Nicolae Milescu Spatarul

Nicolae Milescu, cunoscut i ca Nicolae Milescu Sptarul (n. 1636, la Micleti, judetul Vaslui - d. 1708) Nicolae Milescu Contemporan cu Miron Costin i cu Dosoftei, Nicolae Milescu este una din personalitile de seam ale secolului al XVII-lea, crturar, diplomat, teolog, istoric, geograf, etnograf, filolog, scriitor, memorialist mai ales, de circulaie mondial. Dup propria-i mrturisire s-a nscut n 1636 la moia Micleti lng Vaslui, ca fiu al unui boier Gavril, originar din Peloponez.A studiat istoria, teologia i filosofia la coala Patriarhiei din Constantinopole cu profesori vestii ca Gabriel Vlasios i Ion Cariofilis, nvnd limbile: latin, elen, slavon, turc i neogreac.

La 17 ani l gsim grmtic la curtea domnitorului Gheorghe tefan, n Moldova. n 1655 l nsoete pe Gheorghe tefan n ara Romneasc, descoperind, n trecere pe la Mnstirea Neam, importante documente legate de domnia lui Alexandru cel Bun. n 1659, noul domn moldovean, Gheorghe Ghica, i acord rangul de sptar. n acelai an, la 20 noiembrie, l urmeaz pe Gheorghe Ghica n ara Romneasc (acesta venind la domnie ca urma al lui Mihnea al-II-lea.) Aici este numit mare sptar. n 1660 Nicolae Milescu trece n Moldova unde domnea tefni Lupu. Dup unele mrturisiri reiese c n acest an a fost pedepsit, pentru uneltire mpotriva domniei, cu tierea nasului.

La 10 ianuarie 1661 termin de tradus din grecete Catehismul ortodox al patriarhului Afanasie al Alexandriei, "Carte cu multe ntrebri, foarte de folos, pentru multe treburi ale credinei noastre", n care afirm originea latin a cretinismului la noi i latinitatea limbii romne. n 1664, aflat la Constantinipol, traduce din "elinete" folosind, se pare, i vechi versuri slavone, "Vechiul Testament" i scrierea filosofic "Despre singurul iitoru gnd" (Tratatul despre raiunea dominant) n 1671, ianuarie. Aceast dat l gsete pe Nicolae Milescu la Constantinopol. Este recomandat arului Alexei Mihailovici de Mitropolitul Dosoftei al Ierusalimului ca bun teolog i poligot. Este primit la curtea arului, la Departamentul solilor, ca interpret de greac, latin i romn. n 1672, Nicolae Milescu scrie din porunca arului un "Aritmologhion" n limba slavon i o "povestire despre Sibile" (Cartea Sibilelor).

Dar faima lui european i-a venit de la misiunea ncredinat n 1675 de arul Alexei Mihailovici de a conduce o mportant solie n China, soldat pe plan diplomatic, literar i tiinific cu trei scrieri de o excepional nsemntate n cadrul cel mai larg al contactelor dintre Europa i Asia: "Cartea n care e descris cltoria prin Siberia, din oraul Tobolsc pn la hotarul Chinei", "Raportul soliei n China" i "Descrierea Chinei", care au atras atenia nu numai autoritilor, savanilor i literailor rui, ci i a lumii tiinifice europene. De altfel aceste lucrri l aeaz pe Nicolae Milescu ntre marii etnografi ai lumii i ntre pionierii sinologiei

Opera lui nu este numai jurnalul plin de peripeii al unei ambasade trimise n misiune diplomatic n China, ci este n acelai timp o carte modern de explorare tiinific a unor inuturi pn atunci mai puin cunoscute europenilor . Cltorind pe drumuri necunoscute, printre popoare i rase diferite, vslind pe ruri pe care nu mai vslise nici un european pn la el, curiozitatea, venic treaz a acestui moldovean din sec. al XVIII-lea, se oprete asupra configuraiei solului descris n amnunime, rurilor pe care le strbate; noteaz aspectul particular al munilor, face msurtori topografice. Privirea lui iscoditoare a prins i viaa specific omeneasc pe care o triesc popoarele aa de diferite ca nfiare: ocupaia, armele, manifestrile religioase, superstiiile. n 1708, Nicolae Milescu Sptarul moare , n vrst de 72 de ani, lsnd posteritii multiple dovezi ale prodigioasei sale personaliti

Nicolaus Olahus

Nicolaus Olahus (n. 10 ianuarie 1493, Sibiu d. 15 ianuarie 1568, Pojon, astazi Bratislava) a fost un important umanist, istoriograf si om politic de origine romana care a activat in Regatul Ungariei, ocupand demnitatea de arhiepiscop de Esztergom (in latina Strigoniu), regent al Ungariei si apoi guvernator al tarii. Mikls Olh, traducerea numelui sau in limba maghiara, face trimitere la originea sa etnica (in maghiara olh), provine din cuvantul vlah si inseamna roman), insemnand deci "Nicolae Valahul". Bunica lui Olahus, Maria, a fost sora lui Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei. Este cunoscut faptul ca in anii tineretii sale, intre cca 1522-1526, Olahus a fost sfetnic al Regelui Ludovic al II-lea si mai ales al Reginei Maria a Ungariei, totodata regenta a Olandei, detinand functia de secretar consilier la curtea regala. In 1542 Nicolaus Olahus si-a inceput cariera politica. Doua decenii mai tarziu, in anul 1562, devine arhiepiscop de Strigoniu si prin aceasta primat al Bisericii Catolice din Regatul Ungariei. In aceasta calitate va fi numit guvernator al teritoriilor maghiare de vest, controlate de Habsburgi ca noi titulari ai coroanei Ungariei, dupa moartea regelui Ludovic al II-lea in timpul bataliei cu turcii la Mohcs in anul 1526.

In calitate de umanist si carturar, Olahus a intretinut o vasta corespondenta cu capetele luminate ale epocii, castigand simpatia si recunoasterea lui Erasmus din Rotterdam. Lucrarile sale cele mai importante, Hungaria si Attila, redactate, se pare, in perioada sederii in Olanda, ofera pretioase informatii cu privire la topografia si istoria Ungariei si, in special, a Transilvaniei.

1. Hungaria et Attila 2.Nicolai Olahi metropolitae Strigoniensis Hungaria et Attila sive de originibus gentis regni Hungariae [...] emondato coniumctim editi 3.Genesis filiorum Regis Ferdinandi 4.Ephemerides 5.Brevis descriptio vita Benedicti Zerchsky

Grigore Ureche

Grigore Ureche (n. cca. 1590, d. 1647) a fost primul cronicar moldovean de seam, a crui oper a ajuns pn la noi.
Nscut pe la 1590 sau 1595, Grigore a fost fiul lui Nestor Ureche, boier instruit deinnd funcii politice importante la sfritulveacului al XVI-lea, n repetate rnduri purttor de solii la Poarta Otoman, mare vornic al rii de Jos pe vremea domniei lui Eremia Movil. Cronicarul de mai trziu a nvat carte la Lemberg, la coala Friei Ortodoxe , unde a studiat istoria, geografia, limbile clasicelatina i greaca, retorica i poetica. Rentors n ar , a participat la viaa politic mai nti ca logoft, apoi sptar.

Cronicarul motiveaz scrierea acestui letopise din simplul pretext ca s nu se nece ... anii cei trecui i s lase urmailor amnunte despre cele ce au fost s se petreac n anii de demult, dar i din grija ca acetia s nu rmn asemenea fiarelor i dobitoacelor celor mute i fr minte. E de accentuat importana pe care o acord cronicarul istoriei n trezirea i creterea contiinei naionale a poporului, Letopiseul rii Moldovei constituind nceputul istoriografiei n limba romn.

Letopiseul prezint istoria Moldovei de la al doilea desclecat (1359) pn la doua domnie lui Aron-vod. Grigore Ureche a consemnat n mod obiectiv evenimentele i ntmplrile cele mai importante, innd foarte mult s fie nu un scriitoriu de cuvinte dearte ce de dereptate. Adversar al unei puteri domneti fr controlul boierimii, Ureche a scris cronica de pe poziia marii boierimi. A glorificat eroica lupt antiotoman a moldovenilor pentru neatrnarea rii i n special epoca lui tefan cel Mare. n politica extern, Grigore Ureche a promovat cu perseveren ideea polonofil. izbvirea Moldovei de turci numai n alian cu Polonia.