Sunteți pe pagina 1din 9

Crciunul

Originea termenului
Muli consider c termenul provine din latinescul calatio cu forma sa de acuzativ calationem. La romani prin calatio se nelegea convocarea poporului de ctre preoii pgni n fiecare zi de nti a lunii pentru anunarea srbtorilor din luna respectiv, i, prin extindere, srbtoarea n general, cci cea mai important calatio era aceea de la 1 ianuarie. Pn ctre sfritul secolului al IV-lea, naterea lui Hristos se srbtorea odat cu Boboteaza la 6 ianuarie, cnd se obinuia s se fac anunarea srbtorilor de peste an (Pati etc.). i cum celor de curnd cretinai din Dacia i din sudul Dunrii aceast anunare li se prea apropiat de srbtoarea pgn calatio, au denumit cu acest termen srbtoarea cretin a naterii lui Hristos. Datele la care se srbtorete Crciunul sunt orientative, pentru c nu se tie data exact a naterii lui Iisus. Ali cercettori deriv cuvntul Crciun din etimonul creatio (cu acuzativul creationem, n latina vulgar creation/creatiun) deci ziua crerii sau a facerii lui Iisus. Dei s-ar putea obiecta c acesta ar fi o concepie arian (care socotete c Fiul este o creatur a Tatlui), se poate rspunde c poporul care a creat termenul nu putea cunoate (i nu cunoate nici acum) asemenea subtiliti teologice. n reacie la aceast ambiguitate, elitele bisericeti au nlocuit aceste termen popular cu acela de srbtoarea Nscutului (tot de origine latin), aa cum se constat n Evanghelia

nvtoare din 1642 i n Cazania lui Varlaam din 1643, pe baza aceluiai termen deci cu care i
celelalte limbi neolatine (romanice) - i nu numai - au derivat numele srbtorii (Nol, Natal, Natale, Navidad, Nativity). Alexandru Ciornescu i Wagner consider latinescul cretinem, dar cu sensul de "copil" Crciun trebuie s fi nsemnat la nceput Pruncul Iisus Pe de alt parte, o posibil etimologie poate fi legat de denumirea unei vechi srbtori pgne a slavilor vestici i anume Korochun, Kran, Karachun (n limba maghiar Karcsony nseamn chiar Crciun, iar cuvntul a fost preluat odat cu cretinismul de la slavi). Sorin Paliga sustine Crciun este un cuvnt de origine Daco-Trac legat de srbtorile focului cu ocazia solstitiului de iarn. Precum si in albaneza kercu "bucat de lemn", in Italian Ceppo (Craciun dar si creanga) tot asa si in romana Craciun ar insemna Crengut. Aceasta posibilitate lingvistic este sustinut i de obiceiul Roman de a pune crengue de copac la casele oamenilor cu ocazia solstitiului de iarn si a festivitilor Sol Invictus http://ro.wikipedia.org/wiki/Cr%C4%83ciun

Nasterea Domnului sau Craciunul

Sarbatoarea Craciunului semnifica pentru poporul crestin Nasterea Domnului, prilej de bucurie si speranta. In fiecare an retraim emotiile nasterii, momentul vestirii de catre ingeri si ne deschidem sufletele si mintile ca sa mai auzim inca o data povestea magica: 1. In zilele acelea a iesit porunca de la Cezarul August sa se Inscrie toata lumea. 2. Aceasta Inscriere s-a facut Intai pe cand Quirinius ocarmuia Siria. 3. Si se duceau toti sa se Inscrie, fiecare In cetatea sa. 4. Si s-a suit si Iosif din Galileea, din cetatea Nazaret, In Iudeea, In cetatea lui David care se numeste Betleem, pentru ca el era din casa si din neamul lui David. 5. Ca sa se Inscrie Impreuna cu Maria, cea logodita cu el, care era Insarcinata. 6. Dar pe cand erau ei acolo, s-au Implinit zilele ca ea sa nasca. 7. Si a nascut pe Fiul sau, Cel Unul-Nascut si L-a Infasat si L-a culcat In iesle, caci nu mai era loc de gazduire pentru ei. 8. Si In tinutul acela erau pastori, stand pe camp si facand de straja noaptea Imprejurul turmei lor. 9. Si iata Ingerul Domnului a statut langa ei si slava Domnului a stralucit Imprejurul lor, si ei s-au Infricosat cu frica mare. 10. Dar Ingerul le-a zis: Nu va temeti. Caci, iata, va binevestesc voua bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. 11. Ca vi s-a nascut azi Mantuitor, Care este Hristos Domnul, In cetatea lui David. 12. Si acesta va fi semnul: Veti gasi un prunc Infasat, culcat In iesle. 13. Si deodata s-a vazut, Impreuna cu Ingerul, multime de oaste cereasca, laudand pe Dumnezeu si zicand: 14. Slava Intru cei de sus lui Dumnezeu si pe pamant pace, Intre oameni bunavoire! 15. Iar dupa ce Ingerii au plecat de la ei, la cer, pastorii vorbeau unii catre altii: Sa mergem dar pana la Betleem, sa vedem cuvantul acesta ce s-a facut si pe care Domnul ni l-a facut cunoscut. 16. Si, grabindu-se, au venit si au aflat pe Maria si pe Iosif si pe Prunc, culcat In iesle. 17. Si vazandu-L, au vestit cuvantul grait lor despre acest Copil. 18. Si toti cati auzeau se mirau de cele spuse lor de catre pastori. 19. Iar Maria pastra toate aceste cuvinte, punandu-le In inima sa. 20. Si s-au Intors pastorii, slavind si laudand pe Dumnezeu, pentru toate cate auzisera si vazusera precum li se spusese. Sfanta Evanghelie dupa Luca, cap. 2 http://www.traditii.ro/craciun.php?nr_articol=37

Istoria srbtorii
Crciunul a nceput s fie serbat de ctre cretini pe 25 decembrie, dup cel puin trei secole de la nceperea misiunii de evanghelizare a apostolilor, anume ncepnd cu secolul al IV-lea n Vest i ncepnd cu cel de-al V-lea secol n Est. Iniial, srbtoarea naterii lui Hristos era inut pe 6 ianuarie, istoricii tiind azi c ea se celebra deja n 336 d. Chr., la Roma. (n Est, Boboteaza, serbat la data de 6 ianuarie ncepnd cu secolul al IV-lea, celebra pe atunci naterea, botezul i primul miracol al lui Iisus, n timp ce gnosticii (sect cretin considerat eretic de ctre cretinismul canonic) serbau aceeai Epifanie n Egipt, nc din secolul al II-lea, tot la data de 6 ianuarie, cnd, n viziunea lor, Iisus s-a artat ca Fiul lui Dumnezeu la botez ). Sextus Julius Africanus, un cretin din secolul al III-lea, este primul care alege n 221d. Chr. aceast dat pentru naterea lui Iisus, care ns nu va fi celebrat nc mult vreme de ctre ceilali cretini, care preferau 6 ianuarie. n primele dou secole cretine, a existat o puternic opoziie la celebrarea zilelor de natere a martirilor i a lui Iisus. Numeroi Prini ai Bisericii au emis comentarii sarcastice privitoare la obiceiul pgn de a celebra zile de natere, cnd, de fapt, sfinii i martirii trebuiau, n viziunea lor, s fie

celebrai la data matiriului lor, adic la data adevratei lor nateri din prespectiva bisericii. Muli cretini ai primelor secole erau scandalizai i de veselia i festivismul celebrrii, pe care l vedeau ca fiind o reminiscen a pgnismului, n special al Saturnaliilor (o srbtoare n onoarea zeului roman Saturn, zi care coincidea cu solstiiul de iarn) romane. Ei aveau dreptate s afirme asta: plasarea srbtorii naterii lui Iisus Hristos din momentul n care aceasta a nceput s fie celebrat de cretini, exact la finele lui decembrie sau nceputul lui ianuarie (adic 25 decembrie sau 6 ianuarie), se datora copierii tradiiilor pgne, cci Evanghelia nu d nici un detaliu despre data naterii lui Iisus. Cretinii secolului al III-lea credeau c creaia lumii a avut loc la echinociul de primvar, pe atunci plasat pe 25 martie; prin urmare, noua creaie prin ntruparea lui Hristos (concepia), trebuia, n viziunea lor, s aib loc tot pe 25 martie, moment de la care numrndu-se 9 luni (sarcina) se obinea data de 25 decembrie. http://ro.wikipedia.org/wiki/Cr%C4%83ciun

Craciunul la romani
Celebrarea Nasterii Domnului este prilej de mare sarbatoare pentru romani ca popor majoritar crestin ortodox. Incepand cu 20 decembrie incepe cu adevarat sa miroase a Craciun. De fapt miroase a par parlit de porc, a pomana porcului, a afumatura si toate acestea dupa guitaturile porcilor sacrificati in ziua de Ignat. Tobele rasuna mai tare, nu asa timid ca la inceputul Postului Craciunului. Copiii repeta colindele, iar unii dintre ei pregatesc Steaua si Cantecul de Stea. Sarbatoarea Nasterii Pruncului Sfant incepe in dimineata lui Mos Ajun cu colinde care tin pana noaptea. Intre timp, seara, se pregateste masa de Craciun la care vor participa toti membrii familiei. In dimineata de 25 decembrie toata lumea participa la Sfanta Liturghie de Craciun si apoi la masa de Craciun asta daca nu au facut-o deja de cu seara si treptat incep sa-si faca aparitia copiiii cu Steaua. Acestia vestesc faptul ca Iisus S-a nascut si povestesc despre inchinarea Magilor. Inchinarea Magilor si faptul ca acestia au dus daruri Pruncului Sfant au generat obiceiul cadourilor de Craciun. A fost creat si un personaj mitic Mos Craciun care imparte cadouri copiilor. In satele romanesti copiii gasesc cadourile sub bradul impodobit in Ajun si li se spune ca Mosul a venit cand ei dormeau sau cand erau la colindat. La oras si in familiile mai instarite exista o persoana care imbracata in haine rosii joaca rolul Mosului si ofera darurile pe masura meritelor din timpul anului. In calendarul ortodox cele trei zile de Craciun se incheie cu sarbatoarea Sfantului Stefan. Toate zilele de Craciun sunt sortite revederii parintilor, neamurilor, si prietenilor asa ca lumea cu mic cu mare merge in vizita si asteapta oaspeti. http://www.traditii.ro/craciun.php?nr_articol=40

Legenda lui Mos Craciun


Cand Fecioara Maria cauta un adapost pentru a-l naste pe Domnul Iisus Hristos, ea a fost gazduita in casa lui Craciun de catre sotia acestuia. Se crede ca acesta era un om rau, dar sotia lui era miloasa si i-a ascuns in iesle de frica lui Craciun. Craciun a aflat insa si, manios, i-a taiat mainile sotiei sale. Vazand acest lucru, Fecioara a lipit mainile femeii la loc. Aceasta minune a dus la schimbarea lui Craciun intr-un om bun si milostiv. De atunci el imparte cadouri tuturor oamenilor si incearca sa-i faca pe toti fericiti. Acesta legenda este aproape pierduta in zilele noastre.

Legenda comerciala Legenda comerciala spune ca Mos Craciun este un batranel voios si cu burtica. El este imbracat cu un costum rosu cu alb la mansete si guler, are nasturi negri si la mijloc este prins cu o centura neagra. Mosul locuieste la Polul Nord impreuna cu sotia sa Craciunita, unde are o fabrica de jucarii, care sunt facute de ajutoarele sale-spiridusii. In timpul anului el citeste scrisorile copiilor cuminti si le face jucariile dorite. In Ajun pune toate jucariile in sac, le urca in sanie si porneste in zbor cu renii sai: Rudolph, Dasher, Dancer, Prancer, Vixen, Comet, Cupid, Donder si Blitzen catre casele copiilor. Intra in fiecare casa pe horn, acolo unde exista si lasa cadourile sub brad sau in cizmulita frumos decorata. http://www.traditii.ro/craciun.php?nr_articol=46

Impodobirea bradului de Craciun


Istoria impodobirii bradului Traditia impodobirii bradului si a casei cu crengute de brad este un obicei preluat pe la jumatatea mileniului trecut de la triburile germanice, bradul simbolizand prin forma sa triunghiulara Sfanta Treime, iar podoabele cu care bradul este impodobit semnificand cunoasterea si bogatia,asemeni pomului sacru din Gradina Edenului, in care se gaseau merele-fructele cunoasterii. Se cunoaste foarte putin faptul ca si dacii aveau un cult pentru brad, dar cu inteles total diferit: bradul era un copac ritual taiat la nunta sau la moartea cuiva. Obiceiul inca se pastreza in regiuni din Oltenia si sudul Banatului. Astfel, in cadrul ritualului de inmormantare bradul reprezenta nunta mortului cu divinitatea si natura. Bradul, impodobit in vechime cu fructe, flori, nuci poleite, lumanarele si panglici simboliza pomul vietii, arborele fertilizator, de bun augur. Simbolul bradului se regaseste in foarte multe piese de arta populara precum covoarele, stergarele si iile. Impodobirea bradului in zilele noastre In zilele noastre impodobirea bradului de Craciun a devenit una dintre cele mai iubite datini atat in mediul rural cat si urban, odata cu asteptarea in seara de Ajun a lui Mos Craciun. In povestirile parintilor nostri, de cele mai multe ori bradul era adus de Mos Craciun, atunci cand copiii dormeau. Sau in locul lui Mos Craciun nu apucau sa vada decat bradul trecand pe sub fereastra. Din plastic sau natural, miniatural sau imens, bradul nu lipseste din nici o casa (case cu copii) in Sfanta seara a Craciunului si cu o nerabdare crescuta asteptam infrigurati cu mic si mare momentul magic al impodobirii bradului. Beteala, globuletele colorate ce sclipesc in lumina lumanarilor si a luminitelor colorate ce dau parca viata bradului, steaua vestitoare a Nasterii Domnului Iisus cocotata in varful bradului, ingerasii care ne indeamna sa traim emotiile Nasterii Pruncului Sfant, toate ne anunta Seara cea Mare. Dupa zilele de Craciun, bradul ramane ca decoratiune de sezon, ca motiv de mandrie(mai ales pentru gospodinele cochete din ziua de azi) sau pentru ca nu se indura sa-l arunce prea repede. Oricum, in cele mai multe din casele romanilor exista obiceiul ca bradul sa fie aruncat (ars in foc spre distractia copiilor) inainte de Boboteaza, urmand sa primeneasca locuinta pentru sarbatoarea Botezului Domnului. In acel moment nostalgia pomului de Craciun este alungata spre a se face loc Noului An in deplinul sens al cuvantului. http://www.traditii.ro/craciun.php?nr_articol=43

Practici magice de Craciun


In preajma sarbatorii Nasterii Domnului poate fi intalnita la satele pastratoare de traditii o intreaga suita de practici cu tenta magica fiecare cu importanta si insemnatatea ei pentru cei ce cred, diferente putand fi intalnite de la zona la zona pe toate meleagurile romanesti.

In Oltenia, in ziua dinaintea Ajunului Craciunului femeile se trezesc inainte sa rasara soarele si arunca pasarilor din ograda mancare inspre rasarit, socotind in acest fel ca ele nu vor mai face stricaciuni prin gradina in primavara cand pamantul va fi semanat. In dimineata zilei de Ajun cand se taie porcul, oamenii merg la vecini si se asaza pe paie ca sa stea clostile. Se zice ca daca se asaza o femeie closca va scoate puicute si daca se asaza un barbat o sa iasa cocosei. Tot in Oltenia si tot in Ajun de Craciun se vrajeste in jurul focului. Toti membrii casei, indiferent de varsta sau sex scormonesc in foc zicand : Buna ziua lui Ajun Ca-i mai buna-a lui Craciun Porcii grasi si unturosi Si oamenii sanatosi. Oile lanoase, vacile laptoase Caii-ncuratori, boii tragatori Cate scantei, atatia miei si purcei. O alta practica este legata de Colinda sau batul de colindat Cu colinda (boata, batul de colindat) este bine sa-i dai unui miel sau unei vite peste picioare ca sa-i treaca de orice boala o fi suferind. Sau sa-i dai unei vite cu vitel in burta cu colinda peste picioare ca sa iasa vitelul frumos si sanatos. Atentie ! In Ajunul Craciunului nu se da nimic cu imprumut deoarece se considera ca cei care vin sa ceara vor sa aiba noroc la furtisaguri tot anul care vine, sa nu fie prinsi. La masa din Ajun se pun pe masa sare, peste, grau si un pahar cu apa deoarece se crede ca vin mortii familiei si mananca din ele. Insa trebuie sa te feresti sa pui pe masa bauturi alcoolice pentru ca se zice ca diavolul, care a inventat bautura, isi bate joc de cel ce bea zicandu-i ca trebuie sa cinstesti inainte de a manca. Seara este momentul pentru musafiri. Se spune ca daca primul invitat este barbat atunci familia va avea noroc tot anul ce va urma. Toti invitatii trebuie sa vina cu inimile curate, cu ganduri bune si voiosie pentru ca toate sa mearga bine. In ziua de Craciun, daca la casa este vreun animal deocheat, se ia apa de la vasele din bucatarie lasate nespalate din Ajun si se spala vita sau oaia bolnava cu credinta ca aceasta se va insanatosi. In intervalul de la Craciun si pana la Boboteaza nu se toarce in casa unde este o fata mare deoarece se crede ca aceasta nu se va marita nici in anul care vine. http://www.traditii.ro/craciun.php?nr_articol=48

Onomastica legata de Craciun


Etimologia cuvantului Craciun provine din latinescul creatio care inseamna creatie, respectiv nastere. Odata cu sarbatorirea Nasterii Domnului,de Craciun isi serbeaza ziua si cei cu numele de Cristian, Cristina nume ce deriva de la Cristos si crestin-crestinism. Tot in aceasta zi sunt sarbatoriti si cei care nu au nume de sfinti. Asadar Sfanta zi a Craciunului ne ofera un motiv dublu de bucurie alaturi de cei dragi pe care trebuie sa-l valoram si sa-l pretuim in fiecare an cu aceeasi patima. http://www.traditii.ro/craciun.php?nr_articol=47

Despre colind
Cuvantul colind sau colindaprovine din latinescul Calendae nume ce se dadea vechilor sarbatori pagane de Anul Nou cand era obiceiul sa se faca urari de belsug si fericire pentru noul an ce incepea. De aceea cuvantul colindeste pus in legatura cu sarbatoarea pagana Calendae Ianuarii si cu urarile ce se faceau pentru Anul Nou precum si cu impartirea darurilor de unde avem si noi obiceiul sa impartim copiilor colindatori daruri precum: colacei, cunoscuti sub numele de colindeti sau bolindeti in unele parti ale tarii, fiind facuti din grau curat, proaspat macinat.

Romanescul colindanu vine direct din latinescul Calendae,ci prin intermediul cuvantului bulgar koleda.Majoritatea colindelor au provenienta laica. In Ajunul Craciunului incep colindele. In unele zone ale tarii (sate din Suceava mai ales) dimineata pornesc copiii la colindat inainte sa se lumineze pentru ca Nasterea Domnului s-a petrecut in taina noptii, in prezenta animalelor, a stelelor, a pastorilor si a ingerilor. In alte parti copiii merg in fapt de seara. Exista multe sate in care dimineata vestesc Nasterea lui Iisus copiii mici, seara misiunea este preluata de flacai de 17-18 ani sau de adulti (barbati tineri sau perechi casatorite), iar in Gorj se aduna seara la capatul satului multa lume(in special copii si batrani) si toti pornesc la colindat ca un singur grup. In partile Ardealului colindul incepe dupa Sfanta Liturghie din prima zi de Craciun si se desfasoara pe parcursul celor trei zile de sarbatoare. Se colinda la poarta, in curte sau la fereastra. Prin unele locuri este primit in casa sa colinde oricine ar veni. Copiii din Salaj si Hunedoara colinda la fereastra iar tinerii si perechile casatorite in casa. In cele mai multe sate ale tarii necunoscutii colinda in curte sau la fereastra iar rudele si prietenii in casa. In Liteni Suceava se colinda la fereastra, iar identitatea colindatorilor este dezvaluita dupa terminarea colindului. Ca rasplata pentru vestirea Nasterii Colindatorii primesc diferite daruri: colaci, mere, nuci si mai nou bani. Atunci cand colindatorii sunt flacai sau adulti se imparte si bautura. Indiferent de momentul si grupul cu care se merge la colindat, este importanta participarea deoarece multi cred ca mergand la colindat (ei sau macar cineva din casa) le va merge bine tot anul. In aceeasi masura se crede ca primind colindatorii anul va fi bogat si cei din casa vor fi sanatosi. Sunt multe casele in care primul colindator sau musafir asteptat este un baiat/barbat ca sa le mearga bine tot anul. Obiceiul colindelor este preluat de la romani care sarbatoreau in aceasta perioada Nasterea Soareluideoarece in aceasta perioada a iernii soarele atinge punctul sau cel mai jos in emisfera sudica, incepand apoi, asemenea unei ridicari apoi o miscare treptata spre nord. Calendele erau sarbatori romane inchinate soarelui , ele desemneaza un obiect rotund, o trimitere directa la discul solar,de aici si obiceiul de a imparti colaci si nuci colindatorilor, toate simboluri ale cercului, ale perfectiunii. Colindatul este obiceiul cel mai bine pastrat .Cu colindatul umbla copiii, flacaii, iar in unele sate chiar si barbatii insurati astfel: copiii merg ziua cu colindul, pana la apusul soarelui merg flacaii, iar noaptea barbatii. Colindele poarta prin veacuri cuvantul tainic al Nasterii Sfinte. Ele sunt o sinteza a spiritului creator si religios al poporului roman. Bucuria colindului este nemarginita. De cum se lasa seara, copiii se aduna si pornesc colinda. Chiar daca ninge sau este ger de crapa pietrele, micutii se aduna in cete si pornesc pe ulitele satului ca sa vesteasca Nasterea Mantuitorului. Asa se obisnuieste de mii de ani,ca la Craciun sa se mearga cu colindul dupa un anumit ritual.Astfel bunicii isi poarta nepotii in carca si nu uita sa ia cu ei si un bat ca sa isi faca drum prin zapada si sa se apere de caini. Inainte sa plece de acasa copiii primesc traistute cusute de mana din panza in care aduna nucile, covrigii si merele. Gazdele care isi primesc colindatorii isi deschid atat portile sufletului cat si portile caselor din care ne imbie un miros dulce de mere,colaci calzi si bomboane... precum si mirosul bradului proaspat impodobit. Colinda a reusit sa se pastreze pana in zilele noastre marcand din Ajun si pana in a treia zi de Craciun viata spirituala a comunitatii. In unele zone ale tarii cum ar fi zona Bihorului colindatorii sunt insotiti de Turca, o infatisare fantastica a Caprei, cu dublu rol, de a aduce prosperitate si de a alunga spiritele rele. In Bihori flacaii sunt invitati in case unde canta superbe cantari: colinde de batrani, colinde pentru gazde, colinde dedicate agricultorilor, pescarilor, vanatorilor, glorificand aceasta eschidere catre intelegerea muncii omului nu numai ca o activitate trudnica ci si ca pe o expresie a rugaciunii. De aceea colinda este cantarea catre Dumnezeu,este cantare pentru munca omului, este concretizarea verbala a tot ceea ce tine de nivelul, de sperantele oamenilor. Se spune ca la Craciun cerurile sunt deschise, Dumnezeu aude aude rugaciunea omului corect,

aude sufletul curat care este purificat in timpul postului, iar acum are dreptul de a-i cere lui Dumnezeu clementa pentru munca lui si sprijin pentru indeplinirea dorintelor. http://www.traditii.ro/craciun.php?nr_articol=45

Steaua. Mersul cu steaua


Steaua sus rasare Ca o taina mare Steaua straluceste Si lumii vesteste Si lumii vesteste Ca astazi Curata Preanevinovata Fecioara Maria Naste pe Mesia Naste pe Mesia Magii cum zarira Steaua si pornira Mergand dupa raza Pe Hristos sa-l vaza Pe Hristos sa-l vaza Si daca pornira Indata-L gasira La Dansul intrara Si se inchinara Si se inchinara Cu daruri gatite Lui Hristos menite Luand fiecare Bucurie mare Bucurie mare Care bucurie Si aici sa fie De la tinerete Pan-la batranete Pan-la batranete Din Ajunul Craciunului pana la sfarsitul zilelor de Craciun, pana la Sfantul Vasile, pana la Boboteaza sau chiar pana la Sfantul Ion umbla pe strazi Steaua dusa de stelari. Copiii in special sunt cei care poarta vestea Nasterii Domnului intr-un fel mai deosebit: asemeni Magilor care-l cautau mergand dupa Steaua Sa. In Romania obiceiul umblatului cu Steaua este practicat in toate zonele fara deosebiri semnificative. Stelarii, copii mai mici sau mai mari, flacai, mai rar fete si chiar adulti si batrani, poarta Steaua sau Luceferii(o stea cu coada intalnita in judetul Iasi) imbracati in costume populare sau in costume albe cu panglici multicolore, uneori avand coifuri asemeni magilor cu numele personajelor biblice. Steaua este reprezentata fizic printr-o stea, pe schelet de lemn. Aceasta are 4-5-6-8 colturi, iar intre colturi stau intinse lanturi de hartie colorata. In centrul stelei sta o icoana de hartie cu Nasterea Domnului, Fecioara cu Pruncul sau numai Iisus. Uneori de stea se ataseaza un clopotel. In Vrancea Steaua are in loc de coada cacei, un arc care facea ca sa fie trimisa mult inainte(inaintea Magilor ca in textul biblic). Odata ajunsi la casa gazdei, cei ce umblau cu Steaua cantau la poarta, la fereastra, la usa sau in

casa in fata icoanei si pentru straduinta lor erau rasplatiti cu colaci, bani, mere nuci, iar in unele parti chiar cu carne de porc. http://www.traditii.ro/craciun.php?nr_articol=42

Ignatul porcilor
Momentul sacrificarii porcului de Craciun, Ignatul Porcilor sau Inatoarea, este o buna dovada a modului in care o practica pagana a ajuns sa se asocieze cu o sarbatoare crestina. In religia vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinitatiii intunericului care slabea Soarele in cea mai scurta zi a anului, Solstitiul de iarna. Pentru a veni in ajutorul Sorelui oamenii sacrificau porci si-l hraneau spre intarire cu carne. Dupa aceea ziua incepea sa creasca si Craciunul devenea o sarbatoare a luminii si a vietii(poate de aceea Iisus a fost vestit Magilor de o stea). In zilele noastre taierea porcului este un prilej de reunire a familiei deoarece participa de obicei toti membrii ei, fiecaruia putandu-i-se da ceva util de facut. Barbatii se ocupa de treaba de mai urata, dar si mai plina de simboluri, care implica injunghiatul propriu-zis si parlitul porcului cu paie stranse de peste an. Se obisnuieste ca, dupa ce este gata de parlit, sa se puna un tol peste porc si sa se suie pe el cei mici si sa se veseleasca ca sa fie mancat porcul cu pofta. Tot atunci se ia basica porcului si se pun graunte in ea dupa care se pune la uscat. Se zice ca dupa cata galagie face basica, atata veselie si bucurie in casa va fi. Femeia de obicei se ocupa de impartirea carnii pe categorii dupa ce barbatul face semnul crucii din cutit pe fruntea animalului, zice Doamne ajuta sa-l mancam sanatosi si termina de transat porcul. Se da deoparte carne pentru carnati, caltabosi, toba, pentru friptura de la pomana porcului si pana si picioarele care se folosesc pentru piftie. Se zice ca romanul stie sa foloseasca fiecare componenta a porcului mai mult ca orice natie din lume poftitoare de porc. Incepand de la delicioasele urechi si coada, mancate de obicei de copii, la macra curata si slanina pusa la afumat pana la intestinele folosite pentru a fi umplute cu carnea proaspata, totul este folosit de gospodina casei pentru bucatele din care toti vor degusta la masa din ziua Nasterii Domnului. Toti trebuie sa se veseleasca si sa cinsteasca cu vin in jurul porcului ca sa fie mancat cu placere pana la ultima bucata http://www.traditii.ro/craciun.php?nr_articol=41

DICTIONAR Se puncteaza: 1. 5 10 cuvinte 2. Originea cuvantului 3. Definitia cuvantului 4. Expresii sau locutiuni in care isi face aparitia cuvantul respectiv 5. Simbolistica exprimata de cuvantul respectiv 6. Imaginea asociata cuvantului

Dictionar
Craciun
1. Originea cuvantului- Acest lucru se gaseste pe prima pagina 2. Definitia cuvantului- Srbtoare cretin care celebreaz, la 25 decembrie, naterea Domnului Iisus Hristos

3. Expresii sau locutiuni in care isi face aparitia cuvantul respectiv 4. Simbolistica exprimata de cuvantul respectiv- Nasterea
pruncului Iisus hristos
5.

Imaginea asociata cuvantului-

Colinde 1. Originea cuvantului- latina. calendae corind, nlocuit sub influena termenului slavon. Koleda,
cu colind

2. Definitia cuvantului- Cntec tradiional cntat de cete de copii, de flci sau de aduli cu prilejul
srbtorilor de Crciun i de Anul Nou

3. Expresii sau locutiuni in care isi face aparitia cuvantul respectivA merge cu colinda, a colinda 4. Simbolistica exprimata de cuvantul respectiv-cantec, urare in preajma sarbatorilor 5. Imaginea asociata cuvantului
Brad

1. Originea cuvantului 2. Definitia cuvantului 3. Expresii sau locutiuni in care isi face aparitia cuvantul respectiv 4. Simbolistica exprimata de cuvantul respectiv Imaginea asociata cuvantului
Familie Zapada Cadou Nastere Iesle Stea Colindatori Copii Biserica Slujba Magi

S-ar putea să vă placă și