P. 1
Logistica proiectarii dezvoltarii regionale

Logistica proiectarii dezvoltarii regionale

4.78

|Views: 2,770|Likes:
Published by Nancy Samargiu
Logistica proiectarii dezvoltarii regionale
Logistica proiectarii dezvoltarii regionale

More info:

Published by: Nancy Samargiu on Oct 18, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/27/2013

pdf

text

original

În centrul acestei metode se află shema logică de reţea, care acordă atenţie deosebită
reprezentării cât mai exacte a relaţiilor şi a interdependenţelor tuturor activităţilor din
proiect.

Notaţiile grafice prin cerculeţe şi săgeţi, reprezentând noduri şi arce, semnifică
evenimente şi activităţi caracteristice proiectului.
Simplificat, o diagramă prin săgeţi este prezentată în figura nr.26.

Figura nr. 26.

1

2

3

4

5

291

Fiecare cerc reprezintă un eveniment, cum ar fi începerea sau terminarea unei
activităţi, săgeata care uneşte două evenimente reprezentând activitatea care trebuie să aibă
loc pentru a putea fi considerat încheiat cel de al doilea eveniment. În exemplul simplificat
există patru activităţi care leagă cinci evenimente.
Prin convenţie, săgeţile activităţilor sunt trasate de la stânga la dreapta, diagramele cu
reţele
nefiind desenate la scară, lungimea săgeţilor neavând nici o semnificaţie.
Evenimentele sunt numerotate pentru a putea fi identificate, iar activităţile primesc un
număr de identificare, format din numerele evenimentelor care le preced şi le succed. Nici
o activitate nu poate să înceapă înainte de încheierea tuturor activităţilor care converg în
evenimentul său de start. În exemplul luat, activitatea 4-5 nu poate să înceapă înainte de
terminarea activităţilor 1-4, 2-4, 3-4.
Pentru a înţelege metodologia, vom aplica diagrama la o situaţie simplă, a deschiderii
finanţării unui proiect, evidenţiind interdependenţa activităţilor şi derularea în sens unic a
evenimentelor, situaţie prezentată în figura nr. 27

Figura nr. 27.

Numerele trecute deasupra săgeţilor activităţilor indică durata estimată a fiecărei
activităţi, iar numerele trecute deasupra fiecărui cerculeţ reprezintă durata minimă a
realizării activităţilor succesive până la evenimentul respectiv, duratele estimate ale
evenimentelor fiind duratele minime necasare pentru a putea realiza aceste evenimente.
Schema evidenţiază, de exemplu, faptul că deschiderea finanţării nu poate avea loc
până nu se realizeză înregistrarea cererii şi analiza cererii de finanţare.
În figura nr. 28. se prezintă un exemplu simplificat de analiză a duratelor într-o reţea
cu săgeţi, unitatea de măsură a duratei fiind săptămâna.
Reţeua de mai jos reprezintă o configuraţie de activităţi şi evenimente, conţinând mai
mult decât o cale de-alungul săgeţilor, care pot fi parcurse pentru definitivarea proiectului

1

2

3

4

Cererea de finanţare

Analiza cererii

Deschiderea finanţării

0

5

35

5

40

15

55

292

prin realizarea evenimentului 6. În exemplul luat există trei rute posibile, una trecând prin
linia punctată, care reprezintă activitatea fictivă. Activităţile fictive nu reprezintă o relaţie
reală, având todeauna valoarea zero, fiind mai degrabă o constrângere sau o relaţie de
dependenţă
dintre două activităţi, în exemplul luat începutul actvităţilor 3-6 depinzând nu
numai de terminarea activităţii 2-3, ci de terminarea activităţii 1-4, altfel spus, activitatea
3-6 nu poate începe până nu s-au realizat evenimentele 3 şi 4.

Figura nr. 28

Durata minimă totală pentru realizarea parcursului evenimentelor se determină prin
însumarea duratelor estimative ale activităţilor implicate, în exemplul luat, luându-se în
considerare activitatea fictivă, constrângerea, activitatea 3-6 nu poate fi realizată decât
după realizarea activităţii 1-4, astfel că parcursul normal până la evenimentul 6 va dura 9
săptămâni (şi nu 7, cum ar arăta parcursul 1,2,3,6).
Duratele maxime de realizare a evenimentelor se determină urmând parcursul invers,
pornind de la evenimentul 6, prin scăderea secvenţială din durata minimă de realizare a
acestui eveniment a duratelor activităţilor subsecvente, duratele maxime astfel determinate
fiind trecute dedesubtul cercurilor care semnifică evenimentele. Astfel, evenimentul 5 are o
durată minimă de 6 săptămâni (5+1) şi o durată maximă de 7 săptămâni (9-2), el putând fi
întârziat cu 1 săptămână, deoarece se încadrează în timpul minim de realizare a

1

2

4

3

5

6

0

0

1

1

5

3

5

5

1

6

7

2

2

5

4

9

9

293

5

evenimentului 6 (duarta maximă a evenimentului 5 plus duarata realizării activităţii 5-6,
adică 7+2).

Acolo unde există mai mult de o singură cale, trebuie aleasă cea mai lungă dintre
acestea, astfel încât rezultatul în urma scăderii să aibă valoarea cea mai mică, situaţie
evidenţiată de evenimentul 4, unde ruta corectă de scădere trece prin activitatea fictivă.
Duratele minime şi maxime pot fi aplicate şi activităţilor, calculându-se în acest fel
rezervele (marjele ) de timp disponibile.
Astfel, să considerăm activitatea 5-6:
odurata activităţii 5-6 : 2 săptămâni;
omomentul minim de demarare : începutul săptămânii a 6-a;
omomentul minim de terminare (6+2): sfârşitul săptămânii a 8-a;
omomentul maxim de terminare: sfârşitul săptămânii a 9-a;
orezervă totală de timp: (9-8): 1 săptămână.
Marja de timp indică perioada de timp de manevră la dispoziţie între demararea şi

terminarea unei activităţi.

Atunci când într-o diagramă se trec duratele (timpii) minime şi maxime admise, cel
puţin unul dintre secvenţele de evenimente are durata maximă egală cu cea minimă, marja
de timp fiind zero, aceste evenimente fiind critice pentru finalizarea proiectului în timpul
cel mai scurt, ruta care leagă aceste evenimente fiind numită drumul critic, activităţile
critice trebuind să aibă prioritate în alocarea resurselor, fiind în atenţia managerilor
proiectelor.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->