Structura calculatorului Structura calculatorului

personal personal
3/
Cuprins Cuprins
Introducere
Hardware
Placa de baz
Procesor
Memoria
Placa video
Hard Disc-ul
Unitatea CD-ROM/DVD-ROM
Unitatea Floppy
Placa de retea/Modem-ul
Placa de sunet
Monitorul
Tastatura
Mouse-ul
Scanner-ul
Imprimanta
ntroducere ntroducere
Calculatorul este, n esent, un ansamblu de componente cu Iunctionare
speciIic avnd ca scop prelucrarea datelor. Componentele ansamblului se mpart n
dou mari categorii:
hardware resursele Iizice ce constituie partea de echipament a sistemului de
calcul),
software resursele logice ale unui sistem de calcul, instructiuni, date care
Iormeaz programe, aplicatii).
Calculatorul este o masin programabil, cu dou caracteristici:
rspunde ntr-un mod bine deIinit la un set de instructiuni bine deIinite,
execut o secvent de instructiuni nregistrat program).
:5738
,rdw,re ,rdw,re
Sub denumirea generic de hardware se regsesc toate componentele Iizice ale calculatorului.
Elementele calculatorului sunt cele care se vd:
unitatea central, care se prezint sub Iorma unei carcase n care sunt continute
componentele electronice: sursa de alimentare, procesorul, placa de baz, memoria RAM
pentru stocarea temporar a datelor), discul dur hard disk) etc. Unitatea prezint un
panou Irontal pe care se aIla butoanele de pornire/oprire si reset, ledurile care
semnaleaz Iunctionarea sistemului si activitatea hard disk-ului si a retelei si
dispozitivele de stocare permanent a datelor pe suport magnetic extern unitti de
dischet floppy), CD-ROM, tape-unit), si un panou n spate unde exist prizele de
conectare pentru monitor, tastatur, mouse, imprimant, retea etc.
echipamente de intrare a datelor: tastatur, mouse, foystick, tablet graIic, space ball,
microIon, camer digital webcam) etc.,
echipamente de iesire a datelor: monitor, diIuzoare de sunet,
alte periIerice: scanner, imprimant, unitti de stocare externe etc.
In Iunctie de utilizarea ulterioar a calculatorului, se determin care din componentele
hardware sunt necesare. Se aleg astIel: procesorul, placa de baz, memoria, placa video si
unittile de stocare de date, monitorul, tastatura, mouse-ul si carcasa, dupa criterii speciIice.
Pe lnga acestea calculatorul poate Ii dotat si cu hardware speciIic anumitor aplicatii, cum ar
Ii plci de achizitie de date, de prelucrare video, de sunet, de retea etc.
bit-ul BInary digiT), este cea mai mic unitate de inIormatie. Termenul a Iost utilizat pentru
prima oar n 1946 de catre John Tucky, Un bit poate avea dou valori logice: 0 si 1.
InIormatia semniIicativ se obtine prin combinarea bitilor n unitti de inIormatie mai mari.
Bitul este utilizat pentru msurarea vitezei de transIer a datelor biti/secund).
byte-ul BInary TErm), sau octetul simbolizat prin B), este Iormat din 8 biti consecutivi, este
unitatea de inIormatie care stocheaz un caracter. Multiplii byte-ului sunt:
kilobyte-ul 1kB1024B), megabyte-ul 1MB1024kB1048576B), gigabyte-ul
1GB1024MB1073741824B).
Byte-ul este utilizat la msurarea capacittii de stocare B,MB,GB).
:5738
!,c, de b,g !,c, de b,g
Placa de baz !rinted Circuit Board, !CB) este placa principal a unui
calculator, pe care se aIl circuite, conectori pentru plci aditionale, procesorul,
BIOS-ul Basic Input/Output System), memoria, interIata cu dispozitivele de stocare
de date, porturile paralel, serial), slot-urile pentru plcile de extensie, controlerele
pentru periIerice monitor, tastatur, unitatea de disc). Toate aceste cipuri de pe
placa de baz poart numele colectiv de cipset.
Se pot deIini trei categorii de plci de baz, n Iunctie de complexitate:
plcile integrate, au de obicei controlerele video si de sunet si modem-ul
integrate.
a doua categorie de plci este cea de nivel mediu, Ir controler video integrat.
Alegerea plcii video se Iace de ctre utilizator.
a treia categorie este constituit din plcile destinate aplicatiilor proIesionale.
:5738
!rocesoru !rocesoru
Procesorul Central !rocessing Unit, C!U) este ,creierul calculatorului. Pe
calculatoarele personale, este Iormat dintr-un singur cip numit microprocesor.
Cele doua componente tipice ale microprocesorului sunt :
unitatea aritmetic si logic eIectueaza operatiile aritmetice si logice),
unitatea de control extrage instructiuni din memorie, le decodiIic si apeleaz
unitatea aritmetic si logic atunci cnd este necesar).
Microprocesoarele diIer ntre ele dup urmatoarele caracteristici:
setul de instructiuni care pot Ii executate,
ltimea de band numrul de biti procesati ntr-o singur instructiune),
Irecventa ciclul de ceas, tactul) msurat n MHz, mai nou n GHz cte
instructiuni poate s execute respectivul microprocesor ntr-o secund).
Pentru ultimele dou caracteristici, cu ct este mai mare valoarea, cu att este mai puternic
procesorul. De exemplu, un procesor pe 32 de biti care lucreaz la 50MHz este mai puternic
dect unul de 16 biti care lucreaz la 25MHz.
n ceea ce priveste prima caracteristic, n Iunctie de complexitate, procesoarele pot Ii cu
instructiuni complexe Complex Instruction Set Computer, CISC) sau reduse Reduced
Instruction Set Computer, RISC).
:5738
emori, emori,
Memoria calculatorului desemneaz modul Iizic de stocare intern a datelor pe cipuri
electronice.
Exist mai multe tipuri de memorii :
ROM Read Only Memory), memorie care permite doar citirea, nu si scrierea datelor.
Toate calculatoarele contin memorie ROM, n care sunt scrise instructiunile de pornire a
calculatorului.
RAM Random Access Memory), memoria cu acces aleator. Acest tip de memorie
permite att citirea ct si scrierea de date. La oprirea calculatorului, datele din memoria
RAM care nu au Iost salvate pe disc se pierd. Accesul la datele stocate se Iace aleator, nu
succesiv, oricare celul de memorie poate Ii apelat independent. Exist si memoria de
tip SAM Serial Access Memory), cu acces serial sau secvential, ca o band magnetic.
PROM !rogrammable ROM), memorie n care se poate stoca un program. Ca si
memoria ROM, si PROM este ne-volatil datele nscrise n ea nu se pot sterge).
EPROM Erasable !ROM), este un tip special de PROM care se poate sterge prin
expunerea la ultraviolete.
EEPROM Electrically E!ROM), este un tip special de PROM care se poate sterge prin
expunerea la sarcin electric.
DRAM ynamic RAM), construit din perechi de tranzistori si condensatori, Iiecare
astIel de pereche Iormnd o celul de memorie care reprezint un bit. Condensatorul
stocheaz inIormatia n una din cele dou stri posibile, 0 sau 1, iar tranzistorul permite
citirea sau schimbarea strii condensatorului..
SDRAM Synchronous RAM), memorie capabil de a se sincroniza cu Irecventa de tact
a procesorului.
RDRAM Rambus RAM), cu magistrala de date de mare vitez numita canal Rambus,
variant mai scump, utilizat n prezent la acceleratoarele graIice.
DDR-SDRAM ouble ata Rate-SRAM), care primeste si transmite date att pe
alternanta pozitiv a ciclului procesorului ct si pe cea negativ, ceea ce conduce la
dublarea ratei de transIer a datelor Iat de SDRAM.
Se numeste r,tg de tr,nsfer de date viteza cu care se transmit datele de la o componenta la
alta. Unitatea de masura este Bps Bit !er Second), cu multiplii kBps, MBps, GBps.
:5738
!,c, video !,c, video
Placa video este cea care asigur capacitatea de aIisare a datelor pe ecranul
calculatorului. Standardele cele mai comune sunt IBM si VESA.
Placa video oIer dou moduri de lucru:
modul text, n care se pot reprezenta numai caractere ASCII,
modul graIic, n care se reprezint imagini.
Plcile video moderne au memorie proprie, astIel nct memoria RAM a
calculatorului nu va mai Ii Iolosit pentru vizualizarea graIic. Pentru prelucrarea
proIesional a imaginilor graIice exista plci video care au coprocesor ncorporat.
Acestea poart numele de acceleratoare graIice.
Caracteristicile placilor video:
calitatea aIisrii, dat de rezolutie si rata de remprospatare refresh) a imaginii.
Rezolutia determin Iinetea detaliilor si numrul de culori si nuante care pot Ii
aIisate. Rata de remprospatare este important pentru sntatea ochilor
utilizatorului. Se consider c minimul acceptabil este de 70Hz, optimul Iiind
la o valoare mai mare sau egal cu 85Hz.
calitatea generrii imaginii viteza de prelucrare a inIormatiei graIice bi sau
tridimensionale si calitatea detaliilor).
:5738
,rd Disk ,rd Disk- -u u
ard disk-ul este un echipament Iomat din discuri magnetice pe care se stocheaz inIormatie.
Un hard disk este Iormat din mai multe discuri rotunde, Iiecare prevzut cu dou capete de
citire/scriere, cte unul pe Iiecare Iat. Toate aceste capete sunt conectate la un singur brat de
actionare, astIel nct s nu se poat misca independent. Fiecare disc are acelasi numr de
piste, si acelasi numr de sectoare pe pist. Pistele sunt egal deprtate de centru.Pistele de pe
toate discurile Iormeaz cilindrii.
Caracteristicile hard disk-urilor sunt:
dimensiunie. Majoritatea hard disk-urilor se monteaz n calculator ntr-un locas de
10x15x3 cm.
c,p,cit,te, de stoc,re. Capacitatea poate Ii de la ctiva MB la 800GB n prezent.
interf,x, de tr,nsfer,
vite, de rot,xie. Se gsesc discuri care lucreaz la turatii de 4500, respectiv 7200 de
rotatii pe minut.
vite, de tr,nsfer , d,teor (o valoare orientativ: 6,5MBps),
timpu de ,ccess orientativ: 12,5 milisecunde),
memori, t,mpon (c,che), cu rolul de a eIicientiza transIerul de date, cu valori care pot
merge pna la 512kB.
EIicienta comunicrii ntre hard disk si placa de baz este un Iactor important n Iunctionarea
calculatorului. InterIata de transIer utilizat este E-IDE. Rata maxim de transIer este de
133MBps.
:5738
& &nit nit,te, CD ,te, CD- -RODJD RODJD- -RO RO
Comp,ct Discu este un disc din material plastic cu mai multe straturi, Iolosit ca mediu de
stocare extern a inIormatiei. n prezent exist dou tipuri de CD-uri, dup utilizare: ca suport de
inregistrri muzicale CD) si de aplicatii pentru calculator CD-ROM).
Capacitatea total a unui CD este de 644,5MB, rotunjit pentru simpliIicare la 650MB. Prin cresterea
densittii sectoarelor de pe disc s-au obtinut discuri de 700MB, CD-urile pentru calculator sunt de mai
multe tipuri :
R, inscriptibile re,d-on pe ele o dat nregistrat, inIormatia nu va mai putea Ii stears.
Scrierea unui disc CD-R aduce modiIicri permanente supraIetei suport. Datele sunt inscriptionate
Iolosind o raz laser mai puternic dect cea utilizat pentru a citi un disc. Raza laser nclzeste
puternic stratul suport, lsnd o urm ntunecat. La citire, urma ntunecat reIlect mai putin lumina.
RW CD-ReWrit,be),sunt cele care pot Ii rescrise. Discurile CD-RW stocheaz inIormatia
Iolosind o tehnologie cu totul diIerit. Mediul re-inscriptibil este acoperit cu o substant care nclzit
la o temperatur mai mic dect cea de inscriptionare, revine la structura initial. Prin Iolosirea unei
raze laser de scriere cu dou nivele de putere, supraIata stratului suport poate Ii modiIicat n mod
repetat. Pentru scrierea CD-urilor sunt necesare unitti speciale.
Viteza de citire/scriere se exprim n multipli ai vitezei de citire a CD-urilor audio care este de
aproximativ 150kBps. Aceast rat de transIer a datelor este identiIicat prin ,x. Unittile de citire a
discurilor CD-ROM sunt clasiIicate dup viteza maxim de transIer a datelor astIel: ,12x, ,40x,etc.
':l Digit, Jers,tie Disc, Digit, Jideo Disc) este un tip nou de CD cu capacitatea de
4,7GB pe o Iat Exista medii care permit utilizarea ambelor Iete, capacitatea de stocare a
DVD-ului ajungnd astIel la 9GB. Vitezele de transIer variaz ntre 600kBps si 1,3MBps.
Unittile DVD-ROM citesc orice tip de CD si DVD. Exist unitti inscriptibile si
reinscriptibile DVD -R, -RW, RAM, RW). Pentru rescrierea DVD-urilor se Ioloseste
aceeasi tehnologie ca si n cazul CD-urilor, Exist si unitti combo, capabile s citeasc att
CD-uri ct si DVD-uri si s scrie/rescrie CD-uri.
Majoritatea unittilor de CD si DVD se monteaz n carcasa calculatorului ntr-un locas de
5,25 inch. InterIetele de transIer utilizate sunt IDE, SCSI.
:5738
&nit,te, Fopp &nit,te, Fopp
Discheta floppy disc-ul) este cel mai portabil si ieItin mediu de stocare de date, cu capacitatea
limitat la 1,44MB. Accesul la date de pe unitatea floppy a calculatorului este mai lent dect
n cazul hard disk-ului.
Este realizat pentru a citi si scrie inIormatii de pe sau pe dischete. Dischetele pot Ii protejate
la scriere, iar acest lucru este realizat prin intermediul unei Ierestre culisante. Deplasnd
Iereastra astIel nct decuparea s Iie vizibil protejeaz discheta la scriere, obturnd
decuparea , pot Ii scrise date pe dischet. Pe o dischet protejat nu se pot scrie date.
Unitatea de dischet se monteaz in interiorul calculatorului.
:5738
!,c, de rexe,odem !,c, de rexe,odem- -u u
Scopul plcii de retea este de a realiza conexiunea dintre un calculator si o retea local
la care acesta este conectat. Placa de retea reprezint legtura Iizic dintre cablul de retea si
magistrala intern a sistemului. Exista trei variante de plci disponibile pe piat: 8-bit, 16-bit
si 32-bit. Cu ct este mai mare numrul de biti pe care se Iace transIerul de date, cu att viteza
de transmisie suportat de placa de retea este mai mare. Majoritatea plcilor din acest moment
suport transIer de 10/100MBps, viteza de transmisie Iiind determinat automat n Iunctie de
capabilittile plcii de retea de la cellalt capt al conexiunii.
Termenul ,modem este o prescurtare a expresiei MOdulator-EModulator`, care
desemneaz operatiile eIectuate de acest dispozitiv. Scopul unui modem este de a transmite
inIormatii n Iormat digital prin intermediul liniilor teleIonice. Modemul, la transmiterea
datelelor in exterior linia teleIonica), moduleaz inIormatiile ntr-un Iormat compatibil cu
linia teleIonic, n timp ce la primirea datelor din exterior demoduleaz semnalul pentru a
obtine Iorma initial a datelor. Modemurile Ir cablu convertesc inIormatiile digitale n
semnale radio si invers.
Viteza de transmisie suportat de modemuri ncepe de la 300Bps echivalent cu transmiterea
a 30 de caractere pe secund, ceea ce depseste viteza de tastare) pn la 56kBps.
:5738
!,c, de sunet !,c, de sunet
Placa de sunet, alturi de boxe diIuzoare) si microIon, Iace parte din sistemul de
sunet al calculatorului.
Placa de sunet este componenta rspunztoare de toate sunetele pe care le scoate
calculatorul avertizri, muzic, recunoastere vocal). Ea poate ndeplini si roluri
precum: ampliIicator audio de putere mic) sau corector de sunet prin elemente de
Iiltrare. Pe placa de sunet se aIl conectori pentru una sau mai multe intrri si iesiri
audio si diIerite prize de conectare cu alte echipamente.
MicroIonul are rolul de a Iace conversia sunetelor receptionate n semnal electric, n
vederea transmiterii ulterioare a acestora ctre calculator. Se utilizeaza doar n cazul
unor nregistrri neproIesionale sau aplicatii de tip chat`.
Sistemul de boxe reprezint modul prin care calculatorul red sunete. Modelele
existente ncep de la clasicul sistem stereo Iormat din doi sateliti si merg pn la cel
mai nou standard acceptat n domeniu, modelul 5.1 utilizat mai ales n cazul DVD-
urilor).
Scopul n care se utilizeaza calculatorul determin si alegerea plcii de sunet. n
aplicatiile de birou, unde nu sunt cerinte multimedia deosebite, se preIer o plac de
sunet integrat pe placa de baz.
:5738
onitoru onitoru
Dintre toate echipamentele periIerice de iesire, monitorul este de departe cel mai
utilizat. Majoritatea monitoarelor calculatorelor de birou Iolosesc un tub catodic Cathode
Ray Tube - CRT), n timp ce sistemele portabile ncorporeaz ecrane cu cristale lichide
Liquid Crystal isplay - LC).
Caracteristicile principale ale monitoarelor sunt:
%ehnoogi, utii,tg. Introdus n 1987, tehnologia VGA 'ideo Graphics Array) este cea
mai Iolosit. n 1990 a Iost prezentat tehnologia XGA eXtended Graphics Array) care
suport o rezolutie de 800x600 pixeli n 16,8 milioane de culori sau 1024x768 pixeli n 65536
de culori. Majoritatea monitoarelor Iolosesc tehnologia UXGA Ultra XGA). Aceasta oIer
suport pentru 16,8 milioane de culori cu rezolutii de pn la 1600x1200 pixeli, depinznd de
dimensiunea memoriei plcii graIice.
$upr,f,x, viibig, determinat de proportia laturilor si dimensiunea diagonalei. Marea
majoritate a monitoarelor prezint o proportie a laturilor de 4/3, ceea ce nseamn c raportul
dintre dimensiunea ltimii si cea a nltimii ecranului este de 4 la 3. Cele mai ntlnite
dimensiuni ale diagonalei sunt de 15, 17, 19 si 21 inch. Diagonalele ecranelor de la sistemele
portabile sunt mai mici si variaz ntre 12 si 15 inch. De notat c o diagonal de 15 inch
pentru un ecran LCD echivaleaz cu o diagonal de 17 inch pe un ecran CRT. Dimensiunea
supraIetei vizibile aIecteaz n mod direct rezolutia Iolosit.
Reouxi, m,im,. Rezolutia se reIer la numrul de pixeli puncte individuale de culoare)
aIisati pe supraIata ecranului. Exprimarea rezolutiei Iolosite se realizeaz prin identiIicarea
numrului de pixeli de pe axa orizontal si cea vertical, cum ar Ii 640x480. SupraIata vizibil
a ecranului, rata de remprosptare a imaginii si distanta dintre doi pixeli alturati determin
rezolutia maxim suportat de monitor.
Dist,nx, dintre piei (dot pitch) este cu att mai bun cu ct este mai mic. Micsorarea
acestei distante conduce la obtinerea unor rezolutii din ce n ce mai bune. De exemplu, un
ecran cu pixelii asezati pe 1280 de rnduri si 1024 de coloane va suporta o rezolutie maxim
de 1280 x 1024 pixeli.
R,t, de remprospgt,re pentru monitoarele CRT) reprezint numrul de imagini aIisate pe
ecran ntr-o secund. Dac monitorul oIer o rat de remprosptare de 72 Hz, nseamn c
toti pixelii ecranului sunt remprosptati de 72 de ori pe secund. Rata de remprosptare este
extrem de important sub aspectul ergonomiei, putnd aIecta vederea utilizatorului care s aIl
n Iata calculatorului un numr mai mare de ore pe zi. Atunci cnd rata de remprosptare este
mai mic de 72 Hz, ochiul uman va receptiona o plpire continu a imaginii, ceea ce va
conduce la obosire prematur si aparitia durerii de cap.
Ad,ncime, de cuo,re. Combinatia dintre modurile de lucru suportate de placa video si
monitor determin numrul de culori care pot Ii aIisate. De exemplu, un ecran care poate
opera n modul SuperVGA SVGA) poate aIisa pn la 16777216 de culori, deoarece poate
lucra cu o descriere pe cte 24 de biti pentru Iiecare pixel. Numrul bitilor utilizati pentru
descrierea unui pixel mai este cunoscut si sub numele de adncime de culoare. La o adncime
de culoare de 24 de biti, 8 biti sunt alocati Iiecrei culori primare - rosu, verde si albastru.
Aceast adncime de culoare poate produce peste cele 10 milioane de nuante pe care ochiul
uman este capabil s le discearn. AIisarea n 16 biti de culoare poate produce doar 65536 de
culori. AIisarea pe 8 biti produce 256 de culori sau nuante de gri, iar aIisarea pe 1 bit este
monocrom.
:5738
%,st,tur, %,st,tur,
Tastatura este echipamentul principal de introducere a datelor n calculator.
Se prezint ca o colectie de taste pentru litere, ciIre si semne speciale
precum si o serie de taste Iunctionale, speciale, directionale, grupate
ergonomic.
In Iunctie de numrul de taste, exist n prezent mai multe tipuri de
tastaturi:
varianta original pentru calculatoare personale, cu 84 de taste,
tastatura AT, de asemenea cu 84 de taste,
tastatura extins, cu 101 taste.
Acestea diIer ntre ele n modul de amplasare a tastelor Control`,
Return` i Shift`.
Dispunerea standard a caracterelor pe tastatur poarta numele de
,QWERTY. Exist n prezent dispuneri diIerite si seturi de caractere care
s acopere necesarul lucrului n orice limb.
:5738
ouse ouse - - u u
Mouse-ul a Iost inventat n 1963, de ctre Douglas Engelbart, cercettor la
StanIord Research Center de pe lng StanIord University, CaliIornia, SUA.
Productia a nceput-o Iirma Xerox, n 1970. Mouse-ul este un moment de cotitur n
ergonomia utilizarii calculatorului, pentru c elibereaz utilizatorul de restrictiile
impuse de tastatur, mai ales n lucrul cu interIete graIice. Este echipamentul care
comand miscarea cursorului pe ecran. n Iunctie de tipul aplicatiilor care s-au
rulat, au aprut diverse tipuri de mouse: cu dou sau trei butoane conIigurabile n
diIerite aplicatii), cu rotit de deIilare pentru documente Ioarte lungi), cu rotit sau
buton lateral pentru a Ii manevrat cu degetul mare) etc.
Mecanismul de determinare a miscrii a evoluat si el, de la mouse-ul cu bil
la mouse-ul optic cu tehnologie de urmrire IntelliEye Ir contact, poate Ii utilizat
pe aproape orice supraIat). Conectarea la desktop se poate Iace cu ajutorul unui
cablu pe portul serial, pe portul PS2 sau pe portul USB. Exista si mouse-ul
cordless` Iara Iir), care se bazeaz pe o comunicare cu calculatorul prin unde
radio sau inIrarosii.
:5738
$c,nner $c,nner- -u u
Scanner-ul este un dispozitiv care ,citeste de pe hrtie inIormatii tiprite texte, imagini) si
le converteste ntr-o Iorm pe care calulatorul o recunoaste. Scanner-ul ,digitizeaz
imaginea, adic o transIorm ntr-un caroiaj de puncte n care inIormatia este prezentat pe 1
bit monocrom), pe 24 de biti n 22416,7 milioane de nuante de gri, respectiv culori).
Aceasta matrice se numeste bit map` hart de biti). Se stocheaz ntr-un Iisier de tip ,.bmp
bitmap`) care poate Ii recunoscut si prelucrat de software-ul de prelucrare graIic.
Scanner-ele nu Iac deosebirea ntre imaginea graIic si text, asadar textul care a Iost ,scanat
nu se va putea edita direct. Acest lucru este posibil prin utilizarea unui sistem de recunoastere
a caracterelor ASCII. Majoritatea scanner-elor se achizitioneaz mpreun cu acest sistem.
Caracteristicile scanner-elor:
reouxi, densitatea punctelor din matrice), se msoar n dots per inch` puncte pe inch),
prescurtat ,dpi. Cu ct aceasta este mai mare, cu att harta este mai dens si imaginea mai
Iidel. Valorile uzuale sunt ntre 72 si 600 dpi.
,dncime, de cuo,re numrul de biti necesari pentru reprezentarea unui pixel). Cu ct acest
numr este mai mare, cu att reprezentarea obtinut este mai aproape de realitate.
form, i dimensiunie scanner-ele pot Ii manuale sau de birou sau proiectoare pentru
imagini mari. Cele mai uzuale sunt scanner-ele de birou pentru Iormate A4.
:5738
mprim,nt, mprim,nt,
Imprimanta este echipamentul care permite tiprirea pe hrtie a documentelor.
ClasiIicare:
imprim,ntee cu c,p toroid,, din metal sau material plastic, pe care caracterele se prezint n relieI.
Acest cap este presat pe ribon panglica imbibat cu tus) si las urma caracterului respectiv pe
hrtie. Aceste imprimante tiparesc numai date de tip text, nu si imagini graIice.
imprim,ntee m,trici,e, creeaz caracterele cu ajutorul unor ace care lovesc ribonul. Fiecare ac
poduce un punct. Combinatii de astIel de puncte Iormeaz caracterele text si imaginile graIice.
Tiparitura rezultat este alb-negru, imaginile se Iormeaz si ele prin combinarea de puncte.
imprim,ntee cu jet de cerne,g, tiparesc prin proiectarea unui jet de cerneal neagr sau colorat pe
hrtie. Produc text si imagine de Ioarte bun calitate.
imprim,ntee ,ser, Iunctioneaz dup acelasi principiu cu aparatele de copiat de tip xerox). Produc
text si imagine de Ioarte bun calitate.
imprim,ntee LCD, LED sunt similare cu imprimantele laser. DiIerenta este ca n loc de laser,
Iolosesc cristale lichide Liquid Crystal isplay, LC) sau diode emittoare de lumin Light
Emitting iodes, LE) pentru producerea imaginii pe tambur.
imprim,ntee inie, care tipresc mai multe rnduri la o singur trecere. Sunt Ioarte productive, dar
tipritura este de calitate slab.
imprim,ntee termice, Iunctioneaz ca si aparatele tip fax, prin atingerea hrtiei termosensibile cu
ace nclzite.
.
Caracteristicile imprimantelor:
c,it,te, c,r,ctereor, cu diIerite grade intermediare, de la letter`, cea mai bun
imprimante cu cap toroidal, jet de cerneal si laser), pn la draft` imprimante matriciale).
vite, de ucru, se msoar in caractere pe secund cps), respectiv pagini pe minut ppm).
Imprimantele cu cap toroidal sunt cele mai lente, la vieze de aproximativ 30cps. Imprimantele
linie sunt cele mai rapide, cu vitez de pn la 3000 de lini pe minut. Imprimantele matriciale
rapide merg pn la 500cps, iar cele laser tiparesc in intervalul 4-20ppm.
14nt:l design-ul setului de caractere), imaginile graIice. Imprimantele laser si cele cu jet de
cerneal sunt capabile s tipreasc o varietate inIinit de Iorme.
reouxi, densitatea punctelor cu care se reprezint un detaliu). Ca si n cazul scanner-ului,
valoarea mai mare nseamn calitatea imaginii mai bun
:5738