Sunteți pe pagina 1din 8

Arhitectura Romaneasca

Arhitectura romneasc este o ramur a arhitecturii europene. Dezvoltat pe parcursul ultimilor 300 de ani, specificitatea arhitecturii romneti este determinat de cultur, geografie i istorie Curentele arhitectonice majore imperiale (roman, otoman, german, rus) sunt ntlnite n mod special de-a lungul cilor militare i comerciale (ruri, drumuri, trguri). Geografia de intersecie a rii a contribuit la integrarea multor stiluri arhitectonice. La cldirile publice, arhitectura religioas - greac (temple turc (moschee), rus (biserici) - a influenat i instituii de nvmnt (universiti, licee), cercetare (biblioteci, muzee), administraie (primrii, ministere), cultur (teatre, galerii). ntr-adevr, influene specifice sunt marcate adnc pe alocuri: cartiere bucuretene par a fi strmutate de la Paris, strzi sibiene de la Viena, vile constnene de la Florena. Caracteristica major a arhitecturii romneti este mbinarea nonalant de elemente artistice folclorice cu cele de cultur nalt, ignornd intenionat constrngerile academice i culturale ale arhitecturilor care au influenat-o. Aceast libertate de exprimare (att filozofic ct i practic) este uneori interpretat ca o lips de sofisticare provincial. Dei contribuiile arhitectonice romneti nu sunt istorice sau masive (nu piramide, nu zgrienori) ele sunt elegante i subtile. Integritatea funcional i decorarea aproape timid sunt caliti fundamentale n design, inginerie i construcie. Astfel, cldirea devine o extensie a noastr, iar strada devine scena urban a vieii noastre.

Locuinte vechi-zona Muntenia

Muntenia este o regiune istoric din sudul Romniei. Limitele sale sunt: la nord munii Carpai (care o delimiteaz de Transilvania), la vest rul Olt (care o separ de Oltenia), la sud i est fluviul Dunrea (care o delimiteaz de Bulgaria i Dobrogea), iar la nord-est rurile Milcov, Putna i Siret (dincolo de care se afl Moldova). Are n componen actualele judee i uniti administrative: Arge, Brila, Buzu, Clrai, Dmbovia, Giurgiu, Ialomia, Ilfov, Prahova, Teleorman (fr comuna Islaz), Municipiul Bucureti. De asemenea, segmentele situate de est de rul Olt din judeele Vlcea i Olt, precum i sudul judeului Vrancea (la sud de Milcov) fac parte din regiunea istoric Muntenia. Localitatea Predeal (ns fr Timiu de Sus i Timiu de Jos) din judeul Braov face parte de asemenea din Muntenia. Cele mai importante orae n aceast regiune sunt Bucureti, Alexandria, Brila, Buzu, Clrai, Giurgiu, Piteti, Ploieti, Slatina, Slobozia i Trgovite.

Principalele ape curgtoare care strbat aceast regiune sunt Dunrea, precum i unii aflueni direci ale acesteia: Olt, Vedea, Arge, Clmui (n judeul Brila i judeul Teleorman)

Constructii anexe

Zona Munilor Apuseni, Mocanii

La nceputul sec. al XX-lea gospodriile locuitorilor din aceast zon prezint aezarea cu case risipite pe coamele dealurilor, printre fnee, creterea animalelor i prelucrarea lemnului fiind ocupaiile de baz ale locuitorilor. Caracteristic zonei este casa cu moar, constituit din camer de locuit, cmar, pridvor la faad, piu i pres pentru ulei, vltoare, grajduri pentru animale i ur mare, monumental mprejmuite cu gard de rzlogi i vramni.[2]
Zona rii Zarandului

Caracteristic acestei zone pomicole pentru sfritul secolului XIX este gospodria cu curtea nchis de cas i de construciile anexe, pentru economisirea terenului. Gospodria cuprinde: casa alctuit din tind, dou camere de locuit i pridvor la faad, sistem de nclzire: sob oarb cu vatra n tind. Buctrie de var, opru, cmar, coln pentru czile cu borhot, (fructe fermentate), uic, ur cu grajd, cmar pentru unelte, cotee de porci, cuptoare de uscat fructe n livada gospodriei. Gospodria se nchide cu poart nalt i deine cel mai adesea fntn cu roat.

Zona Podgoria Alb

Aceast zon viticol se caracterizeaz spre sfritul sec. al XVIII-lea prin gospodria cu curte simpl, caracteristic aezrilor rsfirate. Casa prezint dou camere de locuit, cmri, pridvor pe trei laturi i pivni. Sistem de nclzire: vatr liber cu ploatn - cuptor de pine n tind, ur cu grajd, fnar n furci pentru adpostirea furajelor, cmar, coln, cote de porci, teasc de struguri, poart nalt cu porumbar i este nchis cu garduri de rzlogi, de nuiele mpletite i de scnduri. Majoritatea gospodriilor au fntn cu cumpn.
Zona Cmpiei Transilvaniei

Trstura principal pentru a doua jumtate a sec. al XIX-lea este gospodria cu curte simpl, cas cu tind, camer de locuit i pridvor pe dou laturi, cuptor de pine n tind, vatr liber, ur de mbltit (construcie caracteristic zonelor agricole), grajd pentru animale, cmar pentru produse cerealiere, groap pentru cartofi, dou cotee de porci, cotei (construcie din nuiele mpletite) pentru pstrat porumbul, fntn cu cumpn.
Zona etnografic a rii Nsudului

Caracteristic este gospodria cu curte simpl, cas cu tind, camer de locuit, cmar i pridvor pe dou laturi, cuptor de pine, cu vatr, ur cu dou grajduri i coln, piu de ulei, pres cu pene, fnar, dou cotee de porci, poart nalt i gard din ipci de brad fntn cu roat.
Zona Clata

La nceputul sec. al XIX-lea forma cea mai des ntlnit este gospodria cu curte simpl, cas cu camer de locuit, tind i pridvor la faad, cuptor de pine cu bbtie (sistem care apr acoperiul de scntei); ur cu grajd i colni, cmar, coln, cotee, poart scund i gard de cepuri (nuiele de brad mpletite vertical), fntn cu cumpn.
Zona Maramureului

Specific zonei Maramureului n sec. XVII-XVIII este gospodria cu curte dubl (curtea casei, curtea animalelor). Casa este alctuit din tind, camer de locuit, cmar, pridvor la faad i prisac, perei de lemn netencuii n interior, cuptor cu prichici (ram masiv de lemn, decorat, care mrginete vatra), fntn cu roat, poart nalt, sculptat (n curtea casei) i gard de nuiele, coln pentru mijloacele de transport, ur cu dou grajduri, fnar cu acoperi fix, fnar cu acoperi mobil, cote de porci, fntn cu cumpn, cotei de porumb.
Dotri moderne

Standarul locunei din gospodriile rneti a crescut la sfritul secolului XX att prin inventarul mbogit cu mobilier de fabric, telefon mobil, televizor color, main de splat i nu de multe ori ap curent adus de pomp de la fntn, ct i adugarea la construcie a bii i a garajului pentru main. Creterea gradului de comfort a fost posibil i datorit veniturilor suplimentare n bani, aduse n gospodrie prin angajarea ranilor, sau a unora dintre membrii

gospodriei, la fabricile din oraele apropiate. Acest lucru a fcut cu putin contractarea de credite n lei aducnd un aport financiar sporit gospodriei.

DECORUL DIN LEMN

Atat mobilierul, cat si parchetul care reproduc suprafetele din lemn natural contribuie la realizarea unor decoruri contemporane si autentice, caracterizate printr-un echilibru intre natural si culoare
In ultimul timp, in afara lemnului natural traditional, pentru confectionarea pieselor de mobilier se utilizeaza cu predilectie placi din material lemnos. Suprafata acestora imita foarte bine lemnul natural masiv, imprimand decorului o nota autentica. Solutiile propuse folosesc un mix de stiluri, rezultatul incadrandu-se in tendinta care promoveaza naturalul, accentele de culoare si echilibrul dintre acestea. Marea diversitate a acestor decoruri porneste de la structuri simple, liniare si ajunge la finisaje care imita decorurile naturale, inclusiv pe cele baroce. Preferinta pentru natural merge pana intracolo incat, deseori, decorurile stil lemn includ si defecte naturale (cum sunt nodurile din lemn), neregularitati si pete de culoare.

Printre elementele naturale care sunt adaugate de curand decorurilor stil lemn pot fi amintite: prezentarea inelelor anuale ale lemnului (la decorul de mesteacan, de exemplu), aspectul de creanga (la salcam si nuc), suprafetele cu pori deschisi (la stejar).

LOCUINTA TARANEASCA

Interiorul locuintei taranesti Interiorul casei taranesti din Romnia, dezvoltat pe fondul unei indelungate traditii de ordin functional si estetic, reprezinta o unitate de legatura intre diferitele zone geografice din tara noastra. Printre primele dovezi asupra existentei mobilierului pe teritoriul tarii noastre se numara unele piese de lut ars ramase din epoca nolitica (cultura Gumelnita); ele redau, intr-o anumita masura, mobilierul taranesc de astazi (masa, scaun). Dintre factorii care au determinat evolutia si diversificarea interiorului taranesc, amintim: nevoia de confort care a dus la marirea spatiului de locuit (prin construirea altei incaperi, prin transformarea tindei sau a camarii in odai de preparat hrana, prin construirea unei camari etc.); imbunatatirea conditiilor de dormit si de luat masa (introducerea patului cu saltele si a mesei dreptunghiulare inalte in locul celei rotunde joase); influenta arhitecturii culte, laice si religioase. A existat initial o legatura organica intre spatiul de locuit si amenajarea acestuia, interiorul constituind de la inceput un ansamblu unitar.

Interior de casa romneasca

Interiorul locuintei taranesti este organizat in functie de patru centre compozitionale: sistemul de incalzit si preparat hrana, patul, lavitele si coltul in care se afla dulapul cu vase. Patul reprezinta punctul de maxima importanta decorativa a interiorului, datorita tesaturilor expuse aici. Pe intreg teritoriul tarii exista printre locuintele taranesti trei tipuri de structuri distincte: Tipul I: sistemul de incalzire se afla in coltul format de unul din peretii transversali cu cel longitudinal, din spate. In continuarea sursei de incalzire se afla, de-a lungul peretelui, patul, iar in coltul opus intrarii se afla doua lavite dispuse in unghi, cu masa in fata; lada de zestre e asezata la capatul patului sau pe lavita. Exemple de acest gen reprezinta interioarele din Maramures (Chioar, Lapus, Oas). Acest model nu se intalneste in casele din campia Olteniei, Munteniei si Dobrogei Tipul II: nucleul de incalzire format din vatra libera si soba oarba se afla langa peretele median. Paturile stau pe tarusi sau pe talpi. La capatul patului sa afla lada de zestre. Acest model se mai intalneste si azi in campia Olteniei, Munteniei si Dobrogei. Tipul III: sistemul de incalzire se afla langa peretele median, paturile (doua), dispuse paralel, incadreaza masa; lada de zestree asezata pe podea la capatul patului. Este dintre toate, modelul cel mai recent. Mobilierul tipic romnesc, dainuind din cele mai vechi timpuri si existent pana in prima jumatate a secolului XX, este format din piese cu caracter fix, dispuse de jur imprejurul peretilor, centrul camerei ramanand liber. In interiorul casei cu o camera de locuit si camara (din Tara Hategului, tinutul Padurenilor si Muntii Apuseni, intalnita in trecut in toata Transilvania), cu intrari separate de pe prispa, patul este plasat in continuarea vetrei, iar mas, avand in fata doua lavite in unghi, se afla in coltul opus. Aceasta structura se intalneste si in Moldova la casa cu tinda rece. In Moldova, casele mai noi au doua paturi asezate paralel, iar lavitele imbinate la colt dispar. Casa cu tinda calda din Transilvania are in prima incapere cuptorul cu vatra libera in fata, iar in "casa" cuptorul cu cahle, devenit de cel mai multe ori doar un element decorativ.

Vatra romneasca din Transilvania