Sunteți pe pagina 1din 2

Napoleon Bonaparte (n francez: Napolon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d.

5 mai 1821, n insula Sfnta Elena), cunoscut mai trziu ca Napoleon I i iniial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic i militar al Franei, ale crui aciuni au influenat puternic politica european de la nceputul secolului al XIX-lea. Nscut n Corsica i specializat pe profilul de ofier de artilerie n Frana continental, Bonaparte a devenit cunoscut n timpul Primei Republici Franceze i a condus campanii reuite mpotriva Primei i celei de-a Doua Coaliii, care luptau mpotriva Franei. n 1799 a organizat o lovitur de stat i s-a proclamat Prim Consul; cinci ani mai trziu s-a ncoronat ca mprat al francezilor. n prima decad a secolului al XIXlea a opus armatele Imperiului Francez mpotriva fiecri puteri majore europene i a dominat Europa continental printr-o serie de victorii militare. A meninut sfera de influen a Franei prin constituirea unor aliane extensive i prin numirea prietenilor i membrilor familiei n calitate de conductori ai altor ri europene sub forma unor state clientelare franceze. Invazia francez a Rusiei din 1812 a marcat un punct de cotitur n destinul lui Napoleon. Marea sa Armat a suferit pierderi covritoare n timpul campaniei i nu s-a recuperat niciodat pe deplin. n 1813, a asea Coaliie l-a nfrnt la Leipzig; n anul urmtor Coaliia a invadat Frana, l-a forat pe Napoleon s abdice i l-a exilat pe insula Elba. n mai puin de un an, a scpat de pe Elba i s-a ntors la putere, ns a fost nvins n btlia de la Waterloo din iunie 1815. Napoleon i-a petrecut ultimii ase ani ai vieii sub supraveghere britanic pe insula Sfnta Elena. O autopsie a concluzionat c a murit de cancer la stomac, dei Sten Forshufvud i ali oameni de tiin au continuat s susin c a fost otrvit cu arsenic. Conflictul cu restul Europei a condus la o perioad de rzboi total de-a lungul continentului, iar campaniile sale sunt studiate la academii miltare din ntreaga lume. Dei considerat un tiran de ctre oponenii si, el a rmas n istorie i datorit crerii codului napoleonian, care a pus fundaiile legislaiei administrative i judiciare n majoritatea rilor Europei de Vest. Napoleon Bonaparte s-a nscut ca al doilea din cei apte copii, n casa Buonaparte din oraul Ajaccio, Corsica, pe 15 august 1769, un an mai trziu dup ce insula fusese transferat Franei de ctre Republica Genova. El s-a numit iniial Napoleone di Buonaparte, prenumele provenind de la un unchi care fusese omort n timp ce lupta mpotriva francezilor, ns mai trziu a adoptat numele de Napolon Bonaparte, cu o rezonan mai accentuat n limba francez. Familia corsican Buonaparte i avea originile n mica nobilime italian care emigrase n Corsica n secolul al XVI-lea. Tatl su, Nobile Carlo Buonaparte, un avocat, a fost numit reprezentantul Corsicii la curtea lui Ludovic al XVI-lea n 1777. Influena dominant n copilria lui Napoleon a avut-o mama sa, Maria Letizia Ramolino, a crei disciplin ferm a temperat un copil turbulent. El avea un frate mai mare, Joseph, i ase mai mici: Lucien, Elisa, Ludovic, Pauline, Caroline i Jrme. Napoleon a fost botezat catolic cu puin timp nainte de a mplini doi ani, pe 21 iulie 1771 la Catedrala Ajaccio. Originea nobil a lui Napoleon, veniturile i cunotinele familiei i-au oferit oportuniti mai importante de studiu dect cele disponibile unui corsican tipic din acea vreme. n ianuarie 1779, Napoleon a fost nscris la o coal teologic din Autun, n Frana continental, pentru a nva franceza, iar n mai a fost admis la academia militar de la Brienne-le-Chteau. Vorbea cu un accent corsican pronunat i nu a nvat niciodat s scrie corect. Napoleon era tachinat de ctre ceilali studeni din cauza accentului su, prin urmare s-a concentrat i mai mult pe studiu. Un examinator a observat c Napoleon s-a distins ntotdeauna prin talentul su la matematic. Are cunotine destul de bune despre istorie i geografie... Acest biat ar deveni un marinar excelent. Dup ce i-a terminat studiile la Brienne n 1784, Napoleon a fost admis la cole Militaire, o coal militar de elit din Paris; acest lucru a pus capt ambiiei sale navale, care l fcuse s ia n considerare nrolarea n Marina Regal britanic. n loc de aceasta s-a specializat pe profilul de ofier de

artilerie i a trebuit s termine cursurile de doi ani ntr-unul singur, deoarece moartea tatlui su i redusese veniturile. A fost examinat de faimosul om de tiin Pierre Simon Laplace, pe care mai trziu Napoleon l-a numit senator.

S-ar putea să vă placă și

  • NCPP
    NCPP
    Document206 pagini
    NCPP
    cristiana_255
    Încă nu există evaluări
  • Lpa
    Lpa
    Document46 pagini
    Lpa
    cristiana_255
    Încă nu există evaluări
  • Bătălia de La Austerlitz
    Bătălia de La Austerlitz
    Document8 pagini
    Bătălia de La Austerlitz
    cristiana_255
    Încă nu există evaluări
  • NCP
    NCP
    Document89 pagini
    NCP
    cristiana_255
    Încă nu există evaluări