personalitati istorice au avut simptome ale sindromului Asperger, inclusiv Wolfgang Amadeus Mozart, Albert Einstein, Marie Curie si Thomas Jefferson.

Boli asociate Multi copii cu sindrom Asperger au boli asociate si pot avea si simptomele acestora. Printre afectiunile asociate se numara: -tulburarea caracterizata de deficitul de atentie si hiperactivitate -tulburare anxioasa -depresie (mai ales la adolescenti)
5

-comportament obsesiv-compulsiv -tulburarea de anxietate sociala.

Diagnosticul Medicii pot stabili diagnosticul sindromului Asperger la copil atunci cnd cel puin 3 din 4 simptome sunt ndeplinite:

incapacitatea de a nelege cum cred alii i de a se transpune n situaia altor persoane. incapacitatea de a dialoga reciproc, de a nelege "ceea ce nu este spus" i de a "citi printre rnduri". vorbire i limbaj de dezvoltare ntrziate comportament repetitiv

Deoarece toi copiii se comport uneori astfel, diagnosticul de sindrom Asperger poate fi stabilit unui copil numai de ctre un specialist.

Investigatii Sindromul Asperger este o tulburare a dezvoltarii, prin care individul intampina dificultati in a intelege cum sa interactioneze din punct de vedere social. Stabilirea diagnosticului se realizeaza cel mai bine prin culegerea de informatii de la parinti, medici, profesori si alti indivizi implicati in ingrijirea si supravegherea copilului, caci acestia sunt cei care cunosc cel mai bine comportamentul copilului. Diagnosticul de sindrom Asperger se stabileste atunci cand se intalnesc anumite criterii. Acestea includ: -interactiuni sociale defectuoase -comportament, interese si activitati neobisnuite -limbaj dezvoltat normal -lipsa tulburarilor in dezvoltarea abilitatilor de autoingrijire si a curiozitatii fata de mediul inconjurator. Specialistii in domeniu vor analiza istoricul medical al copilului si vor obtine informatii in ceea ce priveste dezvoltarea acestuia, inclusiv date despre dezvoltarea motorie, a limbajului, despre domeniile de interes ale copilului si a interactiunilor de natura sociala. De asemenea, specialistul se va interesa despre sarcina si despre istoricul medical in familie (ce alte boli au fost prezente la rudele directe ale copilului afectat).

Specialistul poate investiga copilul pentru a stabilii daca simptomatologia se datoreaza sindromului Asperger. Se pot indica urmatoarele forme de evaluare: -test psihologic prin care se evalueaza intelectul si capacitatea de invatare, IQ-ul (coeficient de inteligenta) si abilitatile motorii; se poate realiza, de asemenea, un test de personalitate -evaluarea capacitatii de comunicare, prin care se testeaza gradul de dezvoltare a limbajului; copiii se testeaza pentru a evidentia capacitatea lor de intelegere si de utilizare a limbajului in comunicare; de asemenea se testeaza si formele non-verbale de comunicare, alaturi de limbajul non-literal, precum umorul sau metafora; se vor urmarii tonul, intensitatea si accentele utilizate de copil -examinare psihiatrica prin care specialistul va evalua relatiile copilului cu familia si apropiatii, reactia la situatii noi si capacitatea acestuia de a intelege sentimentele celorlalti, precum si comunicarea indirecta, precum sarcasmul si cicalirea; medicul psihiatru va observa copilul acasa si la scoala; de asemenea se vor investiga si alte posibile afectiuni, precum anxietatea si depresia, tulburari care se regasesc frecvent la cei cu sindromul Asperger. La momentul stabilirii diagnosticului, medicul specialist va concluziona daca copilul intruneste criteriile de diagnostic publicate in Manualul de Diagnostic si Statistica a Bolilor Mentale (DSMIV-TR), publicatie ce apartine de Asociatia Americana de Psihiatrie. Tratament - Generalitati Intentia tratamentului in cazul sindromului Asperger, este de a inbunatatii abilitatile copilului de a interactiona si de a deveni astfel, eficient in societate si capabil sa se autointretina. Deoarece fiecare pacient suferind de sindrom Asperger este unic in ceea ce priveste numarul si severitatea simptomelor, tratamentul ar trebui sa fie destinat nevoilor individuale ale pacientului si disponibile in functie de resursele familiei. Tratamentul specific se bazeaza pe simptome. Obtinerea serviciilor Se poate incepe prin contactarea scolilor, in scopul de a afla ce fel de servicii sunt disponibile pentru copil. Fiecare copil are dreptul la educatie. Legile obliga scolile sa puna la dispozitie serviciu educational pentru copiii cu inabilitati, copiii cuprinsi intre 3 si 21 de ani. Se poate discuta cu personalul scolii pentru a se stabilii programul educational individual si scopurile acestuia. Programele educationale individuale sunt create pentru a se potrivi la nevoile copilului, bazandu-se pe gradul de dezvoltare al acestuia. Programe scolare Se vor analiza mai multe scoli pentru a se stabilii care dintre acestea se potriveste cel mai bine cu nevoile copilului. Criterii pentru alegerea scolii: -se lucreaza cu grupuri de copii restranse ca numar -exista un specialist in comunicare, specialist care poate ajuta la dezvoltarea abilitatilor sociale -exista oportunitatea de a interactiona social intr-o forma organizata si supravegheata -se insista pe acumularea de deprinderi utile in viata reala si se incurajeaza interesele si talentele
7

speciale ale copilului -se doreste individualizarea curriculei scolare (programa scolara) -exista indrumatori care se isi pot concentra activitatea pe confortul emotional al copilului si care pot constitui ca o legatura a acestuia cu familia -exista entuziasm si respect pentru diversitate si exista compasiune pentru elevi. Parintele ar trebui sa fie mereu informat despre cum decurg lucrurile la scoala. Se poate scrie ca un fel de jurnal, in care parintii si profesorii isi noteaza alternativ observatiile in ceea ce priveste copilul afectat de sindromul Asperger si, astfel, se poate realiza o mai rapida si eficienta evaluare a modului in care copilul evolueaza. Strategii de tratament Tratamentul se centreaza pe imbunatatirea modului de comunicare, a abilitatilor sociale si a modului de comportament a copilului. Programul de tratament poate fi ajustat frecvent, pentru a se optimiza strategiile de abordare a copilului. Se va insista pe calitatile copilului, prin incurajarea acestuia de a explora domeniile de interes. Integrarea in grupuri de copii orientati spre anumite activitati comune, precum si consilierea tintita pot fi de ajutor. Copiii cu sindrom Asperger care sufera si de alte afectiuni precum cele enumerate mai sus, pot fi mai solicitanti pentru parintii care deja intampina dificultati cu un copil cu nevoi speciale. Aceste boli auxiliare pot necesita tratament medicamentos specific, precum si alte forme de terapie.

Profilaxie Cercetatorii nu au descoperit inca, un mod de a preveni sindromul Asperger. Unele grupuri sustin ca vaccinul rubeola-rujeola-varicela provoaca aparitia sindromului Asperger si autismul. Dar numeroase studii nu au putut dovedi legatura dintre aceste afectiuni si vaccinul mai sus amintit. Medicii recomanda imunizarea copilului, deoarece lispa acestei masuri profilactice pune in pericol atat individul, cat si restul comunitatii in a dezvolta boli grave si, uneori, chiar letale. Tratament ambulatoriu Parintele trebuie informat in ceea ce priveste sindromul Asperger si are obligatia sa ofere un ambient placut si afectuos pentru copil. Parintele trebuie sa constientizeze ca, la fel ca si in cazul celorlalti, copilul sau are atat calitati cat si defecte si ca acesta are nevoie de sprijin, rabdare si intelegere pe cat de mult posibil.

Un element extrem de important este autoeducarea parintelui in ceea ce priveste boala copilului si in a afla care sunt perspectivele de viitor, pentru ca asa va putea sa-l ajute sa devina un individ independent. De asemenea, parintele va cere sfaturi medicului de familie, specialistilor si organizatiilor destinate celor bolnavi cu sindromul Asperger.

Se recomanda flexibilitate, creativitate si dorinta de a invata permanent din partea parintilor, in cazul cresterii unui copil cu sindrom Asperger.

Strategii generale pentru a avea succes Copiii cu sindrom Asperger beneficieaza de pe urma rutinei zilnice in ceea ce priveste servirea mesei, facerea lectiilor si ora fixa de culcare. De asemenea acestia agreaza regulile si cerintele constante, care pentru ei semnifica mai putin stres si confuzie.Multi indivizi suferinzi de sindrom Aspenger, se descurca mai bine cu stilul de predare verbal (adica expunere in cuvinte, fara gestica). O expunere directa, concisa si fara ocolisuri este de asemenea utila. Bolnavii cu sindrom Asperger au frecvent dificultati in a vedea lucrurile in ansamblu si au tendinta de a se concentra pe elemente mai mici, componente ale intregii probleme. Din acest motiv indivizii cu sindrom Asperger beneficieaza cel mai bine de stilul de predare in care se prezinta separat elementele unui intreg si astfel, treptat, copilul va percepe imaginea de ansamblu (copiii neafectati inteleg mai bine atunci cand li se preda mai intai imaginea de ansamblu, iar apoi sunt studiate elementele acesteia separat). Pot fi de ajutor si expunerile sub forma de imagini, scheme si material scris.

Trebuie stiut ca zgomotele de fond, precum ticaitul ceasului sau zumzetul neonului pot fi elemente ce distrag atentia copilului. Copii cu sindrom Asperger se maturizeaza mai lent. De aceea nu trebuie sa se solicite un comportament specific varstei biologice.Se va incerca identificarea si evitarea factorilor ce distrag atentia copilului. Copilul va fi pregatit pentru situatii dificile si va fi invatat cum sa le manipuleze. Strategii pentru dezvoltarea abilitatilor sociale E posibil ca individul sa nu inteleaga normele si regulile de ordin social pe care ceilalti copii le percep mult mai natural. Se vor da explicatii clare pentru motivul pentru care anumite moduri de comportament sunt solicitate si se vor impune reguli pentru acestea.Se va incuraja copilul sa se uite in ochii celor din anturaj, in momentul in care i se vorbeste si i se va explica motivul pentru care acest lucru este necesar. Este indicat sa se ofere o mica recompensa in momentul in care copilul foloseste o abilitate sociala, mai ales cand aceasta nu i s-a solicitat. Se vor practica activitati precum jocuri sau sedinte de intrebari urmate de raspunsuri, caci astfel copilul este nevoit sa astepte momentul cand sa vorbeasca si sa asculte ce zic ceilalti.Prin jocuri in care cei implicati isi asuma diferite roluri si prin studierea comportamentului uman vazut in filme sau la televizor, copilul va intelege sentimentele celorlalti.Parintele isi va invata copilul cum sa recunoasca si cum sa raspunda la anumite situatii in cadru social. I se pot oferi, ca ajutor, anumite replici pe care sa le poata da in anumite situatii, ca atunci cand i se face cunostinta cu o persoana noua. Tot prin joc cu personaje imaginare, copilul poate fi invatat cum sa interactioneze.

In cazul in care copilul are tendinta de a fi singuratic, i se va asigura un anturaj.Copilul va fi invatat notiuni precum cele de loc privat si public, pentru a intelege, astfel, ce fel de comportament sa abordeze in anumite situatii. De exemplu, imbratisarea poate fi nepotrivita la scoala, dar este permisa acasa. Strategii in ceea ce priveste scolarizarea Se vor utiliza sisteme vizuale, precum calendarele, listele si notitele, pentru a se putea realiza o mai buna organizare a lectiilor. Copilul va fi orientat se respecte programul de scoala. Inainte de a incepe anul scolar va fi revizuit cu copilul programul zilnic.Copilul va fi protejat de cicaliri si batjocura anturajului. Se poate vorbi cu profesorii si consilierii scolari, despre invatarea celorlalti copii despre ce inseamna sindromul Asperger. E indicata asezarea copilului alaturi de copiii care inteleg boala acestuia si nevoile speciale pe care acesta le necesita. Tot acesti colegi mai intelegatori pot deveni prietenii copilului si ii pot fi companioni in timpul pauzelor. Profesorului i se va solicita integrarea copilului in activitati care ar putea sa-i puna in valoare calitatile, precum cititul, scrisul dupa dictare si orele de arta (ex: pictura). Se va incerca realizarea unei rutine zilnice in ceea ce priveste temele pentru acasa, prin stabilirea unei perioade fixe din timpul zilei pentru aceasta activitate si prin folosirea aceleiasi locatii (ex: biroul din camera copilului). Se pot folosi recompense pentru motivarea copilului. I se poate permite sa se uite la televizor sau sa se joace jocul favorit la calculator, cand acesta se comporta bine.Unii copii cu sindromul Asperger au dificultati la scrierea de mana. Acest lucru poate fi remediat prin scrierea temei pentru acasa la calculator.

Autismul / Sindromul Asperger

Autismul / Sindromul Asperger este o disfuncie de dezvoltare pe durata vieii care afecteaz modul n care un individ comunic i relaioneaz cu persoanele din jurul lui. Scurta descriere a Autismului/Sindromului Aspergers Descriere detaliata a Autismului/Sindromului Aspergers Caracteristici pozitive asociate cu Autismul/Sindromul Aspergers Cum Autismul/Sindromul Asperger pot influenta invatarea, predarea si instruirea

10

Scurt descriere a Autismului / Sindromului Asperger Autismul / Sindromul Asperger este o disfuncie de dezvoltare pe durata vieii care afecteaz modul n care un individ comunic i relaioneaz cu persoanele din jurul lui. Copiii i adulii cu autism / sindromul Asperger se confrunt cu dificulti n interaciunea social de zi cu zi. Abilitatea lor de a dezvolta prietenii este n general limitat datorit capacitii lor de a nelege expresia emoional a celorlalte persoane. Descriere detaliat a Autismului / Sindromului Asperger Persoanele cu autism / Sindromul Asperger au deseori dificulti care nsoesc procesul de nvare, dar toi indivizii au aceeai dificultate comun, aceea de a da un sens lumii nconjurtoare. Efectele pe care autismul / Sindromul Asperger le are asupra abilitii unei persoane de a funciona ntr-un mediu de zi cu zi ca i ntr-un mediu de nvare pot varia n funcie de gradul dificultii. Persoanele cu sindromul de disfuncii de autism (SDA) se pot confrunta cu un numr de dificulti care le pot afecta studiile lor. Persoanele cu autism / Sindromul Asperger se confrunt n general cu trei zone principale de dificulti: acestea sunt cunoscute ca tripleta deteriorrilor:

Interaciunea social dificultatea n domeniul relaiilor sociale, de ex. ei par retrai i indifereni fa de ceilali; Comunicarea social dificultatea n comunicarea verbal i ne-verbal, de ex. nu neleg pe deplin nelesul gesturilor obinuite, expresiile feei sau tonul vocii; Imaginaia dificultate n dezvoltarea abilitilor interpersonale i imaginaie, de exemplu avnd abiliti limitate imaginative, posibil copiate sau urmrite rigid i n mod repetat.

n plus fa de aceast triplet, sunt caracteristice deseori tipare de comportament care se repet i care sunt rezistente pentru a fi schimbate n rutin. Sindromul Asperger Persoanele cu sindromul Asperger gsesc c este dificil s citeti semnalele de comunicare pe care cei mai muli dintre noi le iau de-a gata i, ca rezultat, comunic i interacioneaz cu alii cu dificultate. Sindromul Asperger este o form de autism i multe caracteristici ale autismului sunt comune sindromului Asperger, incluznd:

Comunicare cu dificultate persoanele pot vorbi fluent dar nu dau atenie reaciei persoanelor care i ascult; ei pot vorbi ore n ir indiferent de interesul asculttorului sau
11

pot prea insensibili la sentimentele acestora. Dei au o abilitate a vorbitului, persoanele cu sindrom Asperger pot prea mult prea precii sau glumele mult prea literate pot cauza probleme aa cum poate face i limbajul exagerat, frazele ntoarse sau metaforele; Dificultate n formarea de relaii sociale spre deosebire de persoanele cu autism clasic, care deseori par a fi retrai i lipsii de interes fa de lumea din jurul lor, multe persoane cu sindromul Asperger doresc s fie sociabile i se bucur de contactul uman. Si asta dei ei gsesc c este greu s nelegi semnele non-verbale, inclusiv expresiile faciale ceea ce face mai dificil pentru ei s formeze i s menin relaiile sociale cu persoane care nu sunt contiente de nevoile lor; Lipsa imaginaiei i a creativitii n timp ce deseori ei exceleaz n a nva fapte i figuri, persoanele cu sindrom Asperger gsesc de multe ori c este greu s gndeasc ntrun mod abstract.

Persoanele cu sindrom Asperger au de obicei mai puine probleme cu vorbitul dect cei cu autism, deseori vorbesc fluent dei cuvintele lor pot suna cteodat formale sau bombastice. Persoanele cu sindrom Asperger nu au de obicei asociate probleme de nvare care pot fi asociate cu autismul. Din aceast cauz multe persoane care au fost diagnosticate cu sindrom Asperger n copilrie, au fost adesea colarizai i, avnd suportul corect i ncurajare, au fcut progrese educaionale considerabile. Persoanele cu sindromul Asperger dezvolt de multe ori un interes obsesiv pentru un hobby sau pentru a coleciona. De obicei interesul lor implic aranjarea sau memorarea unor fapte despre un anume subiect cum ar fi, de exemplu, orarul trenurilor, ctigtorii de derbiuri sau dimensiunile catedralelor. Cu o ncurajare corect, interesul poate fi dezvoltat astfel nct persoanele cu sindrom Asperger s poat munci sau studia n zona lor de interes. Persoanele pot gsi de asemenea o schimbare prin dezorganizare i tulburare i deseori prefer s i organizeze ziua n conformitate cu un tipar stabilit. Dac lucreaz cu ore bine stabilite atunci orice ntrziere neateptat cum ar fi un trafic aglomerat sau un tren ntrziat, i poate face nelinitii sau i poate supra. Persoanele pot gsi de asemenea o schimbare prin dezorganizare i tulburare i deseori prefer s i organizeze ziua n conformitate cu un tipar stabilit. Dac lucreaz cu ore bine stabilite atunci orice ntrziere neateptat cum ar fi un trafic aglomerat sau un tren ntrziat, i poate face nelinitii sau i poate supra.

12

Caracteristici pozitive asociate cu Autismul / Sindromul Asperger Persoanele cu sindromul de disfuncii de autism (SDA) pot avea anumite avantaje fa de alte persoane n ceea ce privete unele zone ale experienei colare, cum ar fi de exemplu:

Cele mai multe persoane gndesc c o via social ocupat se interfereaz cu studiul lor. Aceasta este o problem pe care persoanele cu sindrom de disfuncii de autism (SDA) nu o au n general; Unele persoane cu sindrom de disfuncii de autism (SDA) au unele amintiri neobinuite i/ sau afiniti naturale pentru computere ambele putnd asigura persoanei un nceput; Stilul oficial cerut pentru eseu academic n scris este de obicei mult mai uor de stpnit dect o conversaie obinuit; n general au abilitatea de a studia cu mult profunzime un anumit domeniu; Pot fi foarte uor motivai i independeni n studiul lor; Pot fi foarte singuratici; Sunt deseori originali i creativi n ceea ce privete tiparele gndite i au o bun atenie spre detaliu i precizie.

Cum autismul / Sindromul Asperger pot influena nvarea, predarea i instruirea Persoanele cu autism pot avea de asemenea un numr de caracteristici care au un impact negativ asupra modului lor de a nva; acestea pot include oricare sau toate din urmtoarele:

Dificultate n interaciunea cu ali elevi i profesori/instructori; nelegerea greit sau naiv n cadrul interaciunilor sociale; Anxietate n ceea ce privete interaciunile sociale; Bazarea pe rutin i o respingere a schimbrilor brute; Abiliti precare organizaionale; Pot fi uor distrai; Confuzie asupra informaiilor relevante i irelevante; Concentrare asupra unor detalii neadecvate.

Persoanele cu sindromul de disfuncii de autism se pot confrunta cu situaii problematice n ceea ce privete lucrul n grup datorit dificultii lor legate de interaciunea social. Dificultile specifice lucrului n grup pot include: lipsa mesajelor non-verbale realizate prin limbajul corpului, expresia facial sau tonul vocii, remarci care par a fi neadecvate contextului conversaiei i acomodarea cu dificultate la un auditoriu diferit. Persoanele cu sindromul de disfuncii de autism folosesc mai mult limbajul ad litteram, considernd dificil nelegerea metaforelor, glumelor sau conceptelor abstracte. Dificultatea n ceea ce privete abstractul i inflexibilitatea lor n gndire se poate extinde i n alte zone, ca de exemplu, bazarea pe rutine fixe sau comportare care se repet n mod demonstrativ cum ar fi
13

dorina de a sta pe acelai loc; ei ar putea s se confrunte cu o nefericire dac aceste rutine sunt ntrerupte. Provocri

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Empatia Procesarea informaiilor Limbajul/nelegerea Relaia cu anxietatea/stresul Motivaia Dexteritatea motorie/manual Organizarea Vorbirea

1. Dificulti cu empatia Empatia i ncrederea sunt bazele pentru o comunicare efectiv i constructiv, dar i pentru dezvoltarea relaiilor. Dificultati cu empatia - ajustari pentru practica Empatia i ncrederea sunt bazele pentru o comunicare efectiv i constructiv, dar i pentru dezvoltarea relaiilor. Sunt abiliti eseniale pentru:

dezvoltarea ideilor i soluiilor; rezolvarea problemelor; comunicare efectiv; evitarea i difuzarea conflictului.

Construirea ncrederii const n:


abilitatea de a stabili un raport cu persoanele pentru a dezvolta discuii i argumente; abilitatea de a asculta i nelege pe cineva fr a fi n mod necesar de acord cu el; abilitatea de a nelege care sunt sentimentele unei persoane i ce vrea s obin; abilitatea de a lucra n colaborare.

14

Ascultarea const n:

abilitatea de a-i asculta pe ceilali; abilitatea de a-i lsa pe ceilali s vorbeasc; abilitatea de a nu sri i oferi opinii cnd nu este necesar.

Dificulti cu empatia ajustri pentru practic Ghid general

Trebuie adoptat un mod de abordare sensibil atunci cnd se ia n considerare orice problem aprut n grupul de lucru se pot lua n considerare metode alternative a rezolva problema. n situaii de grup, ncurajai elevii s asculte prerea celorlali i s lucreze n colaborare pentru gsirea de soluii la probleme. Creai o linie de ghidare clar i abiliti de ascultare, pentru a nelege i punctul de vedere al altor persoane. ncurajai elevii s asculte activ prerile i experienele celorlali prin examinarea motivelor acestor preri i comentarea lor. Ascultai, nelegei ceea ce vor s v spun elevii pentru a-i face s se simt aprobai i validai i ajutaii s recunoasc cum i pot dezvolta ei aceasta abilitate.

Evaluarea Ajustari pentru evaluari realizate in conditii de examinare Categorii de invatare


Grup de lucru Activiti practice

2. Dificulti n procesarea informaiilor Procesarea informaiilor se refer la modul n care noi manipulm informaia. Dificultati in procesarea informatiilor - ajustari pentru practica

15

Procesarea informaiilor se refer la modul n care noi manipulm informaia. Informaia pe care corpul o colecteaz este transmis ctre creier unde este recunoscut, neleas, reacioneaz la ea i este depozitat; iar repetarea acestui model se face de sute chiar mii de ori n fiecare zi. Procesarea informaiilor determin ca o persoan s i completeze toate sarcinile care i sunt solicitate ntr-o zi, de la splarea pe dini la cumprturi la bcnie i la privitul la TV. Dificultile cu procesarea informaiilor nu sunt definite ca:

Rezultatul pierderii auzului; Rezultatul unor probleme de vedere; Un deficit de atenie sau orice al tip de deficit intelectual sau cognitiv.

Oricum, aceste dificulti sunt adesea vizibile la persoanele cu dizabiliti de nvare i adesea explic de ce o persoan are probleme cu nvarea i performana. Inabilitatea procesrii informaiei eficient poate duce la frustrare, pierderea respectului de sine i retragere social, n special pentru cei cu dificulti de vorbire / limbaj.

Dereglri de procesare vizual


Dereglrile n procesrile vizuale sunt adesea cunoscute ca dereglri n procesarea percepiei vizuale. Afecteaz ceea ce creierul percepe i proceseaz ceea ce ochii vd. Aceste dereglri se pot ntlni fr nici un fel de problem vizual. La fel ca toate dizabilitile de nvare, dereglrile n procesrile vizuale pot fi o provocare pe tot parcursul vieii. Persoanele cu dereglri n procesarea vizual au probleme n modul n care ei interpreteaz informaia, dar ceea ce alii vor observa la persoanele cu aceste dereglri este comportamentul care apare dup ce apar aceste dificulti.

Dificulti comune cu dereglri de procesare vizual


Identificarea corect a informaiei din picturi, diagrame, grafice, hri, etc. Organizarea informaiei din diferite surse ntr-un singur document coeziv. Gsirea informaiei specifice pe o pagin imprimat (de exemplu gsirea unui numr n cartea de telefon). Amintirea direciilor unei locaii.

16

Dereglri de procesare auditiv


Dereglrile de procesare auditiv este adesea menionat ca dereglri centrale de procesare auditiv (DCPA). Dereglrile de procesare auditiv pot aprea fr a aprea nici o pierdere a auzului. Dereglrile de procesare auditiv afecteaz modul n care creierul percepe i proceseaz ceea ce urechile aud. Ca toate dizabilitile de nvare, dereglrile de procesare auditiv pot fi o provocare pe tot parcursul vieii. Multe dintre dificultile cu care se confrunt persoanele cu dereglri de procesare auditiv sunt comune pentru persoanele cu deficit de atenie. Dereglrile de procesare auditiv pot aprea n familii. Dereglrile de procesare auditiv pot afecta abilitatea persoanei n ceea ce privete interaciunea social.

Dificultile comune cu dereglrile de procesare auditiv includ:


Vorbesc mai tare dect e necesar; Dificulti n amintirea unei liste sau secvene; Adesea necesit repetarea cuvintelor sau frazelor; Abilitate sczut n memorarea informaiei nvate prin ascultare; Interpreteaz cuvintele prea literar; Dificulti n a auzi clar n medii zgomotoase.

Dificulti n procesarea informaiilor ajustri pentru practic Factorii ambientali


Oferii un loc linitit unde s permitei accesul elevilor pentru a procesa informaia. Eliminai zgomotul de fond pentru a permite celor cu dereglri de procesare auditiv s aud clar.

Resurse de nvare

Punctai informaiile importante prin folosirea de rezumate, scrierea pe tabl sau pe foi transparente. Prezentai informaia ntr-o manier organizat prin oferirea unei secvene logice a conceptelor i abilitilor. Colorai informaiile importante. nainte de scrierea de scrisorii i eseuri, creai o schi pentru a simplifica i organiza ideile.
17

Livrarea cursului

Folosii limba literal i fii foarte exaci n ceea ce privete nelesul. Folosii cuvinte cu atenie, ntrebrile s fie clare pentru a obine i testa ceea ce s-a nvat. Explicai sarcinile n mod clar i echivoc. Oferii ndrumri i parcurgei fiecare etap. Verificai dac au neles sarcinile i rugaii s v explice ce au neles, dac este necesar ntrebai i etapele parcurse. Oferii un plan cu ntrebri structurate pentru a separa i pune accentul pe punctele principale. Artai elevilor cum pot categorisi informaiile descrise ex. prin prezentarea informaiilor n categorii. Amintii-v de prioritatea relevant a nvrii ex. revedei leciile din ziua anterioar, avei o discuie despre coninutul a ceea ce s-a nvat anterior. Ctigai atenia elevului ex. folosii semnale atunci cnd suntei gata s ncepei, micaiv de-a lungul clasei i folosii inflexiuni ale vocii. Alocai timp suplimentar pentru formularea rspunsurilor. Oferii oportuniti elevilor pentru elaborarea noilor informaii, uneori prin realizarea de conexiuni ale noilor informaii cu altele deja tiute. Alocai timp suplimentar, dup leciile n grup, pentru a verifica dac coninutul a fost neles.

Ghid general

ncurajai elevii s solicite ajutor artai c acest lucru este normal i nu reprezint un semn de eec.

Evaluare Ajustari pentru evaluari realizate in conditii de examinare Categorii de invatare


Grup de lucru Alfabetizare Abilitatea de calcul Activiti practice Activiti vizuale e-Learning/TIC
18

3. Dificulti cu limbajul / nelegerea Procesarea vitezei, detaliului sau organizrii informaiilor scrise sau vorbite. Dificultati cu limbajul/intelegerea - ajustari pentru practica Dificultile de limbaj i nelegere pot include o gam larg de dificulti asociate cu procesarea vitezei, detaliului sau organizrii informaiilor scrise sau vorbite. n categoria elevilor cu dificulti de limbaj i nelegere pot fi inclui cei cu:

Dislexie; Dificulti de auz prin folosirea Limbajului Semnelor (LS) ca prim limb; Folosesc romna ca o a doua limb; Autism care folosesc limbajul cuvnt cu cuvnt i au dificulti n zona instruciunilor abstracte i ambigue.

Astfel ne confruntm cu o gam larg de dificulti i strategii folositoare pentru a le depi dar urmtoarele strategii ofer exemple de bun practic n procesul de predare, exemple ce pot fi utile tuturor elevilor. Persoanele cu nelegerea (recepia) limbajului de baz au nevoie s poat afia o varietate de comportamente observabile:

Dificulti de nelegere i urmrirea direciilor sau instruciilor; Devin copleii dac li se dau 2 sau mai multe direcii deodat; Dificulti n nelegerea propoziiilor lungi i complexe, ce pot declana uore confuzii; Eforturi de nelegere a limbajului literar cu cel figurativ i necesitatea de explicaii ulterioare; Regulat se necesit clarificri i / sau se repet instruciunile / direciile.

Dificulti cu limbajul / nelegerea - ajustri pentru practic Factorii ambientali

Eliminai zgomotul de fond sau ncercai s-l reducei la minim

Resurse de nvare

Este util ca naintea sau la nceputul sesiunii s se prezinte un rezumat al leciei/sesiunii astfel nct elevii s se poat concentra asupra ascultrii i nelegerii i nu pentru a lua
19

notie i s se poat familiariza cu noul vocabular i este mult mai uor pentru persoanele cu dificulti auditive dac cunosc contextul nainte. Dac o sesiune de predare introduce un numr mare de noi termeni este util s se prevad un glosar cu termenii cheie. Atunci cnd sunt pregtite comunicatele acordai atenie la ct de uor pot fi citite i avei n vedere folosirea unor litere accesibile. Folosii multiple moduri de prezentare a informaiilor: video, slide-uri, demonstraii practice precum i discuii despre text. Oferii hrtie liniat colorat pentru scris. Dac elevii au o culoare preferat asigurai-v c toate comunicrile sunt tiprite pe aceast hrtie.

Livrarea cursului

Folosii limba literar i fii foarte exaci n ceea ce privete nelesul. Clarificai n mare procesele i informaiile: indicai faptele importante. nainte de a se intra n detalii este util s se furnizeze o prezentare general a temei. Folosii ct mai multe exemple concrete atunci cnd explicai ideile. Folosii ntrebri enunate atent i fr ambiguiti pentru a obine rspunsuri i testarea celor nvate i limitai ntrebrile orale la un numr convenabil. Nu presupunei c elevii au neles instruciunile numai pentru faptul c ei pot enuna din nou informaiile. Oferii informaiile secvenial. nregistrarea leciilor i a materialelor pentru meditaii poate fi util pentru acei care au nevoie s re-asculte ceea ce s-a spus pentru a face note i a discuta cu alii coninutul la o dat ulterioar. Alocai timp suplimentar dup leciile n grup pentru a verifica dac coninutul a fost neles i ncurajaii s cear instruciuni pentru a fi repetate, simplificate sau scrise, dac ei nu au neles. Experimentai n diverse moduri prezentarea informaiilor i organizarea activitilor pentru a mri nelegerea elevilor.

Evaluarea Ajustari pentru evaluari realizate in conditii de examinare Categorii de invatare


Grup de lucru Alfabetizare Abilitatea de calcul Activiti practice


20

Activiti vizuale e-Learning/TIC

4. Dificulti n relaia cu anxietatea i stresul Este abilitatea individului de a face fa la presiuni excesive sau alte tipuri de revendicri.

Dificultati in relatia cu Anxietatea/Stresul - ajustari pentru practica Anxietatea este sentimentul de a simi spaima sau panica. Stresul este reacia advers pe care oamenii o au la presiuni excesive sau alte tipuri de revendicri. Este important de notat c ceea ce poate cauza o stare stresant unei persoane, poate fi plcut pentru alta, de exemplu zborul cu avionul sau vorbitul n public. Anxietatea i stresul sunt emoii umane fundamentale i unii sugereaz c acestea pot fi observate numai atunci cnd se manifest n exces. Totui, multe persoane se adapteaz la nivele foarte nalte ale anxietii i stresului, ei pot s nu simt c au o problem dect atunci cnd se compar cu alii care sunt n aceeai situaie dar care sunt mai puin preocupai. Anxietatea este considerat a fi anormal dac:
o o o

Este disproporionat fa de situaia de stres; Persist i dup ce situaia de stres a ncetat sau stresul este minor; Apare fr nici un motiv aparent atunci cnd nu exist o situaie stresant.

Anxietatea i stresul pot avea diferite forme i expresii, inclusiv:


o o o o o o

Anxietate general (fa de aspectele vieii); Preocupare (a te gndi continuu la o problem dincolo de ceea ce este necesar pentru a gsi o soluie); Anxietate specific (anxietate fa de o anumit situaie de ex. examene, situaii sociale etc.); Fobia (o team excesiv fa de o anumit situaie sau tem ducnd spre evitarea acesteia); Ipohondrie (anxietate fa de suferirea unei boli); Atacuri de panic (reacii impulsive necontrolate cu simptome de anxietate fizic).

21

Aceste forme pot fi cronice (de ex. s fie motenite i cu o istorie ndelungat) sau pot fi acute (de ex. s fie violente i n momentul de fa) sau pot combina elemente din ambele cazuri. Situaii poteniale de stres

participarea ntr-un grup de lucru examinrile respectarea termenelor limit aranjarea la nceputul muncii oferirea de prezentri orale

Dificulti n relaia cu Anxietatea i Stresul ajustri pentru practic Factorii ambientali


Oferii un spaiu de studiu linitit pentru elevi, dac se solicit. ncurajai un mediu ambiental care s i susin i activiti care pot obinui individul atunci cnd acesta consider interaciunea social ca fiind problematic. n mediul ambiental de nvare, fii atent la temperaturile extreme (fierbinte sau rece), mirosuri urte, lumin proast (prea strlucitoare sau diminuat) sau supra-aglomerrii care poate ridica nivelul de stres al elevilor.

Resurse de nvare

Oferii elevilor o mulime de informaii privind sarcinile lor i examenele. Elaborai programe flexibile de studiu pentru a rspunde variaiilor capacitii de a nva, ateniei etc.

Livrarea cursului

Stabilii o practic curent pentru elevi, anunaii despre orice modificri n avans i despre schimbrile planificate pentru a reduce anxietatea, cum ar fi schimbarea unei camere sau schimbarea profesorului sau instructorului. Evitai de a pune persoanele n situaii stresante i stnjenitoare ex. punndu-i s citeasc cu voce tare ntr-un grup. Dai posibilitate elevilor s aib un succes imediat la nvtur.

22

Discutai problemele personale ce pot aprea n clase, iar profesorii i instructorii ar putea lua n considerare i rolul altor profesioniti, cum ar fi consilierii. Profesorii i instructorii au nevoie de a cunoate rolul lor i de a tii cnd i cum s se refere la elevi. S ncurajeze atitudinile de rezolvare a problemelor ceea ce ar face indivizii s mpart problemele mai mari n loturi de probleme mai mici i apoi s le rezolve prin pai practici. De ex. pai mici care se refer la o stare de anxietate major fa de prezentri ar putea include: discuii cu indivizii despre anxietate, observarea celorlali, pregtirea subiectului, repetarea n particular, tiprirea prezentrii, exerciii n faa unui prieten, relaxarea pe ct posibil n timpul zilei, prezentarea in sine. S sftuiasc elevii s aib msur n reaciile lor fa de diferite situaii cum ar examenele sau prezentrile de materiale i s revizuiasc cu ei ceea ce au gsit c deranjeaz n mod particular. Fii nelegtori fa de faptul c pentru unele persoane este dificil s lucreze ntr-un grup; nu forai participarea. Asigurai orele practice, reasigurarea i un timp posibil suplimentar pentru evaluri i s analizeze posibilitatea de a furniza atunci cnd este cazul abordri ale evalurii alternative. Alocai suficient timp pentru elevi pentru a se aeza i demonstra c abilitatea lor este la nivel maxim.

Ghid general

ncurajai elevii s caute sprijin pentru anxietile lor, de ex. abiliti pentru studiu i strategii pentru examene, instruiri sau s vorbeasc cu un consilier despre anxietatea personal. ncurajai elevii s caute o instruire pentru managementul stresului n general i pentru relaxare pe msur ce le crete ncrederea i starea de bine i, ca o consecin, abilitatea de a coopera mult mai uor. Tratai cu delicatee informaiile personale i ndreptai-v atenia asupra a ceea ce este necesar pentru a-i ajuta s nvee. Dac elevii evit anumite situaii din cauza anxietii, s analizeze posibilitatea expunerii acestora situaiei respective cu pai mici dar continui. Stabilii o bun relaie i ncurajai foarte mult. Unele persoane pot dobndi schimbri n comportament ceea ce ar crea o situaie jenant n cadrul mediului de nvare. Este mai bine s permitei persoanei s se retrag dac dorete dect s se simt obligat s fac fa comportamentului ceea ce ar duce la o confruntare. Acest comportament este foarte probabil s fie cauzat mai mult de circumstane externe dect de situaia la nvtur.

23

Evaluare Ajustari pentru evaluari realizate in conditii de examinare Categorii de invatare


Grup de lucru Alfabetizare Abilitatea de calcul Activiti practice Activiti vizuale e-Learning/TIC

5. Dificulti cu motivaia Motivaia este cauza pentru care un individ se angajeaz ntr-o activitate particular. Dificultati cu Motivatia - ajustari pentru practica Motivaia este cauza pentru care un individ se angajeaz ntr-o activitate particular. Unii elevi vor fi, normal, entuziati fa de procesul de nvare, dar alii s-ar putea s aib nevoie, sau s atepte ca profesorii sau instructorii lor s-i inspire, schimbe i stimuleze. Indiferent de ce motivaie aduce persoana n mediul de nvare, aceasta va crete sau descrete n funcie de ceea ce se ntmpl n mediul respectiv. Sunt muli factori acei care pot afecta motivaia elevului de a munci i nva:

interesul pentru tema respectiv; percepia utilitii subiectului; o dorin general de a realiza; ncrederea n sine i respectul fa de sine nsui; rbdarea i perseverena.

Unele persoane pot fi de asemenea afectate de medicaia prescris pe care trebuie s o urmeze pentru a-i trata condiia medical. Unele medicamente pot afecta concentrarea sau s i fac s se simt excesiv de obosii. n plus, nu toi elevii sunt motivai de aceleai valori, nevoi, dorine sau voine. Unii vor fi motivai de aprobarea celorlali i alii de dorina de a depi provocrile lor de nvare. Cercetrile au artat c practicile bune de nvare de zi cu zi pot face mai mult pentru contracararea apatiei elevului dect eforturile speciale de a ataca motivaia direct (Ericksen,
24

1978). Cele mai multe persoane rspund pozitiv la un curs bine organizat predat de un instructor entuziast care are un interes sincer fa de elevi i de ceea ce ei nva. Astfel activitile pe care v obligai s le promovai vor stimula motivaia elevilor. Dificulti cu Motivaia - ajustri pentru practic Factorii ambientali

ncurajai un mediu de suport unde elevii se simt ncreztori n participarea i exprimarea propriilor opinii.

Resurse de nvare

Ajutai elevii s gseasc un neles i o valoare personal n materiale leciilor.

Livrarea cursului

S avei reacii de rspuns frecvente i pozitive care s i stimuleze pe elevi c pot face fa cu bine temelor. Asigurai oportuniti pentru succesul elevilor prin asumarea unor sarcini care s nu fie nici prea uoare nici prea dificile i permite elevilor s aib succes n nvare. Creai o atmosfer care s fie deschis i pozitiv. Ajutai elevii s se simt ca fiind membri de valoare ai comunitii de nvare. ncurajai elevii s i gseasc strategii proprii i s devin independeni n procesul lor de nvare.

Evaluarea Ajustari pentru evaluari realizate in conditii de examinare Categorii de invatare


Grup de lucru Alfabetizare Abilitatea de calcul Activiti practice Activiti vizuale e-Learning/TIC

25

6. Dificulti cu dexteritatea motorie/manual Dexteritatea motorie / manual este abilitatea nvat care implic micarea voluntar pentru completarea unei sarcini i poate varia de la o sarcin obinuit la una care implic percepia, spre exemplu de la mers la scris. Dificultati cu dexteritatea motorie/manuala - ajustari pentru practica Dexteritatea motorie / manual este abilitatea nvat care implic micarea voluntar pentru completarea unei sarcini i poate varia de la o sarcin obinuit la una care implic percepia, spre exemplu de la mers la scris. Restricia dexteritii manuale poate fi temporar, recurent sau permanent i poate fi cauzat de o mare varietate de condiii, ca de exemplu:

paralizie parial sau total; luxaie sau mn fracturat; dispraxie; artroza; distrofie muscular; scleroz multipl; paralizie cerebral.

n mod complementar, bolile respiratorii i cardiace sunt epuizante i pot afecta mobilitatea n mod consecvent. Oricare din aceste condiii pot deteriora puterea, viteza, rbdarea, coordonarea i dexteritatea necesar pentru funcionarea adecvat a minii. Dificulti cu dexteritatea motorie/manual - ajustri pentru practic Factorii ambientali

Elevii care au dificulti de dexteritate pot avea nevoie de tehnologie asistiv pentru evaluri sau n timpul examinrilor, cum ar fi tastaturi adaptate sau un computer cu software de recunoatere vocal.

Resurse de nvare

Asigurai notie naintea leciilor, comunicrile i reconstituirile le dai nainte de nceperea leciilor i le vor fi de un real folos deoarece persoanele cu dificulti de dexteritate care au probleme n luarea notielor i scris.

26

Livrarea cursului

Trebuie inut seam de viteza de scriere mai mic atunci cnd se fac evalurile (lungimea ar trebui redus sau s se aloce un timp suplimentar). Prevedei un timp suplimentar pentru examinri. Un dispozitiv de luat notie sau un scrib ar putea fi necesari pentru lecii i / sau examinri.

Ghid general

Vorbii cu fiecare persoan ei poate deja cunosc strategii de copiere i v vor sftui ce sprijin au nevoie.

Evaluare Ajustari pentru evaluari realizate in conditii de examinare

Categorii de invatare

Alfabetizare Abilitatea de calcul Activiti practice e-Learning/TIC

7. Dificulti cu organizarea Organizarea este abilitatea de a muncii ntr-un mod ordonat i metodic; a fi eficient i productiv. Dificultati cu organizarea - ajustari pentru practica Organizarea este abilitatea de a munci ntr-un mod ordonat i metodic; a fi eficient i productiv. Dificultile cu memoria i concentrarea pot avea un impact foarte mare n studiu i pot afecta nvarea academic i abilitatea de a respectarea ntlnirilor i a termenelor limit. Persoanele cu aceste dificulti se poate s nu neleag ceea ce li se cere. Dificultile de organizare afecteaz organizarea i planificarea timpului. Elevii crora li se pare dificil acest lucru pot fi stresai inutil ceea ce ar duce la exacerbarea dificultilor lor. Unele semne ale abilitilor organizaionale slabe:
27

Un elev cu abiliti organizaionale slabe poate:


Eueaz n returnarea evalurilor completate; Nu tie cnd sunt date evalurile; Nu au hrtiile i ghidurile de studiu pentru a nva pentru teste; Nu tie cnd sunt testele; Nu are spaiu de studiu normal; Ateapt pn n ultimul minut s nceap studierea; A termina n timpul examinrilor.

Dificulti cu organizarea - ajustri pentru practic Factorii ambientali

ncurajai elevii s ia n considerare studiul mediului. Este foarte dificil de a se concentra n munc dac nu se simt confortabil, nu au destul spaiu sau resurse potrivite.

Resurse de nvare

Predarea poate fi intensificat prin folosirea unor mijloace vizuale dar acestea trebuie s fie clare i precise. Facei copii ale mijloacelor vizuale ce vor fi la dispoziia elevilor sub o form electronic, n caz c se solicit astfel. Numrai materiale suplimentare i slide-urile iar n timpul leciilor ar trebui s facei referin la numrul acestora. Folosii calendare i orare vizuale. ncurajai obiceiul de a folosi alte mijloace individualizate, de ex. un jurnal, dicionare proprii, instruciuni audio pe aparate personale, liste de vocabular cu topicul de baz, numrul echipamentelor etc. Ajutai elevii s se obinuiasc s fac liste i liste de verificare.

Ghid general

S avei o persoan care poate fi identificat clar creia elevii i pot cere ajutor pentru temele de organizare. Apsai aici pentru sfaturi referitoare la Cum sa fii organizat

Evaluarea Ajustari pentru evaluari realizate in conditii de examinare Categorii de invatare

28

Grup de lucru Alfabetizare Abilitatea de calcul Activiti practice e-Learning/TIC

8. Dificulti cu vorbirea Vorbirea se refer la procesul asociat cu producerea i percepia sunetelor folosite n limbajul vorbit. Dificultati cu vorbirea - ajustari pentru practica Vorbirea se refer la procesul asociat cu producerea i percepia sunetelor folosite n limbajul vorbit. Multe abiliti sunt necesare pentru dezvoltarea efectiv a vorbirii i a limbajului i exist multe moduri n care dezvoltarea vorbirii poate merge prost. Unele persoane pot avea dificultate n micarea muchilor care controleaz vorbirea; altele nu pot nelege cum funcioneaz conversaia sau nelesul unei fraze. Unele persoane nu pot nelege sau folosi limbajul de orice fel. Sunt diferii termeni pentru a descrie diferite tipuri de dificulti incluznd:

dificulti fonologice; dificulti de articulare; dispraxie verbal; disartrie; probleme pragmatice semantice; Sindromul Asperger; mutismul selectiv.

Multe persoane depesc aceste dificulti cu un ajutor calificat dar 1 din 500 va avea dificulti severe sau pe termen lung. Blbiala este o problem care interfereaz cu vorbirea fluent. O persoan care se blbie poate repeta prima parte a cuvntului (ca de exemplu a-a-a-ap) sau prelungirea unui sunet mai mult timp (ca de exemplu prjitur). Unele persoane care se blbie au probleme cu emiterea cuvintelor n ntregime. Blbiala este complex i poate afecta vorbirea n diferite moduri. Una din cele mai frustrante caracteristici ale blbielii este variabilitatea sa. Problema poate fluctua de la slab la sever, depinznd de situaie, tipul zilei sau alte motive neidentificabile. Este diferit de la persoan la persoan.

29

Articulaia se refer la micrile organelor de articulare limba, vlul palatin, falca, dinii, buzele. Problemele legate de oricare dintre acestea duc la dificultate a articulrii afectnd n diferite grade inteligibilitatea. Tulburrile de articulare cuprind o mare arie de erori pe care oamenii le fac cnd vorbesc, spre exemplu l n loc de r (la n loc de ra), omiterea sunetelor (ici n loc de aici) sau adugarea sunetelor n cuvinte (pianino n loc de pian) sunt cteva erori de articulare. Ssiala se refer la substituirea literelor s i z cu pronunia s. Apraxia (dispraxia), cunoscut ca o tulburare a abilitilor motorii, este o problem cu coordonarea motorie sau planificarea motorie. O persoan cu probleme de vorbire are dificultatea de micare a muchilor i structurilor necesare pentru formarea sunetelor n vorbe.

Dificulti cu vorbirea - ajustri pentru practic Factorii ambientali Unele dificulti de vorbire sunt afectate de starea emoional a persoanei. Vorbirea este clar cnd o persoan este ncreztoare i relaxat, i acesta este unul dintre cei mai importani factori cnd se comunic cu persoane cu dificulti de vorbire. Facei meditaii etc. destins i fr formaliti. Resurse de nvare Luai n considerare folosirea unei table (cu litere i cuvinte pe ea) sau un computer cu sintetizator de vorbire. Livrarea cursului

La nceput punei ntrebri care s necesite rspunsuri scurte. Totui, evitai ntrebri care s necesite rspuns numai da sau nu deoarece acestea pot prea a fi ocrotitoare. Ascultai cu atenie ceea ce spune elevul, ntotdeauna rspundei coninutului spus de elev i nu v lsai indui n eroare de felul n care s-a spus. Alocai mai mult timp elevilor pentru a-i aduce contribuiile lor. Persoanele cu dificulti de comunicare pot gsi lucrul n grup provocator i stresant. Asigurai-v c nu excludei elevii cu dificulti de vorbire din activitile grupului i coordonai discuia n aa fel nct ali elevi s nu i ntrerup. Dac elevul consider vorbitul n public ca fiind dificil i i exacerbeaz problema, ar fi de preferat s permitei elevului s nregistreze o prezentare oral naintea prelegerii i s fac playback n timpul sesiunii de predare.
30

Ghid general

Stabilii dac un elev ce are experiena dificultilor de comunicare cunoate un sistem de comunicare alternativ de succes, ca de exemplu: folosirea unui asistent care acioneaz ca un comunicator. Doar pentru faptul c o persoan are dificulti de vorbire, acest lucru nu nseamn c are probleme cu auzul sau nelegerea a ceea ce spun oamenii. Atunci cnd este dificil de a nelege elevii, fii calmi, urmrii-le buzele i inei seama de expresiile feei i de limbajul trupului. ncercai s evitai s ghicii sau s terminai fraza pentru ei pentru a grbi comunicarea, dac elevul nu dorete acest lucru. ntotdeauna verificai acest lucru cu fiecare persoan. Rugai persoana s repete ce s-a spus dac este dificil de neles. Repetai din nou pentru a confirma ceea ce au neles. Fii sensibil i plin de tact. Persoanele pot avea o experien educaional negativ ceea ce poate a dus la o slab ncredere n propria persoan. Persoanele cu dificulti de vorbire gsesc vorbitul la telefon dificil. Cea mai bun metod de comunicare pentru ei ar fi emailul.

Evaluare Ajustari pentru evaluari realizate in conditii de examinare

31

Bibliografie:

autism.ro sfatulmedicului.ro http://ro.qatrain2.eu/disabilities/autistic-spectrum-disorders www.scribd.ro

32