P. 1
NP 007-1997

NP 007-1997

|Views: 281|Likes:

More info:

Published by: Denisa-Stefania Patrut on Nov 14, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/02/2014

pdf

text

original

BULET'NUL CONSTRUCT"LOR

Vol. 10 1997

i."

1. PRESCRIPl'II

TEHNICE

"Cod de proiectare pentru structuri In cadre din beton armat", indicativ NP 007-97,aprobat de MLPAT cu ordinul nr.lIN din 13 ianuarie 1997 "Normativ privind igiena compezitiei aerului in spatii cu diverse destinatii, in functie de activitatile desfasurate, In regim de iarnavara", indicativ NP 008-97, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 6IN din 22 ianuarie 1997 "Lista ghidurilor de agrement tehnic finalizate in anuI 1996" si "Lista procedurilor si a ghidurilor de evaluare - aferente sistemului calitatii in constructii - finalizate in anul1996", aprobate de MLPATcu ordinul nr. 7/N/ din 22 ianuarie 1997 OrdinuI MLPAT nr. 75/N/ din 5 martie 1997 privind aprobarea "ManuaIului si programului de caIcuIcadru pentru intocmirea cartilor tehnice a constructiilor", ·indicativ PC 001-97 Ordinul MLPAT nr. 741N/ din 5 martie 1997 privind aprobarea "Manualului dirigintelui de speciaIitate in constructii, incIusiv sistemul informatic si baza de pate a activitatii acestuia", indicativ ME 001 - 97 ~

3

88

132

147

148

Editatde: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii ~i conornia Constructiilor E

Bueurestl - ~os. Paotelimoo or. 266 Telefoo 627.40.85/176 - redaqie 116 - difuzare

Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate INCERC Bucuresti. Nu este permisa reproducerea integral a sau partiala a materialelor din Buletinul Constructillor fAra consimtAmAntul seris aI INCERC Bucuresti,

MINISTERUL LUCR.ARILOR PUBLICE $1 AMENAJARII TERITORIULUl

MINISTERUL LUCR.ARILOR PUB LICE $1 AMENAJARII TERITORIULUl
DlRECT1A PROGRtl.lVlE CERCE1'ARE $1 REGLE:vIENTAR1 TEHN1CE

ORDIN Nr. lIN! din 13.01.1997 Avand in vedere: _ Avizul Consiliului Tehnieo-~tiintifie nr. 79/24.04.1996; . G ... .. " In t emeiu I H ., nr . 456/1994 privind organizarea si funetionarea Ministerului Luenlrilor Publice ~1 AmenaJaIll
A

COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI IN CADRE DIN BETON ARMAT INDICATIV NP 007-97
Elaborat de: UNlVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURE~TI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE ~I INDUSTRIALE CATEDRA CONSTRUCTII DE BETON ARMAT Elaboratori: Prof.dr.ing. Liviu CRAINIC Conf.dr.ing. Marius GABOR ing. Dan STANCIULESCU IPCT-S.A. ing. Radu GIURGEA IPCT-S.A.

Teritoriului, _ In eonformitate eu Hotararea Parlamentului nr. 12/1996 si a Deeretului nr. 591/1996, .. . . Ministrul Luerarilor Publice si Amenajarii Tentonulm emite
urmatorul

o

R DIN:

Se aproba: "Cod de proieetare pentru structuri in cadre Art. 1 din beton armat"; 'NP 007/97. Codul de la art. 1 intra in vigoare la data publicarii Art. 2 in Buletinul Constructiilor. Directia Progr ame de Cercetare si _Reglementar~ Art. 3 Tehniee va aduce la indeplinire prevedenle prezentulUl ordin. MINISTRU, NICOLAE NOICA

Colaboratori:

Avizat de:

Directia Programe de Cercetar e si Reglamentari Tehnice ing. Oetavian MANOIU ing. Eugenia HINTEA
3

Director Responsabil

tema:

2

CUPRINS

5.3. Incarcari. Mase de nivel 5.4. Caleulul eforturilor in grupari fundamentale de incarcari 5.5. Caleulul eforturilor in grupari speciale de incarcari (actiuni seismice) 7 7 8 8 9 : 10 10 11 11 11 11 12 13 13 13 13 14 14 15 16 17 Cap.6 Dimensionarealverificarea elementelor 6.1. Stabilirea eforturilor de calcul 6.2. Rigle de cadru 6.3. Stalpi , 6.4. Noduri de cadru structurale

24 25 28 .. 30 30 38 38 39 43 43 44 45 45 45 47 .48 48 49 51 52 52 54 56 56 56 58 60

Cap.1 Generalitati 1.1. Domeniul de aplicare al Codului 1.2. Definifii 1.3. Clasificare 1.4.Acte normative complementare Cap.2 Alcatuirea de ansamblu 2.1. Forma ~i alcatuirea de ansamblu 2.2. Distributia stalpilor 2.3. Plansee 2.4. Scari 2.5. Pereti despartitcri ~i inchideri 2.6. Fundatii 2.7. Rosturi

Cap.7 Calculul capaeitatii de deform are postelastiea 7.1. Ca1culul ductilitatij sectioriale 7.2.Lungimea zonelor plastice Cap.8 Verificarea la stare a limita de deformatri 8.1. Grupari fundamentale de incarcari 8.2. Grupari specrale de incarcari 8.3. Deforrnatii l imita ~: Cap.9 Proieetarea planseelor structurllor in eadre 9.1.Calculul planseelor la incarcari verticale 9.2.ralculul planse-Ior la inearcari orizontale 9.3. Structura de rezistr-nta a scarilor Cap.10 Infraatructurile Ifi fundatiile 10.1.lTenpralitatll . 1O.2.Calculul infrastructurii. . 10.:~. alculul Iundatulor C Cap.11 Alcatuirea Ifi annarea 11.1. J{lgle de cadru .. 11.2.Stalpi .. 11.1.Nodun................................. Anexa A Anexa B Comentarii

Cap.S Conditii generale de proiectare 3.1. Conditii generale ; ~ ..~.,.: , 3.2. Realizarea condifiilor de proiectare 3:3. Corrditii de reaistenta ~i stabilitate 3.4. Conditii de rigiditate 3.5. Conditri privind mecanismu1 structural de disipare a energiei la actiuni seismice 3.6. Conditii privind ductilitatea locala si evitarea ruperilor cu caracter casant 3.7. Conditri specifice structurilor prefabricate sau mixte. Cap." Proiectarea preliminara a elementelor 4.1. Evaluarea incarcarilcr verticale 4.2. Predimensionarea riglelor de cadru 4.3. Predimensionarea stalpilor

structurale .18 18 18 20

.. ;

66 67 69

Cap.5 Calcul u1 eforturilor 21 5.1. Particularitati de comportare ~i ealcul ale strueturilor in eadre de beton armat 21 5.2. Schematizarea structurii pentru ealeul 23

4

5

1. lIN din 13. pe langa prevederile din actele normative specifice. GENERALITA.'fI Prezentul Cod cuprinde prevederi referitoare la proiectarea structurilor in cadre de beton armat ale cladirilor.L.A.P.1. cu titlu informativ. precum si pentru structurile unor constructii industriale speciale (buncare. Domeniul de aplieare al Codului Prezentul Cod se aplica la proiectarea structurilor in cadre de beton armat monolit. Elaborat de: UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURE$TI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE $1 INDUSTRIALE . Prevederile se r efer a cu pr eca dere la proiectarea unor constructii noi. CATEDRA CONSTRUCTII BETON ARMAT Aprobat de: M.1997 7 .01. Pentru structurile cladirilor cu regim de inaltime de peste 40 m sau 15 niveluri.ime pana la 40 m sau 15 niveluri.ructiile civile si industriale avand orice mod de distributie a elementelor si regimuri de 'inalt. pentru cladirile cu plansee tip dala groasa sau tip ciuperca. turnuri de extractie etc.ii structurali de beton armat (sisteme duale) si nici la cele constituite din cadre cu panouri de umplutura. in const. silozuri.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI IN CADRE DE BETON ARMAT INDICATIV NP 007-97 1. EI nu se refera la structurile in cadre care conlucreaza eu peret. prefabricat sau in solutii mixte.) Codul de fata va fi utilizat cu caracter de recomandare sau eu titlu informativ. ele pot fi utilizate ca elemente de referinta in evaluarea unor constructii existente.T eu ordinul nr.

industriale si agricole. • cadre pentru constructii etajate cu Inaltime medie (P+5E . • STAS 10107/2-91 Constructii civile.1. • STAS 1010111-91Actiuni in constructii.2.. Definitii 1..1. • } I b b I } hz ~ }. • STAS 10107/3-91 Constructii civile.1. • cadre pentru constructii etajate 'inalte (peste P+12E).4..3. Prescriptii de calcul si alcatuire. Dupa modu1 de distribuiie a1 e1emente1or structurale: cadre ortogonale.3. Dupa tuuniirul de nive1uri: • cadre pentru constructii parter: • cadre pentru constructii etajate cu inaltime redusa (P+IE .2. tuburi multiple).· plansee cu nervuri dese din beton armat si beton precomprimat. 1 1. Principii generale de calcul.2. • cadre pentru constructii civile. 1. Prescriptii de calcul si alcatuire . P+4E).2. Calculul si alcatuirea planseelor din beton arm at si beton precomprimat. Dupii destinatia constructiei. 1. in sensul prezentului Cod sunt considerati stfi1pi elementele portante verticale la care raportul intre dimensiunile sectiunii transversale (b si h in fig.. Diipe modu1 de executie: • cadre din beton armat monolit. structuri tubulare in cadre (tub perimetral. • cadre pentru constructii industriale. dupa cum urmeazii: 1.l) respecta conditia: h/b-cf (1. 8 9 . 1. Prevederi generale. beton armat !?i beton precomprimat. industriale si agricole. Structuri1e in cadre de beton annat sunt cele la care incardirile vertic ale t. • STAS 10107/4-91 Constructii civile..4. Acte normative complementare Prezentul Cod de proiectare se va utiliza irnpr euna cu prevederile din actele normative care precizeaza aspecte specifice de calcul si alcatuire. industrials si agricole. plansee casetate din beton armat. Calculul si alcatuirea elementelor din beton. • cadre din elemente prefabricate de beton armat.2.1) • • • 1.• • STAS 10101/2A1-91 Actiuni in constructii.P+12E). 1. tub in tub. Clasificarea structurilor Clasificarea structurilor in cadre de beton armat se face in functie de criterii care determina diferentieri privind aplicarea prezentului Cod.1. industriale si agricole. • cadre mixte (din elemente monolite t. cadre dispuse dupa direcrii oarecare. Prescriptii de calcul si alcatuire.ielemente prefabricate de beton armat). • STAS 3300/1-85.l. -t-J!4in cadre de beton armat Fig. Greutati tehnice !?i incarcari permanents . incarcari datorite procesului de exploatare..i orizontale sunt preluate si transmise fundatiilor (sau infrastructurii) in totalitateprintr-un sistem spatial de stalpi si grinzi (rigle). • STAS 10107/1-91 Constructii civile.1..2. Teren de fundare. cum ar fi (lista nu este exhaustiva): • STAS 10107/0-90 Constructit civile si industriaje. plansee curente din placi si grinzi din beton arm at si beton precompromat.

UIREA DE ANSAMBLU T 2. C 140-86.al. pe ~anga conditiile functionale. • Normativ pentru executarea lucrarilor din beton ~i beton armat. compacte si simetrice.: _a~la~ente t:amei). Planseele structurilor in cadre pot fi realizate in orice S01~~le ondstrducfitiva asigura conditiile functionale.2. _ Se re?oman~a ca rigiditatile structurii pe directiile principale sa fie cat mal apropiate. 2. Indi- centrulu~ d~ rigi~itate intre etaje. Daca respectarea conditiei nu este posibila pentru ansamblul constructiei se recomanda tronsonarea prin rosturi seismice sau se va tine cont. In cazul realizarii de retrageri pe inaltimea eonstructiei se va urmar'i limitarea efectelor de torsiune generala indusa de actiunea seismica. pe Ianga alcatuirea adecvata a planseelor. In acest scop se va urmari. ~a distributia l1i alcatuirea peretilor despartitori se vor avea l~ vedere. respectiv prin prevederea de retragen simetrice. Lista actelor normative complementp.Se admit retrageri de la un nivel la altul daca.• • • STAS 3300/2-85 Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe. Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii. T. prin variatii mici ale pozitiilor centrului maselor !?i al 10 .~. prin acestea. 2.e In care asemenea alcatuiri nu pot fi evitate se vor lua masuri ~entru a ~~ asigura planseelor capacitatea de rezistenta necesara preluarii eforturilor generate de efectul de saiba. pentru a se evita diferentele mari de SOhc. • Se recomanda a se evita prevederea de goluri mari in plansee sau .:i~i a~. agrozootehnice si industriale. de rezis~ care t enva ~l e e ormabilitate. . si cele referitoare la eVltare~ u:rlOr interactiuni necontrolate sau defavorabile cu structura principala de rezistenta precum si limitarea degra11 cativ PI00-92. ALCA. cu distributii uniforme ale maselor si rigiditatilor in plan si pe inaltimea aceluia~i tronson. U. In ca~unl.re se va actualiza in raport de revizuirea sau modificarea acestora. . e ngI zare rue urn I?lsa nu rea izeze interactiuni defavorabile cu aceasta. Se vor evita modificarile bruste de rigiditate pe rnaltimea constructiei. _ 2. social-culturale. ~istrib~tia . 2. de deformabilita.4. caract~risticile dinamice. l' .L La stabilirea formei ~i alcatuirii de ansamblu a constructiilor cu structura in cadre se recomanda formele in plan regulate. realizarea unor structuri la care marirnile deschiderilor sa fie apropiate de cele ale traveelor.!-e si de rezistenta ale constructiei nu sunt sensibil modificate. v . perpendiculare . se recomanda a se evita formele in plan neregulate sau complicate.lt~n ~l~de _ dlm~ns~uni intre acestea. care pot determina solicitari suplimentare in zone le de discontinuitate sau ca efect al momentului de torsiune generala. L. de eonsecintele ce decurg din nerespectarea acestei recomandari.pe axul consolei. Y cu aripi lungi.in e 2.t~ alc~t. la proiectare.e acestora care pot determina reducerea sensl~lla~ a rigiditatii sau rezistentei lor in plan orizontal.5. Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de lncuinte.stalpilor in planul constructiei se recomanda sa fie cat mar uniforma. amplasate in zonele seismice A+D (conform Normativului PI00-92). Sc~le l1iperetii de la golurile de ascensor se recomanda sa fie alcatuite astfel incat sa nu constituie elemente d izidi a st t . .Indicativ PI0-86. Pentru constructiile etajate cu in<iltime medie si pentru constructiile inalte.. cum sunt constructiile in forma de I. ~ri~zile in consola sunt admise cu conditia 'evitarii unor interactiuni necontrolate cu elemente structurale sau cu peretill d um p1u tura di pIanuri . ~ ~e _r~coman~a ca plan!?eele sa fie astfel alcatuite meat incarcarile v:ertlcale sa fie trans mise pe doua directii (la riglele de ca~r.

radiere) sau pe fundatii de adancime.).1. regim de inaltime.ii izolate. de amplasament (zona seismica. climatice si seismice. in cazul cutremurelor puternice. daca sunt respectate. Indeplinirea conditiilor generale de proiectare (a cerintelo. .e perfo~anta structurala care. conlucrand cu planseele invecinate !?icu talpile sau radierul de fundatie. forma in plan si elevatie. cu luarea masurilor corespunzatoare pentru evitarea prabusirii acestora. Se va urmar~ ~~ cat posibil sa se realizeze cumulat functiunile impuse de conditiils particulare de amplasament forma in plan elevatie etc. rosturi de tasare. condit ii favorabile de executie.7. barete). 2. b) Respectarea prevederilor prezentului Cod de proiectare si a 12 13 . Functie de factorii enumerati. teren de fundare. 3. se pot lua in consider are urmatoarele solutii: . deschideri travei. rnaltimt de etaj s.iile de fundare ale constructiilor invecinate (daca este cazul). zon~ clim~tica. CONDI'fII GENERALEDE PROIECTARE 3. Se recomanda realizarea unei infrastructuri rigide in special la constructiile solicitate preponderent de actiunile seismice (cladiri inalte si cu dimensiuni reduse in plan. (iii) Condit. uneori. (ii) Natura terenului de fundare si nivelul apei freatice. 3. asigura sistemuln] structural 0 comportare favorabila sub incarcarile gravitationale. disponibilitatj de utilaje !?I de forta de munca). In acest sens se vor examina si se va decide asupra aplicarii uneia din u~atoarele solutii ~~sibile:. Extinderea subsolului in plan !?i adancime. se reahzeaza prin: a) Conce~tia generala de proiectare care sa asigure alegerea unor sisteme structurale adecvate conditiilor functionals (destinatia. vecinatari) si de executi~ (~enOada!?1 durata de executie impuse. Conditiile generale de proiectare precizeaza cerintels d. rosturi seismice.a. c) Acceptarea degradarii peretilor de compartimentare. 2. un nivel controlat de si~ranta in exploatare si la starile limita ultime.darii lor in cazul actiunilor seismice de intensitate corespunzatoare nivelului de protectie antiseismica avut in vedere de catre normele specifice. talpi continui. b) Realizarea unei infrastructuri printr-un sistem de pereti structurali pe inaltimea subsolului sau. Dupa caz constructiile vor fi fragmentate prin rosturi. . (iv) Ponderea mcarcarilor seismice in stabilirea eforturilor de la baza constructiei..2. (piloti. si a unuia sau mai multor niveluri de la partea inferioara a constructiei. b) Realizarea unei alcatuiri de ansamblu care sa asigure Iimitarea deplasarilor orizontale date de actiunea seismica astfel incat sa se previna degradarea peretilor de umplutura si sa evite avarierea elementelor cadrelor (stalpi !?irigle) ca urmarea conlucrarii acestora cu peretii de umplutura. care pot avea urmatoarele functiuni: rosturi de dilatare/contractie. de rntretinere si de reparare/consolidare (in cazul producerii unor degradari sau avarii). amplasate in zone cu seismicitate ridicata) sau a celor fundate in conditii dificile de teren. " Dimensiunea rosturilor se va stabili astfel incat sa se evite interactiunile necontrolate intre tronsoanele alaturate. _ a) Realizarea peretilor din materiale cu deformabilitate ridicata sau cu alcatuiri care sa conduca la separarea lor de cadre. La alegerea sistemului de fundare se vor lua in considerare urmatoarele: (i) Daca constructia va fi sau nu prevazuta cu subsol. a) Fundarea stalpilor pe fundatii directe de suprafata (fundat. specifice constructiei.r de perforI?anta structurala).. la care se refera prezentul capitol.6.

la cutremurele de intensitate ridicata (vezi pet. variatia locala brusca a rigiditat. a 1 irea 1 STAS 10107/0-90 1 1 gimii lor de calcul III sensu ' eva u a re.S d Iimi dOt' b incarcanle e 10107/0-90 pct. ~~or face in conformitate cu prevederile prezentului s pc .~r fi ~lme~~l onate sau dupa caz.in stalpi. rezistenta '!?istabilitate) in conformitate cu prevede~ie dinr~~tm 10107/0-90. cu ale celorlalte acte normative speer Ice.jl plastice potentIa e.3. in ansam u. b) Rigiditatile relative de nivel se recomanda sa nu prezinte variatii mari pe inaltimea constructiei. 2.5.actelor normative cDmplementare privind calc~lul!?i alcatuirea tuturor componentelor sistemului structural si ale elementelor c) ~~~~~:~t.3. tipului f. sageata lor sa nu depaseasca valoarea admisa. pentru constructiile situate in zonele seismice A+E sa respecte urmatoarele conditii: a) Rigiditatea cadrelor considerate independente sa fie cat mai uniforma. . .cat mal ~proPIa de realitate _ particularitatile sistemului structural III toate stadiile semnificative de comportare. 3. punand con rna ca."la e f._ ".::~todelor de calcul structural (calculu~ efort~ri~o~ . alca~Ulrll il arm~rli ~e vor diferentia zonele curente ale ele~entelor f. su A 3.~: s~~ i economic.numai in domeniul elastic. h' d) Efe~tu. Se recomanda ca rigiditatile la deplasari laterale ale cadrelor (considerate independente) precum si ale sistemului structural.1 de lasarilor dupa cum urmeaza: :) G~nzile cadrelor (riglele) ca si grinzile d~ rula:.de regula .3. In situatii justificate se pot admite 14 15 .2. Toate elementele sistemului str~ctur~l :. 1 St bil i zonelor plastlce poten.eventual . d) Infrastructurile ~i fundatiile vor fi solicitate . b) Deplasarile relative de nivel maxime (incluzand si componenta post-elastica) date de fortele seismice orizontale vor respecta prevederile Normativului PI00-92..j~o~e ~ ~ .2. rea.4 .4.1.4. (c. din Normativul PI00-92) sa se respecte urmatoarele: a) Deformatiile plastice sa apara la inceput in rigle si numai ulterior sa apara . 3. b) Se pot admite incursiuni reduse in domeniul post-elastic in terenul de fundare.lmpor an ei ~~n~.. Pentru a obtine un mecanism favorabil de disipare a energiei la actiuni seismice se va urmari ca. planseele (lucrand ca diafragme orizontale) precum si eventualele elemente de ductilitate redusa sa fie solicitate numai in domeniul elastic de comportare al materialelor.9.. verificate la starile hmlta. 6. Conditii de rezistenta ~i stabilitate " exploatare.ii relative de nivel este admisa in condit iile considerarii in calcule a efectelor determinate de aceasta. TAS ' ita de deformatie in conformitate cu prevedenl~ dl~ .jicu cele ale prezentului Cod. 1.4. 1 2 . a unor cercetari expenme'?-t~le pe mo e dii ~e prototipuri realizate la scar a naturala !?vsau a u_norstu. c) Nodurile cadrelor. sa fie cat mai apropiate. 3. t Cod. Sistemul structural. A bl sau precum !?i 3 . ' 3 3 2 Din punctul de vedere al dimensionaru. Conditii privind mecanismul structural a energiei la actiuni seismice de disipare 3.5.nra a~~:~:: fac parte din sistemul structural) vor 1 veri lC~ e. p f. in situatiile justificate di~ punct de vedex..jicaracteristicilor sistemulUl structural." t ile' de limitare d elementele sale componente vor r~specta con 1. pct. con Jr de amplasament. de Iasadlor in diferite stadii de lucru) adecvate . calculate pentru cadrele independente si ansamblul constructiei.' -tiei. In acest sens se recomanda ca perioadele corespunzand modului fundamental de vibratie. u t~me .. t analitice aprofundate care sa precizeze . Conditii de rigiditate 3. precum si cele din prezentul Cod.1.3.

).5. pereti de infrastructura. elementele structurale se impart in: elemente neparticipante la preluarea actiunii seismice (cu eforturi neglijabile induse de seism).a intre elemente prefa- pierderea ancorajului armaturilor si degradarea conlucrarii betoniarmatura in zonele de rnnadire: ruperea specific a elementelor incovoiate subarmate.4. 3. In acest scop. 3.6. • elemente participante la preluarea actiunii seismice. .b.5.4. Observatia. elemente ale infrastructurii) se vor evita ruperile premature. stalpi. interfat.incursiuni in domeniul post-elastic de comportare si in unele clemente ale infrastructurii. casante. urrnatoarele recomandari: a) Fragmentarea structurii in elemente prefabricate va urmari pe cat posibil . infrastructura/ j undatii. alcatuirea si armarea elementelor structurale (rigle. noduri. cand se prevad imbinari fara continuitate. c) Preved~~ea unui nurnar suficient de legaturi care sa asigure: etabilitatoa structurii pentru orice combinatie de incarcari.solicitari importante potent. ductilitatea Iocala I. Metode practice de proiectare in vederea indeplinirii acestor cerinte sunt date in cap. rosturi dintre elemente prefabricate. Masu ri minimale A prevazute prezentul pentru realizarea acestor condit ii sunt m STAS 10107/0-90. 3. in acest sens sunt recomandate elementele prefabricate ljniare sau de suprafata. fiind reluate si completate si in Cod. fundatii etc. post-seism. 3. la elementele partici- 16 17 . care ar impiedica realizarea mecanismului proiectat de disipare de energie.l.iala.i evitarea ruperilor cu caracter cas ant Posibilitatea de dezvoltare efectiva a unui mecanism favorabil de disipare a energiei la actiuni seismice (pet.2. alcatuire si armare se va asigura zonelor plastice potentiale din rigle si stalpi 0 capacitate ridicata si stabila de deformare post-elastica. ale elementelor structurale.3.6 se m cazul structunlor prefabricate. • sunt cele in care acfiunea seismica si in care se localizeaza zonele plastics C~n~itiile precizate l~ pet 3. 3. 3. separari ale elementelor in lungul unor planuri de lunecare prefisurate (rosturi de turnare la elemente monolite. b) Pozitionarea imbinarilor sa fie astfel incat executia lor sa fie cat mai simpla iar stabihtatea si rezistenta elementalnr prefabricate si a structurii (inclusiv in faze intermediara de montaj sau executie) sa fie" asigurata.5 si 3. adecvate transportului.1 se face prin ierarhiza-va adecvata a capacitatilor de resistent aale celor trei con -ente ale sistemului structural (suprastructura. obt inerea de elemente prefabricate cu forme simple. . 6 al prezentului Cod.7. teren de fundare) precum si ale elementelor structurale (stalpi. 1 efera. noduri. Se vor evita: ruperile in sectiunile inclinate datorate actiunii fortelor taietoare. b) Prin dimension area. rigle. Condit ii privind 3. Conditii specifice structurilor prefabricate sau mixte La proiectarea structurilor prefabricate sau mixte se VOl' lua in corisiderarr. . comportarea avanUUoasa a elementelor la incarcari vertical~ si orizontale. se vor respecta urmatoarele conditii: a) Prin dimensionare. 3. fundatii.5) este conditionata de realizarea unei ductilitati locale suficiente a zonelor plastice precum si de evitarea producerii unor ruperi premature. Elemente participante mduce. uneori cu caracter casant. Indeplinirea cerintelor de la pct. depasirea limitei admise pentru inaltimea zonei comprimate. fara 0 scadere semnificativa de capacitate portanta si/sau rigiditate sectionala la cicluri repetate de incarcari-descarcari in domeniul plastic de comportare.2. cu luarea masurilor adecvate de asigurare a ductilitatii acestora ca si a posibilitatii de reparare bricate si suprabetonare). manipularii si montajului.

Evaluarea tncarcarilor verticale Incarcarile verticale pe plansee se stabilesc in conditiile prevazute in normele in vigoare (STAS 10107/0-90. . PROIECTAREA PRELIMINAAA A ELEMENTELOR STRUCTURALE (PREDIMENSIONAREA) 4. cu incarcari uniform distribuite in conditiile precizate in fig. alcatuirea si armarea elementelor structurale (prefabricate. Actiunile verticale pe rigle constau in greutatile lor proprii si din reactiunile transmise de plansee sau mcarcari aplicate direct (pereti.~~ PI P. stabilitate si deformabilitate in toate fazele intermediare de executie. Fig.11111 ~~1.2) 19 .1. incarcarile echivalente vor avea intensitatea astfel indit sa conduca la aceeasi rezultanta ca si incarcarea "reala" (fig.). montaj. .2. h) sa fie multiplu de 50 Pen~ru . . sa indeplineasca condit'in: hlL>1/12 \' aportul dimensiunilor sectiunii transversale a riglelor recomanda sa respecte conditia: se hIh<3 (4.riglele prefabricate se pot accepta si alte formem: sectiunii transversale. 4. STAS 10101/21-91 etc). Stabilirea formei ~i dimensiunilor initiale ale riglelor se va face cu luarea in considerare a urmatoarelor criterii: a) IP. p n~3 .a1timeasectiunii riglelor este conditionata de deschiderea lor.1 4. d) Dimensionarea. • 4.pante la preluarea actiunii seismice. Incarcarile pe rigle distribuite triunghiular sau trapezoidal se pot considera.. 4. 1 dh v rig elor (h). STAS 1010112-91. ~ono!it "'. mixte si monolite) si a imbinarilor va avea in vedere realizarea conditiilor de rezistenta. de spatiul liber acceptat in exploatarea constructiei precum si de raportul dintre rigiditatea stalpilor si a riglelor. re~omanda sectiunile de forma dreptunghiulara iar dlme~slUmle acestora (b.a). . 4. Evaluarea fortelor axiale in stalpi se poate face functie de suprafata de planseu aferenta stalpului si numarul de niveluri ale constructiei. in faza de predimensionare. b) Pentru simplificarea executiei riglelor cadrelor din beton 18 c) Se recomanda ca inaltimea sectiunii . STAS 10101/1-91. pe riglc h.l. in raport cu esc iderea (L). ca tncarcari uniform distribuite.2 GDlin Incarcan a. sarcini suspendate etc. manipulare precum si in situatia finala a constructiei. in etapa de predimensionare. Incarcarile concentrate pe rigle se pot echivala.3) R (4.b.1.. STAS 10101/2Al-91. STAS 101011 OA-91.l.

Calculul eforturilor in structurile in cadre din b t arm~t se poate face prin metode cu diferite grade de complexi~a: clasificate astfel dupa . b) Dimensiunile sectiunii transversale a stalpilor se iau multiplu de 50 mm..r~aza sub forma de cadre spatiale..3. preeum I?lal eforturilor de ordinul II. al efortunlor. 2) sun t vaI' in 3 on e~nven~lOna!e"me.1.3. calculele curente (vezi pet . goluri de ferestre etc.1. Pentru calculul deplasarilor. se va urmari ca prin modul de dispunere == McajQasoc. modificand dimensiunile stalpilor si/sau ale riglelor. 5~1.a elementelor (grinzi. La stabilirea formei I?i dimensiunilor initiale ale sectiunii stalpilor se vor avea in vedere urmatoarele aspecte: a) De regula stalpii din fatade vor avea lat.2.2. Dimensiunea minima admisa este 300x300 mm" in situat. l~mente de inchidere).ii justificate dimensiunea minima se poate lua 250x250 mm". c) Pentru respectarea conditiilor de rigiditate si rezrstent a la incarcarile orizontale se va proceda prin incercari.6. a zidariei in panourile de cadru (parapeti..4.' com t b' ~ gradul de fid elit a t e cu care reflecta: I por area su mcarcart a structurii. din temperatura. CALCULUL EFORTURILOR SECTIONALE 5. contractie.c). Conditiile de rigiditate la fortele seismice de calcul sunt cele prevazute in normativul P100-92. du~a~ de actiune a incarcarii. stalpii la care raportul dintre distant a Ho (fig.dn.2. in situatiile 21 n. pentru calculul e.ceeptabile. mai ales.2. nivelul de solicitare.3. 20 . 4. Fig. stalpi) depinde de mal multi ~acton~tipul de solicitare. 4. 6.a. conlucrarea eu alte elemente (plae_I. tasari de reazeme. 5. (~: L~c. pct. c.) sa nu se ajunga la comportari specifice stalpilor' scurti (fig. h == inaltimea sectiunii transversale a stalpului.1.4) unde: b~r~ b.4. modul de armare etc.ime constanta pe toata inaltimea constructiei si retrageri numai la interior. pe inaltimea constructiei se recomanda ca retragerile sa nu fie prea dese (la 2-3 nivelur'i). :articulari~ati de comportare I?icalcul ale structurilor In cadre din beton armat 5. a si b) si inaltimea sectiunii (h) este: HJh<2 (4. Valorile e admise .orlunlor din lI:carcan exterioare. Structurile in cadre din beton armat au sub Inca . In acelasi scop. (ii) Rigiditatea ~ection~la.' ~rmatoarele particularitati de comportare:' carcan. Retragerile (reducerea sectiunii) se recomanda sa nu se faca concomitent pe ambele directii. d) Pentru stalpii constructiilor amplasate in zonele seismice A+-E definite in Normativul P100-92 se va evita realizarea de proportii specifice elementelor scurte (stalpi scurti)· Se considera stalpi scurti. ~j h lH.

1.•• le Pdnca relor etaiate din sunt pana Ia 100 ~ . in structurile din cadre din beton armat se dezvolta deforrnat. proiectantul va tine cont de urmatoarele: a) Ponderea estimata a factorilor enumerati la pct. forma in plan si elevatie. 0 influent a semnificativa sau neglijabila asupra distributiei eforturilor. NOLirile structurilor in cadre din beton armat pot fi realizate cu continuitate totala (in cazul structurilor din beton armat monolit). r~aliza~e . Conditrile de proiectare a infrastructurilor si fundatiilor sunt precizate in capitolul 10 al prezentului Cod. Cadrele de beton arm t h . f e s ..monolit.iei or componente (rigle fill s talpi) a t 1 . L (rn Idlpi IiriaIe) . ~ahna\'n e e sectiun« intre etaje rectiliniu.2.ii plastice care pot genera n'" tributii importante ale eforturilor fata de cele determi• til ipoteza comportarii elastice. static prin reducerea element la se sc ematizeazn in calculul e . se pot considera cu axul ~:l. 5M (fig. 5.1.1. b) Categoria de important a a constructiei si gradul ei de repetivitate. S. prefabricat.3.a). atat sub incarcari gravitationale cat si sub cele seismice.1 La se determma functie articulate (din elemente f: gr~nZ1 or.1 5. ~n~ltimea de calcul de calcul in dreptul secti . prezinta cresteri semnificative ale eforturilor ("eforturi de ordinul II" sau "efectul P-S'). In seleetarea metodelor de ealeul al eforturilor.. Od. 5.r:. caracteristicile de rezistenta f?ide rigiditate ale nodurilor influenteaza sen sibil starea de eforturi in structurile in cadre din beton armat.d a pi ··1 t ~ cen ru UI e greutate at· nu or ransversale (fig.iculate). modul de 22 5. a cadrele care au rigle a stalpilor se mascara pan~r~ ~~~~~te. ~t~. de A' lDcastrare a stalpilor la nivel I . 1 axeIe lor. Modul de realizare. Sub incarcari crescatoare. d osu ngleI dispuse pe directia runn e rezemare p t'l S. mixt etc. h. regula. Fig 5.l. _ seC\.).:. m si su 14.b) se considers dimensiunea finita d 1 . de la caz la caz. respectiv pentru calcul manua!). 5. ' . in sensul celor precizate in STAS 10107/0-90 la pet.2.(iii) (iv) (v) (vi) in care aceste marimi sunt semnificative._ de pozitiile axelor staIpilor!?i .6. d) Tipul si performantele instrumentelor de calcul (pe tru calcul disponibile n ru ca cu automat. 3.2. travei. Interactiunea intre cele trei componente principale ale sistemului structural: suprastructura (structura in cadre) infrastructura si fundatiile terenul de fundare poate avea. Structurile in cadre din beton armat cu stalpi zvelti.: f.calc~lele mai detaliate sa:~~~:~c.2. se pot lua in considerare valori ale rigiditatii sectionale deduse din modele analitice mai complexe sau din incercari. in . cu continuitate partiala sau far a continuitate (ari. Deschiderile si inaItimile de cal I .2. corespunzand pozit. Schematizarea strueturii pentru ealeul 5.1.w=M-M. c) Caracteristicile geometrice si mecanice ale sistemului structural (deschideri. .).2 (sau a altor factori semnificativi) in realizarea starii de eforturi in structura.~p. Nodurile . ectlUmle astfel: u in rastructurn se considera . va ~in~ seama de excentricitatile determ~n:~e In calcule ~e variatiile de sectiuns ale stalpilor Stalnii d dezaxa:ea prin beton arm at monolit la care .IUpunctuale.

Calculul incarcari eforturilor tn grupari fundamentale de 5. t .sub~ol etc. Incarcarile temporare pe rigle s: VOl' considera.~Al ". structurile in cadre de beton armat se schematizeaza .) ~e con Iera incastrati 1a nivelu1 cO. ~tal' ~fac corp com un cu pereti din beton . '. nive1ul infrastructurii.. Incarcari. temporare (cvasipermanente . 7 zonta1e impiedecate.1. e directre t 1 i Ia nivelul limitei superioare a aces ora. prin rationamente ingineresti.de regula .ilm" i. " in sitll~\tij1e in care infrastructura este sub .3.4. 1 1 ' di Incarcarile pe rigle provin di~ r:ac~IU~ll. .e p a~E?ee01. i~ calculul structural.exceptionale.2.2.. de rezemarile reciproce ale elementelor si de modul de realizare a imbinarilor/ nodurilor. iar p . In masa totala de nivel se VOl' lua in consider are masele tuturor elementelor (structurale si nestructurale) antrenate in oscilatiile dupa gradele de libertate dinamica semnificative ale sistemului.. La structurile din elemente prefabricate se VOl'stabili pozrtiile maselor concentrate. ti pe fundatii Ia fata superioara a acestora. 5. cu distributii alternan~e (II~ sah) pe~truAde~er minarea solicitarilor extreme in sectiumle nglelor E?lsta1pl or..ac~stora pe toate deschiderile structurii..4.ca sisteme dinamice cu mase discrete.e superior infrastructura se poate considera cu deplasan e 01'1- Pentru constructiile amplasate in zonele seismice A+D se pot considera urmatoarele distributii ale incarcarilor temporare: distributii alternante (in sah) pentru determinarea momentelor extreme in sectiunile din campul riglelor.cut~~ rigide r~alizata din pereti structurali dispusi pe doua du eC H conlucrand cu plariseele si cu fundatii1e. ~n ca1cu1u: ~tatlc. la care se adauga mcarcarile temporare de lunga durata. verticale permanente. 5..3. p Distributia reactiunilor planf?eelor pe rigle se determma functie de alcatuirea acestora. tin and cont de alcatuirea generala a structurii. 5. m greutatile proprii ale riglelor E?idin mca:c~nle apl~~e dl~ec)t e acestea (pereti. 5. ' e u.3. La structurile etajate din beton armat monolit masele vor fi concentrate in nodurile cadrelor.forma une~ . conform prevederilor din Normativul PlOO92 (sisteme cu numar finit de grade de libertate dinamica). ~u1a1' p1anll1ul' pe1'ete1ui la nivelul fundatiei . ... sarcini suspendate. Masele vor fi concentrate astfel inc at sa reflecte cu suficienta acuratete comportarea dinamica reala a sistemului.1.. 5.3. Calculul la incareari verticale se poate face prin urmatoarele metode: a) Calcul elastic simplificat admite urmatoarele ipoteze: Structura este considerata ca fiind fermata din cadre plane dispuse dupa directiile principale. pentru determinarea momentelor in sectiunile din dreptul reazemelor mcarcarile se consider a distribuite in toate deschiderile. utilaje tehno ~gr_cee c. stablhr:a legatt. Pentru stalpi se vor con25 . . sectiunea stalpi10r de la nive1ul planE?eulUl care mal~neE?t.ii <unt dezvoltati diferit pe inaltime.. tmand cont E?l precizari1e din aliniatul (ii) al pet.3. .se idera incastrati pe directia de calcul 10ngrtudma1a. All rigiditatile sectionale ale e1ementelor se VOl'~o~Sldera m c~ c~e confor~ Anexei A a prezentu1ui Cod. .Iirectii (sta1pi in puncte de inters~ctle a peretl. Pentru calcululla actiuni seismice. ~e face cu luarea m considerate 9i a prevederilor din ahmatul precedent. Incarcarile Mase de nivel pe rigle pot fi: . 5.t~lo:. pel~consl.1.tei su~e~lO~re a pere. E?lvanablle)..armat dlS~UE?l e u. 'aerp('~" . r de beton stalpii care fac corp COLlun cu per etri structura 1 ) armat (de exemp1u peretii de inchidere de la .1or. sta pH 1ezema. ". in cazurile in care 'incarcarile temporare reprezinta mai putin decat 50% din tncarcarea totala pe planseu se admite sa se ia in considerare numai distributia . Dad! peret. .

2). c) Calculul post-elastic.ulul 1 •.sidera eforturile rezultate din calculul cadrelor pe directiile principale. 5:4.J. (ntJ. de pe cele doua directii. accepta redistribuirea eforturilor determinate prin calculul elastic (metoda a sau b) ca urmare a deformatiilor post-elastice ale sectiunilor. La cadrele etajate. cum ar fi: evitarea aglornerarilor de arrnatura pe reazeme.5. • 3.3.J. Ipotezele simplificatoare admise conduc la neindeplinirea riguroasa a conditiilor de echiIibni in anumite elemente (sau zone) ale structurii.:t*j. Schema staticl • ~ui solicillrilor (M.2 . SAP etc. 5. intr-un numar m de sectiuni critice: m-cn-sl (unde n este gradul de nedeterminare statica a structurii) ~stfel rncat sa se respecte urmatoarele conditii: (1) Introducand articulatii in cele m sectiuni critice sa nu rezulte mecanisme locale cu mai mult de un grad de libertate cinematica. neglijandu-se influent a deformatiilor unui nivel asupra starii de eforturi in celelalte niveluri (fig. se pot considera. (ii) D~~d deplasari virtu ale care sa antreneze cele m sectiuni critice. In situatiile in care rezulta eforturi semnificative ca urmare a deformatiilor impuse (variatii de temperatura.J. b) ~alculul elast~c spa~ial. tasari de fundatii etc.m?deleaza structura ca un sistem spatial de bare (rigle f?Istalpi) cu comportare elastica. a fi cu noduri fixe (se neglijeaza efectele deplasarilor laterale asupra eforturilor). 2. pe langa conditiile specificate la pet. CASE. ' ~~ ~~ . lucrul mecanic determinat de momentele alese in fiecare dintre aceste sectiuni ("momente plastiee") sa fie de semn contrar lucrului mecanic determinat de mcarcarile exterioare. cadre cu rigle frante sau rezemate articulat si excentric pe stalpi etc).1. Metoda consta in alegerea unor valori ale momentelor.m.). n n-I J. ". Efortu:i~~ in celel~l~e sect~uni ale structurii se determina pe baza conditiilor de echilibru. amplasate excentric pe structura). se vor avea in vedere urmatoarele: a) Calculul elastic simplificat se aplica fara erori mari la st~ucturile regulate. _ Cadrele plane. 5. In seleetarea metodei de ealeul.LI.3 a si b. Calculul elastic simplificat este specific calculului manual (efectuat prin metode iterative de tip Cross) si este admis la tipurile de constructii precizate la pct.Q) din sarcini yerticale in riglele cadrelor etajate. Observa~ii: 1. 5. fara nesimetrii pronun tate f?ila care nu exista rncarcari temporare importante (cum ar fi cele date de poduri rulante grele. b) Se recomanda a se adopta calculul post-elastic numai in situatii~e in care aplicarea sa conduce la avantaje certe econormce sau de executie.2. Scbeme statice admise in cal<. modelarea este specifica calculului automat prin programe de" tipul ETABS.4 (n(1) H+ b. diferite de cele calculate elastic. la dimensionarea elementelor structurale se vor considera ~i aceste actiuni. Cadrele tncarcate predominant nesimetric sau la care efectele deplasarilor laterale sunt semnificative se vor considera in calcule cu noduri deplasabile (hale cu poduri rulante. se poate calcula separat fiecare nivel. sau de greutatea unor utilaje etc. in calcul se pot admite una sau moo multe dintre ipotezele simplificatoare enurrtate anterior.S. de regula. Dupa caz. simplificarea detaliilor de arm are scaderea cantitat ii de armaturi. Diferentele intre momentele calculate elastic si cele calculate cu admiterea redistributiilor post-elastice nu vor depasi 30% din valoarea momentelor calculate elastic (in oricare sectiune a structurii).7Im- 7/~ Fig.

4 Metoda de analiza stru t 1. ~ste asociat. la cutr d e InregIstrate em~re prece ente sau generate artificial) este den ita ~:t:cu~~c~~ prezentul ~od "Analiza dinamica post-ela~:a": strucf ·1 ~ul .2. pet. e 0 a e prOlectare bazata pe considerarea ro rie _ tllOI~ defox:nare neliniara a structurii (Metoda B)"P p.s~pusa urmatoarelor limitari: .3. cu inaltime redusa si medie far~onsttr~ctt~~l?r etaiate privests fi I . in prezentul capitol. _ . eel putin ca etapa preliminara. modelul structural plan poate fi uti!" t .: mal avansat de cuantificare a comportarii lui ~n or e _eton ~rmat la actiuni seismice. substantial pentru pregatirea !?r~~~~~ a d~telor !?1pentru interpretarea rezultatelor Din :ft~l~e motIve procedeul este mai costisitor decat orlcare . punere . calcule de predimensionare. 5. adaptat dupa Normativul P100-92.res nc 11 In ceea ce . ortogonale. 0 OSIprograms de calcul !?iechipamente greu accesi- b) Calculul static in domeniul post-elastic de comportare.5. neceSlta un grad ridicat de calificare a utilizatorului ' ~~~e:eefort tehnic. respectiv modul de dis !?1 alcatuire a cadrelor cu conditin tili _. 1 1 . la Incar- 29 .1. in prezent. a eforturilor !?i a deplasarilor (pentru cadrele plane considerate) !?ia introducerii corectiilor 28 a) ~~~:o~ dinamica c~ co~siderarea proprietatilor post-elastice . "Calcululla actiuni seismice" cuprinde: determinarea fortelor seismice. pentru toate structurile in cadre. ins a aplicarea es e . tdade doua categonl de procedee: cuprm e A A 5.5. modelelor structurale ~~~~i~~lhz~ea dmod~l~l?r structurale spatiale implica 1majore atorita msuficientei datelor privind portarea sectiunilor de beton annat sup co~~ comple ti I use unor stan de a f losi spa ia e.1. iza numai pentru Asociata unui model structural s atial ~ proiectare (metoda A) poate fi utiliz~ta p~n~eto~~ cur~nta de si verificarea structurilor in cadre ale ru lI~~enSlOn~rea curente. Analiza structurala la actiuni seismice denumita. metoda se poate aplica pentru calculul eforturilor si deplasarilor in vederea dimensionarii si verificarii conditiei de limitare a deplasarilor laterale pentru urmatoarele tipuri de constructii curente (clasa III !?i IV de important a conform Normatreului P100-92): a) Constructii cu un singur nivel cu structura realizata din cadre regulate.c) Nu se recomanda folosirea calculului post-elastic atunci cand eforturile date de incarcarile temporare sunt mai mari decat dublul celor date de Incarcarile permanente.P100-92 "M t d de nroi c ura a enumita In Normativul . cu conditia utilizarii calculului automat pentru determinarea modurilor proprii de oscilatre. avand pe fiecare directie cadre identice sau a caror rigiditate la deplasari laterale nu difera cu mai mult de 20% !?i plansee care satisfac ipoteza de saiba orizontala rigida. Metodele de analiza structurala la actiuni seismice se clasifica !?i-se caracterizeaza conform tabelului 5. Calculul eforturilor (actiuni seismice) in grupari specials de tncarcar! pentru a tine cont de efectul torsiunii global ~entru constructiile care nu se incadreaza in c:ie de la ct a !?1b.neces~t~ programs si echipamente de calcul adecvate. fara denivelari.onna In p an sau elevatie. Calculul structural poate fi efectuat manual sau automat.3 al prezentului Cod. de eforturi precum si datorita necesitatii bile. cu structura din cadre regulate. Metoda de analiza structurala denumita in Normativul P100-92 "Metoda curenta de proiectare (Metoda A)" este obligatorie.ectlUmlor.5.. 5.5.5.1.2. ortogonale.2. a eforturilor si deplasarilor produse de actiunile seismice in punctele caracteristice ale structurii precum si procedee specifice de stabilire a eforturilor de dimensionare in scopul indeplinirii conditiilor generale de proiectare de la pct. Cand este asociata unui model structural plan. 5. mare a s. v u 1 izarn ca cu ului automat.d . 5. - proce~eul. la actiuni seismice modelate ca o miscare a bazei descrisa prin accelerogram (A . b) Constructii etajate cu inaltime redusa sau medie conform clasificarii ·de la pct.

1. ui eforturile in seetiunea de la fata stalpului f?iin axul reazemul iile se determina in functie de momentele eapabile din artieulat plastice.b).1. valorile fortelor orizontale corespunzatoare formarii articulatiilor plastice succesive. proportionale cu fortele seismice conventionale ("Calcul blografic"). Stabilirea diagramelor inIa~uratoare ale eforturilor ELEMENTELOR sectionale 6. 11.1.TURALE 6.2.l. 30 1----- T I~' 31 . in ambele sensuri.1. 6. 6. Elementele componente ale structurilor in cadre se dimensioneaza (verifica) la starile limita ultime conform prevederilor din STAS 10107/0-90. 11. deplasarile I? +ale si rotirile in articulatiile plastice corespunzatoare ace' rorte orizontale. fig.1.succesiunea formarii articulatiilor plastice. Se vor eonsidera diagramele de momente eorespunzatoare din GF f?idiagraroele de momente din GS pentru aetiuni seismiee pe directie riglei. 6. Eforturile sectionale de calcul se stabilesc in conditiile precizate in prezentul Cod. Procedeul pune in evident a _ in Iimitele ipotezelor simplificatoare admise . b) Situatiile de solicitare considerate corespund gruparilor fundamentale (GF) si speciale (GS) de incareari.cari gravitationale constante (fixe) si tncarcari orizontale crescatoare monoton. Daca seetiunile potentiale de plastifieare a riglei (Ia momente negative) sunt dirijate la distanta de nod (pet.1. Diagraroele de momente inIaf?uratoare pe rigle se stabir lese pe baza rezultatelor calculului static f?i a urroatoarelo r conditii: a) Sectiunile semnificative de calcul de la extremitatile riglelo corespund sectiunii de la fata reazemului (fig 5.2).Prineipiul apliearii metodei este indieat in fig. DIMENSIONAREA/VERIFICAREA STRl:::.

ale 0 bile (Q ) se face cu relatia: a caP _( I MS:s I + I Mdr I )1l1+(gn+1. Fig. (R) ma]orate cu -/0 calcul ale a~a~ urn a b I sensuri ale actiuni seismice Q se determma pentru am e e p: directia riglei -+ 'I b. determinate de conlucrarea cu zidaria de umplutura sau cu planseul lucrand ca saiba.. . st Mdr se determina in functie . istant a intre sectiunile in care se formeaza articulatiile d plastice. AP . sau clasa IV in zone seismiee E si F. • I~ AP 8. Observatii: Calculul momentelor capabile in sectiunile de plastificare ale riglelor se poate face fara considerarea eventualelor solicitari axiale de intindere. 6 . d £ . t~' tare asociate momentelor Stabilirea valonlor tort et .2plds<pn).6.momentele ~apablle. iar pldeste incarcarea temporara (echivalenta) de lunga durata (se va respecta conditia: 1.gr' 1:ap·gide armatura din placa . 25{]f ~t .. cu valoarea normata. pentru sensul de actiune seismica considerat. Daca Incarcarile pe rigla nu sunt uniforme. M ca~.1) termenul corespunzator incarcarilor verticale din GS se va considera prin fortele taietoare date de sarcinile verticale dispuse pe distanta (11). Stabilirea dlagramelor e ort.1 . ~ t ~ ietoare tnfasura toare . ----I '11 ____ . .2.2 Calculul pe baza relat iei (6. Valorile diagramei de momente capabile ale riglei se vor stabili astfel incat sa se evite formarea de articulatii plastice in camp (l1~1() . 11 ::::.6.1) se vor lua in consi erare u t: . __ . momentele maxime la extremitatile 33 32 ..10 precizari: .Fig.1) nu este aplicabil riglelor articulate la noduri si in cazurile in care. pnn cedari . erilor an pe rigle a. la constructii eu clasa de importanta III. modul de determinare a distantei 11 este indicat in fig.3 .. amplasate in zone seismice F.6.2pld)11/2 (6.11~c....1 gn este incarcarea permanenta (echivalenta) pe rigla...azu t r it de comportare elastica a care eonduc la solicitari pes e rmi a elementelor. de armaturile ef~ctIVedin '~:d~n~a din rigla si dispusa in (paralela cu ar~a~':. . in relatia (6.1) Q ascap r g cap..re i~ vede_:e eV1t~~~o:~~tremure de mare intensitate in sectium inchna~.~ ~nJhdr) considerand rezistentele de l latimea de p aca p p.gr id rmatoarele In aplicare~ relatiei (6.a a casante.

corespunzatoare GS de mcarcari. surna algebrica a valorilor momentelor incovoietoare corespunzatoare. M~r s M f \p (6. considerand actiunea seismica pe directiile principale ale sectinnii stalpului.riglei rezulta din actiuni in GF.0 pentru sectiunile de incastrare si de la ultimul nivel al stalpului (acoperif?/terasa) Observatis: f. Diagramele de forte taietoare infal. I.1. I.2) La aplicarea relatiei (6.4./ ii .gr. pentru determinarea fortelor taletoare de dimensionare (Q) se va considera valoarea: 35 • 34 . s Q. se determina cu relatia: M = kMMs I. I. Diagramele de momente mcovoietoare Infasuratoare in' stalpi se determina astfel: a) La constructiile avand clasa III de important a si amplasate in zone seismice F. I I I.!Mcap. amplasate In zone seismice F.2 pentru constructii in zonele D+F' 1. diagramele de forta taietoaro infal?uratoare pe stalpi se obtin prin suprapunerea efectelor celor mai defavorabile.2) se vor consider a urmatoarele: M momentul incovoietor in stalp in GS de incarcari. se vor stabili. pentru asigurarea conditiilor de formare a unor mecanisme favorabile de disipare a energiei induse de miscarea seismica.3) unde. Momentele incovoietoare in sectiunile extreme ale stalpilor. S A+C.!Mcap. coeficient cu valorile: 1. sau clasa IV in zone seismice E si F. gr. Daca la structurile cladirilor meritionata in aliniatul precedent fortele taietoare maxima in stalpi corespund GS de incarcari.4 pentru constructii amplasate in zonele seismice • 1.gr! / I. prin rationaments ingineresti. se refera la riglele cadrului care se calculeaza. iar suma se va extinde la aceste rigle.gr. in aceste situatii diagramele de forta taietoare infasuratoare se obtin in conformitate cu cele aratate la pct. Structarile la care stalpii au schema statica de consola verticala (noduri articulate cu riglele). far a majorarea rezistentei armaturilor din rigle. In cazul cadrelor plane se accepta.5.luratQare in stalpi se determina astfel: a) ~a constr~cti~e avand clasa de important a III. (suprapuneri de efecte).!Mcap. d~ca fortele taietoara maxims pe stalpi rezulta din actiuni din GF de incarcari. a. diagramele de momente rnfasuratoare pe stalpi se obtin prin suprapunerea efectelor celor mai defavorabile.1.2 Q (6. riglele posibil a se plastifica.3. determinate pentru acelasi sens de rotire f?iin conditiile precizate in observat ia de la pct. I 6.1.2. pentru stabilirea diagramelor infasuratoare in stalpi se vor considera momentele rncovcietoare determinate prin calcul in GF si GS de incarcari si corectii stabilite functie de rnomentele capabile in rigle.liI. obt inute in GS de incarcan' semnele momentelor Ms se stabilesc functie d~ sensul rotirii pe nod.I . 6. daca momentele maxime de la extremitatile stalpului rezulta din actiuni in GF de rncarcari. posibil a se plastifica. la determinarea diagramelor de momente mfasuratoare se vor consider a situatiile de solicitare cele mai defavorabile din GF ~i GS de iricarcare. M~r.1. pentru determinarea fortelor taietoare de dimensionare (Q)' se va considera relatja: ' Q = 1. 6.! surna momentelor capabile in sectiunile in care apar articulatiile plastice la nivelul considerat. • b) In situatiile care nu se incadreaza in prevederile de la pct. = forta taietoare din GS de rncarcari: b) La structurile cu stalpi avand schema statica de consola vertical a ~noduri articulate cu riglele). sau clasa IV in zone seismice E si F. de regula. 6. ipoteza plastificarii tuturor riglelor cadrului de la nivelul consider at. in celelalte cazuri.

" oare I asti icarn tuturor riglelor. stalp de riglele nepl as tif tea t e coresla ' _ 1 pun d e GS d e mcarcari.. Stabilirea fortelor axiale de calcul in stalpi se eoreleaza cu situatiile de tncarcare care au determinat valorile maxime ale momentelor incovoietoare. f t p .: axiale riglelor o == 1. determinarea fortelor taietoare de dimensionare se face cu relatia: reactiunea transmisa _.1.4. Pentru stalpii de colt (Ia care riglele au axel' 1' . Redistribuirea ditii: momentelor este admisa in urma . sau cu directii diferite de aceasta cu ±30o. }\'(apstmomentul capabil in stalp.st' MIcap.1. 7. La stabilirea fortelor axiale in GF de incarcari se vor considera ta ~~l·l. .6. dat in normativul P100-92.sJMs Q unde: (6. ung se va determina si forta aXl a corespunza.==valorile momentelor capabile in sectiunile de la extremitatea superioara.iala t _ '{ . reactiunile (l . 36 Fig. M'c"p.5-7-6. Se va verifica stalpul pentru ambele sensuri ale actiunii seismice. In verificarea stfllpilor se vor considera si situatrile de rncarcare care determina fort. I 'V o ~ (L L \M~pst\) Notatiile din relatiile 6..t hi 1200) e In p an mscrise in r-un lastifi 1 a<.. mma acceptand ipoteza: M cap stalp ==0 • I I .1..7) (6. 6.8) ' t. pet 5.~t~are ~et~.3 37 .. HOE==inaltimea Iibera a stfllpului.a lp i r ez ul t a forte oNI == oNx . Fortele axiale in GS de mcarcari se determina astfel: riglele de pe directia actiunii seismice.e se opereaza redistribuiri de [~:tadtai. a si b.rmina:a din actiuni seismice nu s:~~:i~~~ ca .st. respectiv inferioara a stalpului.2 Q. di e ec u m irect (oN) de compresiune: N == _NltONx .M""p. r6~~.5) I HOE (6.n ~~.==forta taietoare in GS de mcarcari. o.i d In In ere (Q) se pot deterde cu limitarile: \M~apst\ si 0 ~ c.6) (6.20s L \Mcapgr. (3). \ I L M~r + (6. se considera plastificate la nivelul tuturor plan!?eelor. carora Ii se vor asocia momentele incovoietoare corespunzatoare.6. reactiunile transmise stfllpului de aceste rigle se determina cu relatia 6. a pc .7 sunt: Q.t oare 1e con- 1) ~edist:rib~i=ea rr:omentel?r intre extremitatile elementului sa ie mal ~I~~ deca~ 309'0din momentele determinate de ipoteza comportarii elastice: 2) Pe elementele la ca.atii ale diagramelor de momente incovoietoare si prevederile din STAS 10101/2A1-91. oN~ > N1d). c) sIn situatiile care nu se incaderaza in prevederile de la pet.u stalp).Q =1. in acest caz se va considera .Ny Daca In s t. se admite redistribuirirea momente~~ intre extremitatile elementului in conditiile formulate I t 5. pe directiile tuturor riglelor. 'V==coeficientul de reducere a fortei seismice. M momentul in stalp in GS de tncarcan. R:edistribuirea momentelor incovoietoare intre extremiatr e unui element In situ~tiile in care rezulta suprasolicitari locale intr-un ~lement (rIgl~ ~a.e din ipoteza de incarcare considerata.3.ele axiale maxime !?iminime. determinate corespunzator fortei axial.6.4) forta taietoare din GS de incarcari.

6. Pr~vederile prezentului Cod se aplica nodurilor de cad ale struc. 38 s~ ~socia~a cu momentele de pe alte directii corespunzand ~ _ canlor dm GS. urea e a catuire fi f Pentru sectiunile dreptunghiulare se admite Ii I . Se recomanda ca momente1e capabile in rigle sa fie stabilite astfel inc at. nu se rnsumeeza armaturile corespunzatoare unor faze diferite de alcatuire a sectiunii sau de legaturi in imbinari.2. St!lpi Dimensionarealverificarea stalpilor se va efectua conform prevederilor din STAS 10107/0-90. La riglele solicitate f?i la eforturi de rntindere. ' mcarCalcuIuI la compresiune excentnca obli rca se recomandg a 1 e ectuat cu programs de calcul automat care l'au ~ln id di I ' consi erare ~agrame e _cr-£ pentru beton si armatu-i prezentate 1a pet 2 14 sr 2. Efectul de ordinul II (efectul P-Ll) se va considera in conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-90.2. pet.:t~~:c~~:~i. la actiuni seismice de mare intensitate.3.1. a) ~oduril~ cadrelor trebuie sa satisfaea unnatoarele cerin e: solicita:i c~~aoc~::e~ ~~ re~itten~a la cele mai defavorabfI~ la care s t a 1Uf?1 a once combinatie de incarcari un SUpuse elementele imbinate. vor fi stabilite diP I si/sau mcercan de laborator care .4. Armaturile transversale (etrieri) necesare pentru preluarea lunecarilor dintre prefabricat si suprabetonare nu se insumeaza cu armatur a rezultata din efectul fortei taietoare. pct. integral p~efabr~catdin fragmente de cadru care cuprind noduI f?1 portiunils ad1acente de grinzi si stalpi cu i bi . Momentele incovoietoare stabilite cu relatia 6.. Riglele realizate din elemente prefabricate care conlucreaza cu suprabetonarea vor avea armaturile longitudinale dimensionate in situatiile de alcatuire si solicitare cele mai defavorabile. pct.3.. 3. a . Rigle de cadru Dimensionarea/verificarea riglelor de cadru se va efectua conform prevederilor din STAS 10107/0-90.6.. iar elementu1 se va alcatui si arm a in consecinta.2.1.1.. ' 39 :~4!b .4.~~e~ :lca :' a.2.tunior de beton armat executate: ru .0 anum1ta distant a de acestea cu irnbin . 6. . Imp 1 cat e calcul precizat in Anexa B din STAS 10107/ S 6.monoht. d contmUltate..4.: In cazul 'nodurilor al . distant a intre sectiunile de formare a articulatiilor plastice (11) sa respecte conditia 11~5/61N unde.. . solutia monolit a caror catuira se departeaza mult de fiind necesare ~~~::esn~~~afere~eder~ au u~ ~aracter orientativ.. in calcule se va tine seama de efectul solicitarii la compresiune excentrica oblica (ca efect al solicitarii pe directii diferite de axele principale ale sectiunii).3.1. corespunzator celor doua sensuri ale actiunii seismice. Verificarea deschiderii fisurilor f?i a deformatiilor la grinzile prefabricate care conlucreaza cu suprabetonarea va consider a eforturile unitare in armaturile longitudinale suma eforturilor calculate pentru faza de montaj si faza finala. 6. al sectiunii.2 f?i 3.5. momentului de torsiune sau suspendarea 'incarcar'ilor.Ledistanta intre sectiunile in care se formeaza articulatiile plastice de moment negativ. N oduri de cadru 6. armaturile longitudinale se vor ca1cula la intindere excentrica. I'fi d ap carea precede~_~~.e c~ror stalpi sunt continui in dre t 1 "a c~ro_rImb~nan sunt astfel alcatuite incat sa fi~ ~ap:~~~IUl_ f?1a!e z: :~~a ~:~::_mita eforturi unitare de compresiune si de f~:f~::. ' an e Prevederile se pot apr 'd ~i .~ departats de nod' ' m man In Zone ~~:t~Ipi monoliti '~i grinzi prefabricate oprite Ia fata nodului . de proiectant. e a caz a caz. din STAS 10107/0-90 precum f?imod 1 I d I ~ .e.al~r t\pur~ de st:uc~~~~'i~u i::. pct..

4. vor . . 6. fort a. _ '"I' " . . '.25(A" + . 6.L. .'._ .D fig. 6.i PI A.1. are nu se Inca reaza m prevederile pet 646 al t).He nodurilur marainale putandusp aVP3 'J" ·..VOl' deterrninn cu urmatoarele relatii: to! t a taietoar« onzontaJa QI.' .4. (. uncle: (b. 6. A'. . cele c • d . ron-NfL".'I . caroi co ntributj] se insumeaza: A"". terra t uictoarc verticala Qv=Q h /n I~s (6. ./\ 'dl lH" ' Q. ."~'. prin evit. . talt'toare de cnlcul 'in sectiunea de la fata nodului a stalpulUl super.~arcari10r/descarcarilor repetate generate de actiunile seis 6.' '" 1 pleve d l'a c". aura mtrnsn (in scct. d' . llmenSlOneaza aceste ~o ~~1.b) sa nu prezinte reduceri semnificative de rigiditate sub eforturile corespunzatoare plastificarii elementelor adiacente sau a incarcarilor/descarcarilor repetate asociate actiunilor seismice. dupa caz. La structurile in cadre spatiale. Noduri1e solicitat« predominant de actiuni .vL . c) sa asigure ancoraju1 armaturilor elementelor adiacente in orice situatie de incarcare.ele hotaratoare pentru proiectarea acestor noduri sunt cele referitoare 1a ancorajul arrnat. Jl'lcente put in arrnatu rils tl'ans\l'l'c)L· din Z01" re Ul1" al e s t'I P!JUl. .t nglelor de pe directia de calcul.cc e lC:11Zarea UJlOI' detalii ca l. preve en101' pet 647 "b" orm sale ale ". pet. Nodurile solicitate predominant de mcaroari gravitationale sunt nodurile cadrelor la constructiile amplasate in zonele E ~i F definite in Normativul P100-92.D) ariil» de arm t ' ! . stabilite conform celor de mai sus.. Nodurile se proiecteaza astfel incat sa poata prelua si transrmte fortele taietoare care actioneaza asupra lor in plan orizontal Qh si in plan vertical Qy. .u rilor lo ngitudinale ale elementelor care converg in nod. Din punct de vedere al comportarii. ..area aglomerarilOi' vxcesive c)" ~ '11'a"UL .5.7. inclusiv in conditiile plastificarii acestora sau a 1. In acest sens dimensiunile nodurilor VOl' asigura realizarea lungimilor de ancorare prevazute in STAS 10107/0-90..4.2 se realizeaza.N!:.unt . 6.3. calculului. = 1. PLA!."l' _..V 1 seisrmee .4. ._ h. v.ncercari concludente. I A.e. "' • a" l . '. Se VOl' adopta detalii constructive care sa asigure turnarea si compactarea corecta a betonului. fata nodulm .4d'8. Q.Llj). .. . DE CEDARf 6. ' '.:lrintele de 1a pct.6.'.' 'col . vor fi considerate independent pe fiecare directie principal a in parte.~TL POTENTIA( DlCEDARI' .10) a taidoare 6. noduri solicitate predominant de actiuni seismice. Fortele taietoare de calcul care actioneaza asupra unui nod de cadru (Qh si Q) se deterrnina din conditia de echilibru al eforturilor maxime ce iau nastere in elementele (stalpi ~i rigle) .4).4.. se .4.. alcatuire si armare confirrnate J. Pe maltimea 'll'(~l'. '" pre zen u Ul Fortels taietoaro dp calcul Ia C'11'ese (" .4.Fort orizontaln in nod determinata conf . Jar 111 cazul t ' ". alcatuirii si armarii se diferentiaza urrnatoarele categorii de noduri: noduri solicitate predominant de rncarcari gravitation ale (perrnanente si temporare). concurente in acel nod (fig. Cod. eforturile de calcul.r y 40 41 . • . 6. prin proiectarea nodurilor in conformitate cu prevederile prezentului Cod sau prin utilizarea altor metode de calcul.' se re13 pnn eton si al'maturi transver. ..2. Cerint..iunils de 10.

4. sau din spectre seis~ice post-elasLice. de catre beton . In situatiile in care se accepta ipoteza dezvoltaru concentrate a deformatiilor plastice.4 Capacitatsn de deformare plastiea la nivel de structura in ansamblul ei. in articulatii plastics (punctuale). 7. lntinsa n din grinda adiacenta nodului. au lungimile mai mari decat h/3. care se calculeaza cu relatia: Qha = AaR.. sunt situate in latimea nodului bn. d la pet.3. nodului).1. este suma ariilor armaturilor transversale din nod (etrieri. corespunzatoare initierii curgerii armaturii. . cu conditi realizarii prevederilor de alcatuire prevazute la pct. .ale cadrului.5 In afara de valorile relative ale capacitan! de deformare plastIca.2 Capacitatea de deformare plasttca la nivelul sec-'unii se exprima prin raportul dintre curbura ultima si cea corespunza toare initietii curgerii in armatura intinsa. " ramurile etrierilor nepenmetrah. n La verificarea nodurilor la forta taietoare respecta conditia: = N/(bnhnR). (6.13) A\ si A sunt ariile de armatura comprimata si.12).1 Capacitatea de dcfcrmaro plastica se poate verifica la nivelul: sectiunilor critice ale elementelor cadrului. 7.14) Qh s 5bnhnRc 6.1.3 ale prezentului Cod. factorul de ductilitate de element se exprima ca raport ale rotirilor in articulatia plastica. ..intersecteaza planul potential de cedare (pe diagonal a .a.2. In cazurile in care.3 Capacitatea de deformal'e plastica la nivelul elementului se exprima prin raportul dintre deformatia semnificativa ultima a elementului si deformatia respectiva. .1'.reafacto.' POSTELASTICA 7.si armaturile verticale din nod.Com~a~D. prin respectarea prevederilo~. vor fi determinate si valori absolute cOl'espunzatoare del(rrmatiilor/deplasarilor ultime. pentru care rezulta eel mai mic raport AI/Aa. repre~lDt~ verificarea explicita a comportarii post-elastice a structunlor 111 cadre solicitate seismic. 7. ' agrafe) care indeplinesc simultan urmatoarele ~onditii: . denumit factor (indies) de ductilitate sectionala. se exprima ca raport de deplasari orizontal~ corespunzatoare etadiului ultim (colaps) si celui considerat a corespunde inceputului comportarii post-elastice (semnificative) a structurii.. se evi~ aparitia artic~atllio plastice in capetele de stalp ce converg 111 nod. . VERIFICAREA CAPACITATII DE Vi.E 7.1.amiCpost-elastic. sunt dispuse intre armaturile longitudinale superioare si inferioare din grinzi. Qh se va (6.4. respectiv.4. sale (orizontale) in nod. se va respecta AI/A.~. Conditii generale oi i~'~<. . fig. 7.1. Q hb este fort a taietoare preluata de catre beton. care se v calculeaza cu relatia: Qhb 7. este prelu. . forta taietoar verticala in nod Qv' determinata conform pct. structurii. 6.1.1.1. denumit factor (indies) de ductilitate de element.1 si 6. 6. = [(0. 7. definite la pet. dISPU..d.7. 11.11) Qh < Qha + Qhb unde: Q este forta taietoare preluata de catre armaturile trans~erh.5 + n)Ak I Aa Ph (6. 42 43 .9.rilor de ductilitate si a deformatiilor deplasanlor uttime cu cenntele corespunzatoare rezultate din c~IculuI din. 7.7.s1 directia pe solicitarii.4..(6.6 . . 6. elementelor component.

7.1. 7 Verificarea cornportarii post-elastice a structurilor j 11 cadre, 'in conditiile specificate 1a pct.7.1.6, se efectueaza obligatoriu in situatiile in care proiectantul nu respecta integral prevederile privind ierarhizarea capacitatilor de rezistenta specificate la capitolu1 6 al prezentului Cod, pentru constructiile amplasate 'in zone1e seismice A. .. D. Aceasta verificare este recomandabil a fi efectuata In situatiile in care proiectantul considera necesar a avea date mai complete, explicite, privind comportarea postelastica a structurii. 7.2 Verificarea 1a nivelul sectiunii ~i elementului

8. VERIFICAREA
8.1. Grupari

LA STAREA LIMIT'A DE D
n.

EFORMATII

fundamentale

de incarcari

Caleulul Ja starea limita de deformat" 1 samblelor sau a ansamblul . tr ..,le a e ementeIor, suban, UJ s 1 ucturii se efect rnitate eu prevederile din STAS 10107/0-90' ueaza l~ conforale prezentului Cod. ' pet, 3.9 I?l cu cele
A

7.2.1 Verificarea capacitatii de deformare plastica la nivelul sectiunii se face prin trasarea eurbei mornent-curbura pentru elementele solicitate la mcovoiere pura, sau cu fort a axiala. Relatia moment-curbura se poat.e obtine cu programe specifice de calcul automat sau, in mod simplificat, prin procedeu1 expus ' in anexa B a prezentului Cod. 7.2.2 Pentru verificarea capacitatii de deformare in articulatiile plastice, se va admite ca deformatiile plastice se dezvolta pe lungimile plastice lp' calculate cu urmatoarele relatii: 1p = 0.75 h (la rigle) (7.1) 1p 0.70 h (la stalpi) unde: h inaltimea sectiunii transversale a elementului (rigla sau stalp). In situatiile in care se utilizeaza detalii de alcatuire si armare care nu se incadreaza in practica curenta, sau daca cuantificarea deformatiilor plastice este hotaratoare pentru evaluarea compor-. tarii structurii, lungimea zonelor plastice se va stabili pe baza unor Incercari concludente.

Conditiila privind deformatiile 0'>.' '1 ', , eo> InZl or rezemate p stalni su b actiuni verticals. se pot verifica admit.a d _ e s a pi, reazerne netasabil., Sage tile verticale 1'~ elementul are console (cu exceptia consolelor scurte :1 e ~ID~l or rezem~te pe se deterrnina lua' nd 'In c id . e stalpllor prefabncati) OIlSl erare I'll d f .'I ', elementslor de rezemare.' e orrnatji e proprii ale

~t

. In cazul grinzilor prefabricate la care ih ._ nle, deschidel'ea) si/sau se ti . SC ema statica (Iegatu'i c iuriea activa se hi ba de montaj si final a, deformatiile totale .sc lz:t ~ In fazele deformatiilor calculate pent. fi se obtin prm Insumal'ea D fi . ." , IU ecare etapa. e ormatiile In plan orizontal ale "1 '. etc.) se calculeaza considerand ,r~nzl or (grinzi de rulal'e portante vertic ale (stalp] etc.). sr e ormatiile elementelor
A

=

8.2.

Grupari

speciale

de incarcari

=

" Calculul deformatiilor sub acti . di _. Incarcari implica ef~ctele incar ', U~l In .gr~panle speciale de Dimensionarea elementeIor ca.n or selsm~ce orizontale. respectarii prevederilor rivi c~d1eIfr se reahzeaza in ~onditiile deformare din normativuf P1~O_9~a cuIuI Ia starea limita de Determinarea deforma iilor ,pct. _6:2.3. cadreIor se recomand _ _ t 01 (deplasanIor) orizontaIe ale caicul automat. a sa se reaIizeze cu programe adecvate de Daca s-a considerat un mod 1 d seismice echivaIent. e e cal cul bazat pe fortele deplasariIe nodun'l e si pe comportarea elastica a materialelor . or corespunzatoa f4 t I '. ' se maJoreaza CU valoarea l/'fl re or",e or selsmlce de cod Pentru situatiile in care r . calcuIului static prin sch ti p ezentul cod permits efectuarea ema izarea structurii sub forma de cadre

7.2.3 Capacitatea de retire in articulatiile plastice se determina considerand curburile calculat.e conform pet, 7.2.1 si lungime zonelor plastice conform precizarilor de la pet, 7.2.2. Rotire ultima in articulatia plastica (e) se determina cu relatia: (<p" - <p) lp (7.2) u

e

44

45

plane, calculul deplasarilor de la pct.B.2.1 si B.2.2.

se va efectua conform precizarilo

r

e) Deplasarile laterale se determina fa . panourilor de zidarie tnramata ra co~s~derarea aportului asupra rigiditatii structurii ~.2.2 ~~~culul ~ractic a1 deplasarilor lateral . In conditiile precizate la pet. 8.2.1, calculul d e- . se poate efectua. prin procedee d al 1 li eplasarilor laterale S dec cu miar e recoman a utilizarea de programe d . determina deplasarile generale ale n d rile calcul au~mat, care Deplasarile relative de nivel A /H u or (translatii si rotiri). cadrului, eonsiderand A confi r f .' se calculeaza in planul A = [A _ sl r o(rm 19. 8.1): sl r x,i Ax,i-1 - He I LAS!. -1 - Adr. )] unde: Y,' Y,1-1 (8.3)
'I' -

8.2.1 Ipoteze de calcul Pentru calculul deplasarilor laterale ale cadrelor se accepta ele urmatoarele ipoteze: a) Actiunile corespund gruparii speciale de incarcari, fort seismice de calcul fiind considerate dispuse (succesiv) pe directiile principale ale constructiei. b) Rigiditatile elementelor cadrului se determina considerfmd modulul de rigiditate sectionala ~ = Eb1b (B.1) c) In calculul deplasarilor orizontale se va consider a !?aiba de plan!?eu nedeformabila. Daca sistemul constructiv al plan!?eelor sau prevederea unor goluri mari in acestea conduc la !?aibe deformabile in rapo cu cadrele, calcululdeformatiilor se va face consider and com portarea spatiala a structurii (cadre si plan!?ee deformabil in planul lor) d) In situatiile in care se admite efectuarea calculului plan, efect momentului de torsiune generala se poate considera pri amplificarea deformatiilor de translatie determinate pentr fort seismice de calcul, cu coeficientul a (relatia B.2): ele a =1+SeR<jd/(F):Rojd2) (B.2) unde: S _ forta seismica totala pe constructie; e e _ excentricitatea de calcul medie (distanta intre centrel d
j j

coeficientul de reducere a fortei .. . (conform Normativului P100_9S;lsmlce considerat in calcul _ Ast. A st dr ' pct. 5.3.6; st i-1' A y,I-.l' A. . DX,I' 1 .x "l y,1-1' H' e!?l L suntprecizateinfig8l . ep as an e nodunlor sunt determi ~ ~ ... . Venficarea deplasarii relative d . mate m GS de incarcari. mvelurile. e nivel se va efectua la toate

greutate !?i rigiditate); ui d. _ distant a dintre centrul de rigiditate si planul cadrul "i' ritriditatea la forte laterale a cadrului "i"; to' F ci _ suma fortelor orizontale aplicate cadrului "i"; r.R .d2se determina pentru ansamblul structurii.

Fi . 8.1.

Ii. _
C1

Observatie:date de coeficientul corect

aj se aplica eforturilo iile deformatiilor determinate din actiunea fortelor seismi e orizontale (fara consider area incarcarilor vertical di gruparea speciala).

8.3. Deformatii limiti Deplasaril e maXlme rezultate din . fund .. ~ . amentale de incarcari se v . actiuni In gruparile r ;ons~de~~ conform prevederilor din STAS 10107/0-90 pct.3 9 sa: de ~exploatare a construct" p escriptiilor specifice conditiilor In cazul actiunii .,. . leI: seismice oriz on t a 1e condit.iile privind . .,. 47

46

deplasarile relative de nivel maxime sunt difererrtiate astfel:, a) In cazul structurilor cu pereti de umplutura din zidarie de caramida, corpuri din beton cu agregate grele sau usoare,

b) i~ cazul st.ructurilor cu peret.i de compartimentare teriale care pot urmari deformatii1e structurii fara semnificative, a color cu panouri a carol' Iegatura cu este de asa natura incat dsformatiile structurii tr ansmise la pereti, precum si in cazul construct pereti de umplutura constructii1or parter Ia care conditiile de la pet, b panouriJe

sau alte materiale ~ III <0,0035

similare din madegradari structura n u sunt iilor fara

1-91. STAS l0101/2A2-91 sau alte ' '" '-I'l . .,,' . presciiptn. C• a cu. uI ~1 alcatu irca plansealnr 'fn ,. C"". 'I b .., c..tce in coridit.i 'I preciz ate in "TAS J0107/1-91 ST\-' 1''' /, ,,_ "ill e 2,-77, STAS 10107/4-77 ." 'l't ~;:, (,'~7.2-m. SlA8 il1107! , sa u a e pr escriptn specifics duua 92 C 1 ., v" caz .. a culul ~la~!?eelor la rncarcarr orizontale ' Planseele s tructurilor in cadre de 1 t .' verifica la incarcari orizontale in I Je O.ll a.') mat s e ealculeaza! 1 cazu cun.st.r VI zonele seisrnice A- D (conform N OlmdciV~lllJ1 P]O()11. <)2) aml-i1asate in ' ,+' /~. ..c u.r - , _ ' urrnatoarele situatii: ' . .r:», IllLl'-U:1a din
"P ".
>I

f.A

<,

,

c) in cazul respecta

~ rIII e<0,007 ~/ll <0,01

p1an1?~ul face parte din infrastructura: daca III planseu sunt goluri alp carer diIl1' . . o directie depasesc 9C')tX di Ii _ ';. ensium pe eel putin " ' ~. ~. ( {n l hnenSliJlea planseului; corespunzatoare a daca nu sunt respectate conditiile Ia pet, 2,1, 2.2, 2,:3, 2.4.' ' de '..... . e alcatuire genelala de

de perete

r ." Conditiile privind deplasarea relativa de niveJ pot fi diferen t iate pe inaltimea cladir ilor etajate in funct.ie de sol ut.ijl constructive adoptate pentru elementele de comparbmentare; 1 aceste situatii se VOl' respecta prevederile de 1a pet, 3.4.2, Daca condit.iile privind verificarea 1a stare a limita de deform tie nu sunt respectate se va mar i rigiditatea structurii pri majorarea sectiunii stalpilor si/sau rig1elor.

9.

PROIECTAREA PLAN~EELOR STRUCTURILOR I CADRE
sunt solicitate:

Planseele structurilor in cadre - la mcarcari verticale;

_ la mcarcari orizonta1e, cand 1ucreaza ca saibe. Calcu1u1 la incarca ri vertic ale este obligatoriu Ia

structurile.

Calculul Ia mearcari orizonta1e se va efectua prevazute la pet. 9.2 ale prezentu1ui Cod

in

9.1. Calculul planaeelor

la tncarcari verticale

daca planseele nu sunt beton ' bricate cu sau fara suprabet v . mo1nobt (elemente prefa onm c. a te solut ii). 9.2.1 Incarcarile orizontale e1' ' . me orizontale (saibe) d t ' P P ansee considerau, ca diafrag . ' se e elmllla acceptand . t I' a) saibele realizate eli I urma oare e ipeteze: n p an~ee de beton ' ' , .' elements prefabricate mas i ai mat mono lit sau asive eu imbinai-i d ti mtreg perimetri 1 se '.J e con muitats; pe b)A ,', conSluen:;Ilrde1(jp'Y'-b;' 1 rncarcaril- {Jt'IfU- ;, le cor dc """ He ill p- anul lor COl espun , WI t.elor ca bile al -' se va consiciff'l a '1 ",' pa ue aw cadrelor: , "-, unea SeJsIDl"a IW di ' .. t il " ' structurii ca sal cir d ,. ,'1 ~,~. It ct 11 e principale ale . ~ _u l S'l.I iburta hrnar n , 1 ~l echivalcnta [OJ' 'J' ' .l, ,,1 oportrona cu masa t.e or or1'7OI·tale de- \ I t c) 1a structuri1e calculat "d' , .c '(), ate in cadre (iig 9.])' al man+: e In omeniul nelinis , d ' matenale10r mcarcarile ' lUI e comportare dif eritelo i ct.ap: d, . ' pe saibc se dats' 1 ,,'. ., errmna corespunzato•. t aparit.ie a art 1 t '1 sti uctura: in ac "t, ca .: . " leu a ,11 or plastice in ',C zu ri . verificare se vor considers rezi t tel :,'-<' a saiibel de planseu elm Reactiunj]p rddre1 en, ele medii ale betonu1ui si armatu;'il' ,1 .~ ~ 01 asupra saibel , ".' 1Z0 area rig1elor de I, . 11 ' .. 101 se pot determina prin a rnve u consideiat.
A "

din

c

A'

A

A

A.

,.

n

A

-

~4

:s

Actiuni1e verticale pe planf?ee se considera corespunza gruparilor fundamentale de rncarcari precizate in STAS 1010 49

48

Eforturile sectionale in saibe se determina corespunzator actiunii seismice pe directiile principale ale structurii si ambele sensuri de solicitare. m acest sc~ps~ rec?manda ca momentele capabils III sectlUlllle de la extrelllltatlle nglelor sa tIP suficient dp mici astfel i .] se vor considera concentrate m grinzile (nglele) corespunzatoare. 9.). prin exprimarea echilibrului in sectiunea considerata. plansee din elemente prefabricate etc.). Solicitarile in saibele cu rigiditate medie sau redusa se determina considerand incarcarile precizate la pct.2 Calculul eforturilor sectionale in saibe se face functie de solicitarile orizontale determinate conform pet 9. in situatia unor distante mari intre cadre. f?l Ia solicitarile rezultate II II ~'!F.). . 9.e. ~lan!?eele din.0:wi. .elernentelor prefabricate pe reazerne se verifies din efectul de saib». in care apar solicitari importante. ~a aleatmrea generala a scarilor se VOl' considera recomandax:. care pot determina concentrari 50 9. 51 . b sau d. curti de lumina etc.1.casel scarilor. Structura de reeistenta a scarilor Structura de rezistenta a scarilor se considera diferent.le~le diI~b.3.~deexemplu pentru rezemarea podestelor ~n~e~edlare . • Fig. se VOl' evita comportilt'ile specifics ~ta~pl1o. functie de rigiditatile elementelor structurale.1. In situatiile in care se prevad rigle de cadru intre nivelurile ~urente ~lre planr. 9.2. I II I semnificativa de eforturi.eel~r.2. functie de alcatuirea constructiva a acestora (plansee din placi de beton arm at monolit.1 imbin~~il. se recomanda sa se considere in calcul ~i sectiunile intermediare dintre cadre. functie de conditiils de transmitersn lunecarilor in rosturile dintre acestea. 2. .iata astfel: • structura de rezistenta verticala 11 casei scarilor. "" Fl l1li Fi _til JI !m -F.FI I II I~ IIi' 1'" III ..'t di nea iagrama de momente lllcovoietoare pe stalp S3 corespunda cu fig. .eton ~rmat mo::olit se verifica similar cu grinzll~ P~l eti (daca 1ezult~ proportii corespunzatoare)..- T.. Eforturile sectionale semnificative pentru verificarea saibelor sunt momentele lncovoietoare si fortele taietoare. d \ podest.cente casei searilor se VOl' respecta pre\edenle privind calculul~:i aleatuirea eadrelor curente.' ~a pn~ieeta~e~ladrelor ad1'. . .a:e sCanlor). grmzi e ~reze~tul Co~ se refera numai la alcatuirea structurii de rezlstent~ a . • structura de rezistenta a scarilor (nodests ramp ":]1'.~laI~!.l~fliri~~:ff~~¥. grinzi de Yang etc. 9.3 Verificarea planseelor la eforturile sectionale determinate de efectul de saiba se realizeaza-diferentiat. elemente prefabricate se considera in calcul ca fh~ldformat~ ~m elemente ~ndependente sau care coducreaza.tlede pet.3. solicitarilo de mt:nder~ d~ la ~argImIe planseuh.> e.4. realizata din cadre de beton arm at. La verificarea planseelor se vor considera eventualele goluri (scari. r A. Sectiunile de calcul se consider a in dreptul cadrelor de pe directia de calcul considerata.r s~urtl.

amp asa e In zone. care conlucreaza c planseele care ii marginesc sau pe care ii strabat. de Ia subsol componente Fig.10. la care rezemarea tuturo stalpilor se realizeaza direct pe fundatii. INFRASTRUCTURA 10. n ac In cazuI cladirilor de inaltime medie sau inaite I. Infrastructura se considera acea componenta a sistemul structural care prezinta. prin intermediul carol' reazema pe teren. interactiunea celo trei componente este esentiala pentru int elegerea corecta comportarii sistemului. ura sa. de tezistenta si de rigiditate.. in contact direct cu peretii sr fu~datl1le afere~te. ' " La c?nstr.1.uctllie amplasate in zonele seismice A. 2. De obic infrastructura este constituita dintr-un sistem de pereti. in unele situatii infrastructura se poate intinde si pe inaltimea unuia sau m multor niveluri de la partea inferioara a constructiei. Structurile in cadre de beton armat pot avea urmatoarel solutii de alcatuire a infrastructurii si fundatiilor: a) Structuri fara infrastructuri.unele cazuri.0 cre~tere semmfieativa de rigiditate si rezistenta. semnificativa.iile. Generalitati ~I FUNDATIILE PreIuarea si transmiterea incarcarilor ce actioneaza asupr unei constructii se face prin sistemul structural constituit di trei componente principale: (1) suprastructura. n aceste situatii de alca tuire (sol tii t 1 1 di . dispu pe inaltimea subsolului (sau subsolurilor). se va tine seama in calcuIuI infr'astructurii f?~de efortunie preIuate de la stalpii care nu sunt in co t t direct cu peretii (fig. t l" . Conditiile care pot determina alegerea sistemului de funda sunt indicate Ia pet. " rea lzarea e su so uri partlale. formand 0 unica componenta structurala Principiile proiectarii infrastructurilor f?ifundatiilor. e seisrmce A-i-D se recornanda ca infra s t ruc t· '. f?ipentru dirijarea controlat a deformatiilor plastice.fre realizata ca un sistern casetat alcatuit din peretii de subsol planseul pe.~te subsol iar la partea inferioara prrntr-un radiel: sau fundatii continui si placa armata. dire asupra structurii. calculate. izolate. continui sau radier. Cand acestea nu pot fi evitate se va tine seama . pe unul sau mai multe niveluri eoneepute. siste spatiale de peret i structurali. b) Structuri cu infrastructuri.11. PIanf?~_ul(p1anl?eele)... Aceasta pecizare est deosebit de importanta in cazul constructiilor supuse predominan actiunilor seismice intrucat. in totalitate. Normativuhj] PI00-92) se va evita de regula I' d b I' .legata d e aces t ea. conditiil de alcatuire si modelarea lor pentru calcul fac obiectul prescri tiilor specifice. . in raport eu suprastructura. 0 crester brusca. 10. Fundatiile pot de suprafata sau adancime. In cazurile in care exista 0 infrastructura aceasta conlucreaza cu fundat. 10. in acest caz. Pe inaltimea mfrastructurii pot exista si stalpi reeemati 'd' t d tii I ~l irec pe fun a. ~leatuite si armate astfel incat sa reali::eze .. .1 ).Ia calcuiul l~frastructurii si suprastructurii de efectele de torsiune generaia generate de excentricitatea infrastructurii fata de ansamblul structural. bI u 11 curen e ~ e a In cu ~u so). Fundatii sunt elementele structurale prin care se asigura rezemarea terenul de fundare a infrastructurii sau. in . constituie elemente structur~le ale mfrastructunl.6. (2) infrastructur si/sau fundatiile si (3) terenul de fundare.-D (ccnf. la care sunt prevazute intre supr structura (sistemul de stalpi l?i grinzi) si fundatii.1 52 53 .

Infrastructura (elementele componente: pereti. infrastructurii forte de lunecare ca efect al reactlUmlor o~zontal Da~a peretii infrastructurii sunt rezemati continuu pe pereti ale stalpilor si al fortei seismice corespunzatoare maser coneen ulati se considera in calcul ansamblul acestora. structurii sunt cele rezultate din calculul su~ra~tn~ctu~n.~rastructura si la presiunile care apar la nivelul talpii fundatn~or: scop momentele incovoietoare considerate in fortele de legatura cu suprastructura (in gruparile speciale de Incarcari) vor fi In aceste cazuri presiunile pe terenul de fundare se det~r~m determinate cu consider area suprarezistentei armaturilor. functie de caracter:sticile de deformabilitate ale terenulUl I?lal Sectiunea de calcul a peretilor infrastructurii se va considera infrastructurii. hlLi<0. Q. i. pct. Dimensionarea elementelor va urmari de regula evitarea sectionale in elementele infrastructuru prm stu~lUl ~chlhbrulUl aparitiei deformatiilor plastice la nivelul infrastructurii.~l seismice) s 3. fortele de legatura c (L) respecta conditia infrastructura vor fi cele rezultate din acest calcul. 1. in acest caz.4.elementelor finite.3 si 5. trate la acest nivel.4.) in calculul elementelor infrastructuru se con81de~ m mfrastructura precum I?i cele proprii acestora. dimensioneazalverifica la starea limita ultima si la starea limita Se admite in cazul constructiilor etajate cu inaltime redu~a I?imedie (definite conform pct. (in locul presiunilor pe teren) fnrtele care se dezv~~tain fundatr Calculul eforturilor in elementele infrastructum se recomand sa se efecueze cu programe de calcul automat care permit mod larea corecta a legilor constitutive pentru terenul de fun dar si infrastructura. . eforturile sectionale se obtin prin integrarea eforturilor unitare furnizate de programele de calcul (se admite modelarea comportarii elastice a materialelor)..1.2) s~ deter~ine e~o:tunl~ de deformatie.uiesc fiecare din cele trei componente.5 .1. Pentru gruparile speciale de rncarcari (actIU.specIale de mcarcan: Daca infrastructura este in contact direct cu un singur planseu Un model de calcul riguros implica considerarea ansamblului (placa) se admite neglijarea rigiditatii la torsiune. zand gruparilor fundamentale si gruparilor . . 5. la forta de lunecare conform STAS 10107/0-90. fort ele de legatura considerate in calculul l.~upropnetati definite prin legi constitutive fidele comportarn reale a elementelor infrastructurii. a) Grinzi de beton armat.2). 102 Calculul infrastructurii Pentru cazurile curente se poate modela infrastructura in Fu~datiile si infrastructura se verifica la ac~iunile :or~sp~~calcul ca un sistem de grinzi pe mediu elastic. in cazurile in care rnaltimea de calcul In situatiile in care calculul dinamic post-elastIc es~e l~PU a sectiunii (h) si distanta intre doua puncte de inflexiune in prezentul Cod (pet. nu este smise prin plansee. proprie a spatial suprastructura-infrastructura-teren de fundar~. plansee) se elementelor care alcat. solicitate la fortele de legat~~a cu su. in acest infrastructurii izolate.~fra Sectiunile (orizontale) din rosturile de turnare se verifica. Planseul peste subsol tra~s~lte la. De regula in acest scop se apeleaza la metod 55 = A" • 54 .2.' peret tndeplinita.1. impreuna cu fundatiile si placa (placile) de planseu adiacente. La dimensionarea planseelor f$ifundatiilor se vor considera In situatiile in care se utilizeaza fundatii de a~~Ilclme (pilot ~ec~le cumulate din participarea acestora la preluarea eforturilor barete etc. In cazul actiunilor corespunzand gruparilor fundament~le d mcarcari. . in situatiile in care ccnditia 10. ~).) Fortele transmise de suprastructura euprind si ef~rturile tr~ Grinzi pereti.2. Functie de configuratia diagramei de momente incovoietoare admite a considera ca reactiunile suprastructunl sunt asociat peretii de beton armat se consider a pentru calcul astfel: ' mecanismului structural de plastificare (M. (10.

ALCATUIREA ~I ARMAREA STRUCTPRILOR CADRE 11. Ice VOl' avea annatunle JongItudmale realizata ca bare drepte (n di bare inclinarn). vor.3). n . Pentru gruparile speciale de incarcari. Nu ~e ~~m_ite .l. longitudinale ca in fig il 2 r cazul nglelo ' f: b .1.ficarii imbinarrln-. Calculul fundatiilor Condit iile privind presiunile pe terenul de fundare t?i de proiectare a fundatiilor sunt cele precizate in normativul PIO 86. preve en e . 56 57 . " a eforturi (M. Se VOl' consider a ca zone potential plastice sectiunile de la capetele tu turor riglelor indifersnr de .8 .2.10107/0-90. acestea. Daca sub actiuni din gruparile speciale de incarcari tereni de fundare are deformatii remanente.nle lo~gtt. Se recornanda ca la arm area riglelor de cadr I'. 4. dispune conform indicatiilor din fig. 6.1) r!ne~ll se.i« a I'll 01 P astIce. articular"l .pre. 6. Conditii de alcatuire a riglelor de cadru Alcatuirea si armarea riglelor se realizeaza in conformit cu prevederile din STAS 10107/0-90 (pet 6. DimenslOnarea riglei si a imbinari10r va rea iza (conform t 6 1 2) 1 functi d pc.2.5) din prezentul Cod (pet.I?i.iunea cutremurelor de mar intensitate sectiunile de la baza stalpilor se pot plastific momentcle incovoietoare transmise fundatiilor sunt asocia momentelor capabile all' stalpilor. . pe anga d '1 di s'r'A -.t concentrate mari etc. se VOl' dimenslOna functis de eforturile corespunzatoare grupanlor fun. sa se respecte urmatoarele: . se considera conform pi-evederilor din prescript.3 si 6.1Il :1'\. plastics in sectiunile din apropierea nodurilor se reco manda ~Ispunerea armaturi!or . ncate care reahzeaza cu stalpii noduri ta~ea s:~ r. mcat din actiuni sersmice de mare intensI-tate .armarea in zonele plastin' potentials se VOl' considora pe IUngImI!e plastice indicate in Anexa J din STAS 10107/0-90 (pet J.) sunt necesare arrna t " I' r e . sI~~atlIle." ri 'de r. STAS ~1300/1-85 t?i STAS 3:-WO/2-85. Solicitarile transmise la fundatii. Pre~ederile privind alcatuiraa . infrastructura si/sau sup structura se verifica Ia efectele tasarilor inegale. . Q) stabihte ~Ie e momentele bil di '. eforturile transmise 18 fundatii se determina astfel a) Eforturile rezultate din analize dinamice neliniare ale structurii b) Efoituri!e corespunz and mecanismului de plastificare suprastructurii in cazul actiunilor seismice.ale de fOlmare a articulatiilor plastice. lasr. sa coincida. 11. .2). u. corespunzator actiunilor di gruparile fundamentale de incarcari. sec t iunil e . la act. Riglele solicitate predominant din actiuni seisrni . prin adapse ul:eI 1Il ig. Iuni potentI.2.a.7Rt (11.' urr Inc Inate.c~~~n~a eVltarea. 6. Se va urmari ca prin dimensioriarea adecvata a fundatiilo sa se evite dezvoltarea deformatiilor plastice la nivelul terenuh sau in elementele de beton armat ale fundatiilor (mecanism de disipare prin deformatii plastice a energiei induse de cutrem sa se dezvolte numai in suprastructura).Ia aces tora in plan sau elevatie.i capa I e In sect iunile de aparit. incluzand actiune seismic a.ti pOZI.. Q/~b~(!) + M/Wt• < 0.:U-~atu.l1. de regula.iile de pruiectare precizate in aliniatu precedent. de armaturi inclinate la marginea 11.' -. pentru cel~ doua sensun de act iune. Conditiile de alcatuire si armare sunt diferentiate intre sect nile curente si zonele potential plastice. u se ispun Daca. Pentru cazuril generale cand. ca efect al incarcarilor vertic ale importante (fo.3. conlucre. plasti.1.damentale de incarcari si se VOl' verifica in gruparea speciala.udlI~ale sa fie dimension ate si dispuse astfel . Fort ele taietoare sunt asociate mom en tel or incovoietoare sectiunile de la baza stalpilor.10. Daca in fazele intermediare de lucru all' grinzilor prefabricate care.dispunerea sectlUnll riglei. lI1 care se urmare!?te evitarea formarii de artIculatll.aza cu suprabetonarea (decofrare transport malllpulare ~I montajJ nu se respects conditia' .

LI .3)" se recomanda utilizarea modelului din fig. 6. ...2..'16 d.10.. Iongi ttldinDl III tilt . .11.3).5h-+ plasticl polenliai . ~ r-~ •• """T5'_ ..ll. Masurile privind asigurarea capacitatii de deformare post. 11.. In sectiunile potentiale de aparitie a articulatiilor plastice de la baza stalpilor se recomanda ca armatura longitudinala sa nu fie innadita prin petrecere sau sudura.51.e~ ~ etrieri conectori etrieri inchi~i a stalpilor (in fundatri. -d pn a e or cu podun ru Ian t e. V . continuu. r l +-zona I 'l:.alti " v a e secylunll pe Ina ylrnea umn myel (de exemplu la stal " h I I . Fig. 11.~"_ 1.2 11.3 Fig. iL.11.Im ras ructuni) precum si In zone e In care apar variatii man' I V'" .4 59 . T' f- Vi. in reptul grinzii de rulare etc. pet. elastica (ductilizare) se vor aplica in sectiunile de incastrar 58 _J I Fig. In situatiile in care se admite innadirea prin petrecere armaturilor longitudinale din stalp (STAS 10107/0-90.. fiind dispusa... conform modelului din fig. sau la nivelul superior al i frast ..4. 1-5h! 2.IF.3. 11..l... + Fig. I. .1 1/10~ 'l~ • . 1. I :1:500 : 1 . I ftB 1-1 i- f- I OJ II ~1ffiJm.).. t-- . ·.lh. 4. Conditti de alcatuire a stalpilor Alcatuirea si armarea stalpiloreerealizeaza in conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-90 l?i din prezentul Cod (pet.

daca armatu rile din stalp sunt graifuite.11. __ ..predominant din actiuni seismice VOl' avea cel putin cate 0 armatura verticala interrnediara pe fiecare latura a nodului. acestea se VOl realiza intotdeauna in nod (fig.2.hs (a) Bore longitudinole inferioare corrtinue in grinzi (b) Bare .interioore: intrerupte in gnnZI . _ -- -~~--~-- Grinda bg~ I I I -t--'-bg-:-.a~e e supenoare se prevad continue prin nod' are e In enoare din grinzi se pot intrerupe ' 60 61 . fiecare bara se va amplasa la coltul unui etrier.6: 11.-100 )/6 [mm] (11. ' Fig.g:__ 1 L i i ~ilR l_ ___Ei__ Bcrz longi't\JdinotlZ in griC'ZI. ..pct. '1' . 11.2.5. hgr rnaltimea sectiunii transversale a riglei in dreptul armaturilor graifuite. 11.ru ancorarea armaturilor sunt necesare bucle sau carlige. c· . eg 1 B 1 rmzi ~l sta pi cu secnuni transversale b a~. Barele longitudinale din stalpul inferior se pot prelungi in stalpul superior prin graifuire (fig.3 Noduri de cadru La proiectarea nodurilor de cadru se vor respecta urmatoarele se recomanda ca axele elementelor adiacente nodului sa fie centrate in axul nodului. i r Grind3 h_:. ( C) Bare in1erioare intrerupte in grinzi -so(u'tie nerecomandata cornpletctc cu prevederi din prezen1ele instructiuni tehnice. Nodurile solicitate.5.10).~~~~----_". . pet.5 Nod central cu gri .~---.. Daca pent. La detalierea armaturii din nod se va avea in vedere realizarea spatiilor necesare turnarii si vibrarii betonului (nu se conteaza pe turnarea betonului in nod prin grinzi). 6. arrnaturile longitudinale din stalpi sau grinzi care se ancoreaza in nod se prelungesc de la planul median al nodului (perpendicular pe armatura) cu lungimea de ancor are deterrninata conform STAS 10107/0-90. daca aceasta conditie nu se poate realiza (noduri marginale. 11. continu~ inferior bs .6.) excentricitatea in plan orizontal nu va depasi 114din latura corespunzatoare a sectiunii transversale a stalpului inferior.Tl.solU\ie recomondaiCi ~ STAS 1010710-90.7 si 11. noduri de colt etc.4.2) unde .Z) daca devierea arrnaturilor in plan orizontal (d) respecta conditia: do«h".

1 se oomite di X~~C:!:!:~=t:r-- indoirea bcnlor irTfczrioof'¢ in jos Nod margino I. cu grinzi cu sectiunile tronsverscle neczgale.A -A a . 11. 11.60 m recomandabil No.rr:t?:l) de curburd conform pet.d3] = ancorajului bcrelor de armaturCi din grinzi prin prevederea unor bare transImbunatatirea versale Bare continue Sttl 5 erior bs. r .hg Nod central grinzi. 62 63 . Ancoranza borelor longitudinale din ig.r)!(i scurto ArrOOtlrJ ntru imbunatli1irea ancora'ului barelor longitudinale din grinzi. Ancoranza bcrelor longi.hs ~I ~ Fig. C.acoperirea cu be' . Barele longitudinale din grinQCise prevad continue prin nod.atunci clnd acestea sint comp-imate bg.7 -t- 0. 9 Nod marginal eu consolil scurta .udinale din grindo. Ancorarea armciturilor longii:udinale 'n consolo seurta prevCizuta in ocest seop. - • In capete ~ 40mm • lateral ~ 60rnm acoperiran cu beron Con!.Om • In ternl :a.la (apete:a. Fig 1UJ d > dmax dmax max [d1idZ'.

--_..10 Ancororea barelor longitudirne din stllp.brv- .) d~ recomondote capetelor grinzilor constitu ite numai perfru olcatuirea prefabricate din elementele pretobr iccte campus..lare ~e.L 01 <b) s: en C)_ " Fig. dintre placile pretcbr iccte aleplonseului. 11.!I(etr ier i) Armoturil.te :n nod ~omm orm6lum inierioor6 I .... grinda hg =hgp. se prinde In C IOC U t . 60mm Fig.--~----~ ~-- ~-- a . I grinzi inguste.cr operire • lu ccpete ·luterClI cu beton ~ 40 m:n . cleoregula de IO:ime redusd .u .omm arm01uri Ion itudino(e r~ 3dp (conform STA 10107/0-90) !?I~ d Fig. 20 . agra1ele (et r ler ii) de 10 partea superioara sin! pentr u lega!ura cu monotitizcreo .i S.~ .rezul'olc d iri (o\{ui se dispvn in l_n1l?'nO Q(iei cc.40mN*·"l..40mm detalii armare.'rieru\ui. udino(o armcrturo de conec. 11..a din elementut prefabricat ~i suprabetonarea de 10 nivetut pldcii (solu\ie recomcn data). (b }grinzi Fig 11. Ion itudinale si Iransv~rsale..tiVI? a noriu!ul .12 Oetatiul pen t ru C'IO(Ut elrierului 64 65 .'1.11 imbinare intr e de 51 I -1' pi lal.13 Solutii (0) (diomplrul barei care. opr.

de rupere. . 2. de def~rmatl1 si eforturi pe sectiune. pct.ANEXA A: RIGIDITATI SECTIONALE PENTRU RIGLE ~ STALPI Pentru calculul eforturilor in cadrele de beton armat moduli de rigiditate sectionala se pot considera conform prevederilo din Tabelul AI. B. Momentul de inertie Ih al sectiuni echivalente se determi astfel: • pentru elementele cu sectiune dreptunghiulara. defor- ELEMENTUL Rigle MODULUL DE RIGIDITATE 0. slmplificat ca in fig.l. momentul de mertie al.3. In~cel~ de ductilitate sectional a (1-1) se calculeaza I-I~ . din fig. Tabelul 7.1.tIe deformatl11or specifice sunt date pentru cazurile curente.s~entele materialelor corespund valorilor lor medii.1. <p.2Ehlh ipoteze: • • • Stalpi comprimati Stalpi intirrsi Modulul de elasticitate al betonului Eh se va lua confo STAS 10107/0-90. • Legils constitutive pentru beton!?i armatura (diagramele' 0-£) corespund prevederilor din STAS 10107/0-90 s t fi 'd . se VOl' considera rigiditati section rezultate din programe de calcul automat care definesc Ie moment curbura. rs.1.c..6EJh 0.)se recomanda a se realiza cu programe de calcul automat specializate.1. calculul direct ("manual") va considera urmatoarele Rezi. B.a. momentul inertie al sectiunii brute de beton.(I-1.8E_b!t 0. ?u~bura in momentul mtmsa. unde valorile ultime :. • In ?al_cu~se va considera si aportul armaturilor distribuite pe malt1mea sectiunii. din cercetari experimentale concludente s relatii de calcul mai exacte date in literatura de specialita Curbura. Tabelul Al ANEXA B: CALCULUL DUCTILITA TII DE CURBURA (SECTIONALE) Stabilirea diagramei M-<p si a indicelui de ductilitate sectionala.<PH <P. ~lt~ma (<P') se poate calcula conform situatiei. au po 1 consi erat~. Anexa A.b.. 3. stabilite conform pet.sectiu brute de beton la care Iat imea activa de placa este jumata din valoarea prevazuta in STAS 10107/0-90.l.ionale sunt hotaratoare as up rezultatelor calculelor. • pentru grinzile cu sectiune T. In situatiile in care nu sunt disponibile asemenea ?rograme. B. Pentru verificarile la starea limita de deformatie si in situatii in care valorile rigiditatii sect.7 din STAS 10107/0-90' De~~min~rea curburii de curgere <P" se face consider~nd matiile si eforturile pe sectiune ca in fig. unde: <PH curbura ultima.n cu relatia: initierii curgerii in armatura 66 67 .

deschideri de 1isuri: • ductililate lmecanism structural de plasliticare..c Ple!!nt~ru::...:!.:t:::::ebr:::::.3. generale.3..!!....n:._ ~ Pet.:rt.::re..::a.:.:bl.::.:. I Cap.2.:::!:a. 6..tru~ct:::u:.:::._ ___:::..AIdIt=!!:u.".$:::.. continute in prescriptii de rang superior.:e.2.:. 1.. 3..:.COMENTARII LA CODUL DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI iN CADRE DIN BETON ARMAT 1.u. 10 etc... I ' r--"".92 _.:a.::od:::.rcm=.l..3.... s-au facut trimiterile corespunzatoare.l Fig.d::::e:.I IL-_ rL.t!pll!!!!a!:s!i.7.:.. Fig.' ~al~d~e:. C. anelta A a) BE rox C'OMl'RlMAT • b) 11.------.:::... 2A 1·91: ..::..un!!:·Ior~· sir:.l.2. Cerintele particulare.:::C::ala.ilire:..:m.::un.l.JI Cap.. ---STAS 10107/0·90.tru~ct:!:u::.:s:!!truct.3.lmplifkwe ....3. iar pentru prevederile cu caracter mai larg.in:::iII~ri I ..:a::...:.:!rii:. STAS 1010710-90.:::.=:::tjz::::a::..stAri imitA: rezistenllli.re:::a:.:::fo::.ire:::a:.ans::.r1I~· or~ _ _J1 Pet..AIcM=:.:..-4-91 _J P10-86: Gap.. 69 68 ..4....:.J Pel.em:..8. B..4. STAS 10107/1.-:-.4.-:-:-...5 ] VeriflCarea oondi1iilor de rigiditale a P100..2: Pl0·S6 Cap... STAS 1010711.:... 6.I1 STAS 1010711. 11 etc.:s:::.:T::.:::ema::....:AIcM==u::i:. specificestructurilor in cadre sunt precizate in Codul de fata..:"":".1..J1 _.:el::::...deformalli.2.. GENERALITATI Prezentul Cod de proiectare cuprinde prevederi referitoare la proiectarea si calculul de rezistenta ale structurilor in cadre de heton armat ale cladirilor.a i....:r. C.::tJI..:en.:ra::Ie::"'_ _ _J1 STAS 10107/0·90..::lu::..4-91 STAS 3300/1. _ I I 1L- _.. i hiaI wlmii ... I : . 5.:.2. 3. 6.l._ _J1 STAS 1010111.:::. I ill ~I +. 11... _. 1L..-_--. Principalele etape ale proiectarii structurilor in cadre de beton arm at sunt prezentate in fig.m:.:.:::S:::ta:::b::.~ I Stabilirea delaliilor de alcllluire '--.==ul1l~··_-.3 pet..l:::::. 8 Verl1lcarea elementelor structurale: .:::IU~i~S~lrU~cI~u::. .ii ====. 5...5.--=-~~J.·:._:::::S=c:b.::·Io~r:..11.2 ~i 3 (cap.n:::sa:.3.::fndl:j::::!:. 5.m:::b:::..4-91 Cap.S..:U:::lre:::::a:::.".:::U..1 _. 4) P10-86 etc r-----:-:-~~---:J.ca::=:ICIJ::::..-I-:-:--:-:-.

. sau in zonele "sensibile"..iile constructive la ~are st:u~tura lll:a?r.C .1. Conditiile de rezistenta se refera la: a) preluarea si transmiterea incarcarilor gravitationale b) realizarea efectului de saiba orizontala rigida. este 0 problema dificila. C. C. Alcatuirile care pot deterrnina reducerea sensibila a rigiditatii sau rezistentei.iurii .2. prevederea de detalii care sa asigure transmiterea sigura a lunecarilor intre elementele prefabricate si preluarea momentelor incovoietoare dezvoltate in plan orizontal prin efectul de saiba. Fig..2.2..1.~ u~ ar:um1t tip de comportare din punctul de vedere al po~dern dlfent~lor act. in plan orizontal.1.dru C. In cazul constructiilor cu bovindouri. care modifica se~nificativ comportarea cadrului.. care apar in saibele orizontale realizate de plansee. care implica un grad ridicat de incertitudine. ale planseelor sunt. solicitarile in saibele orizontale sunt sensibil mai mici decat in cazul altor sisteme structurale. solut.i.e conlucreaza din punctul de vedere al rezlsten~el si/sau al lll?dltat ii cu pereti din zidarie sau din alte matenale. C. se intelege prin "cadre cu ~panouri de umplutura". cele corespunzatoare planseelor realizate din elemente prefabricate. de exemplu: suprabetonarea cu un strat de beton de 4+6 cm. In sensul prezentului Cod.ilor de r ez is ten t a proportional cu rigiditatea la forte orizontale (reducerea excentricitatii intre centrul de rezistenta si forta seismic a rezultanta).2.1.1. C.2. care nu pot fi extrapolate cadrelor curente. (fig. avand rigiditati egale sau apropiate ale cadrelor.2. C. serveste la precizarea anumitor caracteristici specifice. ci . Structure rig)dA 2. daca pereti din fatada pot constitui elemente de rigidizare la forte orizontale. C 2. grinzile (in consola) de sustinere se vor dimension a si la eforturile rezultate din interactiunea cu acesti peret. ALCA TUIREA DE ANSAMBLU C.2). comportarea la compresiune excentrica obhca etc. Clasificarea conform numarului de niveluri trebuie privita diferent iat in raport cu zona seismica in care este ampl~sata constructia.. dispunerea unor goluri mari in plansee. 70 I " 71 .tonulUl compnmat.1. C.1. la structurile regulate in cadre. de la caz la caz.este dlct~t~ de domeniul de aplicare al prezentului cod.. cum ar fi cele cu pereti structurali ran . Alcatuirea de ansamblu a structurii in cadre urmareste reducerea efectelor de torsiune generala datorita excentricitatii intre centrul de rigiditate si rezultanta fortelor seismice... Pentru aceste tipuri de structuri se VOl' aplica actele normative specifice.3.. Masurile pentru asigurarea acestor plansee a rolului de saiba orizontala sunt.ansmiterea integr ala la terenul de fundare a incarcarilor verticale f?i orizontale ale constructiei (fig.. armat cu plase si/sau prevederea de centuri pe contur. Acest principiu trebuie respectat si in stadiul post-elastic de comportare al structurii. Clasificarea nu subirrtelege neapara. Stalpii lamelal7 sr peretii structurali (diafragme verticale) prezinta elem~nte spe~lfice de comportare si calcul (deformat ia li~ita a ~e.1) este de natura sa reduca rigiditatea si rezistenta saibei. Calitativ se constata ca.3. Aceasta limitare .1) limiteaza superior raportul intre la~uril~ sectiunii transversale a stalpilor. Se corisidera structuri in cadre acele struct~ri care sunt alcatuite din stalpi si rigle si realizeaza prelu~rea sr tr.). Deasemenea. in special. Conditia (1. prin stabilirea cap acitat. Evaluarea cantitativa a solicitarilor generate de act iunile seismice.

expuse unei deteriorari pronuntate si deseori. astfel incat. precum si conlucra~ii cu peretii. pct. zonele cu rigiditate sporita se tncarca mai mult decat cadrele curente fiind. alcatuirea peretilor golurilor de ascensor sa se facAaastfel incat acestia sa nu se incarce cu forte orizontale.4. tasari diferentiate. necontrolata. 73 . evitandu-se pericolul unor avarii locale.umplutura. in conformitate cu prevederile Normativului P 100-92.1. prin urmare f?ifundatiile. rosturile de tasare trebuie sa separe complet intregul sistem structural al constructiei.2. cu rosturi fata de stalpi. limitandu-se efecte defavorabile de torsiune sau suprasolicitari locale ale unor cadre.7. Se Intelege prin "sistem structural" ansamblul de elemente care indeplinesc functia de a prelua si transmite actiuni (incarcari gravitationale. se pot prevedea rosturi intre pereti si planseul superior.iile de. la calcane.!!¥\1_ Fig. Data fiind dificultatea determimlrii riguroase a eforturilor maxime din saibe. aticuri inalte etc. sunt de prefer at tntotdeauna solut. frontoane si pereti de inchidere la hale etc. in cazul unor cutremure puterriice deplasarile in planul 72 peretilor sa nu conduca la avarierea pronuntata a acestora.3. la fiecare nivel. actiunea seismica etc. pentru rezemarea podestelor. Cadrele care margtnesc casa scarii pot avea o. _&_<?I it! pl!'.2. • terenul de fundare.rigiditate sporita fata de cadrele curente datorita prevederii unor grinzi suplimentare.In scopul evitarii sau dim~nua~ii acestor concentrari de solicitare se vor avea in vedere masuri adecvate cum ar fi: _ rezemarea podestelor intermediare sa se faca pe riglele nivelului inferior. In acest sens. la jumatatea inaltimii etajului. Latimea rosturilor seismice se determina conform Normativului P100-92. In mod general. prevederea unor masuri de alcatuire care sa limiteze degradare a peretilor de zidarie si sa impiedice prabusirea lor (centuri si samburi din beton armat la peretii cu rnaltimi sau cu lungimi mari. goluri cat mai mici (amplasate la interior) etc. In cazul act iunilor seismice.).2.I. distribuirea cat mai simetrica in plan a peret ilor care conlucreaza cu cadrele. CONDITII GENERALE DE PROIECTARE C. alcatuiril~ clare.4. cu planseu la acelasi nivel pentru toata cladlrea.sau structurile duale (cadre conlucrand cu pereti structurali). C 2.4. Rosturile de dilatare/contractie si rosturile seismice nu traverseaza fundatiile.S. I~ zona casei scarilor elemente suplimentare de rigidizare pot constitui scarile f?i peretii golurilor de ascensor. ~e . sistemul structural are trei componente principale: • suprastructura. Punctul (b) se refera la: asigurarea unei rigiditati la deplasari laterale a cadrelor. Exemple de goluri in plansee (saibe) amplasate defavorabil C. 3.4. relizarea unui raport intre capacitatile portante si rigiditatile cadrelor si peretilor de umplutura care sa asigure preluarea de catre elementele cadre lor a eforturilor generate de interactiunea cu peretii. astfel. realizarea de detalii adecvate de prindere de structura sau de asigurare a rezistentei si stabilitatii elementelelor prefabricate (panouri de fatada.).). C. • infrastructura si fundatiile. "Cerintele de performanta structurala" constituie 0 parte din cerintele de performanta definite prin STAS 12400-89. C. din vant.

in practica. In cazurile curente se pot extinde unele schematizari ale incarcarii ca 0 sarcina uniforma si in calculele de dimensionare/verificare la momente incovoietoare.4. de exemplu. (v) Analiza dinamica post-elastica.. 4. al fiecarui cadru. la rncarcari seismice orizontale (conventionale) determinate pentru modurile proprii de vibrat.2) 75 74 . pentru actiunea fortelor taietoare aceste schematizari ale incarcarii nu sunt admise. post-elastic si dinamic.) se vor lua masuri care sa permita turnarea in bune conditii a betonului. A ELEMENTELOR STRUCTURALE C. la preluarea fortelor seismice totale de nivel.2. Metodele (iv) si (v) se pot aplica. Observatii: 1. elastic. Metodele de analiza structurala sunt metodele de determinare a eforturilor si deplasarilor in punctele caracteristice ale diferitelor componente ale sistemului structural. functie de modul in care este modelata actiunea si de fidelitatea modelarii raspunsului au grade crescatoare de complexitate de la (i) la (v) dupa cum urmeaza: (i) Calculul static elastic. Cerintele c si d se refera la necesitatea dea alege metode de calcul si analiza. deschideri. Calculul pune in evident a efectele de torsiune generala precum si modul in care participa fiecare cadru. amplasate in zone cu seismicitate ridicata sau cu conditii dificile de teren se vor alege metode mai complexe de calcul sau se va face apel la Incercari sau studii analitice speciale. raspunsul structurii la actiurri seismice are.orizontale. raportul intre laturile sectiunii transversale se recornanda sa nu depaseasca 1imita: h/b :<=. la predimensionarea structurii. inglobarea ter~oizolatiei etc. I I I I C. incarcari. Prevederile privind sectiunea transversala (relatiile 4. C.b. in general. simplificate. Metodele (i) . Conditiile de la pct. plan.4. Ele au diferite grade de complexitate dupa modul in care reflecta caracterul real al comportarii sistemului.4. (iii) Analiza dinamica liniara. rezultand 0 diversificare corespunzatoare a metodelor de calcul. atat structurilor plane cat si celor spatiale. similare celor de lapct. constitue 0 recomandare menita sa permita simplificarea cofrajului si turnarii betonului: in situatiile in care sunt necesare alte forme ale sectiunilor de rigla (din considerente arhitecturale. Totusi.3. diferentiat pentru diferite categorii de constructii: pentru constructiile curente . 2 (C. se pot admite simplificari/aproximari privind distributia acestora in lungul riglei.11?i4.1.5. Astfel.2) constituie conditii care pot fi considerate limitele admise. plana sau spatiala.2.:~ I . pentru structurile in cadre din beton armat. conform Normativului PI0092.(iii) se rncadreaza. de calcul. forme deosebite.2. in principiu. conform Normativului P 100-92 (pct. pentru exprimarea conditiei de plastificare a sectiunilor de beton annat solicitate spatial (¢tare triaxiala de tensiuni) nu se dispune de date concludente astfel incat metodele de calcul post-elastic se aplica cu precadere structurilor plane. iar metodele (iv) si (v) in "Metode de calcul de complexitate superioara (metoda B)". pentru a asigura 0 buna comportare a riglelor in domeniul post-elastic de comportare. pentru constructiile cu inaltimi. 4. PROIECTAREA PRELIMINARA. 2. ce intra in alcatuirea suprastructurii.3). (i). un caracter spatial.ie semnificative. Metodele de analiza structurala la actiu~i seismice. in "Metode de proiectare curenta (metoda A)". in evaluarea incarcarilor verticale. (ii) Calculul static. spatial al' ansamblului suprastructurii la incarcarile seismice. a structurii la actiunea seismica modelata prin accelerograme (inregistrate sau generate artificial). (iv) Calculul static sau post-elastic la mcarcarr seismice orizontale ce cresc monoton si la incarcari gravitationale constante.metode curente.

5.2).) se recomanda sectiuni cat mai apropiate de forma patrata sau circulara.5.6. astfel. precum si evitarea cedarilor premature la forta taietoare. Pentru aceasta ..iunii de beton a stalpilor (bib). Se admite ca efectele ~cestor deformatii pot fi neglijate datorita rigiditatilor reduse la torsiune precum si a faptului ca sunt rezultate din conditii de compatibilitate a deformatiilor pe structura si nu din conditri de' echilibru intre incarcarile exterioare si eforturile in structura. prin plastificarea riglelor de pe ambele directii.::.7. 76 .6.2.1. Stabilirea momentelor de dimension are a stalpilor cu relatia (6.4.vor considera toate ipotezele de incarcari plauzibile precum si efectele din act iuni seismice pe directiile principale ale constructiei. Pentru constructiile la care stalpii au scheme statice de console verticale (hale) etc. Efectul spatial realizat de transmiterea prin torsiune a eforturilor este relativ redus intrucat rigiditatea la torsiune a elementelor liniare din beton armat scade considerabil odata cu aparitia fisurilor (in stadiul Il).5.acestora (saibe rigide.4 devine: H/h s 4 (C.d. saibe semirigide sau plansee fara rigiditate semnificativa in planul lor).1. Stabilirea diagramelor rnfasuratoare se bazeaza pe cerintele privind dezvoltarea de articulatii plastice in sectiunile de la capetele riglelor si nu in stalpi sau noduri. pereti etc. Calculul eforturilor sect ionale se recomanda a fi realizat cu programe de calcul automat. verificarea explicita la actiuni seismice pe directiile oblice este obligatorie. Daca stalpii pot fi considerati incaetrati la capete. DIMENSIONAREANERIFICAREA STRUCTURALE ELEMENTELOR C. Nu s-au precizat conditii privind forma sect. Efectul spatial realizat prin legaturile orizontale create de plansee depinde de modul de alcatuire al . C. Considerarea structurilor in cadre ca sisteme spatiale determina in elementele componente si deformatii de torsiune.1 si C. este menita sa evite formarea de articulatii plastice in stalpi !?i dirijarea acestora in riglele cadrelor. in cazul structurilor in cadre tara elemente de rigidizare suplimentare (hale cu portal.6.1. Situatiile de actiune seismica pe directii oblice (±45°) nu sunt impuse explicit (verificarea elementelor. C. 77 i . Verificarile facute prin analize dinamice post-elastice pe cadre plane au confirm at realizarea dezideratului mentionat.1. C.3. pentru acest nivel de solicitare. realizandu-se indirect). 5.4. 6. stalpii sunt solicitati la compresiune excentrica oblica corespunzator momentelor capabile ale riglelor. C.1. Trebuie mentionat ca in cazul considerarii comportarii spatiale a structurii.3) unde: H = inaltimea stalpului. C.C.2.4. Torsiunea generala a eonstructiei induce in stalpi efecte de torsiune iar rotirile nodurilor (9. Stabilirea diagramelor mfasuratoare (M !?i Q) pe elementele cadrelor trebuie sa asigure atat capacitatea de rezistenta necesara cat si 0 dirijare favorabila a mecanismului structural de plastificare in cazul actiunilor seismice puternice. C.:. conditia 4.4.1.5. Echivalarea incarcarilor gravitation ale pe deschiderea riglei va respecta si conditiile date la pct. se permite reluarea facila a acestora in cazul modificarii sectiunii elementelor.1.3. pentru aceste situatii de solicitare.. pe langa posihilitatea utilizarii unor procedee avansate de calcul. e) provoaca deformatii de rasucire in riglele de pe directiil~ "'y" respectiv "x".1.3.b Pentru stabilirea diagramelor de eforturi se considera ca valori minime efectele corespunzand solicitarilor din gruparile fundamentale si speciale de incarcari. 6. CALCULUL EFORTURILOR SECTIONALE C.

4. fiind operate reduceri ale efectului indirect oN (afectat de coeficientul c 1 .6. de regula sunt solicitate cu forte taietoare reduse (nesemnificative pentru dimensionare) ca atare in aceste situatii este !. Daca deformat'iile axiale din stalpi la nivelul unei rigle (rigide) sunt mult diferite. Conditia 11 ~ 5/6 IN este bazata pe considerentele la C 11. modulul de rigiditate sectionala se reduce apreciabil. care se aplicain etape. gravitationale permanente = C. Este necesar a se preciza ca.015 nes' unde ne. fata de eforturile de calcul rezultate din calculul prin metoda "A" admisa in Normativul PI00-92. C. __ In cazul actiunii seismice.6..1. In cazul nodurilor marginale sau de colt. inclusiv a fortelor axiale extreme (N .plastificarea stalpilor nu este evitata prin calculul cu relatia (6. solicitate predominant d~. de de cadru. Daca. nu s-a considerat explicit situatia actiunii seismice pe directii oblice (±45°). Pentru aceste situat ii de solicitare s-a acceptat (simplificat) considerarea riglelor ca fiind articulate in dreptul stalpului solicitat la intindere (superior si inferior). fortele axiale din stalpi sunt asociate mecanismului structural de plastificare. ). Acest efect nu poate fi considerat direct si pentru mcarcarile gravitationale din greutatea proprie a planseelor. functie de executia nivelelor. n :c:: 20). posibila in cazul unor solicitari seismice extreme pe directie oblica. care intervine cu pondere insemnata in calculul momentului capabil. se impune stabilirea cat mai riguroasa a valorilor de calcul.6. C. Reactiunea acestora se va determina ca atare. incarcarile gravitationale.2). .ele taietoare asociate momentelor capabile. Verificarea la fort a taietoare in sectiunile de incastrare a stalpilor va considera conditiile de calcul specifice zonelor de aparrtre a articulatiilor plastice. urmare a efe~tului indirect. actiunea seismica verticala etc.aala determinata de mcarcarile gravitationale aplicate pe rigle (in GF sau GS) este mfluent. Avand in vedere pericolul cedarii casante la forta taietoare a stalpilor. de regula corectiile (necesare pentru a tine seama de raspunsul "real") privind fortele taietoare in stalpi sunt mai mari decat ale momentelelor incovoietoare. Nodurile interioare 78 79 . Fenomenul este influent at si de deformatiile de curgere lenta din stalpi si rigle. Un alt efect care poate conduce la dezvoltarea de zone plastice in stiHpi este determinat de relativa imprecizie cu care este determinata fort a axial a pe sectrune.uficienta prevederea privind asigurarea ancorarii armaturilor.6. Pentru stabilirea eforturilor axiale s-au considerat numai situatiile actiunii seismice ~e directiile principale ale cadrelor ortogonale (sau ale riglelor. Deoarece forta axiala intervine cu pondere semnificativa in determinarea momentelor capabile si stabilirea capacitatii de deformare plastica a stalpilor. nu a fost prevazuta. Similar calculului momentelor incovoietoare.6.1.ata de defcrmatiile axiale neuniforme ale stalpilor (echivalente cu tasari de reazeme). sunt: efectul cumulat al fortelor taietoare in riglele adiacente (efectul indirect oN). C. pot apare modificari semnificative ale reactiunilor transmise stalpului. C.4.0. pe schema statica cu rigle articulate in dreptul stalpilor rntinsi. stalpii sunt solicitati la intindere (N :c:: 0). precum si de deformatiile infrastructurii sau tasarii fundatiilor. greu de cuantificat in calcul.7. pentru dimensionare s-au considerat fort.6. in aceste conditii complexe de comportare. este mai potrivit ca la determinarea fortelor axiale din incarcari sa se considere suprafetele de planseu afeIente fiecarui stalp.s este numarul de niveluri superioare sectiunii de calcul. Ipoteza plastificarii simultane a tuturor riglelor adiacente unui stalp. III cazul cadrelor dispuse pe directii oarecare).2. fapt care conduce la redistribuirea eforturilor intre el~me~te.1.N nF10rta n. cu exceptia stalpilor de colt.6. in literatura de specialitate ac~as~a ipoteza nu este acceptata integral chiar in cazul actiunii seismice pe una din directiile principale ale constructiei. Unele dintre componentele fortei axiale.

In cazul elementelor cu sectiune variabila (grinzi cu vute etc.9) fiind 'inlocuita cu: Qh = 1.2. de contractia betonului din monolitizarile nodurilor sau suprabetonare. • reducerea diferentelor de rigiditate la forte orizontale intre 81 . 1986 si 1990 nu s-au constatat degradari generalizate ale nodurilor structurilor in cadre.1. Conditiile de rezistenta la momente incovcietoare si forte axiale se considera realizate daca sectiunea (orizontala) de beton a nodului este identica cu a stalpulu. cu toate ca. sunt momentele din riglele de pe directia de calcul. C. deci !?ia momentelor capabile ale riglelor. verificarea l~ star~a Iimita de deformatre poate fi semnificativa pentru dimensionars.4. Este cunoscut ca la cutremurele de pamant din anii 1977. Daca schema statica sau sectiunea activa se schi~b~ in ~iferite faze intermediare. compenseaza efectul defavorabil determinat. In verificarile la starea limit a de deformatie sub actiunile din gruparile fundamentale de rncarcari se VOl' consider a rigiditatile sectionale (modulul de rigiditate) in conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-90 sau valori obtinute prin programe de calcul care modeleaza mai corect legile constitutive ale materialelor (beton.B. in care pe lungimea elementului se vor considera cel putin cinci zone (boltari) pe care se definesc modulii de rigiditate sectionala.. In prezent. • limitarea efectelor de ordinul II (efectul P-t1). pot fi semnificative verificarile specifice nodurilor solicitate predominant de actiuni seismice.daca riglele sunt puternic armate. prevederile din Cod precizeaza asemensa cazuri care nu cuprind exhaustiv domeniul de interes.1) unde: M. Procedeul de calcul mentionat.i inferior (mai mare) si armaturile au asigurata ancorarea.Qs (C. Calculul deformatiilor determinate de incarcarile verticale la plansee si riglele cadrelor in general se poate efectua considerand numai deformatiile proprii ale acestora daca elementele principale pe care reazema (grinzi principale sau stalpi) au deplasari mici.6. deci in calculul deformatiilor trebuie considerat ansamblul structurii. de regula. datorita cresterii fortelor seismice de calcul din Normativul PI0092 in comparatie cu versiunile anterioare. VERIFICAREA LA STAREA LIMITA DE DEFORMATII C. conduce la supraevaluarea efectului curgerii lente a betonului asupra deformatiei final~.) sau la care 0 parte insemnataa incarcariiverticale actiorieaza pe 0 schema statica cu legaturi articulate la capete. Este de preferat utilizarea de programe de calcul specializate care real iz eaza integrarea curburilor "reale" pe lungimea elementelor. Proiectarea structurilor in cadre este conditionata !?i de necesitatea limitarii deplasarilor relative de nivel in cazui actiunii seismice. cu semnele stabilite functie de pozitia armaturii intinse.Mdl' hgr . In anumite situatii particulare reazemele nu mai pot fi considerate fixe. Prin lim!tarea deplasarilor se urrnareste asigurarea globala a unor cerinte ca: • limitarea degradarilor la peretii inramati (zidarii de umplutura).6. • ' Elementele prefabricate la care sectiunile de beton sunt zvelte (ca urmare a utilizarii betoanelor de rezistenta ridicata etc.7.2. C. in care se considera modulii de rigiditata prevazuti in STAS 10107/0-90 pet.9 si 3.6.B. s'tructura finala). 3. acestea nu erau verificate explicit prin calcul. se poate accepta ca aceasta ipoteza acoperitoare. si M.251Ms . armaturi) si a conlucrarii dintre acestea. dupa montajul in pozitia finala sagetile totale se obtin prin insumarea sagetilor calculate in fazele intermediare (montaj. relatia (6. se majoreaza corespunzator si fortele taretoare care solicita nodul cadrului.) daca verificarea la starea Iimita de deformatie este hotaratoare asupra dimensionarii. se va aplica procedeul de calcul 80 mentionat. B. Solicitarea nodurilor cu forta taietoare este semnificativa pentru dimensionarea sectiunii de beton si a armaturilor (longitudinale si etrieri) din nod.

Pentru cazurile curente.5. De regula calculul deplasarii relative de myel se va efectua intr-o deschidere interioara unde efectul deformatiilor axiale in stalpi (din forta axiala indirecta 8N) este minim. moduri proprii etc.1. sunt de regula .2. Modulul de rigiditate sectionala stabilit conform relatiei 8. rezulta ca fiind necesara efectuarea calculelor statice pentru cele doua conditri de rigiditate ale elementelor.9. 8.8. sunt cele precizate in Normativul PlOO-92.1. 8.1 toate deplasarile de noduri sunt pozitive. permit determmarea fortelor de legatura cu saiba (prin difereritele intre fort ele taietoare de etaj sau fortele de legatura intre cadre). in principiu.3.3. Cazul general de deformare a panoului de zidarie de umpl utu ra prezentat in fig. poate fi limitata superior functie de deformatiile limita admise de elementele de inchidere sau compartimentare (prinderile peretilor cortina etc. Un calcul riguros implica consider area pentru fiecare nivel al stadiilor diferite de aparitie a deformatiilor post-elastice in structura.2. se admite considerarea modulului de rigiditate conform relatiei 8.2. . . 82 In. in aceste cazuri la stabilirea sectiunii de calcul a riglei se considera bp=O. • Deplasarile nodurilor se vor considera cu semnele corespunzatoare C+/-).etaje/cadre ca efect al degradarii avansate a peretilor de la unele niveluri ale constructiei (prin degradarea peretilor inramati de la nivelurile inferioare structura in cadre se apropie de comportarea la actiuni seismice specifica structurilor rigide cu parter flexibil). Eforturile in saibele de planseu ale structurilor in cadre calculate in functie de actiunea seismica de cod ~i acceptand comportarea elastica a elementelor structurale. Aceste cerinte globale deterrnina si principiul de baza pentru calculul deplasarii relative de nivel precum ~imodul de precizare a conditiilor limita. evidentiaza metodologia de calcul in baza relatiei 8. Deoarece in Anexa 1 sunt date valori diferite ale modulului de rigiditate sectionala. 83 .2.2). Deplasarile relative de nivel limita precum !?i fortele orizontale de calcul (din actiunea seismica). PROIECTAREA CADRE PLAN~EELOR STRUCTURILOR IN C. in orice panou al etajului.8. Deplasarea relativa de nivel maxima. Calculul dinamic post-elastic sau procedeele de calc~l biografic (aplicate pe scheme de calcul plan). • Calculul deplasar ii relative de nivel se poate efectua. anumite situatii particulare pot exista diferente intre val~nle deplas~ril. • limitarea efectelor de torsiune generala ca urmare a schimbarii pozitiei centrului de rigiditate (sau de rezistenta) al etajuluil cladirii prin avarierea exagerata a unora dintre peretii de umplutura ai cadrelor.b.1. . variatia rigiditatii cadrelor ca urmare a dezvoltarii treptate a articulatiilor plastice poate determina chiar schimbarea sensului fortelor orizontale la unele niveluri deci si a modului de solicitare al saibei. Observatii: • In fig.2.nese~nificative pentru dimensionare.) si al deplasarilor relative de nivel (MH). C. 9. C. este folosit in calculul caracteristicilor dinamice ale structurii (perioade de vibrat ie. utilizate in calculul eforturilor (pct.). la acel~~l myel al cadrului.8. Stadiul de solicitare postelastic al cadrelor conduce la cresterea substantiala a solicitarilor in saibe ca efect al redistribuirii fortelor orizontale intre cadre. Deformatiile cadrelor indue in panourile de zidarie de umplutura 0 stare complexa de ~forturi.1. cadre de imHtime mica sau medie. efectele specifice lunecarilor au ponderea cea mai mare.or relative calculate in diferite panouri (deschiden).Posibilitatea cresterii solicitarilor in saibe este sporita de existenta peretilor de compartimentare care rigidizeaza unele cadre.

Structurile in cadre se dimensioneaza astfel incat. la dimensionare in gruparile speciale de incarcari. Pentru realizarea acestui deziderat. Structurile cu subsolul partial au. Conditiile constructive.3.1 au urmatoarals ratiuni: III situatiils III care momentele iTICovoietoare din Incarcari gravitationale sunt comparabile cu cele din actiunea seismica este posibil ca sectiunile de plastificare a riglelor la momente pozitive sa apara in deschiderea acesteia. 6. la nivelulterenului de fundare. cu cerints mari de ductilitate si f~rte taietoare asociate momentelor capabile majorate (scade d~stant~ 1). 6. arata ca.n. 6. se consider a eforturile asociate mecanismului de plastificare al suprastructurii. Dimensionarea infrastructurilor trebuie sa considere in totalitate acest sis tern de eforturi (momente concentrate ~i forte de lunecare transmise prin plansee).in sect~unile dc plastificare la momente negative (pe o deschidere sa apara doua articulatii plastice). sa fie evitate incursiunile in domeniul post-elastic de comportare al terenului de fundare sau al infrastructurii si fundatiilor. Pentru a controla cat.3. C. date in acest sens in STAS 10107/ 0-90 si in prezentul Cod. de regula urmareste dirijarea aparitiei de deformatii plastice in suprastructura sau. incastrari) pentru stalpi la nivelul planseului peste infrastructura. in final.10. La dimensionarea fundatiilor de stalpi. INFRASTRUCTURA ~I FUNDATIILE 11. se vor considera momentele incovoietoare din sectiunile de la nivelul primului planseu al subsolului.2. Acea~ta ~ituatie cond~ce la formarea.). de regula. Scaderea rigiditatii si capacitatii de rezistent. ALCA TUIREA ~I ARMAREA C. ~l nu au fost reluate in prezentul Cod. rezulta ca in situatia in care stalpii sunt solicitati la intindere (urmare a efectului indirect). asigurarea corespunzatoare la forta taietoars. urmarese pe langa ductilizarea zonelor de aparitie a deformatiilor plastice si asigurarea unei degradari redu~e a modulului de rigiditate si rezistentai in articulatiile plastice. eventual. incIusiv in ce priveste realizarea mecanismului structural de plastificare.. In acest scop dimensionarea fundatiilor se va face la valorile momentelor capabile din stalpi. 84 .a este de regula defavorabila sub multiple aspecte.la capetele majoritatii riglelor apar articulatii plastice. Anexa J etc. fiind necesare retele de talpi continui sau 0 infrastructura tip cutie rigida. considerate ca elemente de beton armat.10. nu langa reazeme. 6. Momentele capabile ale stalpilor se calculeaza consider and rezistentele de calcul ale armaturii majorate cu 10%. evitarea flambajului armaturilor comprimate etc. de regula acest tip de fundatie nu este adecvat. la care dimensionarea lao moment~ incovoietoare respecta conditiile date in prezentul ?od ~l ~o~atIvul P100/92. Principalele prevederi de alcatuire a riglelor de cadru sunt d~te in STAS 10107/0-90 la pct. in calcul se va modela cat mai fidel structura real a (suprastructura-infrastructura-teren de fundare). ai bine formarea articulatrilor plastice m in riglele de cadru solicitate predominant din actiuni seismice 85 C.ll~1. Prin limitarea zonei active a fundatiilor izolate din Normativul P10-86. Realizarea unei infrastructuri (partiale sau totale) la structurile in cadre este de natura sa creeze legaturi suplimentare (reazeme. Rezultatele anal~:elor dinamice neliniare efectuate pe un numar mare de structun III cadre etajate. cote diferite de incastrare a stalpilor la baza. care la nivelul planseului peste subsol au deplasarile orizontale impiedecate (subsol rigid). sau la solicitarile transmise de infrastructura. de regula. ~rec~za~~ suplimentare de la pct. prin dimensionaraa ~l dispunerea armaturilor de rezistanta de la partea inferioara a sectiunii riglei (alegerea convenabila a diagramei Mcap)' sa se dirijeze articulatiile plastice de momente pozitive .2.1. Dimensionarea fundatiilor. aceasta rmpune luarea de masuri adecvate pentru ductilizarea zonelor de plastificare (limitarea valorii S. la actiuni seismice puternice.10. a 3+4 articulatii plastIc~. III sectiunile de . Pen~n~ evitarea acestora se recomanda ca.5. intr-o desc~l1dere. Daca asemenea alcatuiri nu pot fi evitate.

In ~ortiunile de graifuire a armaturilor longitudinale din tal ' etrieri tre b ure ~n esm corespunzator conditiilor specifice zonelor . La partea superioara cantitatea de armatura trebuie variata prin intreruperea calaretilor (variatia momentelor negative in diagrama infasuratoare este de regula mare).n. Riglele prefabricate (cu suprabetonare) care in fazele intermediare de lucru sunt solicitate relativ puternic la forte taietoare si/sau momente de torsiune se recomanda a fi armate cu etrieri corect ancorati (etrierii de conectare prefabricat suprabetonare. tinand cont de faptul ca in zonele de dezvoltare a deformatiilor plastice conlucrarea dintre beton si armatura 86 .+--+__j I I'T I" L a.1 Daca i~ s~ctiunile de inc~strare ale stalpiior. daca inaltimea grinzii prefabricate (h gr. f) este mica. Condit iile de alcatuire pentru stalpi sunt considerate conform prevederilor din STAS 10107/0-90. Este de preferat ca dispunerea calaretilor sa se faca ca in fig.1. I Itl'.I pla~tl~e potentiale.ll. s-a ~ecomandat evitarea innadirii prin petrecere a armatur:l~r l?ngItudinale in aceste zone.e v~lablla si in cazul irmadirii armaturilor prin sudura (cu e~h.4. C. Masurile privind ductilizarea zonelor potentiale de aparitie a deformatiilor plastice sunt obligatorii in sectiunile de inoastrare (deasupra fundatiilor sau a planseului superior al infrastructuriilor rigide). Aparitia de deforrnat. armarea cu bare drepte si bare rnclinete este specifica grinzilor incarcate gravitational.LlB este curent aplicat in alte tari. '. . A In?adlrea prm suprapunere a armaturilor longitudinale din stalpi se va conforma prevederilor din STAS 10107/0-90 t 6.d comportarea si capacitatea de rezistenta a stalpu~Ul'A dar !?l ~e executie. C. cu asigurarea corespunzatoare a lungimilor de ancorare !?i ver ificar ea atenta a diagramei de momente (positive) capabile. nu poat~ fi.j' 11!.r' !I': I I I 11111 . Ad' f' s pi. I .prer. innadirea armaturilor longitudinale cu dla~et:e. Aceasta recomandare est. 6.a.l1.1l.2.2.llll. asupra betonului sunt transmise presiuni ridicate. A Intrucat aparitia deformatiilor plastice pe inaltimea stalpilor m c~zu~ unor a:tiu~i seismice de mare intensitate. nu au asigurata ancorarea corespunzatoare la partea superioara). acestea se pot intrerupe in camp. Daca armatura de la partea inferioara a sectiunii nu poate fi constanta pe deschidere (de exemplu din r atiunile prezentate in aliniatul precedent). C. dispunerea acestora la margine a sectiunii transversale nu este recomandata (in portrunile curbe ale armaturilor. fiecare bara longitudinala fiind legata cu etr~er~ sau agrafe. ' JT (~.4 etc. In punctele de indoire a armaturilor graifuite etnense vor suda de barele longitudinale. innadirea prin sudura este obligator~e pentru barele cu diametre ~ 16 mm. pet. El prezinta aVAantaJ~ pnvm. evitata cu certltudm~. 6. 11. care pot duce la fisurarea acestuia prin despicare in stratul de acoperire).se.. ~ 25 ~m prm sudura este obligatorie. Daca nu se poate evita armarea cu bare inclinate.1. armaturile nu su~t continui.3.3. Fig. ca atare se recomanda adoptarea ace!'tUla m practica proiectarii.ii plastice in sectiunile mention ate este practic inavitabila. Mo~elul de innadirea prin petrecere a armaturilor longitudinale d~n fig. care pot avea comportari necontrolate la solicitan altern ante in domeniul post-elastic. . 6. . ca in fig.j .3. dimensionarea armaturii de la partea superioara in camp trebuie sa considere momentul precizat in fig. 6.I I I I este de preferat armarea cu bare drepte. b.b. I I I I I este a~ect~ta. 87 C. ' pc .). jgheab etc.l.

Art.laboratoarele Responsabil ~ef lab orator ~ef laborator ACUSTICA si PTEE tema: Acustica: PTEE: dr. 12/1996 si a Decretului nr. 591/1996.asoe. 61/NIL din 22.Directia Programe de Cercetare !?i Reglementari Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin. Serban Petre LAZAR fiz. 43/1996. . 456/1994 privind organizarea si functio narea Ministerului Lucrarilor Publice !?i Amenajarn Teritoriului.In conformitate cu Hotararea Parlamentului nr. 1 . Paul POPESCU dr. Art. NICOLAE NOICA . .ing. MINISTRU.VARA INDICATIV NP 008-97 Elaborat de: o R DIN: !NSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN CONSTRUCTII ~I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR Director Director general: Departament: conf.ing. 2 Normativul de la art.Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urmatorul NORMATIV PR~VIND IGIENA COMPOZITIEI AERULUI IN SPATH CU DIVERSE DESTINATH.G. Indicativ NP 008/97. nr. IN REGIM DE IARNA. Constanta MARIN-PERIANU 88 89 . Serban Petre LAZAR fiz. in regim de iarna-vara''.ing.JARII TERITORIULUI INSTlTUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE iN CONSTRUCTII ~I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR -INCERC- ORDIN Nr. 1 intra in vigoare la data publicarii in Buletinul Constructiilor. .MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENP.Se aproba: "Normativ privind igiena compozitiei aerului in spatii eu diverse destinatii. Gheorghe PETRESCU dr. Serban Petre LAZAR Art.In temeiul H.1997 Avand in vedere: Avizul Consiliului Tehnico-Stiintific nr. in functie de activitatile desfasurate. iN FUNC=rIE DE A9TIVITATILE DESFAeuRATE. 3 .01.ing.

IN REGIM DE IARN. radon si substante radioactive. 1.3.).1. inclusiv aparatura de ardere. Exemple de calcul a.1. oxizi de azot. instalatii tehnice.A. vapori de apa.A. Reglarea calitatii aerului prin tehnici de ventilare. mirosuri ale corpului uman etc.A.. Detenninari experimentale 98 4. t inand seama de sursele poluante: produse metabolice (bioxid de carbon. IN FUNCTIE ACTIVIT. Metode de calcul simplificat al necesarului de aer proaspat. hidrocarburi etc.••••••••••.A. Poluantii ce pot altera calitatea aerului provin din: materiale de constructii. Producerea de bioxd de carbon (C02) .1 B97 91 . Lucrarile de constructii trebuie sa asigure un mediu sanatos pentru ocupanti. Producerea de vapori de apa c. 111 1 13 Anexa 3 Prescriptii tehnice conexe Anexa 4 Recornandari privind stabilirea debitului de noxe. virusi.3.A.T cu urdinul nr.L.-VAR. Nivelurile admise pentru parametrii ce definesc cerinta trebuie asigurate din faza de proiectare si mentinute pe durata de exploatare a constructiei.).~URATE.01. mucegai etc. particule in suspensie respirabile si nerespirabile.CUPRINS NORMATIV PRIVIND IGIENA COMPOZITIEI AERULUI IN SPATII DIVERSE DESTINATII. mobilier si echipamente. produse de ardere (oxid de carbon.1. pentru asigurarea calitat ii aerului interior incaperilor Anexa 5 Masa moleculara si densitatea pentru unele substante intalnite curent in atmosfera 115 115 117 127 1:31 INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN CONSTRUCTII ~I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR Aprobat de: M. 61iN din 22.2. Reglarea duratelor in care pot fi recuperate spatiile 108 5.P. fum de tigare.).•••••••.). Elaborat de: Anexa 1 Tipuri de cladiri care fac obiectul prezentului normativ .. particule sedimentabile.. Detenninari prin calcul · ·. Obiect Prezentul normativ stabileste valorile parametrilor corespunzatori cerintei privind "Igiena aerului" functie de destinatia constructiilor sau a unitatilor functionale ce intra in componenta acestora. micro-organisme (bacterri. bioxid de carbon.2. 1.' Terminologie _ . GENERALITATI CU DE INDICATIV NP 008-97 1 2 3 4 5 General itafi 91 Compozitia aerului exterior 93 Compoziti a aerului interior 96 Metode de determinare a concentratiei de substante poluante 98 4.4. 110 Anexa 2 . solventi etc.2. compusi organici volatili (formaldehida.TILE DESF. Reglarea concentratiei de umiditate 108 1.•••••• b.·········· 99 Mllsuri tehnice reco-mandabile pentru realizarea nivelurilor de performanta 105 5. Limitarea poluarii chimice si radioactive la sursa 105 5. vapori de apa. ~ de filtrare sau de absorbtie 10~ 5. 1.

94% bioxid de carbon. "C02": 0. precum si nivelul metabolic corespunzator sunt prezentate in tabelul 1. spalat rufe grele (cearsafuri. preparat hrana. spalat manual rufe usoare (lenjerie) 2. I :m:odul e ocupare a spatiilor (numar de persoane. 15 W/m2 92 2.8 7..5.1. se accepta uzual urmatoarsa compozitie a aerului exterior uscat (in procente de masa)*: oxigen. curatenie in locuinte.4.6.5 7. zugraveli.:.2.:. Activitate normala desfasurata stand in picioare (munca personalului din ~ervicii. camere de hotel 2.6. 4. utilizarea de fungicide sau alte substante bioacide pentru eliminarea sau neutralizarea noxelor. "N. vopsitorii etc.). 1.7 2.5 7. iar activitatile specifice ce se desfasoara in unitatile functionale din aceste cladiri. Nota: Cladirile care fac obiectul prezentului normativ sunt specificate in ANEXA 1.3. Somn 0.03%. 2. transport greutati 30.0 7. Activitate sedentara (munca de birou. recep15 tioneri etc. animale. surse exterioare.8 3. reglarea debitului de aer pe baza bilanturilor de concentratii. Principalele reglementari tehnice conexe la care se refera acest normativ sunt prezentate in Anexa 3. 1.03% azot. "02":20. COMPOZITIA AERULUI EXTERIOR Nr. 1.2 audierea cursurilor sau conferintelor etc. Pentru calcule estimative (in proiectarea sau verificarea constructiilor) privind schimburile de aer. b) "mg" substanta poluanta/m" de aer (mg/m"). draperi etc. sistemul de distributie a apei. c) "mg" substanta pohranta/kg aer (mg/kg). Activitate desfasurata stand in picioare si care implica concentrare intelectuaia (munca desfasurata de conferentiari.iai de noxe se poate realiza prin: interzicereallimitarea anumitor substante. 5. * Calitatea aerului atmosferic depinde de concentratia diferitelor substante sub forma de gaze. serviciu in restaurante 7. Activitate desfasurata stand in picioare si care implica efort fizic: 7.1. 17 7. Repaus lungit 0. d plante etc. 58. uscat.. \Metabolism Activitate considerata M(met)* crt. 1. kg 50 4. Principalii termeni specificisunt prezentati in Anexa 2. * 1 met:. 1. d) "ppm" (parti de substanta poluanta raportate la 1 milion parti de aer exprimate in volume). Controlul emanat.. doctori in oneratie etc.5. Tabelul 1 activitati din interiorul cladirii (lucrari de intretinere. asezat pe scaun 1. conceptia de alcatuire si realizare a constructiilor in ansamblu sau a elementelor componente de constructii sau instalatn. Activitati sportive si munca foarte grea 3 . sol.0 8.4.0 1.0 4. spalat.) 3.). vapori sau pulberi care intra in compozitia sa"Aceste concentratii se pot exprima in: • " a) procente de volum sau masa (%). Repaos. 6. .5 ." si gaze inerte: 79. treaba la bucatarie 2. obligat sa nu se aseze: vanzatori.

Concentratiile maxime admisibile ale substantelor chimice din aer sunt prezentate in tabelul 2.. I 0[103 1.IS Hidrogeu sulfurat ..0 0. - I STAS 10814-76 S'TAS 10815·85 STAS IIIOS-7.o-n~entralia Substanta poluantA medie de scurta durata 30 min ~ __ ~2 __ 04 ma..01~ . .) Dioxid de azot ~de 50-lfFenol Fluor t-c. Tabe! 3 Substanta Pulberi poluanta Cantitatca admisibila.(J.25 ~ O'-O'-:'3=-+--_~~_t. m!p. in cazuri bine justificate. ___:(". gazo~1 sub forma de .. Aerul mai poate contine diverse particule. STAS 11010-78 STAS 10810-76 -- ° 0.3 ---1-'.3.\ 0. 2.15 0.-------. - - . - .0 ~d de carbon 0. unde ajunge la 0.06 ! gazosi (F) -compusi anorzarncr sub r~'A de ' aerosch usor solubili ..70). 1.075 - STAS II \94-79 STAS 11104-78 \ STAS 108lJ-76 sedimcntabile STAS * Metodcle de analiza VOl' fi aviz ate de Ministerul Sanatatii Observatie: in cazul altor subst.si a.~ - amlala 6 _ __ __Q2_ _ ~.---=.') OJ U. Anbdrida fosforica -\rsen Bcnzer. -1 0. Procentul de CO2 continut in aer poate fi mai mic de 0..xuni .~ .~ -rs'j-AS -+__ - -_-rsTAsiTioJ=I~ ST AS!2~~ STAS IOI.-_.04%. pran 6..1)5 O..012 0. STAS 12574-87). greu solubih I (f) ._- .In calcule de proiectare se consider a ca 1 rna de aer cantareste 1. Tabe! 2 Concentratii maxime admisibile conform STAS 12574-87 ~-.--- 0.2..-.005 1. 17 maxima g/mz/luna Metoda de analiza 10195-75 anorgamcl . Amplasarea construct iilor de locuit sau a cladirilor publice este interzisa in zonele in care concentratiile de noxe depasesc limitele din tabelul 2.008 -.:I.-. 94 95 .__jQ__ 0.0 T ncloreulena 0._l_____r--_.4.D3 OOOO? - .1 MPaj-~10%).:.> O.2928 kg (in conditn normale de exploatare: temperatura variind intre 0-35°C. Umiditatea relativa de calcul a aerului exterior este conform STAS 6472/2-83.oooO~- -_-+_-:____+_.1 -_ 0. In aceste cazuri.03% in zonele rurale si mai mare in zone de oras..-~-+ O.I_ _J__i)"-. .5 .Ois Mangan cornpusi (Mn) . cat si vapori de apa (umiditatea relativa poate ajunge iarna pana la 80-95% f?1 vara paria la 50-75(. Concentratiile maxime admise pentru pulberi sedimentabile se prezinta in tabelul 3 (conf.erosoj.lS Furfural O.immedie 7~lnici ~~3C_-4_~4 de lung.01 05 0.l'ulbcri in suspensie 0. .)'(c. Pentru perioada de iarna aceasta umiditate este de 85%. Calculul concentratiilor (pentru mai multe substante actionand concomitent) se face conform prevederilor STAS 12574-87. -elm Crom(Crt).OJ __QJ____ __ - - ~hideTl1CHO) Amon.TAS :0943:~ i 1331-79 11332-79 IOK12-76_ _:~ -_-+_- - ~TAS IOc)31~ o.uos o OJ 01)5 0.~ S'TAS 1\027-77 10946-77 r---- 0.----Funingine O.0 Metanol Melli mere.0000\ ~.d.04 0.-" __ . amplasarea de constructii in astfel de zone se poate face cu avizul organismelor avand atributii in controlul mediului si sanatatii populatiei cu adoptarea de masuri tehnice pentru inscrie:rea in parametrii prevazuti in tabel. pentru toate zonele climatice ale teritoriului Romaniei.75 .OQ. 2.__ STAS IOH0-7~ t: 2. presiunea atmosferica == 0.5.O 0.----C=.\~2--.'\~5 _4--compt. durat1i lun.OJ Sulfurl de carbon 4. -------Metode de analiza r---:-=: ~_I~ ACId azobc ' ACId clorhldnc Acrolcma ~_~~-+._ -=-- " ~!AS STAS HAS S. iar pentru cea de vara de 70%.0.1 ~JI(Ol) Plumb Sulfa!.iilc maximo admise at unci ca nd mirosul lor dezagreabil si persistent este scsizabil olfactiv.5 -----ru. valoarea totala a concentr at iei diverselor substante nu poate depasi 10 ppm (in cazul valorilor medii de scurta durata) si 4 ppm (in cazul valorilor medii zilnice). 2.ant« dedit cele din tabelul 1 se conside ra ca accstca depascsc co nce ntrat.OO::. in suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfunc (SO.01 0_()J5 -:='0..~ -__ i-----.. __ (J_.~ ) 0.dmisiblla.

pentru grupuri sau persoane din populatie. 3. 96 .01 Sv la 1 milion locuitori pe durata de 30 ani.OOlomx Sv pe an peste valoarea fondului natural local de iradiere. Continutul de monoxid de carbon trebuie sa fie cat mai scazut dar nu mai mult de 6 mg/m" aer. sociale si industriale a deseurilor radioactive sau a sterilului. a bauturilor.003 Sv x (0.004 Sv x (0. care au un continut de elemente radioactive naturale sau artificiale peste valoarea materiei prime de baza ce se utilizeaza in mod curent in constructii. C.02 Sv x (2 rem)/30 ani. 3. coloranti etc.5 rem)/an.4 rem)' expunere prin apa potabila = 0. trebuie sa se inscrie in urmatoarea distributie: expunere prin iradiere externa = 0. a zgurei f?i a slamului rezultat din prelucrarea ingrasamintelor chimice. . 3. pe timp . 0.03 Sv x (0. provenite din iradierea externa si intern a a organismului ca efect indirect al activitatilor nucleare. expunere prin inhalare = 0. Continutul de formaldehida din aer (degajata sub forma de substante volatile in special din materialele de constructie: rasini sintetice.1.4.005 Sv x (0. Cantitatea de bioxid de carbon eliminata de 0 persoana se determina conform Anexei 4.02.05%). 0.de 30 ani. Doza colectiva reprezinta distribuirea unui anumit echivalentde doza individuala si pe 0 anumita durata de timp. 0. la un numar de indivizi din populatia de referinta si se exprima in: om x Sv sau om x rem. Observatre: Bioxidul de carbon din aerul unei incaperi se datoreaza pr~zentei omului si metabolismului sau.01 Sv x (1 rem). sunt urmatoarele: A. Pentru populatie in ansamblul sau se accepta 0 iradiere colectiva de 0.3. in cele mai defavorabile 30 de minute dintr-un interval de 24 de ore. b) Echivalentul dozelor individuale maxim admise pentru populatie (conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr.3. Concentratia de substante poluante in interiorul unitatilor functionale se limiteaza dupa cum urmeaza: 3. functie ~e ~impul de expunere. a nisipului. peste valoarea fondului natural local de iradiere. sau din materiale de constructie) nu va depasi valoarea medie anuala de 140 Bq/m". Continutul in elemente radioactive naturale a alimentelor. a bunurilor de larg consurn si a materialelor de constructii trebuie sa corespunda cu radioactivitatea materiilor prime din care provin.2.1983). pentru populatie in ansamblul sau.015 Sv x (1. Se precizeaza ca valoarea de 0.01 x 1060mx Sv reprezinta distribuirea dozei de 0.01 x 10Bom x Sv x (1 x 1060m x rem).1.1. Observatie: Aceasta concentratie a monoxidului de carbon din aer asigura nedepasirea concentratiei admisibile de carboxihemoglobina din sange. si anume de 1. COMPOZI'fIA AERULUI INTERIOR 3. 51/ 18. Se interzice utilizarea ca materiale pentru constructii civile. a produselor agro-alimentare.3 rem). a) Radioactivitatea continutului de radon 220 si/sau radon 222 din aer (provenit din sol.5%COHB. Contrnutul de bioxid de carbon din aer trebuie sa nu depaseasca 1600 mg/m" aer (cca. B. pentru persoane in formare profesionala. 0. .035 mg/m" ca valoare medie mregistrata pe parcursul celor mai defavorabile 30 de minute dintr-un interval de 24 de ore.1. .1.) nu va depasi valoarea de 0. Pentru grupuri sau persoane din populatie se accepta 0 iradiere colectiva de O.3 rem)' ' expunere prin alimente = 0. pe durata de 30 ani. ~n. echivalentul dozelor individuale de iradiere prevazute mai sus pentru populatie in ansamblul sau.5 rem)/an. fiind interzisa adaugarea intentionata de elemente radioactive naturale sau artificiale.1.

Determinarea aldehidei formice". in spiritul prevederilor ISO 8156-89: "Aer ambiental. se determina eu relatia: K Cj(t) = V t + Cjl (2) H 4. t timpul care a trecut de la inceperea schimbului de aer. Concentratia 4. in functie de timp.3. in cele mai defavorabile 30 de minute dintr-un interval de 24 de ore.a poluanta din aerul exterior (considerata constanta). Concentratiile diferitelor substante chimice poluante . concentratin de substant. crt. de oxigen trebuie sa nu scada sub 16. 99 . Determinarea concentratiei masice de oxid de carbon. A CONCENTRATIEI DE 4.' 3.ia directa". Tabelul Nr. Determinari prin ealeul mg/m" de iarna '" 20±2" Destinatia tncaperii Regim tOled de vara Regim '" 25±3" 15. Determinarea continutului de radon 222".2. ~ e.1. e_0 t t~OV . Determinari experimentale In cazul unor unitati functionale unde functioneaza surse de poluant $i practic nu exista schimb de aer intre interior l\1i exterior. . Cj It =0 K Ce D V concentratia de substanta poluanta din aerul interior. 4.ce actioneaza in int~riorul unei unitati functionale se st.1. 1a momentul "t". In relatiile (1) si (2): Ci(t) concentratia de substanta poluanta din aerul interior.5. Concentratia de vapori de apa ce actioneaza in interiorul unei unitati functionale se stabilests experimental. in momentul initial al procesului consider at (schimbul de aer).0t) + c. continutul de radon 222. (1) METODE DE DETERMINARE SUB STANTE POLUANTE 4.400 Unit at i fu nct io na le din cladiri civile 9. volumul de aer (sau masa volumului de aer) din incapere. In mod suplimentar: continutul de aldehida formica. conform STAS 11332-79: "Puritatea aerului. V.2. 1. Cdt) = K + DC [ 0 1.450 Observatie: Continutul de vapori de apa din aerul unei 'incaperi se datoreaza prezentei omului si metabolismului sau.1. variatia concentratiei de substante poluante in interior. In cazul unui proces de schimb de aer intre 0 unitate functionala si exterior (care se desfasoara in timp) concentratia de substanta poluanta in interior se determina prin calcul cu relatia: .abilesc prin metodele de analiza specifice precizate in tabelul 2. conform SR ISO 7726-85.1.2. prin metoda tubului cu iridicat. continutul de oxid de carbon. Continutul de vapori de apa din aer trebuie sa nu depaseasca valorile prevazute in tabelul 4.2. debitul surselor de substante poluante. 4 Concentratia maxima trued 90: "Aerul la locul de munca. Determinarea continutului de oxid de carbon prin metoda cromatografului masic" si ISO 8760- . precum f?iexistentei plantelor si diferitelor activitati casnice.1. rata schimbului de aer. 4. Cantitatea de umezeala degajata de 0 persoana sau de alte surse se determina conform Anexei 4.1. conform STAS 12051-82: "Puritatea aerului.3%.

x 102~ procente (volum masa) Adim. In Anexa 5 se prezinta in mod informativ masele moleculare si densitatile pentru unele substante iritalrrite curent in aerul din unitatile functionale. In relatiile de mai sus se considera neschimbata densitatea globala a aerului. 4. de desfasurare a schimbului de aer se obt ine un regim stat. 1-00(%volum)" . exprimata in m"). Ce (2') 10 in care toate marimile considerate au semnificatia din relatia (2). 4.3. poluanta(mg.2.2. Pentru un timp suficient de lung. Recomandari privind modul de stabilire a debitului diverselor surse de substante poluante si exemple de calcul al concentratiei rezultate sunt prezentate in Anexa 4. specificate = 0.6.106 de unita\i 3(3') (parti de substanta poluanta raportate la 1 milion parti de aer. 4.000077%(%masa) = densit. Recomandari privind modul de stabilire a debitului 101 Adim. 4.x106~ppm (velum) -------- ----------- pare se exprima concentratia de urmatoarele re1a\l1: subst. in care concentratia de substanta poluanta in interiorul unei unitati function ale se determina cu relatia: C _ K + 0 .2.aer = ( 1m3) .ionar.5. in care marimile considerate se refera la vapori de apa .4.It l L:ecare intervin inrelatiile (1) samblurile de uniW\i.2.lm3) . cu relatiile (1) I?i (2) in care marimile considerate se refera la vapori de apa (In loc de substanta poluanta). 4. Pentru un timp suficient de lung de desfasurare a schimbului de aer se obt ine un regim stat ionar.2.2. poluanta 1 kg. subst. In cazul unui proces de schimb de aer intre 0 unitate functionala si exterior (care se desfasoara in timp) concentratia de vapori de apa in interior se determina prin calcul. in care concentratia de vapori cte apa in interiorul unei unitati functionale se determina cu relatia (2').

de conducere BucATARII COMERCIALE lJrestaurante.mijlocii .eu circulatie de public .0.5 I 20-30 20 25 8-12 5-10 - - 102 103 .universale PISCINE REST AURANTE .normativ.. cantine) Cafenete Camcre masuran ~i incercari CANTINE CENTRALE TELEFONICE CINEMA TOGRAFE Cluburi Coafor Garaje Hale umede Heliograf HOTELURI . BARURI 40 70 Tratamente termice Turnatorii Laboratoare MAGAZINE -mici .. ~ cum se arata in Anexa 4.cam ere dus . ineaperii considerate (m").bucatarii BANCI 13 I7 I 2 2 5 10 4 10 15 4 2 L.W.V voluJlMlol.2. 4. Tabelul 6 NumArul mrmm de sehimburi de aer orare pentru diverse tipuri de Incaperi (pentru ferestre eu eoefteientul de mfiltratie (0. Observatie: . si umiditate.'i APARTAMENTE .eomone .2 .de vapori de apa si exemple de ealcul al concentratiei rezultate sunt prezentate in Ancxa 4..7. ..baron Brutarii 4 Ateliere rnecanice Schimbul de aer (volume /ora) Recomandat Minim - 4 .) Destinatia incaperii Recornandat ~ ~~M mim 3 2 I ---- BIBLIOTECI DEPOZITE CART! BIROURJ . Ce eoncentratia admisa de substanta poluanta in aerul exterior (mg/m'J).s<1lide mese • eu fumatori ~tara fumatori 25 35 17 15 13 ---. Numarul de sehimburi de aer pentru mentinerea rilor admise se dstermina eu relatia: n K (1 / h) (1) I 2 3 valo- in care: K debitul orar al surselor de substarrta poluanta (mg/h).carnere de baie 1 :>:'i 40 I I 34 50 . Numarul sehimburilor de aer orare pentru unele unitati functionale trebuie sa fie mai mare eel mult egal cu valorile indicate in tabelul 6.eanlere 4 4 3 4 3 5 8 17 25 6-8 0-10 10 6 12 40 50 40 85 6 4 8 25 50 io-zo to 4-6 5-10 6 6-8 6-8 15-25 10-15 40 40 50 70 25 12 8-15 6-8 - - 20 13 30 17 8-15 8-10 .3)xlO-4ms/mxsxPa) R alia de aer proaspat (mJ/h ' pers. Cad concentratia admisa de substanta poluanta in aerul interior (mg/m").in eonte~ ac~st._ 10-15 4-6 6 6-10 20-30 30-60 20-30 6-10 4-8 4-8 6-8 13 8.obi$nUlte • lux .metsda se aplica pentru asigurat-ea cantitatit de oxigen ~i limitarea cantitatilor de CO2.individuale cu fumatori .cam ere de loeuit .individuale tara fumatori .

Boli epiderm ice . • utilizarea de fungicide sau de alte biocide in vederea eliminarii surselor de microorganisme atunci cand nu este posibil de a se actiona preventiv la nivelul proiectarii.full fumatori .Saloane bolnavi.Copii .Coridoare .Siili asteptare + vestiar .ie Aceasta cuprinde: ventilare naturals ventilare mecanica prin tehnici de ventilare. Unitatile care extrag materii prime din care rezulta steril continand elemente radioactive precum si cele care au procese de productie din care rezulta zguri sau deseuri cu conti nut de radioelemente mai mare decat valorile maxime admise pentru populatre in ansam-. infectioase.Boli piele.eu fumatori Sali de masim Spalatoni meeanice Calcatorii SPITALE .sali de receptie . I 70 35-70 100 max. MASURI TEHNICE PENTRU REALIZAREA NIVELURILOR DE PERFORMAN'fA 20 30-50 50-85 4-6 8-12 20-40 15-25 10-15 5 8-10 60 75 max.1 Braserii cu fumatori Sali de asteptare Sali de banchete SAli de biliard SaIi de CaINe SAIi de conferinte . Limitarea poluarii chimice Ili radioactive la sursa Aceasta limitare se face prin: renuntarea sau limitarea folosirii materialelor sau produselor de construetii care degaja substante poluante ce ar putea conduce la depasirea concentratiilor admisibile.1. 5. blul sau sunt obligate sa depoziteze aceste reziduuri pe platforme impermeabile.Cabinet den tar Statii de emisiune .2. eliminarea sau reducerea degajarii de substante poluante in aerul ambiant. • conceperea de produse si lucr ari de constructii vizand impiedicarea sau limitarea de substante poluante. luandu-se in consider are situatia cea mai defavorabila. Se interzice de asemenea introducerea de elemente radioactive.sali de clasa Teatre WC-uri publice 2 17 3 20 4 4-6 6-10 6-8 20-30 5 5. in apele de supr afat a.sali de emisi e Scoli . 104 105 . in zone neinundabile si ferite de intemperii. I 0 5-8 5-10 3-5 6 6-8 5-10 3 10-15 15 20 20-50 25-50 5-8 10-12 Observatie: Pentru fiecare tncapere se va face calculul schimburilor de aer necesare atat in functie de numarul de persoane cat si functie de volumul incaperii.Slili de operatii .Maternitati . bali interne . prin: • limitarea surselor poluante prin prevederea de bariere convenabile care sa opreasca emisiile de substante poluante in mediul ambiant. ehirurgie . • utilizarea de aparate construite si ment inuta in stare de functiune in vederea reducerii emisiilor de substante poluante. 5. in zonele in care exista captari pentru alimentarea centrala cu apa potabila. naturale sau artificiale. Reglarea calitatii aerului de filtrare sau de absorbt.

dar pe baza lor se poate stabili daca orice deschidere va opera ca intrare sau iesire pentru aer si. b) in industrie. Ventilarea naturala a cladirilor se datoreaza diferentelor de presiune ale aerului intre ambianta exterioara si interioara ca si datorita deschiderilor de ventilare !?i neetan!?eitatilor existente in anvelopa cladirii. c) spitale. in acesta situatie. dar trebuie t. 5. un sistem mecanic poate fi proiectat sa satisfaca necesitatile spatiului respeetiv. sau pentru aplicatii industriale) aerul trebuie fumizat mlcanic deoarece el trebuie filtrat si.4. vaporilor de petrol si fumului din timpul unui incendiu.3. La locuinte. Atunci cand unele Incaperi ale cladirii sunt echipate cu un ventilator extractor care de ex.2. valoarea infiltratiilor aerului poate fi neglijata. Sistemele mai complexe folosese 0 tubulatura de introducere a aerului cu ventilatoare centrale care introduc si extrag aerul. acolo unde este necesara i'ndepartarea pulberilor. b) Calitatea. Nu doar acesti parametri afecteaza rata de ventilare. 5. . Ventilarea mecanica se poate realiza prin mai multe metode. e) garaje. Calitatea. In lipsa vantului. in particular. nefavorabile.1. consta in evacuarea locala si pentru scurta durata a vaporilor sau mirosurilor in timp ce. Avantajul major al ventilarii meeaniee este controlabilitatea. Patrunderea aerului prin porii materialelor de constructie si prin neetanseitatile dintre acestea !?i structura de rezistenta este extrem de redusa ~ipoate fi neglijata. unde este esential controlul calitatii aerului si reducerea nivelului de bacterii existente in aer. pareuri de masini inchise. Infiltrarea aerului in anotimpul calduros trebuie luata in considerare numai in regiunile eu vant. in consecirrta. d) un de exista conditii exterioare ambientale. noxelor. 11 conditioneaza !?i recupereaza caldura de la aerul extras. Aerul evaeuat trebuie sa fie de asemenea filtrat atunei cand este necesara reducerea "pcluarii aerului exterior. cladirea se considera ventilata in mod natural. Functia principala a ventilatorului. Ventilarea naturala este functie de viteza si directia vantului precum si de temperatura aerului.2. infiltratia trebuie avuta in vedere. medicale. in cladirile inalte. in majoritatea cazurilor se foloseste ventilarea naturala. in cazul indepartarii gazelor evacuate (CO). Teoretic. traseul parcurs de aer in interiorul cladirii. Totusi.: la 0 hota de aspirare din bucatarie. in interiorul carora presiunea termica creaza un efect de CO!?. In situatiile in care cladirea este situata intr-o zona poluata sau.2. Diferentele de presiune ale aerului sunt produse prin actiuriea vantului in jurul cladirii si de diferentele de temperatura intre ambianta exterioara si ambianta interioara sau de combinare a acestor doua efecte. in mod practic. cele mai simple fiind introducerea sau aspirarea aerului cu un ventilator de perete. majoritatea cantitatilor de aer pot fi furnizate prin ventilare natural a . In aceste cazuri este necesara 0 deschidere adecvata care sa permita intrarea sau iesirea aerului astfel Incat ventilatorul sa poata opera in mod satisfacator. conditionat. In practica constrangerile sunt date de cost si de limitele spatiului ventilat. in special pentru etajele inferioare. daca este necesar. 5. atunci cand necesarul de aer trebuie sa aiba 0 puritate ridicata (pentru centre stiintifice. Situatiile in care este absolut necesara ventilarea mecanica sunt urmatoarele: a) incaperi sau spatii care necesita ventilare si care nu pot fi ventilate prin metode naturale.2. cantitatea si controlabilitatea aerului introdus influenteaza alegerea intre ventilarea naturala si cea mecanica: a) Cantitatea. 5:2. 106 107 . Pentru anotimpul calduros. in cazul unei ventilari mecanice. I I I I I I I I I in principiu.inut seama de limitele practice ale metodei. substantelor toxice sau netoxice la locul producerii lor.I I filtrarea aerului interior absorbtia din aerul interior sau din aerul captat a substantelor poluante. se poate admite ca infiltrarea aerului exterior se produce numai prin neetanseitatile ferestrelor sau usilor. ventilatoarele asigura in permanenta un raport de aer proaspat suflcient pentru ansamblul cladirii.

b) locuinte. in lucrare si pentru a evita sau impiedica infiltrarea apei subterane in lucrare. zapezii. Mijloacele care permit sa se regleze concentratia de umiditate a aerului intr-o lucrare de constructii sunt urmatoarele: cresterea sau scaderea temperaturii aerului (incalzire. Reglarea concentratiei de umiditate 5.2. 5. racire). holuri de teatru unde se presupune 0 densitate mare de ocupare. \inand seama de sensibilitatea materialelor utilizate.4. ventilarea rncaperilor (naturala sau mecanica). sunt necesare urmatoarele masuri: pereti si acoperisuri: • peretii subsolurilor trebuie sa impiedice patr d iditatii di 1 un ere a rilo 1 1 atn In so In scopul evitarii deteriorarii incapenor. Umiditatea pe suprafetele interioare si/sau la interiorul elementelor de constructie poate sa fie controlata prin urmatoarele mijloace: a) Etansarea contra umiditatii exterioare. Ele nu trebuie sa poata fi deteriorate de umiditatea din sol.).coriceptie mai buna a produselor si o alegere judicioasa a materialelor. etc.5. umezelii si noxelor. A 108 109 . Totodata acest tratament este in mod obisnuit 0 masura provizorie care este utilizata atunci cand nu este posibil sa se actioneze la nivel arhitectural. procese industriale necesitand rndepartarea aerului fierbinte.1.ie avand grija ca presiunea de vapori la interiorul elementelor sa fie mai mica decat presiunea de saturatie a vaporilor de apa. reocuparea spatiilor se poate face conform normativelor de executie. Verificarea riscului de condens in structura se va face conform STAS 647214-89. de amplasarea lor in elementul de constructie !?ide timpul necesar pentru evacuarea aerului. • peretii exteriori si acoperi!.5. Verificarea prin calcul a temperaturii punctului de roua se face conform STAS 647213-89. zugraveli etc.lurile trebuie sa constituie un obstacol impotriv~ p~t:un~e~i ploii sau a zapezii. in general. ca si la unele cladiri foarte inalte. d) bucatarii comerciale mari. 5. standardelor si agrementelor de tehnologii. sa se evite condensul in interiorul elementelor de coristruct.4. Daca nu poate fi evitat condensul. acesta trabuie sa ramana sub anumite limite acceptabile. tratamentele de suprafata anti-fungicide pot sa contribuie in anumite cazuri la impiedicarea formarii umiditatri.ndensului pe suprafete interioare l1iinterspatii: . c) sali de lectura. pentru indepartarea mirosurilor sau umiditatii excesive de la bai si bucatarii. Pentru a evita sau impiedica infiltrarea si patrunderea ploii. e) situatii in care viteza vantului face ventilarea naturala impracticabila.sa impiedice fenomenele de condens pe suprafete prin asigurarea unei temperaturi pe suprafata elementului de constructie superioara temperaturii punctului de roua corespunzatoare temperaturii si umiditatii Telative a aerului interior. 5. umidificar~a sau desumidificarea aerului interior si a aerului care este introdus.4. Acest rezultat poate fi obtinut printr-o . Situatiile in care ventilarea mecanica este de dorit sunt: a) mtreprinderi. b) Prever:ire~ co. planseele peste sol: trebuie sa Impledice ca umiditatea solulUI sa urce ~ana la suprafatn superioara a planseului.2. eliminarea sau reducerea umiditatii la sursa sau izolarea activitatilor generatoare de umiditate. izolare si ventilare ca sa se echilibreze acesti parametri. la care efectul de horn nu permite aerisirea prin deschiderea geamurilor. sa se actioneze concomitent prin incalzira.3. izolare. Reglementarea duratelor in care pot fi recuperate spatiile Dupa executarea lucrArilor de constructii sau reparatii (vopsitorii.

refugii.Muzee . dispensare Sanatorii Sali de gimnastica Sali de sport Bazine de inot si santun Polig_oane de tir I 9 sanatatii 10 Cladiri pentru complexe pentm cultura fizica ~i sport Obiect care rezulta in urma unei activitati de constructie.Locuinte uni ~i multi-familiale .Biblioteci . 5.Portun Aeroporturi he liporturi Spitale Policlimci.Element realizat ca unitate distincta tie (element compo.ANEXA TIPURI DE CLADIRI CARE FAC OBIECTUL PREZENTULUI NORMATIV Nr.Gradinite .Cofetarii/patiserii . 4. amplasament pe sol.Subsistem al unei Parte a cladirii care Irideplineste una constructii sau mai multe functiuni necesare satisfacerii cerintalor utilizatorului (de ex.Depozite _}i antrepozite .Cluburi .Criteriu de perforCaracteristica ce trebuie luata in consimanta (parametru) derare la convertirea exigentelor de performanta in cantitatr denumite "Niveluri de performanta" in raport cu 1.Actiune Influenta exercitata de un agent asupra construcns.Constructie 110 111 . unitatea functionala.Hoteiuri si alte clAdiri turistice (moteluri. etc. 1 . Tipul de cladire Cladiri de locuit Exemple de categorii de cladiri -~---~ 1 TERMINOLOGIE ANEXA 2 crt.Teatre.Restaurante . G. Acest term en include atat cladirile cat si lucrarile inginerel?ti.Scoli . cinematografe .Expozitii .~t~~Qr ______ ----_ . 9.Produs de construe.Baruri .Cantine . intemate . 8.GaD ~i autogari 2 3 4 Cladiri comerciale Cladin pentru dcpozitare Cladiri de alimentatie publica 5 Cladiri pentru cultura si divertisment 6 Cladiri pentru invlltArnant 7 8 Cladiri admimistrative Cladin pentru dinjarea transporturiior Cladiri pentru ocrotirea .rului fata de constructia ce trebuie realizata si fata de spatiile prin care utilizatorul se deplaseaza si fata de eleinentele delimitatoare ale acestuia.Magazine . sau a diverselor sale parti. 3.Cladiri pentru birouri .) .Institute de inv~run. 7.hale . 2.Utilizator F'iint a sau obiect pentru care este conceputa 0 constructis.destinat pentru a fi incorporat intr-o nent) constructie in care indeplineste una sau mai multe funct ii specifics.Cerinta a utilizato.Agent Fenomen sau substanta ce actioneaza asupra constructiei sau a diverselor sale parti.Efect Rezultatul unei actiuni. intr-o cladire).Conditie tehnica Exprimarea modului prin care cladirea (partial sau total) raspunde la cerintele utilizatorului. 10.Aziluri .Carnine.Pie Ie .Enuntarea unei necesitati a utilizatorului .

14. Parametri climatici exteriori". Performante in constructii. "Fizica constructiilor. Comportarea elementelor de constructie la difuzia vaporilor de apa. Contimi. Prescriptii de calcul". Termotehnica. respectiv elemente de care trebuie sa se tina seama in proiectare. 12. Termotehnica. necesare pentru mentinerea constanta. sau elemente de exprimare a criteriilor de performant a. la stabilirea duratei de utilizare se are in vedere necesitatea de amortizare a costurilor de investitii si realizarea unui echilibru economic intre cheltuielile de intret. in care se asigura folosirea cladirii. Higrotermica. Mod de exprimare a performantelor cladirii in ansamblu". 13. Constructii civile si industriale. Conditii de calitate". a performantelor cladirii. Determinarea permeabilitatii la aer a materialelor si elementelor de constructii". Performant e in constructii." "Fizica constructiilor. Perform ante in constructii. "Aer in zonele protejate. Calculul permeabilitatii la aer a elementelor si materialelor de construetie. Termotehnica.Domeniul de foloDestinatii ce pot fi date unei constructii sinta al unei contin and seama de modul in care performantele acesteia corespund nivelurilor structii de performanta specifice destinat iei considerate.Intretinerea norma. "Fizica constructiilor. Termotehnica. in timp.Performanta 0 anumita proprietate efectiva (exprimata cantitativ) ce earacterizeaza comportarea unei constructii. justificata din punct a unei constructii de vedere tehnico-economic. "Const. "Fizica constructiilor.care se evalueaza indeplinirea unei exigente de performanta. cuantificarea acestora (niveluri de performanta) reprezentand reguli de proiectare (nivel e minime/maxime admisibile). "Fizica constructiilor. Ll. Calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor". PRESCRIPTII STAS 1240010 (proiect) TEHNICE CONEXE ANEXA 3 STAS 12400/1 (proiect) STAS 12400/2-88 STAS 9081-78 STAS 12574-87 STAS 647212-83 STAS 647213-89 STAS 647214-89 STAS 647217-85 STAS 6472111-85 Construct ii civile f?i industriale.Ansamblu de mas uri preventive sau rela a unei constructii paratorii. 112 113 . "Poluarea atmosferei. Terminologie". tul prescriptiilor fundamentale redactate in spiritul conceptului de performant a in constructii".Durata de utilizare Perioada de timp. Notiuni si principii generals".inere normala si beneficiile pe care le aduce constructia. a unui subsistem sau produs de constructie in raport cu domeniul sau de utilizare.ruct ii civile si industriale.

Parametri climatici exteriori". plantele din incaperi: activitati casnice (fumat. descompunerea unor produse de combustie folosite'tn instalatii de mcalzire sau aparate gospodaresti. .I. in mod experimental. .. it' \" 114 115 .J \: !: Debitul de CO2 eliberat in cadrul schimburilor ~~e se determina.S). . "Instalatii de ventilare si climatizare. cu relatia:.i 2 vapori de apa. "Instalatii de Incalzire. pentru asigur~calititii. bai. Temperaturi interioare conventionale de calcul". EXEMPLE DE CALCUL -. conform tabelului 1.l)i in care: -J t.nivelul metabolic corespunzator unei anumi~L.' aU prin degradarea acestor substante. =uce .'~ Introducere Prezenta anexa se refera la stabilirea debitului de CO . Schimburi metabolice Eliminarea de CO in cadrul schimburilor IDft*bolice se datoreaza oxidarii produselor organice. Prescriptii de calcul".' Acest proces depinde de modal In car~".. ! '.I. M .~yj.).I A. corespunzator urmatori '1or agenti care potactiona in interiorul unitatilor functionale din interiorul· cliclirilor: ..I. Surse A. Prescriptii fundamentals". etc.l. ~ In cadrul acestei anexe se prezinta si 0 metodi decalcul simplificat al necesarului de aer. din text (art.2" K = 85 X 10-4 x M x A (mvh) '~. . degradarea subansamblurilor obtinute de organism ~'" tatie (glucide. lipide si proteine) si de cantitatea de caJd~. "Ambiante termice moderate.. "1' "" .STAS 6648/1-82 STAS 6648/2-82 STAS 1907/1-90 STAS 1907/2-90 SR ISO 7726-85 STAS l3149-92 "Instalatii de ventilare si climatizare. "Instalatii de Incalzire. din interioM orpnismala. Producerea de bioxid de carbon (C02) A. Calculul aporturilor de caldura din exterior. '. Calculul necesarului de caldura. Calculul necesarului de caldura..schimburi metabolice intre utilizatori !?i spatiul' interior.:. Determinarea indicilor PMV si PPD si nivele de performanta pentru ambiante..pltl.~a. Aparate si metode de masura a marimilor fizice". '. "Ambiante termice." ANEXA " RECOMANDARI PRIVIND STABILIREA DEBlTULUI DE NOD . activitati gospodaresti inbuc:atirii. .

in procesul de respiratie.1.Ce n = A. Prezenta plantelor in Incaperi In prezent. dar este necesar sa se precizeze totodata si temperatura aerului la care s-a facut masurarea. denumita si umiditate absoluta. 10 = 1116m3 / h (1600 . aerul este denumit "saturat" iar umiditatea sa relativa este de 100%. Sa se determine numarul schimburilor orare necesare "n". . 3. ceea ce conduce la cresterea concentratiei de substanta poluanta in aerul din unitatea functionala.1.6 x 2 = 6120 x 10-4m:lfh = = 0. etc.8 m"). Numarul total de jucatori: 2 x 5 =10 jucatori. Sa se determine debitul de bioxid de carbon eliminat de jucatorii a 2 echipe de baschet pe parcursul rntalnirii. la temperatura data. de calcul Exemple 1. cantitatea de vapori de apa nu poate depasi 0 anumita limita.517) 0.·cazul instalatiilor de incalzire sau a aparatelor casnice ce functioneaza cu gaze naturale (avand in compozite. in procesul de asimilare clorofiliana plantele absorb bioxidul de carbon. Cunoasterea fenomenelor ce se produc permite insa ca amplasarea plantelor in diverse spatii sa se faca in mod judicios. nu se vor introduce plante in spatii ce pot fi ventilate eficient in cursul noptii si se va evita prezenta lor in dormitoare de mid dimensiuni.209 X 106 mg/h. K =10 x 85 x 10-4 x 3. Producerea de vapori de apa B. Atunei cand. CH) se poate considera ca debitul de CO2 eliberat in cadrul procesului de ardere (in m3/h) este egal eu volumul de gaz consumat.1. Umiditatea relativa poate fi masurata usor cu aparate de diferite tipuri denumite in general psihometre. in mod preponderent. Umiditatea relativa da 0 indicatie asupra gradului de saturatie a aerului cu vapori de apa. Jocul de baschet se desfasoara fara spectatori intr-o sala avand dimensiunile 30 x 20 x 10 m.6 m.4) K Cad .612 mvh = 1. denumita concentratia de saturatie sau umiditatea absoluta la saturatie Cs (in g/m" sau in g/kg).2. pet. considerand ca aerul exterior are compozitia specificata in par. La 0 temperatura data. "M" se estimeaza la 3. avand masa de 70 kg. la 0 temperatura data aerul contine cantitatea maxima de vapori de apa. plantele elimina ins a CO2.209 . B.186h-1 6 Dnec V 1116 6000 A.imea de 1. pentru un barbat cu inalt. Aceasta cantitate maxima este 0 functie corespunzatoare de temperatura. 2.a luminii.A- suprafata totala a corpului uman (de ex. A =1. Volumul mcaperii = 30 x 20 x 10 = 6000 rna C = 00004 x 1. contribuind la imbunatatirea calitatii aerului.1.3. C. In prezent nu exista date suficiente pentru cuantificarea proceselor descrise mai sus. 2. 116 . masurata in glm3 sau in g/kg. Umiditatea aerului Aerul contine intotdeauna 0 anumita cantitate de vapori de apa care poate fi exprimata prin concentratia vaporilor de apa in aer. tipul si randamentul aparatului. In mod curent se foloseste notiunea de umiditate relativa a aerului (in %) care reprezinta raportul dintre presiunea partiala efectiva a vaporilor de apa din aer si presiunea partiala de saturatie. In lipsa luminii. Descompunerea unor produse de combustie Eliminarea de CO2 in procesul de functionare a unor instalatii ce folosesc produse combustibile depinde de numerosi parametri: natura combustibilului. De exemplu.70 m.1 din prezentul normativ.209 kg/h = 1. "A"se estimeaza la 2 m2/jucator (tinand seama de gabaritul sporital jucatorilor de baschet). IfI. Intre marimile de mai sus exista relatia: 117 1.2928 = 517 x 10-6 kg/m" = 517 mg/m" C:d = 1'600 mg/m" (conf. tin and seama ca baschetul presupune un efort fizic mediu.

39 ]0.32 17. 100 Ps Cs (621 + C) <l'a __. (Pa) 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 1228 1312 1403 1498 1599 1706 1818 1937 2065 2197 2340 2487 2645 2810 2985 3169 3362 3565 3781 4006 4244 4491 4754 5029 5318 5622 5940 6274 6624 6991 7375 (ml!:/m3) 9. 118 119 .79 7.51 1.65 1.2.33 19.07 12.36 32.Cs(803 + C) sau 1 °° (%) (B.26 8.88 0.39 1.49 4.14 2.77 23.81 t (. concentratia de saturatie a vaporilor._ _E_ .80 1.60 41.58 39.25 7.42 20.00 10.56 5.Ps 100 . 7 8 9 p.65 14.~f6ao) 621 .iala efectiva a vaporilor de apa.99 3. (1 .0<I' 621 + Cs .Ii concentratille de eaturatie ale vaporilor de apil.'e) IO II 12 I3 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 p.04 33. C C.ie a vaporilor de apa.56 21. presiunea part.75 2.umiditatea relativa.50 15.16 1. (Pa) 103 114 125 137 150 165 180 198 217 237 260 284 310 337 368 401 437 476 517 562 611 657 705 759 813 872 935 1002 1073 1148 c.76 27. (1 .96 2.06 1. concentrat ia vaporilor de apa.53 3.84 5.84 13. presiunea part.76 30.65 11.29 18.65 37. in g/m".95 6.:1c_::0-=. p P.39 16.1<1'Oa ) in care: <1'.22 48. Cs (%) (B.37 25.36 6.04 24._1~00~O (B. in g/m". Daca concentratiile se exprima in g/kg relatiile (B.urat.2') Presiunile !?i concentratiile de saturatie pentru diferite temperaturi ale aerului sunt prezentate in tabelul B.92 46. III Pa.1.1.I) Tabel B.2.53 2. in %. _ C(803 + Cs).) t ClC) 803 + Cs .74 8.83 4.19 5.27 1.63 51. in Pa.I') -11 -10 -9 -8 -7 -6 -5 -4 -3 -2 -I 0 I 2 3 4 5 6 C = (g/m") (B.14 c. 100 = C(621 + Cs) .71 43.1 Presiunile de s~turatie P8 !. de la diferite temperaturi C 8 C 803.97 1.23 28. = Cs <l'a ___. <l'a .80 35.) si (B.15 4.25 3.iala de sat.) devin: -20 -19 -18 -17 -16 -15 -14 -13 -12 <l'a sau = _E_ .33 2.34 12. (mg/m') 0.

A ....2.. in met. produce cca.a de 4 persoane. SOO g In pra nz $1 1700 g seara: in medie zilnica se poate considera un debit de vapori de cca.1Hl1" Pentru calcule orientative se poate considera en volurnul vaporilor de apa eliberati in cadrul procesulu i de combustie este sensibil egal eu dubiul volumului de gaz rnetan (tiriand seama ca densitatea vaporilor de apa este. Tabelul B.ntr-o locuinta Hint generatoare de vapori de Epa: prepararaa hranei. dimineat. eorespunde metabolismului unei persoane in repaos.2. in met Debitul de vapori de apa.000 B.''''H' este fcart« variabil.a perioade de varf rufelor emite cca.4xM)x103 (mg/h) (B. 1:30 g/h. si prezint. activitatea de preparaie a hranei.2. . Nivelul de 1 met=58. .000 2 140. MV . 700 g de vapori de apa. in .6 95. dusu}.000 1. Surse B.1. spalatui.. 800 g/saptamana. in mmlh 1 40. uscatul si calcatul rufelor etc... plite) in conditii normals de ardero a combustibilului. prin evaporarea sudorii (gradul de transpiratie fiind eorelat eu senzatia de confort).5... de 0.185xAx(M2+0.suprafata totala a eorpului uman. pentru diferite nivele de activitate sunt prezentate in tabelul de mai jos. B.m-.2.baia sau dusul Producerea vaporilor de apa in carnere de baie poate fi evaluata la 600 .. 9 kg/saptamana iar spalatul pardoselilor cca. baia.. Pentru aparatelo de uz casnic (rnasini de gatit. cu varfuri pana hi 1000 .. un g. in functie de natura activitatii.spalatul ~i uscatul rufelor Pentru 0 locuint. aflata in pozitie asezata.. Se poate estima ca. conform Anexei 1. 120 121 . Ea depinde de obiceiurile culinare care pot fi foarte impo rtanta. Aparate casnice en ardere deschisa Debitul de vapori emis de arderea combustibililor depinde de natura acestora si de puterea arzaturuhri. Productia de vapori de apa pentru 0 persoana aflata in stare de eonfort termie (-0. . se poate estima ca spalatul < Debitele de vapori de apa produse de 0 persoana aflata in stare de eonfort termie.2.3') Nivelul de activitate metabolica este precizat in STAS 13149-92.3.. Nivelul de activitate. conform STAS 13149-92) P 0 este data de relatia: K = 87xO. in g/h.::.3) in care: K . 1500 g/h. Activitati casnice Numeroaso activitati practicata i.nivelul de activitate metabolica. &epot admite urmatoarelo debite de vapori: gaze naturale '" . prin difuzia vaporilor de apa prin piele (perspiratie). 160 g/hm" petrol lamp ant ] 00 g/hrn'' gaz imbuteliat .2 55.a.8 m"): K = 29x(M2+0.i. a kg de vapori de apa pe saptamana... M .B..4xM)x10:J (mg/h) (B...8029 kg/m").prepararea hranei Produeerea de vapori de apa in buct.5 . Pentru un adult (A =1. Activitatea metabolic a Degajarea vaporilor de apa de origine metabolica se efectueaza in 3 moduri: prin respiratie (aerul expirat din plamani este praetie saturat eu vapori de apa)..2. usearea rufelor cea.15 W/m2. ." .000 1.::.. inclu siv spalatul veselei.debitul vaporilor de apa. 1000 g/zi pentru 0 familia de 4 persoane. . pentru 0 locuinta ocupata de 4 pci soane.

ponderea volumului de materiale puse in opera cu procese umede (de ex. _ apa de amestec necesara punerii in opera a materialului (betoane. Viteza cu care aceasta umiditate va fi evaporata depinde de: cantitatile de umiditate absorbite (abundenta ploilor in cursul fazei d~ executre. 5000 1.2. Condensarea in masa unui element de constructie este legata de variatiile de temperatura si de presiune de vapori de apa in interiorul elementelor. Plante verzi Productia de vapori de apa pentru plante de apartament este: buchete de flori legate: 5 10 g/h glastra cu flori: 7 15 g/h plante acvatice (nimfacee): 6 8 g/h ficus elasticus: 10 20 g/h B. cu straturi putin permeabile la vapori rntarzie mult uscarea). Alte surse de umiditate In cadrul unui apartament pot exista si alte surse de emisie a vaporilor de apa. Umiditatea de constructie . B. posibilitatile de usc are a structurilor (de ex. mortare. Aceasta umiditate este data de: apa absorbita de materialele de constructie in cursul depozitarii la fabricant si pe santier. in intervale scurte de timp. B.6. constructia trebuie sa fie suficient de bine incalzita si ventilata. tapete lavabile din plastic. se apreciaza la 3000. Aceasta condensare apare mai evidenta pe suprafetele vitrate sau pe suprafetele tratate cu finisaje impermeabile la vapori si ea poate modifica bilantul 122 123 . apa proverrita din precipitatiile atmosferice. Debitul de vapori pentru aceste surse poate fi apreciat la 40 g/h.2.2.5. (de ex. Ea depinde deci de caracteristicile termice si de permeabilitatea la vapori a elementelor componente ale structurii. placi de ipsos.4. precum !. la grosime egala. etc. caracteristicile de uscare ale materialelor puse in opera. etc. Prin umiditate de constructie se intelege cantitatea de umiditate prezenta intr-o constructie dupa terminarea lucrarilor de executie. dupa terminarea unei locuinte din materiale traditionale. Condensarea pe suprafata se produce atunci cand temperatura superficiala a elementului de constructie este inferioara temperaturii punctului de roua.. absorbita de materiale in cursul fazei de executie. ca de exemplu: evaporatoarele care se monteaza pe radiatoarele de calorifer sau acvariile. Umiditatea de echilibru care se stabileste dupa mai multi ani de la darea in exploatare a constructiei prezinta totusi variatii in functie de sezon si de regimul de exploatare a mcaperilor. betoanele).) nu trebuie aplicate foarte repede dupa terminarea peretilor. betoanele se usuca mai lent in comparatie cu 0 zidarie de caramida). finisarea rapida a elementelor de constructii. in cursul perioadei imediat urmatoare dupa darea in exploatare. Condensarea vaporilor de apa Condensarea vaporilor de apa se poate produce sau in masa elementelor de inchidere sau pe suprafetele lor. ipsos. Cantitatea de apa care va trebui sa se evapore. se recomanda utilizarea unor finisaje cu rol de volant pentru preluarea "si-cedarea umiditatii (tencuieli cu mortar pe baza de var.. De exemplu.B. umiditatea ram as a. pentru incaperile in care pot avea loc degajari mari de umiditate.).). in peretii de beton prefabricati este apreciata la 201lm2• Din aceste considerente rezulta ca: finisajele greu permeabile la vaporii de apa (pelicule de vopsitorie.lide parametrii aerului interior si exterior. grosimea straturilor de material (viteza de uscare este invers proport ionala cu patratul grosimii stratului). corespunzatoare temperaturii si umiditatii relative a aerului interior. in special recipientele care contino apa. etc. Dupa 2 ani de la terminarea constructiei.3.

Cj = D + Ce = 25.K'+D .4.78) = 60% Rata schimbului de aer (debitul de ventilatia) este: D = V x n = 4 x 5 x 2..PsA) . si tern or t 'd .37(803 + 6.78(803 + 11.4 gIh Concentratia vaporilor de apa din aerul exterior (formula B.27 . in s/m (~i '" 22xl0-9s/mJ. ~once~t:atia g/m.2 met in urmatoarete conditii ' dirnensiunile carnerei 4 x 5 x 2.309 / m3 Umiditatea relativa a aeru] .55 x 0 5 = 25 5rn:l/h ~plicand r~~atia (2') din cadrul nO~'mativuiui. de 11.4 .de apa din interiorul incaperii: K 111. . de caldura latenta de condensare. in Pa. Exemple de ealeul Exemplul 1: este: K = 2 x 2. Debitul de condensate depinde de temperatura ~i umiditatea relativa a ambiantei interioare. calculat cu relatia (B.93 = 6.85 803 + 2.78 g/m". rezulta concentratia de echilibru a vaporilo.24 = __~03_1. 0.8-5Y ·0.- r dat atunci (g/h) de ecuat ia (1') din se poate scrie: (B. de rezistenta la transfer terrnic a elementului de inchidere. =c.l. la temperatura de 20°C.3) cadrul Exemplul 2: S~ se determine exterior. in g/h.2) =111.9 0.6· L Ai~i(Pi . la temperatura de 20°C este. t . etc.103 (g/h) (B. in mod simplificat debitul de con dens are se poate calcula cu relatia: 3..5 h' aerului exterior -3"C (temperatura medie a lunii Bucuresti) umiditatea relativa a aerului exterior 85%. Pi presiunea partiala a vaporilor de apa in interiorul incaperii. de temperatura exterioara . pera ura e in care: K' debitul vaporilor condensati. 1-0 camera .30 g/m calculata cu relatia (B.37 g/m".100 11. •• :l UI111 enol'. calculata conform STAS 6472/3-89. -100C. 0.5) In care: Ai suprafata elementului pe care se produce condensarea vapori101' de apa.------0--.. PsA presiunea de saturatie a vaporilor de apa corespunzatoare temperaturii pe suprafata A. Aplicand formula (Bd ) se obtine: <Pi 6. care f< -.2J C e = 803· 2.4 x 1. corespunzatoare concentratiei de 6.22 + 0..24 1. Ce C.de umiditate a1 Incaperilo prezentului normativ.d . e Zl o~upata de 2 pel'soane.5 + 1.15- cc 1.27 . 1) este: 124 125 .85 1. in Pa. Debit~l de vapori de apa prndus de cele 2 persoane. avand concentrat ia vapo rilor de apa din aer I U umiditatca relativa de 85('. este de 6. la temperatura formula 'B.93g / m3 Sa se determine umiditatea relativa a aerului interior pentru care concentratia vaporilor de apa. Concentratia de saturatie a vaporilor de apa. cu mvelul metabolic M = 1.24(f-~0.3J este: ranuarie ~mpe~at~ra 111 B.55 m numarul oral' al schimburilor de aer n temperatura aerului interior 20°C ' Kc zz: = 0. Aphcand C 803 + de saturatie.37) . in m".059 / m3 Exemplul 8: Sa se calculeze umiditataa relutiva a aerului interior int . ~i coeficientul de transmisie a vaporilor de apa la suprafata. conform tabelului B. depunand 0 activitate sedentara.2) se obtine: at' -lOoC este 1. de curentii de convectie in vecinatatea elementului.

1) si tabelul B.1Ci = 1600 . datorita functionarii aragazului. in tabelul C. este conform tabelului B.6(803 + 11.5) este: K' =3.3).37) . Tinand seama ca 1 m" de gaz metan degaja 1600 g vapori de apa (conform pct. 3.30) Exemplul 4: Sa se determine contributia 1acresterea concentratiei vaporilor de apa intr-c bucatarie.4). Temperatura pe suprafata vitrata.R C. 100 56% + 6. 1 = 111. data de relatia: lP = PsA K - PSi ·100 = 2340 1195 ·100 = 51<¥< 0 D = 293 2. este: PsA C. debitul instantaneu de producere a vaporilor de apa este: K = 1195 Pa Debitul de condensare pe suprafata ferestrei.2 g/h Concentratia vaporilor de apa in conditiile condensului pe suprafata vitrata.avand un coeficient de transfer termic de 3. conform relatiei (B.5 + 193 ' = 56 / . 3 Exemplul 5: Sa se calculeze umiditatea relativa a aerului interior pentru mcaperea din exemplul 3.6) .55 . calculata.5 x 2. dimensiunile bucatariei sunt: 2. este: 5.37(803 + 5.2 25. calculata conform STAS 6472/3-89 este: tsi = ti ti . Ro I = 20 _ 20 + 3 .5 x 3.tc .5 . admitand ca este echipata cu 0 fereastra cu suprafata vitrata de 2 m. 100 = 50% In realitate scaderea umiditatii relative a aerului interior nu va putea avea loc dedit pana la valoarea sub care nu se mai produce condens pe suprafata interioara a ferestrei.9 m3 = Cresterea concentratiei vaporilor de apa.6 9. pentru temperatura pe suprafata ferestrei. Metode de calcul simplificat al necesarului de aer proaspat.6 W/(m2K).0125 = l' 3. se prezinta 0 sinteza a principalelor categorii de activitati ce se desfasoara in interiorul unitatilor functionale. in urmatoare1e conditii: consumul de gaz metan a fost intr-o luna de iarna de 44m'l. pentru asigurarea calitatii aerului interior tncaperilor In functie de datele expuse pana in prezent.6 x 2 x 22 x (1310-1195)=18.37(803 + 11.1 este: Pi = 2340 x 0.4 . corespunzatoare acestei concentratii.5 . 2.6oC Presiunea partiala a vaporilor de apa din aerul interior. data de formula (B. datorita flacarii de aragaz este: .1: 126 127 . calculat cu relatia (B. 44 8 '30 = 293 9 /h Umiditatea relativa a aerului.37) lPi = 11.B.l.2.56 = 1310 Pa Presiunea de saturatie.30(803 11.lPl · = 6. rata metabolica corespunzatoare acestor activitatii precum si necesarul de aer proaspat (m'l!hx om) necesar pentru mentinerea in limite normale a concentratiei de "02" si "COl'" Totodata tabelul contine cantitatea de vapori de apa degajata de un om (g/h).18. numarul oral' al schimburilor de aer n = 2 h 1 function area aragazului a fost in medie de 8 ore pe zi. in functie de rata metabolic a considerata.55 m".2 - - 05 9 / m .

:.2.~-..0. de vapori altele decat cele din tabel se I Functie de activitatile desfasurate._-_---------~ __ __f_l!_ntl_latca~ va on de apa in gim.00 I- )1-------------------------a Rel atia dintre temperatura. Temperatura aeru1ui interior este de 18. conform schitei de mai jos si eoeficientului de infiltratie a aerului prin rosturi de 0.2. repaos-stat linistit.munca foarte grea..84 _ __ ___ . In clasa studiaza 30 elevi. Tabelul C. in tabelul C. 1.29 __ 23 4.0 30 --50 100 50 -- - 20 15 30 75 ---. 30 20_j r--z.16.i "C02" Se precizeaza conform tabelului C.-_-_I 50 ----7 Diferenta de presiune intre exterior ~i interior este de 10 Pa.00 x 3.05%) concentratia de vapori de apa <>. Rata metabolica: 1.. .7~ ___9_2J? _ _I_1. calculul se face pentru fiecare in parte (ex: sala sport: pentru sportivi .l: 1..-- 100 --75 --- --100 ---.munca moderata/munca grea).10. a cS ~ .) .1.iile in care in unitatile functionale sunt rnai rnulte categorii de activitati._---_. "! 1. + ±o"e jOe + io'c + 15° C t 20'JC j 25° C j 30° C 100 75 50 30 20 15 75-. umiditate relativa aeruJui I?i cantitatea de vapori . umiditatea relativa a aerului si cantitatea corespunzatoare de va pori de apa continuta intr-un m" de aero Tabelul C. in condit.- .84 ratura 6_.100 ----------. sport-munca foarte grea). Tipul de activitate: Munca usoara 1.00 m. pentru asigurarea conditiilor admisibile in ceea ce priveste: continutul de "0'" (>. Calculul numarului necesar de schimburi orare pentru asigurarea continutului de "02" .L umane I?i caracteristici metabolice Nota: Pentru cantitati fae interpolari.3 x 1O-4m:J/mxsxPa.5 met 1.) continutul de "CO:' <>.W~.5"9 iar umiditatea relativa la Inceperea orei de curs este de 50%. pentru spectatori . Necesarul specific de aer pentru asigurarea .8 g/m") intr-o sala de clasa ce are dirnensiunile: 9.continutului normal de substanta: 129 128 . proiectantul poate sa le asimileze cu categoriile prevazute in tabel (ex: soron. se prezinta relat ia intre temperatura.00 x 6.3.2 Nota: Exemplu de calcul Sa se determine numarul necesar de schimburi orare de aer.acr Tempe17.-.00 100 3 O(J 1. in completarea datelor de mai sus.-------Activitati Nr l ategona de activitan crt.·r·--l-----.

. 10. 52.08 mvh elev 9.): 180 gIh elev 2. I_ 5 313. densitatea (Ia t=OoC.1.80 + 3 x 3J = 48. Calculul numarului necesar de schimburi orare pentru asigurarea conrinutului de vapori de apa 2.77 o-c ~i 10..44 m:l/h elev total de aer (D) 4. Necesarul n D V de schimburi 312 162 = orare (n) ANEXA Masa moleculara Ili densitatea pentru unele substante intalnite curent in atmosfera Nr. Vapori de apa degajati (conform tabelului C.4 (kg/m") 130 131 .3.3.2570 1. 6. 30 = 3333 /3 162 .33 + 7.1.5. 3 [4 x 1.1.49 m" == 0. 2.4. Concentratia vaporilor de apa degajati in volumul V: 2..8 g/m" (umiditate relativa 68%): 33.44 m:l/h elev x 30 .. 8.8 schimburi orare Substanta considerata .3 x 10-4 in care: L lungimea total a a rosturilor (m).2 m-/h 1.32schimburi orare) este total nesatisfacator fata de necesarul de 02' CO2 si vapori de apa (".8 schimburi orare).pentru pentru Total 1. 44 28 28 32 5. ~p 10 Pa L . Necesarul . Nz o.9768 1. M 22. crt.77 == 3.. Pa (kg/m') Densitatea la aer CO2 CO 2.2 9·6·3 1.93 g/m" Necesarul de aer pentru mentinerea concentratiei de vapori de apa din aer la 10.39 108 = 3. 313. 03 vapori de apii (H2O) formaldehida /H H-C\.2505 1. Masa moleculara aproximenva 28.0.2928 1. 0 48 18 1.6 x 10 x 3600 x 0.93schimburi orare 2 schimburi orare 2.4289 21409 0.36 mvh elev 10. Este necesar sa se realizeze 0 ventilare naturala controlata sau 0 ventilare mecanica.32 schimburi orare Pentru alte gaze poluante.3'~ '----- 3. Calculul volumului de aer infiltrat prin rosturile ferestrelor V = L x ~p x 3600 x 0.4.2): 7. p =105Pa) poate fi determinata cu relatia aproximativa: D =- in care "M" este masa unui mol de gaz (g).6 m V = 48.8028 30 - 1. 3_ 4. Concluzii Schimbul prin infiltratii datorita neetanseitatii ferestrelor (".2. 7.g m Concentratia vaporilor de apa la umiditatea relativa initiala de 50% (conform tabelului C. 180 .3 x 10-4 .

1.01. 111N/1 din 22. Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite crt.hnica pc-ntru produse din beton arm at dispers eu fibre de otel pentru clemente ncstructurale Ghid privind agrementarca tehnica pentru produse din bcton armat dispers eu fibre sintetice pentru clemente ncstructurale 2 CEPROCIM SA IKCERC Bucuresti urmatorul :~ o 1 R DIN: 4 2 3 4 Se aproba ghidurile de agrement tehnic . produse din hewn armat dispers eu fibre de sticla pentru clemente nestructurale 132 133 . a procedurilor si a ghidurilor de evaluare aprobate prin prezentul ordin. zidarie ) • Ghid privind agrerncntarca u. 2. industriale Iii spcciale Ghid privind mctodologia de ngremcntare a sisternelor de ancorare pentru armaturi in clemente portante existcnte I hnon annat. 1 LISTA GHIDURILOR DE AGREMENT TEHNIC FINALIZATE IN ANUL 1996 ORDIN Nr. in temeiul Hotararii Guvernului Dr. industriale Iii speciale Ghid privind metodologia de agrementare a ancorajclor !Ii sistemelor de blocare pentru precomprimare. Nr. 456/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului. 7 PROCEMA SA. precum si procedurile si ghidurile de evaluare aferente sistemului calitatii in constructii . se va publica in Buletinul Constructiilor. MINISTRU. Ghidurile !?i procedurile se editeaza contra cost de catre elaboratori . 591/1996 privind numirea Guvernului Romaniei.MINISTERUL LucRAR1LOR PUBLICE 1$1AMENAJARIl TERITORIULUI ANEXA nr.conform anexei nr. GAT 254 IKCERC Bucuresti 5 GAT 256 IKCERC Bucuresti 6 GAT 128 GAT 129 GAT 130 PROCEMA S. Directia Generala Reglementari si Atestari Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin.1997 Avand in vedere avizele Consiliului Tehnico-Stiintific al Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului: in conformitate cu Decretul nr. 8 NICOLAE NOICA Ghid privind agrementarea tehnica pentru PROCEMA SA.la cererea celor interesati. Cod Ihid 1 Denumirea ghidwui 2 Elaborator 3 si fundatii IKCERC Cluj o GRUPA SPECIALIZATA 01 Elcmenu: structurale 1 GAT 097 GAT 214 GAT 253 Ghid privind mctodologia de agrementare a planseelor din grinzisoarc si corpuri de umplutura Ghid privind mctodologia de agrementare a cimenturilor conform EKV 197/1992 Ghid privind metodologia de agrementare a armaturilor pentru precomprimare utilizate la constructii civile.conform anexei Dr.A. utilizate la construct ii civile. Lista ghidurilor de agrement tehnic.

pereti nestructurali.a tehnica a produselor izolatoare din sucla de tip foam-glass Ghid privind agrementaroa tehriica a produ- PROCEMA SA PROCEMA SA PROCEMA SA PROCEMA SA 4 5 GAT 262 GAT 263 GAT 264 GAT 265 GAT 266 GAT 273 6 7 8 tuburilor Ghid general de agremcntare pentru procedeck tehnologice mecanizate in constructii (clemente din beton. tcrmotehrrica. pereti pent.A.ru cladiri din placi subtiri) vile. 4 5 PROCEMA S. PROCEMA S.A. acustica. pentru constructii tip sera.A.are tehnica a acoperisurilor din lernn (sarpanta.) Ghid privind metodologia de agrernentare tehnica a accesoriilor metalice pentru sarpantc din lemn Ghid privind metodologia de agrement. 6 7 PROCEMA S. perati se lemnoase. 17 Ghid privind agrementaraa tehnica pentru produse din ipsos armat cu fibra de sticla Ghid privind agrementarea tehnica a geamurilor pentru ccnstructii Ghid privind agrementan. 3 INCERC Bucuresti PROCEMA S. clemente functionale de montaj din mase plastice etc. din rnateriale pc baza de lemn Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a ferestrelor din lemn Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a usilor din lemn Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a elementelor de constructii din materiale pe baza de lemn antiseptizante (rezistente la agenti biologici xilofagi) Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a elemcntelor de constructii din lernn (rasinoase si foioase antiseptizate rezistente la agenti biologici xilofagi) tehnologice din bctori pent. t.amplarie si vitraje 3 PROCEMA SA o 12 1 GAT 217 2 Ghid privind metodologia de agrementare a peretilor exteriori usori.o 9 1 GAT 139 2 Ghid privind agrementarea tehnica a caramieilor si a blocurilor ceramice GRUPA SPEClALlZATA 02 Elementc de inchidcre.A. pentru cladiri 3 ci- 1 GAT 188 GAT 191 GAT 193 GAT 231 Ghid privind metodologia a procedeclor tchnologice de agrementare ICECON S.A.A.A. protectii hidrofuge ~i invelitori 9 10 IKSTITUTUL NATIONAL AL LEMNULUI n"STITUTUL KATIONAL AL LEMNULUI INSTITUTUL NATIONAL AL LEMNULUI INSTlTUTUL NATIONAL AL LEMNULUI INSTITUTUL NATIONAL AL LEMNULUI INSTlTUTUL NATIONAL AL LEMNULUI INSTITUTUL NATIONAL AL LEMNULUI 1 GAT 189 GAT 192 GAT 215 GAT 138 GAT 140 GAT 141 GAT 142 Ghid privind metodologia de agrementare a procedeelor tehnologice de executie a hidroizolatiilor Ghid privind metodologia de agrementare a procedeolor tehnologice de realizare a tiglelor din beton Ghid privind metodologia de agrementare a hidroizolatrilor la partil« subterane ale cladirilor Ghid privind agrementarea tehnica a tiglelor de acoperis din ceramica si din mortar de ciment Ghid privind agrementarea tehrrica a nnpasliturilor si a tesaturilor din fibre de sticla bitumate si nebitu.ru realizarea selor din poliester armat cu fibra de sticla GRUPA SPEClALIZATA 03 Protectii la foe. 11 GAT 274 134 135 . tencuieli subtiri. de realizare a inchiICECOK S. 15 16 ICECOK S. social-culturale si industriale (peroti din produindustriale agrementarua tehniea pentru din beton cu agregate INCERC Bucuresti 13 2 3 derilor usoare la cladiri Ghid privind metodologia de agrementare a procedeolor tehnologice de realizare a blocurilor mid din beton pentru constructii Chid privind metodologia de agrementare a procedeelor GAT 132 GAT 1:35 GAT 143 GAT 144 GAT 147 Ghid privind produse prefabricate usoare PROCEMA SA 14 ICECOK S. astereala) Ghid privind metodologia de agrememare tehnica a peretilor cu structura din lemn si placati.A. cornpartirnentare.!?ate ' Ghid privind agrementarea selor din vata minerala Ghid privind agrementarea selor din vata de sticla tehnica a produtehnica a produ- ICECON SA 2 ICECON SA.

area tchnica pcntru sistema de prindere a placajelor exterioare Il\CERC Bucurosti PROCEMA S. o 1 2 3 de agrcmcntarc Il\STITUTUL l\ATlOl\AL AI.--~----. faianta.---._------------------ 3 PROCEMA S. pc difcrite suporturi de beton.area u. utilizate pentru finisari in constructii din lernn Ghid privind metodologia de agrementare tehniea a adezivilor epoxidici. din betoane 136 137 .hnica pe ntru PROCEMA S. LEMl\ULUI Il\STITUTUL KATIOl'\AL AL LEMl\UUJI INCERC Bucurcst i 9 Ghid privind agrementarea tehnica a cararnizilor de sticla Ghid particular privind agrementarea materialelor hidroizolantc folosite in porturi si cai navigabile 11 GAT Ghid privind metodologia 271 uhnica a adezivilor speciali (cianacrilic! si poliurct.A.i tiilor IKSTITUTUL KA'f!OKAL AL LEMKULUI INSTITUTUL KATIOKAL AL LEMl\lJLUI IKSTITUTUL KA'f!ONAL AL LEMl\lJLUI INSTlTUTUL NATIONAL AL LEMl\ULUI Ghid privind a fcrcstrelor INCERC Bucurest i Ghid privind a aditivilor 258 GAT 181 GAT Ghid privind agrement.• 0----1------2---GAT 145 GAT 227 --------_. mortar.A.tt: verticale situate in mu.A. gresie. 22 134 din piatra natural a Ghid privind agrement. caramida sau piatra Ghid privind agrcmentarea tehnica pcntru protectii si acoperiri anticoroz ive a metalului 28 pentru rncleierea structiilor lemnului destinat con- GAT 136 PROCEMA S. protcet.ii antieoroaive si speciale. PROCEMA SA. tencuieli.aro a pardoselilor speciale pentru hale industriale (antiderapante.st. anticoroz ivc) Ghid privind metcdologia de agrcmcntarc a placilor ccrarnicc spcciak pentru SUpJpft.i INCERC Bucurvst i ICECOK SA 16 GAT 219 GAT 220 Ghid privind a tapetelor metodolugia autnadezivc de agrernentar« Chid privind mctodologia de agromentarc a sistemelor de izolarc exterioara a fatadei cu tencuieli subtiri aplicate pe matcriale termoizolante Ghid privind metodologia de agrcmcntare a vitrajelor speciale tcrrnoizolante Ghid metodologia de agrement. -----. placaje si pardoseli 272 GAT GAT 098 2 GAT 099 GAT 184 4 Ghid privind a pardoselilor chotelor Ghid privind a dalelor din Ghid privind metodologia de agrementare de material plastic !!i a rno- IKCERC Cluj 14 216 de agroment. antiscanu-ie.anici) utiliz ati pont ru incluierca lomnului destinat co nstruct iilor Ghid privind metodologia de agrementaro u-hnica a produsclor de protcctie insect icida 8i fungicida a lemnului ut iliz at i n constructii 12 GAT GRUPA SPECIALlZATA 04 Finisaje.rior Chid privind metodologia GAT GAT 185 GAT 186 GAT 187 GAT 267 GAT 268 5 6 7 9 GAT 269 10 GAT 270 mutodologia de agromentare bctoane colorate metodologia de agrementare a procedeelor tehnologice de executie a lucrarilor de tencuieli in strat subtire Ghid privind metodologia de agrementare a procedoelor tehnologice de execurie a lucrarilor de vopsitorii speciale Ghid privind rnetodologia de agrementare a procedeelor tehnologiee de exeeutie a pardoselilor reci din rnateriale noi Ghid privind mctodologia de agrementare a procedeelor tehnologice de exeeutie a pardosclilor calde din materiale noi Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a produselor de protecrie ignifuga a lemnului utilizat in constructii Ghid privind metodologia de agrementare tchnica a lacurilor acriliee rezistente In condi\ii de exterio r.A. utilizat! IKCERC Cluj ICECOK SA 21ti 15 INCERC Bucun. utilizate pentru finisari in constructii din lemn Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a lacurilor poliuretaniee.are a luminatoarelor la acoperisurilc construeprivind metodologia de agrerncntaro realizato din profile PVC metodologia de agrerncntare pcntru bctuanc Il\CERC Bucuresti ICECOK SA 17 lii GAT Il\CERC Bucurcsti ICECOK SA 19 20 21 221 GAT 222 GAT 22:3 GAT INCERC Bucurest. adezivi de lipire a placilor de rnozaic.

rici pcntru instalatii de vcntilare si climatizare Ghid privind procedura de verificare a apti.ICPAIUC SA.ICPAIUC tudinii de utilizare a aerotcrmelor electrice pentru instalatiile de ventilare si climatizare Ghid privind procedura de verificare a apti. 14 GAT 200 S.are .A.ICPAIUC tudinii de utilizare a camerei de amestec a aerului. inclusiv cornponente Ghid privind procedura de verificare a apti. 205 Ghid privind proeedura de verificare a apti.ICPAIUC SA.ICPAIUC SA tudinii de utilizare pentru destratificatoare de aer Ghid privind procedura de verificare a apti.gaze . aferenta instalatiilor de ventilate si climatizare Ghid privind procedura de verificare a apti. tudinii de utilizare a racitcarclor de apa destinate instalatiilor de aer conditienat Ghid privind procedura de verificare a apti. cu tuburi termice.rice pentru instalatiile de ventilare si conditionare Ghid privind procedura de verificare a apti. din instalatiile de ventilare din construetri Ghid privind procedura de verificare a apti.A. tudinii de utilizare pentru ventilatoare extractoare de acoperis Ghid privind procedura de verificarc a apti.ICPAIUC SA tudinii de utilizare pentru echipamente de incalzire cu perdele de aer cald Ghid privind procedura de veriflcare a apti. tudinii de utilizare a echipamentelor de stocare a frigului pentru varful de consum al instala\iilor de c1imatizarc in eonstruetii Ghid privind procedura de verificare a apti.ICPAIUC SA. 9 26 27 PROCEMA SA.ICPAIUC SA.ICPAlUC tudinii de utilizare a bateriilor elect. PROCEMA SA. 10 GAT 196 GAT 197 11 12 GAT 198 13 SA.utilizare pent.o 24 1 GAT 187 GAT 146 GAT 148 GAT 2 Ghid privind agrement.i plafoanere ~"nstruc\iilor Ghid privind procedura de verificare a apt.ICPAIUC SA. tudinii de . 15 16 SA. 1 GAT 101 GAT 102 GAT 108 GAT 104 2 3 4 5 GAT 105 GAT 106 GAT 107 6 7 Ghid privind procedura de verificare a apti.ICPAIUC SA tudinii de utilizare pentru vcntiloconvectoare Ghid privind procedura de verificare a apti.emele de treeeri etanse ale conductelor prin pere\ii .ICPAlUC tudinii de utilizare a instalatilor de incalaire prin pardoseala. 18 SA.area tehnica a produselor din mase plastiee pentru impermeabilizar'i si impotriva penetratiei apei Ghid privind agrementarea tehnica a produselor pentru pardoseli utilizate pentru aetivitati sportive Ghid privind agrementarea tehnica a caramizilor din ceramica antiacida Ghid privind agrernentarea tehnica a produselor de finisaj pe baza de dispersii apoase GRUPA SPECIALIZATA 05 Produse. tudinii de utilizare a recuperatoarelor de caldura: cu fluid intermediar. tudinii de utilizare a echipamentelor destinatt' ridicarii presiunii apei (hidrofoare) Ghid privind procedura de verificare a apti. tudinii de utilizare pentru echipamente de filtroclimatizare de camerA 139 138 .electrice 3 PROCEMA S. o 8 1 GAT 194 GAT 195 2 3 25 PROCEMA SA. tudinii de utilizare pentru ventile automate ~i dezaerisire destinate instala\iilor solare ~ de incalzire Ghid privind procedura de verificare a apti.ICPAIUC SA. regeneratoare de caldura.ICPAlUC tudinii de utilizare a schimbatoarelor de caldura eu placi destinate centrale lor termicc GAT 199 SA.ICPAIUC tudinii de utilizare a vaselor de expansiune inehise pentru instalatii de mcalzire Ghid privind procedura de verificare a apti.ICPAIUC tudinii de utilizare a convectorilor elect. procedee si echipamente pentru instalatii aferente constructiilor de: inealziri • climatizari ventilatii sanit.ICPAIUC SA.ICPAlUC SA. tudinii de uti lizare a rezervoarelor de stoeare a combustibilului pentru instalati! de Incalzire eu combustibil Iichid din construc\ii Ghid privind procedura de verificare a apti.ICPAlUC SA.ru silJl. GAT 201 GAT 202 GAT 203 GAT 204 GAT 17 S.i.A. 19 SA.

) 41 42 43 44 45 26 27 28 GAT 151 GAT 152 GAT 153 GAT 154 GAT 170 GAT 171 GAT 172 Ghid privind procedura de agrernentard pen. 140 141 . contoarelor do apa Chid privind procedura de tudinii de utilizare pentru toare clcctrjcc din dotarea Chid privind procedure de tudinii de utilizare pcntru de apartamcnt verificare a apti.ICECON mentare a obiectelor sanitare eunice ~ din fonta emailata Ghid particular privind metodologia de agre.ICECON SA.ICECON tudinii de 'utilizare a echipamentelor pentru sta\ii de tratare a apei ~ .are tehnica a elemuntelor complexe de wglare din cadrul instalatiilor de incaizire. ii de pompare Ghid privind metodologia de acrementare a ICECON echipamentelor pentru sta\ii de epurare a apei SA. aptitudinii de utilizare pentru corpurile de iluminat Chid privind procedura de verificare a aptitudinii de utilizare a plintelor si tuburilor de protectie pentru conductoare ~ehlctrice 46 47 31 ICECON SA. microprocesoare ete.ICECOl\ SA tahlouri elect rice SA SA SA 24 ICPAIUC S.0 20 21 22 1 CAT 206 CAT 207 GAT 208 CAT 211 GAT 212 2 Chid privind procedura de tudinii de utilizaro pcntru de camera Chid privind procedura de tudinii de utilizare pcntru Chid privind procedura de tudinii de utiliz are pent ru cu agent termic 3 verificaro a apti.A. SA.ICECOl\ S. CAT 155 :34 CAT 174 85 GAT 156 :36 GAT 175 87 GAT 176 CAT 177 CAT 157 GAT 178 GAT 158 GAT 159 GAT 160 GAT 161 GAT 162 GAT 163 GAT 164 GAT Chid privind metodologia de agrementarc ICECO!\'" SA pentru receptoarc termoelectrice Chid privind procedura de verificare a apti. tru conducte si canale de ventilatii Chid privind procedura de agrementare a ICECON SA vibroizolatoarelor pentru ventilatoare Chid privind procedura de agrementare pen' !CECON SA.are a obiectelor sanitare din mae plutice Ghid privind mctodologia de agrementare ICECON pentru mqti de acoperire nocluri aanitare Ghid privind procedura de verifieare a apti. 48 ICECON S. 179 GAT 32 49 165 Chid privind procedura de verificarc a apti.ICECOl\ tudinii de utilizare pentru relee si com.A tudinii de utilizare a echipamentelor de pornpare Chid privind mctodologia de agrernentare a ICECOl\ S. .ICECOl\ S. 88 39 ICPAIUC SA 40 tate) ale instalatiilor de mcalzire. SA.ICECON tudinii de utilizare a elementelor' de automatizare Ghid privind mctodologia de agrementare a ICECON conductelor pentru alimentari cu apa Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON contoarelor de caldura Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON tablourilor electrice generale Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON armaturilor de scurgere Ghid particular privind metodologia de agre. umidos- ICPAIUC S. SA..A.actoare Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON rezervoarelor tampon de apa pentru consum Chid privind procedura de verificarc a apti. 29 30 Chid privind procedura de verificare a aptitudinii de utilizare pentru intrerupatoare si prize Ghid privind procedura de verificar€ a. motoare !ii generacladirilor verificare a apti.aticc verificare a aptiradianti cu gaz vcrificare a aptipanouri radianto ICPAIUC SA ICPAIUC SA 0 83 1 2 3 23 Chid privind procedura de verificare a aptitudinii de uti lizarc a procedeului de sablare cu granule polimerice Chid privind metodologia de agrementarc tchnica a componeritelor din sisternele de automatizare (terrnostatu. SA.A. socialculturale si civile 25 GAT 213 Chid privind procedura de agrement. presostato. SA.ICPAIUC SA filtro electrost. vcntilare si climatizare din cladiri industriale.A.ICECON ment. a' ICECOl\ SA ICECON SA. veruilare si cundit ionaro (regulatoare. SA. tru sine de ghidare a cabinei ascensoarelor si contragreutartlor Ghid privind procedura de agrementare troliilor incorporate in constructii . S.A. SA.A.

e eu centrala individual a Chid privind mctodologia de agremcntare a ICECON procedeelor tehnologice de montaj a instalatiilor de aliment.rice Chid privind metodologia de agrementare a ICECON proccdcolor tehnologice de montaj ansambluri de instalatii de mcalzire locuint. S. S.o 50 51 52 53 54 1 GAT 166 GAT 167 GAT 168 GAT 169 GAT 180 CAT 181 2 3 S.ICECON mentare a tevilor si fitingurilor pentru gaze Chid particular privind metodologia de agre. 1 ICECON S. 76 ICECON S. GAT 255 Ghid privind metodologia de agrementare seismomctrelor Incorperate in constructii a INCERC Bucuresti 142 143 .A.A. mentcle electrocasnicc incorporate in construetic (ascensoare. 69 S.A.A.A.A. o 64 1 GAT 239 CAT 240 CAT 241 CAT 242 CAT 243 CAT 244 CAT 245 GAT 246 CAT 247 GAT 248 GAT 249 CAT 296 GAT 2 3 S.A. S.A.are a electropalanelor incorporate in constructii Chid privind metodologia do agrement.A. scari rulante.A. SA.A. SA.ICECON rnentare a armaturilor pentru gaze Chid privind metodologia de agremcntare a ICECON contoarelor de gaze Chid privind metodologia de agrerncntare a ICECON procedeelor tehnologice de montaj ansambluri de instalatii olect.A.A. 133 Chid privind metodologia de agrementare a ICECON procedeclor tehnologice noi de finisare mecanizate a lucrarilor de parnant in spatii inguste Chid privind metodologia de agrementare a ICECON procedeelor tehnologice noi de consolidare a constructiilor prin injectare Chid privind mctodologia de agremcntare a ICECON intrerupatoarelor automate Chid privind metodologia de agrementare a ICECON releelor diferentiale la curenti "defect" Chid privind metodologia de agrementare a ICE CON pompolor de eirculatie a agcntului termic in instalatiile de incalzire Chid privind metodologia de agrementare a ICECON centralelor de clirnatizare Chid privind metodologia de agrementare a ICECON sistemului vas-rezcrvor WC Chid gener-al de agrementare pcntru echiICECON pamentele din instalatii sanitare Chid general de agrementare pentru echiICECON pamentele din instalatiile de incalzire Chid general de agrernentare pentru echiICECON pamentele din instalatiile de ventilare Chid privind metodologia de agrementare a ICECON balustradelor de proteetie Chid privind metodologia de agrementare a IKCERC sistemelor ~i echipamentelor de automalizare Bucuresti din punctele termice Chid privind agrementare tehnica pcntru ICECON accesorii de conducte de alimcruare cu apa si canalizare GRUPA SPECIALlZATA 06 Domotica ~i produse si echipamente inglobate in constructii SA.A. S.'35 CAT 236 CAT 237 CAT 238 61 62 63 Chid privind metodologia de agrement.A.are eu apa la cladiri de locuit si social-culturalc 65 66 67 68 S.are a procedeelor tehnologice noi de compactare a betonului Chid privind mctodologia de agrementare a procedeelor tehnologicc noi de prelucrare a tevilor de instalatii inglobate in constructii Chid privind metodologia de agrementare a echipamentelor de pomparo incorporate in construct ii pentru evacuarca apei de infiltratii Chid privind metodologia de agrcmcntare a elernentelor arnortizoare inglobate pentru fundatii de masini ICECON S.) 59 60 CAT 234 CAT 2. sisterne de avertizare etc. mentcle de instalatii elect rice Chid general de agremontare pentru echipaICECON S. S. SA.A. ICECOK S. S.A. S.A. ICECOK SA. 70 71 72 73 74 75 57 58 CAT 232 CAT 233 Chid general de agrement. S. S. S.are pentru echipaICECON S.A. S.A.A. 55 56 CAT 182 Ghid privind metodologia de agremcntare a ICECON echipamentclor pentru centrale de frig avansat Chid particular privind metodologia de agre.

a ale podurilor rut.elor d.CERTRANS SA.ari eu apa. INCERTRANS a 12 13 metodologia de agrementare a procedeelor de obtinere a structurilor bituminoase arm ale Ghid privind metodologia de agrernentare a produselor si procedeelor de colmatare a I'OSturilor si a fisurilor. alimunt. deser a ri.arc a elcrne nprefabricate din bcton pcntru porturi si cai navigahik Ghid privind mctodologia de agrcrncnt.A. materialelor geosintctice (gcornornbranc geotextile.CERTRAl\S 14 GAT 122 GAT 109 GAT 110 GAT 111 Ghid privind metodologia de agromcntare a rosturilor de dilat at ie si a elcmeritelor de continuizare a caii la podurile ruticre Ghid privind metodologia clcmcntolor prefabricate poduri rutiere de agrernentare din betori pentru a Ghid privind metodologia de agrementare a prnccduelc r privind reparareu imbracamintilor ruriere si auroportuare Ghid privind metodclogia de agremcntare a procedeelor privind lralamcnll'1e bitumincase H. IKCERTR. Drumuri 1 si poduri rut. procedue r.' ruazcm si a aparatclor seismice pcntru poduri rut.uare tiilor de pl: caile navigabile INCERTRANS S.iure Ghid privind metodologia de agrementare bitumurilor rutiere nemodificaua Produsc.ar« a repararii si consolidarii ulemcnu-Ior de rezistent. la rmbracamintitc din Ghid privind beton de cimcnt SA 144 145 .are a procedeelor de obtinere a mixturilor asfaltice si de executic a straturilor bituminoase particular de agrement. 09 Ghid privind mctodologia de agrcmcntaru a aparat.: "<!iu de agrcrnentare tehnologiilor de reah~<II"l' a corist ructiilor ingincrcsti suhacvaticu a SA INCERTRAKS 5 11 GAT 119 GAT 120 GAT 121 INCERTRANS SA IKCERTRANS S.3 GRUPA SPECIALlZATA. INCEHT~':\NS SA. a rnodificatorilor si a alter adaosuri pentru bitum si emulsii de bitum la d rum uri metodologia de agrement. Baraje ~i acumulari de apa 10 de agrernen~i a construea 7 GAT 115 GAT 116 GAT 117 GAT 118 INCERTRANS GAT 224 GAT 225 GAT 226 GAT 229 GAT 228 GAT 230 SA 2 a a Ghid-cadru privind metodologia tare a construcviilor port.A. ecrane drenantc) pent ru drumuri Ghid privind metodologia de agrement.ntru irigat.menlarcu tchnica a coloanelor filtrantc de la construct ia pentru alirne nt.are agregatelor naturale si artificialc pentru drumuri Ghid privind Ghid privind rnetodologia filierelor rutierc de agrernentare a SA 1 GRUPA SPECIALIZATA.A. Il\CERTRAKS 8 9 10 Il\CERTRAl\S Chid privind mctodologia do agrcmcntare cailor de lansare si tragere a navclor In SA INCERTRAKS 8.\KS SA Il\CERTRAl\S 3 4 santierc navale Ghid prtvind mctodologia st ruct.ii.) foraj ISPIF SA..iure Ghid privind rnetodologia de agromcnt. googrile.i echipamcntc pc. ISPIF SA 6 GAT 114 Ghid privind agl'l. drcnaje foraje. recupe- SA Il\CERTRANS rari-rcdari u-renuri agricolc si amonajari piscicole 1 2 4 GAT 112 GAT 113 SA Il\CERTRAl\S 5 SA Il\CERTRANS GAT 259 GAT 260 Ghid pulor privind pentru agl'ementUJ'ea u-hnica a pornechiparca puturilor el.Ii la CIJ" de pe cai ncvigabil« Ghid privind metod.A.area eu apa Ghid privind rnetodologia de agrement are a aditivilor. SA Il\CERTRAl\S 15 2 SA Il\CERTRAl\S GRUPA SPECIltLIZATA.urjlur de J'ozistenifl Ghid telor de agrorncntarc a iarurilor a Ghid privind mctodologia de agrernentare mixturilor asfaltice de diverse tipuri SA Ghid privind mctodologia de agrernentare a Il\CERTRANS S_'\.ierc 3 07 U.are rosturilor de dilatatie la lucrarile portuare !. SA 6 INCERTRANS S.

Manualul de la art. Denumirea procedurilorl ghidurilor de evaluare ------ Executant ----- ORDIN Nr.01..ANEXA nr. 2. 2 Art. 3 Art. CEPROCIM S. Nr. MINISTRU.07. Directia Programe de Cereetare s i Reglementari Tehnice va aduee la indeplinire prevederile prezentului ordin. Prezentul ordin intra in vigoare la data publicarii in Buletinul Constructiilor.1997 Avand in vedere: Avizul Consiliului Tehnico-Stiintific nr.A. CEPROCIM S. In temeiul H.i se distribuie la beneficiari impreuna eu programul eadru pe suport magnetic de catre elaborator. 1 Art.. Bucuresti. 456/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului. o Art.1 se publica in brosura r.A. 751N1 din 10. 12/1996 r.A. 2 LISTA PROCEDURILOR ~I A GHIDURILOR DE EVALUARE AFERENTE SISTEMULUI CALITA TIl IN CONSTRUCTIl FINALlZATE iN ANUL 1996 MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII TERITORIULUI crt. In conformitate cu Hotararea Parlamentului nr. Indicativ PC 001/97. nr. Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urmatorul R DIN: Se aproba: "Manual ~i program de calcul cadru pentru intocmirea cartilor tehnice a constructiilor". NICOLAE NOICA Proceduri analitice de audit si ghiduri dl' evaluare pentru certificarea matorialelor de constructii Ghid de evaluare tehnica a unui producator de placi ondulate de azbociment Ghid de evaluare tehnica a unui producatnde placi pe baza de azbast Ghi~ de evaluare tehnica a unui producator de JpoSOS de ccnst ructii PROCEMA S. Organizare si Cibernetica in Constructii. respeetiv Institutul de Consultanta. 1.1996. 59111996.A. 3. 4: 146 147 .i a Decretului nr. 193/23.G. CEPROCIM S. 4.

Organizare si Cibernetica in Constructii. Direct ia Programe de Cercetare s i Reglement.07. 2 Art. inclusiv sistemul informatic ~i baza de date a activitatii acestuia''. 59111996. 3 Art. MURGU Bucuresti o Art.ari Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin. n r. 284/23. 001/97. 74IN/ din 05. respectiv Institutul de Consultant.E. 1 Art. MINISTRU. 456/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.1996.G. In conformitate eu Hotararea Parlamentului nr.1997 Avand in vedere: Avizul Consiliului Tehnico-Stiintific nr.a. Manualul de la art.MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII TERITORIULUI ORDIN Nr. NICOLAE NOICA 148 Redactor: Alexandra Imprimeria Gutenberg. Bucuresti Prezentul ordin intra in vigoare la data publicarii in Buletinul Constructiilor. Indicativ M. In baza Raportului Direct iei Generale de Reglementari !?1 Atestari Tehnice. Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urrnatorul R DIN: Se aproba: "Manualul dirigintelui de specialitate in constructii.05. 12/1996 si a Decretului nr.I se publica in brosura !?i se distribuie la beneficiari impreuna cu programul cadru pe suport magnetic de catre elaborator. 4 . In temeiul H.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->