BULET'NUL CONSTRUCT"LOR

Vol. 10 1997

i."

1. PRESCRIPl'II

TEHNICE

"Cod de proiectare pentru structuri In cadre din beton armat", indicativ NP 007-97,aprobat de MLPAT cu ordinul nr.lIN din 13 ianuarie 1997 "Normativ privind igiena compezitiei aerului in spatii cu diverse destinatii, in functie de activitatile desfasurate, In regim de iarnavara", indicativ NP 008-97, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 6IN din 22 ianuarie 1997 "Lista ghidurilor de agrement tehnic finalizate in anuI 1996" si "Lista procedurilor si a ghidurilor de evaluare - aferente sistemului calitatii in constructii - finalizate in anul1996", aprobate de MLPATcu ordinul nr. 7/N/ din 22 ianuarie 1997 OrdinuI MLPAT nr. 75/N/ din 5 martie 1997 privind aprobarea "ManuaIului si programului de caIcuIcadru pentru intocmirea cartilor tehnice a constructiilor", ·indicativ PC 001-97 Ordinul MLPAT nr. 741N/ din 5 martie 1997 privind aprobarea "Manualului dirigintelui de speciaIitate in constructii, incIusiv sistemul informatic si baza de pate a activitatii acestuia", indicativ ME 001 - 97 ~

3

88

132

147

148

Editatde: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii ~i conornia Constructiilor E

Bueurestl - ~os. Paotelimoo or. 266 Telefoo 627.40.85/176 - redaqie 116 - difuzare

Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate INCERC Bucuresti. Nu este permisa reproducerea integral a sau partiala a materialelor din Buletinul Constructillor fAra consimtAmAntul seris aI INCERC Bucuresti,

MINISTERUL LUCR.ARILOR PUBLICE $1 AMENAJARII TERITORIULUl

MINISTERUL LUCR.ARILOR PUB LICE $1 AMENAJARII TERITORIULUl
DlRECT1A PROGRtl.lVlE CERCE1'ARE $1 REGLE:vIENTAR1 TEHN1CE

ORDIN Nr. lIN! din 13.01.1997 Avand in vedere: _ Avizul Consiliului Tehnieo-~tiintifie nr. 79/24.04.1996; . G ... .. " In t emeiu I H ., nr . 456/1994 privind organizarea si funetionarea Ministerului Luenlrilor Publice ~1 AmenaJaIll
A

COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI IN CADRE DIN BETON ARMAT INDICATIV NP 007-97
Elaborat de: UNlVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURE~TI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE ~I INDUSTRIALE CATEDRA CONSTRUCTII DE BETON ARMAT Elaboratori: Prof.dr.ing. Liviu CRAINIC Conf.dr.ing. Marius GABOR ing. Dan STANCIULESCU IPCT-S.A. ing. Radu GIURGEA IPCT-S.A.

Teritoriului, _ In eonformitate eu Hotararea Parlamentului nr. 12/1996 si a Deeretului nr. 591/1996, .. . . Ministrul Luerarilor Publice si Amenajarii Tentonulm emite
urmatorul

o

R DIN:

Se aproba: "Cod de proieetare pentru structuri in cadre Art. 1 din beton armat"; 'NP 007/97. Codul de la art. 1 intra in vigoare la data publicarii Art. 2 in Buletinul Constructiilor. Directia Progr ame de Cercetare si _Reglementar~ Art. 3 Tehniee va aduce la indeplinire prevedenle prezentulUl ordin. MINISTRU, NICOLAE NOICA

Colaboratori:

Avizat de:

Directia Programe de Cercetar e si Reglamentari Tehnice ing. Oetavian MANOIU ing. Eugenia HINTEA
3

Director Responsabil

tema:

2

CUPRINS

5.3. Incarcari. Mase de nivel 5.4. Caleulul eforturilor in grupari fundamentale de incarcari 5.5. Caleulul eforturilor in grupari speciale de incarcari (actiuni seismice) 7 7 8 8 9 : 10 10 11 11 11 11 12 13 13 13 13 14 14 15 16 17 Cap.6 Dimensionarealverificarea elementelor 6.1. Stabilirea eforturilor de calcul 6.2. Rigle de cadru 6.3. Stalpi , 6.4. Noduri de cadru structurale

24 25 28 .. 30 30 38 38 39 43 43 44 45 45 45 47 .48 48 49 51 52 52 54 56 56 56 58 60

Cap.1 Generalitati 1.1. Domeniul de aplicare al Codului 1.2. Definifii 1.3. Clasificare 1.4.Acte normative complementare Cap.2 Alcatuirea de ansamblu 2.1. Forma ~i alcatuirea de ansamblu 2.2. Distributia stalpilor 2.3. Plansee 2.4. Scari 2.5. Pereti despartitcri ~i inchideri 2.6. Fundatii 2.7. Rosturi

Cap.7 Calculul capaeitatii de deform are postelastiea 7.1. Ca1culul ductilitatij sectioriale 7.2.Lungimea zonelor plastice Cap.8 Verificarea la stare a limita de deformatri 8.1. Grupari fundamentale de incarcari 8.2. Grupari specrale de incarcari 8.3. Deforrnatii l imita ~: Cap.9 Proieetarea planseelor structurllor in eadre 9.1.Calculul planseelor la incarcari verticale 9.2.ralculul planse-Ior la inearcari orizontale 9.3. Structura de rezistr-nta a scarilor Cap.10 Infraatructurile Ifi fundatiile 10.1.lTenpralitatll . 1O.2.Calculul infrastructurii. . 10.:~. alculul Iundatulor C Cap.11 Alcatuirea Ifi annarea 11.1. J{lgle de cadru .. 11.2.Stalpi .. 11.1.Nodun................................. Anexa A Anexa B Comentarii

Cap.S Conditii generale de proiectare 3.1. Conditii generale ; ~ ..~.,.: , 3.2. Realizarea condifiilor de proiectare 3:3. Corrditii de reaistenta ~i stabilitate 3.4. Conditii de rigiditate 3.5. Conditri privind mecanismu1 structural de disipare a energiei la actiuni seismice 3.6. Conditii privind ductilitatea locala si evitarea ruperilor cu caracter casant 3.7. Conditri specifice structurilor prefabricate sau mixte. Cap." Proiectarea preliminara a elementelor 4.1. Evaluarea incarcarilcr verticale 4.2. Predimensionarea riglelor de cadru 4.3. Predimensionarea stalpilor

structurale .18 18 18 20

.. ;

66 67 69

Cap.5 Calcul u1 eforturilor 21 5.1. Particularitati de comportare ~i ealcul ale strueturilor in eadre de beton armat 21 5.2. Schematizarea structurii pentru ealeul 23

4

5

Elaborat de: UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURE$TI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE $1 INDUSTRIALE .A.1997 7 .) Codul de fata va fi utilizat cu caracter de recomandare sau eu titlu informativ. EI nu se refera la structurile in cadre care conlucreaza eu peret. prefabricat sau in solutii mixte.01. turnuri de extractie etc. 1.T eu ordinul nr. Domeniul de aplieare al Codului Prezentul Cod se aplica la proiectarea structurilor in cadre de beton armat monolit.'fI Prezentul Cod cuprinde prevederi referitoare la proiectarea structurilor in cadre de beton armat ale cladirilor. pe langa prevederile din actele normative specifice.ii structurali de beton armat (sisteme duale) si nici la cele constituite din cadre cu panouri de umplutura. Prevederile se r efer a cu pr eca dere la proiectarea unor constructii noi.ructiile civile si industriale avand orice mod de distributie a elementelor si regimuri de 'inalt.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI IN CADRE DE BETON ARMAT INDICATIV NP 007-97 1.P. precum si pentru structurile unor constructii industriale speciale (buncare.ime pana la 40 m sau 15 niveluri. lIN din 13. silozuri.1. ele pot fi utilizate ca elemente de referinta in evaluarea unor constructii existente.L. GENERALITA. cu titlu informativ. pentru cladirile cu plansee tip dala groasa sau tip ciuperca. Pentru structurile cladirilor cu regim de inaltime de peste 40 m sau 15 niveluri. CATEDRA CONSTRUCTII BETON ARMAT Aprobat de: M. in const.

1. Prescriptii de calcul si alcatuire. Diipe modu1 de executie: • cadre din beton armat monolit.. Dupa modu1 de distribuiie a1 e1emente1or structurale: cadre ortogonale. Prescriptii de calcul si alcatuire . 1 1. in sensul prezentului Cod sunt considerati stfi1pi elementele portante verticale la care raportul intre dimensiunile sectiunii transversale (b si h in fig. 8 9 . 1. • } I b b I } hz ~ }. incarcari datorite procesului de exploatare. • STAS 1010111-91Actiuni in constructii.. plansee curente din placi si grinzi din beton arm at si beton precompromat. 1. Prescriptii de calcul si alcatuire. Definitii 1. P+4E). cadre dispuse dupa direcrii oarecare.3. Acte normative complementare Prezentul Cod de proiectare se va utiliza irnpr euna cu prevederile din actele normative care precizeaza aspecte specifice de calcul si alcatuire. • cadre pentru constructii etajate 'inalte (peste P+12E). Prevederi generale. Structuri1e in cadre de beton annat sunt cele la care incardirile vertic ale t. structuri tubulare in cadre (tub perimetral.1. • STAS 10107/4-91 Constructii civile.. • cadre pentru constructii industriale.ielemente prefabricate de beton armat). industriale si agricole.3. Teren de fundare.• • STAS 10101/2A1-91 Actiuni in constructii. • cadre pentru constructii etajate cu Inaltime medie (P+5E . Calculul si alcatuirea planseelor din beton arm at si beton precomprimat.1. • cadre pentru constructii civile. • STAS 10107/1-91 Constructii civile.2. cum ar fi (lista nu este exhaustiva): • STAS 10107/0-90 Constructit civile si industriaje. Principii generale de calcul. plansee casetate din beton armat.1) • • • 1. • STAS 10107/2-91 Constructii civile.1. -t-J!4in cadre de beton armat Fig. dupa cum urmeazii: 1. • STAS 3300/1-85. 1.i orizontale sunt preluate si transmise fundatiilor (sau infrastructurii) in totalitateprintr-un sistem spatial de stalpi si grinzi (rigle). • STAS 10107/3-91 Constructii civile.2. tuburi multiple).l. industrials si agricole. Dupii destinatia constructiei.4. industriale si agricole...2.1. Dupa tuuniirul de nive1uri: • cadre pentru constructii parter: • cadre pentru constructii etajate cu inaltime redusa (P+IE . • cadre mixte (din elemente monolite t. Calculul si alcatuirea elementelor din beton.· plansee cu nervuri dese din beton armat si beton precomprimat.2... • cadre din elemente prefabricate de beton armat. Clasificarea structurilor Clasificarea structurilor in cadre de beton armat se face in functie de criterii care determina diferentieri privind aplicarea prezentului Cod.P+12E). beton armat !?i beton precomprimat. industriale si agricole.1.2.4.2. tub in tub. Greutati tehnice !?i incarcari permanents .l) respecta conditia: h/b-cf (1.

UIREA DE ANSAMBLU T 2. pe ~anga conditiile functionale.:i~i a~.Indicativ PI0-86. perpendiculare . de eonsecintele ce decurg din nerespectarea acestei recomandari.re se va actualiza in raport de revizuirea sau modificarea acestora. • Normativ pentru executarea lucrarilor din beton ~i beton armat. Daca respectarea conditiei nu este posibila pentru ansamblul constructiei se recomanda tronsonarea prin rosturi seismice sau se va tine cont. Pentru constructiile etajate cu in<iltime medie si pentru constructiile inalte. la proiectare. 2. Planseele structurilor in cadre pot fi realizate in orice S01~~le ondstrducfitiva asigura conditiile functionale. agrozootehnice si industriale. respectiv prin prevederea de retragen simetrice. _ Se re?oman~a ca rigiditatile structurii pe directiile principale sa fie cat mal apropiate. • Se recomanda a se evita prevederea de goluri mari in plansee sau . ~ri~zile in consola sunt admise cu conditia 'evitarii unor interactiuni necontrolate cu elemente structurale sau cu peretill d um p1u tura di pIanuri . cu distributii uniforme ale maselor si rigiditatilor in plan si pe inaltimea aceluia~i tronson. C 140-86. . de deformabilita. ~ ~e _r~coman~a ca plan!?eele sa fie astfel alcatuite meat incarcarile v:ertlcale sa fie trans mise pe doua directii (la riglele de ca~r.e acestora care pot determina reducerea sensl~lla~ a rigiditatii sau rezistentei lor in plan orizontal.stalpilor in planul constructiei se recomanda sa fie cat mar uniforma. Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii. 2. U. Indi- centrulu~ d~ rigi~itate intre etaje. 2.4.: _a~la~ente t:amei). si cele referitoare la eVltare~ u:rlOr interactiuni necontrolate sau defavorabile cu structura principala de rezistenta precum si limitarea degra11 cativ PI00-92. Lista actelor normative complementp. .5. l' .e In care asemenea alcatuiri nu pot fi evitate se vor lua masuri ~entru a ~~ asigura planseelor capacitatea de rezistenta necesara preluarii eforturilor generate de efectul de saiba. de rezis~ care t enva ~l e e ormabilitate.lt~n ~l~de _ dlm~ns~uni intre acestea. amplasate in zonele seismice A+D (conform Normativului PI00-92). ALCA. L. e ngI zare rue urn I?lsa nu rea izeze interactiuni defavorabile cu aceasta.t~ alc~t. T. In cazul realizarii de retrageri pe inaltimea eonstructiei se va urmar'i limitarea efectelor de torsiune generala indusa de actiunea seismica. In acest scop se va urmari.L La stabilirea formei ~i alcatuirii de ansamblu a constructiilor cu structura in cadre se recomanda formele in plan regulate.pe axul consolei. Se vor evita modificarile bruste de rigiditate pe rnaltimea constructiei.• • • STAS 3300/2-85 Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe.al. ~a distributia l1i alcatuirea peretilor despartitori se vor avea l~ vedere. pe Ianga alcatuirea adecvata a planseelor. v . Y cu aripi lungi. ~istrib~tia .2.. prin variatii mici ale pozitiilor centrului maselor !?i al 10 .Se admit retrageri de la un nivel la altul daca. care pot determina solicitari suplimentare in zone le de discontinuitate sau ca efect al momentului de torsiune generala. Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de lncuinte. Sc~le l1iperetii de la golurile de ascensor se recomanda sa fie alcatuite astfel incat sa nu constituie elemente d izidi a st t . cum sunt constructiile in forma de I. compacte si simetrice.!-e si de rezistenta ale constructiei nu sunt sensibil modificate.~. prin acestea. caract~risticile dinamice. _ 2.in e 2. In ca~unl. se recomanda a se evita formele in plan neregulate sau complicate. pentru a se evita diferentele mari de SOhc. social-culturale. . realizarea unor structuri la care marirnile deschiderilor sa fie apropiate de cele ale traveelor.

1. In acest sens se vor examina si se va decide asupra aplicarii uneia din u~atoarele solutii ~~sibile:. (iv) Ponderea mcarcarilor seismice in stabilirea eforturilor de la baza constructiei.. forma in plan si elevatie. (iii) Condit. . c) Acceptarea degradarii peretilor de compartimentare.iile de fundare ale constructiilor invecinate (daca este cazul). (piloti. Indeplinirea conditiilor generale de proiectare (a cerintelo. rosturi de tasare. Conditiile generale de proiectare precizeaza cerintels d. climatice si seismice. si a unuia sau mai multor niveluri de la partea inferioara a constructiei..e perfo~anta structurala care. . de rntretinere si de reparare/consolidare (in cazul producerii unor degradari sau avarii). asigura sistemuln] structural 0 comportare favorabila sub incarcarile gravitationale. rosturi seismice. vecinatari) si de executi~ (~enOada!?1 durata de executie impuse. specifice constructiei. " Dimensiunea rosturilor se va stabili astfel incat sa se evite interactiunile necontrolate intre tronsoanele alaturate. talpi continui. Se va urmar~ ~~ cat posibil sa se realizeze cumulat functiunile impuse de conditiils particulare de amplasament forma in plan elevatie etc. un nivel controlat de si~ranta in exploatare si la starile limita ultime. se pot lua in consider are urmatoarele solutii: . care pot avea urmatoarele functiuni: rosturi de dilatare/contractie. teren de fundare. regim de inaltime.r de perforI?anta structurala).). radiere) sau pe fundatii de adancime. 2. CONDI'fII GENERALEDE PROIECTARE 3.7. se reahzeaza prin: a) Conce~tia generala de proiectare care sa asigure alegerea unor sisteme structurale adecvate conditiilor functionals (destinatia. 2. deschideri travei. La alegerea sistemului de fundare se vor lua in considerare urmatoarele: (i) Daca constructia va fi sau nu prevazuta cu subsol. b) Realizarea unei alcatuiri de ansamblu care sa asigure Iimitarea deplasarilor orizontale date de actiunea seismica astfel incat sa se previna degradarea peretilor de umplutura si sa evite avarierea elementelor cadrelor (stalpi !?irigle) ca urmarea conlucrarii acestora cu peretii de umplutura. a) Fundarea stalpilor pe fundatii directe de suprafata (fundat. Se recomanda realizarea unei infrastructuri rigide in special la constructiile solicitate preponderent de actiunile seismice (cladiri inalte si cu dimensiuni reduse in plan. de amplasament (zona seismica. _ a) Realizarea peretilor din materiale cu deformabilitate ridicata sau cu alcatuiri care sa conduca la separarea lor de cadre. disponibilitatj de utilaje !?I de forta de munca). 3.ii izolate. barete). cu luarea masurilor corespunzatoare pentru evitarea prabusirii acestora. b) Respectarea prevederilor prezentului Cod de proiectare si a 12 13 . rnaltimt de etaj s. condit ii favorabile de executie.6. la care se refera prezentul capitol. b) Realizarea unei infrastructuri printr-un sistem de pereti structurali pe inaltimea subsolului sau. Dupa caz constructiile vor fi fragmentate prin rosturi.a. in cazul cutremurelor puternice. conlucrand cu planseele invecinate !?icu talpile sau radierul de fundatie. Extinderea subsolului in plan !?i adancime. uneori. 3. amplasate in zone cu seismicitate ridicata) sau a celor fundate in conditii dificile de teren. Functie de factorii enumerati.darii lor in cazul actiunilor seismice de intensitate corespunzatoare nivelului de protectie antiseismica avut in vedere de catre normele specifice. daca sunt respectate.2. (ii) Natura terenului de fundare si nivelul apei freatice. zon~ clim~tica.

3. . b) Deplasarile relative de nivel maxime (incluzand si componenta post-elastica) date de fortele seismice orizontale vor respecta prevederile Normativului PI00-92. t analitice aprofundate care sa precizeze . variatia locala brusca a rigiditat. pct.cat mal ~proPIa de realitate _ particularitatile sistemului structural III toate stadiile semnificative de comportare. din Normativul PI00-92) sa se respecte urmatoarele: a) Deformatiile plastice sa apara la inceput in rigle si numai ulterior sa apara .1. Pentru a obtine un mecanism favorabil de disipare a energiei la actiuni seismice se va urmari ca.5. ' 3 3 2 Din punctul de vedere al dimensionaru. TAS ' ita de deformatie in conformitate cu prevedenl~ dl~ . t Cod. In acest sens se recomanda ca perioadele corespunzand modului fundamental de vibratie. A bl sau precum !?i 3 .~r fi ~lme~~l onate sau dupa caz.actelor normative cDmplementare privind calc~lul!?i alcatuirea tuturor componentelor sistemului structural si ale elementelor c) ~~~~~:~t. In situatii justificate se pot admite 14 15 . h' d) Efe~tu.3. pentru constructiile situate in zonele seismice A+E sa respecte urmatoarele conditii: a) Rigiditatea cadrelor considerate independente sa fie cat mai uniforma. b) Se pot admite incursiuni reduse in domeniul post-elastic in terenul de fundare.jl plastice potentIa e.' -tiei.. Se recomanda ca rigiditatile la deplasari laterale ale cadrelor (considerate independente) precum si ale sistemului structural.." t ile' de limitare d elementele sale componente vor r~specta con 1. 2. in ansam u.4.5.jicu cele ale prezentului Cod. rea. planseele (lucrand ca diafragme orizontale) precum si eventualele elemente de ductilitate redusa sa fie solicitate numai in domeniul elastic de comportare al materialelor. sageata lor sa nu depaseasca valoarea admisa.2..2. 3. Conditii de rezistenta ~i stabilitate " exploatare. cu ale celorlalte acte normative speer Ice. (c.4. sa fie cat mai apropiate.4. Conditii de rigiditate 3. Toate elementele sistemului str~ctur~l :.nra a~~:~:: fac parte din sistemul structural) vor 1 veri lC~ e. a 1 irea 1 STAS 10107/0-90 1 1 gimii lor de calcul III sensu ' eva u a re.::~todelor de calcul structural (calculu~ efort~ri~o~ .1 de lasarilor dupa cum urmeaza: :) G~nzile cadrelor (riglele) ca si grinzile d~ rula:. la cutremurele de intensitate ridicata (vezi pet.numai in domeniul elastic. 3.4 . 6. . su A 3. Conditii privind mecanismul structural a energiei la actiuni seismice de disipare 3.de regula .jicaracteristicilor sistemulUl structural.. in situatiile justificate di~ punct de vedex. alca~Ulrll il arm~rli ~e vor diferentia zonele curente ale ele~entelor f. Sistemul structural.3.S d Iimi dOt' b incarcanle e 10107/0-90 pct. tipului f. b) Rigiditatile relative de nivel se recomanda sa nu prezinte variatii mari pe inaltimea constructiei. calculate pentru cadrele independente si ansamblul constructiei.eventual . c) Nodurile cadrelor.9. rezistenta '!?istabilitate) in conformitate cu prevede~ie dinr~~tm 10107/0-90. ~~or face in conformitate cu prevederile prezentului s pc .in stalpi. precum si cele din prezentul Cod.. 1. d) Infrastructurile ~i fundatiile vor fi solicitate .j~o~e ~ ~ . u t~me . p f. 3."la e f. a unor cercetari expenme'?-t~le pe mo e dii ~e prototipuri realizate la scar a naturala !?vsau a u_norstu.ii relative de nivel este admisa in condit iile considerarii in calcule a efectelor determinate de aceasta. 1 2 . 1 St bil i zonelor plastlce poten. verificate la starile hmlta. de Iasadlor in diferite stadii de lucru) adecvate .1.~: s~~ i economic. con Jr de amplasament.lmpor an ei ~~n~.3. punand con rna ca._ ".

3. teren de fundare) precum si ale elementelor structurale (stalpi. depasirea limitei admise pentru inaltimea zonei comprimate.a intre elemente prefa- pierderea ancorajului armaturilor si degradarea conlucrarii betoniarmatura in zonele de rnnadire: ruperea specific a elementelor incovoiate subarmate. alcatuire si armare se va asigura zonelor plastice potentiale din rigle si stalpi 0 capacitate ridicata si stabila de deformare post-elastica.2. stalpi. la elementele partici- 16 17 . In acest scop.5. .1 se face prin ierarhiza-va adecvata a capacitatilor de resistent aale celor trei con -ente ale sistemului structural (suprastructura.iala.4. cand se prevad imbinari fara continuitate.).2. 1 efera. cu luarea masurilor adecvate de asigurare a ductilitatii acestora ca si a posibilitatii de reparare bricate si suprabetonare). rigle.5. 6 al prezentului Cod.5 si 3. Elemente participante mduce. noduri. fara 0 scadere semnificativa de capacitate portanta si/sau rigiditate sectionala la cicluri repetate de incarcari-descarcari in domeniul plastic de comportare.b. fundatii. noduri. post-seism. fundatii etc. comportarea avanUUoasa a elementelor la incarcari vertical~ si orizontale.7. 3. c) Preved~~ea unui nurnar suficient de legaturi care sa asigure: etabilitatoa structurii pentru orice combinatie de incarcari. Observatia. interfat.6 se m cazul structunlor prefabricate. ale elementelor structurale. uneori cu caracter casant. Conditii specifice structurilor prefabricate sau mixte La proiectarea structurilor prefabricate sau mixte se VOl' lua in corisiderarr. • elemente participante la preluarea actiunii seismice. pereti de infrastructura.incursiuni in domeniul post-elastic de comportare si in unele clemente ale infrastructurii. adecvate transportului. manipularii si montajului.solicitari importante potent.5) este conditionata de realizarea unei ductilitati locale suficiente a zonelor plastice precum si de evitarea producerii unor ruperi premature. 3. Condit ii privind 3. urrnatoarele recomandari: a) Fragmentarea structurii in elemente prefabricate va urmari pe cat posibil .4.i evitarea ruperilor cu caracter cas ant Posibilitatea de dezvoltare efectiva a unui mecanism favorabil de disipare a energiei la actiuni seismice (pet. fiind reluate si completate si in Cod. elementele structurale se impart in: elemente neparticipante la preluarea actiunii seismice (cu eforturi neglijabile induse de seism). elemente ale infrastructurii) se vor evita ruperile premature. . 3. Indeplinirea cerintelor de la pct. 3. alcatuirea si armarea elementelor structurale (rigle. Masu ri minimale A prevazute prezentul pentru realizarea acestor condit ii sunt m STAS 10107/0-90. in acest sens sunt recomandate elementele prefabricate ljniare sau de suprafata. rosturi dintre elemente prefabricate. Se vor evita: ruperile in sectiunile inclinate datorate actiunii fortelor taietoare. care ar impiedica realizarea mecanismului proiectat de disipare de energie.l. Metode practice de proiectare in vederea indeplinirii acestor cerinte sunt date in cap. obt inerea de elemente prefabricate cu forme simple. 3. b) Pozitionarea imbinarilor sa fie astfel incat executia lor sa fie cat mai simpla iar stabihtatea si rezistenta elementalnr prefabricate si a structurii (inclusiv in faze intermediara de montaj sau executie) sa fie" asigurata.3. . infrastructura/ j undatii.6. • sunt cele in care acfiunea seismica si in care se localizeaza zonele plastics C~n~itiile precizate l~ pet 3. se vor respecta urmatoarele conditii: a) Prin dimensionare. ductilitatea Iocala I. casante. b) Prin dimension area. separari ale elementelor in lungul unor planuri de lunecare prefisurate (rosturi de turnare la elemente monolite. 3.

PROIECTAREA PRELIMINAAA A ELEMENTELOR STRUCTURALE (PREDIMENSIONAREA) 4.. 1 dh v rig elor (h).l. d) Dimensionarea. Evaluarea fortelor axiale in stalpi se poate face functie de suprafata de planseu aferenta stalpului si numarul de niveluri ale constructiei. 4. ca tncarcari uniform distribuite. manipulare precum si in situatia finala a constructiei. in faza de predimensionare. cu incarcari uniform distribuite in conditiile precizate in fig. 4. Fig. alcatuirea si armarea elementelor structurale (prefabricate.1. .riglele prefabricate se pot accepta si alte formem: sectiunii transversale. • 4. mixte si monolite) si a imbinarilor va avea in vedere realizarea conditiilor de rezistenta.~~ PI P.pante la preluarea actiunii seismice. montaj. Evaluarea tncarcarilor verticale Incarcarile verticale pe plansee se stabilesc in conditiile prevazute in normele in vigoare (STAS 10107/0-90. b) Pentru simplificarea executiei riglelor cadrelor din beton 18 c) Se recomanda ca inaltimea sectiunii . Actiunile verticale pe rigle constau in greutatile lor proprii si din reactiunile transmise de plansee sau mcarcari aplicate direct (pereti.1 4. incarcarile echivalente vor avea intensitatea astfel indit sa conduca la aceeasi rezultanta ca si incarcarea "reala" (fig. Incarcarile pe rigle distribuite triunghiular sau trapezoidal se pot considera.a). STAS 10101/21-91 etc).3) R (4.1.l..).2. stabilitate si deformabilitate in toate fazele intermediare de executie. . in raport cu esc iderea (L).2) 19 .a1timeasectiunii riglelor este conditionata de deschiderea lor. sa indeplineasca condit'in: hlL>1/12 \' aportul dimensiunilor sectiunii transversale a riglelor recomanda sa respecte conditia: se hIh<3 (4. h) sa fie multiplu de 50 Pen~ru .b. .11111 ~~1. sarcini suspendate etc. Incarcarile concentrate pe rigle se pot echivala. ~ono!it "'. STAS 10101/1-91. p n~3 . de spatiul liber acceptat in exploatarea constructiei precum si de raportul dintre rigiditatea stalpilor si a riglelor. Stabilirea formei ~i dimensiunilor initiale ale riglelor se va face cu luarea in considerare a urmatoarelor criterii: a) IP. 4. . pe riglc h. STAS 10101/2Al-91. STAS 1010112-91.2 GDlin Incarcan a. re~omanda sectiunile de forma dreptunghiulara iar dlme~slUmle acestora (b. STAS 101011 OA-91. in etapa de predimensionare.

goluri de ferestre etc.2.. c) Pentru respectarea conditiilor de rigiditate si rezrstent a la incarcarile orizontale se va proceda prin incercari. 5. Conditiile de rigiditate la fortele seismice de calcul sunt cele prevazute in normativul P100-92. b) Dimensiunile sectiunii transversale a stalpilor se iau multiplu de 50 mm. :articulari~ati de comportare I?icalcul ale structurilor In cadre din beton armat 5. a si b) si inaltimea sectiunii (h) este: HJh<2 (4. tasari de reazeme. calculele curente (vezi pet .) sa nu se ajunga la comportari specifice stalpilor' scurti (fig.4. stalpii la care raportul dintre distant a Ho (fig. In acelasi scop. contractie. pct.3. Calculul eforturilor in structurile in cadre din b t arm~t se poate face prin metode cu diferite grade de complexi~a: clasificate astfel dupa .a elementelor (grinzi. a zidariei in panourile de cadru (parapeti. Structurile in cadre din beton armat au sub Inca . CALCULUL EFORTURILOR SECTIONALE 5.dn. din temperatura.1. h == inaltimea sectiunii transversale a stalpului. Valorile e admise . stalpi) depinde de mal multi ~acton~tipul de solicitare. c. mai ales.3. se va urmari ca prin modul de dispunere == McajQasoc.1.3.1. 4. l~mente de inchidere).4.6.' ~rmatoarele particularitati de comportare:' carcan. 5~1.ceeptabile.' com t b' ~ gradul de fid elit a t e cu care reflecta: I por area su mcarcart a structurii.c).2. conlucrarea eu alte elemente (plae_I. La stabilirea formei I?i dimensiunilor initiale ale sectiunii stalpilor se vor avea in vedere urmatoarele aspecte: a) De regula stalpii din fatade vor avea lat.ii justificate dimensiunea minima se poate lua 250x250 mm". modul de armare etc. (~: L~c. preeum I?lal eforturilor de ordinul II.orlunlor din lI:carcan exterioare..a.4) unde: b~r~ b.ime constanta pe toata inaltimea constructiei si retrageri numai la interior. 20 . al efortunlor. pentru calculul e. 4. 6. d) Pentru stalpii constructiilor amplasate in zonele seismice A+-E definite in Normativul P100-92 se va evita realizarea de proportii specifice elementelor scurte (stalpi scurti)· Se considera stalpi scurti. ~j h lH. Fig. pe inaltimea constructiei se recomanda ca retragerile sa nu fie prea dese (la 2-3 nivelur'i). (ii) Rigiditatea ~ection~la. Retragerile (reducerea sectiunii) se recomanda sa nu se faca concomitent pe ambele directii. du~a~ de actiune a incarcarii. modificand dimensiunile stalpilor si/sau ale riglelor. in situatiile 21 n.2.r~aza sub forma de cadre spatiale.2. Dimensiunea minima admisa este 300x300 mm" in situat.. Pentru calculul deplasarilor. nivelul de solicitare. 2) sun t vaI' in 3 on e~nven~lOna!e"me.

c) Caracteristicile geometrice si mecanice ale sistemului structural (deschideri.3. va ~in~ seama de excentricitatile determ~n:~e In calcule ~e variatiile de sectiuns ale stalpilor Stalnii d dezaxa:ea prin beton arm at monolit la care .d a pi ··1 t ~ cen ru UI e greutate at· nu or ransversale (fig. _ seC\. Schematizarea strueturii pentru ealeul 5. proiectantul va tine cont de urmatoarele: a) Ponderea estimata a factorilor enumerati la pct. se pot considera cu axul ~:l.iei or componente (rigle fill s talpi) a t 1 .•• le Pdnca relor etaiate din sunt pana Ia 100 ~ .~p. caracteristicile de rezistenta f?ide rigiditate ale nodurilor influenteaza sen sibil starea de eforturi in structurile in cadre din beton armat. se pot lua in considerare valori ale rigiditatii sectionale deduse din modele analitice mai complexe sau din incercari. 5.6. ~ahna\'n e e sectiun« intre etaje rectiliniu. r~aliza~e . L (rn Idlpi IiriaIe) . mixt etc.1. NOLirile structurilor in cadre din beton armat pot fi realizate cu continuitate totala (in cazul structurilor din beton armat monolit).: f. atat sub incarcari gravitationale cat si sub cele seismice. prezinta cresteri semnificative ale eforturilor ("eforturi de ordinul II" sau "efectul P-S'). d osu ngleI dispuse pe directia runn e rezemare p t'l S. Modul de realizare. b) Categoria de important a a constructiei si gradul ei de repetivitate. Conditrile de proiectare a infrastructurilor si fundatiilor sunt precizate in capitolul 10 al prezentului Cod. ectlUmle astfel: u in rastructurn se considera . Structurile in cadre din beton armat cu stalpi zvelti.1. ~n~ltimea de calcul de calcul in dreptul secti .). modul de 22 5. a cadrele care au rigle a stalpilor se mascara pan~r~ ~~~~~te.1.:.1 5.r:. Nodurile . in structurile din cadre din beton armat se dezvolta deforrnat..(iii) (iv) (v) (vi) in care aceste marimi sunt semnificative. In seleetarea metodelor de ealeul al eforturilor. regula.a).. 5. 1 axeIe lor.b) se considers dimensiunea finita d 1 .iculate). 5M (fig. Interactiunea intre cele trei componente principale ale sistemului structural: suprastructura (structura in cadre) infrastructura si fundatiile terenul de fundare poate avea._ de pozitiile axelor staIpilor!?i . S.2. prefabricat.2.). 5. de la caz la caz. in sensul celor precizate in STAS 10107/0-90 la pet. Deschiderile si inaItimile de cal I . in .1. h. Od. Cadrele de beton arm t h . ~t~. Sub incarcari crescatoare. 0 influent a semnificativa sau neglijabila asupra distributiei eforturilor. respectiv pentru calcul manua!). f e s . ' . static prin reducerea element la se sc ematizeazn in calculul e .2. de A' lDcastrare a stalpilor la nivel I . Fig 5.2. 3.l.monolit.ii plastice care pot genera n'" tributii importante ale eforturilor fata de cele determi• til ipoteza comportarii elastice.calc~lele mai detaliate sa:~~~:~c.2 (sau a altor factori semnificativi) in realizarea starii de eforturi in structura. m si su 14.w=M-M. corespunzand pozit.IUpunctuale. . travei. cu continuitate partiala sau far a continuitate (ari.1 La se determma functie articulate (din elemente f: gr~nZ1 or. d) Tipul si performantele instrumentelor de calcul (pe tru calcul disponibile n ru ca cu automat.2. forma in plan si elevatie.

pel~consl. structurile in cadre de beton armat se schematizeaza . 'aerp('~" . ".sub~ol etc. Masele vor fi concentrate astfel inc at sa reflecte cu suficienta acuratete comportarea dinamica reala a sistemului. Incarcari.. prin rationamente ingineresti.. iar p .1or.. i~ calculul structural. All rigiditatile sectionale ale e1ementelor se VOl'~o~Sldera m c~ c~e confor~ Anexei A a prezentu1ui Cod. 5. ~tal' ~fac corp com un cu pereti din beton . . . .ii <unt dezvoltati diferit pe inaltime.4. La structurile din elemente prefabricate se VOl'stabili pozrtiile maselor concentrate.1..t~lo:. in cazurile in care 'incarcarile temporare reprezinta mai putin decat 50% din tncarcarea totala pe planseu se admite sa se ia in considerare numai distributia . Dad! peret.1.2. La structurile etajate din beton armat monolit masele vor fi concentrate in nodurile cadrelor. ' e u. r de beton stalpii care fac corp COLlun cu per etri structura 1 ) armat (de exemp1u peretii de inchidere de la . ~u1a1' p1anll1ul' pe1'ete1ui la nivelul fundatiei . p Distributia reactiunilor planf?eelor pe rigle se determma functie de alcatuirea acestora.e superior infrastructura se poate considera cu deplasan e 01'1- Pentru constructiile amplasate in zonele seismice A+D se pot considera urmatoarele distributii ale incarcarilor temporare: distributii alternante (in sah) pentru determinarea momentelor extreme in sectiunile din campul riglelor.. sarcini suspendate.3. tin and cont de alcatuirea generala a structurii. 5. Pentru calcululla actiuni seismice. t . e directre t 1 i Ia nivelul limitei superioare a aces ora.) ~e con Iera incastrati 1a nivelu1 cO.. 5. In masa totala de nivel se VOl' lua in consider are masele tuturor elementelor (structurale si nestructurale) antrenate in oscilatiile dupa gradele de libertate dinamica semnificative ale sistemului. cu distributii alternan~e (II~ sah) pe~truAde~er minarea solicitarilor extreme in sectiumle nglelor E?lsta1pl or. Calculul la incareari verticale se poate face prin urmatoarele metode: a) Calcul elastic simplificat admite urmatoarele ipoteze: Structura este considerata ca fiind fermata din cadre plane dispuse dupa directiile principale.2.de regula . sta pH 1ezema..e p a~E?ee01. pentru determinarea momentelor in sectiunile din dreptul reazemelor mcarcarile se consider a distribuite in toate deschiderile. Incarcarile temporare pe rigle s: VOl' considera. tmand cont E?l precizari1e din aliniatul (ii) al pet. . stablhr:a legatt. la care se adauga mcarcarile temporare de lunga durata.3.. temporare (cvasipermanente . Pentru stalpi se vor con25 . ti pe fundatii Ia fata superioara a acestora.. . nive1ul infrastructurii.3. Calculul incarcari eforturilor tn grupari fundamentale de 5.Iirectii (sta1pi in puncte de inters~ctle a peretl.exceptionale. E?lvanablle). " in sitll~\tij1e in care infrastructura este sub .3. utilaje tehno ~gr_cee c.1. ~n ca1cu1u: ~tatlc. 5. Incarcarile Mase de nivel pe rigle pot fi: . .ilm" i.forma une~ . m greutatile proprii ale riglelor E?idin mca:c~nle apl~~e dl~ec)t e acestea (pereti. '. 5.3. ~e face cu luarea m considerate 9i a prevederilor din ahmatul precedent.4.ca sisteme dinamice cu mase discrete..ac~stora pe toate deschiderile structurii.. 7 zonta1e impiedecate. 1 1 ' di Incarcarile pe rigle provin di~ r:ac~IU~ll. de rezemarile reciproce ale elementelor si de modul de realizare a imbinarilor/ nodurilor. verticale permanente. conform prevederilor din Normativul PlOO92 (sisteme cu numar finit de grade de libertate dinamica).armat dlS~UE?l e u.tei su~e~lO~re a pere.se idera incastrati pe directia de calcul 10ngrtudma1a.~Al ".cut~~ rigide r~alizata din pereti structurali dispusi pe doua du eC H conlucrand cu plariseele si cu fundatii1e. 5. sectiunea stalpi10r de la nive1ul planE?eulUl care mal~neE?t.

lucrul mecanic determinat de momentele alese in fiecare dintre aceste sectiuni ("momente plastiee") sa fie de semn contrar lucrului mecanic determinat de mcarcarile exterioare. _ Cadrele plane. Diferentele intre momentele calculate elastic si cele calculate cu admiterea redistributiilor post-elastice nu vor depasi 30% din valoarea momentelor calculate elastic (in oricare sectiune a structurii). accepta redistribuirea eforturilor determinate prin calculul elastic (metoda a sau b) ca urmare a deformatiilor post-elastice ale sectiunilor. de pe cele doua directii. Dupa caz. diferite de cele calculate elastic.m. 5:4. (ii) D~~d deplasari virtu ale care sa antreneze cele m sectiuni critice. 2. Observa~ii: 1. 5. fara nesimetrii pronun tate f?ila care nu exista rncarcari temporare importante (cum ar fi cele date de poduri rulante grele. Calculul elastic simplificat este specific calculului manual (efectuat prin metode iterative de tip Cross) si este admis la tipurile de constructii precizate la pct. In seleetarea metodei de ealeul.J.J. La cadrele etajate. (ntJ.3 a si b. Scbeme statice admise in cal<. la dimensionarea elementelor structurale se vor considera ~i aceste actiuni.4 (n(1) H+ b.).5. CASE.3.m?deleaza structura ca un sistem spatial de bare (rigle f?Istalpi) cu comportare elastica. b) ~alculul elast~c spa~ial. modelarea este specifica calculului automat prin programe de" tipul ETABS. c) Calculul post-elastic. In situatiile in care rezulta eforturi semnificative ca urmare a deformatiilor impuse (variatii de temperatura. tasari de fundatii etc.2 . se poate calcula separat fiecare nivel. • 3. pe langa conditiile specificate la pet. sau de greutatea unor utilaje etc.J. se vor avea in vedere urmatoarele: a) Calculul elastic simplificat se aplica fara erori mari la st~ucturile regulate.1. in calcul se pot admite una sau moo multe dintre ipotezele simplificatoare enurrtate anterior. simplificarea detaliilor de arm are scaderea cantitat ii de armaturi. neglijandu-se influent a deformatiilor unui nivel asupra starii de eforturi in celelalte niveluri (fig. SAP etc.Q) din sarcini yerticale in riglele cadrelor etajate. b) Se recomanda a se adopta calculul post-elastic numai in situatii~e in care aplicarea sa conduce la avantaje certe econormce sau de executie. n n-I J.2. intr-un numar m de sectiuni critice: m-cn-sl (unde n este gradul de nedeterminare statica a structurii) ~stfel rncat sa se respecte urmatoarele conditii: (1) Introducand articulatii in cele m sectiuni critice sa nu rezulte mecanisme locale cu mai mult de un grad de libertate cinematica. Cadrele tncarcate predominant nesimetric sau la care efectele deplasarilor laterale sunt semnificative se vor considera in calcule cu noduri deplasabile (hale cu poduri rulante. cadre cu rigle frante sau rezemate articulat si excentric pe stalpi etc). cum ar fi: evitarea aglornerarilor de arrnatura pe reazeme. ' ~~ ~~ . ".S.LI. amplasate excentric pe structura).sidera eforturile rezultate din calculul cadrelor pe directiile principale. Efortu:i~~ in celel~l~e sect~uni ale structurii se determina pe baza conditiilor de echilibru. a fi cu noduri fixe (se neglijeaza efectele deplasarilor laterale asupra eforturilor).2). 5. de regula. 5.:t*j. Metoda consta in alegerea unor valori ale momentelor. Ipotezele simplificatoare admise conduc la neindeplinirea riguroasa a conditiilor de echiIibni in anumite elemente (sau zone) ale structurii. Schema staticl • ~ui solicillrilor (M. se pot considera.7Im- 7/~ Fig.ulul 1 •.

5. "Calcululla actiuni seismice" cuprinde: determinarea fortelor seismice. ortogonale.5. cu conditia utilizarii calculului automat pentru determinarea modurilor proprii de oscilatre.neces~t~ programs si echipamente de calcul adecvate.1.: mal avansat de cuantificare a comportarii lui ~n or e _eton ~rmat la actiuni seismice.4 Metoda de analiza stru t 1. eel putin ca etapa preliminara. pet. modelul structural plan poate fi uti!" t . respectiv modul de dis !?1 alcatuire a cadrelor cu conditin tili _.s~pusa urmatoarelor limitari: .3 al prezentului Cod. cu inaltime redusa si medie far~onsttr~ctt~~l?r etaiate privests fi I .P100-92 "M t d de nroi c ura a enumita In Normativul . pentru toate structurile in cadre. iza numai pentru Asociata unui model structural s atial ~ proiectare (metoda A) poate fi utiliz~ta p~n~eto~~ cur~nta de si verificarea structurilor in cadre ale ru lI~~enSlOn~rea curente. Metoda de analiza structurala denumita in Normativul P100-92 "Metoda curenta de proiectare (Metoda A)" este obligatorie.. substantial pentru pregatirea !?r~~~~~ a d~telor !?1pentru interpretarea rezultatelor Din :ft~l~e motIve procedeul este mai costisitor decat orlcare .5. avand pe fiecare directie cadre identice sau a caror rigiditate la deplasari laterale nu difera cu mai mult de 20% !?i plansee care satisfac ipoteza de saiba orizontala rigida. 5.3. metoda se poate aplica pentru calculul eforturilor si deplasarilor in vederea dimensionarii si verificarii conditiei de limitare a deplasarilor laterale pentru urmatoarele tipuri de constructii curente (clasa III !?i IV de important a conform Normatreului P100-92): a) Constructii cu un singur nivel cu structura realizata din cadre regulate.ectlUmlor.5.onna In p an sau elevatie. mare a s. la Incar- 29 . Cand este asociata unui model structural plan.d .1.2. in prezent. 1 1 . neceSlta un grad ridicat de calificare a utilizatorului ' ~~~e:eefort tehnic. ~ste asociat. 5. a eforturilor !?i a deplasarilor (pentru cadrele plane considerate) !?ia introducerii corectiilor 28 a) ~~~:o~ dinamica c~ co~siderarea proprietatilor post-elastice . v u 1 izarn ca cu ului automat.1. - proce~eul. e 0 a e prOlectare bazata pe considerarea ro rie _ tllOI~ defox:nare neliniara a structurii (Metoda B)"P p. Calculul eforturilor (actiuni seismice) in grupari specials de tncarcar! pentru a tine cont de efectul torsiunii global ~entru constructiile care nu se incadreaza in c:ie de la ct a !?1b. fara denivelari. la actiuni seismice modelate ca o miscare a bazei descrisa prin accelerogram (A . ortogonale. Metodele de analiza structurala la actiuni seismice se clasifica !?i-se caracterizeaza conform tabelului 5. a eforturilor si deplasarilor produse de actiunile seismice in punctele caracteristice ale structurii precum si procedee specifice de stabilire a eforturilor de dimensionare in scopul indeplinirii conditiilor generale de proiectare de la pct. Analiza structurala la actiuni seismice denumita.2.c) Nu se recomanda folosirea calculului post-elastic atunci cand eforturile date de incarcarile temporare sunt mai mari decat dublul celor date de Incarcarile permanente. punere . calcule de predimensionare. ins a aplicarea es e . Calculul structural poate fi efectuat manual sau automat. cu structura din cadre regulate. modelelor structurale ~~~~i~~lhz~ea dmod~l~l?r structurale spatiale implica 1majore atorita msuficientei datelor privind portarea sectiunilor de beton annat sup co~~ comple ti I use unor stan de a f losi spa ia e. la cutr d e InregIstrate em~re prece ente sau generate artificial) este den ita ~:t:cu~~c~~ prezentul ~od "Analiza dinamica post-ela~:a": strucf ·1 ~ul . 5. in prezentul capitol. 5. tdade doua categonl de procedee: cuprm e A A 5.5. _ .2. adaptat dupa Normativul P100-92. de eforturi precum si datorita necesitatii bile. 0 OSIprograms de calcul !?iechipamente greu accesi- b) Calculul static in domeniul post-elastic de comportare. b) Constructii etajate cu inaltime redusa sau medie conform clasificarii ·de la pct.res nc 11 In ceea ce .

1.1.1. in ambele sensuri. Diagraroele de momente inIaf?uratoare pe rigle se stabir lese pe baza rezultatelor calculului static f?i a urroatoarelo r conditii: a) Sectiunile semnificative de calcul de la extremitatile riglelo corespund sectiunii de la fata reazemului (fig 5.b). Eforturile sectionale de calcul se stabilesc in conditiile precizate in prezentul Cod. 30 1----- T I~' 31 .cari gravitationale constante (fixe) si tncarcari orizontale crescatoare monoton.1. 11.succesiunea formarii articulatiilor plastice. 6. valorile fortelor orizontale corespunzatoare formarii articulatiilor plastice succesive.1. deplasarile I? +ale si rotirile in articulatiile plastice corespunzatoare ace' rorte orizontale.Prineipiul apliearii metodei este indieat in fig. 6. b) Situatiile de solicitare considerate corespund gruparilor fundamentale (GF) si speciale (GS) de incareari. fig.2.1. Stabilirea diagramelor inIa~uratoare ale eforturilor ELEMENTELOR sectionale 6. 6.2). 11. DIMENSIONAREA/VERIFICAREA STRl:::. Procedeul pune in evident a _ in Iimitele ipotezelor simplificatoare admise . Daca seetiunile potentiale de plastifieare a riglei (Ia momente negative) sunt dirijate la distanta de nod (pet.l. ui eforturile in seetiunea de la fata stalpului f?iin axul reazemul iile se determina in functie de momentele eapabile din artieulat plastice. proportionale cu fortele seismice conventionale ("Calcul blografic").TURALE 6. Se vor eonsidera diagramele de momente eorespunzatoare din GF f?idiagraroele de momente din GS pentru aetiuni seismiee pe directie riglei. Elementele componente ale structurilor in cadre se dimensioneaza (verifica) la starile limita ultime conform prevederilor din STAS 10107/0-90.

11~c.1 gn este incarcarea permanenta (echivalenta) pe rigla. momentele maxime la extremitatile 33 32 . .2pld)11/2 (6. Valorile diagramei de momente capabile ale riglei se vor stabili astfel incat sa se evite formarea de articulatii plastice in camp (l1~1() .1) se vor lua in consi erare u t: . ----I '11 ____ . Stabilirea dlagramelor e ort. la constructii eu clasa de importanta III. st Mdr se determina in functie .~ ~nJhdr) considerand rezistentele de l latimea de p aca p p.. 25{]f ~t .Fig.6..gr' 1:ap·gide armatura din placa .6.1 . ~ t ~ ietoare tnfasura toare . iar pldeste incarcarea temporara (echivalenta) de lunga durata (se va respecta conditia: 1. sau clasa IV in zone seismiee E si F..2 Calculul pe baza relat iei (6. t~' tare asociate momentelor Stabilirea valonlor tort et .a a casante. AP . __ . M ca~.10 precizari: .. modul de determinare a distantei 11 este indicat in fig.. erilor an pe rigle a. ale 0 bile (Q ) se face cu relatia: a caP _( I MS:s I + I Mdr I )1l1+(gn+1. determinate de conlucrarea cu zidaria de umplutura sau cu planseul lucrand ca saiba. cu valoarea normata.2.. d £ . istant a intre sectiunile in care se formeaza articulatiile d plastice. (R) ma]orate cu -/0 calcul ale a~a~ urn a b I sensuri ale actiuni seismice Q se determma pentru am e e p: directia riglei -+ 'I b.3 . Daca Incarcarile pe rigla nu sunt uniforme.gr id rmatoarele In aplicare~ relatiei (6..1) termenul corespunzator incarcarilor verticale din GS se va considera prin fortele taietoare date de sarcinile verticale dispuse pe distanta (11).2plds<pn). in relatia (6. amplasate in zone seismice F. pentru sensul de actiune seismica considerat. pnn cedari .. • I~ AP 8. de armaturile ef~ctIVedin '~:d~n~a din rigla si dispusa in (paralela cu ar~a~':. 11 ::::.re i~ vede_:e eV1t~~~o:~~tremure de mare intensitate in sectium inchna~. .. . Fig.azu t r it de comportare elastica a care eonduc la solicitari pes e rmi a elementelor.momentele ~apablle..1) nu este aplicabil riglelor articulate la noduri si in cazurile in care. Observatii: Calculul momentelor capabile in sectiunile de plastificare ale riglelor se poate face fara considerarea eventualelor solicitari axiale de intindere.1) Q ascap r g cap.6. 6 .

Daca la structurile cladirilor meritionata in aliniatul precedent fortele taietoare maxima in stalpi corespund GS de incarcari.1.gr. I. pentru determinarea fortelor taletoare de dimensionare (Q) se va considera valoarea: 35 • 34 .1. s Q. = forta taietoare din GS de rncarcari: b) La structurile cu stalpi avand schema statica de consola vertical a ~noduri articulate cu riglele). M~r s M f \p (6. la determinarea diagramelor de momente mfasuratoare se vor consider a situatiile de solicitare cele mai defavorabile din GF ~i GS de iricarcare. posibil a se plastifica. sau clasa IV in zone seismice E si F. S A+C. Structarile la care stalpii au schema statica de consola verticala (noduri articulate cu riglele). 6.2) La aplicarea relatiei (6. d~ca fortele taietoara maxims pe stalpi rezulta din actiuni din GF de incarcari.1.!Mcap. determinate pentru acelasi sens de rotire f?iin conditiile precizate in observat ia de la pct. amplasate In zone seismice F.! surna momentelor capabile in sectiunile in care apar articulatiile plastice la nivelul considerat.luratQare in stalpi se determina astfel: a) ~a constr~cti~e avand clasa de important a III. se refera la riglele cadrului care se calculeaza.!Mcap. I. coeficient cu valorile: 1. 6. iar suma se va extinde la aceste rigle. Momentele incovoietoare in sectiunile extreme ale stalpilor. a.liI. prin rationaments ingineresti. Diagramele de momente mcovoietoare Infasuratoare in' stalpi se determina astfel: a) La constructiile avand clasa III de important a si amplasate in zone seismice F./ ii . • b) In situatiile care nu se incadreaza in prevederile de la pct. gr. in celelalte cazuri. de regula. obt inute in GS de incarcan' semnele momentelor Ms se stabilesc functie d~ sensul rotirii pe nod. se vor stabili.2) se vor consider a urmatoarele: M momentul incovoietor in stalp in GS de incarcari. surna algebrica a valorilor momentelor incovoietoare corespunzatoare.riglei rezulta din actiuni in GF. pentru asigurarea conditiilor de formare a unor mecanisme favorabile de disipare a energiei induse de miscarea seismica. In cazul cadrelor plane se accepta.gr.3.gr! / I. pentru stabilirea diagramelor infasuratoare in stalpi se vor considera momentele rncovcietoare determinate prin calcul in GF si GS de incarcari si corectii stabilite functie de rnomentele capabile in rigle.I .0 pentru sectiunile de incastrare si de la ultimul nivel al stalpului (acoperif?/terasa) Observatis: f. se determina cu relatia: M = kMMs I. in aceste situatii diagramele de forta taietoare infasuratoare se obtin in conformitate cu cele aratate la pct. I 6.3) unde.2 Q (6.2. I.4.4 pentru constructii amplasate in zonele seismice • 1.!Mcap.5.1. sau clasa IV in zone seismice E si F. daca momentele maxime de la extremitatile stalpului rezulta din actiuni in GF de rncarcari. considerand actiunea seismica pe directiile principale ale sectinnii stalpului. diagramele de momente rnfasuratoare pe stalpi se obtin prin suprapunerea efectelor celor mai defavorabile. M~r.2 pentru constructii in zonele D+F' 1. 6. corespunzatoare GS de mcarcari. riglele posibil a se plastifica. I I I. ipoteza plastificarii tuturor riglelor cadrului de la nivelul consider at. (suprapuneri de efecte). Diagramele de forte taietoare infal. far a majorarea rezistentei armaturilor din rigle. diagramele de forta taietoaro infal?uratoare pe stalpi se obtin prin suprapunerea efectelor celor mai defavorabile. pentru determinarea fortelor taietoare de dimensionare (Q)' se va considera relatja: ' Q = 1.

Fortele axiale in GS de mcarcari se determina astfel: riglele de pe directia actiunii seismice.atii ale diagramelor de momente incovoietoare si prevederile din STAS 10101/2A1-91.i d In In ere (Q) se pot deterde cu limitarile: \M~apst\ si 0 ~ c.t hi 1200) e In p an mscrise in r-un lastifi 1 a<. carora Ii se vor asocia momentele incovoietoare corespunzatoare. Stabilirea fortelor axiale de calcul in stalpi se eoreleaza cu situatiile de tncarcare care au determinat valorile maxime ale momentelor incovoietoare. reactiunile (l . R:edistribuirea momentelor incovoietoare intre extremiatr e unui element In situ~tiile in care rezulta suprasolicitari locale intr-un ~lement (rIgl~ ~a. determinarea fortelor taietoare de dimensionare se face cu relatia: reactiunea transmisa _. sau cu directii diferite de aceasta cu ±30o.5-7-6. a si b.Ny Daca In s t.. 'V==coeficientul de reducere a fortei seismice. }\'(apstmomentul capabil in stalp. stalp de riglele nepl as tif tea t e coresla ' _ 1 pun d e GS d e mcarcari.5) I HOE (6.a lp i r ez ul t a forte oNI == oNx . c) sIn situatiile care nu se incaderaza in prevederile de la pet. oN~ > N1d). se considera plastificate la nivelul tuturor plan!?eelor. I 'V o ~ (L L \M~pst\) Notatiile din relatiile 6.: axiale riglelor o == 1.n ~~.st. 6. r6~~.6." oare I asti icarn tuturor riglelor.3.u stalp). HOE==inaltimea Iibera a stfllpului.1. di e ec u m irect (oN) de compresiune: N == _NltONx . se admite redistribuirirea momente~~ intre extremitatile elementului in conditiile formulate I t 5. 7. mma acceptand ipoteza: M cap stalp ==0 • I I .3 37 . reactiunile transmise stfllpului de aceste rigle se determina cu relatia 6.20s L \Mcapgr.ele axiale maxime !?iminime..t oare 1e con- 1) ~edist:rib~i=ea rr:omentel?r intre extremitatile elementului sa ie mal ~I~~ deca~ 309'0din momentele determinate de ipoteza comportarii elastice: 2) Pe elementele la ca. Redistribuirea ditii: momentelor este admisa in urma . \ I L M~r + (6.1. f t p .st' MIcap. (3).6. a pc .8) ' t.==forta taietoare in GS de mcarcari. 36 Fig. pet 5.. .e din ipoteza de incarcare considerata.7) (6. pe directiile tuturor riglelor. in acest caz se va considera .. Pentru stalpii de colt (Ia care riglele au axel' 1' . o. determinate corespunzator fortei axial. In verificarea stfllpilor se vor considera si situatrile de rncarcare care determina fort.7 sunt: Q. ung se va determina si forta aXl a corespunza.rmina:a din actiuni seismice nu s:~~:i~~~ ca .Q =1.6.4) forta taietoare din GS de incarcari. Se va verifica stalpul pentru ambele sensuri ale actiunii seismice.==valorile momentelor capabile in sectiunile de la extremitatea superioara.4.e se opereaza redistribuiri de [~:tadtai.M""p.. respectiv inferioara a stalpului.1.6) (6. dat in normativul P100-92.iala t _ '{ .2 Q. M momentul in stalp in GS de tncarcan. La stabilirea fortelor axiale in GF de incarcari se vor considera ta ~~l·l. M'c"p.sJMs Q unde: (6.~t~are ~et~.

d contmUltate.1.0 anum1ta distant a de acestea cu irnbin . integral p~efabr~catdin fragmente de cadru care cuprind noduI f?1 portiunils ad1acente de grinzi si stalpi cu i bi .2.. .... Efectul de ordinul II (efectul P-Ll) se va considera in conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-90.5. ' an e Prevederile se pot apr 'd ~i .. Rigle de cadru Dimensionarea/verificarea riglelor de cadru se va efectua conform prevederilor din STAS 10107/0-90. de proiectant.e. 6. ' 39 :~4!b .6. e a caz a caz.~ departats de nod' ' m man In Zone ~~:t~Ipi monoliti '~i grinzi prefabricate oprite Ia fata nodului . a . ' mcarCalcuIuI la compresiune excentnca obli rca se recomandg a 1 e ectuat cu programs de calcul automat care l'au ~ln id di I ' consi erare ~agrame e _cr-£ pentru beton si armatu-i prezentate 1a pet 2 14 sr 2. iar elementu1 se va alcatui si arm a in consecinta. a) ~oduril~ cadrelor trebuie sa satisfaea unnatoarele cerin e: solicita:i c~~aoc~::e~ ~~ re~itten~a la cele mai defavorabfI~ la care s t a 1Uf?1 a once combinatie de incarcari un SUpuse elementele imbinate.4.3.2. St!lpi Dimensionarealverificarea stalpilor se va efectua conform prevederilor din STAS 10107/0-90.6. 6.4. Verificarea deschiderii fisurilor f?i a deformatiilor la grinzile prefabricate care conlucreaza cu suprabetonarea va consider a eforturile unitare in armaturile longitudinale suma eforturilor calculate pentru faza de montaj si faza finala. 38 s~ ~socia~a cu momentele de pe alte directii corespunzand ~ _ canlor dm GS. nu se rnsumeeza armaturile corespunzatoare unor faze diferite de alcatuire a sectiunii sau de legaturi in imbinari. I'fi d ap carea precede~_~~.:t~~:c~~:~i.2. Imp 1 cat e calcul precizat in Anexa B din STAS 10107/ S 6. urea e a catuire fi f Pentru sectiunile dreptunghiulare se admite Ii I .. pct. La riglele solicitate f?i la eforturi de rntindere. Momentele incovoietoare stabilite cu relatia 6.al~r t\pur~ de st:uc~~~~'i~u i::. .e c~ror stalpi sunt continui in dre t 1 "a c~ro_rImb~nan sunt astfel alcatuite incat sa fi~ ~ap:~~~IUl_ f?1a!e z: :~~a ~:~::_mita eforturi unitare de compresiune si de f~:f~::. momentului de torsiune sau suspendarea 'incarcar'ilor.monoht.2 f?i 3.3.~~e~ :lca :' a. Riglele realizate din elemente prefabricate care conlucreaza cu suprabetonarea vor avea armaturile longitudinale dimensionate in situatiile de alcatuire si solicitare cele mai defavorabile.1. solutia monolit a caror catuira se departeaza mult de fiind necesare ~~~::esn~~~afere~eder~ au u~ ~aracter orientativ. Armaturile transversale (etrieri) necesare pentru preluarea lunecarilor dintre prefabricat si suprabetonare nu se insumeaza cu armatur a rezultata din efectul fortei taietoare. la actiuni seismice de mare intensitate.. in calcule se va tine seama de efectul solicitarii la compresiune excentrica oblica (ca efect al solicitarii pe directii diferite de axele principale ale sectiunii).tunior de beton armat executate: ru .1.. 3. corespunzator celor doua sensuri ale actiunii seismice.2.1. vor fi stabilite diP I si/sau mcercan de laborator care . pct. al sectiunii. armaturile longitudinale se vor ca1cula la intindere excentrica. pct.4. Pr~vederile prezentului Cod se aplica nodurilor de cad ale struc. distant a intre sectiunile de formare a articulatiilor plastice (11) sa respecte conditia 11~5/61N unde.: In cazul 'nodurilor al . din STAS 10107/0-90 precum f?imod 1 I d I ~ .3. pet. Se recomanda ca momente1e capabile in rigle sa fie stabilite astfel inc at.Ledistanta intre sectiunile in care se formeaza articulatiile plastice de moment negativ. N oduri de cadru 6.

' . Fortele taietoare de calcul care actioneaza asupra unui nod de cadru (Qh si Q) se deterrnina din conditia de echilibru al eforturilor maxime ce iau nastere in elementele (stalpi ~i rigle) . PLA!. Pe maltimea 'll'(~l'. c) sa asigure ancoraju1 armaturilor elementelor adiacente in orice situatie de incarcare. prin evit. . vor fi considerate independent pe fiecare directie principal a in parte. '. ' '._ .cc e lC:11Zarea UJlOI' detalii ca l. I A. = 1. talt'toare de cnlcul 'in sectiunea de la fata nodului a stalpulUl super. Jl'lcente put in arrnatu rils tl'ans\l'l'c)L· din Z01" re Ul1" al e s t'I P!JUl.. se . .. calculului. 6..5. preve en101' pet 647 "b" orm sale ale ". _ '"I' " .He nodurilur marainale putandusp aVP3 'J" ·. aura mtrnsn (in scct. 6. .'. . pet. stabilite conform celor de mai sus. inclusiv in conditiile plastificarii acestora sau a 1. noduri solicitate predominant de actiuni seismice.4. (.. Cerint. fort a. eforturile de calcul.b) sa nu prezinte reduceri semnificative de rigiditate sub eforturile corespunzatoare plastificarii elementelor adiacente sau a incarcarilor/descarcarilor repetate asociate actiunilor seismice. Q.. v.2 se realizeaza. caroi co ntributj] se insumeaza: A"". fata nodulm .1.. .area aglomerarilOi' vxcesive c)" ~ '11'a"UL . .D) ariil» de arm t ' ! .6.Llj).25(A" + .. Nodurile solicitate predominant de mcaroari gravitationale sunt nodurile cadrelor la constructiile amplasate in zonele E ~i F definite in Normativul P100-92.3.r y 40 41 . cele c • d .N!:.~TL POTENTIA( DlCEDARI' .:lrintele de 1a pct. . 6.4.'. '.4.i PI A.. ron-NfL". .unt .' 'col . La structurile in cadre spatiale.7. DE CEDARf 6.L. ./\ 'dl lH" ' Q.ncercari concludente.4.vL . Din punct de vedere al comportarii. vor . Noduri1e solicitat« predominant de actiuni . Nodurile se proiecteaza astfel incat sa poata prelua si transrmte fortele taietoare care actioneaza asupra lor in plan orizontal Qh si in plan vertical Qy. Jar 111 cazul t ' "._ h. .u rilor lo ngitudinale ale elementelor care converg in nod. '" pre zen u Ul Fortels taietoaro dp calcul Ia C'11'ese (" .Fort orizontaln in nod determinata conf .4d'8.'I . 6. .t nglelor de pe directia de calcul. .VOl' deterrninn cu urmatoarele relatii: to! t a taietoar« onzontaJa QI.2."l' _.10) a taidoare 6. prin proiectarea nodurilor in conformitate cu prevederile prezentului Cod sau prin utilizarea altor metode de calcul. alcatuire si armare confirrnate J. terra t uictoarc verticala Qv=Q h /n I~s (6. .~arcari10r/descarcarilor repetate generate de actiunile seis 6. Se VOl' adopta detalii constructive care sa asigure turnarea si compactarea corecta a betonului. are nu se Inca reaza m prevederile pet 646 al t). . "' • a" l . llmenSlOneaza aceste ~o ~~1. 6. concurente in acel nod (fig. A'.' '" 1 pleve d l'a c". d' .4. dupa caz.iunils de 10.ele hotaratoare pentru proiectarea acestor noduri sunt cele referitoare 1a ancorajul arrnat. alcatuirii si armarii se diferentiaza urrnatoarele categorii de noduri: noduri solicitate predominant de rncarcari gravitation ale (perrnanente si temporare). • . uncle: (b. In acest sens dimensiunile nodurilor VOl' asigura realizarea lungimilor de ancorare prevazute in STAS 10107/0-90.4..D fig.V 1 seisrmee . Cod.' se re13 pnn eton si al'maturi transver.4).4. 6..e."~'.

..d. 6.4. corespunzatoare initierii curgerii armaturii. denumit factor (indies) de ductilitate de element. se va respecta AI/A.4. 11. 7.intersecteaza planul potential de cedare (pe diagonal a . .(6.1.14) Qh s 5bnhnRc 6.4. Qh se va (6.1. sau din spectre seis~ice post-elasLice. in articulatii plastics (punctuale). se evi~ aparitia artic~atllio plastice in capetele de stalp ce converg 111 nod.4. care se calculeaza cu relatia: Qha = AaR. este prelu.5 In afara de valorile relative ale capacitan! de deformare plastIca.si armaturile verticale din nod.a. . lntinsa n din grinda adiacenta nodului.1 si 6... elementelor component. = [(0.7.12). 7.7.2 Capacitatea de deformare plasttca la nivelul sec-'unii se exprima prin raportul dintre curbura ultima si cea corespunza toare initietii curgerii in armatura intinsa. sale (orizontale) in nod. factorul de ductilitate de element se exprima ca raport ale rotirilor in articulatia plastica. Conditii generale oi i~'~<. ' agrafe) care indeplinesc simultan urmatoarele ~onditii: . nodului). VERIFICAREA CAPACITATII DE Vi. d la pet.3 Capacitatea de deformal'e plastica la nivelul elementului se exprima prin raportul dintre deformatia semnificativa ultima a elementului si deformatia respectiva. .rilor de ductilitate si a deformatiilor deplasanlor uttime cu cenntele corespunzatoare rezultate din c~IculuI din.3 ale prezentului Cod. repre~lDt~ verificarea explicita a comportarii post-elastice a structunlor 111 cadre solicitate seismic. .6 .13) A\ si A sunt ariile de armatura comprimata si. dISPU. forta taietoar verticala in nod Qv' determinata conform pct.1. definite la pet.1. se exprima ca raport de deplasari orizontal~ corespunzatoare etadiului ultim (colaps) si celui considerat a corespunde inceputului comportarii post-elastice (semnificative) a structurii.Com~a~D.1. structurii. (6.5 + n)Ak I Aa Ph (6. care se v calculeaza cu relatia: Qhb 7..s1 directia pe solicitarii.3. denumit factor (indies) de ductilitate sectionala. vor fi determinate si valori absolute cOl'espunzatoare del(rrmatiilor/deplasarilor ultime. prin respectarea prevederilo~.reafacto. In situatiile in care se accepta ipoteza dezvoltaru concentrate a deformatiilor plastice.~.1'. 7.amiCpost-elastic. fig.. 7.1. n La verificarea nodurilor la forta taietoare respecta conditia: = N/(bnhnR). este suma ariilor armaturilor transversale din nod (etrieri. 6.1 Capacitatea de dcfcrmaro plastica se poate verifica la nivelul: sectiunilor critice ale elementelor cadrului.2. 7. cu conditi realizarii prevederilor de alcatuire prevazute la pct.9.1. . 6.11) Qh < Qha + Qhb unde: Q este forta taietoare preluata de catre armaturile trans~erh. 42 43 . " ramurile etrierilor nepenmetrah. respectiv. au lungimile mai mari decat h/3.ale cadrului. de catre beton . pentru care rezulta eel mai mic raport AI/Aa. . sunt dispuse intre armaturile longitudinale superioare si inferioare din grinzi. Q hb este fort a taietoare preluata de catre beton.' POSTELASTICA 7.4 Capacitatsn de deformare plastiea la nivel de structura in ansamblul ei. sunt situate in latimea nodului bn. In cazurile in care.E 7. 7. .

7.1. 7 Verificarea cornportarii post-elastice a structurilor j 11 cadre, 'in conditiile specificate 1a pct.7.1.6, se efectueaza obligatoriu in situatiile in care proiectantul nu respecta integral prevederile privind ierarhizarea capacitatilor de rezistenta specificate la capitolu1 6 al prezentului Cod, pentru constructiile amplasate 'in zone1e seismice A. .. D. Aceasta verificare este recomandabil a fi efectuata In situatiile in care proiectantul considera necesar a avea date mai complete, explicite, privind comportarea postelastica a structurii. 7.2 Verificarea 1a nivelul sectiunii ~i elementului

8. VERIFICAREA
8.1. Grupari

LA STAREA LIMIT'A DE D
n.

EFORMATII

fundamentale

de incarcari

Caleulul Ja starea limita de deformat" 1 samblelor sau a ansamblul . tr ..,le a e ementeIor, suban, UJ s 1 ucturii se efect rnitate eu prevederile din STAS 10107/0-90' ueaza l~ conforale prezentului Cod. ' pet, 3.9 I?l cu cele
A

7.2.1 Verificarea capacitatii de deformare plastica la nivelul sectiunii se face prin trasarea eurbei mornent-curbura pentru elementele solicitate la mcovoiere pura, sau cu fort a axiala. Relatia moment-curbura se poat.e obtine cu programe specifice de calcul automat sau, in mod simplificat, prin procedeu1 expus ' in anexa B a prezentului Cod. 7.2.2 Pentru verificarea capacitatii de deformare in articulatiile plastice, se va admite ca deformatiile plastice se dezvolta pe lungimile plastice lp' calculate cu urmatoarele relatii: 1p = 0.75 h (la rigle) (7.1) 1p 0.70 h (la stalpi) unde: h inaltimea sectiunii transversale a elementului (rigla sau stalp). In situatiile in care se utilizeaza detalii de alcatuire si armare care nu se incadreaza in practica curenta, sau daca cuantificarea deformatiilor plastice este hotaratoare pentru evaluarea compor-. tarii structurii, lungimea zonelor plastice se va stabili pe baza unor Incercari concludente.

Conditiila privind deformatiile 0'>.' '1 ', , eo> InZl or rezemate p stalni su b actiuni verticals. se pot verifica admit.a d _ e s a pi, reazerne netasabil., Sage tile verticale 1'~ elementul are console (cu exceptia consolelor scurte :1 e ~ID~l or rezem~te pe se deterrnina lua' nd 'In c id . e stalpllor prefabncati) OIlSl erare I'll d f .'I ', elementslor de rezemare.' e orrnatji e proprii ale

~t

. In cazul grinzilor prefabricate la care ih ._ nle, deschidel'ea) si/sau se ti . SC ema statica (Iegatu'i c iuriea activa se hi ba de montaj si final a, deformatiile totale .sc lz:t ~ In fazele deformatiilor calculate pent. fi se obtin prm Insumal'ea D fi . ." , IU ecare etapa. e ormatiile In plan orizontal ale "1 '. etc.) se calculeaza considerand ,r~nzl or (grinzi de rulal'e portante vertic ale (stalp] etc.). sr e ormatiile elementelor
A

=

8.2.

Grupari

speciale

de incarcari

=

" Calculul deformatiilor sub acti . di _. Incarcari implica ef~ctele incar ', U~l In .gr~panle speciale de Dimensionarea elementeIor ca.n or selsm~ce orizontale. respectarii prevederilor rivi c~d1eIfr se reahzeaza in ~onditiile deformare din normativuf P1~O_9~a cuIuI Ia starea limita de Determinarea deforma iilor ,pct. _6:2.3. cadreIor se recomand _ _ t 01 (deplasanIor) orizontaIe ale caicul automat. a sa se reaIizeze cu programe adecvate de Daca s-a considerat un mod 1 d seismice echivaIent. e e cal cul bazat pe fortele deplasariIe nodun'l e si pe comportarea elastica a materialelor . or corespunzatoa f4 t I '. ' se maJoreaza CU valoarea l/'fl re or",e or selsmlce de cod Pentru situatiile in care r . calcuIului static prin sch ti p ezentul cod permits efectuarea ema izarea structurii sub forma de cadre

7.2.3 Capacitatea de retire in articulatiile plastice se determina considerand curburile calculat.e conform pet, 7.2.1 si lungime zonelor plastice conform precizarilor de la pet, 7.2.2. Rotire ultima in articulatia plastica (e) se determina cu relatia: (<p" - <p) lp (7.2) u

e

44

45

plane, calculul deplasarilor de la pct.B.2.1 si B.2.2.

se va efectua conform precizarilo

r

e) Deplasarile laterale se determina fa . panourilor de zidarie tnramata ra co~s~derarea aportului asupra rigiditatii structurii ~.2.2 ~~~culul ~ractic a1 deplasarilor lateral . In conditiile precizate la pet. 8.2.1, calculul d e- . se poate efectua. prin procedee d al 1 li eplasarilor laterale S dec cu miar e recoman a utilizarea de programe d . determina deplasarile generale ale n d rile calcul au~mat, care Deplasarile relative de nivel A /H u or (translatii si rotiri). cadrului, eonsiderand A confi r f .' se calculeaza in planul A = [A _ sl r o(rm 19. 8.1): sl r x,i Ax,i-1 - He I LAS!. -1 - Adr. )] unde: Y,' Y,1-1 (8.3)
'I' -

8.2.1 Ipoteze de calcul Pentru calculul deplasarilor laterale ale cadrelor se accepta ele urmatoarele ipoteze: a) Actiunile corespund gruparii speciale de incarcari, fort seismice de calcul fiind considerate dispuse (succesiv) pe directiile principale ale constructiei. b) Rigiditatile elementelor cadrului se determina considerfmd modulul de rigiditate sectionala ~ = Eb1b (B.1) c) In calculul deplasarilor orizontale se va consider a !?aiba de plan!?eu nedeformabila. Daca sistemul constructiv al plan!?eelor sau prevederea unor goluri mari in acestea conduc la !?aibe deformabile in rapo cu cadrele, calcululdeformatiilor se va face consider and com portarea spatiala a structurii (cadre si plan!?ee deformabil in planul lor) d) In situatiile in care se admite efectuarea calculului plan, efect momentului de torsiune generala se poate considera pri amplificarea deformatiilor de translatie determinate pentr fort seismice de calcul, cu coeficientul a (relatia B.2): ele a =1+SeR<jd/(F):Rojd2) (B.2) unde: S _ forta seismica totala pe constructie; e e _ excentricitatea de calcul medie (distanta intre centrel d
j j

coeficientul de reducere a fortei .. . (conform Normativului P100_9S;lsmlce considerat in calcul _ Ast. A st dr ' pct. 5.3.6; st i-1' A y,I-.l' A. . DX,I' 1 .x "l y,1-1' H' e!?l L suntprecizateinfig8l . ep as an e nodunlor sunt determi ~ ~ ... . Venficarea deplasarii relative d . mate m GS de incarcari. mvelurile. e nivel se va efectua la toate

greutate !?i rigiditate); ui d. _ distant a dintre centrul de rigiditate si planul cadrul "i' ritriditatea la forte laterale a cadrului "i"; to' F ci _ suma fortelor orizontale aplicate cadrului "i"; r.R .d2se determina pentru ansamblul structurii.

Fi . 8.1.

Ii. _
C1

Observatie:date de coeficientul corect

aj se aplica eforturilo iile deformatiilor determinate din actiunea fortelor seismi e orizontale (fara consider area incarcarilor vertical di gruparea speciala).

8.3. Deformatii limiti Deplasaril e maXlme rezultate din . fund .. ~ . amentale de incarcari se v . actiuni In gruparile r ;ons~de~~ conform prevederilor din STAS 10107/0-90 pct.3 9 sa: de ~exploatare a construct" p escriptiilor specifice conditiilor In cazul actiunii .,. . leI: seismice oriz on t a 1e condit.iile privind . .,. 47

46

deplasarile relative de nivel maxime sunt difererrtiate astfel:, a) In cazul structurilor cu pereti de umplutura din zidarie de caramida, corpuri din beton cu agregate grele sau usoare,

b) i~ cazul st.ructurilor cu peret.i de compartimentare teriale care pot urmari deformatii1e structurii fara semnificative, a color cu panouri a carol' Iegatura cu este de asa natura incat dsformatiile structurii tr ansmise la pereti, precum si in cazul construct pereti de umplutura constructii1or parter Ia care conditiile de la pet, b panouriJe

sau alte materiale ~ III <0,0035

similare din madegradari structura n u sunt iilor fara

1-91. STAS l0101/2A2-91 sau alte ' '" '-I'l . .,,' . presciiptn. C• a cu. uI ~1 alcatu irca plansealnr 'fn ,. C"". 'I b .., c..tce in coridit.i 'I preciz ate in "TAS J0107/1-91 ST\-' 1''' /, ,,_ "ill e 2,-77, STAS 10107/4-77 ." 'l't ~;:, (,'~7.2-m. SlA8 il1107! , sa u a e pr escriptn specifics duua 92 C 1 ., v" caz .. a culul ~la~!?eelor la rncarcarr orizontale ' Planseele s tructurilor in cadre de 1 t .' verifica la incarcari orizontale in I Je O.ll a.') mat s e ealculeaza! 1 cazu cun.st.r VI zonele seisrnice A- D (conform N OlmdciV~lllJ1 P]O()11. <)2) aml-i1asate in ' ,+' /~. ..c u.r - , _ ' urrnatoarele situatii: ' . .r:», IllLl'-U:1a din
"P ".
>I

f.A

<,

,

c) in cazul respecta

~ rIII e<0,007 ~/ll <0,01

p1an1?~ul face parte din infrastructura: daca III planseu sunt goluri alp carer diIl1' . . o directie depasesc 9C')tX di Ii _ ';. ensium pe eel putin " ' ~. ~. ( {n l hnenSliJlea planseului; corespunzatoare a daca nu sunt respectate conditiile Ia pet, 2,1, 2.2, 2,:3, 2.4.' ' de '..... . e alcatuire genelala de

de perete

r ." Conditiile privind deplasarea relativa de niveJ pot fi diferen t iate pe inaltimea cladir ilor etajate in funct.ie de sol ut.ijl constructive adoptate pentru elementele de comparbmentare; 1 aceste situatii se VOl' respecta prevederile de 1a pet, 3.4.2, Daca condit.iile privind verificarea 1a stare a limita de deform tie nu sunt respectate se va mar i rigiditatea structurii pri majorarea sectiunii stalpilor si/sau rig1elor.

9.

PROIECTAREA PLAN~EELOR STRUCTURILOR I CADRE
sunt solicitate:

Planseele structurilor in cadre - la mcarcari verticale;

_ la mcarcari orizonta1e, cand 1ucreaza ca saibe. Calcu1u1 la incarca ri vertic ale este obligatoriu Ia

structurile.

Calculul Ia mearcari orizonta1e se va efectua prevazute la pet. 9.2 ale prezentu1ui Cod

in

9.1. Calculul planaeelor

la tncarcari verticale

daca planseele nu sunt beton ' bricate cu sau fara suprabet v . mo1nobt (elemente prefa onm c. a te solut ii). 9.2.1 Incarcarile orizontale e1' ' . me orizontale (saibe) d t ' P P ansee considerau, ca diafrag . ' se e elmllla acceptand . t I' a) saibele realizate eli I urma oare e ipeteze: n p an~ee de beton ' ' , .' elements prefabricate mas i ai mat mono lit sau asive eu imbinai-i d ti mtreg perimetri 1 se '.J e con muitats; pe b)A ,', conSluen:;Ilrde1(jp'Y'-b;' 1 rncarcaril- {Jt'IfU- ;, le cor dc """ He ill p- anul lor COl espun , WI t.elor ca bile al -' se va consiciff'l a '1 ",' pa ue aw cadrelor: , "-, unea SeJsIDl"a IW di ' .. t il " ' structurii ca sal cir d ,. ,'1 ~,~. It ct 11 e principale ale . ~ _u l S'l.I iburta hrnar n , 1 ~l echivalcnta [OJ' 'J' ' .l, ,,1 oportrona cu masa t.e or or1'7OI·tale de- \ I t c) 1a structuri1e calculat "d' , .c '(), ate in cadre (iig 9.])' al man+: e In omeniul nelinis , d ' matenale10r mcarcarile ' lUI e comportare dif eritelo i ct.ap: d, . ' pe saibc se dats' 1 ,,'. ., errmna corespunzato•. t aparit.ie a art 1 t '1 sti uctura: in ac "t, ca .: . " leu a ,11 or plastice in ',C zu ri . verificare se vor considers rezi t tel :,'-<' a saiibel de planseu elm Reactiunj]p rddre1 en, ele medii ale betonu1ui si armatu;'il' ,1 .~ ~ 01 asupra saibel , ".' 1Z0 area rig1elor de I, . 11 ' .. 101 se pot determina prin a rnve u consideiat.
A "

din

c

A'

A

A

A.

,.

n

A

-

~4

:s

Actiuni1e verticale pe planf?ee se considera corespunza gruparilor fundamentale de rncarcari precizate in STAS 1010 49

48

Structura de reeistenta a scarilor Structura de rezistenta a scarilor se considera diferent. functie de conditiils de transmitersn lunecarilor in rosturile dintre acestea. ~a aleatmrea generala a scarilor se VOl' considera recomandax:. elemente prefabricate se considera in calcul ca fh~ldformat~ ~m elemente ~ndependente sau care coducreaza.). m acest sc~ps~ rec?manda ca momentele capabils III sectlUlllle de la extrelllltatlle nglelor sa tIP suficient dp mici astfel i . grmzi e ~reze~tul Co~ se refera numai la alcatuirea structurii de rezlstent~ a .1 imbin~~il.2. se VOl' evita comportilt'ile specifics ~ta~pl1o. Solicitarile in saibele cu rigiditate medie sau redusa se determina considerand incarcarile precizate la pct. • Fig.4. 9. La verificarea planseelor se vor considera eventualele goluri (scari.- T. plansee din elemente prefabricate etc. .). 2. "" Fl l1li Fi _til JI !m -F.. curti de lumina etc. I II I semnificativa de eforturi. functie de rigiditatile elementelor structurale. care pot determina concentrari 50 9.> e. se recomanda sa se considere in calcul ~i sectiunile intermediare dintre cadre.0:wi. ~lan!?eele din.cente casei searilor se VOl' respecta pre\edenle privind calculul~:i aleatuirea eadrelor curente.~laI~!..2 Calculul eforturilor sectionale in saibe se face functie de solicitarile orizontale determinate conform pet 9.casel scarilor.elernentelor prefabricate pe reazerne se verifies din efectul de saib». . • structura de rezistenta a scarilor (nodests ramp ":]1'. Eforturile sectionale in saibe se determina corespunzator actiunii seismice pe directiile principale ale structurii si ambele sensuri de solicitare.3.le~le diI~b. in situatia unor distante mari intre cadre. ..1. b sau d. 9. .~deexemplu pentru rezemarea podestelor ~n~e~edlare .3 Verificarea planseelor la eforturile sectionale determinate de efectul de saiba se realizeaza-diferentiat.e.l~fliri~~:ff~~¥.FI I II I~ IIi' 1'" III . in care apar solicitari importante.1.3. prin exprimarea echilibrului in sectiunea considerata. Eforturile sectionale semnificative pentru verificarea saibelor sunt momentele lncovoietoare si fortele taietoare.'t di nea iagrama de momente lllcovoietoare pe stalp S3 corespunda cu fig. 9. functie de alcatuirea constructiva a acestora (plansee din placi de beton arm at monolit.iata astfel: • structura de rezistenta verticala 11 casei scarilor.] se vor considera concentrate m grinzile (nglele) corespunzatoare.r s~urtl. d \ podest.' ~a pn~ieeta~e~ladrelor ad1'. 9. realizata din cadre de beton arm at.tlede pet. In situatiile in care se prevad rigle de cadru intre nivelurile ~urente ~lre planr.eton ~rmat mo::olit se verifica similar cu grinzll~ P~l eti (daca 1ezult~ proportii corespunzatoare). . 51 .eel~r.).a:e sCanlor). grinzi de Yang etc. f?l Ia solicitarile rezultate II II ~'!F. solicitarilo de mt:nder~ d~ la ~argImIe planseuh. r A. .2. Sectiunile de calcul se consider a in dreptul cadrelor de pe directia de calcul considerata.

1 ).fre realizata ca un sistern casetat alcatuit din peretii de subsol planseul pe. la care sunt prevazute intre supr structura (sistemul de stalpi l?i grinzi) si fundatii.0 cre~tere semmfieativa de rigiditate si rezistenta.unele cazuri. semnificativa. t l" . PIanf?~_ul(p1anl?eele). Structurile in cadre de beton armat pot avea urmatoarel solutii de alcatuire a infrastructurii si fundatiilor: a) Structuri fara infrastructuri. 10. Cand acestea nu pot fi evitate se va tine seama . De obic infrastructura este constituita dintr-un sistem de pereti. 2. in . care conlucreaza c planseele care ii marginesc sau pe care ii strabat. in unele situatii infrastructura se poate intinde si pe inaltimea unuia sau m multor niveluri de la partea inferioara a constructiei. Pe inaltimea mfrastructurii pot exista si stalpi reeemati 'd' t d tii I ~l irec pe fun a.11.-D (ccnf. siste spatiale de peret i structurali.iile.10. interactiunea celo trei componente este esentiala pentru int elegerea corecta comportarii sistemului.. 0 crester brusca. se va tine seama in calcuIuI infr'astructurii f?~de efortunie preIuate de la stalpii care nu sunt in co t t direct cu peretii (fig.1.1 52 53 . Aceasta pecizare est deosebit de importanta in cazul constructiilor supuse predominan actiunilor seismice intrucat. de Ia subsol componente Fig. la care rezemarea tuturo stalpilor se realizeaza direct pe fundatii.. Infrastructura se considera acea componenta a sistemul structural care prezinta. n aceste situatii de alca tuire (sol tii t 1 1 di . ura sa.legata d e aces t ea. in acest caz. Conditiile care pot determina alegerea sistemului de funda sunt indicate Ia pet. calculate. Generalitati ~I FUNDATIILE PreIuarea si transmiterea incarcarilor ce actioneaza asupr unei constructii se face prin sistemul structural constituit di trei componente principale: (1) suprastructura. b) Structuri cu infrastructuri. 10. amp asa e In zone. Normativuhj] PI00-92) se va evita de regula I' d b I' . conditiil de alcatuire si modelarea lor pentru calcul fac obiectul prescri tiilor specifice. in totalitate.uctllie amplasate in zonele seismice A.6. e seisrmce A-i-D se recornanda ca infra s t ruc t· '. pe unul sau mai multe niveluri eoneepute. formand 0 unica componenta structurala Principiile proiectarii infrastructurilor f?ifundatiilor. continui sau radier. dire asupra structurii. prin intermediul carol' reazema pe teren. in raport eu suprastructura. de tezistenta si de rigiditate. n ac In cazuI cladirilor de inaltime medie sau inaite I. In cazurile in care exista 0 infrastructura aceasta conlucreaza cu fundat. . (2) infrastructur si/sau fundatiile si (3) terenul de fundare. constituie elemente structur~le ale mfrastructunl. .. Fundatii sunt elementele structurale prin care se asigura rezemarea terenul de fundare a infrastructurii sau. " rea lzarea e su so uri partlale.Ia calcuiul l~frastructurii si suprastructurii de efectele de torsiune generaia generate de excentricitatea infrastructurii fata de ansamblul structural.~te subsol iar la partea inferioara prrntr-un radiel: sau fundatii continui si placa armata. INFRASTRUCTURA 10. ~leatuite si armate astfel incat sa reali::eze . dispu pe inaltimea subsolului (sau subsolurilor). Fundatiile pot de suprafata sau adancime. bI u 11 curen e ~ e a In cu ~u so). ' " La c?nstr.. f?ipentru dirijarea controlat a deformatiilor plastice. in contact direct cu peretii sr fu~datl1le afere~te. izolate.

. Functie de configuratia diagramei de momente incovoietoare admite a considera ca reactiunile suprastructunl sunt asociat peretii de beton armat se consider a pentru calcul astfel: ' mecanismului structural de plastificare (M. In cazul actiunilor corespunzand gruparilor fundament~le d mcarcari.2. impreuna cu fundatiile si placa (placile) de planseu adiacente. dimensioneazalverifica la starea limita ultima si la starea limita Se admite in cazul constructiilor etajate cu inaltime redu~a I?imedie (definite conform pct.~upropnetati definite prin legi constitutive fidele comportarn reale a elementelor infrastructurii. i. in acest caz.4. fort ele de legatura considerate in calculul l.specIale de mcarcan: Daca infrastructura este in contact direct cu un singur planseu Un model de calcul riguros implica considerarea ansamblului (placa) se admite neglijarea rigiditatii la torsiune. in cazurile in care rnaltimea de calcul In situatiile in care calculul dinamic post-elastIc es~e l~PU a sectiunii (h) si distanta intre doua puncte de inflexiune in prezentul Cod (pet. Pentru gruparile speciale de rncarcari (actIU. solicitate la fortele de legat~~a cu su.2).' peret tndeplinita.1. (in locul presiunilor pe teren) fnrtele care se dezv~~tain fundatr Calculul eforturilor in elementele infrastructum se recomand sa se efecueze cu programe de calcul automat care permit mod larea corecta a legilor constitutive pentru terenul de fun dar si infrastructura.2) s~ deter~ine e~o:tunl~ de deformatie.4. La dimensionarea planseelor f$ifundatiilor se vor considera In situatiile in care se utilizeaza fundatii de a~~Ilclme (pilot ~ec~le cumulate din participarea acestora la preluarea eforturilor barete etc.~fra Sectiunile (orizontale) din rosturile de turnare se verifica.2. trate la acest nivel. a) Grinzi de beton armat. plansee) se elementelor care alcat. ~).elementelor finite. eforturile sectionale se obtin prin integrarea eforturilor unitare furnizate de programele de calcul (se admite modelarea comportarii elastice a materialelor). . infrastructurii forte de lunecare ca efect al reactlUmlor o~zontal Da~a peretii infrastructurii sunt rezemati continuu pe pereti ale stalpilor si al fortei seismice corespunzatoare maser coneen ulati se considera in calcul ansamblul acestora. . functie de caracter:sticile de deformabilitate ale terenulUl I?lal Sectiunea de calcul a peretilor infrastructurii se va considera infrastructurii. . zand gruparilor fundamentale si gruparilor . 102 Calculul infrastructurii Pentru cazurile curente se poate modela infrastructura in Fu~datiile si infrastructura se verifica la ac~iunile :or~sp~~calcul ca un sistem de grinzi pe mediu elastic. pct.uiesc fiecare din cele trei componente. structurii sunt cele rezultate din calculul su~ra~tn~ctu~n. (10. in acest infrastructurii izolate.3 si 5. 5. proprie a spatial suprastructura-infrastructura-teren de fundar~. nu este smise prin plansee. 1.1.~rastructura si la presiunile care apar la nivelul talpii fundatn~or: scop momentele incovoietoare considerate in fortele de legatura cu suprastructura (in gruparile speciale de Incarcari) vor fi In aceste cazuri presiunile pe terenul de fundare se det~r~m determinate cu consider area suprarezistentei armaturilor. De regula in acest scop se apeleaza la metod 55 = A" • 54 . in situatiile in care ccnditia 10.5 .~l seismice) s 3. fortele de legatura c (L) respecta conditia infrastructura vor fi cele rezultate din acest calcul. Dimensionarea elementelor va urmari de regula evitarea sectionale in elementele infrastructuru prm stu~lUl ~chlhbrulUl aparitiei deformatiilor plastice la nivelul infrastructurii.) Fortele transmise de suprastructura euprind si ef~rturile tr~ Grinzi pereti. Q.) in calculul elementelor infrastructuru se con81de~ m mfrastructura precum I?i cele proprii acestora. la forta de lunecare conform STAS 10107/0-90. hlLi<0.1. Planseul peste subsol tra~s~lte la. Infrastructura (elementele componente: pereti.

STAS ~1300/1-85 t?i STAS 3:-WO/2-85. .7Rt (11. Conditiile de alcatuire si armare sunt diferentiate intre sect nile curente si zonele potential plastice.) sunt necesare arrna t " I' r e . Se recornanda ca la arm area riglelor de cadr I'. . u se ispun Daca. 11. Q/~b~(!) + M/Wt• < 0. Daca sub actiuni din gruparile speciale de incarcari tereni de fundare are deformatii remanente. " a eforturi (M.:U-~atu. sI~~atlIle. preve en e . Pentru gruparile speciale de incarcari. . Fort ele taietoare sunt asociate mom en tel or incovoietoare sectiunile de la baza stalpilor. sa se respecte urmatoarele: . se considera conform pi-evederilor din prescript. prin adapse ul:eI 1Il ig. ALCATUIREA ~I ARMAREA STRUCTPRILOR CADRE 11.a.c~~~n~a eVltarea. Pre~ederile privind alcatuiraa . corespunzator actiunilor di gruparile fundamentale de incarcari. Nu ~e ~~m_ite . sa coincida. vor. infrastructura si/sau sup structura se verifica Ia efectele tasarilor inegale. 4.udlI~ale sa fie dimension ate si dispuse astfel ." ri 'de r.ficarii imbinarrln-.t concentrate mari etc. pentru cel~ doua sensun de act iune. 6.damentale de incarcari si se VOl' verifica in gruparea speciala. 56 57 .i« a I'll 01 P astIce. Q) stabihte ~Ie e momentele bil di '. Pentru cazuril generale cand. plasti. n . articular"l .3.i capa I e In sect iunile de aparit.3 si 6. Daca in fazele intermediare de lucru all' grinzilor prefabricate care.I?i.armarea in zonele plastin' potentials se VOl' considora pe IUngImI!e plastice indicate in Anexa J din STAS 10107/0-90 (pet J. lI1 care se urmare!?te evitarea formarii de artIculatll. pe anga d '1 di s'r'A -. acestea.2. de regula. Solicitarile transmise la fundatii.8 . 6.l1. Ice VOl' avea annatunle JongItudmale realizata ca bare drepte (n di bare inclinarn).10. ca efect al incarcarilor vertic ale importante (fo. sec t iunil e . longitudinale ca in fig il 2 r cazul nglelo ' f: b .pre.1.ti pOZI.aza cu suprabetonarea (decofrare transport malllpulare ~I montajJ nu se respects conditia' . Iuni potentI. ncate care reahzeaza cu stalpii noduri ta~ea s:~ r.3). incluzand actiune seismic a.2. de armaturi inclinate la marginea 11.dispunerea sectlUnll riglei.1Il :1'\. Conditii de alcatuire a riglelor de cadru Alcatuirea si armarea riglelor se realizeaza in conformit cu prevederile din STAS 10107/0-90 (pet 6. Se VOl' consider a ca zone potential plastice sectiunile de la capetele tu turor riglelor indifersnr de . mcat din actiuni sersmice de mare intensI-tate . u.2). la act.1. plastics in sectiunile din apropierea nodurilor se reco manda ~Ispunerea armaturi!or .1) r!ne~ll se. DimenslOnarea riglei si a imbinari10r va rea iza (conform t 6 1 2) 1 functi d pc. 6. Riglele solicitate predominant din actiuni seisrni . Calculul fundatiilor Condit iile privind presiunile pe terenul de fundare t?i de proiectare a fundatiilor sunt cele precizate in normativul PIO 86. lasr.iile de pruiectare precizate in aliniatu precedent. conlucre. se VOl' dimenslOna functis de eforturile corespunzatoare grupanlor fun. Se va urmari ca prin dimensioriarea adecvata a fundatiilo sa se evite dezvoltarea deformatiilor plastice la nivelul terenuh sau in elementele de beton armat ale fundatiilor (mecanism de disipare prin deformatii plastice a energiei induse de cutrem sa se dezvolte numai in suprastructura).nle lo~gtt.2.' -.' urr Inc Inate.l. dispune conform indicatiilor din fig.iunea cutremurelor de mar intensitate sectiunile de la baza stalpilor se pot plastific momentcle incovoietoare transmise fundatiilor sunt asocia momentelor capabile all' stalpilor.Ia aces tora in plan sau elevatie.10107/0-90..5) din prezentul Cod (pet. eforturile transmise 18 fundatii se determina astfel a) Eforturile rezultate din analize dinamice neliniare ale structurii b) Efoituri!e corespunz and mecanismului de plastificare suprastructurii in cazul actiunilor seismice.ale de fOlmare a articulatiilor plastice.

Im ras ructuni) precum si In zone e In care apar variatii man' I V'" . r l +-zona I 'l:.alti " v a e secylunll pe Ina ylrnea umn myel (de exemplu la stal " h I I ..10. 4. 11.2 11. . conform modelului din fig.l.. T' f- Vi.IF.. 1-5h! 2. fiind dispusa...3)" se recomanda utilizarea modelului din fig. In situatiile in care se admite innadirea prin petrecere armaturilor longitudinale din stalp (STAS 10107/0-90.). + Fig.51. I.e~ ~ etrieri conectori etrieri inchi~i a stalpilor (in fundatri.1 1/10~ 'l~ • .lh.3.2. Fig.ll. 11.3 Fig. Masurile privind asigurarea capacitatii de deformare post. V . . sau la nivelul superior al i frast . ·.~"_ 1. ~ r-~ •• """T5'_ .LI ... elastica (ductilizare) se vor aplica in sectiunile de incastrar 58 _J I Fig. Conditti de alcatuire a stalpilor Alcatuirea si armarea stalpiloreerealizeaza in conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-90 l?i din prezentul Cod (pet..11. pet.5h-+ plasticl polenliai .4.. 6. I :1:500 : 1 . 1. continuu.. -d pn a e or cu podun ru Ian t e. t-- .3).11.. I ftB 1-1 i- f- I OJ II ~1ffiJm.. .. In sectiunile potentiale de aparitie a articulatiilor plastice de la baza stalpilor se recomanda ca armatura longitudinala sa nu fie innadita prin petrecere sau sudura.4 59 .. in reptul grinzii de rulare etc. Iongi ttldinDl III tilt . iL. 11.'16 d.

11.predominant din actiuni seismice VOl' avea cel putin cate 0 armatura verticala interrnediara pe fiecare latura a nodului. ..hs (a) Bore longitudinole inferioare corrtinue in grinzi (b) Bare .4. pet.5 Nod central cu gri . daca aceasta conditie nu se poate realiza (noduri marginale.6.Tl. eg 1 B 1 rmzi ~l sta pi cu secnuni transversale b a~.ru ancorarea armaturilor sunt necesare bucle sau carlige. .2.2. _ -- -~~--~-- Grinda bg~ I I I -t--'-bg-:-.10). hgr rnaltimea sectiunii transversale a riglei in dreptul armaturilor graifuite.7 si 11.~---.) excentricitatea in plan orizontal nu va depasi 114din latura corespunzatoare a sectiunii transversale a stalpului inferior. Nodurile solicitate. '1' . i r Grind3 h_:. Daca pent.11.3 Noduri de cadru La proiectarea nodurilor de cadru se vor respecta urmatoarele se recomanda ca axele elementelor adiacente nodului sa fie centrate in axul nodului. 11. daca armatu rile din stalp sunt graifuite. Barele longitudinale din stalpul inferior se pot prelungi in stalpul superior prin graifuire (fig. ( C) Bare in1erioare intrerupte in grinzi -so(u'tie nerecomandata cornpletctc cu prevederi din prezen1ele instructiuni tehnice.~~~~----_". noduri de colt etc.-100 )/6 [mm] (11.. La detalierea armaturii din nod se va avea in vedere realizarea spatiilor necesare turnarii si vibrarii betonului (nu se conteaza pe turnarea betonului in nod prin grinzi).5.5.pct.solU\ie recomondaiCi ~ STAS 1010710-90.Z) daca devierea arrnaturilor in plan orizontal (d) respecta conditia: do«h".interioore: intrerupte in gnnZI .2) unde . continu~ inferior bs .a~e e supenoare se prevad continue prin nod' are e In enoare din grinzi se pot intrerupe ' 60 61 . __ . 6. arrnaturile longitudinale din stalpi sau grinzi care se ancoreaza in nod se prelungesc de la planul median al nodului (perpendicular pe armatura) cu lungimea de ancor are deterrninata conform STAS 10107/0-90. c· . ' Fig..6: 11.g:__ 1 L i i ~ilR l_ ___Ei__ Bcrz longi't\JdinotlZ in griC'ZI. 11. fiecare bara se va amplasa la coltul unui etrier. acestea se VOl realiza intotdeauna in nod (fig.

hs ~I ~ Fig. - • In capete ~ 40mm • lateral ~ 60rnm acoperiran cu beron Con!.acoperirea cu be' .1 se oomite di X~~C:!:!:~=t:r-- indoirea bcnlor irTfczrioof'¢ in jos Nod margino I. Ancoranza bcrelor longi.la (apete:a. 11. C.A -A a . Ancoranza borelor longitudinale din ig. 62 63 .Om • In ternl :a. r .r)!(i scurto ArrOOtlrJ ntru imbunatli1irea ancora'ului barelor longitudinale din grinzi. cu grinzi cu sectiunile tronsverscle neczgale. 11. Barele longitudinale din grinQCise prevad continue prin nod. 9 Nod marginal eu consolil scurta .atunci clnd acestea sint comp-imate bg. Ancorarea armciturilor longii:udinale 'n consolo seurta prevCizuta in ocest seop. Fig 1UJ d > dmax dmax max [d1idZ'.hg Nod central grinzi.60 m recomandabil No.rr:t?:l) de curburd conform pet.udinale din grindo.7 -t- 0.d3] = ancorajului bcrelor de armaturCi din grinzi prin prevederea unor bare transImbunatatirea versale Bare continue Sttl 5 erior bs.

lare ~e.13 Solutii (0) (diomplrul barei care. 20 .. (b }grinzi Fig 11. opr.brv- ...~ ..te :n nod ~omm orm6lum inierioor6 I .40mm detalii armare.omm arm01uri Ion itudino(e r~ 3dp (conform STA 10107/0-90) !?I~ d Fig. udino(o armcrturo de conec.rezul'olc d iri (o\{ui se dispvn in l_n1l?'nO Q(iei cc... agra1ele (et r ler ii) de 10 partea superioara sin! pentr u lega!ura cu monotitizcreo . 60mm Fig. 11. I grinzi inguste. dintre placile pretcbr iccte aleplonseului.tiVI? a noriu!ul .40mN*·"l.12 Oetatiul pen t ru C'IO(Ut elrierului 64 65 ..cr operire • lu ccpete ·luterClI cu beton ~ 40 m:n .11 imbinare intr e de 51 I -1' pi lal.--~----~ ~-- ~-- a .u .L 01 <b) s: en C)_ " Fig. Ion itudinale si Iransv~rsale. se prinde In C IOC U t .!I(etr ier i) Armoturil.a din elementut prefabricat ~i suprabetonarea de 10 nivetut pldcii (solu\ie recomcn data).) d~ recomondote capetelor grinzilor constitu ite numai perfru olcatuirea prefabricate din elementele pretobr iccte campus. cleoregula de IO:ime redusd .i S.'1..--_.'rieru\ui. 11. grinda hg =hgp.10 Ancororea barelor longitudirne din stllp.

<PH <P. Anexa A. slmplificat ca in fig. In situatiile in care nu sunt disponibile asemenea ?rograme. Pentru verificarile la starea limita de deformatie si in situatii in care valorile rigiditatii sect.)se recomanda a se realiza cu programe de calcul automat specializate.b.6EJh 0.1.7 din STAS 10107/0-90' De~~min~rea curburii de curgere <P" se face consider~nd matiile si eforturile pe sectiune ca in fig. momentul inertie al sectiunii brute de beton.3.l.l.(I-1..a. • pentru grinzile cu sectiune T. Tabelul 7. B. ~lt~ma (<P') se poate calcula conform situatiei.ionale sunt hotaratoare as up rezultatelor calculelor. B.1. In~cel~ de ductilitate sectional a (1-1) se calculeaza I-I~ . <p. • Legils constitutive pentru beton!?i armatura (diagramele' 0-£) corespund prevederilor din STAS 10107/0-90 s t fi 'd . stabilite conform pet.c. B. din fig. rs. Momentul de inertie Ih al sectiuni echivalente se determi astfel: • pentru elementele cu sectiune dreptunghiulara. 2. de rupere. ?u~bura in momentul mtmsa. defor- ELEMENTUL Rigle MODULUL DE RIGIDITATE 0.n cu relatia: initierii curgerii in armatura 66 67 .s~entele materialelor corespund valorilor lor medii. unde: <PH curbura ultima.ANEXA A: RIGIDITATI SECTIONALE PENTRU RIGLE ~ STALPI Pentru calculul eforturilor in cadrele de beton armat moduli de rigiditate sectionala se pot considera conform prevederilo din Tabelul AI. • In ?al_cu~se va considera si aportul armaturilor distribuite pe malt1mea sectiunii. . momentul de mertie al.8E_b!t 0.tIe deformatl11or specifice sunt date pentru cazurile curente. au po 1 consi erat~.sectiu brute de beton la care Iat imea activa de placa este jumata din valoarea prevazuta in STAS 10107/0-90. se VOl' considera rigiditati section rezultate din programe de calcul automat care definesc Ie moment curbura. 3. de def~rmatl1 si eforturi pe sectiune. pct. calculul direct ("manual") va considera urmatoarele Rezi. unde valorile ultime :. Tabelul Al ANEXA B: CALCULUL DUCTILITA TII DE CURBURA (SECTIONALE) Stabilirea diagramei M-<p si a indicelui de ductilitate sectionala. din cercetari experimentale concludente s relatii de calcul mai exacte date in literatura de specialita Curbura..1.1.2Ehlh ipoteze: • • • Stalpi comprimati Stalpi intirrsi Modulul de elasticitate al betonului Eh se va lua confo STAS 10107/0-90.

generale. Principalele etape ale proiectarii structurilor in cadre de beton arm at sunt prezentate in fig.l.2. STAS 1010710-90.:!rii:.' ~al~d~e:. s-au facut trimiterile corespunzatoare.:.. specificestructurilor in cadre sunt precizate in Codul de fata. ---STAS 10107/0·90.11.. STAS 10107/1.::.5.:s:::.::re.:AIcM==u::i:..3.:.em:.ans::.=:::tjz::::a::.4..l.. anelta A a) BE rox C'OMl'RlMAT • b) 11..m:::b:::.deformalli..:::S:::ta:::b::. Fig...:ra::Ie::"'_ _ _J1 STAS 10107/0·90.2. 6.in:::iII~ri I .:. iar pentru prevederile cu caracter mai larg. 11.5 ] VeriflCarea oondi1iilor de rigiditale a P100.-:-.:U:::lre:::::a:::.:::IU~i~S~lrU~cI~u::.!!..3..rcm=. i hiaI wlmii ..:::U. 2A 1·91: ..l.4.7.. I : .:::C::ala. 5.:bl.2.._ ___:::.deschideri de 1isuri: • ductililate lmecanism structural de plasliticare..COMENTARII LA CODUL DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI iN CADRE DIN BETON ARMAT 1.::tJI..:r..1.8.:::!:a. _ I I 1L- _..-4-91 _J P10-86: Gap.l.::a.m:.3....JI Cap.."._:::::S=c:b.....:..2 ~i 3 (cap. _.:m...:.stAri imitA: rezistenllli.3 pet. Cerintele particulare...... continute in prescriptii de rang superior.".-:-:-. 1L.4. I ' r--""...n:::sa:.2....J1 _.. 6.:..:a::.2: Pl0·S6 Cap. STAS 1010711.:..tru~ct:!:u::..tru~ct:::u:.._ _J1 STAS 1010111..3. 10 etc.ca::=:ICIJ::::.~ I Stabilirea delaliilor de alcllluire '--..$:::.:::.. 1.:t:::::ebr:::::. C.:::.::fndl:j::::!:.:e..:en. 6.:. B.------.:"":".:::ema::.ilire:.AIdIt=!!:u.un!!:·Ior~· sir:.·:.4-91 Cap.2.:.92 _.::lu::... 5.3.a i..:::fo::.AIcM=:.:::. 3.. 11 etc. I Cap.S.r1I~· or~ _ _J1 Pet...ire:::a:.lmplifkwe .:.:::.l Fig..::. 8 Verl1lcarea elementelor structurale: .::·Io~r:. C.==ul1l~··_-.l:::::..::od:::...-_--..u. 4) P10-86 etc r-----:-:-~~---:J..:T::.t!pll!!!!a!:s!i..:. 69 68 .J Pel.. GENERALITATI Prezentul Cod de proiectare cuprinde prevederi referitoare la proiectarea si calculul de rezistenta ale structurilor in cadre de heton armat ale cladirilor.I IL-_ rL.:rt...re:::a:...d::::e:.::un.n:._ ~ Pet.4-91 STAS 3300/1.:!. I ill ~I +..:a. . 3....:s:!!truct.ii ====...-I-:-:--:-:-..3.1 _. 5..c Ple!!nt~ru::...--=-~~J.I1 STAS 1010711.:el::::.

C 2. solut.2.i.1) este de natura sa reduca rigiditatea si rezistenta saibei. Conditiile de rezistenta se refera la: a) preluarea si transmiterea incarcarilor gravitationale b) realizarea efectului de saiba orizontala rigida. solicitarile in saibele orizontale sunt sensibil mai mici decat in cazul altor sisteme structurale. C. C.1.ilor de r ez is ten t a proportional cu rigiditatea la forte orizontale (reducerea excentricitatii intre centrul de rezistenta si forta seismic a rezultanta). Conditia (1... prin stabilirea cap acitat.2.2).). este 0 problema dificila. Clasificarea nu subirrtelege neapara.~ u~ ar:um1t tip de comportare din punctul de vedere al po~dern dlfent~lor act. In sensul prezentului Cod. Alcatuirea de ansamblu a structurii in cadre urmareste reducerea efectelor de torsiune generala datorita excentricitatii intre centrul de rigiditate si rezultanta fortelor seismice. Se corisidera structuri in cadre acele struct~ri care sunt alcatuite din stalpi si rigle si realizeaza prelu~rea sr tr.1. Clasificarea conform numarului de niveluri trebuie privita diferent iat in raport cu zona seismica in care este ampl~sata constructia..C . Acest principiu trebuie respectat si in stadiul post-elastic de comportare al structurii.. (fig.3. Masurile pentru asigurarea acestor plansee a rolului de saiba orizontala sunt. C. ALCA TUIREA DE ANSAMBLU C..2. in special. Deasemenea.iile constructive la ~are st:u~tura lll:a?r.. armat cu plase si/sau prevederea de centuri pe contur. in plan orizontal. C.este dlct~t~ de domeniul de aplicare al prezentului cod.iurii . dispunerea unor goluri mari in plansee.e conlucreaza din punctul de vedere al rezlsten~el si/sau al lll?dltat ii cu pereti din zidarie sau din alte matenale.1. 70 I " 71 . care apar in saibele orizontale realizate de plansee. se intelege prin "cadre cu ~panouri de umplutura". C.1. Fig. prevederea de detalii care sa asigure transmiterea sigura a lunecarilor intre elementele prefabricate si preluarea momentelor incovoietoare dezvoltate in plan orizontal prin efectul de saiba.1. ci . Structure rig)dA 2. de exemplu: suprabetonarea cu un strat de beton de 4+6 cm..1. care modifica se~nificativ comportarea cadrului.. Aceasta limitare . de la caz la caz. Calitativ se constata ca. In cazul constructiilor cu bovindouri. care nu pot fi extrapolate cadrelor curente. Pentru aceste tipuri de structuri se VOl' aplica actele normative specifice.2. Stalpii lamelal7 sr peretii structurali (diafragme verticale) prezinta elem~nte spe~lfice de comportare si calcul (deformat ia li~ita a ~e. comportarea la compresiune excentrica obhca etc. cele corespunzatoare planseelor realizate din elemente prefabricate.tonulUl compnmat. sau in zonele "sensibile".. cum ar fi cele cu pereti structurali ran . Evaluarea cantitativa a solicitarilor generate de act iunile seismice.ansmiterea integr ala la terenul de fundare a incarcarilor verticale f?i orizontale ale constructiei (fig. serveste la precizarea anumitor caracteristici specifice. Alcatuirile care pot deterrnina reducerea sensibila a rigiditatii sau rezistentei. care implica un grad ridicat de incertitudine. C. daca pereti din fatada pot constitui elemente de rigidizare la forte orizontale.. la structurile regulate in cadre.dru C. ale planseelor sunt.2.1) limiteaza superior raportul intre la~uril~ sectiunii transversale a stalpilor.3.. grinzile (in consola) de sustinere se vor dimension a si la eforturile rezultate din interactiunea cu acesti peret.2. avand rigiditati egale sau apropiate ale cadrelor.1.

_&_<?I it! pl!'. C 2. in cazul unor cutremure puterriice deplasarile in planul 72 peretilor sa nu conduca la avarierea pronuntata a acestora.!!¥\1_ Fig. prevederea unor masuri de alcatuire care sa limiteze degradare a peretilor de zidarie si sa impiedice prabusirea lor (centuri si samburi din beton armat la peretii cu rnaltimi sau cu lungimi mari. • infrastructura si fundatiile. In mod general. din vant.sau structurile duale (cadre conlucrand cu pereti structurali). prin urmare f?ifundatiile. pentru rezemarea podestelor.). I~ zona casei scarilor elemente suplimentare de rigidizare pot constitui scarile f?i peretii golurilor de ascensor. • terenul de fundare. la calcane. Rosturile de dilatare/contractie si rosturile seismice nu traverseaza fundatiile.iile de. sunt de prefer at tntotdeauna solut. Se Intelege prin "sistem structural" ansamblul de elemente care indeplinesc functia de a prelua si transmite actiuni (incarcari gravitationale. relizarea unui raport intre capacitatile portante si rigiditatile cadrelor si peretilor de umplutura care sa asigure preluarea de catre elementele cadre lor a eforturilor generate de interactiunea cu peretii. alcatuiril~ clare.3. limitandu-se efecte defavorabile de torsiune sau suprasolicitari locale ale unor cadre. necontrolata. In cazul act iunilor seismice.). Data fiind dificultatea determimlrii riguroase a eforturilor maxime din saibe.S. evitandu-se pericolul unor avarii locale.4. CONDITII GENERALE DE PROIECTARE C. astfel incat. goluri cat mai mici (amplasate la interior) etc.1. rosturile de tasare trebuie sa separe complet intregul sistem structural al constructiei. Cadrele care margtnesc casa scarii pot avea o. sistemul structural are trei componente principale: • suprastructura. pct. 73 .I. realizarea de detalii adecvate de prindere de structura sau de asigurare a rezistentei si stabilitatii elementelelor prefabricate (panouri de fatada. C. "Cerintele de performanta structurala" constituie 0 parte din cerintele de performanta definite prin STAS 12400-89.umplutura. in conformitate cu prevederile Normativului P 100-92. frontoane si pereti de inchidere la hale etc. distribuirea cat mai simetrica in plan a peret ilor care conlucreaza cu cadrele. astfel. Latimea rosturilor seismice se determina conform Normativului P100-92. ~e . cu rosturi fata de stalpi.rigiditate sporita fata de cadrele curente datorita prevederii unor grinzi suplimentare. In acest sens. Punctul (b) se refera la: asigurarea unei rigiditati la deplasari laterale a cadrelor. la jumatatea inaltimii etajului. se pot prevedea rosturi intre pereti si planseul superior. zonele cu rigiditate sporita se tncarca mai mult decat cadrele curente fiind. alcatuirea peretilor golurilor de ascensor sa se facAaastfel incat acestia sa nu se incarce cu forte orizontale.2. la fiecare nivel. C. tasari diferentiate.4. cu planseu la acelasi nivel pentru toata cladlrea.).In scopul evitarii sau dim~nua~ii acestor concentrari de solicitare se vor avea in vedere masuri adecvate cum ar fi: _ rezemarea podestelor intermediare sa se faca pe riglele nivelului inferior.2. Exemple de goluri in plansee (saibe) amplasate defavorabil C. 3. precum si conlucra~ii cu peretii. aticuri inalte etc.4.7.4. actiunea seismica etc.2. expuse unei deteriorari pronuntate si deseori.

Metodele de analiza structurala la actiu~i seismice. forme deosebite. amplasate in zone cu seismicitate ridicata sau cu conditii dificile de teren se vor alege metode mai complexe de calcul sau se va face apel la Incercari sau studii analitice speciale. 4. 2.4. (ii) Calculul static. raspunsul structurii la actiurri seismice are.metode curente. pentru a asigura 0 buna comportare a riglelor in domeniul post-elastic de comportare. la predimensionarea structurii.11?i4.3).2. atat structurilor plane cat si celor spatiale. in principiu. constitue 0 recomandare menita sa permita simplificarea cofrajului si turnarii betonului: in situatiile in care sunt necesare alte forme ale sectiunilor de rigla (din considerente arhitecturale. diferentiat pentru diferite categorii de constructii: pentru constructiile curente . I I I I C.orizontale. Cerintele c si d se refera la necesitatea dea alege metode de calcul si analiza. A ELEMENTELOR STRUCTURALE C. plan. Metodele de analiza structurala sunt metodele de determinare a eforturilor si deplasarilor in punctele caracteristice ale diferitelor componente ale sistemului structural. conform Normativului PI0092. simplificate. conform Normativului P 100-92 (pct. Conditiile de la pct. spatial al' ansamblului suprastructurii la incarcarile seismice.b. inglobarea ter~oizolatiei etc. in "Metode de proiectare curenta (metoda A)".3. (v) Analiza dinamica post-elastica. la rncarcari seismice orizontale (conventionale) determinate pentru modurile proprii de vibrat. functie de modul in care este modelata actiunea si de fidelitatea modelarii raspunsului au grade crescatoare de complexitate de la (i) la (v) dupa cum urmeaza: (i) Calculul static elastic. In cazurile curente se pot extinde unele schematizari ale incarcarii ca 0 sarcina uniforma si in calculele de dimensionare/verificare la momente incovoietoare. post-elastic si dinamic. iar metodele (iv) si (v) in "Metode de calcul de complexitate superioara (metoda B)". deschideri. un caracter spatial.4. C. Metodele (i) .2) 75 74 . pentru actiunea fortelor taietoare aceste schematizari ale incarcarii nu sunt admise. raportul intre laturile sectiunii transversale se recornanda sa nu depaseasca 1imita: h/b :<=. (iii) Analiza dinamica liniara. incarcari. Metodele (iv) si (v) se pot aplica. ce intra in alcatuirea suprastructurii.2. in practica.(iii) se rncadreaza. Totusi.:~ I . se pot admite simplificari/aproximari privind distributia acestora in lungul riglei. Observatii: 1.2. Astfel. de exemplu. PROIECTAREA PRELIMINARA.ie semnificative. elastic. similare celor de lapct. in general..4. plana sau spatiala. a structurii la actiunea seismica modelata prin accelerograme (inregistrate sau generate artificial). 2 (C. la preluarea fortelor seismice totale de nivel. 4.5. pentru structurile in cadre din beton armat. (iv) Calculul static sau post-elastic la mcarcarr seismice orizontale ce cresc monoton si la incarcari gravitationale constante.2) constituie conditii care pot fi considerate limitele admise. Calculul pune in evident a efectele de torsiune generala precum si modul in care participa fiecare cadru. rezultand 0 diversificare corespunzatoare a metodelor de calcul.) se vor lua masuri care sa permita turnarea in bune conditii a betonului. Prevederile privind sectiunea transversala (relatiile 4. (i). de calcul. Ele au diferite grade de complexitate dupa modul in care reflecta caracterul real al comportarii sistemului. pentru constructiile cu inaltimi.1. in evaluarea incarcarilor verticale. pentru exprimarea conditiei de plastificare a sectiunilor de beton annat solicitate spatial (¢tare triaxiala de tensiuni) nu se dispune de date concludente astfel incat metodele de calcul post-elastic se aplica cu precadere structurilor plane. al fiecarui cadru.

::. saibe semirigide sau plansee fara rigiditate semnificativa in planul lor).4.1.) se recomanda sectiuni cat mai apropiate de forma patrata sau circulara. se permite reluarea facila a acestora in cazul modificarii sectiunii elementelor. C. e) provoaca deformatii de rasucire in riglele de pe directiil~ "'y" respectiv "x".4. pentru aceste situatii de solicitare. C. C. DIMENSIONAREANERIFICAREA STRUCTURALE ELEMENTELOR C. 6.2.6.C.. pe langa posihilitatea utilizarii unor procedee avansate de calcul.1.. Stabilirea diagramelor rnfasuratoare se bazeaza pe cerintele privind dezvoltarea de articulatii plastice in sectiunile de la capetele riglelor si nu in stalpi sau noduri.5.5.3. Nu s-au precizat conditii privind forma sect. Echivalarea incarcarilor gravitation ale pe deschiderea riglei va respecta si conditiile date la pct. Efectul spatial realizat prin legaturile orizontale create de plansee depinde de modul de alcatuire al .3. pereti etc.5. C. Se admite ca efectele ~cestor deformatii pot fi neglijate datorita rigiditatilor reduse la torsiune precum si a faptului ca sunt rezultate din conditii de compatibilitate a deformatiilor pe structura si nu din conditri de' echilibru intre incarcarile exterioare si eforturile in structura.iunii de beton a stalpilor (bib). Considerarea structurilor in cadre ca sisteme spatiale determina in elementele componente si deformatii de torsiune.3.4. Torsiunea generala a eonstructiei induce in stalpi efecte de torsiune iar rotirile nodurilor (9.1. astfel.3) unde: H = inaltimea stalpului. Efectul spatial realizat de transmiterea prin torsiune a eforturilor este relativ redus intrucat rigiditatea la torsiune a elementelor liniare din beton armat scade considerabil odata cu aparitia fisurilor (in stadiul Il).4 devine: H/h s 4 (C. precum si evitarea cedarilor premature la forta taietoare.1.1.2). C.5.1. realizandu-se indirect). Situatiile de actiune seismica pe directii oblice (±45°) nu sunt impuse explicit (verificarea elementelor. prin plastificarea riglelor de pe ambele directii. Pentru constructiile la care stalpii au scheme statice de console verticale (hale) etc.b Pentru stabilirea diagramelor de eforturi se considera ca valori minime efectele corespunzand solicitarilor din gruparile fundamentale si speciale de incarcari. conditia 4.1. stalpii sunt solicitati la compresiune excentrica oblica corespunzator momentelor capabile ale riglelor. in cazul structurilor in cadre tara elemente de rigidizare suplimentare (hale cu portal.6.6.acestora (saibe rigide.1 si C.d. pentru acest nivel de solicitare. 77 i . Pentru aceasta . este menita sa evite formarea de articulatii plastice in stalpi !?i dirijarea acestora in riglele cadrelor.2. 6.4.7. 76 . CALCULUL EFORTURILOR SECTIONALE C. Verificarile facute prin analize dinamice post-elastice pe cadre plane au confirm at realizarea dezideratului mentionat. Stabilirea diagramelor mfasuratoare (M !?i Q) pe elementele cadrelor trebuie sa asigure atat capacitatea de rezistenta necesara cat si 0 dirijare favorabila a mecanismului structural de plastificare in cazul actiunilor seismice puternice. verificarea explicita la actiuni seismice pe directiile oblice este obligatorie. Daca stalpii pot fi considerati incaetrati la capete. Stabilirea momentelor de dimension are a stalpilor cu relatia (6. 5.:. Trebuie mentionat ca in cazul considerarii comportarii spatiale a structurii. Calculul eforturilor sect ionale se recomanda a fi realizat cu programe de calcul automat.1. C.vor considera toate ipotezele de incarcari plauzibile precum si efectele din act iuni seismice pe directiile principale ale constructiei.

Pentru stabilirea eforturilor axiale s-au considerat numai situatiile actiunii seismice ~e directiile principale ale cadrelor ortogonale (sau ale riglelor. solicitate predominant d~. Acest efect nu poate fi considerat direct si pentru mcarcarile gravitationale din greutatea proprie a planseelor.6. gravitationale permanente = C. fiind operate reduceri ale efectului indirect oN (afectat de coeficientul c 1 . Este necesar a se preciza ca.2).0. posibila in cazul unor solicitari seismice extreme pe directie oblica. C.6. de regula corectiile (necesare pentru a tine seama de raspunsul "real") privind fortele taietoare in stalpi sunt mai mari decat ale momentelelor incovoietoare. de regula sunt solicitate cu forte taietoare reduse (nesemnificative pentru dimensionare) ca atare in aceste situatii este !. precum si de deformatiile infrastructurii sau tasarii fundatiilor. Daca. Verificarea la fort a taietoare in sectiunile de incastrare a stalpilor va considera conditiile de calcul specifice zonelor de aparrtre a articulatiilor plastice. Deoarece forta axiala intervine cu pondere semnificativa in determinarea momentelor capabile si stabilirea capacitatii de deformare plastica a stalpilor. greu de cuantificat in calcul.7.6. in aceste conditii complexe de comportare. se impune stabilirea cat mai riguroasa a valorilor de calcul.ata de defcrmatiile axiale neuniforme ale stalpilor (echivalente cu tasari de reazeme). Un alt efect care poate conduce la dezvoltarea de zone plastice in stiHpi este determinat de relativa imprecizie cu care este determinata fort a axial a pe sectrune.ele taietoare asociate momentelor capabile. incarcarile gravitationale. urmare a efe~tului indirect.1.4.6. . n :c:: 20).6. Fenomenul este influent at si de deformatiile de curgere lenta din stalpi si rigle. functie de executia nivelelor.aala determinata de mcarcarile gravitationale aplicate pe rigle (in GF sau GS) este mfluent.1.uficienta prevederea privind asigurarea ancorarii armaturilor. pe schema statica cu rigle articulate in dreptul stalpilor rntinsi. In cazul nodurilor marginale sau de colt. Avand in vedere pericolul cedarii casante la forta taietoare a stalpilor. Reactiunea acestora se va determina ca atare. Daca deformat'iile axiale din stalpi la nivelul unei rigle (rigide) sunt mult diferite. nu a fost prevazuta.N nF10rta n.s este numarul de niveluri superioare sectiunii de calcul. fata de eforturile de calcul rezultate din calculul prin metoda "A" admisa in Normativul PI00-92. cu exceptia stalpilor de colt. este mai potrivit ca la determinarea fortelor axiale din incarcari sa se considere suprafetele de planseu afeIente fiecarui stalp.. ).4. Pentru aceste situat ii de solicitare s-a acceptat (simplificat) considerarea riglelor ca fiind articulate in dreptul stalpului solicitat la intindere (superior si inferior). fortele axiale din stalpi sunt asociate mecanismului structural de plastificare. Nodurile interioare 78 79 . fapt care conduce la redistribuirea eforturilor intre el~me~te. III cazul cadrelor dispuse pe directii oarecare). modulul de rigiditate sectionala se reduce apreciabil.015 nes' unde ne. sunt: efectul cumulat al fortelor taietoare in riglele adiacente (efectul indirect oN). C. actiunea seismica verticala etc.6.1. pot apare modificari semnificative ale reactiunilor transmise stalpului. stalpii sunt solicitati la intindere (N :c:: 0).6. __ In cazul actiunii seismice. Ipoteza plastificarii simultane a tuturor riglelor adiacente unui stalp.2. care se aplicain etape. Similar calculului momentelor incovoietoare. Conditia 11 ~ 5/6 IN este bazata pe considerentele la C 11. de de cadru. C. C. nu s-a considerat explicit situatia actiunii seismice pe directii oblice (±45°). care intervine cu pondere insemnata in calculul momentului capabil. in literatura de specialitate ac~as~a ipoteza nu este acceptata integral chiar in cazul actiunii seismice pe una din directiile principale ale constructiei. Unele dintre componentele fortei axiale. pentru dimensionare s-au considerat fort. inclusiv a fortelor axiale extreme (N .plastificarea stalpilor nu este evitata prin calculul cu relatia (6.

compenseaza efectul defavorabil determinat.1. B.9) fiind 'inlocuita cu: Qh = 1. In anumite situatii particulare reazemele nu mai pot fi considerate fixe.2. datorita cresterii fortelor seismice de calcul din Normativul PI0092 in comparatie cu versiunile anterioare.9 si 3. VERIFICAREA LA STAREA LIMITA DE DEFORMATII C.) daca verificarea la starea Iimita de deformatie este hotaratoare asupra dimensionarii.) sau la care 0 parte insemnataa incarcariiverticale actiorieaza pe 0 schema statica cu legaturi articulate la capete..i inferior (mai mare) si armaturile au asigurata ancorarea. relatia (6. Calculul deformatiilor determinate de incarcarile verticale la plansee si riglele cadrelor in general se poate efectua considerand numai deformatiile proprii ale acestora daca elementele principale pe care reazema (grinzi principale sau stalpi) au deplasari mici. in care pe lungimea elementului se vor considera cel putin cinci zone (boltari) pe care se definesc modulii de rigiditate sectionala. deci !?ia momentelor capabile ale riglelor. In verificarile la starea limit a de deformatie sub actiunile din gruparile fundamentale de rncarcari se VOl' consider a rigiditatile sectionale (modulul de rigiditate) in conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-90 sau valori obtinute prin programe de calcul care modeleaza mai corect legile constitutive ale materialelor (beton. se poate accepta ca aceasta ipoteza acoperitoare. C. sunt momentele din riglele de pe directia de calcul.1) unde: M.6.Qs (C.4.7. Este cunoscut ca la cutremurele de pamant din anii 1977.6.251Ms . de contractia betonului din monolitizarile nodurilor sau suprabetonare.2. cu toate ca. de regula. C. acestea nu erau verificate explicit prin calcul. prevederile din Cod precizeaza asemensa cazuri care nu cuprind exhaustiv domeniul de interes. pot fi semnificative verificarile specifice nodurilor solicitate predominant de actiuni seismice. Daca schema statica sau sectiunea activa se schi~b~ in ~iferite faze intermediare. deci in calculul deformatiilor trebuie considerat ansamblul structurii. in care se considera modulii de rigiditata prevazuti in STAS 10107/0-90 pet. • ' Elementele prefabricate la care sectiunile de beton sunt zvelte (ca urmare a utilizarii betoanelor de rezistenta ridicata etc. • reducerea diferentelor de rigiditate la forte orizontale intre 81 . 1986 si 1990 nu s-au constatat degradari generalizate ale nodurilor structurilor in cadre. verificarea l~ star~a Iimita de deformatre poate fi semnificativa pentru dimensionars. armaturi) si a conlucrarii dintre acestea. se va aplica procedeul de calcul 80 mentionat. Procedeul de calcul mentionat.6. Proiectarea structurilor in cadre este conditionata !?i de necesitatea limitarii deplasarilor relative de nivel in cazui actiunii seismice. cu semnele stabilite functie de pozitia armaturii intinse. s'tructura finala).B. si M. In prezent.B. Prin lim!tarea deplasarilor se urrnareste asigurarea globala a unor cerinte ca: • limitarea degradarilor la peretii inramati (zidarii de umplutura). Este de preferat utilizarea de programe de calcul specializate care real iz eaza integrarea curburilor "reale" pe lungimea elementelor.daca riglele sunt puternic armate. se majoreaza corespunzator si fortele taretoare care solicita nodul cadrului. In cazul elementelor cu sectiune variabila (grinzi cu vute etc.Mdl' hgr . 3. conduce la supraevaluarea efectului curgerii lente a betonului asupra deformatiei final~. Solicitarea nodurilor cu forta taietoare este semnificativa pentru dimensionarea sectiunii de beton si a armaturilor (longitudinale si etrieri) din nod. dupa montajul in pozitia finala sagetile totale se obtin prin insumarea sagetilor calculate in fazele intermediare (montaj. • limitarea efectelor de ordinul II (efectul P-t1). Conditiile de rezistenta la momente incovcietoare si forte axiale se considera realizate daca sectiunea (orizontala) de beton a nodului este identica cu a stalpulu.

C.2.) si al deplasarilor relative de nivel (MH). efectele specifice lunecarilor au ponderea cea mai mare.1.2. poate fi limitata superior functie de deformatiile limita admise de elementele de inchidere sau compartimentare (prinderile peretilor cortina etc.or relative calculate in diferite panouri (deschiden). 8.8. Stadiul de solicitare postelastic al cadrelor conduce la cresterea substantiala a solicitarilor in saibe ca efect al redistribuirii fortelor orizontale intre cadre.9. anumite situatii particulare pot exista diferente intre val~nle deplas~ril. moduri proprii etc.3. la acel~~l myel al cadrului. variatia rigiditatii cadrelor ca urmare a dezvoltarii treptate a articulatiilor plastice poate determina chiar schimbarea sensului fortelor orizontale la unele niveluri deci si a modului de solicitare al saibei. Un calcul riguros implica consider area pentru fiecare nivel al stadiilor diferite de aparitie a deformatiilor post-elastice in structura. . in orice panou al etajului. Aceste cerinte globale deterrnina si principiul de baza pentru calculul deplasarii relative de nivel precum ~imodul de precizare a conditiilor limita. in principiu. Observatii: • In fig. Eforturile in saibele de planseu ale structurilor in cadre calculate in functie de actiunea seismica de cod ~i acceptand comportarea elastica a elementelor structurale.). permit determmarea fortelor de legatura cu saiba (prin difereritele intre fort ele taietoare de etaj sau fortele de legatura intre cadre). 82 In. 9. sunt cele precizate in Normativul PlOO-92. . Modulul de rigiditate sectionala stabilit conform relatiei 8. Pentru cazurile curente. utilizate in calculul eforturilor (pct. • Calculul deplasar ii relative de nivel se poate efectua.8. in aceste cazuri la stabilirea sectiunii de calcul a riglei se considera bp=O.1. se admite considerarea modulului de rigiditate conform relatiei 8. Calculul dinamic post-elastic sau procedeele de calc~l biografic (aplicate pe scheme de calcul plan). C.1. Deplasarea relativa de nivel maxima.2.1. Deoarece in Anexa 1 sunt date valori diferite ale modulului de rigiditate sectionala.b.2). Cazul general de deformare a panoului de zidarie de umpl utu ra prezentat in fig.etaje/cadre ca efect al degradarii avansate a peretilor de la unele niveluri ale constructiei (prin degradarea peretilor inramati de la nivelurile inferioare structura in cadre se apropie de comportarea la actiuni seismice specifica structurilor rigide cu parter flexibil). 83 . evidentiaza metodologia de calcul in baza relatiei 8. Deplasarile relative de nivel limita precum !?i fortele orizontale de calcul (din actiunea seismica).8. • limitarea efectelor de torsiune generala ca urmare a schimbarii pozitiei centrului de rigiditate (sau de rezistenta) al etajuluil cladirii prin avarierea exagerata a unora dintre peretii de umplutura ai cadrelor.nese~nificative pentru dimensionare. Deformatiile cadrelor indue in panourile de zidarie de umplutura 0 stare complexa de ~forturi.1 toate deplasarile de noduri sunt pozitive.5. este folosit in calculul caracteristicilor dinamice ale structurii (perioade de vibrat ie.Posibilitatea cresterii solicitarilor in saibe este sporita de existenta peretilor de compartimentare care rigidizeaza unele cadre. . rezulta ca fiind necesara efectuarea calculelor statice pentru cele doua conditri de rigiditate ale elementelor. 8.2. sunt de regula . • Deplasarile nodurilor se vor considera cu semnele corespunzatoare C+/-). PROIECTAREA CADRE PLAN~EELOR STRUCTURILOR IN C. De regula calculul deplasarii relative de myel se va efectua intr-o deschidere interioara unde efectul deformatiilor axiale in stalpi (din forta axiala indirecta 8N) este minim. cadre de imHtime mica sau medie.3.2.

Rezultatele anal~:elor dinamice neliniare efectuate pe un numar mare de structun III cadre etajate. 6. 84 . Structurile cu subsolul partial au.2. 6. Pen~n~ evitarea acestora se recomanda ca.la capetele majoritatii riglelor apar articulatii plastice. la dimensionare in gruparile speciale de incarcari. in calcul se va modela cat mai fidel structura real a (suprastructura-infrastructura-teren de fundare). la actiuni seismice puternice. in final.10. care la nivelul planseului peste subsol au deplasarile orizontale impiedecate (subsol rigid). Daca asemenea alcatuiri nu pot fi evitate. cu cerints mari de ductilitate si f~rte taietoare asociate momentelor capabile majorate (scade d~stant~ 1).ll~1. 6.n. evitarea flambajului armaturilor comprimate etc.in sect~unile dc plastificare la momente negative (pe o deschidere sa apara doua articulatii plastice). eventual. Scaderea rigiditatii si capacitatii de rezistent. cote diferite de incastrare a stalpilor la baza. sau la solicitarile transmise de infrastructura. III sectiunile de . 6. prin dimensionaraa ~l dispunerea armaturilor de rezistanta de la partea inferioara a sectiunii riglei (alegerea convenabila a diagramei Mcap)' sa se dirijeze articulatiile plastice de momente pozitive . de regula acest tip de fundatie nu este adecvat. Prin limitarea zonei active a fundatiilor izolate din Normativul P10-86. nu langa reazeme. Realizarea unei infrastructuri (partiale sau totale) la structurile in cadre este de natura sa creeze legaturi suplimentare (reazeme. Structurile in cadre se dimensioneaza astfel incat. la nivelulterenului de fundare. Conditiile constructive. intr-o desc~l1dere. se consider a eforturile asociate mecanismului de plastificare al suprastructurii. Momentele capabile ale stalpilor se calculeaza consider and rezistentele de calcul ale armaturii majorate cu 10%.1 au urmatoarals ratiuni: III situatiils III care momentele iTICovoietoare din Incarcari gravitationale sunt comparabile cu cele din actiunea seismica este posibil ca sectiunile de plastificare a riglelor la momente pozitive sa apara in deschiderea acesteia. La dimensionarea fundatiilor de stalpi. la care dimensionarea lao moment~ incovoietoare respecta conditiile date in prezentul ?od ~l ~o~atIvul P100/92.). Dimensionarea fundatiilor. ~l nu au fost reluate in prezentul Cod. ai bine formarea articulatrilor plastice m in riglele de cadru solicitate predominant din actiuni seismice 85 C. aceasta rmpune luarea de masuri adecvate pentru ductilizarea zonelor de plastificare (limitarea valorii S. incIusiv in ce priveste realizarea mecanismului structural de plastificare. C. Pentru realizarea acestui deziderat. asigurarea corespunzatoare la forta taietoars.3.10. Anexa J etc. Principalele prevederi de alcatuire a riglelor de cadru sunt d~te in STAS 10107/0-90 la pct. date in acest sens in STAS 10107/ 0-90 si in prezentul Cod. considerate ca elemente de beton armat.2. rezulta ca in situatia in care stalpii sunt solicitati la intindere (urmare a efectului indirect). se vor considera momentele incovoietoare din sectiunile de la nivelul primului planseu al subsolului. incastrari) pentru stalpi la nivelul planseului peste infrastructura.1. ~rec~za~~ suplimentare de la pct. de regula urmareste dirijarea aparitiei de deformatii plastice in suprastructura sau. ALCA TUIREA ~I ARMAREA C. INFRASTRUCTURA ~I FUNDATIILE 11..3. fiind necesare retele de talpi continui sau 0 infrastructura tip cutie rigida. sa fie evitate incursiunile in domeniul post-elastic de comportare al terenului de fundare sau al infrastructurii si fundatiilor. Dimensionarea infrastructurilor trebuie sa considere in totalitate acest sis tern de eforturi (momente concentrate ~i forte de lunecare transmise prin plansee). de regula. In acest scop dimensionarea fundatiilor se va face la valorile momentelor capabile din stalpi.10.5.a este de regula defavorabila sub multiple aspecte. arata ca. de regula. urmarese pe langa ductilizarea zonelor de aparitie a deformatiilor plastice si asigurarea unei degradari redu~e a modulului de rigiditate si rezistentai in articulatiile plastice. Pentru a controla cat. a 3+4 articulatii plastIc~. Acea~ta ~ituatie cond~ce la formarea.

4 etc. '.4. Masurile privind ductilizarea zonelor potentiale de aparitie a deformatiilor plastice sunt obligatorii in sectiunile de inoastrare (deasupra fundatiilor sau a planseului superior al infrastructuriilor rigide).I pla~tl~e potentiale. Daca armatura de la partea inferioara a sectiunii nu poate fi constanta pe deschidere (de exemplu din r atiunile prezentate in aliniatul precedent). C.1l. Riglele prefabricate (cu suprabetonare) care in fazele intermediare de lucru sunt solicitate relativ puternic la forte taietoare si/sau momente de torsiune se recomanda a fi armate cu etrieri corect ancorati (etrierii de conectare prefabricat suprabetonare. 6. . I I I I I este a~ect~ta. ' JT (~. acestea se pot intrerupe in camp. 6. daca inaltimea grinzii prefabricate (h gr.2. . I Itl'.LlB este curent aplicat in alte tari. pet.l1.1. b. .3. La partea superioara cantitatea de armatura trebuie variata prin intreruperea calaretilor (variatia momentelor negative in diagrama infasuratoare este de regula mare). A In?adlrea prm suprapunere a armaturilor longitudinale din stalpi se va conforma prevederilor din STAS 10107/0-90 t 6. Este de preferat ca dispunerea calaretilor sa se faca ca in fig. El prezinta aVAantaJ~ pnvm.3.ll.). dispunerea acestora la margine a sectiunii transversale nu este recomandata (in portrunile curbe ale armaturilor. nu au asigurata ancorarea corespunzatoare la partea superioara).j .d comportarea si capacitatea de rezistenta a stalpu~Ul'A dar !?l ~e executie.r' !I': I I I 11111 .3. care pot duce la fisurarea acestuia prin despicare in stratul de acoperire). fiecare bara longitudinala fiind legata cu etr~er~ sau agrafe.prer. Daca nu se poate evita armarea cu bare inclinate. I . dimensionarea armaturii de la partea superioara in camp trebuie sa considere momentul precizat in fig.n. C.+--+__j I I'T I" L a. A Intrucat aparitia deformatiilor plastice pe inaltimea stalpilor m c~zu~ unor a:tiu~i seismice de mare intensitate. Aceasta recomandare est. jgheab etc. innadirea prin sudura este obligator~e pentru barele cu diametre ~ 16 mm. Ad' f' s pi. armaturile nu su~t continui. 87 C. 6.2.e v~lablla si in cazul irmadirii armaturilor prin sudura (cu e~h. care pot avea comportari necontrolate la solicitan altern ante in domeniul post-elastic.ii plastice in sectiunile mention ate este practic inavitabila. innadirea armaturilor longitudinale cu dla~et:e. Mo~elul de innadirea prin petrecere a armaturilor longitudinale d~n fig. 6. 11. nu poat~ fi. C.I I I I este de preferat armarea cu bare drepte.1 Daca i~ s~ctiunile de inc~strare ale stalpiior. Aparitia de deforrnat. evitata cu certltudm~. tinand cont de faptul ca in zonele de dezvoltare a deformatiilor plastice conlucrarea dintre beton si armatura 86 . cu asigurarea corespunzatoare a lungimilor de ancorare !?i ver ificar ea atenta a diagramei de momente (positive) capabile.j' 11!.l. Condit iile de alcatuire pentru stalpi sunt considerate conform prevederilor din STAS 10107/0-90. asupra betonului sunt transmise presiuni ridicate.se. In punctele de indoire a armaturilor graifuite etnense vor suda de barele longitudinale. s-a ~ecomandat evitarea innadirii prin petrecere a armatur:l~r l?ngItudinale in aceste zone.llll. Fig. ca atare se recomanda adoptarea ace!'tUla m practica proiectarii.In ~ortiunile de graifuire a armaturilor longitudinale din tal ' etrieri tre b ure ~n esm corespunzator conditiilor specifice zonelor . ' pc .a.b.1. armarea cu bare drepte si bare rnclinete este specifica grinzilor incarcate gravitational. ~ 25 ~m prm sudura este obligatorie. f) este mica. ca in fig..

591/1996. in regim de iarna-vara''. in functie de activitatile desfasurate. 12/1996 si a Decretului nr.Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urmatorul NORMATIV PR~VIND IGIENA COMPOZITIEI AERULUI IN SPATH CU DIVERSE DESTINATH. Indicativ NP 008/97. 1 intra in vigoare la data publicarii in Buletinul Constructiilor.Directia Programe de Cercetare !?i Reglementari Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin.1997 Avand in vedere: Avizul Consiliului Tehnico-Stiintific nr.ing. .ing. Art. .JARII TERITORIULUI INSTlTUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE iN CONSTRUCTII ~I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR -INCERC- ORDIN Nr. 3 . Paul POPESCU dr.In temeiul H. 456/1994 privind organizarea si functio narea Ministerului Lucrarilor Publice !?i Amenajarn Teritoriului.Se aproba: "Normativ privind igiena compozitiei aerului in spatii eu diverse destinatii. Constanta MARIN-PERIANU 88 89 . IN REGIM DE IARNA. 43/1996. Serban Petre LAZAR fiz.VARA INDICATIV NP 008-97 Elaborat de: o R DIN: !NSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN CONSTRUCTII ~I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR Director Director general: Departament: conf. iN FUNC=rIE DE A9TIVITATILE DESFAeuRATE.asoe. Art. 1 . MINISTRU.ing. 2 Normativul de la art.01. Gheorghe PETRESCU dr.laboratoarele Responsabil ~ef lab orator ~ef laborator ACUSTICA si PTEE tema: Acustica: PTEE: dr.G. 61/NIL din 22. . Serban Petre LAZAR fiz. Serban Petre LAZAR Art.ing.In conformitate cu Hotararea Parlamentului nr.MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENP. NICOLAE NOICA . nr.

compusi organici volatili (formaldehida.2. Reglarea duratelor in care pot fi recuperate spatiile 108 5. 110 Anexa 2 . 61iN din 22. 1.1. Detenninari experimentale 98 4. vapori de apa.1 B97 91 ..A. t inand seama de sursele poluante: produse metabolice (bioxid de carbon. ~ de filtrare sau de absorbtie 10~ 5.3. particule sedimentabile. Producerea de bioxd de carbon (C02) .••••••••••.CUPRINS NORMATIV PRIVIND IGIENA COMPOZITIEI AERULUI IN SPATII DIVERSE DESTINATII.TILE DESF. Obiect Prezentul normativ stabileste valorile parametrilor corespunzatori cerintei privind "Igiena aerului" functie de destinatia constructiilor sau a unitatilor functionale ce intra in componenta acestora.A.P.2.). mucegai etc.4.' Terminologie _ . bioxid de carbon. oxizi de azot. produse de ardere (oxid de carbon. Poluantii ce pot altera calitatea aerului provin din: materiale de constructii. GENERALITATI CU DE INDICATIV NP 008-97 1 2 3 4 5 General itafi 91 Compozitia aerului exterior 93 Compoziti a aerului interior 96 Metode de determinare a concentratiei de substante poluante 98 4.•••••••. micro-organisme (bacterri. inclusiv aparatura de ardere. 111 1 13 Anexa 3 Prescriptii tehnice conexe Anexa 4 Recornandari privind stabilirea debitului de noxe. fum de tigare.3. Metode de calcul simplificat al necesarului de aer proaspat.~URATE. Limitarea poluarii chimice si radioactive la sursa 105 5. instalatii tehnice. vapori de apa. Nivelurile admise pentru parametrii ce definesc cerinta trebuie asigurate din faza de proiectare si mentinute pe durata de exploatare a constructiei. Reglarea concentratiei de umiditate 108 1. Lucrarile de constructii trebuie sa asigure un mediu sanatos pentru ocupanti.•••••• b. mirosuri ale corpului uman etc.).2. pentru asigurarea calitat ii aerului interior incaperilor Anexa 5 Masa moleculara si densitatea pentru unele substante intalnite curent in atmosfera 115 115 117 127 1:31 INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN CONSTRUCTII ~I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR Aprobat de: M. solventi etc.01..-VAR.). radon si substante radioactive.A..L. Producerea de vapori de apa c. 1. Detenninari prin calcul · ·.A. mobilier si echipamente.·········· 99 Mllsuri tehnice reco-mandabile pentru realizarea nivelurilor de performanta 105 5.). particule in suspensie respirabile si nerespirabile.1. Reglarea calitatii aerului prin tehnici de ventilare.T cu urdinul nr. virusi. Elaborat de: Anexa 1 Tipuri de cladiri care fac obiectul prezentului normativ .A. IN REGIM DE IARN. 1.1. IN FUNCTIE ACTIVIT. Exemple de calcul a. hidrocarburi etc.

treaba la bucatarie 2. 6. curatenie in locuinte." si gaze inerte: 79. Principalii termeni specificisunt prezentati in Anexa 2. transport greutati 30. Repaus lungit 0. kg 50 4. vopsitorii etc. c) "mg" substanta pohranta/kg aer (mg/kg). 17 7. Activitate sedentara (munca de birou. b) "mg" substanta poluanta/m" de aer (mg/m"). Repaos.94% bioxid de carbon.2.1. iar activitatile specifice ce se desfasoara in unitatile functionale din aceste cladiri. Activitate desfasurata stand in picioare si care implica efort fizic: 7.5 7. Somn 0.2 audierea cursurilor sau conferintelor etc.4. "02":20. 2. Activitate desfasurata stand in picioare si care implica concentrare intelectuaia (munca desfasurata de conferentiari. se accepta uzual urmatoarsa compozitie a aerului exterior uscat (in procente de masa)*: oxigen. sol.) 3. 1.:. animale. Principalele reglementari tehnice conexe la care se refera acest normativ sunt prezentate in Anexa 3. camere de hotel 2. zugraveli. spalat. 1. obligat sa nu se aseze: vanzatori.5 .iai de noxe se poate realiza prin: interzicereallimitarea anumitor substante. surse exterioare.:.0 1. utilizarea de fungicide sau alte substante bioacide pentru eliminarea sau neutralizarea noxelor.5 7. spalat manual rufe usoare (lenjerie) 2. reglarea debitului de aer pe baza bilanturilor de concentratii. Controlul emanat.6. Activitate normala desfasurata stand in picioare (munca personalului din ~ervicii. conceptia de alcatuire si realizare a constructiilor in ansamblu sau a elementelor componente de constructii sau instalatn.6. I :m:odul e ocupare a spatiilor (numar de persoane. spalat rufe grele (cearsafuri. Tabelul 1 activitati din interiorul cladirii (lucrari de intretinere.0 8. serviciu in restaurante 7...03% azot. Nota: Cladirile care fac obiectul prezentului normativ sunt specificate in ANEXA 1.7 2. recep15 tioneri etc. COMPOZITIA AERULUI EXTERIOR Nr.03%. vapori sau pulberi care intra in compozitia sa"Aceste concentratii se pot exprima in: • " a) procente de volum sau masa (%). \Metabolism Activitate considerata M(met)* crt.8 3. preparat hrana. draperi etc. asezat pe scaun 1. . 1. 1. 58. * 1 met:. "C02": 0. * Calitatea aerului atmosferic depinde de concentratia diferitelor substante sub forma de gaze. 4.0 4. sistemul de distributie a apei.8 7.1. 15 W/m2 92 2. Pentru calcule estimative (in proiectarea sau verificarea constructiilor) privind schimburile de aer. "N.3.). uscat. precum si nivelul metabolic corespunzator sunt prezentate in tabelul 1. d) "ppm" (parti de substanta poluanta raportate la 1 milion parti de aer exprimate in volume).0 7..).5. 5. d plante etc. doctori in oneratie etc.5.4. 1. Activitati sportive si munca foarte grea 3 .

\ 0. 2.15 0. cat si vapori de apa (umiditatea relativa poate ajunge iarna pana la 80-95% f?1 vara paria la 50-75(.O 0.008 -.OJ __QJ____ __ - - ~hideTl1CHO) Amon.> O. unde ajunge la 0.'\~5 _4--compt. Calculul concentratiilor (pentru mai multe substante actionand concomitent) se face conform prevederilor STAS 12574-87.005 1._- ..-------.01 05 0.-_.__ STAS IOH0-7~ t: 2. STAS 11010-78 STAS 10810-76 -- ° 0..-. m!p.04%.l'ulbcri in suspensie 0.03% in zonele rurale si mai mare in zone de oras._l_____r--_..1)5 O.d..01~ .----C=. I 0[103 1..erosoj.075 - STAS II \94-79 STAS 11104-78 \ STAS 108lJ-76 sedimcntabile STAS * Metodcle de analiza VOl' fi aviz ate de Ministerul Sanatatii Observatie: in cazul altor subst.4. 1.') OJ U. in suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfunc (SO.5 -----ru. Concentratiile maxime admise pentru pulberi sedimentabile se prezinta in tabelul 3 (conf.:I.ant« dedit cele din tabelul 1 se conside ra ca accstca depascsc co nce ntrat.si a. STAS 12574-87). Anbdrida fosforica -\rsen Bcnzer..o-n~entralia Substanta poluantA medie de scurta durata 30 min ~ __ ~2 __ 04 ma.3 ---1-'.In calcule de proiectare se consider a ca 1 rna de aer cantareste 1.. -elm Crom(Crt). pentru toate zonele climatice ale teritoriului Romaniei.) Dioxid de azot ~de 50-lfFenol Fluor t-c.0 T ncloreulena 0. Concentratiile maxime admisibile ale substantelor chimice din aer sunt prezentate in tabelul 2. -------Metode de analiza r---:-=: ~_I~ ACId azobc ' ACId clorhldnc Acrolcma ~_~~-+. pran 6.~ . __ (J_.lS Furfural O.2..3.5 .1 ~JI(Ol) Plumb Sulfa!. 2.D3 OOOO? - . amplasarea de constructii in astfel de zone se poate face cu avizul organismelor avand atributii in controlul mediului si sanatatii populatiei cu adoptarea de masuri tehnice pentru inscrie:rea in parametrii prevazuti in tabel.-" __ . iar pentru cea de vara de 70%.iilc maximo admise at unci ca nd mirosul lor dezagreabil si persistent este scsizabil olfactiv. - - .0 Metanol Melli mere.oooO~- -_-+_-:____+_.-~-+ O.\~2--. ___:(".012 0. ..06 ! gazosi (F) -compusi anorzarncr sub r~'A de ' aerosch usor solubili .(J. Tabe! 2 Concentratii maxime admisibile conform STAS 12574-87 ~-.0 0.--- 0. 17 maxima g/mz/luna Metoda de analiza 10195-75 anorgamcl ._ -=-- " ~!AS STAS HAS S.0. .OO::..5. Pentru perioada de iarna aceasta umiditate este de 85%.-. In aceste cazuri. in cazuri bine justificate.0000\ ~.TAS :0943:~ i 1331-79 11332-79 IOK12-76_ _:~ -_-+_- - ~TAS IOc)31~ o.70). gazo~1 sub forma de .uos o OJ 01)5 0.Ois Mangan cornpusi (Mn) . -1 0.~ ) 0.~ -rs'j-AS -+__ - -_-rsTAsiTioJ=I~ ST AS!2~~ STAS IOI.25 ~ O'-O'-:'3=-+--_~~_t. durat1i lun.04 0. 94 95 .I_ _J__i)"-. valoarea totala a concentr at iei diverselor substante nu poate depasi 10 ppm (in cazul valorilor medii de scurta durata) si 4 ppm (in cazul valorilor medii zilnice). 2.)'(c.:.dmisiblla.75 .~ S'TAS 1\027-77 10946-77 r---- 0.1 -_ 0. presiunea atmosferica == 0.OJ Sulfurl de carbon 4.2928 kg (in conditn normale de exploatare: temperatura variind intre 0-35°C.. greu solubih I (f) . .xuni . - I STAS 10814-76 S'TAS 10815·85 STAS IIIOS-7.0 ~d de carbon 0.__jQ__ 0.~ - amlala 6 _ __ __Q2_ _ ~. Procentul de CO2 continut in aer poate fi mai mic de 0.IS Hidrogeu sulfurat . Umiditatea relativa de calcul a aerului exterior este conform STAS 6472/2-83. Amplasarea construct iilor de locuit sau a cladirilor publice este interzisa in zonele in care concentratiile de noxe depasesc limitele din tabelul 2.~ -__ i-----..---=.01 0_()J5 -:='0.OQ.immedie 7~lnici ~~3C_-4_~4 de lung.1 MPaj-~10%). Tabe! 3 Substanta Pulberi poluanta Cantitatca admisibila. Aerul mai poate contine diverse particule.----Funingine O. - .

3. C. a) Radioactivitatea continutului de radon 220 si/sau radon 222 din aer (provenit din sol. COMPOZI'fIA AERULUI INTERIOR 3. functie ~e ~impul de expunere. pentru grupuri sau persoane din populatie. Observatie: Aceasta concentratie a monoxidului de carbon din aer asigura nedepasirea concentratiei admisibile de carboxihemoglobina din sange. pentru persoane in formare profesionala.5 rem)/an. 3.004 Sv x (0. Cantitatea de bioxid de carbon eliminata de 0 persoana se determina conform Anexei 4.1. B. Pentru populatie in ansamblul sau se accepta 0 iradiere colectiva de 0.1. 0.3 rem)' ' expunere prin alimente = 0. la un numar de indivizi din populatia de referinta si se exprima in: om x Sv sau om x rem.4 rem)' expunere prin apa potabila = 0. 3. Continutul in elemente radioactive naturale a alimentelor. 0. care au un continut de elemente radioactive naturale sau artificiale peste valoarea materiei prime de baza ce se utilizeaza in mod curent in constructii. sociale si industriale a deseurilor radioactive sau a sterilului. fiind interzisa adaugarea intentionata de elemente radioactive naturale sau artificiale. Pentru grupuri sau persoane din populatie se accepta 0 iradiere colectiva de O. expunere prin inhalare = 0.1.01 Sv la 1 milion locuitori pe durata de 30 ani. 0.03 Sv x (0.01 x 1060mx Sv reprezinta distribuirea dozei de 0.5%COHB.01 x 10Bom x Sv x (1 x 1060m x rem). . trebuie sa se inscrie in urmatoarea distributie: expunere prin iradiere externa = 0.1.2. Doza colectiva reprezinta distribuirea unui anumit echivalentde doza individuala si pe 0 anumita durata de timp. a zgurei f?i a slamului rezultat din prelucrarea ingrasamintelor chimice.05%). b) Echivalentul dozelor individuale maxim admise pentru populatie (conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr.1. 0. Continutul de formaldehida din aer (degajata sub forma de substante volatile in special din materialele de constructie: rasini sintetice. pentru populatie in ansamblul sau.035 mg/m" ca valoare medie mregistrata pe parcursul celor mai defavorabile 30 de minute dintr-un interval de 24 de ore. Se precizeaza ca valoarea de 0. sau din materiale de constructie) nu va depasi valoarea medie anuala de 140 Bq/m".005 Sv x (0. . 51/ 18. peste valoarea fondului natural local de iradiere. 96 .OOlomx Sv pe an peste valoarea fondului natural local de iradiere.015 Sv x (1. Observatre: Bioxidul de carbon din aerul unei incaperi se datoreaza pr~zentei omului si metabolismului sau. provenite din iradierea externa si intern a a organismului ca efect indirect al activitatilor nucleare.003 Sv x (0.) nu va depasi valoarea de 0.02 Sv x (2 rem)/30 ani. Se interzice utilizarea ca materiale pentru constructii civile. a nisipului.de 30 ani. a bauturilor. . echivalentul dozelor individuale de iradiere prevazute mai sus pentru populatie in ansamblul sau. a produselor agro-alimentare. pe timp .3 rem).4. pe durata de 30 ani. coloranti etc. si anume de 1. Concentratia de substante poluante in interiorul unitatilor functionale se limiteaza dupa cum urmeaza: 3. ~n.02. in cele mai defavorabile 30 de minute dintr-un interval de 24 de ore. Continutul de monoxid de carbon trebuie sa fie cat mai scazut dar nu mai mult de 6 mg/m" aer.01 Sv x (1 rem). sunt urmatoarele: A.1. 3. a bunurilor de larg consurn si a materialelor de constructii trebuie sa corespunda cu radioactivitatea materiilor prime din care provin.3.5 rem)/an. Contrnutul de bioxid de carbon din aer trebuie sa nu depaseasca 1600 mg/m" aer (cca.1983).

2. in cele mai defavorabile 30 de minute dintr-un interval de 24 de ore.abilesc prin metodele de analiza specifice precizate in tabelul 2. concentratin de substant.1. 4.' 3. variatia concentratiei de substante poluante in interior. debitul surselor de substante poluante. In mod suplimentar: continutul de aldehida formica. Cantitatea de umezeala degajata de 0 persoana sau de alte surse se determina conform Anexei 4.a poluanta din aerul exterior (considerata constanta). 99 . conform SR ISO 7726-85.450 Observatie: Continutul de vapori de apa din aerul unei 'incaperi se datoreaza prezentei omului si metabolismului sau. se determina eu relatia: K Cj(t) = V t + Cjl (2) H 4. crt. 1. e_0 t t~OV . . in momentul initial al procesului consider at (schimbul de aer). t timpul care a trecut de la inceperea schimbului de aer. ~ e. precum f?iexistentei plantelor si diferitelor activitati casnice. de oxigen trebuie sa nu scada sub 16.1.1.1. conform STAS 12051-82: "Puritatea aerului. prin metoda tubului cu iridicat. continutul de oxid de carbon. Concentratiile diferitelor substante chimice poluante .3%. Tabelul Nr. Concentratia de vapori de apa ce actioneaza in interiorul unei unitati functionale se stabilests experimental.0t) + c. conform STAS 11332-79: "Puritatea aerului. Continutul de vapori de apa din aer trebuie sa nu depaseasca valorile prevazute in tabelul 4. Determinari prin ealeul mg/m" de iarna '" 20±2" Destinatia tncaperii Regim tOled de vara Regim '" 25±3" 15. 1a momentul "t". In cazul unui proces de schimb de aer intre 0 unitate functionala si exterior (care se desfasoara in timp) concentratia de substanta poluanta in interior se determina prin calcul cu relatia: . Determinarea continutului de oxid de carbon prin metoda cromatografului masic" si ISO 8760- . Cj It =0 K Ce D V concentratia de substanta poluanta din aerul interior.400 Unit at i fu nct io na le din cladiri civile 9. Determinarea concentratiei masice de oxid de carbon. Cdt) = K + DC [ 0 1.5.ia directa". In relatiile (1) si (2): Ci(t) concentratia de substanta poluanta din aerul interior. Determinari experimentale In cazul unor unitati functionale unde functioneaza surse de poluant $i practic nu exista schimb de aer intre interior l\1i exterior. 4 Concentratia maxima trued 90: "Aerul la locul de munca. (1) METODE DE DETERMINARE SUB STANTE POLUANTE 4. Determinarea aldehidei formice". V. rata schimbului de aer. 4.1. Determinarea continutului de radon 222".2. in spiritul prevederilor ISO 8156-89: "Aer ambiental. continutul de radon 222.3. in functie de timp.2.2.1.ce actioneaza in int~riorul unei unitati functionale se st. volumul de aer (sau masa volumului de aer) din incapere. Concentratia 4. A CONCENTRATIEI DE 4.

Recomandari privind modul de stabilire a debitului 101 Adim. 1-00(%volum)" .aer = ( 1m3) .2. exprimata in m").106 de unita\i 3(3') (parti de substanta poluanta raportate la 1 milion parti de aer. 4.2.5. Recomandari privind modul de stabilire a debitului diverselor surse de substante poluante si exemple de calcul al concentratiei rezultate sunt prezentate in Anexa 4.It l L:ecare intervin inrelatiile (1) samblurile de uniW\i. poluanta 1 kg. in care marimile considerate se refera la vapori de apa . Ce (2') 10 in care toate marimile considerate au semnificatia din relatia (2).000077%(%masa) = densit.x106~ppm (velum) -------- ----------- pare se exprima concentratia de urmatoarele re1a\l1: subst. In cazul unui proces de schimb de aer intre 0 unitate functionala si exterior (care se desfasoara in timp) concentratia de vapori de apa in interior se determina prin calcul. x 102~ procente (volum masa) Adim.2. 4.lm3) . in care concentratia de substanta poluanta in interiorul unei unitati function ale se determina cu relatia: C _ K + 0 . de desfasurare a schimbului de aer se obt ine un regim stat.2. in care concentratia de vapori cte apa in interiorul unei unitati functionale se determina cu relatia (2').ionar. 4. Pentru un timp suficient de lung de desfasurare a schimbului de aer se obt ine un regim stat ionar. In relatiile de mai sus se considera neschimbata densitatea globala a aerului.4. specificate = 0. poluanta(mg. 4. In Anexa 5 se prezinta in mod informativ masele moleculare si densitatile pentru unele substante iritalrrite curent in aerul din unitatile functionale.2. 4. subst.2.6.3. cu relatiile (1) I?i (2) in care marimile considerate se refera la vapori de apa (In loc de substanta poluanta). Pentru un timp suficient de lung.

3)xlO-4ms/mxsxPa) R alia de aer proaspat (mJ/h ' pers. Ce eoncentratia admisa de substanta poluanta in aerul exterior (mg/m'J). BARURI 40 70 Tratamente termice Turnatorii Laboratoare MAGAZINE -mici .s<1lide mese • eu fumatori ~tara fumatori 25 35 17 15 13 ---.de conducere BucATARII COMERCIALE lJrestaurante.normativ.2.bucatarii BANCI 13 I7 I 2 2 5 10 4 10 15 4 2 L.W.mijlocii . 4. Cad concentratia admisa de substanta poluanta in aerul interior (mg/m")._ 10-15 4-6 6 6-10 20-30 30-60 20-30 6-10 4-8 4-8 6-8 13 8. Numarul sehimburilor de aer orare pentru unele unitati functionale trebuie sa fie mai mare eel mult egal cu valorile indicate in tabelul 6.V voluJlMlol.individuale tara fumatori . Tabelul 6 NumArul mrmm de sehimburi de aer orare pentru diverse tipuri de Incaperi (pentru ferestre eu eoefteientul de mfiltratie (0.0.metsda se aplica pentru asigurat-ea cantitatit de oxigen ~i limitarea cantitatilor de CO2.'i APARTAMENTE . cantine) Cafenete Camcre masuran ~i incercari CANTINE CENTRALE TELEFONICE CINEMA TOGRAFE Cluburi Coafor Garaje Hale umede Heliograf HOTELURI .individuale cu fumatori .) Destinatia incaperii Recornandat ~ ~~M mim 3 2 I ---- BIBLIOTECI DEPOZITE CART! BIROURJ .5 I 20-30 20 25 8-12 5-10 - - 102 103 ..cam ere dus .universale PISCINE REST AURANTE .carnere de baie 1 :>:'i 40 I I 34 50 .eomone .obi$nUlte • lux . . Observatie: .7. Numarul de sehimburi de aer pentru mentinerea rilor admise se dstermina eu relatia: n K (1 / h) (1) I 2 3 valo- in care: K debitul orar al surselor de substarrta poluanta (mg/h).2 .de vapori de apa si exemple de ealcul al concentratiei rezultate sunt prezentate in Ancxa 4.in eonte~ ac~st. ~ cum se arata in Anexa 4.. ineaperii considerate (m").cam ere de loeuit .eu circulatie de public ..eanlere 4 4 3 4 3 5 8 17 25 6-8 0-10 10 6 12 40 50 40 85 6 4 8 25 50 io-zo to 4-6 5-10 6 6-8 6-8 15-25 10-15 40 40 50 70 25 12 8-15 6-8 - - 20 13 30 17 8-15 8-10 .baron Brutarii 4 Ateliere rnecanice Schimbul de aer (volume /ora) Recomandat Minim - 4 . si umiditate..

Slili de operatii . bali interne .eu fumatori Sali de masim Spalatoni meeanice Calcatorii SPITALE . in zonele in care exista captari pentru alimentarea centrala cu apa potabila.Boli epiderm ice . prin: • limitarea surselor poluante prin prevederea de bariere convenabile care sa opreasca emisiile de substante poluante in mediul ambiant. 5. • utilizarea de aparate construite si ment inuta in stare de functiune in vederea reducerii emisiilor de substante poluante. I 70 35-70 100 max. in zone neinundabile si ferite de intemperii. I 0 5-8 5-10 3-5 6 6-8 5-10 3 10-15 15 20 20-50 25-50 5-8 10-12 Observatie: Pentru fiecare tncapere se va face calculul schimburilor de aer necesare atat in functie de numarul de persoane cat si functie de volumul incaperii. naturale sau artificiale.sali de receptie . MASURI TEHNICE PENTRU REALIZAREA NIVELURILOR DE PERFORMAN'fA 20 30-50 50-85 4-6 8-12 20-40 15-25 10-15 5 8-10 60 75 max. • conceperea de produse si lucr ari de constructii vizand impiedicarea sau limitarea de substante poluante. • utilizarea de fungicide sau de alte biocide in vederea eliminarii surselor de microorganisme atunci cand nu este posibil de a se actiona preventiv la nivelul proiectarii.1 Braserii cu fumatori Sali de asteptare Sali de banchete SAli de biliard SaIi de CaINe SAIi de conferinte .Saloane bolnavi.2. in apele de supr afat a.full fumatori .sali de emisi e Scoli . Se interzice de asemenea introducerea de elemente radioactive.ie Aceasta cuprinde: ventilare naturals ventilare mecanica prin tehnici de ventilare. 5.Siili asteptare + vestiar .sali de clasa Teatre WC-uri publice 2 17 3 20 4 4-6 6-10 6-8 20-30 5 5. ehirurgie .Maternitati .Boli piele.Cabinet den tar Statii de emisiune .Copii . luandu-se in consider are situatia cea mai defavorabila.1. infectioase. 104 105 . Limitarea poluarii chimice Ili radioactive la sursa Aceasta limitare se face prin: renuntarea sau limitarea folosirii materialelor sau produselor de construetii care degaja substante poluante ce ar putea conduce la depasirea concentratiilor admisibile. Reglarea calitatii aerului de filtrare sau de absorbt. Unitatile care extrag materii prime din care rezulta steril continand elemente radioactive precum si cele care au procese de productie din care rezulta zguri sau deseuri cu conti nut de radioelemente mai mare decat valorile maxime admise pentru populatre in ansam-.Coridoare . eliminarea sau reducerea degajarii de substante poluante in aerul ambiant. blul sau sunt obligate sa depoziteze aceste reziduuri pe platforme impermeabile.

Patrunderea aerului prin porii materialelor de constructie si prin neetanseitatile dintre acestea !?i structura de rezistenta este extrem de redusa ~ipoate fi neglijata. cladirea se considera ventilata in mod natural. in majoritatea cazurilor se foloseste ventilarea naturala. In lipsa vantului. Ventilarea naturala este functie de viteza si directia vantului precum si de temperatura aerului.3. consta in evacuarea locala si pentru scurta durata a vaporilor sau mirosurilor in timp ce. In aceste cazuri este necesara 0 deschidere adecvata care sa permita intrarea sau iesirea aerului astfel Incat ventilatorul sa poata opera in mod satisfacator. pareuri de masini inchise. 5.: la 0 hota de aspirare din bucatarie. conditionat. b) Calitatea. majoritatea cantitatilor de aer pot fi furnizate prin ventilare natural a . nefavorabile. noxelor. in mod practic. traseul parcurs de aer in interiorul cladirii. in consecirrta. cantitatea si controlabilitatea aerului introdus influenteaza alegerea intre ventilarea naturala si cea mecanica: a) Cantitatea.inut seama de limitele practice ale metodei.I I filtrarea aerului interior absorbtia din aerul interior sau din aerul captat a substantelor poluante.2. in special pentru etajele inferioare. in particular. valoarea infiltratiilor aerului poate fi neglijata. . ventilatoarele asigura in permanenta un raport de aer proaspat suflcient pentru ansamblul cladirii. unde este esential controlul calitatii aerului si reducerea nivelului de bacterii existente in aer. in cladirile inalte. Avantajul major al ventilarii meeaniee este controlabilitatea. cele mai simple fiind introducerea sau aspirarea aerului cu un ventilator de perete.1. b) in industrie. In situatiile in care cladirea este situata intr-o zona poluata sau.2. Functia principala a ventilatorului. medicale. se poate admite ca infiltrarea aerului exterior se produce numai prin neetanseitatile ferestrelor sau usilor.2. vaporilor de petrol si fumului din timpul unui incendiu. in acesta situatie. un sistem mecanic poate fi proiectat sa satisfaca necesitatile spatiului respeetiv. La locuinte. acolo unde este necesara i'ndepartarea pulberilor. Teoretic. c) spitale. in cazul indepartarii gazelor evacuate (CO). Calitatea. In practica constrangerile sunt date de cost si de limitele spatiului ventilat. in cazul unei ventilari mecanice. 5. daca este necesar. e) garaje. Sistemele mai complexe folosese 0 tubulatura de introducere a aerului cu ventilatoare centrale care introduc si extrag aerul. Aerul evaeuat trebuie sa fie de asemenea filtrat atunei cand este necesara reducerea "pcluarii aerului exterior. Ventilarea naturala a cladirilor se datoreaza diferentelor de presiune ale aerului intre ambianta exterioara si interioara ca si datorita deschiderilor de ventilare !?i neetan!?eitatilor existente in anvelopa cladirii. Infiltrarea aerului in anotimpul calduros trebuie luata in considerare numai in regiunile eu vant. dar trebuie t. I I I I I I I I I in principiu. Atunci cand unele Incaperi ale cladirii sunt echipate cu un ventilator extractor care de ex. d) un de exista conditii exterioare ambientale. sau pentru aplicatii industriale) aerul trebuie fumizat mlcanic deoarece el trebuie filtrat si. atunci cand necesarul de aer trebuie sa aiba 0 puritate ridicata (pentru centre stiintifice. Totusi.4.2. substantelor toxice sau netoxice la locul producerii lor. 11 conditioneaza !?i recupereaza caldura de la aerul extras. infiltratia trebuie avuta in vedere. Ventilarea mecanica se poate realiza prin mai multe metode. 5. Diferentele de presiune ale aerului sunt produse prin actiuriea vantului in jurul cladirii si de diferentele de temperatura intre ambianta exterioara si ambianta interioara sau de combinare a acestor doua efecte. 106 107 . dar pe baza lor se poate stabili daca orice deschidere va opera ca intrare sau iesire pentru aer si. Situatiile in care este absolut necesara ventilarea mecanica sunt urmatoarele: a) incaperi sau spatii care necesita ventilare si care nu pot fi ventilate prin metode naturale. 5:2. Pentru anotimpul calduros. Nu doar acesti parametri afecteaza rata de ventilare. in interiorul carora presiunea termica creaza un efect de CO!?.

sa se evite condensul in interiorul elementelor de coristruct. Daca nu poate fi evitat condensul. b) locuinte.1. racire). ca si la unele cladiri foarte inalte. umidificar~a sau desumidificarea aerului interior si a aerului care este introdus. \inand seama de sensibilitatea materialelor utilizate.ndensului pe suprafete interioare l1iinterspatii: .3. standardelor si agrementelor de tehnologii. izolare si ventilare ca sa se echilibreze acesti parametri. umezelii si noxelor.). in lucrare si pentru a evita sau impiedica infiltrarea apei subterane in lucrare. Verificarea prin calcul a temperaturii punctului de roua se face conform STAS 647213-89. holuri de teatru unde se presupune 0 densitate mare de ocupare. Pentru a evita sau impiedica infiltrarea si patrunderea ploii. pentru indepartarea mirosurilor sau umiditatii excesive de la bai si bucatarii. sa se actioneze concomitent prin incalzira.4. planseele peste sol: trebuie sa Impledice ca umiditatea solulUI sa urce ~ana la suprafatn superioara a planseului. b) Prever:ire~ co. Verificarea riscului de condens in structura se va face conform STAS 647214-89. etc. acesta trabuie sa ramana sub anumite limite acceptabile.5. Mijloacele care permit sa se regleze concentratia de umiditate a aerului intr-o lucrare de constructii sunt urmatoarele: cresterea sau scaderea temperaturii aerului (incalzire.2. ventilarea rncaperilor (naturala sau mecanica). sunt necesare urmatoarele masuri: pereti si acoperisuri: • peretii subsolurilor trebuie sa impiedice patr d iditatii di 1 un ere a rilo 1 1 atn In so In scopul evitarii deteriorarii incapenor. de amplasarea lor in elementul de constructie !?ide timpul necesar pentru evacuarea aerului. 5. tratamentele de suprafata anti-fungicide pot sa contribuie in anumite cazuri la impiedicarea formarii umiditatri. Reglementarea duratelor in care pot fi recuperate spatiile Dupa executarea lucrArilor de constructii sau reparatii (vopsitorii.ie avand grija ca presiunea de vapori la interiorul elementelor sa fie mai mica decat presiunea de saturatie a vaporilor de apa. zugraveli etc. Totodata acest tratament este in mod obisnuit 0 masura provizorie care este utilizata atunci cand nu este posibil sa se actioneze la nivel arhitectural.4. d) bucatarii comerciale mari. la care efectul de horn nu permite aerisirea prin deschiderea geamurilor.lurile trebuie sa constituie un obstacol impotriv~ p~t:un~e~i ploii sau a zapezii.2.5. Ele nu trebuie sa poata fi deteriorate de umiditatea din sol. reocuparea spatiilor se poate face conform normativelor de executie. izolare. A 108 109 . Reglarea concentratiei de umiditate 5. Umiditatea pe suprafetele interioare si/sau la interiorul elementelor de constructie poate sa fie controlata prin urmatoarele mijloace: a) Etansarea contra umiditatii exterioare.sa impiedice fenomenele de condens pe suprafete prin asigurarea unei temperaturi pe suprafata elementului de constructie superioara temperaturii punctului de roua corespunzatoare temperaturii si umiditatii Telative a aerului interior. procese industriale necesitand rndepartarea aerului fierbinte.coriceptie mai buna a produselor si o alegere judicioasa a materialelor. • peretii exteriori si acoperi!. c) sali de lectura.4. eliminarea sau reducerea umiditatii la sursa sau izolarea activitatilor generatoare de umiditate. zapezii. 5. Acest rezultat poate fi obtinut printr-o . Situatiile in care ventilarea mecanica este de dorit sunt: a) mtreprinderi. 5. in general. e) situatii in care viteza vantului face ventilarea naturala impracticabila.

Aziluri .Pie Ie .Cladiri pentru birouri .hale . intr-o cladire).Subsistem al unei Parte a cladirii care Irideplineste una constructii sau mai multe functiuni necesare satisfacerii cerintalor utilizatorului (de ex.Element realizat ca unitate distincta tie (element compo.Teatre. 1 .Conditie tehnica Exprimarea modului prin care cladirea (partial sau total) raspunde la cerintele utilizatorului.Hoteiuri si alte clAdiri turistice (moteluri. refugii. etc.Muzee . 7.) . amplasament pe sol.Efect Rezultatul unei actiuni. intemate .~t~~Qr ______ ----_ .Cerinta a utilizato.destinat pentru a fi incorporat intr-o nent) constructie in care indeplineste una sau mai multe funct ii specifics.ANEXA TIPURI DE CLADIRI CARE FAC OBIECTUL PREZENTULUI NORMATIV Nr. 9.Enuntarea unei necesitati a utilizatorului .Magazine .Cluburi .Gradinite . cinematografe .Actiune Influenta exercitata de un agent asupra construcns.Biblioteci .Carnine. sau a diverselor sale parti.Scoli .Locuinte uni ~i multi-familiale . 2. 10.Expozitii . 8. dispensare Sanatorii Sali de gimnastica Sali de sport Bazine de inot si santun Polig_oane de tir I 9 sanatatii 10 Cladiri pentru complexe pentm cultura fizica ~i sport Obiect care rezulta in urma unei activitati de constructie. Tipul de cladire Cladiri de locuit Exemple de categorii de cladiri -~---~ 1 TERMINOLOGIE ANEXA 2 crt. Acest term en include atat cladirile cat si lucrarile inginerel?ti. 3. 5. 4.Portun Aeroporturi he liporturi Spitale Policlimci.GaD ~i autogari 2 3 4 Cladiri comerciale Cladin pentru dcpozitare Cladiri de alimentatie publica 5 Cladiri pentru cultura si divertisment 6 Cladiri pentru invlltArnant 7 8 Cladiri admimistrative Cladin pentru dinjarea transporturiior Cladiri pentru ocrotirea . G.Depozite _}i antrepozite . unitatea functionala.Utilizator F'iint a sau obiect pentru care este conceputa 0 constructis.Agent Fenomen sau substanta ce actioneaza asupra constructiei sau a diverselor sale parti.Institute de inv~run.Constructie 110 111 .Cofetarii/patiserii .Produs de construe.Criteriu de perforCaracteristica ce trebuie luata in consimanta (parametru) derare la convertirea exigentelor de performanta in cantitatr denumite "Niveluri de performanta" in raport cu 1.Baruri .rului fata de constructia ce trebuie realizata si fata de spatiile prin care utilizatorul se deplaseaza si fata de eleinentele delimitatoare ale acestuia.Cantine .Restaurante .

"Poluarea atmosferei. justificata din punct a unei constructii de vedere tehnico-economic. PRESCRIPTII STAS 1240010 (proiect) TEHNICE CONEXE ANEXA 3 STAS 12400/1 (proiect) STAS 12400/2-88 STAS 9081-78 STAS 12574-87 STAS 647212-83 STAS 647213-89 STAS 647214-89 STAS 647217-85 STAS 6472111-85 Construct ii civile f?i industriale. tul prescriptiilor fundamentale redactate in spiritul conceptului de performant a in constructii".ruct ii civile si industriale. "Aer in zonele protejate.Domeniul de foloDestinatii ce pot fi date unei constructii sinta al unei contin and seama de modul in care performantele acesteia corespund nivelurilor structii de performanta specifice destinat iei considerate. Calculul permeabilitatii la aer a elementelor si materialelor de construetie. Contimi. Termotehnica. Determinarea permeabilitatii la aer a materialelor si elementelor de constructii". 13. 14.Intretinerea norma. Constructii civile si industriale. Conditii de calitate".care se evalueaza indeplinirea unei exigente de performanta. Mod de exprimare a performantelor cladirii in ansamblu". Perform ante in constructii. Termotehnica. respectiv elemente de care trebuie sa se tina seama in proiectare. Ll. Comportarea elementelor de constructie la difuzia vaporilor de apa." "Fizica constructiilor. "Fizica constructiilor. in care se asigura folosirea cladirii. 12. necesare pentru mentinerea constanta.Ansamblu de mas uri preventive sau rela a unei constructii paratorii. la stabilirea duratei de utilizare se are in vedere necesitatea de amortizare a costurilor de investitii si realizarea unui echilibru economic intre cheltuielile de intret. Performante in constructii.inere normala si beneficiile pe care le aduce constructia. Calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor".Performanta 0 anumita proprietate efectiva (exprimata cantitativ) ce earacterizeaza comportarea unei constructii. Termotehnica. in timp. 112 113 . "Fizica constructiilor. Performant e in constructii. Terminologie". Termotehnica. a unui subsistem sau produs de constructie in raport cu domeniul sau de utilizare. Parametri climatici exteriori". Notiuni si principii generals". a performantelor cladirii. Higrotermica. "Fizica constructiilor. sau elemente de exprimare a criteriilor de performant a.Durata de utilizare Perioada de timp. "Fizica constructiilor. cuantificarea acestora (niveluri de performanta) reprezentand reguli de proiectare (nivel e minime/maxime admisibile). "Const. Prescriptii de calcul".

~ In cadrul acestei anexe se prezinta si 0 metodi decalcul simplificat al necesarului de aer. conform tabelului 1. '.. in mod experimental. Surse A.2" K = 85 X 10-4 x M x A (mvh) '~. bai. Schimburi metabolice Eliminarea de CO in cadrul schimburilor IDft*bolice se datoreaza oxidarii produselor organice. EXEMPLE DE CALCUL -. din interioM orpnismala. '. plantele din incaperi: activitati casnice (fumat. degradarea subansamblurilor obtinute de organism ~'" tatie (glucide. .i 2 vapori de apa.pltl..I.I A. . "Ambiante termice. . =uce .'~ Introducere Prezenta anexa se refera la stabilirea debitului de CO .. "Ambiante termice moderate.). M . "Instalatii de Incalzire. Aparate si metode de masura a marimilor fizice".. Prescriptii de calcul".l)i in care: -J t. Determinarea indicilor PMV si PPD si nivele de performanta pentru ambiante. Calculul aporturilor de caldura din exterior. pentru asigur~calititii. etc. descompunerea unor produse de combustie folosite'tn instalatii de mcalzire sau aparate gospodaresti. .I. din text (art. it' \" 114 115 .nivelul metabolic corespunzator unei anumi~L. Temperaturi interioare conventionale de calcul". "1' "" .STAS 6648/1-82 STAS 6648/2-82 STAS 1907/1-90 STAS 1907/2-90 SR ISO 7726-85 STAS l3149-92 "Instalatii de ventilare si climatizare. activitati gospodaresti inbuc:atirii.~a.J \: !: Debitul de CO2 eliberat in cadrul schimburilor ~~e se determina.S).' aU prin degradarea acestor substante. ! '.schimburi metabolice intre utilizatori !?i spatiul' interior. Parametri climatici exteriori".' Acest proces depinde de modal In car~".l. "Instalatii de Incalzire. lipide si proteine) si de cantitatea de caJd~. ." ANEXA " RECOMANDARI PRIVIND STABILIREA DEBlTULUI DE NOD .:. Calculul necesarului de caldura.I.~yj. corespunzator urmatori '1or agenti care potactiona in interiorul unitatilor functionale din interiorul· cliclirilor: . "Instalatii de ventilare si climatizare. Prescriptii fundamentals"... cu relatia:. Calculul necesarului de caldura. Producerea de bioxid de carbon (C02) A.

cantitatea de vapori de apa nu poate depasi 0 anumita limita. in procesul de respiratie. 2. dar este necesar sa se precizeze totodata si temperatura aerului la care s-a facut masurarea. Producerea de vapori de apa B.2928 = 517 x 10-6 kg/m" = 517 mg/m" C:d = 1'600 mg/m" (conf. in procesul de asimilare clorofiliana plantele absorb bioxidul de carbon.·cazul instalatiilor de incalzire sau a aparatelor casnice ce functioneaza cu gaze naturale (avand in compozite. "A"se estimeaza la 2 m2/jucator (tinand seama de gabaritul sporital jucatorilor de baschet). ceea ce conduce la cresterea concentratiei de substanta poluanta in aerul din unitatea functionala.1 din prezentul normativ. Umiditatea relativa da 0 indicatie asupra gradului de saturatie a aerului cu vapori de apa. Jocul de baschet se desfasoara fara spectatori intr-o sala avand dimensiunile 30 x 20 x 10 m.4) K Cad . B. IfI.1. etc. 2. Descompunerea unor produse de combustie Eliminarea de CO2 in procesul de functionare a unor instalatii ce folosesc produse combustibile depinde de numerosi parametri: natura combustibilului. 3. avand masa de 70 kg.517) 0. Numarul total de jucatori: 2 x 5 =10 jucatori. tin and seama ca baschetul presupune un efort fizic mediu. Sa se determine debitul de bioxid de carbon eliminat de jucatorii a 2 echipe de baschet pe parcursul rntalnirii.612 mvh = 1. pet.209 kg/h = 1.209 .1. De exemplu. In mod curent se foloseste notiunea de umiditate relativa a aerului (in %) care reprezinta raportul dintre presiunea partiala efectiva a vaporilor de apa din aer si presiunea partiala de saturatie. nu se vor introduce plante in spatii ce pot fi ventilate eficient in cursul noptii si se va evita prezenta lor in dormitoare de mid dimensiuni. In lipsa luminii. Umiditatea relativa poate fi masurata usor cu aparate de diferite tipuri denumite in general psihometre. Umiditatea aerului Aerul contine intotdeauna 0 anumita cantitate de vapori de apa care poate fi exprimata prin concentratia vaporilor de apa in aer. aerul este denumit "saturat" iar umiditatea sa relativa este de 100%. 10 = 1116m3 / h (1600 . masurata in glm3 sau in g/kg. la temperatura data. K =10 x 85 x 10-4 x 3. denumita si umiditate absoluta.A- suprafata totala a corpului uman (de ex. tipul si randamentul aparatului.186h-1 6 Dnec V 1116 6000 A. Prezenta plantelor in Incaperi In prezent. denumita concentratia de saturatie sau umiditatea absoluta la saturatie Cs (in g/m" sau in g/kg).a luminii. Volumul mcaperii = 30 x 20 x 10 = 6000 rna C = 00004 x 1.imea de 1. Sa se determine numarul schimburilor orare necesare "n".2. de calcul Exemple 1. "M" se estimeaza la 3.3. plantele elimina ins a CO2. la 0 temperatura data aerul contine cantitatea maxima de vapori de apa. contribuind la imbunatatirea calitatii aerului.1.6 m. pentru un barbat cu inalt. Atunei cand.209 X 106 mg/h. CH) se poate considera ca debitul de CO2 eliberat in cadrul procesului de ardere (in m3/h) este egal eu volumul de gaz consumat. 116 .70 m. in mod preponderent. Intre marimile de mai sus exista relatia: 117 1. .Ce n = A. In prezent nu exista date suficiente pentru cuantificarea proceselor descrise mai sus. considerand ca aerul exterior are compozitia specificata in par. A =1. C.1. La 0 temperatura data. Aceasta cantitate maxima este 0 functie corespunzatoare de temperatura. Cunoasterea fenomenelor ce se produc permite insa ca amplasarea plantelor in diverse spatii sa se faca in mod judicios.8 m").6 x 2 = 6120 x 10-4m:lfh = = 0.

65 1.23 28.iala de sat.65 11.96 2.1<1'Oa ) in care: <1'.32 17.39 ]0.56 5.1.1.Ii concentratille de eaturatie ale vaporilor de apil.2. _ C(803 + Cs).16 1.25 3.80 35.06 1.14 2.65 37.79 7.58 39.0<I' 621 + Cs . C C.49 4.77 23.2') Presiunile !?i concentratiile de saturatie pentru diferite temperaturi ale aerului sunt prezentate in tabelul B.27 1.53 3.76 27.04 24.76 30.71 43.04 33. 118 119 .2.37 25.29 18.56 21.97 1.39 16. in %. in Pa.80 1.50 15. (1 .:1c_::0-=.Cs(803 + C) sau 1 °° (%) (B. Daca concentratiile se exprima in g/kg relatiile (B.84 5._1~00~O (B.74 8._ _E_ . (1 .84 13. 7 8 9 p.60 41.33 19.42 20. (mg/m') 0.I') -11 -10 -9 -8 -7 -6 -5 -4 -3 -2 -I 0 I 2 3 4 5 6 C = (g/m") (B. <l'a . presiunea part.ie a vaporilor de apa.) devin: -20 -19 -18 -17 -16 -15 -14 -13 -12 <l'a sau = _E_ .88 0. (Pa) 103 114 125 137 150 165 180 198 217 237 260 284 310 337 368 401 437 476 517 562 611 657 705 759 813 872 935 1002 1073 1148 c.95 6. 100 Ps Cs (621 + C) <l'a __.urat. (Pa) 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 1228 1312 1403 1498 1599 1706 1818 1937 2065 2197 2340 2487 2645 2810 2985 3169 3362 3565 3781 4006 4244 4491 4754 5029 5318 5622 5940 6274 6624 6991 7375 (ml!:/m3) 9.92 46. p P.63 51.22 48.53 2.1 Presiunile de s~turatie P8 !.) t ClC) 803 + Cs .36 32. concentratia de saturatie a vaporilor.iala efectiva a vaporilor de apa.36 6.83 4.Ps 100 .99 3. de la diferite temperaturi C 8 C 803.07 12.~f6ao) 621 .umiditatea relativa. = Cs <l'a ___.I) Tabel B.00 10. Cs (%) (B. in g/m".19 5.81 t (.) si (B.34 12.14 c. in g/m".65 14.75 2.25 7. 100 = C(621 + Cs) .15 4.26 8.33 2. presiunea part. concentrat ia vaporilor de apa. III Pa.51 1.39 1.'e) IO II 12 I3 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 p.

2. Activitatea metabolic a Degajarea vaporilor de apa de origine metabolica se efectueaza in 3 moduri: prin respiratie (aerul expirat din plamani este praetie saturat eu vapori de apa).8029 kg/m"). Nivelul de activitate. .. Nivelul de 1 met=58. conform STAS 13149-92) P 0 este data de relatia: K = 87xO. de 0.''''H' este fcart« variabil.4xM)x10:J (mg/h) (B. 800 g/saptamana.m-. B. Surse B..suprafata totala a eorpului uman. pentru diferite nivele de activitate sunt prezentate in tabelul de mai jos. un g.8 m"): K = 29x(M2+0.000 1. 1:30 g/h. . 160 g/hm" petrol lamp ant ] 00 g/hrn'' gaz imbuteliat .2.::.185xAx(M2+0.::. MV . si prezint.3') Nivelul de activitate metabolica este precizat in STAS 13149-92. uscatul si calcatul rufelor etc. ..2.6 95.2 55. in mmlh 1 40.. inclu siv spalatul veselei.. cu varfuri pana hi 1000 . Activitati casnice Numeroaso activitati practicata i.15 W/m2. a kg de vapori de apa pe saptamana.000 2 140..5. usearea rufelor cea. conform Anexei 1.1.000 1.B.nivelul de activitate metabolica...1Hl1" Pentru calcule orientative se poate considera en volurnul vaporilor de apa eliberati in cadrul procesulu i de combustie este sensibil egal eu dubiul volumului de gaz rnetan (tiriand seama ca densitatea vaporilor de apa este. Aparate casnice en ardere deschisa Debitul de vapori emis de arderea combustibililor depinde de natura acestora si de puterea arzaturuhri. in met Debitul de vapori de apa... dimineat. pentru 0 locuinta ocupata de 4 pci soane.ntr-o locuinta Hint generatoare de vapori de Epa: prepararaa hranei..spalatul ~i uscatul rufelor Pentru 0 locuint. baia. spalatui.baia sau dusul Producerea vaporilor de apa in carnere de baie poate fi evaluata la 600 . 1000 g/zi pentru 0 familia de 4 persoane.i..3) in care: K .2. Productia de vapori de apa pentru 0 persoana aflata in stare de eonfort termie (-0.. Pentru aparatelo de uz casnic (rnasini de gatit. . Pentru un adult (A =1... prin difuzia vaporilor de apa prin piele (perspiratie).. Ea depinde de obiceiurile culinare care pot fi foarte impo rtanta. 700 g de vapori de apa.2.3. aflata in pozitie asezata.debitul vaporilor de apa.prepararea hranei Produeerea de vapori de apa in buct.a. plite) in conditii normals de ardero a combustibilului.a perioade de varf rufelor emite cca. 1500 g/h. in functie de natura activitatii.. prin evaporarea sudorii (gradul de transpiratie fiind eorelat eu senzatia de confort).. in met." . Se poate estima ca.a de 4 persoane. &epot admite urmatoarelo debite de vapori: gaze naturale '" . . se poate estima ca spalatul < Debitele de vapori de apa produse de 0 persoana aflata in stare de eonfort termie. in g/h. eorespunde metabolismului unei persoane in repaos. activitatea de preparaie a hranei.4xM)x103 (mg/h) (B. 120 121 . dusu}.2. Tabelul B. SOO g In pra nz $1 1700 g seara: in medie zilnica se poate considera un debit de vapori de cca. in . A . 9 kg/saptamana iar spalatul pardoselilor cca. produce cca.5 ...000 B. M ..

Condensarea pe suprafata se produce atunci cand temperatura superficiala a elementului de constructie este inferioara temperaturii punctului de roua. betoanele se usuca mai lent in comparatie cu 0 zidarie de caramida). Debitul de vapori pentru aceste surse poate fi apreciat la 40 g/h.2. etc. Prin umiditate de constructie se intelege cantitatea de umiditate prezenta intr-o constructie dupa terminarea lucrarilor de executie. in peretii de beton prefabricati este apreciata la 201lm2• Din aceste considerente rezulta ca: finisajele greu permeabile la vaporii de apa (pelicule de vopsitorie. Umiditatea de echilibru care se stabileste dupa mai multi ani de la darea in exploatare a constructiei prezinta totusi variatii in functie de sezon si de regimul de exploatare a mcaperilor.). etc. Viteza cu care aceasta umiditate va fi evaporata depinde de: cantitatile de umiditate absorbite (abundenta ploilor in cursul fazei d~ executre. tapete lavabile din plastic. Dupa 2 ani de la terminarea constructiei.) nu trebuie aplicate foarte repede dupa terminarea peretilor. Condensarea vaporilor de apa Condensarea vaporilor de apa se poate produce sau in masa elementelor de inchidere sau pe suprafetele lor. Aceasta umiditate este data de: apa absorbita de materialele de constructie in cursul depozitarii la fabricant si pe santier. Umiditatea de constructie . mortare. ponderea volumului de materiale puse in opera cu procese umede (de ex. in special recipientele care contino apa.3. Condensarea in masa unui element de constructie este legata de variatiile de temperatura si de presiune de vapori de apa in interiorul elementelor.4. absorbita de materiale in cursul fazei de executie. B. in intervale scurte de timp. precum !. B. pentru incaperile in care pot avea loc degajari mari de umiditate.lide parametrii aerului interior si exterior. la grosime egala.6. betoanele). se apreciaza la 3000. caracteristicile de uscare ale materialelor puse in opera. dupa terminarea unei locuinte din materiale traditionale. _ apa de amestec necesara punerii in opera a materialului (betoane. constructia trebuie sa fie suficient de bine incalzita si ventilata. ca de exemplu: evaporatoarele care se monteaza pe radiatoarele de calorifer sau acvariile. placi de ipsos. (de ex.2. Aceasta condensare apare mai evidenta pe suprafetele vitrate sau pe suprafetele tratate cu finisaje impermeabile la vapori si ea poate modifica bilantul 122 123 . 5000 1. se recomanda utilizarea unor finisaje cu rol de volant pentru preluarea "si-cedarea umiditatii (tencuieli cu mortar pe baza de var. cu straturi putin permeabile la vapori rntarzie mult uscarea).B. in cursul perioadei imediat urmatoare dupa darea in exploatare. corespunzatoare temperaturii si umiditatii relative a aerului interior.). posibilitatile de usc are a structurilor (de ex. Plante verzi Productia de vapori de apa pentru plante de apartament este: buchete de flori legate: 5 10 g/h glastra cu flori: 7 15 g/h plante acvatice (nimfacee): 6 8 g/h ficus elasticus: 10 20 g/h B. Alte surse de umiditate In cadrul unui apartament pot exista si alte surse de emisie a vaporilor de apa. Cantitatea de apa care va trebui sa se evapore.2. Ea depinde deci de caracteristicile termice si de permeabilitatea la vapori a elementelor componente ale structurii.. finisarea rapida a elementelor de constructii. grosimea straturilor de material (viteza de uscare este invers proport ionala cu patratul grosimii stratului).5. De exemplu. ipsos. etc.. apa proverrita din precipitatiile atmosferice. umiditatea ram as a.

27 .d . avand concentrat ia vapo rilor de apa din aer I U umiditatca relativa de 85('.. Cj = D + Ce = 25.- r dat atunci (g/h) de ecuat ia (1') din se poate scrie: (B. . •• :l UI111 enol'. 0.6· L Ai~i(Pi . 0. la temperatura formula 'B. pera ura e in care: K' debitul vaporilor condensati. t .4 gIh Concentratia vaporilor de apa din aerul exterior (formula B. in Pa. in s/m (~i '" 22xl0-9s/mJ.24 = __~03_1. de curentii de convectie in vecinatatea elementului.4 x 1.30 g/m calculata cu relatia (B. in g/h.93 = 6. etc. depunand 0 activitate sedentara. la temperatura de 20°C.55 x 0 5 = 25 5rn:l/h ~plicand r~~atia (2') din cadrul nO~'mativuiui.37(803 + 6.5) In care: Ai suprafata elementului pe care se produce condensarea vapori101' de apa..3J este: ranuarie ~mpe~at~ra 111 B. Aplicand formula (Bd ) se obtine: <Pi 6. ~once~t:atia g/m.100 11.78 g/m".4 .103 (g/h) (B.2J C e = 803· 2.PsA) . conform tabelului B. Pi presiunea partiala a vaporilor de apa in interiorul incaperii. corespunzatoare concentratiei de 6. in mod simplificat debitul de con dens are se poate calcula cu relatia: 3.8-5Y ·0. de 11. -100C.85 1. de rezistenta la transfer terrnic a elementului de inchidere.24(f-~0.2) se obtine: at' -lOoC este 1. 1) este: 124 125 .de umiditate a1 Incaperilo prezentului normativ.55 m numarul oral' al schimburilor de aer n temperatura aerului interior 20°C ' Kc zz: = 0.2 met in urmatoarete conditii ' dirnensiunile carnerei 4 x 5 x 2.059 / m3 Exemplul 8: Sa se calculeze umiditataa relutiva a aerului interior int .309 / m3 Umiditatea relativa a aeru] . cu mvelul metabolic M = 1. calculata conform STAS 6472/3-89.5 h' aerului exterior -3"C (temperatura medie a lunii Bucuresti) umiditatea relativa a aerului exterior 85%. care f< -.24 1. este de 6. Debit~l de vapori de apa prndus de cele 2 persoane.85 803 + 2.15- cc 1. de temperatura exterioara .78) = 60% Rata schimbului de aer (debitul de ventilatia) este: D = V x n = 4 x 5 x 2..37) .de apa din interiorul incaperii: K 111. rezulta concentratia de echilibru a vaporilo.l. in m". 1-0 camera . de caldura latenta de condensare. Ce C. Exemple de ealeul Exemplul 1: este: K = 2 x 2. =c.------0--. PsA presiunea de saturatie a vaporilor de apa corespunzatoare temperaturii pe suprafata A.78(803 + 11. la temperatura de 20°C este.22 + 0. calculat cu relatia (B. Aphcand C 803 + de saturatie.27 .3) cadrul Exemplul 2: S~ se determine exterior. in Pa.37 g/m". Debitul de condensate depinde de temperatura ~i umiditatea relativa a ambiantei interioare. e Zl o~upata de 2 pel'soane.93g / m3 Sa se determine umiditatea relativa a aerului interior pentru care concentratia vaporilor de apa.4.K'+D .5 + 1.. ~i coeficientul de transmisie a vaporilor de apa la suprafata.2) =111. si tern or t 'd . Concentratia de saturatie a vaporilor de apa.9 0.

6oC Presiunea partiala a vaporilor de apa din aerul interior.37) lPi = 11.5 x 2. calculata. 3. 44 8 '30 = 293 9 /h Umiditatea relativa a aerului. dimensiunile bucatariei sunt: 2.6 W/(m2K).tc . datorita flacarii de aragaz este: . rata metabolica corespunzatoare acestor activitatii precum si necesarul de aer proaspat (m'l!hx om) necesar pentru mentinerea in limite normale a concentratiei de "02" si "COl'" Totodata tabelul contine cantitatea de vapori de apa degajata de un om (g/h).3).6(803 + 11. 2.56 = 1310 Pa Presiunea de saturatie.9 m3 = Cresterea concentratiei vaporilor de apa.5) este: K' =3.5 + 193 ' = 56 / .30(803 11.1 este: Pi = 2340 x 0. numarul oral' al schimburilor de aer n = 2 h 1 function area aragazului a fost in medie de 8 ore pe zi. Temperatura pe suprafata vitrata.avand un coeficient de transfer termic de 3.30) Exemplul 4: Sa se determine contributia 1acresterea concentratiei vaporilor de apa intr-c bucatarie. calculata conform STAS 6472/3-89 este: tsi = ti ti .18. in functie de rata metabolic a considerata. in urmatoare1e conditii: consumul de gaz metan a fost intr-o luna de iarna de 44m'l.6) .1: 126 127 .2 g/h Concentratia vaporilor de apa in conditiile condensului pe suprafata vitrata. data de relatia: lP = PsA K - PSi ·100 = 2340 1195 ·100 = 51<¥< 0 D = 293 2.2 - - 05 9 / m . pentru asigurarea calitatii aerului interior tncaperilor In functie de datele expuse pana in prezent.1Ci = 1600 . pentru temperatura pe suprafata ferestrei.55 . este: PsA C.37) .B. este conform tabelului B.1) si tabelul B.2. in tabelul C. este: 5. data de formula (B.0125 = l' 3. 3 Exemplul 5: Sa se calculeze umiditatea relativa a aerului interior pentru mcaperea din exemplul 3.37(803 + 11. debitul instantaneu de producere a vaporilor de apa este: K = 1195 Pa Debitul de condensare pe suprafata ferestrei. datorita functionarii aragazului.R C. admitand ca este echipata cu 0 fereastra cu suprafata vitrata de 2 m. 100 = 50% In realitate scaderea umiditatii relative a aerului interior nu va putea avea loc dedit pana la valoarea sub care nu se mai produce condens pe suprafata interioara a ferestrei. se prezinta 0 sinteza a principalelor categorii de activitati ce se desfasoara in interiorul unitatilor functionale. conform relatiei (B. 1 = 111.37(803 + 5.4 .55 m".l.5 . corespunzatoare acestei concentratii. 100 56% + 6.5 x 3. calculat cu relatia (B.4).lPl · = 6. Tinand seama ca 1 m" de gaz metan degaja 1600 g vapori de apa (conform pct. Metode de calcul simplificat al necesarului de aer proaspat. Ro I = 20 _ 20 + 3 .6 x 2 x 22 x (1310-1195)=18.5 .2 25.6 9.

.5"9 iar umiditatea relativa la Inceperea orei de curs este de 50%.2. calculul se face pentru fiecare in parte (ex: sala sport: pentru sportivi . In clasa studiaza 30 elevi.W~.29 __ 23 4.·r·--l-----.2 Nota: Exemplu de calcul Sa se determine numarul necesar de schimburi orare de aer.. Tabelul C.munca foarte grea.84 ratura 6_. pentru spectatori .7~ ___9_2J? _ _I_1.munca moderata/munca grea). Calculul numarului necesar de schimburi orare pentru asigurarea continutului de "02" ._---_. conform schitei de mai jos si eoeficientului de infiltratie a aerului prin rosturi de 0.8 g/m") intr-o sala de clasa ce are dirnensiunile: 9. umiditate relativa aeruJui I?i cantitatea de vapori .2. Tipul de activitate: Munca usoara 1.84 _ __ ___ . in tabelul C..-_-_I 50 ----7 Diferenta de presiune intre exterior ~i interior este de 10 Pa.continutului normal de substanta: 129 128 .) continutul de "CO:' <>.1.00 x 6. proiectantul poate sa le asimileze cu categoriile prevazute in tabel (ex: soron. umiditatea relativa a aerului si cantitatea corespunzatoare de va pori de apa continuta intr-un m" de aero Tabelul C.05%) concentratia de vapori de apa <>.16.l: 1. a cS ~ .acr Tempe17.00 x 3.3.) ._-_---------~ __ __f_l!_ntl_latca~ va on de apa in gim.- . Necesarul specific de aer pentru asigurarea .:.. Temperatura aeru1ui interior este de 18.iile in care in unitatile functionale sunt rnai rnulte categorii de activitati.00 100 3 O(J 1.-------Activitati Nr l ategona de activitan crt.3 x 1O-4m:J/mxsxPa.100 ----------.~-.00 m. repaos-stat linistit.10.-. Rata metabolica: 1.-- 100 --75 --- --100 ---. sport-munca foarte grea). se prezinta relat ia intre temperatura. in completarea datelor de mai sus. in condit. de vapori altele decat cele din tabel se I Functie de activitatile desfasurate.i "C02" Se precizeaza conform tabelului C. + ±o"e jOe + io'c + 15° C t 20'JC j 25° C j 30° C 100 75 50 30 20 15 75-. "! 1.0 30 --50 100 50 -- - 20 15 30 75 ---.0.00 I- )1-------------------------a Rel atia dintre temperatura.5 met 1. pentru asigurarea conditiilor admisibile in ceea ce priveste: continutul de "0'" (>.L umane I?i caracteristici metabolice Nota: Pentru cantitati fae interpolari. . 1. 30 20_j r--z.

4 (kg/m") 130 131 .93schimburi orare 2 schimburi orare 2.33 + 7. M 22. Este necesar sa se realizeze 0 ventilare naturala controlata sau 0 ventilare mecanica.8 schimburi orare).pentru pentru Total 1..80 + 3 x 3J = 48.08 mvh elev 9. Concentratia vaporilor de apa degajati in volumul V: 2. 52..44 m:l/h elev total de aer (D) 4. I_ 5 313. Calculul volumului de aer infiltrat prin rosturile ferestrelor V = L x ~p x 3600 x 0.32schimburi orare) este total nesatisfacator fata de necesarul de 02' CO2 si vapori de apa (".2 9·6·3 1. Vapori de apa degajati (conform tabelului C. 3_ 4. 3 [4 x 1.6 m V = 48.6 x 10 x 3600 x 0. Nz o.49 m" == 0.44 m:l/h elev x 30 .32 schimburi orare Pentru alte gaze poluante.93 g/m" Necesarul de aer pentru mentinerea concentratiei de vapori de apa din aer la 10. Concluzii Schimbul prin infiltratii datorita neetanseitatii ferestrelor (".77 == 3.8 schimburi orare Substanta considerata .4.39 108 = 3..36 mvh elev 10.3 x 10-4 . 30 = 3333 /3 162 . Masa moleculara aproximenva 28.1. 2..1. 180 . Pa (kg/m') Densitatea la aer CO2 CO 2.3.2928 1.8 g/m" (umiditate relativa 68%): 33.g m Concentratia vaporilor de apa la umiditatea relativa initiala de 50% (conform tabelului C. Calculul numarului necesar de schimburi orare pentru asigurarea conrinutului de vapori de apa 2. 8. 6.2): 7. 313. ~p 10 Pa L .3 x 10-4 in care: L lungimea total a a rosturilor (m). crt. p =105Pa) poate fi determinata cu relatia aproximativa: D =- in care "M" este masa unui mol de gaz (g). 7. 03 vapori de apii (H2O) formaldehida /H H-C\.4289 21409 0.): 180 gIh elev 2.3'~ '----- 3.2505 1. 44 28 28 32 5.9768 1.2 m-/h 1. 10.0.2.8028 30 - 1.3..2570 1.1. 0 48 18 1.5. Necesarul n D V de schimburi 312 162 = orare (n) ANEXA Masa moleculara Ili densitatea pentru unele substante intalnite curent in atmosfera Nr. densitatea (Ia t=OoC.77 o-c ~i 10.4. Necesarul .

MINISTRU. Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite crt. industriale Iii spcciale Ghid privind mctodologia de ngremcntare a sisternelor de ancorare pentru armaturi in clemente portante existcnte I hnon annat. Nr. produse din hewn armat dispers eu fibre de sticla pentru clemente nestructurale 132 133 .01. industriale Iii speciale Ghid privind metodologia de agrementare a ancorajclor !Ii sistemelor de blocare pentru precomprimare. utilizate la construct ii civile. se va publica in Buletinul Constructiilor.hnica pc-ntru produse din beton arm at dispers eu fibre de otel pentru clemente ncstructurale Ghid privind agrementarca tehnica pentru produse din bcton armat dispers eu fibre sintetice pentru clemente ncstructurale 2 CEPROCIM SA IKCERC Bucuresti urmatorul :~ o 1 R DIN: 4 2 3 4 Se aproba ghidurile de agrement tehnic . 8 NICOLAE NOICA Ghid privind agrementarea tehnica pentru PROCEMA SA.A. 1 LISTA GHIDURILOR DE AGREMENT TEHNIC FINALIZATE IN ANUL 1996 ORDIN Nr. GAT 254 IKCERC Bucuresti 5 GAT 256 IKCERC Bucuresti 6 GAT 128 GAT 129 GAT 130 PROCEMA S. in temeiul Hotararii Guvernului Dr. zidarie ) • Ghid privind agrerncntarca u. 456/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.1997 Avand in vedere avizele Consiliului Tehnico-Stiintific al Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului: in conformitate cu Decretul nr. 7 PROCEMA SA. 2. Lista ghidurilor de agrement tehnic. Cod Ihid 1 Denumirea ghidwui 2 Elaborator 3 si fundatii IKCERC Cluj o GRUPA SPECIALIZATA 01 Elcmenu: structurale 1 GAT 097 GAT 214 GAT 253 Ghid privind mctodologia de agrementare a planseelor din grinzisoarc si corpuri de umplutura Ghid privind mctodologia de agrementare a cimenturilor conform EKV 197/1992 Ghid privind metodologia de agrementare a armaturilor pentru precomprimare utilizate la constructii civile.MINISTERUL LucRAR1LOR PUBLICE 1$1AMENAJARIl TERITORIULUI ANEXA nr. Directia Generala Reglementari si Atestari Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin. 591/1996 privind numirea Guvernului Romaniei. 1. a procedurilor si a ghidurilor de evaluare aprobate prin prezentul ordin.la cererea celor interesati. Ghidurile !?i procedurile se editeaza contra cost de catre elaboratori . precum si procedurile si ghidurile de evaluare aferente sistemului calitatii in constructii .conform anexei nr.conform anexei Dr. 111N/1 din 22.

din rnateriale pc baza de lemn Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a ferestrelor din lemn Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a usilor din lemn Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a elementelor de constructii din materiale pe baza de lemn antiseptizante (rezistente la agenti biologici xilofagi) Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a elemcntelor de constructii din lernn (rasinoase si foioase antiseptizate rezistente la agenti biologici xilofagi) tehnologice din bctori pent.A. pereti nestructurali.A. 15 16 ICECOK S. tencuieli subtiri. de realizare a inchiICECOK S.A. perati se lemnoase.) Ghid privind metodologia de agrernentare tehnica a accesoriilor metalice pentru sarpantc din lemn Ghid privind metodologia de agrement. astereala) Ghid privind metodologia de agrememare tehnica a peretilor cu structura din lemn si placati.!?ate ' Ghid privind agrementarea selor din vata minerala Ghid privind agrementarea selor din vata de sticla tehnica a produtehnica a produ- ICECON SA 2 ICECON SA. 4 5 PROCEMA S. social-culturale si industriale (peroti din produindustriale agrementarua tehniea pentru din beton cu agregate INCERC Bucuresti 13 2 3 derilor usoare la cladiri Ghid privind metodologia de agrementare a procedeolor tehnologice de realizare a blocurilor mid din beton pentru constructii Chid privind metodologia de agrementare a procedeelor GAT 132 GAT 1:35 GAT 143 GAT 144 GAT 147 Ghid privind produse prefabricate usoare PROCEMA SA 14 ICECOK S. clemente functionale de montaj din mase plastice etc.o 9 1 GAT 139 2 Ghid privind agrementarea tehnica a caramieilor si a blocurilor ceramice GRUPA SPEClALlZATA 02 Elementc de inchidcre.A.A. PROCEMA S. 3 INCERC Bucuresti PROCEMA S. tcrmotehrrica. pentru constructii tip sera.A.amplarie si vitraje 3 PROCEMA SA o 12 1 GAT 217 2 Ghid privind metodologia de agrementare a peretilor exteriori usori.ru cladiri din placi subtiri) vile.A.are tehnica a acoperisurilor din lernn (sarpanta. 6 7 PROCEMA S. acustica.ru realizarea selor din poliester armat cu fibra de sticla GRUPA SPEClALIZATA 03 Protectii la foe.a tehnica a produselor izolatoare din sucla de tip foam-glass Ghid privind agrementaroa tehriica a produ- PROCEMA SA PROCEMA SA PROCEMA SA PROCEMA SA 4 5 GAT 262 GAT 263 GAT 264 GAT 265 GAT 266 GAT 273 6 7 8 tuburilor Ghid general de agremcntare pentru procedeck tehnologice mecanizate in constructii (clemente din beton. 11 GAT 274 134 135 .A. 17 Ghid privind agrementaraa tehnica pentru produse din ipsos armat cu fibra de sticla Ghid privind agrementarea tehnica a geamurilor pentru ccnstructii Ghid privind agrementan. pentru cladiri 3 ci- 1 GAT 188 GAT 191 GAT 193 GAT 231 Ghid privind metodologia a procedeclor tchnologice de agrementare ICECON S. cornpartirnentare. protectii hidrofuge ~i invelitori 9 10 IKSTITUTUL NATIONAL AL LEMNULUI n"STITUTUL KATIONAL AL LEMNULUI INSTITUTUL NATIONAL AL LEMNULUI INSTlTUTUL NATIONAL AL LEMNULUI INSTITUTUL NATIONAL AL LEMNULUI INSTlTUTUL NATIONAL AL LEMNULUI INSTITUTUL NATIONAL AL LEMNULUI 1 GAT 189 GAT 192 GAT 215 GAT 138 GAT 140 GAT 141 GAT 142 Ghid privind metodologia de agrementare a procedeelor tehnologice de executie a hidroizolatiilor Ghid privind metodologia de agrementare a procedeolor tehnologice de realizare a tiglelor din beton Ghid privind metodologia de agrementare a hidroizolatrilor la partil« subterane ale cladirilor Ghid privind agrementarea tehnica a tiglelor de acoperis din ceramica si din mortar de ciment Ghid privind agrementarea tehrrica a nnpasliturilor si a tesaturilor din fibre de sticla bitumate si nebitu. pereti pent. t.

utilizate pentru finisari in constructii din lemn Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a lacurilor poliuretaniee. -----.area tchnica pcntru sistema de prindere a placajelor exterioare Il\CERC Bucurosti PROCEMA S. tencuieli.• 0----1------2---GAT 145 GAT 227 --------_._------------------ 3 PROCEMA S.A. protcet.area u.hnica pe ntru PROCEMA S.A.st. antiscanu-ie. placaje si pardoseli 272 GAT GAT 098 2 GAT 099 GAT 184 4 Ghid privind a pardoselilor chotelor Ghid privind a dalelor din Ghid privind metodologia de agrementare de material plastic !!i a rno- IKCERC Cluj 14 216 de agroment. utilizat! IKCERC Cluj ICECOK SA 21ti 15 INCERC Bucun.are a luminatoarelor la acoperisurilc construeprivind metodologia de agrerncntaro realizato din profile PVC metodologia de agrerncntare pcntru bctuanc Il\CERC Bucuresti ICECOK SA 17 lii GAT Il\CERC Bucurcsti ICECOK SA 19 20 21 221 GAT 222 GAT 22:3 GAT INCERC Bucurest.aro a pardoselilor speciale pentru hale industriale (antiderapante. pc difcrite suporturi de beton. din betoane 136 137 . mortar.anici) utiliz ati pont ru incluierca lomnului destinat co nstruct iilor Ghid privind metodologia de agrementaro u-hnica a produsclor de protcctie insect icida 8i fungicida a lemnului ut iliz at i n constructii 12 GAT GRUPA SPECIALlZATA 04 Finisaje.i tiilor IKSTITUTUL KA'f!OKAL AL LEMKULUI INSTITUTUL KATIOKAL AL LEMl\lJLUI IKSTITUTUL KA'f!ONAL AL LEMl\lJLUI INSTlTUTUL NATIONAL AL LEMl\ULUI Ghid privind a fcrcstrelor INCERC Bucurest i Ghid privind a aditivilor 258 GAT 181 GAT Ghid privind agrement.--~----. adezivi de lipire a placilor de rnozaic. o 1 2 3 de agrcmcntarc Il\STITUTUL l\ATlOl\AL AI.A.tt: verticale situate in mu.---. anticoroz ivc) Ghid privind metcdologia de agrcmcntarc a placilor ccrarnicc spcciak pentru SUpJpft. faianta. LEMl\ULUI Il\STITUTUL KATIOl'\AL AL LEMl\UUJI INCERC Bucurcst i 9 Ghid privind agrementarea tehnica a cararnizilor de sticla Ghid particular privind agrementarea materialelor hidroizolantc folosite in porturi si cai navigabile 11 GAT Ghid privind metodologia 271 uhnica a adezivilor speciali (cianacrilic! si poliurct. caramida sau piatra Ghid privind agrcmentarea tehnica pcntru protectii si acoperiri anticoroz ive a metalului 28 pentru rncleierea structiilor lemnului destinat con- GAT 136 PROCEMA S. gresie. PROCEMA SA. utilizate pentru finisari in constructii din lernn Ghid privind metodologia de agrementare tehniea a adezivilor epoxidici.rior Chid privind metodologia GAT GAT 185 GAT 186 GAT 187 GAT 267 GAT 268 5 6 7 9 GAT 269 10 GAT 270 mutodologia de agromentare bctoane colorate metodologia de agrementare a procedeelor tehnologice de executie a lucrarilor de tencuieli in strat subtire Ghid privind metodologia de agrementare a procedoelor tehnologice de execurie a lucrarilor de vopsitorii speciale Ghid privind rnetodologia de agrementare a procedeelor tehnologiee de exeeutie a pardoselilor reci din rnateriale noi Ghid privind mctodologia de agrementare a procedeelor tehnologice de exeeutie a pardosclilor calde din materiale noi Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a produselor de protecrie ignifuga a lemnului utilizat in constructii Ghid privind metodologia de agrementare tchnica a lacurilor acriliee rezistente In condi\ii de exterio r.ii antieoroaive si speciale.i INCERC Bucurvst i ICECOK SA 16 GAT 219 GAT 220 Ghid privind a tapetelor metodolugia autnadezivc de agrernentar« Chid privind mctodologia de agromentarc a sistemelor de izolarc exterioara a fatadei cu tencuieli subtiri aplicate pe matcriale termoizolante Ghid privind metodologia de agrcmcntare a vitrajelor speciale tcrrnoizolante Ghid metodologia de agrement. 22 134 din piatra natural a Ghid privind agrement.A.

9 26 27 PROCEMA SA.utilizare pent. din instalatiile de ventilare din construetri Ghid privind procedura de verificare a apti. tudinii de utilizare a recuperatoarelor de caldura: cu fluid intermediar.are . 205 Ghid privind proeedura de verificare a apti.electrice 3 PROCEMA S. PROCEMA SA. cu tuburi termice. tudinii de utilizare a racitcarclor de apa destinate instalatiilor de aer conditienat Ghid privind procedura de verificare a apti.i plafoanere ~"nstruc\iilor Ghid privind procedura de verificare a apt.ICPAlUC tudinii de utilizare a bateriilor elect.ICPAlUC SA.ICPAIUC tudinii de utilizare a aerotcrmelor electrice pentru instalatiile de ventilare si climatizare Ghid privind procedura de verificare a apti.rice pentru instalatiile de ventilare si conditionare Ghid privind procedura de verificare a apti.rici pcntru instalatii de vcntilare si climatizare Ghid privind procedura de verificare a apti. tudinii de uti lizare a rezervoarelor de stoeare a combustibilului pentru instalati! de Incalzire eu combustibil Iichid din construc\ii Ghid privind procedura de verificare a apti.ICPAIUC tudinii de utilizare a camerei de amestec a aerului. inclusiv cornponente Ghid privind procedura de verificare a apti.ICPAIUC tudinii de utilizare a convectorilor elect. 19 SA.ICPAlUC tudinii de utilizare a schimbatoarelor de caldura eu placi destinate centrale lor termicc GAT 199 SA.ICPAIUC SA. tudinii de utilizare pentru ventile automate ~i dezaerisire destinate instala\iilor solare ~ de incalzire Ghid privind procedura de verificare a apti.o 24 1 GAT 187 GAT 146 GAT 148 GAT 2 Ghid privind agrement.ICPAIUC SA tudinii de utilizare pentru destratificatoare de aer Ghid privind procedura de verificare a apti. 10 GAT 196 GAT 197 11 12 GAT 198 13 SA. 15 16 SA.ICPAIUC SA.emele de treeeri etanse ale conductelor prin pere\ii . 18 SA.ICPAIUC SA.A.ru silJl.A. procedee si echipamente pentru instalatii aferente constructiilor de: inealziri • climatizari ventilatii sanit. regeneratoare de caldura. tudinii de .A.ICPAIUC SA.ICPAIUC SA.i. o 8 1 GAT 194 GAT 195 2 3 25 PROCEMA SA.ICPAIUC SA tudinii de utilizare pentru echipamente de incalzire cu perdele de aer cald Ghid privind procedura de veriflcare a apti. tudinii de utilizare pentru echipamente de filtroclimatizare de camerA 139 138 .gaze .ICPAlUC tudinii de utilizare a instalatilor de incalaire prin pardoseala.ICPAlUC SA.ICPAIUC SA tudinii de utilizare pentru vcntiloconvectoare Ghid privind procedura de verificare a apti. tudinii de utilizare a echipamentelor destinatt' ridicarii presiunii apei (hidrofoare) Ghid privind procedura de verificare a apti. 14 GAT 200 S.area tehnica a produselor din mase plastiee pentru impermeabilizar'i si impotriva penetratiei apei Ghid privind agrementarea tehnica a produselor pentru pardoseli utilizate pentru aetivitati sportive Ghid privind agrementarea tehnica a caramizilor din ceramica antiacida Ghid privind agrernentarea tehnica a produselor de finisaj pe baza de dispersii apoase GRUPA SPECIALIZATA 05 Produse. 1 GAT 101 GAT 102 GAT 108 GAT 104 2 3 4 5 GAT 105 GAT 106 GAT 107 6 7 Ghid privind procedura de verificare a apti.ICPAIUC tudinii de utilizare a vaselor de expansiune inehise pentru instalatii de mcalzire Ghid privind procedura de verificare a apti. tudinii de utilizare a echipamentelor de stocare a frigului pentru varful de consum al instala\iilor de c1imatizarc in eonstruetii Ghid privind procedura de verificare a apti.ICPAIUC SA. aferenta instalatiilor de ventilate si climatizare Ghid privind procedura de verificare a apti.ICPAIUC SA. GAT 201 GAT 202 GAT 203 GAT 204 GAT 17 S. tudinii de utilizare pentru ventilatoare extractoare de acoperis Ghid privind procedura de verificarc a apti.

.ICECON SA.are a obiectelor sanitare din mae plutice Ghid privind mctodologia de agrementare ICECON pentru mqti de acoperire nocluri aanitare Ghid privind procedura de verifieare a apti.actoare Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON rezervoarelor tampon de apa pentru consum Chid privind procedura de verificarc a apti. 29 30 Chid privind procedura de verificare a aptitudinii de utilizare pentru intrerupatoare si prize Ghid privind procedura de verificar€ a.ICECOl\ SA tahlouri elect rice SA SA SA 24 ICPAIUC S.ICECON tudinii de 'utilizare a echipamentelor pentru sta\ii de tratare a apei ~ .A. SA.A tudinii de utilizare a echipamentelor de pornpare Chid privind mctodologia de agrernentare a ICECOl\ S.ICECOl\ S. . SA.A.ICECON tudinii de utilizare a elementelor' de automatizare Ghid privind mctodologia de agrementare a ICECON conductelor pentru alimentari cu apa Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON contoarelor de caldura Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON tablourilor electrice generale Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON armaturilor de scurgere Ghid particular privind metodologia de agre.ICECOl\ tudinii de utilizare pentru relee si com.A. contoarelor do apa Chid privind procedura de tudinii de utilizare pentru toare clcctrjcc din dotarea Chid privind procedure de tudinii de utilizare pcntru de apartamcnt verificare a apti.0 20 21 22 1 CAT 206 CAT 207 GAT 208 CAT 211 GAT 212 2 Chid privind procedura de tudinii de utilizaro pcntru de camera Chid privind procedura de tudinii de utilizare pcntru Chid privind procedura de tudinii de utiliz are pent ru cu agent termic 3 verificaro a apti.ICECON mentare a obiectelor sanitare eunice ~ din fonta emailata Ghid particular privind metodologia de agre. tru sine de ghidare a cabinei ascensoarelor si contragreutartlor Ghid privind procedura de agrementare troliilor incorporate in constructii .A. 48 ICECON S. aptitudinii de utilizare pentru corpurile de iluminat Chid privind procedura de verificare a aptitudinii de utilizare a plintelor si tuburilor de protectie pentru conductoare ~ehlctrice 46 47 31 ICECON SA. SA.) 41 42 43 44 45 26 27 28 GAT 151 GAT 152 GAT 153 GAT 154 GAT 170 GAT 171 GAT 172 Ghid privind procedura de agrernentard pen. SA.aticc verificare a aptiradianti cu gaz vcrificare a aptipanouri radianto ICPAIUC SA ICPAIUC SA 0 83 1 2 3 23 Chid privind procedura de verificare a aptitudinii de uti lizarc a procedeului de sablare cu granule polimerice Chid privind metodologia de agrementarc tchnica a componeritelor din sisternele de automatizare (terrnostatu. SA.ICPAIUC SA filtro electrost.A. microprocesoare ete.are tehnica a elemuntelor complexe de wglare din cadrul instalatiilor de incaizire. SA. 179 GAT 32 49 165 Chid privind procedura de verificarc a apti. presostato. a' ICECOl\ SA ICECON SA. ii de pompare Ghid privind metodologia de acrementare a ICECON echipamentelor pentru sta\ii de epurare a apei SA. veruilare si cundit ionaro (regulatoare.ICECOl\ S.A. S. umidos- ICPAIUC S. CAT 155 :34 CAT 174 85 GAT 156 :36 GAT 175 87 GAT 176 CAT 177 CAT 157 GAT 178 GAT 158 GAT 159 GAT 160 GAT 161 GAT 162 GAT 163 GAT 164 GAT Chid privind metodologia de agrementarc ICECO!\'" SA pentru receptoarc termoelectrice Chid privind procedura de verificare a apti. tru conducte si canale de ventilatii Chid privind procedura de agrementare a ICECON SA vibroizolatoarelor pentru ventilatoare Chid privind procedura de agrementare pen' !CECON SA. 140 141 . vcntilare si climatizare din cladiri industriale. motoare !ii generacladirilor verificare a apti. SA. socialculturale si civile 25 GAT 213 Chid privind procedura de agrement.ICECON ment. 88 39 ICPAIUC SA 40 tate) ale instalatiilor de mcalzire.

A. 76 ICECON S. 55 56 CAT 182 Ghid privind metodologia de agremcntare a ICECON echipamentclor pentru centrale de frig avansat Chid particular privind metodologia de agre.A. SA.ICECON mentare a tevilor si fitingurilor pentru gaze Chid particular privind metodologia de agre.are a procedeelor tehnologice noi de compactare a betonului Chid privind mctodologia de agrementare a procedeelor tehnologicc noi de prelucrare a tevilor de instalatii inglobate in constructii Chid privind metodologia de agrementare a echipamentelor de pomparo incorporate in construct ii pentru evacuarca apei de infiltratii Chid privind metodologia de agrcmcntare a elernentelor arnortizoare inglobate pentru fundatii de masini ICECON S. 1 ICECON S. S. S.'35 CAT 236 CAT 237 CAT 238 61 62 63 Chid privind metodologia de agrement. S. GAT 255 Ghid privind metodologia de agrementare seismomctrelor Incorperate in constructii a INCERC Bucuresti 142 143 .) 59 60 CAT 234 CAT 2. o 64 1 GAT 239 CAT 240 CAT 241 CAT 242 CAT 243 CAT 244 CAT 245 GAT 246 CAT 247 GAT 248 GAT 249 CAT 296 GAT 2 3 S.A.are eu apa la cladiri de locuit si social-culturalc 65 66 67 68 S.A.e eu centrala individual a Chid privind mctodologia de agremcntare a ICECON procedeelor tehnologice de montaj a instalatiilor de aliment. S.A.A.are a electropalanelor incorporate in constructii Chid privind metodologia do agrement. SA. 70 71 72 73 74 75 57 58 CAT 232 CAT 233 Chid general de agrement. S. scari rulante. ICECOK S. S.A. mentcle de instalatii elect rice Chid general de agremontare pentru echipaICECON S.A. SA. S.A.A.A. S.A.A.A.o 50 51 52 53 54 1 GAT 166 GAT 167 GAT 168 GAT 169 GAT 180 CAT 181 2 3 S. ICECOK SA. S.A.A. S.A. sisterne de avertizare etc.A.ICECON rnentare a armaturilor pentru gaze Chid privind metodologia de agremcntare a ICECON contoarelor de gaze Chid privind metodologia de agrerncntare a ICECON procedeelor tehnologice de montaj ansambluri de instalatii olect.rice Chid privind metodologia de agrementare a ICECON proccdcolor tehnologice de montaj ansambluri de instalatii de mcalzire locuint. mentcle electrocasnicc incorporate in construetic (ascensoare. S.are pentru echipaICECON S.A.A. 133 Chid privind metodologia de agrementare a ICECON procedeclor tehnologice noi de finisare mecanizate a lucrarilor de parnant in spatii inguste Chid privind metodologia de agrementare a ICECON procedeelor tehnologice noi de consolidare a constructiilor prin injectare Chid privind mctodologia de agremcntare a ICECON intrerupatoarelor automate Chid privind metodologia de agrementare a ICECON releelor diferentiale la curenti "defect" Chid privind metodologia de agrementare a ICE CON pompolor de eirculatie a agcntului termic in instalatiile de incalzire Chid privind metodologia de agrementare a ICECON centralelor de clirnatizare Chid privind metodologia de agrementare a ICECON sistemului vas-rezcrvor WC Chid gener-al de agrementare pcntru echiICECON pamentele din instalatii sanitare Chid general de agrementare pentru echiICECON pamentele din instalatiile de incalzire Chid general de agrernentare pentru echiICECON pamentele din instalatiile de ventilare Chid privind metodologia de agrementare a ICECON balustradelor de proteetie Chid privind metodologia de agrementare a IKCERC sistemelor ~i echipamentelor de automalizare Bucuresti din punctele termice Chid privind agrementare tehnica pcntru ICECON accesorii de conducte de alimcruare cu apa si canalizare GRUPA SPECIALlZATA 06 Domotica ~i produse si echipamente inglobate in constructii SA.A. 69 S.

a ale podurilor rut. SA 6 INCERTRANS S. a rnodificatorilor si a alter adaosuri pentru bitum si emulsii de bitum la d rum uri metodologia de agrement.Ii la CIJ" de pe cai ncvigabil« Ghid privind metod. materialelor geosintctice (gcornornbranc geotextile.area eu apa Ghid privind rnetodologia de agrement are a aditivilor. la rmbracamintitc din Ghid privind beton de cimcnt SA 144 145 . 09 Ghid privind mctodologia de agrcmcntaru a aparat. INCERTRANS a 12 13 metodologia de agrementare a procedeelor de obtinere a structurilor bituminoase arm ale Ghid privind metodologia de agrernentare a produselor si procedeelor de colmatare a I'OSturilor si a fisurilor.ierc 3 07 U. ecrane drenantc) pent ru drumuri Ghid privind metodologia de agrement. drcnaje foraje.A.ntru irigat.elor d.A.ii.. IKCERTR. ISPIF SA 6 GAT 114 Ghid privind agl'l. deser a ri. SA Il\CERTRAl\S 15 2 SA Il\CERTRAl\S GRUPA SPECIltLIZATA.: "<!iu de agrcrnentare tehnologiilor de reah~<II"l' a corist ructiilor ingincrcsti suhacvaticu a SA INCERTRAKS 5 11 GAT 119 GAT 120 GAT 121 INCERTRANS SA IKCERTRANS S. googrile.urjlur de J'ozistenifl Ghid telor de agrorncntarc a iarurilor a Ghid privind mctodologia de agrernentare mixturilor asfaltice de diverse tipuri SA Ghid privind mctodologia de agrernentare a Il\CERTRANS S_'\.\KS SA Il\CERTRAl\S 3 4 santierc navale Ghid prtvind mctodologia st ruct.3 GRUPA SPECIALlZATA.CERTRANS SA.A.iure Ghid privind metodologia de agrementare bitumurilor rutiere nemodificaua Produsc.are a procedeelor de obtinere a mixturilor asfaltice si de executic a straturilor bituminoase particular de agrement.uare tiilor de pl: caile navigabile INCERTRANS S.are agregatelor naturale si artificialc pentru drumuri Ghid privind Ghid privind rnetodologia filierelor rutierc de agrernentare a SA 1 GRUPA SPECIALIZATA. INCEHT~':\NS SA. Drumuri 1 si poduri rut. Baraje ~i acumulari de apa 10 de agrernen~i a construea 7 GAT 115 GAT 116 GAT 117 GAT 118 INCERTRANS GAT 224 GAT 225 GAT 226 GAT 229 GAT 228 GAT 230 SA 2 a a Ghid-cadru privind metodologia tare a construcviilor port.) foraj ISPIF SA.A.are rosturilor de dilatatie la lucrarile portuare !.i echipamcntc pc. alimunt. procedue r.' ruazcm si a aparatclor seismice pcntru poduri rut.CERTRAl\S 14 GAT 122 GAT 109 GAT 110 GAT 111 Ghid privind metodologia de agromcntare a rosturilor de dilat at ie si a elcmeritelor de continuizare a caii la podurile ruticre Ghid privind metodologia clcmcntolor prefabricate poduri rutiere de agrernentare din betori pentru a Ghid privind metodologia de agrementare a prnccduelc r privind reparareu imbracamintilor ruriere si auroportuare Ghid privind metodclogia de agremcntare a procedeelor privind lralamcnll'1e bitumincase H.ar« a repararii si consolidarii ulemcnu-Ior de rezistent.iure Ghid privind rnetodologia de agromcnt.arc a elcrne nprefabricate din bcton pcntru porturi si cai navigahik Ghid privind mctodologia de agrcrncnt. recupe- SA Il\CERTRANS rari-rcdari u-renuri agricolc si amonajari piscicole 1 2 4 GAT 112 GAT 113 SA Il\CERTRAl\S 5 SA Il\CERTRANS GAT 259 GAT 260 Ghid pulor privind pentru agl'ementUJ'ea u-hnica a pornechiparca puturilor el.ari eu apa. Il\CERTRAKS 8 9 10 Il\CERTRAl\S Chid privind mctodologia do agrcmcntare cailor de lansare si tragere a navclor In SA INCERTRAKS 8.menlarcu tchnica a coloanelor filtrantc de la construct ia pentru alirne nt.

ANEXA nr.A. Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urmatorul R DIN: Se aproba: "Manual ~i program de calcul cadru pentru intocmirea cartilor tehnice a constructiilor". 4: 146 147 . MINISTRU. respeetiv Institutul de Consultanta.A. CEPROCIM S. 751N1 din 10. 2 LISTA PROCEDURILOR ~I A GHIDURILOR DE EVALUARE AFERENTE SISTEMULUI CALITA TIl IN CONSTRUCTIl FINALlZATE iN ANUL 1996 MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII TERITORIULUI crt. 2. 1. 456/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului. Prezentul ordin intra in vigoare la data publicarii in Buletinul Constructiilor.07. Nr.. Denumirea procedurilorl ghidurilor de evaluare ------ Executant ----- ORDIN Nr.. In temeiul H.G.1996.01.A.i se distribuie la beneficiari impreuna eu programul eadru pe suport magnetic de catre elaborator. 193/23. Manualul de la art. NICOLAE NOICA Proceduri analitice de audit si ghiduri dl' evaluare pentru certificarea matorialelor de constructii Ghid de evaluare tehnica a unui producator de placi ondulate de azbociment Ghid de evaluare tehnica a unui producatnde placi pe baza de azbast Ghi~ de evaluare tehnica a unui producator de JpoSOS de ccnst ructii PROCEMA S. 59111996. In conformitate cu Hotararea Parlamentului nr.A. Directia Programe de Cereetare s i Reglementari Tehnice va aduee la indeplinire prevederile prezentului ordin. o Art. 4.i a Decretului nr. Bucuresti. nr. 3. CEPROCIM S. CEPROCIM S. 2 Art.1 se publica in brosura r. 3 Art. Organizare si Cibernetica in Constructii. 12/1996 r. 1 Art.1997 Avand in vedere: Avizul Consiliului Tehnico-Stiintific nr. Indicativ PC 001/97.

Bucuresti Prezentul ordin intra in vigoare la data publicarii in Buletinul Constructiilor. Direct ia Programe de Cercetare s i Reglement.a. Organizare si Cibernetica in Constructii. 001/97.I se publica in brosura !?i se distribuie la beneficiari impreuna cu programul cadru pe suport magnetic de catre elaborator. Indicativ M. NICOLAE NOICA 148 Redactor: Alexandra Imprimeria Gutenberg.05. Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urrnatorul R DIN: Se aproba: "Manualul dirigintelui de specialitate in constructii. 4 .ari Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin. 1 Art. 3 Art. Manualul de la art.07. In baza Raportului Direct iei Generale de Reglementari !?1 Atestari Tehnice. respectiv Institutul de Consultant. 456/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului. 74IN/ din 05. 284/23. n r. MURGU Bucuresti o Art. 59111996. MINISTRU. In temeiul H.MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII TERITORIULUI ORDIN Nr. In conformitate eu Hotararea Parlamentului nr.1997 Avand in vedere: Avizul Consiliului Tehnico-Stiintific nr. inclusiv sistemul informatic ~i baza de date a activitatii acestuia''.E. 12/1996 si a Decretului nr.1996. 2 Art.G.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful