Download this Document for Free

o 10.000 - 100.000 UFC/ml = bacteriurie cu suspiciune de infectie urinara. Urocultura trebuie repetata. o 1.000 - 10.000 UFC/ml = bacteriurie fiziologica, clinic nesemnificativa o sub 1.000 UFC/ml = contaminare, in special atunci cand sunt prezenti germeni variati, provenind frecvent din uretra anterioara. Orice numar de germeni observati intr-o proba de urina recoltata prin punctie vezicala este clinic semnificativa. Germenii intalniti cel mai frecvent in bacteriurii sunt cei din familia Enterobacteriaceae (Escherichia, Proteus, Klebsiella, Enterobacter, Citrobacter, Providencia). Dar mai pot fi izolati din infectiile urinare si germeni din alte grupe: Staphylococcus, Enterococcus, Pseudomonas, Acinetobacter, Alcaligenes, Acromobacter, Haemophilus. In situatii speciale se face numai urocultura calitativa, pentru identificarea urmatorilor germeni: Neisseria, Salmonella, Leptospira Mycobacterium. n prezent n practica clinic se intrebuineaz metode cantitative ce determin leucocitoria, eritrocituria, cilindroria. Prima din ele este metoda lui Cacovschi Addis cu ajutorul careia se calculeaz numarul elementelor figurate n urina din 24 h. n ea se conine 2.10 24 h de leucocite; 1.10 24 h de eritrocite; 100000 cilindri hialini. Dupa aceast metod urina se recolteaz ntr-un vas n decurs de 12 ore(22.00- 10.00) si se expediaz la laborator. Pentru calcularea exact a cantitii de urin eliminaia in decurs de 12 ore la orele 22.00 vezica se eliberez . Dac n decursul nopii bolnavul elimin urina n citeva portii, pentru a preveni descopunerea elementelor figurate urina sttut se adaug 4,5 picturi de alidehid formic. Dup metodaHamburger dup eliberarea vezicii urinare se colecteaz poria de urin de 3 ore; se folosete de

asemenea,leucocituria minutar, adic calclularea numrului de leucocite eliminate in urina in decurs de un minut, n acest scop la laborator se trmite portia de urina care sa eliminat intr-un anumit numar de minute . n prezent cea mai rspindit metod de analiz a urinei este metoda Almeida-Niciporenco prin care se calculeaza eritrocitele si leucocitele care se conin ntr-un ml de urin(norma respectiv este de 1000 si 2000). Pentru analiza dupa metoda aceasta poate fi luat orice porie d urin n orice timp al zilei i in orice volum ncepnd cu 2, 3 ml. De obicei pentru analiz se trimite poria matinal de urin. n laborator urina se supune centrifugarii, sedimentul urinar se cerceteaza in camera de numaratGoreaev se determina numarul de leucocite eritrocite si
5

cilindri de un mm de sediment, numarul obtinut se recalculeaz dupa volumul total de sediment i se mparte la numarul de ml din poria de urin luat pentru analiz. Unele metode de examinare a urinei au drept scop s determine posibilitile funcionale ale rinichilor. Cea mai simpl metod este determinarea
diurezei nictemerale (din

24 h).

Explorarea mecanismelor de dilutie si concentratie se realizeaza in mod obisnuit cu ajutorul probei de dilutie si concentratie, imaginata deVolhard. Functia de concentrare (economisirea apei) si de dilutie (economisirea electrolitilor) se desfasoara la nivelul tubilor si a canalelor colectoare. Se exploreaza deci functia tubulara. Proba de dilutie se incepe dimineata pe nemancate. La ora 7 bolnavul isi goleste vezica, apoi pana la ora 7,30 ingera 1,5 1 ceai. De la 8 la 12 din jumatate in jumatate de ora, bolnavul sta in repaus la pat si urineaza in borcane diferite. La fiecare emisie se masoara cantitatea si densitatea urinii. Normal, in primele 2 ore se elimina jumatate din lichidul ingerat (750 ml), iar restul in urmatoarele 2 ore. Densitatea urinei trebuie sa scada la 1 001 -1 003. Proba de concentratie se practica in continuare. La dejun si seara se prescrie bolnavului un regim uscat: carne, oua, branza, paine prajita, sunca. Urina se recolteaza la fiecare 4 ore (la orele 16-20-24 - 4 - 8), in borcane separate. in mod normal, densitatea

depaseste 1 028, putand urca pana la 1035. Densitatea sub 1025 indica semne de insuficienta renala moderata (hipostenurie). Cand densitatea nu depaseste 1010-1011 (izostenurie), insuficienta renala este grava. Proba de concentratie este mult mai utila decat proba de dilutie, deoarece este mai putin influentata de factori extrarenali, iar functia de concentratie este mai precoce alterata in cursul leziunilor renale. in insuficienta renala compensata, capacitatea de concentrare este mult mai scazuta, in timp ce capacitatea de dilutie ramane normala. in insuficienta renala grava decompensata, si dilutia si concentratia sunt pierdute. Proba de dilutie este contraindicata in caz de insuficienta cardiaca, hipertensiune severa etc. Proba de concentratie trebuie evitata in insuficientele renale avansate, cu hiperazotemie sau edeme. Proba Gurevici este o varianta a probeiVolhard, interpretarea fiind identica. Se incepe cu proba de concentratie si se continua cu cea de dilutie, administrandu-se insa numai 600 ml apa. ProbaZimnitki se recomanda bolnavilor ambulatori si consta in masurarea densitatii si a volumului urinei din 8 prize separate de urina, recoltate timp de 24 de ore, la fiecare 3 ore, bolnavul primind in ziua recoltarii o cantitate de apa si o alimentatie obisnuita. in conditii normale apar mari variatii de densitate, depasind in unele esantioane 1 025 -1 030. in afectiunile renale, valorile sunt foarte apropiate si nu depasesc 1 018 - 1 025. Explorarea globala a functiilor renale se face cercetand substantele azotate, functia de osmoreglare, echilibrul acido-bazic, functia de eliminare a colorantilor. Aceste probe devin de obicei patologice cand apare o insuficienta a mai multor functii renale sau chiar globala, prin progresarea leziunilor.
6

- Retentia substantelor azotate in sange apare in majoritatea bolilor renale. Valorile normale de acid uric sunt de 0,03 - 0,05 g %c. Deci, hiperuricemia precoce este un semn de alarma. Dar acidul uric creste si in unele afectiuni extrarenale: guta, leucemie, pneumonie etc. Ureea are ca valori normale cifrele de 0,20 - 0,40 g%o. intre 0,40 si 0,50 g %e se considera ca este o azotemie de alarma, iar valorile

peste 0,50 g%e (hiperazotemie) reprezinta un semn de insuficienta renala. Apare in glomerulonefrite acute si cronice, scleroza renala, pielonefrite. Hiperazotemia poate fi datorata si unor cauze extrarenale: regimuri bogate in proteine, regimuri lipsite de sare sau eliminari mari de sare (varsaturi, diaree, transpiratii), insuficienta cardiaca cu oligurie, hemoragii etc. Cresterea creatininei peste valoarea normala de 1 mg%, caracterizeaza insuficienta renala, retentia fiind cu atat mai mare, cu cat gradul de afectare al functiei renale este mai important.
Analiza urinei (analiza caracterelor fizice si chimice ale urinei, analiza calculilor urinari, analiza microscopica a urinei). Analiza urinei

Primul produs biologic care s-a analizat in vederea punerii unuidiagnostic a fost urina. Inca de acum 3000 de ani, medicii din antichtate stiau sa examineze urina si pe baza caracterelor sale fizice (cantitate, culoare, limpezime, sange, cheaguri, spuma,sediment) stabileau diagnosticul si chiar prognosticul bolilor. In evul mediu au aparut uroscopistii sau prorocitorii de urina care puneau diagnosticul tuturor bolilor numai pe baza examenului vizual al urinii. Uroscopistii aveau si ajutoare, curieri de urina care transportau urina de la bolnavi in laboratorul uroscopistilor. Urina este produsa derinichi atat prin filtrarea sangelui (urina primara) cat si prin retinerea (reabsorbtia) din urina primara numai a acelor substante care mai pot fi necesare corpului (apa, zahar, minerale, etc.). Ceea ce mai ramane neretinut din urina primara (o parte din apa minerala, reziduuri toxice rezultate din arderea alimentelor inorganism) constituie urina finala care se elimina prin caile urinare. In urina se elimina astfel peste 150 de substante chimice, minerale si organice, dar in mod curent pentru diagnosticul bolilor se analizeaza numai cateva componete principale.
Analiza caracterelor fizice ale urinei Culoarea urinei normale este galbuie

sau rosiatica. Ea este mai inchisa la

culoare cand este foarte concentrata sau dupa consumul unormedicamente (piramidon, antinevralgice,tetraciclina, albastru de metilen, etc.). In bolile insotite de eliminarea sangelui in urina, urina are o culoare rosie murdara. Iar in bolile deficat cuicter,bila trecand insange se elimina

prin urina producand o culoare bruna- negricioasa (ca berea neagra). Si o serie de alimente ca: sfecla, varza rosie,
7

bomboanele colorate, etc. pot sa modifice culoarea normala a urinei. Mirosul urinei este specific. In infectiile urinare care duc la fermentarea urinei, mirosul este caracteristic deamoniac sau de gunoi de grajd. Unele alimente sau medicamente aromate care se elimina prin urina pot sa-i imprime acesteia mirosuri aromate. Urina bolnavilor dediabet poate mirosi a acetona, iar a alcoolicilor a alcool.
Transparenta

este caracteristica urinei proaspete; dupa cateva ore de la

urinare se poate tulbura, mai ales daca este tinuta la rece. Acest lucru se datoreaza precipitarii (solidificarii) sarurilor minerale care se gasesc in mod normal dizolvate in urina si nu constituie simptomul vreuneiboli asa cum cred unele persoane. Dar daca urina proaspata, calda este tulbure atunci poate fi vorba de oinfectie (puroi si mucus) de ohemoragie sau de un consum foarte mare de produse bogate in calciu (lapte, branza) ori de carne. In cazul unei urine cu sange, se pot vedea plutind cheaguri cu sange. Pentru a putea aprecia daca urina este clara sau tulbure trebuie sa fie examinata intr-o sticla sau eprubeta necolorata.
Cantitatea

de urina in 24 de ore la un adult variaza de la 1-1,5 litri. In

sezonul cald, dupafebra, dupa varsaturi,diaree, dupa transpiratii intense (deshidratare), dupa fumat sau consum redus de lichide, cantitatea de urina este mai mica. In socul produs de hemoragii mari, arsuri sautraumatisme, in bolile care retin apa in organism (insuficienta cardiaca,ciroza hepatica) cantitatea de urina scade foarte mult. Sunt unele boli de rinichi (insuficienta renala, infectii renale) sau intoxicatii cu substante chimice in care cantitatea de urina scade sub 500 ml (oligurie). In aceste situatii organismul sufera deoarece nu se mai pot elimina prin urina deseurile nesanatoase din sange. In bolile care blocheaza caile urinare (calculi urinari,hipertrofie deprostata, etc.) din cauza dificultatii de a urina, cantitatea de urina este mai mica. Dupa frig, emotii, tratamente cu diuretice, consum mare de lichide, de

alimente sarate, de alcool, creste si cantitatea de urina peste 2 litri (poliurie). Bolile cronice de rinichi (glomerulonefrita,scleroza renala) care nu mai permit reabsorbtia apei filtrate prin rinichi, produc eliminarea unei cantitati foarte mari de urina. Datorita consumului exagerat de lichide, in diabetul zaharat netratat, bolnavii elimina cantitati mari de urina, pana la cativa litri pe zi. Exista si un ritm biologic de eliminare a urinei, eliminarea fiind mai mare in timpul zilei si mai mica in timpul noptii. Inversarea acestui ritm indica o tulburare in functia rinichiului. De asemenea, barbatii elimina mai multa urina decat femeile.
Densitatea

(greutatea specifica) urinei este mai mare dacat a apei (care

este de 1000) si se determina cu urodensimetrul. Valori normale in cazul densitatii: 1015-1030. Cand se consuma mai multe lichide, deci in cazurile in care creste cantitatea de urina, se produce in general o scadere a densitatii urinare si invers, cand urina din 24 de ore este in cantitate mai mica si mai concentrata, atunci densitatea urinara este mai crescuta. Numai in diabetul zaharat, in ciuda unei cantitati mari de urina, densitatea urinei nu scade, ci creste datorita zaharului dizolvat in urina. O densitate8

urinara se considera anormala atunci cand examenele repetate arata cifra sub 1012. Aceasta situatie arata ca rinichii bolnavi nu mai au capacitatea de a produce o urina mai concentrata. densitatii urinare peste cifra 1030 indica fie o deshidratare a organismului, fie un diabet zaharat. PH-ul urinar sau reactia urinei arata daca urina este acida sau alcalina.
Cresterea

Determinarea pH-ului se face cu o hartie impregnata cu tinctura de turnesol (sau cu alta substanta indicatoare). Se introduce hartia in urina si se observa modificarea culorii benzii de hartie. Sub pH-ul 7,0 urina este considerata acida si hartia se inroseste, iar peste pH-ul 7,0 urina este considerata alcalina si hartia se albastreste. In mod normal urina este acida avand pH-ul cuprins intre 5,5 si 6,5. Dupa o alimentatie bogata in carne si medicamente acide (sare de lamaie,vitamina C), se elimina o urina mai acida, iar dupa un regim alimentar vegetarian, dupa medicamente alcaline (bicarbonat, ape minerale) sau dupa infectii ale aparatului urinar, devine alcalina. Urina care este permanent prea acida

sau prea alcalina, predispune la formarea de calcului urinari de acid uric, respectiv de fosfat si carbonat de calciu.
Analiza chimica a urinei Albumina sau proteinele urinare

provine dinalbumina sanguina, si in mod

normal ea nu se gaseste in urina. Dar in bolile care altereaza porii din filtrul rinichilor sau in bolile care produc sangerari pe traiectul cailor urinare, albumina trece in urina (albuminurie, proteinurie). La unele persoane cu constitutie mai slaba a rinichilor urina poate contine albumina in cantitate mai mica. Este vorba mai ales de tineri de 15-25 ani, de obicei slabi si inalti, care dupa eforturi fizice, dupa mers, dupa statul indelungat in picioare prezinta albuminurie tranzitorie in timpul zilei, care dispare noaptea si dupa repaus la pat. Albuminurii tranzitorii se mai intalnesc dupa frig, stari emotionale, vaccinari si stari alergice, dupa consumul de oua si medicamente in timpul sarcinii. Albuminurii permanente si masive se intalnesc frecvent in cazul bolilor de rinichi si ale cailor urinare (bazinet, uretere,vezica): glomerulonefrita,nefroza,cistita, pielocistita,tuberculoza renala, calculi urinari etc. Si alte boli care pot atinge rinichiul se insotesc de albuminurie cum sunt: hipertensiunea arteriala, diabetul, bolile de sange si deinima, infectii cu microbi sau virusuri, intoxicatii cu substante minerale sau organice. Deseorialbuminuria se insoteste dehematurie. Dupa pierderea cronica de albumina prin urina se produce o scadere a proteinelor corpului cu consecinte negative asupra intregului organism. In marea majoritate a cazurilor albuminuria este moderata si se apreciaza calitativ, in raport cu cantitatea de albumina, astfel: - albumina=absenta; nor foarte fin; nor fin si dozabila. In acest caz se face si dozarea albuminei din urina care se exprima in g/l. Aprecierea se mai poate face si prin 1-3 plusuri.
9
Zaharul sauglucoza din urina

(glucozuria sau glicozuria). Medicii din

antichitate au observat sa urina diabeticilor care este dulce, atragea furnicile si albinele si au numit-o urina de albine. Ei foloseau aceste insecte pentru descoperirea diabetului, metoda aceasta fiind cea mai veche analiza medicala care se cunoaste. Mai tarziu, medicii sau ajutoarele

lor puneau rapid diagnosticul de diabet zaharat chiar la patul pacientului prin simpla gustare a urinei. Asa cum s-a aratat la analiza zaharului in sange, cand glicemia din diabet depaseste 150-200 mg/100 ml sange, glucoza (zaharul) trece prin filtrulrenal si se elimina prin urina, de unde poate fi analizata. De mentionat ca glicozuria nu se intalneste numai in diabet ci si in alte situatii, de exemplu, dupa un consum exagerat de glucoza sau alte zaharuri, dupa diferite medicamente, la femeile gravide si la persoanele care urmeaza tratamente cu hormoni. Exista persoane care, fara sa aibe diabet zaharat, elimina permanent sau periodic zahar prin urina (diabet renal). Acest fapt se datoreaza unui defect al filtrului renal care permite trecerea glucozei in urina, care nu influenteaza starea de sanatate a persoanei respective.
Corpii cetonici

nu se gasesc in urina normala. Dar dupa cum s-a aratat la

diagnosticul delaborator al diabetului, concentratia lor urinara creste foarte mult in diabetul zaharat netratat. Si alte cauze pot sa creasca concentratia corpilor cetonici din urina: infectii microbiene, intoxicatii grave, dupa un post prelungit sau dupa un regim alimentar sarac in dulciuri si bogat in grasimi, in cursul sarcinii, dupa varsaturi prelungite. Unele medicamente luate de bolnavi produc o reactie falsa pentru corpii cetonici. Prezenta corpilor cetonici se noteaza cu 1-3 plusuri.
Pigmentii biliari

sunt substante colorate care ii imprima bilei hepatice

culoarea brun-verzuie. In bolile de ficat insotite de icter, acesti pigmenti trec in sange dand culoare galbena pielii, iar din sange trec in urina, colorando in brun. In mod normal, pigmentii biliari sunt absenti in urina. Prezenta lor se notifica prin expresia prezenti.
Urobilinogenul

este o substanta care se gaseste in cantitate mica in urina

normala. Insa in bolile de ficat cu sau fara icter (hepatita, insuficienta hepatica) in intoxicatiile care ataca ficatul, in boli ale vezicii biliare (colecistita), in bolile intestinale cu tulburari dedigestie (enterita,colica,constipatie) urobilinogenul este foarte crescut. Prezenta sa in urina se exprima calitativ prin 1-3 plusuri ori prin expresia normal sau crescut.

Mineralele urinare

sunt aceleasi care au fost descrise si in sange, dar in

urina concentratia lor e mult mai mare, deoarece rinichii elimina prin urina orice exces de minerale din sange si din organism. Deseurile toxice rezultate din arderea proteinelor ca acidul uric,creatinina, ureea sunt, de asemenea, eliminate in cantitati mari prin urina. Cercetarea lor in urina se face mai rar, deoarece analiza sangelui ofera date mai precise.
10

Recoltarea urinei REFERAT

Download this Document for FreePrintMobileCollectionsReport Document

Info and Rating

irinel_mg

Share & Embed

Related Documents
PreviousNext 1.

p.

p.

p.

2.

p.

p.

p.

3.

p.

p.

p.

4.

p.

p.

p.

5.

p.

p.

p.

6.

p.

p.

p.

7.

p.

p.

p.

8.

p.

p.

More from this user

PreviousNext 1.

2 p.

15 p.

3 p.

2.

150 p.

13 p.

12 p.

Add a Comment

Upload a Document

Search Documents

Follow Us! scribd.com/scribd twitter.com/scribd facebook.com/scribd