Sunteți pe pagina 1din 13

STRUCTURA I DINAMICA PERSONALITII ELEVILOR

Stanciu Mihai

I. CONCEPTUL DE PERSONALITATE
Omul - obiect de investigaie pentru diferite discipline tiinifice (antropologia, sociologia, medicina, etnologia, pedagogia, lingvistica, etica, psihologia .a.). Termenul de personalitate provine din latinescul medieval personalitas, persona = masc.

n sens larg, termenul de personalitate semnific fiina uman, ca un sistem bio-psiho-socio-cultural. Personalitatea este subiectul uman privit n trei ipostaze:

subiect pragmatic; subiect epistemic; subiect axiologic.


3

Jean- Paul Sartre


Noi nu ne putem alege epoca n care s ne natem, nu ne putem alege prinii. Ceea ce putem- i nu este puin lucru- este s dm un sens propriei noastre istorii, important este ceea ce ai fcut tu din ceea ce a fcut istoria din tine.
4

Personalitatea este ntotdeauna unic i original. Cu toate acestea noi vorbim de tipuri de francezi, de romni, de rani, militari, sportivi, moldoveni, ardeleni etc. Tipul se situeaz ntre singular i modelul general-uman.
5

Personalitatea -sens restrns


Sistemul psihic uman (SPU) este un sistem energetic-informaional de complexitate suprem, prezentnd cele mai nalte i perfecionate mecanisme de autoorganizare i autoreglaj i fiind dotat cu dispoziii selective antiredundante i cu modaliti antialeatorii.
6

SPU- trsturi caracteristice


hipercomplexitatea; sistem energetic; procese complexe de autoorganizare; ambilateralitatea; dispozitive antiredundante; dispozitive antialeatorii; sistem informaional; bipolaritatea; dezvoltarea stadial.
7

reprezint un macrosistem al invarianelor informaionali i operaionali, ce se exprim constant n conduit i sunt definitorii sau caracteristici pentru un subiect.
(Popescu- Neveanu P., 1978, Dicionar de psihologie)

Personalitatea

II. Modele teoretice de explicare a personalitii


Abordarea stimul-rspuns (Locke, Hume, behaviorismul); Abordarea factorial (Guilford, Cattell, Eysenck); Teoria trsturilor comune (Allport): dispoziiile cardinale, centrale i secundare ale personaliti;i Teoria constructelor personale (Kelley), ceva gndit dar care nu exist n realitate; Piaget -structur-genez; Psihanaliza - dimensiunea vertical; Vasile Pavelcu (1939) -un model pluridimensional ca ntreg Eu-lume.
9

III. Subsistemele i componentele personalitii


Personalitatea -o unitate n diversitate (Allport) Premise ale unitii: unitatea dinamic n mica copilrie; o unitate nvat; homeostazia (tendina de echilibrare organic); principiul convergenei energiilor disponibile; dispoziia cardinal ; interdependena trsturilor i dispoziiilor; dezvoltarea eului; unitatea ca efort spre un scop.

10

Subsisteme i componente
tipul de activitate nervoas superioar ; temperamentul- latura dianmicoenergetic a personalitii; caracterul- latura relaional-valoric; deprinderile- componente automatizate ale activitii; aptitudinile-latura instrumentaloperaional; Eul-factor integrator al personalitii.
11

Eul -nucleu al fiinei umane


Etape ale elaborrii Eului (Allport): Eul corporal -rmne pe toat durata vieii o ancor a contiinei de sine; Identitatea de sine (contiina numelui); Respectul de sine; Extensia eului; Imaginea eului; Eul ca factor raional; Efortul personal central.
12

1. Aptitudinile-caracterizare general
Aptitudinile-subsisteme sau sisteme operaionale, superior dezvoltate, care mijlocesc performane supramedii n activitate. raportul ereditar-dobndit; Clasificare a) Aptitudini simple sau elementare; b) Aptitudinile complexe; c) Aptitudinile generale; d) Aptitudinile speciale.
13

Inteligena ca aptitudine general


Piaget- inteligena este un termen generic desemnnd formele superioare de organizare sau de echilibru a structurilor cognitive, prin intermediul creia se realizeaz adaptarea individului la cerinele tot mai comple ale mediului. Etimologia latin: inter-legere (din care deriva inteligentia) : a discrimina i a lega, a pune mpreun
14

Coeficientul de inteligen (QI)


n anul 1912, Stern a promovat ideea calculrii QI dup formula:

QI = vrsta mental (VM) / vrsta cronologic (VC) x 100.


teste de inteligen : Binet-Simon, StanfordBinet, Wechsler, scara britanic de abilitate, teste de evaluare a copiilor din primii doi ani de via (Infant test).
15

Factori (Thurstone): de raioanment (inductiv i deductiv); de memorie; capacitatea de calcul; rapiditate perceptiv; operare spaial; nelegerea rapid a noiunilor; fluen verbal. Piaget; Gardner (inteligenele multiple); Daniel Goleman-inteligena emoional; teoria triarhic (Sternberg)
16

Teoria triarhic (Sternberg)


Subteoria componenial - relaia dintre inteligen i lumea interioar a individului. Subteoria contextual-relaia dintre inteligen i lumea exterioar (adaptarea la un mediu, modelarea unui mediu i selectarea unui mediu). Subteoria experienial- relaia dintre inteligen i experiena individului.
17

Valorificarea potenialului aptitudinal al elevilor


aplicarea unor probe complexe de cunoatere a potenialului aptitudinal; varietatea activitilor instructiveducative; valorificarea potenialului de inteligen i creativitate - una dintre cheile importante ale progresului.
18

2.Temperamentul-latura dinamico-energetic
latura comportamental, uor vizibil sau firea omului; nsuiri fundamentale ale proceselor nervoase superioare (excitaia i inhibiia): fora (capacitatea de aciune i de rezisten a esutului neuronal); mobilitatea i echilibrul. Combinarea lor a dus la conturarea tipurilor de activitate nervoas superioar, care sunt complexe de nsuiri constituionale ale activitii 19 nervoase superioare.

TEMPERAMENTE
Din combinarea acestor nsuiri fundamentale se vor contura urmtoarele temperamente: sangvinic: puternic, echilibrat, mobil; flegmatic: puternic, echilibrat, inert; coleric: puternic, neechilibrat (excitabil); melancolic: slab.

20

DEFINIIA TEMPERAMENTULUI
Temperamentul se refer la fenomenele caracteristice ale naturii emoionale a unui individ, incluznd sensibilitatea fa de o stimulare emoional, fora i viteza sa obinuit de rspuns, calitatea dispoziiei sale predominante i toate particularitile fluctuaiei i intensivitii dispoziiei, aceste fenomene fiind considerate ca dependente de construcia constituional i, deci, n mare msur ereditare (Allport).
21

COLERIC
neastmprat si agitat; impulsiv si irascibil; nerbdtor; categoric si lipsit de echivoc cu alti oameni; hotrt si ntreprinztor; ncptnat; se descurc bine n dispute; lucreaz doar cnd are chef; capabil de a risca; nu este ranchiunos, nici suprcios;
22

un discurs rapid, pasionat si o intonatie neuniform; neechilibrat si predispus pentru actiuni frenetice; necruttor fat de neajunsuri; o mimic expresiv; capabil de a reactiona energic si a decide rapid; permanent n cutarea noului; gesturi repezi si bruste; tenace; predispus la schimbri bruste ale dispozitiei;

23

SANGVINIC
vesel si voios; energic si activ; adesea nu duce un lucru nceput la bun sfrsit; are tendinta de a se supraaprecia; capabil de a asimila repede tot ce e nou; interesele si atractiile nu sunt stabile; trece usor peste esecuri si neplceri; se acomodeaz usor la diferite conditii; pasionat de orice activitate nou; atunci cnd o activitate nceteaz s-l mai intereseze, o trateaz cu indiferent;
24

trece usor de la o activitate la alta; i displace munca cotidian, monoton; sociabil si receptiv, nu se jeneaz n prezenta unor oameni noi; rezistent si laborios; vorbete repede, tare si articulat, gesticuleaz, are o mimic expresiv; nu- i pierde calmul ntr-o situatie complex, neasteptat; ntotdeauna bine dispus; adoarme si se trezete repede; adesea nu este suficient de mobilizat, nu-i cntrete bine deciziile; uneori este superficial, distrat;
25

FLEGMATIC
calm si cu snge rece; consecvent si cumpnit n orice activitate; prudent si chibzuit; tie s atepte; tcut si-i displace trncneal; vorbete linistit si cumptat, cu pauze, fr a afisa emotii strindente, cu cele mai discrete gesturii si mimic; retinut si rbdtor; duce lucrul nceput la bun sfrsit; 26 nu-i irosete puterile pentru fleacuri;

i urmeaz cu strictete graficul vietii si al muncii; i controleaz cu uurin pornirile; putin sensibil la critic si laud; nu este rutcios, are o atitudine ngduitoare fat de sgetile care-i sunt adresate; are interese si relatii constante; se include cu greu ntr-o activitate si trece cu greu la alta; i trateaz pe toti n mod egal; i place acuratetea si ordinea; se acomodeaz cu greu la conditii noi; 27 inert, nepstor;

MELANCOLIC
timid; se pierde n conditii noi; cu greu stabilete contactul cu oameni necunoscuti; nu este ncreztor n propriile forte; suport usor singurtatea; esecurile l coplesesc si-l dezorienteaz; are tendinta de a se nchide n sine; obosete repede; vorbete ncet, uneori pe soptite; se aliniaz fr s vrea la caracterul conlocutorului;

28

unele lucruri l impresioneaz att de mult, nct l podidesc lacrimile; foarte sensibil la critic si laud; extrem de exigent fat de sine si de altii; suspicios si ipohondru; sensibilitate exagerat; din cale afar de suprcios; nesociabil, nu mprtete nimnui propriile gnduri; inactiv si sfios; docil; caut compasiune si ajutor din partea altora;
29

CONCLUZII TEMPERAMENTE
Nu exist temperamente pure, nu putem vorbi de temperamente bune sau rele. Important este ca fiecare individ s fac un efort de autocunoatere, s-i pun n valoare elemetele pozitive ale tipului temperamental i s ncerce luarea n stpnire, prin efort de voin, a nsuirilor negative. 30

10

3. Caracterul- latura relaionalvaloric a personalitii


3.1.Definiie i caracterizare general Etimologic acest termen nseamn tipar, pecete, gravare. n sens larg, caracterul reprezint un mod de a fi, un ansamblu de particulariti psihoindividuale care apar ca trsturi ale unui portret psihic global (sinonim cu termenul de personalitate). 31

n sens restrns, caracterul este definit ca un sistem de atitudini proprii subiectului, exprimate de el constant n comportament, avnd relevant semnificaie social-uman i definindu-l individual pe subiect din punct de vedere axiologic.(Popescu-Neveanu, 1978)

32

3.2. Componentele de baz ale caracterului


Trstura este o component sau un detaliu al portretului sau al fizionomiei. nsuirea caracterial are n vedere poziia subiectului fa de cei din jur, un mod de a se raporta la evenimentele existenei sale. Aceste modaliti de raportare poart numele de atitudini.
33

11

Clasificarea atitudinilor
atitudinile fa de oameni; fa de sine; fa de activitate, munc; atitudini culturale; atitudini privind socialul (rspunderi ceteneti i politice); atitudini interculturale etc.
34

Caracteristici ale atitudinilor


Direcia -un obiect de referin (persoan, o instituie, o situaie etc.) spre care se manifest orientarea individului. Intensitatea -tria atitudinii, fora care ne mobilizeaz n realizarea ei. Principialitatea implic identitatea de comportament n situaii asemntoare, fa de persoane cu condiii situaionale similare. Opoziia (caracter polar): sincer-fals; severtolerant; modest-ngmfat etc. Ierarhizarea -unele atitudini sunt supraordonate, altele subordonate. Stabilitatea - persistena n timp a unor atitudini, fr a cdea n rigiditate.
35

Sistemul atitudinal
Atitudinile se ntreptrund i chiar se organizeaz ntr-un sistem prin integrri la diferite nivele, rezultnd o piramid a atitudinilor caracteriale, diferit de la un subiect la altul. Fiecare individ, spunea Allport, are 1-2 trsturi cardinale, definitorii pentru el, 10-15 trsturi principale i sute i mii de trsturi secundare i de fond. Ierarhizarea atitudinilor i trsturilor n sistem este principala particularitate a structurii caracteriale.
36

12

3.3. Modelarea caracterului la preadolesceni i adolesceni


caracterul, n realitatea sa psihologic i caracterele n diversitatea lor, se contureaz deci n timpul copilriei (Maurice Debesse). Fora de aciune cu care se nate fiecare individ poate fi comparat cu cea a unei ape: ea poate distruge culturile, dar la fel de bine poate stimula creterea plantelor.

37

Din aceast perspectiv, preadolescena i adolescena reprezint perioade de maxim importan n modelarea caracterului la elevi. Aceast arie tematic se intersecteaz cu cea a educaiei morale i va fi dezvoltat n cadrul modulului de introducere n pedagogie. Vrem doar s insistm asupra necesitii ca toi factorii educaionali trebuie s-i coordoneze eforturile n ceea ce privete formarea caracterului la elevii de azi, viitorii ceteni ai unei societi democratice.
38

13