G.

Mosari Lumea in oglinda

Articol postat de Adriana Gionea | 17. 09. 2011

Autor: G. Mosari; Titlu: Lumea in oglinda; Autor recenzie: George Motroc; Lumea in oglinda este o carte de calatorii, dar o altfel de carte deoarece nu prezinta o lume vizitata cu pasul sau doar cu gandul, ci o oglinda partiala, fragmentara a unor obiceiuri si a unor mentalitati din diferite colturi ale lumii. Autorul ei este G. Mosari- un scriitor evreu, nascut in Romania, membru al PEN Clubului si al Uniunii Scriitorilor din Romania, autor al multor carti de povestiri, tablete umoristice, dar si al unor carti de calatorie- ,,Calatorii fara granite, ,,De 3 ori Europa sau ,,Almanahul calatoriilor mele. Lumea in oglinda este o colectie de tablete, mai bine de 150 de pagini despre lumea in care (supra) vietuim, aceasta fiind o lume multicolora sau multiculturala (daca preferati) care are obiceiurile ei si de care autorul nu e scandalizat, ci doar le constata cu umor si nu inceteaza sa se mire. Metoda sa- autorul se multumeste sa prezinte o poveste cu talc, sa constate o stare de fapt, sa formuleze o opinie, dar il lasa apoi pe cititor sa se gandeasca (daca vrea) mult mai departe, dincolo de poveste. De aceea o sa citez din cele mai bine de 150 de pagini, fara prea multe inutile comentarii, cateva dintre mosarisme, cateva fragmente din acele povestioare care mi-au placut cel mai mult. Astfel, aflam ca intr-o tara precum China exista tinere care sunt dispuse sa faca ceva ce intrece chiar si limitele bunului-simt pentru a gasi un sot: Opt chinezoaice, ajunse aproape la varsta de 20 fiecare si-au dat seama ca nu mai pot astepta, timpul trece si trebuie sa adopte masuri urgente daca vor sa se marite. Intamplator, toate cele opt fiinte feminine erau frumoase, curajoase si au pornit la o actiune comuna. Au iesit toate impreuna sa se plimbe pe strazile principale ale capitalei Chinei, dar n-au plecat cu mana goala. Mai exact, erau ele aproape goale, dar aveau mainile ocupate cu ,,fluturasi si panouri pe care le plimbau prin oras (.) Defilarea fetelor le-a placut chinezilor, care le-au urmarit cu placere, ba mai mult, le-au aplaudat, uneori in ropote. Aplauzele au sosit repede, mai greu a fost de gasit miri pentru cele opt frumaose cu ochi oblici. Dar debutul s-a facut. Pentru maritis se iese la plimbare in costum de baie, cu lozinci si fluturasi. Grupurile de frumoase nebune se inmultesc. Gurile rele spun ca intr-adevar sunt nebune, fiindca vor sa se marite!

Intr-o tara vecina ei, Japonia, mult mai interesant decat inceputul sau poate chiar casatoria propriu-zisa a devenit finalul, transformat dintr-un moment trist intr-un motiv de petrecere sau macar o amintire de neuitat: Cei care vor sa divorteze inchiriaza un local, isi invita fiecare rudele si prietenii care trebuie sa-si faca prezenta numai cu mijlocul de transport traditional japonez ,,ricsa si se duc pe o scena aranjata pentru ceremonie. Ceea ce inseamna ca cei doi soti isi scot inelele de pe degete si incep sa le bata cu ciocanele care-s puse la dispozitie, pana cand distrug cele doua inele. Cand aceasta festivitate s-a incheiat, bineinteles in urletele multimii, cei doi japonezi se simt divortati. De la localul inchiriat , dupa ce nu a ramas urma de inele, petrecaretii pot continua distractia la un restaurant. Exista, intr-o alta parte a lumii lucuri si mai nici nu stiu cum sa le numesc, asa ca mai bine iata intamplarea: Barbatii columbieni doresc sa se insoare. Cu cine? Cu fetele pe care le-au cunoscut la ,,toleranta caci ele si-au indeplinit serviciul perfect si se anunta ca neveste care vor sti sa fie desavarsite. Asadar, in fiecare an barbatii din Bogota se insoara cu 20-25 % din totalul prostituatelor. Si organizeaza niste nunti minunate, ca si cum mirelesele sunt neincercate. Novice. Uneori in relatia client-prostituata ceruta in casatorie se ajunge la scene dramatice (.) Pe columbieni nu ai voie sa ii contrazici pentru ca in afara de vorbe au pistoale. Si le folosesc cu repeziciune. De aceea, ori te mariti, ori mori nemaritata Cea mai frumoasa povestioara ramane insa tot cea legata de o nunta evreiasca, mai exact una din Askelon la care au participat nu mai putin de 550 de persoane, chiar daca fara cele doua ,,personaje principale si aparent de nelipsit la un asemenea eveniment: Seara nuntii. Incet, incet, localul se umple cu oameni dispusi sa petreaca, sa danseze, sa se stie ca acolo au fost nu mai putin de 550 de invitati, care au daruit miresei si mirelui peste 200 de cecuri de diferite valori (.) Dar mireasa are o prietena foarte buna care se opune casatoriei, iar aceasta tot timpul informa familia ca viitorul mire o cam bate pe viitoarea mireasa, iar daca inainte de nunta ii da ,,,aconto, se poate imagina ce va fi pe urma. Familia miresei n-a reactionat la inceput. Tocmai la aceasta petrecere s-a sesizat tatal miresei, care a decretat: nunta nu va avea loc. A chemat mirele, i-a transmis hotararea lui si l-a dat afara din sala. Mireasa, stia ea ce stia si a tacut. Celor 550 de invitati li s-a comunicat ca mirele este bolnav, dar in scurt timp toti aflasera adevarul. (.) Nunta a explodat, dar ce s-a intamplat cu invitatii? Multumim de intrebare, ei s-au simtit foarte bine, au mancat si au baut, au facut o peterecere de nunta fara mireasa si mire, dar asta nu-i interesa, ei trebuiau sa-si ia revansa pentru cecurile date. Askelonul a sarbatorit o seara de muzica si dans, o minune care a durat pana la ora doua noaptea. Invitatii au venit, s-au distrat si n-au avut nevoie la nunta, nici de mire, nici de mireasa

Dincolo de toate aceste povestioare de prin lume adunate despre institutia casatoriei, oricum partea care da o savoare speciala cartii, se poate spune, s-ar mai putea aminti cele despre intalnirea cu actorul Horatiu Malaele care a oferit desenele pentru Lumea in oglinda, despre importanta jocului loto in viata omului de pretutindeni sau despre redefinirea p(r)ostmoderna a notiunii de gentelman; trecand la alt subiect,autorul constata cu umor faptul ca nici casele de batrani nu mai sunt acele locuri triste, deprimante in care ajung persoanele singure si bolnave; aceasta, cel putin in Anglia, la Birmingham, acolo unde pofta de viata este direct proportionala cu varsta: In Anglia exista o casa pentru varstnici in care locuiesc 70 de persoane, iar aici este raiul pe pamant pentru cei care vor sa se distreze: petrecerile care au loc in fiecare seara, continua cu jocul bingo, pana la miezul noptii, muzica e foarte galagioasa, iar ca sa fie totul complet, unele femei care au peste 60 de ani, va invita la Ramane sa intuiti si singuri continuarea sau sa o descoperiti citind cartea Lumea in oglinda scrisa de G. Mosari! G. Mosari se asociaza in mintea mea, dupa lecura, cu imaginea unui calator care a umblat si a vazut multe, de aceea a devenit / sau a a ramas un om echilibrat, fara excese de critica moralista si care priveste totul cu destula ingaduinta, iar in spatele zambetului sau se simte atat un aer de detasare fata de aceste mici excese, dar si o mare doza de umor. In loc de final, citez si subscriu la aprecierea facuta de criticul literar Razvan Voncu: Ma bucur ca acest scriitor roman din Israel nu inceteaza la mii de kilometri de tara in care s-a nascut sa se simta scriitor roman. Cu umor, cu inteligenta, cu acea ascutime de spirit care ii caracterizeaza dintotdeauna pe evreii-romani el si-a creat un loc al sau in literatura romana contemporana. P. S. Cei interesati de a-l intalni in carne si oase pe autorul cartii, o pot face pe 21 septembrie, la ora 13, la Muzeul Naional al Literaturii Romne din Bucuresti, atunci cand are loc lansarea cartii sale- Lumea in oglinda. Editura Contemporanul M bucur c acest scriitor romn din Israel nu nceteaz la mii de kilometri de ara n care s-a nscut s se simt scriitor romn. Cu umor, cu inteligen, cu acea ascuime de spirit care i caracterizeaz dintotdeauna pe evreii-romni el i-a creat un loc al su n literatura romn contemporan. Rzvan Voncu G. Mosari este scriitorul cltoriilor sale, care percepe lumea cea mare povestind pe un ton degajat, plcut, atrgtor. Se exprim firesc, calm, cuvintele lui sunt temperate, el nu se extaziaz. E zgrcit la capitolul superlative, se delecteaz fr exaltri. Ceea ce are de spus exprim firesc, nuanat, pe ici pe acolo cte o remarc inteligent, spiritual, sau un fior liric, totul ntr-o romneasc impecabil.

Zoltan Terner G. Mosari a scris multe i bune cri cu impresii din diferitele lui cltorii. Ajunsesem s-l considerm un specialist n materie. Acum, n recentul lui volum Amintiri cu mari actori ne-a surprins prin abordarea unei noi tematici. Cartea lui Mosari nu este numai o prezentare a marilor actori i a artei lor scenice. Indirect, se constituie ca un memorial scris cu verv i cu umor. (Iosif Eugen Campus) Almanahul cltoriilor mele o carte pe care n-o lai din mn, o lectur pe care o poi relua oricnd pentru a te plimba, fie i imaginar, prin lumea larg. (Iulia Deleanu) mbinnd notaii directe pe viu, cu fermectoare digresii livreti, spiritul sintetic cu fina observaie moral G. Mosari rmne un maestru al jurnalului de cltorie, cu nimic mai prejos dect ilutrii naintai ai literaturii noastre. (Ion Cristofor)

Miercuri, 21 septembrie 2011, ora 13:00, n Rotonda Muzeului Naional al Literaturii Romne (Bd. Dacia nr. 12, Bucureti), revista Contemporanul i Muzeul Naional al Literaturii Romne organizeaz evenimentul de lansare a volumului Lumea n oglind de G. Mosari, Editura Contemporanul, cu desene de Horaiu Mlele. Particip: Nicolae BREBAN, Lidia LAZU, Rzvan VONCU. Amfitrion: Aura CHRISTI. M bucur c acest scriitor romn din Israel nu nceteaz la mii de kilometri de ara n care s-a nscut s se simt scriitor romn. Cu umor, cu inteligen, cu acea ascuime de spirit care i caracterizeaz dintotdeauna pe evreii-romni el i-a creat un loc al su n literatura romn contemporan. (Rzvan Voncu) G. Mosari este scriitorul cltoriilor sale, care percepe lumea cea mare povestind pe un ton degajat, plcut, atrgtor. Se exprim firesc, calm, cuvintele lui sunt temperate, el nu se extaziaz. E zgrcit la capitolul superlative, se delecteaz fr exaltri. Ceea ce are de spus

exprim firesc, nuanat, pe ici pe acolo cte o remarc inteligent, spiritual, sau un fior liric, totul ntr-o romneasc impecabil. (Zoltan Terner)

G. Mosari s-a nscut la Bacu. A absolvit Facultatea de Drept la Iai. n Romnia a fost consilier juridic principal la combinatul textil din fosta regiune Bacu, pn n 1977 cnd a emigrat n Israel. n Israel este avocat i notar cu birou independent. n Romnia a colaborat la ziare i reviste din fosta regiune Bacu, cu rubrici permanente: ziarul Steagul rou, revista Plaiurile Bistriei i la publicaiile Casei de Cultur. Lucrri independente: Volei pe meleaguri bcuane; n numele balonului rotund; ara cere scenet . n Israel: Cri: Povestiri de buzunar: Capul calendar, 1994, Lumea pe dos 1996, Salutri de departe- 2000, Luna pe pmnt 2001. Tablete: Cutia cu tablete 2002, Vorbe n pustiu- 2003, Tablete internaionale 2010, Eu sunt cel mai bun 2011. Cltorii: Zmbete de turist- 1996, Cltorii fr granie 2001, De 3 ori Europa, Almanahul cltoriilor mele, ediia I 2005, Ediia a 2-a 2007, ediia a 3-a 2009, Un voiaj n Cuba 2007, Lumea lui Mosari- 2010. Traduceri: Luna pe pmnt n francez, 2003; Lumea pe dos n ebraic, 2006. G. Mosari colaboreaz la toate ziarele i revistele de limb romn din Israel. Premii literare (selectiv): Premiul Convorbiri literare pentru calitatea prozei umoristice ; Premiul Mihail Sebastian al Asociaiei scriitorilor de limb romn din Israel, pentru ntreaga activitate literar i publicistic (2006); Premiul de proz al Filialei Iai al Uniunii Scriitorilor din Romnia pentru Almanahul cltoriilor mele- 2006; Diplom de excelen la srbtorirea a 600 de ani de la nfiinarea Bacului, oferit de Primria Bacu, 2008 pentru activitate literar; Medalia de onoare a F.C.E.R pentru literatur 2010; Diplom de excelen a Uniunii Scriitorilor, filiala Cluj pentru contribuia la cunoaterea literaturii romne n ara Sfnt
Cunoscutul prozator si publicist G. Mosari lanseaza miercuri, 21 septembrie, cartea Lumea in oglinda, publicata de Editura Contemporanul si ale carei desene poarta semnatura actorului, regizorului si caricaturistului Horatiu Malaele.

Lumea in oglinda

Autori: G. Mosari;

Colectie: Biblioteca Contemporanul

ISBN: 978-606-8260-04-4

An: 2011

Nr. Pagini: 158

Format: 11 x 18

Pret vechi: 12.00 Lei

Pret nou: 11.00 Lei

Detalii

Ma bucur ca acest scriitor roman din Israel nu inceteaza la mii de kilometri de tara in care s-a nascut sa se simta scriitor roman. Cu umor, cu inteligenta, cu acea ascutime de spirit care ii caracterizeaza dintotdeauna pe evreii-romani el si-a creat un loc al sau in literatura romana contemporana. Razvan Voncu G. Mosari este scriitorul calatoriilor sale, care percepe lumea cea mare povestind pe un ton degajat, placut, atragator. Se exprima firesc, calm, cuvintele lui sunt temperate, el nu se extaziaza. E zgarcit la capitolul superlative, se delecteaza fara exaltari. Ceea ce are de spus exprima firesc, nuantat, pe ici pe acolo cate o remarca inteligenta, spirituala, sau un fior liric, totul intr-o romaneasca impecabila. Zoltan Terner G. Mosari a scris multe si bune carti cu impresii din diferitele lui calatorii. Ajunsesem sa-l consideram un specialist in materie. Acum, in recentul lui volum Amintiri cu mari actori ne-a surprins prin abordarea unei noi tematici. Cartea lui Mosari nu este numai o prezentare a marilor actori si a artei lor scenice. Indirect, se constituie ca un memorial scris cu verva si cu umor. (Iosif Eugen Campus)

"Almanahul calatoriilor mele" - o carte pe care n-o lasi din mana, o lectura pe care o poti relua oricand pentru a te plimba, fie si imaginar, prin lumea larga. (Iulia Deleanu) "Imbinand notatii directe pe viu, cu fermecatoare digresii livresti, spiritul sintetic cu fina observatie morala G. Mosari ramane un maestru al jurnalului de calatorie, cu nimic mai prejos decat ilustrii inaintasi ai literaturii noastre". (Ion Cristofor)

LANSARE MOSARI: Lumea n oglind (ilustraii de Horaiu Mlele) n miezul unei zile ce se anunase nnorat i vntoas (dar s-a dovedit blajin-nsorit), ajungem la MNLR, unde se va lansa cartea unui domn G. Mosari, scriitor din Israel, despre care, sincer s fiu, nu auzisem. Dar invitaia Aurei Christi, editoarea mea, e invitaie i nu eludez faptul c Lidia are de susinut un micro-recital Blaga, la sfrit. Se adun lumea n Rotonda MNLR, semn bun, echipa de la TVCultural s-a prezentat, l acroaz pe autor pentru un scurt interviu, n hol, dup obicei. Vd un domn pe ct de nalt tot pe-att de filiform, probabil septuagenar sau i mai mult de-att, ns nedndu-se btut: un gentleman pus la punct, onorndu-i invitaii. i lansarea este declanat de Aura Christi, care ne anun cteva evenimente editoriale pentru nceputul de toamn: noul roman al lui Nicolae Breban, Singura cale, pe care l vede n simetrie cu Bunavestire. O istorie a cinematografiei romneti, de peste 1000 pagini, de Clin Climan, Jurnalul lui Tolstoi, traducere de Janina i Ion Ianoi, o carte despre Cioran de Mara Magda Maftei, un almanah Contemporanul la 130 ani de la apariie, alte titluri incitante. i d cuvntul lui Rzvan Voncu, care a scris despre unele cri de-ale autorului G.M., cunoscut bine i ca persoan ce nu s-a dat n lturi s ajute pe oricine a avut nevoie, la greu. i fapt este c prea rar mi-a fost dat s aud o prezentare mai plin de simpatie fa de un autor care, reineem aspectul: a cltorit mult i a scris despre lucrurile simple, cu umor i nu doar att, ci cu omeneasc nelegere - i fr pic de parapon. Urmeaz Nicolae Breban, care pornete de la o referire a lui RV cu privire la lumea de netrit a lui Cioran. Spune c, dimpotriv, cunoscndu-l pe rinreanul aciuat la Paris, a fost surprins s constate c era un om plin de tonus vital, dei timid n fond, cu mult haz i n toate un bon-viveur, iar nicidecum posacul filosof negativist. Poate n tineree fusese mai vehement... De aici NB ajunge s spun c ocupndu-se mai recent de aspecte ale micrii legionare, i s-a reproat c ar fi pro-legionar; ceva mai devreme Aura Christi se mirase c a fost catalogat drept antisemit. De unde pn unde?! De un domn care pn de curnd avusese rubric la Contemporanul... Spune NB: Dac i taxm fr difereniere pe naziti, fosciti i pe legionari drept criminali, e semn sigur c nu dorim s nelegem vremurile pe care le-am trit noi i prinii notri. i urmeaz o disertaie pe tema celor doi frai biblici Moise-Aaron, se tie c acesta din urm, n absena fratelui urcat s primeasc Tablele Legii, i-a ndemnat pe evreii fugii din exil s revin la cultul vielului de aur; apoi despre Caiafa, despre Iuda...un adevrat excurs spre originile credinei i ale culturii noastre, care rmne iudeo-cretin. n final, autorul lansat astzi, revenind la cele lumeti, simple, spune c a cltorit mult, a vzut multe, a cules de pe unde-a fost i a scris mii de romane, ns strduindu-se s le aduc la dimensiunea de 6-8 pagini, din care a scris pn la urm 2 pagini sau chiar una singur. Ne vorbete despre situaia Asociaiei scriitorilor de limb romn din Israel, al crei preedinte este (dup dispariia mai cunoscutului Sergiu Frcan). Cam 60 de membri, desigur nu toi de nalt

valoare. ns n Israel exist un cult al limbii romne, se scrie cu o acuratee care la noi a cam fost trdat. i public lucrrile n Romnia, la preuri de 2-3 ori mai mari dect cele din Israel, iar ntr-asta statul nu-i ajut nicicum pe cei ce nu public n idi. Aceti scriitori provenii din Romnia nu se bucur de atenia dorit/meritat din partea criticii literare din ar. La finalul lansrii, Lidia Lazu desfat asistena cu un micro-recital din lirica lui Lucian Blaga, n romn, francez i englez, prinse ntr-o montur de improvizaii vocale care o singularizeaz printre recitatorii, actorii i interpreii de la noi i de aiurea. Aplauze pentru toi, flori galbene pentru Lidia i cri la discreia asistenei, cu autograful prea amabilului G. Mosari, "autorul" unei prestaie de o sinceritate i un omenesc realmente impresionante, cuceritoare. n sal am remarcat numeroi confrai de suferin literar: Tatiana Rdulescu, Simona Cioculescu, Passionaria Stoicescu, Simona Grazia-Dima, Claudia Voiculescu, Toma George Maiorescu, Petru Solonaru, Andana Clinescu, Doina Tecu, Lactania Iordan-Constantinescu, Ion Filipoiu, Clin Climan. De la Radio Romnia Internaional, dra Simona Constantin. Dan Vatamaniuc, fotoreporterul frenetic, la concuren cu subsemnatul, lucrnd la 4 mini: foto i filmare. Sntoi s fim! Devotat, Ion Lazu
G. Mosari s-a nscut la Bacu. A absolvit Facultatea de Drept la Iai. n Romnia a fost consilier juridic principal la combinatul textil din fosta regiune Bacu, pn n 1977 cnd a emigrat n Israel. n Israel este avocat i notar cu birou independen Scrieri n Romnia a colaborat la ziare i reviste din fosta regiune Bacu, cu rubrici permanente: ziarul Steagul rou, revista Plaiurile Bistriei i la publicaiile Casei de Cultur. Lucrri independente: Volei pe meleaguri bcuane n numele balonului rotund ara cere scenet n Israel: Cri: Povestiri de buzunar: Capul calendar, 1994, Lumea pe dos 1996, Salutri de departe- 2000, Luna pe pmnt 2001 Tablete: Cutia cu tablete 2002, Vorbe n pustiu- 2003, Tablete internaionale 2010, Eu sunt cel mai bun 2011.