BULET'NUL CONSTRUCT"LOR

Vol. 10 1997

i."

1. PRESCRIPl'II

TEHNICE

"Cod de proiectare pentru structuri In cadre din beton armat", indicativ NP 007-97,aprobat de MLPAT cu ordinul nr.lIN din 13 ianuarie 1997 "Normativ privind igiena compezitiei aerului in spatii cu diverse destinatii, in functie de activitatile desfasurate, In regim de iarnavara", indicativ NP 008-97, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 6IN din 22 ianuarie 1997 "Lista ghidurilor de agrement tehnic finalizate in anuI 1996" si "Lista procedurilor si a ghidurilor de evaluare - aferente sistemului calitatii in constructii - finalizate in anul1996", aprobate de MLPATcu ordinul nr. 7/N/ din 22 ianuarie 1997 OrdinuI MLPAT nr. 75/N/ din 5 martie 1997 privind aprobarea "ManuaIului si programului de caIcuIcadru pentru intocmirea cartilor tehnice a constructiilor", ·indicativ PC 001-97 Ordinul MLPAT nr. 741N/ din 5 martie 1997 privind aprobarea "Manualului dirigintelui de speciaIitate in constructii, incIusiv sistemul informatic si baza de pate a activitatii acestuia", indicativ ME 001 - 97 ~

3

88

132

147

148

Editatde: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii ~i conornia Constructiilor E

Bueurestl - ~os. Paotelimoo or. 266 Telefoo 627.40.85/176 - redaqie 116 - difuzare

Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate INCERC Bucuresti. Nu este permisa reproducerea integral a sau partiala a materialelor din Buletinul Constructillor fAra consimtAmAntul seris aI INCERC Bucuresti,

MINISTERUL LUCR.ARILOR PUBLICE $1 AMENAJARII TERITORIULUl

MINISTERUL LUCR.ARILOR PUB LICE $1 AMENAJARII TERITORIULUl
DlRECT1A PROGRtl.lVlE CERCE1'ARE $1 REGLE:vIENTAR1 TEHN1CE

ORDIN Nr. lIN! din 13.01.1997 Avand in vedere: _ Avizul Consiliului Tehnieo-~tiintifie nr. 79/24.04.1996; . G ... .. " In t emeiu I H ., nr . 456/1994 privind organizarea si funetionarea Ministerului Luenlrilor Publice ~1 AmenaJaIll
A

COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI IN CADRE DIN BETON ARMAT INDICATIV NP 007-97
Elaborat de: UNlVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURE~TI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE ~I INDUSTRIALE CATEDRA CONSTRUCTII DE BETON ARMAT Elaboratori: Prof.dr.ing. Liviu CRAINIC Conf.dr.ing. Marius GABOR ing. Dan STANCIULESCU IPCT-S.A. ing. Radu GIURGEA IPCT-S.A.

Teritoriului, _ In eonformitate eu Hotararea Parlamentului nr. 12/1996 si a Deeretului nr. 591/1996, .. . . Ministrul Luerarilor Publice si Amenajarii Tentonulm emite
urmatorul

o

R DIN:

Se aproba: "Cod de proieetare pentru structuri in cadre Art. 1 din beton armat"; 'NP 007/97. Codul de la art. 1 intra in vigoare la data publicarii Art. 2 in Buletinul Constructiilor. Directia Progr ame de Cercetare si _Reglementar~ Art. 3 Tehniee va aduce la indeplinire prevedenle prezentulUl ordin. MINISTRU, NICOLAE NOICA

Colaboratori:

Avizat de:

Directia Programe de Cercetar e si Reglamentari Tehnice ing. Oetavian MANOIU ing. Eugenia HINTEA
3

Director Responsabil

tema:

2

CUPRINS

5.3. Incarcari. Mase de nivel 5.4. Caleulul eforturilor in grupari fundamentale de incarcari 5.5. Caleulul eforturilor in grupari speciale de incarcari (actiuni seismice) 7 7 8 8 9 : 10 10 11 11 11 11 12 13 13 13 13 14 14 15 16 17 Cap.6 Dimensionarealverificarea elementelor 6.1. Stabilirea eforturilor de calcul 6.2. Rigle de cadru 6.3. Stalpi , 6.4. Noduri de cadru structurale

24 25 28 .. 30 30 38 38 39 43 43 44 45 45 45 47 .48 48 49 51 52 52 54 56 56 56 58 60

Cap.1 Generalitati 1.1. Domeniul de aplicare al Codului 1.2. Definifii 1.3. Clasificare 1.4.Acte normative complementare Cap.2 Alcatuirea de ansamblu 2.1. Forma ~i alcatuirea de ansamblu 2.2. Distributia stalpilor 2.3. Plansee 2.4. Scari 2.5. Pereti despartitcri ~i inchideri 2.6. Fundatii 2.7. Rosturi

Cap.7 Calculul capaeitatii de deform are postelastiea 7.1. Ca1culul ductilitatij sectioriale 7.2.Lungimea zonelor plastice Cap.8 Verificarea la stare a limita de deformatri 8.1. Grupari fundamentale de incarcari 8.2. Grupari specrale de incarcari 8.3. Deforrnatii l imita ~: Cap.9 Proieetarea planseelor structurllor in eadre 9.1.Calculul planseelor la incarcari verticale 9.2.ralculul planse-Ior la inearcari orizontale 9.3. Structura de rezistr-nta a scarilor Cap.10 Infraatructurile Ifi fundatiile 10.1.lTenpralitatll . 1O.2.Calculul infrastructurii. . 10.:~. alculul Iundatulor C Cap.11 Alcatuirea Ifi annarea 11.1. J{lgle de cadru .. 11.2.Stalpi .. 11.1.Nodun................................. Anexa A Anexa B Comentarii

Cap.S Conditii generale de proiectare 3.1. Conditii generale ; ~ ..~.,.: , 3.2. Realizarea condifiilor de proiectare 3:3. Corrditii de reaistenta ~i stabilitate 3.4. Conditii de rigiditate 3.5. Conditri privind mecanismu1 structural de disipare a energiei la actiuni seismice 3.6. Conditii privind ductilitatea locala si evitarea ruperilor cu caracter casant 3.7. Conditri specifice structurilor prefabricate sau mixte. Cap." Proiectarea preliminara a elementelor 4.1. Evaluarea incarcarilcr verticale 4.2. Predimensionarea riglelor de cadru 4.3. Predimensionarea stalpilor

structurale .18 18 18 20

.. ;

66 67 69

Cap.5 Calcul u1 eforturilor 21 5.1. Particularitati de comportare ~i ealcul ale strueturilor in eadre de beton armat 21 5.2. Schematizarea structurii pentru ealeul 23

4

5

01. turnuri de extractie etc. cu titlu informativ.'fI Prezentul Cod cuprinde prevederi referitoare la proiectarea structurilor in cadre de beton armat ale cladirilor. EI nu se refera la structurile in cadre care conlucreaza eu peret. Prevederile se r efer a cu pr eca dere la proiectarea unor constructii noi.1.ii structurali de beton armat (sisteme duale) si nici la cele constituite din cadre cu panouri de umplutura.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI IN CADRE DE BETON ARMAT INDICATIV NP 007-97 1.ructiile civile si industriale avand orice mod de distributie a elementelor si regimuri de 'inalt.P.1997 7 . pentru cladirile cu plansee tip dala groasa sau tip ciuperca. silozuri. lIN din 13.) Codul de fata va fi utilizat cu caracter de recomandare sau eu titlu informativ.L.A. in const. prefabricat sau in solutii mixte.ime pana la 40 m sau 15 niveluri. Pentru structurile cladirilor cu regim de inaltime de peste 40 m sau 15 niveluri. pe langa prevederile din actele normative specifice. GENERALITA. Domeniul de aplieare al Codului Prezentul Cod se aplica la proiectarea structurilor in cadre de beton armat monolit.T eu ordinul nr. precum si pentru structurile unor constructii industriale speciale (buncare. Elaborat de: UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURE$TI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE $1 INDUSTRIALE . 1. CATEDRA CONSTRUCTII BETON ARMAT Aprobat de: M. ele pot fi utilizate ca elemente de referinta in evaluarea unor constructii existente.

Prevederi generale. • STAS 10107/2-91 Constructii civile. • STAS 1010111-91Actiuni in constructii. 8 9 .. -t-J!4in cadre de beton armat Fig. • STAS 3300/1-85.2.2. tub in tub. Greutati tehnice !?i incarcari permanents . • cadre din elemente prefabricate de beton armat. 1.. Teren de fundare.ielemente prefabricate de beton armat). cadre dispuse dupa direcrii oarecare.l) respecta conditia: h/b-cf (1..1. plansee casetate din beton armat. Dupii destinatia constructiei. Clasificarea structurilor Clasificarea structurilor in cadre de beton armat se face in functie de criterii care determina diferentieri privind aplicarea prezentului Cod.3. in sensul prezentului Cod sunt considerati stfi1pi elementele portante verticale la care raportul intre dimensiunile sectiunii transversale (b si h in fig. tuburi multiple).2. plansee curente din placi si grinzi din beton arm at si beton precompromat.1. dupa cum urmeazii: 1.1. P+4E). Dupa modu1 de distribuiie a1 e1emente1or structurale: cadre ortogonale. industriale si agricole. Dupa tuuniirul de nive1uri: • cadre pentru constructii parter: • cadre pentru constructii etajate cu inaltime redusa (P+IE .1) • • • 1. structuri tubulare in cadre (tub perimetral.2. Calculul si alcatuirea planseelor din beton arm at si beton precomprimat.4. • } I b b I } hz ~ }. 1.· plansee cu nervuri dese din beton armat si beton precomprimat. Calculul si alcatuirea elementelor din beton.1.. Prescriptii de calcul si alcatuire. 1.i orizontale sunt preluate si transmise fundatiilor (sau infrastructurii) in totalitateprintr-un sistem spatial de stalpi si grinzi (rigle).• • STAS 10101/2A1-91 Actiuni in constructii. • cadre mixte (din elemente monolite t. • cadre pentru constructii industriale. cum ar fi (lista nu este exhaustiva): • STAS 10107/0-90 Constructit civile si industriaje.1. Structuri1e in cadre de beton annat sunt cele la care incardirile vertic ale t. • STAS 10107/3-91 Constructii civile.2.. Definitii 1.4.. Acte normative complementare Prezentul Cod de proiectare se va utiliza irnpr euna cu prevederile din actele normative care precizeaza aspecte specifice de calcul si alcatuire.l. industriale si agricole. • cadre pentru constructii etajate cu Inaltime medie (P+5E . Prescriptii de calcul si alcatuire .. industrials si agricole.2. incarcari datorite procesului de exploatare.3. 1. Diipe modu1 de executie: • cadre din beton armat monolit. Prescriptii de calcul si alcatuire.P+12E). • STAS 10107/1-91 Constructii civile. • cadre pentru constructii civile. • cadre pentru constructii etajate 'inalte (peste P+12E). • STAS 10107/4-91 Constructii civile. industriale si agricole. beton armat !?i beton precomprimat. 1 1. Principii generale de calcul.

ALCA. Sc~le l1iperetii de la golurile de ascensor se recomanda sa fie alcatuite astfel incat sa nu constituie elemente d izidi a st t .:i~i a~. agrozootehnice si industriale. prin acestea. Y cu aripi lungi. L.4. 2. pe Ianga alcatuirea adecvata a planseelor.~. v . care pot determina solicitari suplimentare in zone le de discontinuitate sau ca efect al momentului de torsiune generala. 2.e acestora care pot determina reducerea sensl~lla~ a rigiditatii sau rezistentei lor in plan orizontal. social-culturale. .5.e In care asemenea alcatuiri nu pot fi evitate se vor lua masuri ~entru a ~~ asigura planseelor capacitatea de rezistenta necesara preluarii eforturilor generate de efectul de saiba.pe axul consolei. U. Indi- centrulu~ d~ rigi~itate intre etaje. de deformabilita. se recomanda a se evita formele in plan neregulate sau complicate.2. . cu distributii uniforme ale maselor si rigiditatilor in plan si pe inaltimea aceluia~i tronson.in e 2.!-e si de rezistenta ale constructiei nu sunt sensibil modificate. 2. Se vor evita modificarile bruste de rigiditate pe rnaltimea constructiei. Daca respectarea conditiei nu este posibila pentru ansamblul constructiei se recomanda tronsonarea prin rosturi seismice sau se va tine cont. caract~risticile dinamice. realizarea unor structuri la care marirnile deschiderilor sa fie apropiate de cele ale traveelor.Indicativ PI0-86. l' . • Normativ pentru executarea lucrarilor din beton ~i beton armat.re se va actualiza in raport de revizuirea sau modificarea acestora.L La stabilirea formei ~i alcatuirii de ansamblu a constructiilor cu structura in cadre se recomanda formele in plan regulate. Pentru constructiile etajate cu in<iltime medie si pentru constructiile inalte. In cazul realizarii de retrageri pe inaltimea eonstructiei se va urmar'i limitarea efectelor de torsiune generala indusa de actiunea seismica. ~a distributia l1i alcatuirea peretilor despartitori se vor avea l~ vedere. ~ri~zile in consola sunt admise cu conditia 'evitarii unor interactiuni necontrolate cu elemente structurale sau cu peretill d um p1u tura di pIanuri . si cele referitoare la eVltare~ u:rlOr interactiuni necontrolate sau defavorabile cu structura principala de rezistenta precum si limitarea degra11 cativ PI00-92. UIREA DE ANSAMBLU T 2.• • • STAS 3300/2-85 Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe. Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii. Lista actelor normative complementp. T. e ngI zare rue urn I?lsa nu rea izeze interactiuni defavorabile cu aceasta. ~istrib~tia . cum sunt constructiile in forma de I. . compacte si simetrice.lt~n ~l~de _ dlm~ns~uni intre acestea. la proiectare.: _a~la~ente t:amei).stalpilor in planul constructiei se recomanda sa fie cat mar uniforma. de eonsecintele ce decurg din nerespectarea acestei recomandari. _ Se re?oman~a ca rigiditatile structurii pe directiile principale sa fie cat mal apropiate. In ca~unl. pentru a se evita diferentele mari de SOhc.Se admit retrageri de la un nivel la altul daca.. _ 2. respectiv prin prevederea de retragen simetrice. perpendiculare . Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de lncuinte. C 140-86. • Se recomanda a se evita prevederea de goluri mari in plansee sau . ~ ~e _r~coman~a ca plan!?eele sa fie astfel alcatuite meat incarcarile v:ertlcale sa fie trans mise pe doua directii (la riglele de ca~r. de rezis~ care t enva ~l e e ormabilitate. amplasate in zonele seismice A+D (conform Normativului PI00-92). prin variatii mici ale pozitiilor centrului maselor !?i al 10 . Planseele structurilor in cadre pot fi realizate in orice S01~~le ondstrducfitiva asigura conditiile functionale.al. pe ~anga conditiile functionale. In acest scop se va urmari.t~ alc~t.

r de perforI?anta structurala). Extinderea subsolului in plan !?i adancime. deschideri travei. vecinatari) si de executi~ (~enOada!?1 durata de executie impuse.ii izolate. disponibilitatj de utilaje !?I de forta de munca). (iii) Condit. b) Respectarea prevederilor prezentului Cod de proiectare si a 12 13 . rosturi seismice. talpi continui. . specifice constructiei.. regim de inaltime. In acest sens se vor examina si se va decide asupra aplicarii uneia din u~atoarele solutii ~~sibile:. CONDI'fII GENERALEDE PROIECTARE 3. se pot lua in consider are urmatoarele solutii: . de amplasament (zona seismica. barete).7.6. uneori. teren de fundare. (piloti. (ii) Natura terenului de fundare si nivelul apei freatice. rosturi de tasare. cu luarea masurilor corespunzatoare pentru evitarea prabusirii acestora. Conditiile generale de proiectare precizeaza cerintels d. Se recomanda realizarea unei infrastructuri rigide in special la constructiile solicitate preponderent de actiunile seismice (cladiri inalte si cu dimensiuni reduse in plan. b) Realizarea unei infrastructuri printr-un sistem de pereti structurali pe inaltimea subsolului sau. _ a) Realizarea peretilor din materiale cu deformabilitate ridicata sau cu alcatuiri care sa conduca la separarea lor de cadre. asigura sistemuln] structural 0 comportare favorabila sub incarcarile gravitationale. 2. " Dimensiunea rosturilor se va stabili astfel incat sa se evite interactiunile necontrolate intre tronsoanele alaturate.e perfo~anta structurala care.darii lor in cazul actiunilor seismice de intensitate corespunzatoare nivelului de protectie antiseismica avut in vedere de catre normele specifice. se reahzeaza prin: a) Conce~tia generala de proiectare care sa asigure alegerea unor sisteme structurale adecvate conditiilor functionals (destinatia. in cazul cutremurelor puternice. b) Realizarea unei alcatuiri de ansamblu care sa asigure Iimitarea deplasarilor orizontale date de actiunea seismica astfel incat sa se previna degradarea peretilor de umplutura si sa evite avarierea elementelor cadrelor (stalpi !?irigle) ca urmarea conlucrarii acestora cu peretii de umplutura.). care pot avea urmatoarele functiuni: rosturi de dilatare/contractie.1. forma in plan si elevatie. 3. la care se refera prezentul capitol. radiere) sau pe fundatii de adancime. condit ii favorabile de executie. La alegerea sistemului de fundare se vor lua in considerare urmatoarele: (i) Daca constructia va fi sau nu prevazuta cu subsol. amplasate in zone cu seismicitate ridicata) sau a celor fundate in conditii dificile de teren.2. de rntretinere si de reparare/consolidare (in cazul producerii unor degradari sau avarii). c) Acceptarea degradarii peretilor de compartimentare.. un nivel controlat de si~ranta in exploatare si la starile limita ultime. 3. daca sunt respectate. si a unuia sau mai multor niveluri de la partea inferioara a constructiei. (iv) Ponderea mcarcarilor seismice in stabilirea eforturilor de la baza constructiei. Indeplinirea conditiilor generale de proiectare (a cerintelo. conlucrand cu planseele invecinate !?icu talpile sau radierul de fundatie. a) Fundarea stalpilor pe fundatii directe de suprafata (fundat. Functie de factorii enumerati.iile de fundare ale constructiilor invecinate (daca este cazul).a. zon~ clim~tica. . Dupa caz constructiile vor fi fragmentate prin rosturi. climatice si seismice. rnaltimt de etaj s. 2. Se va urmar~ ~~ cat posibil sa se realizeze cumulat functiunile impuse de conditiils particulare de amplasament forma in plan elevatie etc.

numai in domeniul elastic. tipului f.~r fi ~lme~~l onate sau dupa caz.jicu cele ale prezentului Cod. de Iasadlor in diferite stadii de lucru) adecvate . in situatiile justificate di~ punct de vedex.jl plastice potentIa e. In acest sens se recomanda ca perioadele corespunzand modului fundamental de vibratie.actelor normative cDmplementare privind calc~lul!?i alcatuirea tuturor componentelor sistemului structural si ale elementelor c) ~~~~~:~t.eventual .1. d) Infrastructurile ~i fundatiile vor fi solicitate .de regula .jicaracteristicilor sistemulUl structural. 3. Conditii de rezistenta ~i stabilitate " exploatare. .1 de lasarilor dupa cum urmeaza: :) G~nzile cadrelor (riglele) ca si grinzile d~ rula:. u t~me . cu ale celorlalte acte normative speer Ice. t analitice aprofundate care sa precizeze .1.~: s~~ i economic. c) Nodurile cadrelor. alca~Ulrll il arm~rli ~e vor diferentia zonele curente ale ele~entelor f.ii relative de nivel este admisa in condit iile considerarii in calcule a efectelor determinate de aceasta.S d Iimi dOt' b incarcanle e 10107/0-90 pct.3." t ile' de limitare d elementele sale componente vor r~specta con 1.2. Conditii de rigiditate 3. precum si cele din prezentul Cod. a 1 irea 1 STAS 10107/0-90 1 1 gimii lor de calcul III sensu ' eva u a re. 2.3.3. Se recomanda ca rigiditatile la deplasari laterale ale cadrelor (considerate independente) precum si ale sistemului structural. punand con rna ca. ~~or face in conformitate cu prevederile prezentului s pc .4.in stalpi.4. b) Rigiditatile relative de nivel se recomanda sa nu prezinte variatii mari pe inaltimea constructiei. pct. Pentru a obtine un mecanism favorabil de disipare a energiei la actiuni seismice se va urmari ca.nra a~~:~:: fac parte din sistemul structural) vor 1 veri lC~ e. 3.2. a unor cercetari expenme'?-t~le pe mo e dii ~e prototipuri realizate la scar a naturala !?vsau a u_norstu. (c.3.. la cutremurele de intensitate ridicata (vezi pet. pentru constructiile situate in zonele seismice A+E sa respecte urmatoarele conditii: a) Rigiditatea cadrelor considerate independente sa fie cat mai uniforma."la e f. in ansam u. In situatii justificate se pot admite 14 15 . su A 3. Conditii privind mecanismul structural a energiei la actiuni seismice de disipare 3. variatia locala brusca a rigiditat. TAS ' ita de deformatie in conformitate cu prevedenl~ dl~ . b) Se pot admite incursiuni reduse in domeniul post-elastic in terenul de fundare.4.9. A bl sau precum !?i 3 . 1. t Cod. . ' 3 3 2 Din punctul de vedere al dimensionaru._ "..4 . 1 2 . sa fie cat mai apropiate.j~o~e ~ ~ .::~todelor de calcul structural (calculu~ efort~ri~o~ .. din Normativul PI00-92) sa se respecte urmatoarele: a) Deformatiile plastice sa apara la inceput in rigle si numai ulterior sa apara .. 1 St bil i zonelor plastlce poten.cat mal ~proPIa de realitate _ particularitatile sistemului structural III toate stadiile semnificative de comportare.. con Jr de amplasament. Sistemul structural.5. verificate la starile hmlta. Toate elementele sistemului str~ctur~l :. 3. b) Deplasarile relative de nivel maxime (incluzand si componenta post-elastica) date de fortele seismice orizontale vor respecta prevederile Normativului PI00-92. 6. rea. planseele (lucrand ca diafragme orizontale) precum si eventualele elemente de ductilitate redusa sa fie solicitate numai in domeniul elastic de comportare al materialelor. calculate pentru cadrele independente si ansamblul constructiei. rezistenta '!?istabilitate) in conformitate cu prevede~ie dinr~~tm 10107/0-90. sageata lor sa nu depaseasca valoarea admisa.5. p f.lmpor an ei ~~n~.' -tiei. h' d) Efe~tu.

• sunt cele in care acfiunea seismica si in care se localizeaza zonele plastics C~n~itiile precizate l~ pet 3. Indeplinirea cerintelor de la pct. Observatia.iala. b) Pozitionarea imbinarilor sa fie astfel incat executia lor sa fie cat mai simpla iar stabihtatea si rezistenta elementalnr prefabricate si a structurii (inclusiv in faze intermediara de montaj sau executie) sa fie" asigurata. Metode practice de proiectare in vederea indeplinirii acestor cerinte sunt date in cap. In acest scop. urrnatoarele recomandari: a) Fragmentarea structurii in elemente prefabricate va urmari pe cat posibil . elementele structurale se impart in: elemente neparticipante la preluarea actiunii seismice (cu eforturi neglijabile induse de seism). cand se prevad imbinari fara continuitate. Masu ri minimale A prevazute prezentul pentru realizarea acestor condit ii sunt m STAS 10107/0-90. 3.5) este conditionata de realizarea unei ductilitati locale suficiente a zonelor plastice precum si de evitarea producerii unor ruperi premature. manipularii si montajului. 3.).6. noduri. teren de fundare) precum si ale elementelor structurale (stalpi. . adecvate transportului.5 si 3. cu luarea masurilor adecvate de asigurare a ductilitatii acestora ca si a posibilitatii de reparare bricate si suprabetonare).6 se m cazul structunlor prefabricate. comportarea avanUUoasa a elementelor la incarcari vertical~ si orizontale. Conditii specifice structurilor prefabricate sau mixte La proiectarea structurilor prefabricate sau mixte se VOl' lua in corisiderarr.4. noduri.5.2. 3. interfat. care ar impiedica realizarea mecanismului proiectat de disipare de energie. la elementele partici- 16 17 . casante. b) Prin dimension area.i evitarea ruperilor cu caracter cas ant Posibilitatea de dezvoltare efectiva a unui mecanism favorabil de disipare a energiei la actiuni seismice (pet. • elemente participante la preluarea actiunii seismice.solicitari importante potent. post-seism. 1 efera. c) Preved~~ea unui nurnar suficient de legaturi care sa asigure: etabilitatoa structurii pentru orice combinatie de incarcari. 6 al prezentului Cod.5. fundatii. Condit ii privind 3. . 3. alcatuire si armare se va asigura zonelor plastice potentiale din rigle si stalpi 0 capacitate ridicata si stabila de deformare post-elastica.incursiuni in domeniul post-elastic de comportare si in unele clemente ale infrastructurii. fundatii etc. ductilitatea Iocala I. 3. pereti de infrastructura.2. stalpi. uneori cu caracter casant. fiind reluate si completate si in Cod. infrastructura/ j undatii.4. Se vor evita: ruperile in sectiunile inclinate datorate actiunii fortelor taietoare. elemente ale infrastructurii) se vor evita ruperile premature.3.7. fara 0 scadere semnificativa de capacitate portanta si/sau rigiditate sectionala la cicluri repetate de incarcari-descarcari in domeniul plastic de comportare. separari ale elementelor in lungul unor planuri de lunecare prefisurate (rosturi de turnare la elemente monolite. in acest sens sunt recomandate elementele prefabricate ljniare sau de suprafata.1 se face prin ierarhiza-va adecvata a capacitatilor de resistent aale celor trei con -ente ale sistemului structural (suprastructura.l.a intre elemente prefa- pierderea ancorajului armaturilor si degradarea conlucrarii betoniarmatura in zonele de rnnadire: ruperea specific a elementelor incovoiate subarmate. . rosturi dintre elemente prefabricate. depasirea limitei admise pentru inaltimea zonei comprimate.b. 3. Elemente participante mduce. alcatuirea si armarea elementelor structurale (rigle. rigle. se vor respecta urmatoarele conditii: a) Prin dimensionare. ale elementelor structurale. 3. obt inerea de elemente prefabricate cu forme simple.

Incarcarile pe rigle distribuite triunghiular sau trapezoidal se pot considera. cu incarcari uniform distribuite in conditiile precizate in fig. manipulare precum si in situatia finala a constructiei. Incarcarile concentrate pe rigle se pot echivala. Stabilirea formei ~i dimensiunilor initiale ale riglelor se va face cu luarea in considerare a urmatoarelor criterii: a) IP. mixte si monolite) si a imbinarilor va avea in vedere realizarea conditiilor de rezistenta.2 GDlin Incarcan a.1. • 4. Fig. 4. . re~omanda sectiunile de forma dreptunghiulara iar dlme~slUmle acestora (b. Evaluarea fortelor axiale in stalpi se poate face functie de suprafata de planseu aferenta stalpului si numarul de niveluri ale constructiei. de spatiul liber acceptat in exploatarea constructiei precum si de raportul dintre rigiditatea stalpilor si a riglelor. incarcarile echivalente vor avea intensitatea astfel indit sa conduca la aceeasi rezultanta ca si incarcarea "reala" (fig. STAS 10101/2Al-91.~~ PI P. d) Dimensionarea.pante la preluarea actiunii seismice.l.1 4.a). alcatuirea si armarea elementelor structurale (prefabricate.l. PROIECTAREA PRELIMINAAA A ELEMENTELOR STRUCTURALE (PREDIMENSIONAREA) 4. Actiunile verticale pe rigle constau in greutatile lor proprii si din reactiunile transmise de plansee sau mcarcari aplicate direct (pereti.riglele prefabricate se pot accepta si alte formem: sectiunii transversale. ~ono!it "'. in faza de predimensionare. p n~3 .. b) Pentru simplificarea executiei riglelor cadrelor din beton 18 c) Se recomanda ca inaltimea sectiunii . STAS 10101/21-91 etc). STAS 10101/1-91. Evaluarea tncarcarilor verticale Incarcarile verticale pe plansee se stabilesc in conditiile prevazute in normele in vigoare (STAS 10107/0-90. 4. h) sa fie multiplu de 50 Pen~ru .b.2) 19 .a1timeasectiunii riglelor este conditionata de deschiderea lor. STAS 1010112-91.. . in etapa de predimensionare. pe riglc h. in raport cu esc iderea (L).1. . STAS 101011 OA-91. montaj.11111 ~~1. .3) R (4.2. 1 dh v rig elor (h). stabilitate si deformabilitate in toate fazele intermediare de executie. 4. ca tncarcari uniform distribuite. sarcini suspendate etc.). sa indeplineasca condit'in: hlL>1/12 \' aportul dimensiunilor sectiunii transversale a riglelor recomanda sa respecte conditia: se hIh<3 (4.

ime constanta pe toata inaltimea constructiei si retrageri numai la interior. h == inaltimea sectiunii transversale a stalpului. se va urmari ca prin modul de dispunere == McajQasoc. l~mente de inchidere). CALCULUL EFORTURILOR SECTIONALE 5.2. (ii) Rigiditatea ~ection~la. a si b) si inaltimea sectiunii (h) este: HJh<2 (4.' ~rmatoarele particularitati de comportare:' carcan. mai ales.4. La stabilirea formei I?i dimensiunilor initiale ale sectiunii stalpilor se vor avea in vedere urmatoarele aspecte: a) De regula stalpii din fatade vor avea lat.ii justificate dimensiunea minima se poate lua 250x250 mm".) sa nu se ajunga la comportari specifice stalpilor' scurti (fig.3.2.4) unde: b~r~ b. stalpii la care raportul dintre distant a Ho (fig. Dimensiunea minima admisa este 300x300 mm" in situat. In acelasi scop. 2) sun t vaI' in 3 on e~nven~lOna!e"me. du~a~ de actiune a incarcarii. in situatiile 21 n.6.2. nivelul de solicitare.a.1. ~j h lH.c). 20 .orlunlor din lI:carcan exterioare.2.. goluri de ferestre etc.4. c. 5. stalpi) depinde de mal multi ~acton~tipul de solicitare. Conditiile de rigiditate la fortele seismice de calcul sunt cele prevazute in normativul P100-92. d) Pentru stalpii constructiilor amplasate in zonele seismice A+-E definite in Normativul P100-92 se va evita realizarea de proportii specifice elementelor scurte (stalpi scurti)· Se considera stalpi scurti. Pentru calculul deplasarilor. preeum I?lal eforturilor de ordinul II. c) Pentru respectarea conditiilor de rigiditate si rezrstent a la incarcarile orizontale se va proceda prin incercari. tasari de reazeme. conlucrarea eu alte elemente (plae_I. modificand dimensiunile stalpilor si/sau ale riglelor.1. (~: L~c. calculele curente (vezi pet .1.3. din temperatura. a zidariei in panourile de cadru (parapeti. Structurile in cadre din beton armat au sub Inca . 5~1. Retragerile (reducerea sectiunii) se recomanda sa nu se faca concomitent pe ambele directii. Fig. Calculul eforturilor in structurile in cadre din b t arm~t se poate face prin metode cu diferite grade de complexi~a: clasificate astfel dupa . b) Dimensiunile sectiunii transversale a stalpilor se iau multiplu de 50 mm. pct. modul de armare etc. pe inaltimea constructiei se recomanda ca retragerile sa nu fie prea dese (la 2-3 nivelur'i).r~aza sub forma de cadre spatiale.' com t b' ~ gradul de fid elit a t e cu care reflecta: I por area su mcarcart a structurii. :articulari~ati de comportare I?icalcul ale structurilor In cadre din beton armat 5.ceeptabile.dn. contractie. pentru calculul e.. Valorile e admise .a elementelor (grinzi. 4.3. al efortunlor.. 6. 4.

_ seC\. c) Caracteristicile geometrice si mecanice ale sistemului structural (deschideri. va ~in~ seama de excentricitatile determ~n:~e In calcule ~e variatiile de sectiuns ale stalpilor Stalnii d dezaxa:ea prin beton arm at monolit la care .. . S. 5.w=M-M.1. Schematizarea strueturii pentru ealeul 5.2. In seleetarea metodelor de ealeul al eforturilor. atat sub incarcari gravitationale cat si sub cele seismice. d) Tipul si performantele instrumentelor de calcul (pe tru calcul disponibile n ru ca cu automat..calc~lele mai detaliate sa:~~~:~c. Cadrele de beton arm t h . mixt etc.). Deschiderile si inaItimile de cal I .iculate).2. Od. prefabricat. L (rn Idlpi IiriaIe) . a cadrele care au rigle a stalpilor se mascara pan~r~ ~~~~~te. Sub incarcari crescatoare. regula.2.2. de A' lDcastrare a stalpilor la nivel I . 0 influent a semnificativa sau neglijabila asupra distributiei eforturilor. se pot considera cu axul ~:l.1. 5. d osu ngleI dispuse pe directia runn e rezemare p t'l S.~p. ectlUmle astfel: u in rastructurn se considera . de la caz la caz. ' . Interactiunea intre cele trei componente principale ale sistemului structural: suprastructura (structura in cadre) infrastructura si fundatiile terenul de fundare poate avea.d a pi ··1 t ~ cen ru UI e greutate at· nu or ransversale (fig.2.b) se considers dimensiunea finita d 1 . h. f e s .1 La se determma functie articulate (din elemente f: gr~nZ1 or. respectiv pentru calcul manua!).6.l.:.1. Modul de realizare. forma in plan si elevatie. Conditrile de proiectare a infrastructurilor si fundatiilor sunt precizate in capitolul 10 al prezentului Cod. cu continuitate partiala sau far a continuitate (ari. m si su 14. caracteristicile de rezistenta f?ide rigiditate ale nodurilor influenteaza sen sibil starea de eforturi in structurile in cadre din beton armat. Fig 5. proiectantul va tine cont de urmatoarele: a) Ponderea estimata a factorilor enumerati la pct. static prin reducerea element la se sc ematizeazn in calculul e . in structurile din cadre din beton armat se dezvolta deforrnat.•• le Pdnca relor etaiate din sunt pana Ia 100 ~ .ii plastice care pot genera n'" tributii importante ale eforturilor fata de cele determi• til ipoteza comportarii elastice.IUpunctuale.iei or componente (rigle fill s talpi) a t 1 ._ de pozitiile axelor staIpilor!?i . NOLirile structurilor in cadre din beton armat pot fi realizate cu continuitate totala (in cazul structurilor din beton armat monolit).2 (sau a altor factori semnificativi) in realizarea starii de eforturi in structura. Structurile in cadre din beton armat cu stalpi zvelti. 5M (fig. ~n~ltimea de calcul de calcul in dreptul secti . se pot lua in considerare valori ale rigiditatii sectionale deduse din modele analitice mai complexe sau din incercari. 5.3. in . 1 axeIe lor. r~aliza~e .).1 5.: f. in sensul celor precizate in STAS 10107/0-90 la pet. modul de 22 5.monolit.1.r:. Nodurile . prezinta cresteri semnificative ale eforturilor ("eforturi de ordinul II" sau "efectul P-S'). corespunzand pozit. b) Categoria de important a a constructiei si gradul ei de repetivitate. travei. ~t~.(iii) (iv) (v) (vi) in care aceste marimi sunt semnificative.a). ~ahna\'n e e sectiun« intre etaje rectiliniu. 3.

stablhr:a legatt.~Al ". 'aerp('~" . la care se adauga mcarcarile temporare de lunga durata.) ~e con Iera incastrati 1a nivelu1 cO. ..sub~ol etc.cut~~ rigide r~alizata din pereti structurali dispusi pe doua du eC H conlucrand cu plariseele si cu fundatii1e. 7 zonta1e impiedecate. All rigiditatile sectionale ale e1ementelor se VOl'~o~Sldera m c~ c~e confor~ Anexei A a prezentu1ui Cod. 5.de regula . nive1ul infrastructurii. . pel~consl. 5.. In masa totala de nivel se VOl' lua in consider are masele tuturor elementelor (structurale si nestructurale) antrenate in oscilatiile dupa gradele de libertate dinamica semnificative ale sistemului. ~e face cu luarea m considerate 9i a prevederilor din ahmatul precedent. sarcini suspendate.ii <unt dezvoltati diferit pe inaltime.armat dlS~UE?l e u. . t .. ~u1a1' p1anll1ul' pe1'ete1ui la nivelul fundatiei . conform prevederilor din Normativul PlOO92 (sisteme cu numar finit de grade de libertate dinamica).ilm" i. i~ calculul structural.2. e directre t 1 i Ia nivelul limitei superioare a aces ora. 5. tin and cont de alcatuirea generala a structurii. sta pH 1ezema. 5.1. utilaje tehno ~gr_cee c. . '.. 1 1 ' di Incarcarile pe rigle provin di~ r:ac~IU~ll. temporare (cvasipermanente . 5... sectiunea stalpi10r de la nive1ul planE?eulUl care mal~neE?t.ac~stora pe toate deschiderile structurii..t~lo:.se idera incastrati pe directia de calcul 10ngrtudma1a. . . Dad! peret.1. in cazurile in care 'incarcarile temporare reprezinta mai putin decat 50% din tncarcarea totala pe planseu se admite sa se ia in considerare numai distributia ..3. ti pe fundatii Ia fata superioara a acestora.2. ' e u.3..4.tei su~e~lO~re a pere.forma une~ . ~n ca1cu1u: ~tatlc.. Calculul la incareari verticale se poate face prin urmatoarele metode: a) Calcul elastic simplificat admite urmatoarele ipoteze: Structura este considerata ca fiind fermata din cadre plane dispuse dupa directiile principale. pentru determinarea momentelor in sectiunile din dreptul reazemelor mcarcarile se consider a distribuite in toate deschiderile. La structurile din elemente prefabricate se VOl'stabili pozrtiile maselor concentrate.3.e superior infrastructura se poate considera cu deplasan e 01'1- Pentru constructiile amplasate in zonele seismice A+D se pot considera urmatoarele distributii ale incarcarilor temporare: distributii alternante (in sah) pentru determinarea momentelor extreme in sectiunile din campul riglelor. ~tal' ~fac corp com un cu pereti din beton . verticale permanente. Calculul incarcari eforturilor tn grupari fundamentale de 5. " in sitll~\tij1e in care infrastructura este sub . Incarcarile Mase de nivel pe rigle pot fi: .exceptionale. Pentru calcululla actiuni seismice. La structurile etajate din beton armat monolit masele vor fi concentrate in nodurile cadrelor. 5.4..e p a~E?ee01.ca sisteme dinamice cu mase discrete.Iirectii (sta1pi in puncte de inters~ctle a peretl. Incarcari.1or. prin rationamente ingineresti. Masele vor fi concentrate astfel inc at sa reflecte cu suficienta acuratete comportarea dinamica reala a sistemului. r de beton stalpii care fac corp COLlun cu per etri structura 1 ) armat (de exemp1u peretii de inchidere de la . de rezemarile reciproce ale elementelor si de modul de realizare a imbinarilor/ nodurilor. ".3. cu distributii alternan~e (II~ sah) pe~truAde~er minarea solicitarilor extreme in sectiumle nglelor E?lsta1pl or. Incarcarile temporare pe rigle s: VOl' considera. Pentru stalpi se vor con25 . m greutatile proprii ale riglelor E?idin mca:c~nle apl~~e dl~ec)t e acestea (pereti. iar p . tmand cont E?l precizari1e din aliniatul (ii) al pet. p Distributia reactiunilor planf?eelor pe rigle se determma functie de alcatuirea acestora. structurile in cadre de beton armat se schematizeaza .3. E?lvanablle).1.

diferite de cele calculate elastic.3.:t*j. modelarea este specifica calculului automat prin programe de" tipul ETABS. Efortu:i~~ in celel~l~e sect~uni ale structurii se determina pe baza conditiilor de echilibru.LI. intr-un numar m de sectiuni critice: m-cn-sl (unde n este gradul de nedeterminare statica a structurii) ~stfel rncat sa se respecte urmatoarele conditii: (1) Introducand articulatii in cele m sectiuni critice sa nu rezulte mecanisme locale cu mai mult de un grad de libertate cinematica.J. neglijandu-se influent a deformatiilor unui nivel asupra starii de eforturi in celelalte niveluri (fig. In situatiile in care rezulta eforturi semnificative ca urmare a deformatiilor impuse (variatii de temperatura. • 3. _ Cadrele plane. b) Se recomanda a se adopta calculul post-elastic numai in situatii~e in care aplicarea sa conduce la avantaje certe econormce sau de executie.sidera eforturile rezultate din calculul cadrelor pe directiile principale. de regula.). SAP etc.2 .Q) din sarcini yerticale in riglele cadrelor etajate. fara nesimetrii pronun tate f?ila care nu exista rncarcari temporare importante (cum ar fi cele date de poduri rulante grele.m. Ipotezele simplificatoare admise conduc la neindeplinirea riguroasa a conditiilor de echiIibni in anumite elemente (sau zone) ale structurii. amplasate excentric pe structura). simplificarea detaliilor de arm are scaderea cantitat ii de armaturi. b) ~alculul elast~c spa~ial. CASE. la dimensionarea elementelor structurale se vor considera ~i aceste actiuni. Metoda consta in alegerea unor valori ale momentelor. se poate calcula separat fiecare nivel. 2. Calculul elastic simplificat este specific calculului manual (efectuat prin metode iterative de tip Cross) si este admis la tipurile de constructii precizate la pct. (ntJ.J.S. a fi cu noduri fixe (se neglijeaza efectele deplasarilor laterale asupra eforturilor). cadre cu rigle frante sau rezemate articulat si excentric pe stalpi etc). Dupa caz. Diferentele intre momentele calculate elastic si cele calculate cu admiterea redistributiilor post-elastice nu vor depasi 30% din valoarea momentelor calculate elastic (in oricare sectiune a structurii).5. Cadrele tncarcate predominant nesimetric sau la care efectele deplasarilor laterale sunt semnificative se vor considera in calcule cu noduri deplasabile (hale cu poduri rulante.2). Observa~ii: 1. accepta redistribuirea eforturilor determinate prin calculul elastic (metoda a sau b) ca urmare a deformatiilor post-elastice ale sectiunilor.3 a si b. In seleetarea metodei de ealeul. pe langa conditiile specificate la pet. n n-I J.m?deleaza structura ca un sistem spatial de bare (rigle f?Istalpi) cu comportare elastica.7Im- 7/~ Fig. sau de greutatea unor utilaje etc. 5:4. se vor avea in vedere urmatoarele: a) Calculul elastic simplificat se aplica fara erori mari la st~ucturile regulate. cum ar fi: evitarea aglornerarilor de arrnatura pe reazeme. 5. 5.2. 5. c) Calculul post-elastic. lucrul mecanic determinat de momentele alese in fiecare dintre aceste sectiuni ("momente plastiee") sa fie de semn contrar lucrului mecanic determinat de mcarcarile exterioare. Schema staticl • ~ui solicillrilor (M.4 (n(1) H+ b. in calcul se pot admite una sau moo multe dintre ipotezele simplificatoare enurrtate anterior. (ii) D~~d deplasari virtu ale care sa antreneze cele m sectiuni critice. de pe cele doua directii. Scbeme statice admise in cal<. se pot considera.ulul 1 •.1. ' ~~ ~~ . La cadrele etajate. ". tasari de fundatii etc.J.

modelul structural plan poate fi uti!" t . ~ste asociat.c) Nu se recomanda folosirea calculului post-elastic atunci cand eforturile date de incarcarile temporare sunt mai mari decat dublul celor date de Incarcarile permanente.4 Metoda de analiza stru t 1. a eforturilor !?i a deplasarilor (pentru cadrele plane considerate) !?ia introducerii corectiilor 28 a) ~~~:o~ dinamica c~ co~siderarea proprietatilor post-elastice .: mal avansat de cuantificare a comportarii lui ~n or e _eton ~rmat la actiuni seismice. de eforturi precum si datorita necesitatii bile. 0 OSIprograms de calcul !?iechipamente greu accesi- b) Calculul static in domeniul post-elastic de comportare. cu structura din cadre regulate.5. ortogonale.P100-92 "M t d de nroi c ura a enumita In Normativul . 5. substantial pentru pregatirea !?r~~~~~ a d~telor !?1pentru interpretarea rezultatelor Din :ft~l~e motIve procedeul este mai costisitor decat orlcare . _ . Analiza structurala la actiuni seismice denumita. la cutr d e InregIstrate em~re prece ente sau generate artificial) este den ita ~:t:cu~~c~~ prezentul ~od "Analiza dinamica post-ela~:a": strucf ·1 ~ul . la Incar- 29 . b) Constructii etajate cu inaltime redusa sau medie conform clasificarii ·de la pct. ortogonale.onna In p an sau elevatie.5. pentru toate structurile in cadre. Metodele de analiza structurala la actiuni seismice se clasifica !?i-se caracterizeaza conform tabelului 5. in prezent. mare a s.s~pusa urmatoarelor limitari: . tdade doua categonl de procedee: cuprm e A A 5.d . respectiv modul de dis !?1 alcatuire a cadrelor cu conditin tili _. modelelor structurale ~~~~i~~lhz~ea dmod~l~l?r structurale spatiale implica 1majore atorita msuficientei datelor privind portarea sectiunilor de beton annat sup co~~ comple ti I use unor stan de a f losi spa ia e.3.neces~t~ programs si echipamente de calcul adecvate. Metoda de analiza structurala denumita in Normativul P100-92 "Metoda curenta de proiectare (Metoda A)" este obligatorie.1.2. ins a aplicarea es e . 5. adaptat dupa Normativul P100-92. eel putin ca etapa preliminara.1.1. fara denivelari. neceSlta un grad ridicat de calificare a utilizatorului ' ~~~e:eefort tehnic. cu inaltime redusa si medie far~onsttr~ctt~~l?r etaiate privests fi I . avand pe fiecare directie cadre identice sau a caror rigiditate la deplasari laterale nu difera cu mai mult de 20% !?i plansee care satisfac ipoteza de saiba orizontala rigida.5. metoda se poate aplica pentru calculul eforturilor si deplasarilor in vederea dimensionarii si verificarii conditiei de limitare a deplasarilor laterale pentru urmatoarele tipuri de constructii curente (clasa III !?i IV de important a conform Normatreului P100-92): a) Constructii cu un singur nivel cu structura realizata din cadre regulate. Cand este asociata unui model structural plan. 1 1 . calcule de predimensionare.5. Calculul structural poate fi efectuat manual sau automat.5. pet. - proce~eul. in prezentul capitol. Calculul eforturilor (actiuni seismice) in grupari specials de tncarcar! pentru a tine cont de efectul torsiunii global ~entru constructiile care nu se incadreaza in c:ie de la ct a !?1b.2. iza numai pentru Asociata unui model structural s atial ~ proiectare (metoda A) poate fi utiliz~ta p~n~eto~~ cur~nta de si verificarea structurilor in cadre ale ru lI~~enSlOn~rea curente. e 0 a e prOlectare bazata pe considerarea ro rie _ tllOI~ defox:nare neliniara a structurii (Metoda B)"P p. la actiuni seismice modelate ca o miscare a bazei descrisa prin accelerogram (A . v u 1 izarn ca cu ului automat. 5. 5.2. punere .. cu conditia utilizarii calculului automat pentru determinarea modurilor proprii de oscilatre.ectlUmlor. "Calcululla actiuni seismice" cuprinde: determinarea fortelor seismice.res nc 11 In ceea ce .3 al prezentului Cod. a eforturilor si deplasarilor produse de actiunile seismice in punctele caracteristice ale structurii precum si procedee specifice de stabilire a eforturilor de dimensionare in scopul indeplinirii conditiilor generale de proiectare de la pct.

11.l. Stabilirea diagramelor inIa~uratoare ale eforturilor ELEMENTELOR sectionale 6.Prineipiul apliearii metodei este indieat in fig. 6. 6. Se vor eonsidera diagramele de momente eorespunzatoare din GF f?idiagraroele de momente din GS pentru aetiuni seismiee pe directie riglei.1.2).succesiunea formarii articulatiilor plastice. 11.cari gravitationale constante (fixe) si tncarcari orizontale crescatoare monoton.TURALE 6. ui eforturile in seetiunea de la fata stalpului f?iin axul reazemul iile se determina in functie de momentele eapabile din artieulat plastice. 6.2. 30 1----- T I~' 31 . Eforturile sectionale de calcul se stabilesc in conditiile precizate in prezentul Cod.1. deplasarile I? +ale si rotirile in articulatiile plastice corespunzatoare ace' rorte orizontale. Procedeul pune in evident a _ in Iimitele ipotezelor simplificatoare admise . Daca seetiunile potentiale de plastifieare a riglei (Ia momente negative) sunt dirijate la distanta de nod (pet. proportionale cu fortele seismice conventionale ("Calcul blografic"). Elementele componente ale structurilor in cadre se dimensioneaza (verifica) la starile limita ultime conform prevederilor din STAS 10107/0-90.1. DIMENSIONAREA/VERIFICAREA STRl:::. Diagraroele de momente inIaf?uratoare pe rigle se stabir lese pe baza rezultatelor calculului static f?i a urroatoarelo r conditii: a) Sectiunile semnificative de calcul de la extremitatile riglelo corespund sectiunii de la fata reazemului (fig 5.1.1. fig.b). b) Situatiile de solicitare considerate corespund gruparilor fundamentale (GF) si speciale (GS) de incareari. valorile fortelor orizontale corespunzatoare formarii articulatiilor plastice succesive.1. in ambele sensuri.

Stabilirea dlagramelor e ort.. iar pldeste incarcarea temporara (echivalenta) de lunga durata (se va respecta conditia: 1. istant a intre sectiunile in care se formeaza articulatiile d plastice. cu valoarea normata. st Mdr se determina in functie . .. pnn cedari . determinate de conlucrarea cu zidaria de umplutura sau cu planseul lucrand ca saiba. 11 ::::.1 . (R) ma]orate cu -/0 calcul ale a~a~ urn a b I sensuri ale actiuni seismice Q se determma pentru am e e p: directia riglei -+ 'I b.2plds<pn).11~c.gr' 1:ap·gide armatura din placa .10 precizari: .azu t r it de comportare elastica a care eonduc la solicitari pes e rmi a elementelor. Observatii: Calculul momentelor capabile in sectiunile de plastificare ale riglelor se poate face fara considerarea eventualelor solicitari axiale de intindere.1) nu este aplicabil riglelor articulate la noduri si in cazurile in care. AP . ----I '11 ____ .re i~ vede_:e eV1t~~~o:~~tremure de mare intensitate in sectium inchna~.momentele ~apablle. 6 . t~' tare asociate momentelor Stabilirea valonlor tort et .a a casante. ~ t ~ ietoare tnfasura toare .~ ~nJhdr) considerand rezistentele de l latimea de p aca p p. sau clasa IV in zone seismiee E si F..6. de armaturile ef~ctIVedin '~:d~n~a din rigla si dispusa in (paralela cu ar~a~':.6. M ca~..1) se vor lua in consi erare u t: . momentele maxime la extremitatile 33 32 . . amplasate in zone seismice F. .Fig. Valorile diagramei de momente capabile ale riglei se vor stabili astfel incat sa se evite formarea de articulatii plastice in camp (l1~1() .1) Q ascap r g cap. d £ . • I~ AP 8..6. modul de determinare a distantei 11 este indicat in fig..... la constructii eu clasa de importanta III..gr id rmatoarele In aplicare~ relatiei (6. erilor an pe rigle a. Fig. Daca Incarcarile pe rigla nu sunt uniforme.2 Calculul pe baza relat iei (6. ale 0 bile (Q ) se face cu relatia: a caP _( I MS:s I + I Mdr I )1l1+(gn+1. __ .1 gn este incarcarea permanenta (echivalenta) pe rigla. 25{]f ~t .2pld)11/2 (6.1) termenul corespunzator incarcarilor verticale din GS se va considera prin fortele taietoare date de sarcinile verticale dispuse pe distanta (11).2. pentru sensul de actiune seismica considerat. in relatia (6.3 .

pentru determinarea fortelor taletoare de dimensionare (Q) se va considera valoarea: 35 • 34 . s Q. sau clasa IV in zone seismice E si F.luratQare in stalpi se determina astfel: a) ~a constr~cti~e avand clasa de important a III. I. in celelalte cazuri.2 Q (6.gr! / I.0 pentru sectiunile de incastrare si de la ultimul nivel al stalpului (acoperif?/terasa) Observatis: f. surna algebrica a valorilor momentelor incovoietoare corespunzatoare. M~r. posibil a se plastifica. Structarile la care stalpii au schema statica de consola verticala (noduri articulate cu riglele).I . d~ca fortele taietoara maxims pe stalpi rezulta din actiuni din GF de incarcari. a. Diagramele de momente mcovoietoare Infasuratoare in' stalpi se determina astfel: a) La constructiile avand clasa III de important a si amplasate in zone seismice F. sau clasa IV in zone seismice E si F.1.gr. diagramele de momente rnfasuratoare pe stalpi se obtin prin suprapunerea efectelor celor mai defavorabile. amplasate In zone seismice F. (suprapuneri de efecte). de regula.1. gr.!Mcap.4. la determinarea diagramelor de momente mfasuratoare se vor consider a situatiile de solicitare cele mai defavorabile din GF ~i GS de iricarcare. pentru determinarea fortelor taietoare de dimensionare (Q)' se va considera relatja: ' Q = 1. determinate pentru acelasi sens de rotire f?iin conditiile precizate in observat ia de la pct.! surna momentelor capabile in sectiunile in care apar articulatiile plastice la nivelul considerat.1.3./ ii . = forta taietoare din GS de rncarcari: b) La structurile cu stalpi avand schema statica de consola vertical a ~noduri articulate cu riglele). Diagramele de forte taietoare infal. 6. se determina cu relatia: M = kMMs I. Momentele incovoietoare in sectiunile extreme ale stalpilor. considerand actiunea seismica pe directiile principale ale sectinnii stalpului. pentru stabilirea diagramelor infasuratoare in stalpi se vor considera momentele rncovcietoare determinate prin calcul in GF si GS de incarcari si corectii stabilite functie de rnomentele capabile in rigle.riglei rezulta din actiuni in GF. iar suma se va extinde la aceste rigle.liI. S A+C. se refera la riglele cadrului care se calculeaza. obt inute in GS de incarcan' semnele momentelor Ms se stabilesc functie d~ sensul rotirii pe nod. prin rationaments ingineresti. far a majorarea rezistentei armaturilor din rigle.2) se vor consider a urmatoarele: M momentul incovoietor in stalp in GS de incarcari.1. daca momentele maxime de la extremitatile stalpului rezulta din actiuni in GF de rncarcari.!Mcap. I.2. 6. in aceste situatii diagramele de forta taietoare infasuratoare se obtin in conformitate cu cele aratate la pct.3) unde. se vor stabili. M~r s M f \p (6.!Mcap. I I I. coeficient cu valorile: 1.4 pentru constructii amplasate in zonele seismice • 1.5.gr. pentru asigurarea conditiilor de formare a unor mecanisme favorabile de disipare a energiei induse de miscarea seismica. I 6. I. Daca la structurile cladirilor meritionata in aliniatul precedent fortele taietoare maxima in stalpi corespund GS de incarcari.2 pentru constructii in zonele D+F' 1. corespunzatoare GS de mcarcari. riglele posibil a se plastifica. 6. • b) In situatiile care nu se incadreaza in prevederile de la pct. diagramele de forta taietoaro infal?uratoare pe stalpi se obtin prin suprapunerea efectelor celor mai defavorabile. In cazul cadrelor plane se accepta.2) La aplicarea relatiei (6. ipoteza plastificarii tuturor riglelor cadrului de la nivelul consider at.

1. Pentru stalpii de colt (Ia care riglele au axel' 1' .3. }\'(apstmomentul capabil in stalp. ung se va determina si forta aXl a corespunza.4.6. 'V==coeficientul de reducere a fortei seismice.st' MIcap.Q =1.6. In verificarea stfllpilor se vor considera si situatrile de rncarcare care determina fort.iala t _ '{ . Se va verifica stalpul pentru ambele sensuri ale actiunii seismice. reactiunile (l . in acest caz se va considera . r6~~. a si b. pe directiile tuturor riglelor.: axiale riglelor o == 1. R:edistribuirea momentelor incovoietoare intre extremiatr e unui element In situ~tiile in care rezulta suprasolicitari locale intr-un ~lement (rIgl~ ~a. carora Ii se vor asocia momentele incovoietoare corespunzatoare.e se opereaza redistribuiri de [~:tadtai.==valorile momentelor capabile in sectiunile de la extremitatea superioara.20s L \Mcapgr. reactiunile transmise stfllpului de aceste rigle se determina cu relatia 6.2 Q.sJMs Q unde: (6.t oare 1e con- 1) ~edist:rib~i=ea rr:omentel?r intre extremitatile elementului sa ie mal ~I~~ deca~ 309'0din momentele determinate de ipoteza comportarii elastice: 2) Pe elementele la ca. M'c"p.==forta taietoare in GS de mcarcari. c) sIn situatiile care nu se incaderaza in prevederile de la pet. respectiv inferioara a stalpului.rmina:a din actiuni seismice nu s:~~:i~~~ ca . di e ec u m irect (oN) de compresiune: N == _NltONx . 7. pet 5.M""p. se admite redistribuirirea momente~~ intre extremitatile elementului in conditiile formulate I t 5. o.e din ipoteza de incarcare considerata." oare I asti icarn tuturor riglelor. (3). a pc . se considera plastificate la nivelul tuturor plan!?eelor..5-7-6. M momentul in stalp in GS de tncarcan.5) I HOE (6.4) forta taietoare din GS de incarcari. mma acceptand ipoteza: M cap stalp ==0 • I I . HOE==inaltimea Iibera a stfllpului. determinarea fortelor taietoare de dimensionare se face cu relatia: reactiunea transmisa _. f t p . dat in normativul P100-92.ele axiale maxime !?iminime. . stalp de riglele nepl as tif tea t e coresla ' _ 1 pun d e GS d e mcarcari. Stabilirea fortelor axiale de calcul in stalpi se eoreleaza cu situatiile de tncarcare care au determinat valorile maxime ale momentelor incovoietoare.t hi 1200) e In p an mscrise in r-un lastifi 1 a<.6) (6. Redistribuirea ditii: momentelor este admisa in urma ..7 sunt: Q. 6..a lp i r ez ul t a forte oNI == oNx .1.st.. 36 Fig. sau cu directii diferite de aceasta cu ±30o.i d In In ere (Q) se pot deterde cu limitarile: \M~apst\ si 0 ~ c. La stabilirea fortelor axiale in GF de incarcari se vor considera ta ~~l·l. determinate corespunzator fortei axial. I 'V o ~ (L L \M~pst\) Notatiile din relatiile 6..8) ' t.7) (6.u stalp).3 37 . \ I L M~r + (6. oN~ > N1d). Fortele axiale in GS de mcarcari se determina astfel: riglele de pe directia actiunii seismice.6.n ~~.Ny Daca In s t.~t~are ~et~.atii ale diagramelor de momente incovoietoare si prevederile din STAS 10101/2A1-91.1.

pct. corespunzator celor doua sensuri ale actiunii seismice.6. Pr~vederile prezentului Cod se aplica nodurilor de cad ale struc. 3.. vor fi stabilite diP I si/sau mcercan de laborator care . ' 39 :~4!b .4. N oduri de cadru 6.: In cazul 'nodurilor al .0 anum1ta distant a de acestea cu irnbin . a) ~oduril~ cadrelor trebuie sa satisfaea unnatoarele cerin e: solicita:i c~~aoc~::e~ ~~ re~itten~a la cele mai defavorabfI~ la care s t a 1Uf?1 a once combinatie de incarcari un SUpuse elementele imbinate. St!lpi Dimensionarealverificarea stalpilor se va efectua conform prevederilor din STAS 10107/0-90. d contmUltate. la actiuni seismice de mare intensitate. . de proiectant.:t~~:c~~:~i. Efectul de ordinul II (efectul P-Ll) se va considera in conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-90.3.tunior de beton armat executate: ru . . Rigle de cadru Dimensionarea/verificarea riglelor de cadru se va efectua conform prevederilor din STAS 10107/0-90.3. pct.e. 6. momentului de torsiune sau suspendarea 'incarcar'ilor.3.5.al~r t\pur~ de st:uc~~~~'i~u i::. solutia monolit a caror catuira se departeaza mult de fiind necesare ~~~::esn~~~afere~eder~ au u~ ~aracter orientativ.~ departats de nod' ' m man In Zone ~~:t~Ipi monoliti '~i grinzi prefabricate oprite Ia fata nodului . urea e a catuire fi f Pentru sectiunile dreptunghiulare se admite Ii I . armaturile longitudinale se vor ca1cula la intindere excentrica.1. a . ' an e Prevederile se pot apr 'd ~i . din STAS 10107/0-90 precum f?imod 1 I d I ~ .2... 6. Se recomanda ca momente1e capabile in rigle sa fie stabilite astfel inc at. distant a intre sectiunile de formare a articulatiilor plastice (11) sa respecte conditia 11~5/61N unde. Riglele realizate din elemente prefabricate care conlucreaza cu suprabetonarea vor avea armaturile longitudinale dimensionate in situatiile de alcatuire si solicitare cele mai defavorabile. pet. Verificarea deschiderii fisurilor f?i a deformatiilor la grinzile prefabricate care conlucreaza cu suprabetonarea va consider a eforturile unitare in armaturile longitudinale suma eforturilor calculate pentru faza de montaj si faza finala. iar elementu1 se va alcatui si arm a in consecinta.4.e c~ror stalpi sunt continui in dre t 1 "a c~ro_rImb~nan sunt astfel alcatuite incat sa fi~ ~ap:~~~IUl_ f?1a!e z: :~~a ~:~::_mita eforturi unitare de compresiune si de f~:f~::. nu se rnsumeeza armaturile corespunzatoare unor faze diferite de alcatuire a sectiunii sau de legaturi in imbinari.2. 38 s~ ~socia~a cu momentele de pe alte directii corespunzand ~ _ canlor dm GS. Momentele incovoietoare stabilite cu relatia 6. pct...2. La riglele solicitate f?i la eforturi de rntindere.. I'fi d ap carea precede~_~~.1. ' mcarCalcuIuI la compresiune excentnca obli rca se recomandg a 1 e ectuat cu programs de calcul automat care l'au ~ln id di I ' consi erare ~agrame e _cr-£ pentru beton si armatu-i prezentate 1a pet 2 14 sr 2.Ledistanta intre sectiunile in care se formeaza articulatiile plastice de moment negativ. Imp 1 cat e calcul precizat in Anexa B din STAS 10107/ S 6.1. e a caz a caz. Armaturile transversale (etrieri) necesare pentru preluarea lunecarilor dintre prefabricat si suprabetonare nu se insumeaza cu armatur a rezultata din efectul fortei taietoare. in calcule se va tine seama de efectul solicitarii la compresiune excentrica oblica (ca efect al solicitarii pe directii diferite de axele principale ale sectiunii).~~e~ :lca :' a.4. integral p~efabr~catdin fragmente de cadru care cuprind noduI f?1 portiunils ad1acente de grinzi si stalpi cu i bi .monoht.6.2 f?i 3..2.1. al sectiunii..

c) sa asigure ancoraju1 armaturilor elementelor adiacente in orice situatie de incarcare./\ 'dl lH" ' Q. 6. _ '"I' " .~arcari10r/descarcarilor repetate generate de actiunile seis 6.4. stabilite conform celor de mai sus."l' _. = 1. Jl'lcente put in arrnatu rils tl'ans\l'l'c)L· din Z01" re Ul1" al e s t'I P!JUl.. prin evit. Cod.7.. . . noduri solicitate predominant de actiuni seismice.:lrintele de 1a pct._ . Fortele taietoare de calcul care actioneaza asupra unui nod de cadru (Qh si Q) se deterrnina din conditia de echilibru al eforturilor maxime ce iau nastere in elementele (stalpi ~i rigle) .L. PLA!. . preve en101' pet 647 "b" orm sale ale ". .' '" 1 pleve d l'a c". se . .._ h. aura mtrnsn (in scct. 6. '.~TL POTENTIA( DlCEDARI' .6. talt'toare de cnlcul 'in sectiunea de la fata nodului a stalpulUl super. prin proiectarea nodurilor in conformitate cu prevederile prezentului Cod sau prin utilizarea altor metode de calcul. 6.'.VOl' deterrninn cu urmatoarele relatii: to! t a taietoar« onzontaJa QI.i PI A. eforturile de calcul.. pet. v.Fort orizontaln in nod determinata conf . In acest sens dimensiunile nodurilor VOl' asigura realizarea lungimilor de ancorare prevazute in STAS 10107/0-90.He nodurilur marainale putandusp aVP3 'J" ·. • . caroi co ntributj] se insumeaza: A"".r y 40 41 . .4.unt . Nodurile solicitate predominant de mcaroari gravitationale sunt nodurile cadrelor la constructiile amplasate in zonele E ~i F definite in Normativul P100-92.'I . vor . 6.N!:. Jar 111 cazul t ' ". Noduri1e solicitat« predominant de actiuni .10) a taidoare 6. cele c • d . .cc e lC:11Zarea UJlOI' detalii ca l. concurente in acel nod (fig.vL . . terra t uictoarc verticala Qv=Q h /n I~s (6.2 se realizeaza. llmenSlOneaza aceste ~o ~~1.D fig.. .Llj). '" pre zen u Ul Fortels taietoaro dp calcul Ia C'11'ese (" .4).iunils de 10. alcatuirii si armarii se diferentiaza urrnatoarele categorii de noduri: noduri solicitate predominant de rncarcari gravitation ale (perrnanente si temporare).. Se VOl' adopta detalii constructive care sa asigure turnarea si compactarea corecta a betonului.2. . DE CEDARf 6. ' '. . 6.4. vor fi considerate independent pe fiecare directie principal a in parte. '.25(A" + .4. 6.t nglelor de pe directia de calcul.' 'col .4.V 1 seisrmee . Q. La structurile in cadre spatiale.4d'8.4.'."~'. uncle: (b.b) sa nu prezinte reduceri semnificative de rigiditate sub eforturile corespunzatoare plastificarii elementelor adiacente sau a incarcarilor/descarcarilor repetate asociate actiunilor seismice. (.' .3. inclusiv in conditiile plastificarii acestora sau a 1. alcatuire si armare confirrnate J.. . d' . Cerint. .4.' se re13 pnn eton si al'maturi transver.1. fort a.5. calculului. Pe maltimea 'll'(~l'. ron-NfL". A'.area aglomerarilOi' vxcesive c)" ~ '11'a"UL . .e.D) ariil» de arm t ' ! .ncercari concludente. Nodurile se proiecteaza astfel incat sa poata prelua si transrmte fortele taietoare care actioneaza asupra lor in plan orizontal Qh si in plan vertical Qy... are nu se Inca reaza m prevederile pet 646 al t). dupa caz.. I A.u rilor lo ngitudinale ale elementelor care converg in nod. Din punct de vedere al comportarii. "' • a" l .ele hotaratoare pentru proiectarea acestor noduri sunt cele referitoare 1a ancorajul arrnat. fata nodulm .

.a. este prelu.4.E 7.3 Capacitatea de deformal'e plastica la nivelul elementului se exprima prin raportul dintre deformatia semnificativa ultima a elementului si deformatia respectiva.5 + n)Ak I Aa Ph (6. cu conditi realizarii prevederilor de alcatuire prevazute la pct. sunt situate in latimea nodului bn. denumit factor (indies) de ductilitate sectionala. sau din spectre seis~ice post-elasLice.reafacto.4. 6.. 6. prin respectarea prevederilo~.. se exprima ca raport de deplasari orizontal~ corespunzatoare etadiului ultim (colaps) si celui considerat a corespunde inceputului comportarii post-elastice (semnificative) a structurii.ale cadrului. sale (orizontale) in nod. 6. se va respecta AI/A. vor fi determinate si valori absolute cOl'espunzatoare del(rrmatiilor/deplasarilor ultime.(6. este suma ariilor armaturilor transversale din nod (etrieri. nodului).. care se calculeaza cu relatia: Qha = AaR.1. se evi~ aparitia artic~atllio plastice in capetele de stalp ce converg 111 nod. .7. d la pet.6 .9.d. 11. de catre beton . elementelor component.s1 directia pe solicitarii.3 ale prezentului Cod. forta taietoar verticala in nod Qv' determinata conform pct. Q hb este fort a taietoare preluata de catre beton. respectiv. (6. In situatiile in care se accepta ipoteza dezvoltaru concentrate a deformatiilor plastice.~.12).1. care se v calculeaza cu relatia: Qhb 7.4. corespunzatoare initierii curgerii armaturii.amiCpost-elastic. 7. ' agrafe) care indeplinesc simultan urmatoarele ~onditii: .2. factorul de ductilitate de element se exprima ca raport ale rotirilor in articulatia plastica. fig. 7. n La verificarea nodurilor la forta taietoare respecta conditia: = N/(bnhnR)..intersecteaza planul potential de cedare (pe diagonal a . In cazurile in care. .11) Qh < Qha + Qhb unde: Q este forta taietoare preluata de catre armaturile trans~erh. Qh se va (6. Conditii generale oi i~'~<. 7. . 7.. definite la pet.' POSTELASTICA 7. .1. lntinsa n din grinda adiacenta nodului.4. sunt dispuse intre armaturile longitudinale superioare si inferioare din grinzi.1. repre~lDt~ verificarea explicita a comportarii post-elastice a structunlor 111 cadre solicitate seismic. . in articulatii plastics (punctuale).5 In afara de valorile relative ale capacitan! de deformare plastIca.2 Capacitatea de deformare plasttca la nivelul sec-'unii se exprima prin raportul dintre curbura ultima si cea corespunza toare initietii curgerii in armatura intinsa. au lungimile mai mari decat h/3. = [(0. 7. 7.13) A\ si A sunt ariile de armatura comprimata si.4 Capacitatsn de deformare plastiea la nivel de structura in ansamblul ei.1 Capacitatea de dcfcrmaro plastica se poate verifica la nivelul: sectiunilor critice ale elementelor cadrului. denumit factor (indies) de ductilitate de element. . structurii.1 si 6. " ramurile etrierilor nepenmetrah.1. dISPU.Com~a~D.7.si armaturile verticale din nod. .14) Qh s 5bnhnRc 6.1. 42 43 .3.1'.1. pentru care rezulta eel mai mic raport AI/Aa. VERIFICAREA CAPACITATII DE Vi.rilor de ductilitate si a deformatiilor deplasanlor uttime cu cenntele corespunzatoare rezultate din c~IculuI din.

7.1. 7 Verificarea cornportarii post-elastice a structurilor j 11 cadre, 'in conditiile specificate 1a pct.7.1.6, se efectueaza obligatoriu in situatiile in care proiectantul nu respecta integral prevederile privind ierarhizarea capacitatilor de rezistenta specificate la capitolu1 6 al prezentului Cod, pentru constructiile amplasate 'in zone1e seismice A. .. D. Aceasta verificare este recomandabil a fi efectuata In situatiile in care proiectantul considera necesar a avea date mai complete, explicite, privind comportarea postelastica a structurii. 7.2 Verificarea 1a nivelul sectiunii ~i elementului

8. VERIFICAREA
8.1. Grupari

LA STAREA LIMIT'A DE D
n.

EFORMATII

fundamentale

de incarcari

Caleulul Ja starea limita de deformat" 1 samblelor sau a ansamblul . tr ..,le a e ementeIor, suban, UJ s 1 ucturii se efect rnitate eu prevederile din STAS 10107/0-90' ueaza l~ conforale prezentului Cod. ' pet, 3.9 I?l cu cele
A

7.2.1 Verificarea capacitatii de deformare plastica la nivelul sectiunii se face prin trasarea eurbei mornent-curbura pentru elementele solicitate la mcovoiere pura, sau cu fort a axiala. Relatia moment-curbura se poat.e obtine cu programe specifice de calcul automat sau, in mod simplificat, prin procedeu1 expus ' in anexa B a prezentului Cod. 7.2.2 Pentru verificarea capacitatii de deformare in articulatiile plastice, se va admite ca deformatiile plastice se dezvolta pe lungimile plastice lp' calculate cu urmatoarele relatii: 1p = 0.75 h (la rigle) (7.1) 1p 0.70 h (la stalpi) unde: h inaltimea sectiunii transversale a elementului (rigla sau stalp). In situatiile in care se utilizeaza detalii de alcatuire si armare care nu se incadreaza in practica curenta, sau daca cuantificarea deformatiilor plastice este hotaratoare pentru evaluarea compor-. tarii structurii, lungimea zonelor plastice se va stabili pe baza unor Incercari concludente.

Conditiila privind deformatiile 0'>.' '1 ', , eo> InZl or rezemate p stalni su b actiuni verticals. se pot verifica admit.a d _ e s a pi, reazerne netasabil., Sage tile verticale 1'~ elementul are console (cu exceptia consolelor scurte :1 e ~ID~l or rezem~te pe se deterrnina lua' nd 'In c id . e stalpllor prefabncati) OIlSl erare I'll d f .'I ', elementslor de rezemare.' e orrnatji e proprii ale

~t

. In cazul grinzilor prefabricate la care ih ._ nle, deschidel'ea) si/sau se ti . SC ema statica (Iegatu'i c iuriea activa se hi ba de montaj si final a, deformatiile totale .sc lz:t ~ In fazele deformatiilor calculate pent. fi se obtin prm Insumal'ea D fi . ." , IU ecare etapa. e ormatiile In plan orizontal ale "1 '. etc.) se calculeaza considerand ,r~nzl or (grinzi de rulal'e portante vertic ale (stalp] etc.). sr e ormatiile elementelor
A

=

8.2.

Grupari

speciale

de incarcari

=

" Calculul deformatiilor sub acti . di _. Incarcari implica ef~ctele incar ', U~l In .gr~panle speciale de Dimensionarea elementeIor ca.n or selsm~ce orizontale. respectarii prevederilor rivi c~d1eIfr se reahzeaza in ~onditiile deformare din normativuf P1~O_9~a cuIuI Ia starea limita de Determinarea deforma iilor ,pct. _6:2.3. cadreIor se recomand _ _ t 01 (deplasanIor) orizontaIe ale caicul automat. a sa se reaIizeze cu programe adecvate de Daca s-a considerat un mod 1 d seismice echivaIent. e e cal cul bazat pe fortele deplasariIe nodun'l e si pe comportarea elastica a materialelor . or corespunzatoa f4 t I '. ' se maJoreaza CU valoarea l/'fl re or",e or selsmlce de cod Pentru situatiile in care r . calcuIului static prin sch ti p ezentul cod permits efectuarea ema izarea structurii sub forma de cadre

7.2.3 Capacitatea de retire in articulatiile plastice se determina considerand curburile calculat.e conform pet, 7.2.1 si lungime zonelor plastice conform precizarilor de la pet, 7.2.2. Rotire ultima in articulatia plastica (e) se determina cu relatia: (<p" - <p) lp (7.2) u

e

44

45

plane, calculul deplasarilor de la pct.B.2.1 si B.2.2.

se va efectua conform precizarilo

r

e) Deplasarile laterale se determina fa . panourilor de zidarie tnramata ra co~s~derarea aportului asupra rigiditatii structurii ~.2.2 ~~~culul ~ractic a1 deplasarilor lateral . In conditiile precizate la pet. 8.2.1, calculul d e- . se poate efectua. prin procedee d al 1 li eplasarilor laterale S dec cu miar e recoman a utilizarea de programe d . determina deplasarile generale ale n d rile calcul au~mat, care Deplasarile relative de nivel A /H u or (translatii si rotiri). cadrului, eonsiderand A confi r f .' se calculeaza in planul A = [A _ sl r o(rm 19. 8.1): sl r x,i Ax,i-1 - He I LAS!. -1 - Adr. )] unde: Y,' Y,1-1 (8.3)
'I' -

8.2.1 Ipoteze de calcul Pentru calculul deplasarilor laterale ale cadrelor se accepta ele urmatoarele ipoteze: a) Actiunile corespund gruparii speciale de incarcari, fort seismice de calcul fiind considerate dispuse (succesiv) pe directiile principale ale constructiei. b) Rigiditatile elementelor cadrului se determina considerfmd modulul de rigiditate sectionala ~ = Eb1b (B.1) c) In calculul deplasarilor orizontale se va consider a !?aiba de plan!?eu nedeformabila. Daca sistemul constructiv al plan!?eelor sau prevederea unor goluri mari in acestea conduc la !?aibe deformabile in rapo cu cadrele, calcululdeformatiilor se va face consider and com portarea spatiala a structurii (cadre si plan!?ee deformabil in planul lor) d) In situatiile in care se admite efectuarea calculului plan, efect momentului de torsiune generala se poate considera pri amplificarea deformatiilor de translatie determinate pentr fort seismice de calcul, cu coeficientul a (relatia B.2): ele a =1+SeR<jd/(F):Rojd2) (B.2) unde: S _ forta seismica totala pe constructie; e e _ excentricitatea de calcul medie (distanta intre centrel d
j j

coeficientul de reducere a fortei .. . (conform Normativului P100_9S;lsmlce considerat in calcul _ Ast. A st dr ' pct. 5.3.6; st i-1' A y,I-.l' A. . DX,I' 1 .x "l y,1-1' H' e!?l L suntprecizateinfig8l . ep as an e nodunlor sunt determi ~ ~ ... . Venficarea deplasarii relative d . mate m GS de incarcari. mvelurile. e nivel se va efectua la toate

greutate !?i rigiditate); ui d. _ distant a dintre centrul de rigiditate si planul cadrul "i' ritriditatea la forte laterale a cadrului "i"; to' F ci _ suma fortelor orizontale aplicate cadrului "i"; r.R .d2se determina pentru ansamblul structurii.

Fi . 8.1.

Ii. _
C1

Observatie:date de coeficientul corect

aj se aplica eforturilo iile deformatiilor determinate din actiunea fortelor seismi e orizontale (fara consider area incarcarilor vertical di gruparea speciala).

8.3. Deformatii limiti Deplasaril e maXlme rezultate din . fund .. ~ . amentale de incarcari se v . actiuni In gruparile r ;ons~de~~ conform prevederilor din STAS 10107/0-90 pct.3 9 sa: de ~exploatare a construct" p escriptiilor specifice conditiilor In cazul actiunii .,. . leI: seismice oriz on t a 1e condit.iile privind . .,. 47

46

deplasarile relative de nivel maxime sunt difererrtiate astfel:, a) In cazul structurilor cu pereti de umplutura din zidarie de caramida, corpuri din beton cu agregate grele sau usoare,

b) i~ cazul st.ructurilor cu peret.i de compartimentare teriale care pot urmari deformatii1e structurii fara semnificative, a color cu panouri a carol' Iegatura cu este de asa natura incat dsformatiile structurii tr ansmise la pereti, precum si in cazul construct pereti de umplutura constructii1or parter Ia care conditiile de la pet, b panouriJe

sau alte materiale ~ III <0,0035

similare din madegradari structura n u sunt iilor fara

1-91. STAS l0101/2A2-91 sau alte ' '" '-I'l . .,,' . presciiptn. C• a cu. uI ~1 alcatu irca plansealnr 'fn ,. C"". 'I b .., c..tce in coridit.i 'I preciz ate in "TAS J0107/1-91 ST\-' 1''' /, ,,_ "ill e 2,-77, STAS 10107/4-77 ." 'l't ~;:, (,'~7.2-m. SlA8 il1107! , sa u a e pr escriptn specifics duua 92 C 1 ., v" caz .. a culul ~la~!?eelor la rncarcarr orizontale ' Planseele s tructurilor in cadre de 1 t .' verifica la incarcari orizontale in I Je O.ll a.') mat s e ealculeaza! 1 cazu cun.st.r VI zonele seisrnice A- D (conform N OlmdciV~lllJ1 P]O()11. <)2) aml-i1asate in ' ,+' /~. ..c u.r - , _ ' urrnatoarele situatii: ' . .r:», IllLl'-U:1a din
"P ".
>I

f.A

<,

,

c) in cazul respecta

~ rIII e<0,007 ~/ll <0,01

p1an1?~ul face parte din infrastructura: daca III planseu sunt goluri alp carer diIl1' . . o directie depasesc 9C')tX di Ii _ ';. ensium pe eel putin " ' ~. ~. ( {n l hnenSliJlea planseului; corespunzatoare a daca nu sunt respectate conditiile Ia pet, 2,1, 2.2, 2,:3, 2.4.' ' de '..... . e alcatuire genelala de

de perete

r ." Conditiile privind deplasarea relativa de niveJ pot fi diferen t iate pe inaltimea cladir ilor etajate in funct.ie de sol ut.ijl constructive adoptate pentru elementele de comparbmentare; 1 aceste situatii se VOl' respecta prevederile de 1a pet, 3.4.2, Daca condit.iile privind verificarea 1a stare a limita de deform tie nu sunt respectate se va mar i rigiditatea structurii pri majorarea sectiunii stalpilor si/sau rig1elor.

9.

PROIECTAREA PLAN~EELOR STRUCTURILOR I CADRE
sunt solicitate:

Planseele structurilor in cadre - la mcarcari verticale;

_ la mcarcari orizonta1e, cand 1ucreaza ca saibe. Calcu1u1 la incarca ri vertic ale este obligatoriu Ia

structurile.

Calculul Ia mearcari orizonta1e se va efectua prevazute la pet. 9.2 ale prezentu1ui Cod

in

9.1. Calculul planaeelor

la tncarcari verticale

daca planseele nu sunt beton ' bricate cu sau fara suprabet v . mo1nobt (elemente prefa onm c. a te solut ii). 9.2.1 Incarcarile orizontale e1' ' . me orizontale (saibe) d t ' P P ansee considerau, ca diafrag . ' se e elmllla acceptand . t I' a) saibele realizate eli I urma oare e ipeteze: n p an~ee de beton ' ' , .' elements prefabricate mas i ai mat mono lit sau asive eu imbinai-i d ti mtreg perimetri 1 se '.J e con muitats; pe b)A ,', conSluen:;Ilrde1(jp'Y'-b;' 1 rncarcaril- {Jt'IfU- ;, le cor dc """ He ill p- anul lor COl espun , WI t.elor ca bile al -' se va consiciff'l a '1 ",' pa ue aw cadrelor: , "-, unea SeJsIDl"a IW di ' .. t il " ' structurii ca sal cir d ,. ,'1 ~,~. It ct 11 e principale ale . ~ _u l S'l.I iburta hrnar n , 1 ~l echivalcnta [OJ' 'J' ' .l, ,,1 oportrona cu masa t.e or or1'7OI·tale de- \ I t c) 1a structuri1e calculat "d' , .c '(), ate in cadre (iig 9.])' al man+: e In omeniul nelinis , d ' matenale10r mcarcarile ' lUI e comportare dif eritelo i ct.ap: d, . ' pe saibc se dats' 1 ,,'. ., errmna corespunzato•. t aparit.ie a art 1 t '1 sti uctura: in ac "t, ca .: . " leu a ,11 or plastice in ',C zu ri . verificare se vor considers rezi t tel :,'-<' a saiibel de planseu elm Reactiunj]p rddre1 en, ele medii ale betonu1ui si armatu;'il' ,1 .~ ~ 01 asupra saibel , ".' 1Z0 area rig1elor de I, . 11 ' .. 101 se pot determina prin a rnve u consideiat.
A "

din

c

A'

A

A

A.

,.

n

A

-

~4

:s

Actiuni1e verticale pe planf?ee se considera corespunza gruparilor fundamentale de rncarcari precizate in STAS 1010 49

48

3.'t di nea iagrama de momente lllcovoietoare pe stalp S3 corespunda cu fig. Sectiunile de calcul se consider a in dreptul cadrelor de pe directia de calcul considerata.2 Calculul eforturilor sectionale in saibe se face functie de solicitarile orizontale determinate conform pet 9.> e. I II I semnificativa de eforturi. solicitarilo de mt:nder~ d~ la ~argImIe planseuh. . in situatia unor distante mari intre cadre. • Fig.). . . . 2. 9. se recomanda sa se considere in calcul ~i sectiunile intermediare dintre cadre. functie de rigiditatile elementelor structurale. Structura de reeistenta a scarilor Structura de rezistenta a scarilor se considera diferent.tlede pet. d \ podest. prin exprimarea echilibrului in sectiunea considerata. m acest sc~ps~ rec?manda ca momentele capabils III sectlUlllle de la extrelllltatlle nglelor sa tIP suficient dp mici astfel i . "" Fl l1li Fi _til JI !m -F. 9.l~fliri~~:ff~~¥. Solicitarile in saibele cu rigiditate medie sau redusa se determina considerand incarcarile precizate la pct. functie de conditiils de transmitersn lunecarilor in rosturile dintre acestea. 9. In situatiile in care se prevad rigle de cadru intre nivelurile ~urente ~lre planr. b sau d.~laI~!.3.. plansee din elemente prefabricate etc. grmzi e ~reze~tul Co~ se refera numai la alcatuirea structurii de rezlstent~ a . r A. Eforturile sectionale semnificative pentru verificarea saibelor sunt momentele lncovoietoare si fortele taietoare.e. ~lan!?eele din. La verificarea planseelor se vor considera eventualele goluri (scari. realizata din cadre de beton arm at..r s~urtl. in care apar solicitari importante.4. Eforturile sectionale in saibe se determina corespunzator actiunii seismice pe directiile principale ale structurii si ambele sensuri de solicitare.~deexemplu pentru rezemarea podestelor ~n~e~edlare . grinzi de Yang etc. curti de lumina etc.] se vor considera concentrate m grinzile (nglele) corespunzatoare. f?l Ia solicitarile rezultate II II ~'!F.1. .).FI I II I~ IIi' 1'" III . 9.a:e sCanlor). • structura de rezistenta a scarilor (nodests ramp ":]1'. 51 .le~le diI~b.- T.' ~a pn~ieeta~e~ladrelor ad1'.3 Verificarea planseelor la eforturile sectionale determinate de efectul de saiba se realizeaza-diferentiat.).2.2. ~a aleatmrea generala a scarilor se VOl' considera recomandax:..casel scarilor.elernentelor prefabricate pe reazerne se verifies din efectul de saib».eton ~rmat mo::olit se verifica similar cu grinzll~ P~l eti (daca 1ezult~ proportii corespunzatoare).0:wi. elemente prefabricate se considera in calcul ca fh~ldformat~ ~m elemente ~ndependente sau care coducreaza.1. . se VOl' evita comportilt'ile specifics ~ta~pl1o. care pot determina concentrari 50 9.cente casei searilor se VOl' respecta pre\edenle privind calculul~:i aleatuirea eadrelor curente.1 imbin~~il. functie de alcatuirea constructiva a acestora (plansee din placi de beton arm at monolit.iata astfel: • structura de rezistenta verticala 11 casei scarilor.eel~r.

in totalitate. de Ia subsol componente Fig.uctllie amplasate in zonele seismice A. bI u 11 curen e ~ e a In cu ~u so). De obic infrastructura este constituita dintr-un sistem de pereti. se va tine seama in calcuIuI infr'astructurii f?~de efortunie preIuate de la stalpii care nu sunt in co t t direct cu peretii (fig. Normativuhj] PI00-92) se va evita de regula I' d b I' .fre realizata ca un sistern casetat alcatuit din peretii de subsol planseul pe. interactiunea celo trei componente este esentiala pentru int elegerea corecta comportarii sistemului.0 cre~tere semmfieativa de rigiditate si rezistenta.-D (ccnf.~te subsol iar la partea inferioara prrntr-un radiel: sau fundatii continui si placa armata. f?ipentru dirijarea controlat a deformatiilor plastice.. in acest caz. dire asupra structurii. semnificativa. izolate. dispu pe inaltimea subsolului (sau subsolurilor). 10.. Aceasta pecizare est deosebit de importanta in cazul constructiilor supuse predominan actiunilor seismice intrucat. . la care sunt prevazute intre supr structura (sistemul de stalpi l?i grinzi) si fundatii.11. Structurile in cadre de beton armat pot avea urmatoarel solutii de alcatuire a infrastructurii si fundatiilor: a) Structuri fara infrastructuri. prin intermediul carol' reazema pe teren. Cand acestea nu pot fi evitate se va tine seama . ura sa. in raport eu suprastructura. continui sau radier. Conditiile care pot determina alegerea sistemului de funda sunt indicate Ia pet. b) Structuri cu infrastructuri. Infrastructura se considera acea componenta a sistemul structural care prezinta. ' " La c?nstr.1 52 53 . Fundatii sunt elementele structurale prin care se asigura rezemarea terenul de fundare a infrastructurii sau. pe unul sau mai multe niveluri eoneepute. conditiil de alcatuire si modelarea lor pentru calcul fac obiectul prescri tiilor specifice. n ac In cazuI cladirilor de inaltime medie sau inaite I.1 ). calculate. in .. constituie elemente structur~le ale mfrastructunl. " rea lzarea e su so uri partlale. siste spatiale de peret i structurali.Ia calcuiul l~frastructurii si suprastructurii de efectele de torsiune generaia generate de excentricitatea infrastructurii fata de ansamblul structural. 2..1.iile. Fundatiile pot de suprafata sau adancime. INFRASTRUCTURA 10. n aceste situatii de alca tuire (sol tii t 1 1 di . la care rezemarea tuturo stalpilor se realizeaza direct pe fundatii. 0 crester brusca. care conlucreaza c planseele care ii marginesc sau pe care ii strabat. 10. Generalitati ~I FUNDATIILE PreIuarea si transmiterea incarcarilor ce actioneaza asupr unei constructii se face prin sistemul structural constituit di trei componente principale: (1) suprastructura.unele cazuri. PIanf?~_ul(p1anl?eele). ~leatuite si armate astfel incat sa reali::eze . amp asa e In zone. Pe inaltimea mfrastructurii pot exista si stalpi reeemati 'd' t d tii I ~l irec pe fun a. . in unele situatii infrastructura se poate intinde si pe inaltimea unuia sau m multor niveluri de la partea inferioara a constructiei. In cazurile in care exista 0 infrastructura aceasta conlucreaza cu fundat. in contact direct cu peretii sr fu~datl1le afere~te.legata d e aces t ea. (2) infrastructur si/sau fundatiile si (3) terenul de fundare. t l" . de tezistenta si de rigiditate.6.10. formand 0 unica componenta structurala Principiile proiectarii infrastructurilor f?ifundatiilor. e seisrmce A-i-D se recornanda ca infra s t ruc t· '.

.4.3 si 5.. Planseul peste subsol tra~s~lte la.~fra Sectiunile (orizontale) din rosturile de turnare se verifica. eforturile sectionale se obtin prin integrarea eforturilor unitare furnizate de programele de calcul (se admite modelarea comportarii elastice a materialelor). ~). La dimensionarea planseelor f$ifundatiilor se vor considera In situatiile in care se utilizeaza fundatii de a~~Ilclme (pilot ~ec~le cumulate din participarea acestora la preluarea eforturilor barete etc. infrastructurii forte de lunecare ca efect al reactlUmlor o~zontal Da~a peretii infrastructurii sunt rezemati continuu pe pereti ale stalpilor si al fortei seismice corespunzatoare maser coneen ulati se considera in calcul ansamblul acestora. functie de caracter:sticile de deformabilitate ale terenulUl I?lal Sectiunea de calcul a peretilor infrastructurii se va considera infrastructurii.~l seismice) s 3.2. in cazurile in care rnaltimea de calcul In situatiile in care calculul dinamic post-elastIc es~e l~PU a sectiunii (h) si distanta intre doua puncte de inflexiune in prezentul Cod (pet. in acest caz.2) s~ deter~ine e~o:tunl~ de deformatie. 5.~rastructura si la presiunile care apar la nivelul talpii fundatn~or: scop momentele incovoietoare considerate in fortele de legatura cu suprastructura (in gruparile speciale de Incarcari) vor fi In aceste cazuri presiunile pe terenul de fundare se det~r~m determinate cu consider area suprarezistentei armaturilor. trate la acest nivel. In cazul actiunilor corespunzand gruparilor fundament~le d mcarcari.) in calculul elementelor infrastructuru se con81de~ m mfrastructura precum I?i cele proprii acestora. solicitate la fortele de legat~~a cu su. i.1. a) Grinzi de beton armat.2). impreuna cu fundatiile si placa (placile) de planseu adiacente. De regula in acest scop se apeleaza la metod 55 = A" • 54 . la forta de lunecare conform STAS 10107/0-90. (10. Dimensionarea elementelor va urmari de regula evitarea sectionale in elementele infrastructuru prm stu~lUl ~chlhbrulUl aparitiei deformatiilor plastice la nivelul infrastructurii. hlLi<0. in situatiile in care ccnditia 10. Pentru gruparile speciale de rncarcari (actIU. Q.1.specIale de mcarcan: Daca infrastructura este in contact direct cu un singur planseu Un model de calcul riguros implica considerarea ansamblului (placa) se admite neglijarea rigiditatii la torsiune.~upropnetati definite prin legi constitutive fidele comportarn reale a elementelor infrastructurii.5 .2. nu este smise prin plansee. zand gruparilor fundamentale si gruparilor . . dimensioneazalverifica la starea limita ultima si la starea limita Se admite in cazul constructiilor etajate cu inaltime redu~a I?imedie (definite conform pct. (in locul presiunilor pe teren) fnrtele care se dezv~~tain fundatr Calculul eforturilor in elementele infrastructum se recomand sa se efecueze cu programe de calcul automat care permit mod larea corecta a legilor constitutive pentru terenul de fun dar si infrastructura. . fort ele de legatura considerate in calculul l. in acest infrastructurii izolate. Functie de configuratia diagramei de momente incovoietoare admite a considera ca reactiunile suprastructunl sunt asociat peretii de beton armat se consider a pentru calcul astfel: ' mecanismului structural de plastificare (M. 102 Calculul infrastructurii Pentru cazurile curente se poate modela infrastructura in Fu~datiile si infrastructura se verifica la ac~iunile :or~sp~~calcul ca un sistem de grinzi pe mediu elastic. pct. proprie a spatial suprastructura-infrastructura-teren de fundar~. structurii sunt cele rezultate din calculul su~ra~tn~ctu~n.1. Infrastructura (elementele componente: pereti.' peret tndeplinita.uiesc fiecare din cele trei componente. 1. plansee) se elementelor care alcat. fortele de legatura c (L) respecta conditia infrastructura vor fi cele rezultate din acest calcul.) Fortele transmise de suprastructura euprind si ef~rturile tr~ Grinzi pereti.elementelor finite.4.

prin adapse ul:eI 1Il ig. Nu ~e ~~m_ite . . eforturile transmise 18 fundatii se determina astfel a) Eforturile rezultate din analize dinamice neliniare ale structurii b) Efoituri!e corespunz and mecanismului de plastificare suprastructurii in cazul actiunilor seismice.damentale de incarcari si se VOl' verifica in gruparea speciala.dispunerea sectlUnll riglei.ale de fOlmare a articulatiilor plastice. Q) stabihte ~Ie e momentele bil di '. sa coincida. lasr. Solicitarile transmise la fundatii.8 . Se VOl' consider a ca zone potential plastice sectiunile de la capetele tu turor riglelor indifersnr de . corespunzator actiunilor di gruparile fundamentale de incarcari. DimenslOnarea riglei si a imbinari10r va rea iza (conform t 6 1 2) 1 functi d pc. pentru cel~ doua sensun de act iune. Pentru gruparile speciale de incarcari. Conditiile de alcatuire si armare sunt diferentiate intre sect nile curente si zonele potential plastice. 6.1) r!ne~ll se.ti pOZI.nle lo~gtt.pre.2. 6. n . Calculul fundatiilor Condit iile privind presiunile pe terenul de fundare t?i de proiectare a fundatiilor sunt cele precizate in normativul PIO 86. sec t iunil e . incluzand actiune seismic a.3. STAS ~1300/1-85 t?i STAS 3:-WO/2-85. Q/~b~(!) + M/Wt• < 0. Daca sub actiuni din gruparile speciale de incarcari tereni de fundare are deformatii remanente.' -. ncate care reahzeaza cu stalpii noduri ta~ea s:~ r. ca efect al incarcarilor vertic ale importante (fo. vor. u se ispun Daca.aza cu suprabetonarea (decofrare transport malllpulare ~I montajJ nu se respects conditia' .3).2.c~~~n~a eVltarea. Daca in fazele intermediare de lucru all' grinzilor prefabricate care. . de armaturi inclinate la marginea 11.10107/0-90.udlI~ale sa fie dimension ate si dispuse astfel . conlucre. Ice VOl' avea annatunle JongItudmale realizata ca bare drepte (n di bare inclinarn)." ri 'de r.10.) sunt necesare arrna t " I' r e .iunea cutremurelor de mar intensitate sectiunile de la baza stalpilor se pot plastific momentcle incovoietoare transmise fundatiilor sunt asocia momentelor capabile all' stalpilor.' urr Inc Inate. Se recornanda ca la arm area riglelor de cadr I'. plastics in sectiunile din apropierea nodurilor se reco manda ~Ispunerea armaturi!or .:U-~atu. sI~~atlIle.1Il :1'\.1.1. ALCATUIREA ~I ARMAREA STRUCTPRILOR CADRE 11. Iuni potentI. acestea.l.l1. Conditii de alcatuire a riglelor de cadru Alcatuirea si armarea riglelor se realizeaza in conformit cu prevederile din STAS 10107/0-90 (pet 6. .ficarii imbinarrln-. mcat din actiuni sersmice de mare intensI-tate .. longitudinale ca in fig il 2 r cazul nglelo ' f: b . 4.7Rt (11. plasti. Riglele solicitate predominant din actiuni seisrni . sa se respecte urmatoarele: . " a eforturi (M.t concentrate mari etc.a. se VOl' dimenslOna functis de eforturile corespunzatoare grupanlor fun.Ia aces tora in plan sau elevatie.2). de regula. 6.I?i. dispune conform indicatiilor din fig.i« a I'll 01 P astIce. infrastructura si/sau sup structura se verifica Ia efectele tasarilor inegale.armarea in zonele plastin' potentials se VOl' considora pe IUngImI!e plastice indicate in Anexa J din STAS 10107/0-90 (pet J. 11. pe anga d '1 di s'r'A -. Pre~ederile privind alcatuiraa . la act.i capa I e In sect iunile de aparit.5) din prezentul Cod (pet. Fort ele taietoare sunt asociate mom en tel or incovoietoare sectiunile de la baza stalpilor. 56 57 . preve en e . lI1 care se urmare!?te evitarea formarii de artIculatll. u.2.3 si 6. Pentru cazuril generale cand.iile de pruiectare precizate in aliniatu precedent. Se va urmari ca prin dimensioriarea adecvata a fundatiilo sa se evite dezvoltarea deformatiilor plastice la nivelul terenuh sau in elementele de beton armat ale fundatiilor (mecanism de disipare prin deformatii plastice a energiei induse de cutrem sa se dezvolte numai in suprastructura). articular"l . se considera conform pi-evederilor din prescript.

1-5h! 2.3. continuu. 11. .e~ ~ etrieri conectori etrieri inchi~i a stalpilor (in fundatri. elastica (ductilizare) se vor aplica in sectiunile de incastrar 58 _J I Fig. ·. 11.2. fiind dispusa.1 1/10~ 'l~ • .lh. .4. -d pn a e or cu podun ru Ian t e.. pet.. In sectiunile potentiale de aparitie a articulatiilor plastice de la baza stalpilor se recomanda ca armatura longitudinala sa nu fie innadita prin petrecere sau sudura..~"_ 1..Im ras ructuni) precum si In zone e In care apar variatii man' I V'" ...5h-+ plasticl polenliai . Fig. iL.).. in reptul grinzii de rulare etc.LI ... Conditti de alcatuire a stalpilor Alcatuirea si armarea stalpiloreerealizeaza in conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-90 l?i din prezentul Cod (pet. sau la nivelul superior al i frast .l.11.10.. I. I :1:500 : 1 .. t-- .11.IF. 11.. r l +-zona I 'l:.3). ~ r-~ •• """T5'_ .51.. 6. 4. conform modelului din fig..'16 d.3)" se recomanda utilizarea modelului din fig. Masurile privind asigurarea capacitatii de deformare post. T' f- Vi. V .alti " v a e secylunll pe Ina ylrnea umn myel (de exemplu la stal " h I I . I ftB 1-1 i- f- I OJ II ~1ffiJm.4 59 . Iongi ttldinDl III tilt . In situatiile in care se admite innadirea prin petrecere armaturilor longitudinale din stalp (STAS 10107/0-90.2 11. + Fig.3 Fig.ll. 1. .

g:__ 1 L i i ~ilR l_ ___Ei__ Bcrz longi't\JdinotlZ in griC'ZI. '1' . ' Fig. fiecare bara se va amplasa la coltul unui etrier. acestea se VOl realiza intotdeauna in nod (fig.hs (a) Bore longitudinole inferioare corrtinue in grinzi (b) Bare .~---..~~~~----_".2.11. . eg 1 B 1 rmzi ~l sta pi cu secnuni transversale b a~.2) unde .5 Nod central cu gri . arrnaturile longitudinale din stalpi sau grinzi care se ancoreaza in nod se prelungesc de la planul median al nodului (perpendicular pe armatura) cu lungimea de ancor are deterrninata conform STAS 10107/0-90.6.-100 )/6 [mm] (11. Daca pent. Barele longitudinale din stalpul inferior se pot prelungi in stalpul superior prin graifuire (fig.pct. c· . 11. _ -- -~~--~-- Grinda bg~ I I I -t--'-bg-:-. hgr rnaltimea sectiunii transversale a riglei in dreptul armaturilor graifuite. Nodurile solicitate. 11.interioore: intrerupte in gnnZI .2. continu~ inferior bs .3 Noduri de cadru La proiectarea nodurilor de cadru se vor respecta urmatoarele se recomanda ca axele elementelor adiacente nodului sa fie centrate in axul nodului. . 11. __ . daca armatu rile din stalp sunt graifuite. 6. ( C) Bare in1erioare intrerupte in grinzi -so(u'tie nerecomandata cornpletctc cu prevederi din prezen1ele instructiuni tehnice.4.Tl.predominant din actiuni seismice VOl' avea cel putin cate 0 armatura verticala interrnediara pe fiecare latura a nodului.5. noduri de colt etc.Z) daca devierea arrnaturilor in plan orizontal (d) respecta conditia: do«h".5.a~e e supenoare se prevad continue prin nod' are e In enoare din grinzi se pot intrerupe ' 60 61 .6: 11. pet.10)...7 si 11. daca aceasta conditie nu se poate realiza (noduri marginale.ru ancorarea armaturilor sunt necesare bucle sau carlige. La detalierea armaturii din nod se va avea in vedere realizarea spatiilor necesare turnarii si vibrarii betonului (nu se conteaza pe turnarea betonului in nod prin grinzi).) excentricitatea in plan orizontal nu va depasi 114din latura corespunzatoare a sectiunii transversale a stalpului inferior. i r Grind3 h_:.solU\ie recomondaiCi ~ STAS 1010710-90.

9 Nod marginal eu consolil scurta . 11.atunci clnd acestea sint comp-imate bg. Fig 1UJ d > dmax dmax max [d1idZ'.acoperirea cu be' . C.hs ~I ~ Fig.rr:t?:l) de curburd conform pet. Ancoranza borelor longitudinale din ig. cu grinzi cu sectiunile tronsverscle neczgale. Ancoranza bcrelor longi. Barele longitudinale din grinQCise prevad continue prin nod. 62 63 .60 m recomandabil No. - • In capete ~ 40mm • lateral ~ 60rnm acoperiran cu beron Con!. r . Ancorarea armciturilor longii:udinale 'n consolo seurta prevCizuta in ocest seop.hg Nod central grinzi.Om • In ternl :a.udinale din grindo.r)!(i scurto ArrOOtlrJ ntru imbunatli1irea ancora'ului barelor longitudinale din grinzi.7 -t- 0. 11.A -A a .1 se oomite di X~~C:!:!:~=t:r-- indoirea bcnlor irTfczrioof'¢ in jos Nod margino I.la (apete:a.d3] = ancorajului bcrelor de armaturCi din grinzi prin prevederea unor bare transImbunatatirea versale Bare continue Sttl 5 erior bs.

lare ~e. (b }grinzi Fig 11..40mm detalii armare.. se prinde In C IOC U t . Ion itudinale si Iransv~rsale. cleoregula de IO:ime redusd . 60mm Fig.11 imbinare intr e de 51 I -1' pi lal.!I(etr ier i) Armoturil. udino(o armcrturo de conec.L 01 <b) s: en C)_ " Fig.. 11..--~----~ ~-- ~-- a ..rezul'olc d iri (o\{ui se dispvn in l_n1l?'nO Q(iei cc.omm arm01uri Ion itudino(e r~ 3dp (conform STA 10107/0-90) !?I~ d Fig. 20 .10 Ancororea barelor longitudirne din stllp.tiVI? a noriu!ul .40mN*·"l.. opr.) d~ recomondote capetelor grinzilor constitu ite numai perfru olcatuirea prefabricate din elementele pretobr iccte campus. dintre placile pretcbr iccte aleplonseului..u .brv- .'1.i S..~ . grinda hg =hgp. I grinzi inguste.a din elementut prefabricat ~i suprabetonarea de 10 nivetut pldcii (solu\ie recomcn data).te :n nod ~omm orm6lum inierioor6 I .cr operire • lu ccpete ·luterClI cu beton ~ 40 m:n .'rieru\ui. agra1ele (et r ler ii) de 10 partea superioara sin! pentr u lega!ura cu monotitizcreo .--_.13 Solutii (0) (diomplrul barei care.12 Oetatiul pen t ru C'IO(Ut elrierului 64 65 . 11.

3.l. Tabelul Al ANEXA B: CALCULUL DUCTILITA TII DE CURBURA (SECTIONALE) Stabilirea diagramei M-<p si a indicelui de ductilitate sectionala. rs.s~entele materialelor corespund valorilor lor medii.c.1.n cu relatia: initierii curgerii in armatura 66 67 . momentul inertie al sectiunii brute de beton. Pentru verificarile la starea limita de deformatie si in situatii in care valorile rigiditatii sect.1. Anexa A. • In ?al_cu~se va considera si aportul armaturilor distribuite pe malt1mea sectiunii. au po 1 consi erat~. momentul de mertie al. pct..6EJh 0..1.b.l. de def~rmatl1 si eforturi pe sectiune.tIe deformatl11or specifice sunt date pentru cazurile curente.1. Momentul de inertie Ih al sectiuni echivalente se determi astfel: • pentru elementele cu sectiune dreptunghiulara. B. din cercetari experimentale concludente s relatii de calcul mai exacte date in literatura de specialita Curbura. unde valorile ultime :.7 din STAS 10107/0-90' De~~min~rea curburii de curgere <P" se face consider~nd matiile si eforturile pe sectiune ca in fig. stabilite conform pet. 2.)se recomanda a se realiza cu programe de calcul automat specializate.(I-1. ~lt~ma (<P') se poate calcula conform situatiei.<PH <P. • pentru grinzile cu sectiune T.a. unde: <PH curbura ultima.2Ehlh ipoteze: • • • Stalpi comprimati Stalpi intirrsi Modulul de elasticitate al betonului Eh se va lua confo STAS 10107/0-90. B. <p. calculul direct ("manual") va considera urmatoarele Rezi. Tabelul 7. B. In~cel~ de ductilitate sectional a (1-1) se calculeaza I-I~ . de rupere. ?u~bura in momentul mtmsa.8E_b!t 0.sectiu brute de beton la care Iat imea activa de placa este jumata din valoarea prevazuta in STAS 10107/0-90. 3.ionale sunt hotaratoare as up rezultatelor calculelor. . slmplificat ca in fig. defor- ELEMENTUL Rigle MODULUL DE RIGIDITATE 0. se VOl' considera rigiditati section rezultate din programe de calcul automat care definesc Ie moment curbura.ANEXA A: RIGIDITATI SECTIONALE PENTRU RIGLE ~ STALPI Pentru calculul eforturilor in cadrele de beton armat moduli de rigiditate sectionala se pot considera conform prevederilo din Tabelul AI. • Legils constitutive pentru beton!?i armatura (diagramele' 0-£) corespund prevederilor din STAS 10107/0-90 s t fi 'd . din fig. In situatiile in care nu sunt disponibile asemenea ?rograme.

.:::S:::ta:::b::..4-91 STAS 3300/1. 3... 11.::.ans::.AIdIt=!!:u.3.:rt..2 ~i 3 (cap.... GENERALITATI Prezentul Cod de proiectare cuprinde prevederi referitoare la proiectarea si calculul de rezistenta ale structurilor in cadre de heton armat ale cladirilor._ _J1 STAS 1010111. 5..:"":".5 ] VeriflCarea oondi1iilor de rigiditale a P100.2.. . 4) P10-86 etc r-----:-:-~~---:J..l:::::.==ul1l~··_-.2._ ___:::...a i.l.n:::sa:.$:::.2: Pl0·S6 Cap.4..8.:::C::ala.".ilire:.' ~al~d~e:. 6.::a..tru~ct:::u:.:s:!!truct..:. 8 Verl1lcarea elementelor structurale: . generale.in:::iII~ri I .:AIcM==u::i:.. 2A 1·91: ...:el::::.. s-au facut trimiterile corespunzatoare....4.------.2. 11 etc.t!pll!!!!a!:s!i. Fig.. ---STAS 10107/0·90.:a::.l..m:::b:::. 5.-_--.:T::.4-91 Cap.::un.... 6.l.:!..COMENTARII LA CODUL DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI iN CADRE DIN BETON ARMAT 1. iar pentru prevederile cu caracter mai larg..--=-~~J.11...u...3.::.._ ~ Pet. 5.~ I Stabilirea delaliilor de alcllluire '--.3..J1 _.:. i hiaI wlmii .-4-91 _J P10-86: Gap.:.=:::tjz::::a::.. I ill ~I +.3. 10 etc. STAS 1010710-90.-I-:-:--:-:-. I ' r--"". 1. 6..tru~ct:!:u::. I : .:::!:a.::tJI..92 _. STAS 1010711._:::::S=c:b.:en. I Cap.ca::=:ICIJ::::.:e. 3..:.-:-..::re. anelta A a) BE rox C'OMl'RlMAT • b) 11.!!... STAS 10107/1..2..:t:::::ebr:::::..I1 STAS 1010711.lmplifkwe . specificestructurilor in cadre sunt precizate in Codul de fata..2. Cerintele particulare.:::. _..ire:::a:. C.re:::a:.un!!:·Ior~· sir:.:::...5... continute in prescriptii de rang superior.JI Cap.S.deformalli.·:.:::U..::·Io~r:.::fndl:j::::!:.l Fig.:.:ra::Ie::"'_ _ _J1 STAS 10107/0·90..m:.:. Principalele etape ale proiectarii structurilor in cadre de beton arm at sunt prezentate in fig.7.:::fo::.. 1L.:::IU~i~S~lrU~cI~u::...d::::e:.:r.:!rii:..::lu::.ii ====.n:.:::...rcm=..:::ema::..3 pet.4...:..::od:::.r1I~· or~ _ _J1 Pet.:..:m.:...stAri imitA: rezistenllli.:s:::..J Pel...AIcM=:. C. B.:.:.deschideri de 1isuri: • ductililate lmecanism structural de plasliticare. 69 68 .". _ I I 1L- _.c Ple!!nt~ru::.3.1.I IL-_ rL..:bl.em:.:a.:U:::lre:::::a:::.3.1 _.l...-:-:-....:::.

3. de la caz la caz.dru C. Clasificarea conform numarului de niveluri trebuie privita diferent iat in raport cu zona seismica in care este ampl~sata constructia.. ALCA TUIREA DE ANSAMBLU C... care nu pot fi extrapolate cadrelor curente. Conditia (1..2. 70 I " 71 . C. grinzile (in consola) de sustinere se vor dimension a si la eforturile rezultate din interactiunea cu acesti peret..). In cazul constructiilor cu bovindouri.3. C. armat cu plase si/sau prevederea de centuri pe contur. C. cele corespunzatoare planseelor realizate din elemente prefabricate.e conlucreaza din punctul de vedere al rezlsten~el si/sau al lll?dltat ii cu pereti din zidarie sau din alte matenale. de exemplu: suprabetonarea cu un strat de beton de 4+6 cm. dispunerea unor goluri mari in plansee. prin stabilirea cap acitat. la structurile regulate in cadre. cum ar fi cele cu pereti structurali ran .2. Acest principiu trebuie respectat si in stadiul post-elastic de comportare al structurii.1. Fig. in special. care apar in saibele orizontale realizate de plansee.. ale planseelor sunt.este dlct~t~ de domeniul de aplicare al prezentului cod.2. Evaluarea cantitativa a solicitarilor generate de act iunile seismice. serveste la precizarea anumitor caracteristici specifice.ansmiterea integr ala la terenul de fundare a incarcarilor verticale f?i orizontale ale constructiei (fig. avand rigiditati egale sau apropiate ale cadrelor.~ u~ ar:um1t tip de comportare din punctul de vedere al po~dern dlfent~lor act. Conditiile de rezistenta se refera la: a) preluarea si transmiterea incarcarilor gravitationale b) realizarea efectului de saiba orizontala rigida.1. Stalpii lamelal7 sr peretii structurali (diafragme verticale) prezinta elem~nte spe~lfice de comportare si calcul (deformat ia li~ita a ~e. ci . Aceasta limitare . care implica un grad ridicat de incertitudine. C 2.2).1) este de natura sa reduca rigiditatea si rezistenta saibei. C. Masurile pentru asigurarea acestor plansee a rolului de saiba orizontala sunt. Deasemenea.1) limiteaza superior raportul intre la~uril~ sectiunii transversale a stalpilor.. este 0 problema dificila.2. Clasificarea nu subirrtelege neapara.2. se intelege prin "cadre cu ~panouri de umplutura".1. solicitarile in saibele orizontale sunt sensibil mai mici decat in cazul altor sisteme structurale. (fig. daca pereti din fatada pot constitui elemente de rigidizare la forte orizontale.. sau in zonele "sensibile".1.ilor de r ez is ten t a proportional cu rigiditatea la forte orizontale (reducerea excentricitatii intre centrul de rezistenta si forta seismic a rezultanta). C.1. care modifica se~nificativ comportarea cadrului.1. Calitativ se constata ca. in plan orizontal. comportarea la compresiune excentrica obhca etc.C . In sensul prezentului Cod. Pentru aceste tipuri de structuri se VOl' aplica actele normative specifice..tonulUl compnmat.1..2. Alcatuirile care pot deterrnina reducerea sensibila a rigiditatii sau rezistentei. solut..i. Alcatuirea de ansamblu a structurii in cadre urmareste reducerea efectelor de torsiune generala datorita excentricitatii intre centrul de rigiditate si rezultanta fortelor seismice. prevederea de detalii care sa asigure transmiterea sigura a lunecarilor intre elementele prefabricate si preluarea momentelor incovoietoare dezvoltate in plan orizontal prin efectul de saiba.iurii .iile constructive la ~are st:u~tura lll:a?r. Se corisidera structuri in cadre acele struct~ri care sunt alcatuite din stalpi si rigle si realizeaza prelu~rea sr tr. C. Structure rig)dA 2.

realizarea de detalii adecvate de prindere de structura sau de asigurare a rezistentei si stabilitatii elementelelor prefabricate (panouri de fatada. Rosturile de dilatare/contractie si rosturile seismice nu traverseaza fundatiile.I. aticuri inalte etc. cu rosturi fata de stalpi. relizarea unui raport intre capacitatile portante si rigiditatile cadrelor si peretilor de umplutura care sa asigure preluarea de catre elementele cadre lor a eforturilor generate de interactiunea cu peretii. 73 .iile de. 3. pentru rezemarea podestelor. la jumatatea inaltimii etajului. Data fiind dificultatea determimlrii riguroase a eforturilor maxime din saibe. astfel incat.). in cazul unor cutremure puterriice deplasarile in planul 72 peretilor sa nu conduca la avarierea pronuntata a acestora. tasari diferentiate. distribuirea cat mai simetrica in plan a peret ilor care conlucreaza cu cadrele. _&_<?I it! pl!'. In acest sens.2. se pot prevedea rosturi intre pereti si planseul superior. Exemple de goluri in plansee (saibe) amplasate defavorabil C. ~e . la fiecare nivel. • terenul de fundare.1. sistemul structural are trei componente principale: • suprastructura. necontrolata.3. • infrastructura si fundatiile.4. CONDITII GENERALE DE PROIECTARE C.4.sau structurile duale (cadre conlucrand cu pereti structurali). pct. In mod general. C 2. Se Intelege prin "sistem structural" ansamblul de elemente care indeplinesc functia de a prelua si transmite actiuni (incarcari gravitationale.4. "Cerintele de performanta structurala" constituie 0 parte din cerintele de performanta definite prin STAS 12400-89. Latimea rosturilor seismice se determina conform Normativului P100-92. frontoane si pereti de inchidere la hale etc. C. goluri cat mai mici (amplasate la interior) etc. la calcane. sunt de prefer at tntotdeauna solut. prin urmare f?ifundatiile.2.umplutura. Cadrele care margtnesc casa scarii pot avea o. I~ zona casei scarilor elemente suplimentare de rigidizare pot constitui scarile f?i peretii golurilor de ascensor.!!¥\1_ Fig. actiunea seismica etc. limitandu-se efecte defavorabile de torsiune sau suprasolicitari locale ale unor cadre. precum si conlucra~ii cu peretii.7.). Punctul (b) se refera la: asigurarea unei rigiditati la deplasari laterale a cadrelor.rigiditate sporita fata de cadrele curente datorita prevederii unor grinzi suplimentare. zonele cu rigiditate sporita se tncarca mai mult decat cadrele curente fiind.4. In cazul act iunilor seismice. C.S. rosturile de tasare trebuie sa separe complet intregul sistem structural al constructiei. din vant.). in conformitate cu prevederile Normativului P 100-92. astfel.2. evitandu-se pericolul unor avarii locale. alcatuiril~ clare.In scopul evitarii sau dim~nua~ii acestor concentrari de solicitare se vor avea in vedere masuri adecvate cum ar fi: _ rezemarea podestelor intermediare sa se faca pe riglele nivelului inferior. alcatuirea peretilor golurilor de ascensor sa se facAaastfel incat acestia sa nu se incarce cu forte orizontale. cu planseu la acelasi nivel pentru toata cladlrea. prevederea unor masuri de alcatuire care sa limiteze degradare a peretilor de zidarie si sa impiedice prabusirea lor (centuri si samburi din beton armat la peretii cu rnaltimi sau cu lungimi mari. expuse unei deteriorari pronuntate si deseori.

post-elastic si dinamic. 2 (C. Metodele (i) .:~ I . functie de modul in care este modelata actiunea si de fidelitatea modelarii raspunsului au grade crescatoare de complexitate de la (i) la (v) dupa cum urmeaza: (i) Calculul static elastic. la preluarea fortelor seismice totale de nivel.metode curente. al fiecarui cadru. in evaluarea incarcarilor verticale. de calcul. PROIECTAREA PRELIMINARA.3. C. raspunsul structurii la actiurri seismice are. deschideri. in general.5. Astfel. I I I I C.orizontale. (ii) Calculul static.b. elastic. Ele au diferite grade de complexitate dupa modul in care reflecta caracterul real al comportarii sistemului.2) 75 74 .2. 4. In cazurile curente se pot extinde unele schematizari ale incarcarii ca 0 sarcina uniforma si in calculele de dimensionare/verificare la momente incovoietoare. iar metodele (iv) si (v) in "Metode de calcul de complexitate superioara (metoda B)". in "Metode de proiectare curenta (metoda A)".11?i4.2. (iv) Calculul static sau post-elastic la mcarcarr seismice orizontale ce cresc monoton si la incarcari gravitationale constante. Calculul pune in evident a efectele de torsiune generala precum si modul in care participa fiecare cadru. la rncarcari seismice orizontale (conventionale) determinate pentru modurile proprii de vibrat. pentru a asigura 0 buna comportare a riglelor in domeniul post-elastic de comportare. pentru constructiile cu inaltimi.ie semnificative. rezultand 0 diversificare corespunzatoare a metodelor de calcul. raportul intre laturile sectiunii transversale se recornanda sa nu depaseasca 1imita: h/b :<=. Metodele de analiza structurala sunt metodele de determinare a eforturilor si deplasarilor in punctele caracteristice ale diferitelor componente ale sistemului structural. se pot admite simplificari/aproximari privind distributia acestora in lungul riglei.4.2. simplificate. amplasate in zone cu seismicitate ridicata sau cu conditii dificile de teren se vor alege metode mai complexe de calcul sau se va face apel la Incercari sau studii analitice speciale.(iii) se rncadreaza.2) constituie conditii care pot fi considerate limitele admise. 4.. Prevederile privind sectiunea transversala (relatiile 4. 2. pentru actiunea fortelor taietoare aceste schematizari ale incarcarii nu sunt admise.) se vor lua masuri care sa permita turnarea in bune conditii a betonului. ce intra in alcatuirea suprastructurii. spatial al' ansamblului suprastructurii la incarcarile seismice. Cerintele c si d se refera la necesitatea dea alege metode de calcul si analiza.3). atat structurilor plane cat si celor spatiale. (i). pentru structurile in cadre din beton armat. forme deosebite. Observatii: 1. pentru exprimarea conditiei de plastificare a sectiunilor de beton annat solicitate spatial (¢tare triaxiala de tensiuni) nu se dispune de date concludente astfel incat metodele de calcul post-elastic se aplica cu precadere structurilor plane. un caracter spatial. similare celor de lapct.4. Totusi. de exemplu. a structurii la actiunea seismica modelata prin accelerograme (inregistrate sau generate artificial). diferentiat pentru diferite categorii de constructii: pentru constructiile curente .4. A ELEMENTELOR STRUCTURALE C. Metodele de analiza structurala la actiu~i seismice. conform Normativului PI0092. plana sau spatiala. (v) Analiza dinamica post-elastica. Conditiile de la pct.1. inglobarea ter~oizolatiei etc. plan. incarcari. in principiu. (iii) Analiza dinamica liniara. la predimensionarea structurii. conform Normativului P 100-92 (pct. constitue 0 recomandare menita sa permita simplificarea cofrajului si turnarii betonului: in situatiile in care sunt necesare alte forme ale sectiunilor de rigla (din considerente arhitecturale. Metodele (iv) si (v) se pot aplica. in practica.

Echivalarea incarcarilor gravitation ale pe deschiderea riglei va respecta si conditiile date la pct. saibe semirigide sau plansee fara rigiditate semnificativa in planul lor).:. pentru acest nivel de solicitare. 6.7.5. C.b Pentru stabilirea diagramelor de eforturi se considera ca valori minime efectele corespunzand solicitarilor din gruparile fundamentale si speciale de incarcari. 5. Efectul spatial realizat prin legaturile orizontale create de plansee depinde de modul de alcatuire al .1. Efectul spatial realizat de transmiterea prin torsiune a eforturilor este relativ redus intrucat rigiditatea la torsiune a elementelor liniare din beton armat scade considerabil odata cu aparitia fisurilor (in stadiul Il).4.2.5.iunii de beton a stalpilor (bib). DIMENSIONAREANERIFICAREA STRUCTURALE ELEMENTELOR C. e) provoaca deformatii de rasucire in riglele de pe directiil~ "'y" respectiv "x". realizandu-se indirect).4. precum si evitarea cedarilor premature la forta taietoare. astfel. Situatiile de actiune seismica pe directii oblice (±45°) nu sunt impuse explicit (verificarea elementelor.1. Stabilirea momentelor de dimension are a stalpilor cu relatia (6.::. Se admite ca efectele ~cestor deformatii pot fi neglijate datorita rigiditatilor reduse la torsiune precum si a faptului ca sunt rezultate din conditii de compatibilitate a deformatiilor pe structura si nu din conditri de' echilibru intre incarcarile exterioare si eforturile in structura. Pentru aceasta ..1 si C.1.6.1.3. Torsiunea generala a eonstructiei induce in stalpi efecte de torsiune iar rotirile nodurilor (9. C.1.vor considera toate ipotezele de incarcari plauzibile precum si efectele din act iuni seismice pe directiile principale ale constructiei. este menita sa evite formarea de articulatii plastice in stalpi !?i dirijarea acestora in riglele cadrelor. verificarea explicita la actiuni seismice pe directiile oblice este obligatorie. Stabilirea diagramelor rnfasuratoare se bazeaza pe cerintele privind dezvoltarea de articulatii plastice in sectiunile de la capetele riglelor si nu in stalpi sau noduri.2. pentru aceste situatii de solicitare. Daca stalpii pot fi considerati incaetrati la capete.6.4 devine: H/h s 4 (C. pe langa posihilitatea utilizarii unor procedee avansate de calcul.d.3. conditia 4.2).3) unde: H = inaltimea stalpului. 77 i ..4. Trebuie mentionat ca in cazul considerarii comportarii spatiale a structurii.5. C.) se recomanda sectiuni cat mai apropiate de forma patrata sau circulara. Nu s-au precizat conditii privind forma sect.6.1.4. C.C. 76 . in cazul structurilor in cadre tara elemente de rigidizare suplimentare (hale cu portal. C. 6. Calculul eforturilor sect ionale se recomanda a fi realizat cu programe de calcul automat. stalpii sunt solicitati la compresiune excentrica oblica corespunzator momentelor capabile ale riglelor.5.3.1.1. se permite reluarea facila a acestora in cazul modificarii sectiunii elementelor. CALCULUL EFORTURILOR SECTIONALE C. Considerarea structurilor in cadre ca sisteme spatiale determina in elementele componente si deformatii de torsiune.acestora (saibe rigide. Stabilirea diagramelor mfasuratoare (M !?i Q) pe elementele cadrelor trebuie sa asigure atat capacitatea de rezistenta necesara cat si 0 dirijare favorabila a mecanismului structural de plastificare in cazul actiunilor seismice puternice. C. Verificarile facute prin analize dinamice post-elastice pe cadre plane au confirm at realizarea dezideratului mentionat. pereti etc. prin plastificarea riglelor de pe ambele directii. Pentru constructiile la care stalpii au scheme statice de console verticale (hale) etc.

.uficienta prevederea privind asigurarea ancorarii armaturilor. III cazul cadrelor dispuse pe directii oarecare).N nF10rta n. fiind operate reduceri ale efectului indirect oN (afectat de coeficientul c 1 . Daca deformat'iile axiale din stalpi la nivelul unei rigle (rigide) sunt mult diferite. pe schema statica cu rigle articulate in dreptul stalpilor rntinsi.6. actiunea seismica verticala etc. Nodurile interioare 78 79 . ). fortele axiale din stalpi sunt asociate mecanismului structural de plastificare.aala determinata de mcarcarile gravitationale aplicate pe rigle (in GF sau GS) este mfluent.2. sunt: efectul cumulat al fortelor taietoare in riglele adiacente (efectul indirect oN).ata de defcrmatiile axiale neuniforme ale stalpilor (echivalente cu tasari de reazeme). __ In cazul actiunii seismice. In cazul nodurilor marginale sau de colt. in aceste conditii complexe de comportare. inclusiv a fortelor axiale extreme (N . n :c:: 20). C. Unele dintre componentele fortei axiale. de regula corectiile (necesare pentru a tine seama de raspunsul "real") privind fortele taietoare in stalpi sunt mai mari decat ale momentelelor incovoietoare. de de cadru. Pentru stabilirea eforturilor axiale s-au considerat numai situatiile actiunii seismice ~e directiile principale ale cadrelor ortogonale (sau ale riglelor. C. Pentru aceste situat ii de solicitare s-a acceptat (simplificat) considerarea riglelor ca fiind articulate in dreptul stalpului solicitat la intindere (superior si inferior).ele taietoare asociate momentelor capabile. urmare a efe~tului indirect. Similar calculului momentelor incovoietoare.7. Acest efect nu poate fi considerat direct si pentru mcarcarile gravitationale din greutatea proprie a planseelor.6. care se aplicain etape. C. in literatura de specialitate ac~as~a ipoteza nu este acceptata integral chiar in cazul actiunii seismice pe una din directiile principale ale constructiei.1. Verificarea la fort a taietoare in sectiunile de incastrare a stalpilor va considera conditiile de calcul specifice zonelor de aparrtre a articulatiilor plastice. Conditia 11 ~ 5/6 IN este bazata pe considerentele la C 11.6.2).plastificarea stalpilor nu este evitata prin calculul cu relatia (6. posibila in cazul unor solicitari seismice extreme pe directie oblica.1.0.4. fata de eforturile de calcul rezultate din calculul prin metoda "A" admisa in Normativul PI00-92.6. modulul de rigiditate sectionala se reduce apreciabil. Reactiunea acestora se va determina ca atare.015 nes' unde ne. Daca.4. care intervine cu pondere insemnata in calculul momentului capabil. Este necesar a se preciza ca. Deoarece forta axiala intervine cu pondere semnificativa in determinarea momentelor capabile si stabilirea capacitatii de deformare plastica a stalpilor. este mai potrivit ca la determinarea fortelor axiale din incarcari sa se considere suprafetele de planseu afeIente fiecarui stalp. incarcarile gravitationale. nu s-a considerat explicit situatia actiunii seismice pe directii oblice (±45°). greu de cuantificat in calcul. functie de executia nivelelor.6. C. pentru dimensionare s-au considerat fort. gravitationale permanente = C. fapt care conduce la redistribuirea eforturilor intre el~me~te. de regula sunt solicitate cu forte taietoare reduse (nesemnificative pentru dimensionare) ca atare in aceste situatii este !. Un alt efect care poate conduce la dezvoltarea de zone plastice in stiHpi este determinat de relativa imprecizie cu care este determinata fort a axial a pe sectrune. se impune stabilirea cat mai riguroasa a valorilor de calcul. stalpii sunt solicitati la intindere (N :c:: 0).s este numarul de niveluri superioare sectiunii de calcul. Avand in vedere pericolul cedarii casante la forta taietoare a stalpilor. Ipoteza plastificarii simultane a tuturor riglelor adiacente unui stalp. precum si de deformatiile infrastructurii sau tasarii fundatiilor. nu a fost prevazuta.1.6. Fenomenul este influent at si de deformatiile de curgere lenta din stalpi si rigle.6. pot apare modificari semnificative ale reactiunilor transmise stalpului. cu exceptia stalpilor de colt. solicitate predominant d~..

2. • ' Elementele prefabricate la care sectiunile de beton sunt zvelte (ca urmare a utilizarii betoanelor de rezistenta ridicata etc.B. In anumite situatii particulare reazemele nu mai pot fi considerate fixe.251Ms .9 si 3.9) fiind 'inlocuita cu: Qh = 1.2.7. B.6. In prezent. de contractia betonului din monolitizarile nodurilor sau suprabetonare. deci !?ia momentelor capabile ale riglelor. acestea nu erau verificate explicit prin calcul. compenseaza efectul defavorabil determinat. relatia (6. verificarea l~ star~a Iimita de deformatre poate fi semnificativa pentru dimensionars. Daca schema statica sau sectiunea activa se schi~b~ in ~iferite faze intermediare. dupa montajul in pozitia finala sagetile totale se obtin prin insumarea sagetilor calculate in fazele intermediare (montaj.6. in care se considera modulii de rigiditata prevazuti in STAS 10107/0-90 pet.4. Este de preferat utilizarea de programe de calcul specializate care real iz eaza integrarea curburilor "reale" pe lungimea elementelor.1. In verificarile la starea limit a de deformatie sub actiunile din gruparile fundamentale de rncarcari se VOl' consider a rigiditatile sectionale (modulul de rigiditate) in conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-90 sau valori obtinute prin programe de calcul care modeleaza mai corect legile constitutive ale materialelor (beton.daca riglele sunt puternic armate. C.i inferior (mai mare) si armaturile au asigurata ancorarea. de regula. • reducerea diferentelor de rigiditate la forte orizontale intre 81 .) sau la care 0 parte insemnataa incarcariiverticale actiorieaza pe 0 schema statica cu legaturi articulate la capete. Proiectarea structurilor in cadre este conditionata !?i de necesitatea limitarii deplasarilor relative de nivel in cazui actiunii seismice. Procedeul de calcul mentionat. deci in calculul deformatiilor trebuie considerat ansamblul structurii. armaturi) si a conlucrarii dintre acestea. pot fi semnificative verificarile specifice nodurilor solicitate predominant de actiuni seismice. in care pe lungimea elementului se vor considera cel putin cinci zone (boltari) pe care se definesc modulii de rigiditate sectionala. In cazul elementelor cu sectiune variabila (grinzi cu vute etc. conduce la supraevaluarea efectului curgerii lente a betonului asupra deformatiei final~. se va aplica procedeul de calcul 80 mentionat.. Este cunoscut ca la cutremurele de pamant din anii 1977. se majoreaza corespunzator si fortele taretoare care solicita nodul cadrului.) daca verificarea la starea Iimita de deformatie este hotaratoare asupra dimensionarii. cu toate ca. VERIFICAREA LA STAREA LIMITA DE DEFORMATII C.6. datorita cresterii fortelor seismice de calcul din Normativul PI0092 in comparatie cu versiunile anterioare.1) unde: M.Mdl' hgr . Calculul deformatiilor determinate de incarcarile verticale la plansee si riglele cadrelor in general se poate efectua considerand numai deformatiile proprii ale acestora daca elementele principale pe care reazema (grinzi principale sau stalpi) au deplasari mici. Prin lim!tarea deplasarilor se urrnareste asigurarea globala a unor cerinte ca: • limitarea degradarilor la peretii inramati (zidarii de umplutura). si M. Conditiile de rezistenta la momente incovcietoare si forte axiale se considera realizate daca sectiunea (orizontala) de beton a nodului este identica cu a stalpulu. se poate accepta ca aceasta ipoteza acoperitoare. sunt momentele din riglele de pe directia de calcul.Qs (C. 3. 1986 si 1990 nu s-au constatat degradari generalizate ale nodurilor structurilor in cadre. Solicitarea nodurilor cu forta taietoare este semnificativa pentru dimensionarea sectiunii de beton si a armaturilor (longitudinale si etrieri) din nod.B. C. • limitarea efectelor de ordinul II (efectul P-t1). prevederile din Cod precizeaza asemensa cazuri care nu cuprind exhaustiv domeniul de interes. s'tructura finala). cu semnele stabilite functie de pozitia armaturii intinse.

C. Eforturile in saibele de planseu ale structurilor in cadre calculate in functie de actiunea seismica de cod ~i acceptand comportarea elastica a elementelor structurale. Cazul general de deformare a panoului de zidarie de umpl utu ra prezentat in fig. Stadiul de solicitare postelastic al cadrelor conduce la cresterea substantiala a solicitarilor in saibe ca efect al redistribuirii fortelor orizontale intre cadre.1.etaje/cadre ca efect al degradarii avansate a peretilor de la unele niveluri ale constructiei (prin degradarea peretilor inramati de la nivelurile inferioare structura in cadre se apropie de comportarea la actiuni seismice specifica structurilor rigide cu parter flexibil). C. la acel~~l myel al cadrului.2).5. • Calculul deplasar ii relative de nivel se poate efectua. Pentru cazurile curente. in principiu. De regula calculul deplasarii relative de myel se va efectua intr-o deschidere interioara unde efectul deformatiilor axiale in stalpi (din forta axiala indirecta 8N) este minim. Un calcul riguros implica consider area pentru fiecare nivel al stadiilor diferite de aparitie a deformatiilor post-elastice in structura. 82 In. Deplasarea relativa de nivel maxima. in aceste cazuri la stabilirea sectiunii de calcul a riglei se considera bp=O.3. 83 . anumite situatii particulare pot exista diferente intre val~nle deplas~ril. Aceste cerinte globale deterrnina si principiul de baza pentru calculul deplasarii relative de nivel precum ~imodul de precizare a conditiilor limita.9. sunt cele precizate in Normativul PlOO-92. .Posibilitatea cresterii solicitarilor in saibe este sporita de existenta peretilor de compartimentare care rigidizeaza unele cadre.2.b. 9. permit determmarea fortelor de legatura cu saiba (prin difereritele intre fort ele taietoare de etaj sau fortele de legatura intre cadre). Deformatiile cadrelor indue in panourile de zidarie de umplutura 0 stare complexa de ~forturi. 8. in orice panou al etajului.8.or relative calculate in diferite panouri (deschiden). . cadre de imHtime mica sau medie. Calculul dinamic post-elastic sau procedeele de calc~l biografic (aplicate pe scheme de calcul plan).2.1.). evidentiaza metodologia de calcul in baza relatiei 8. 8.) si al deplasarilor relative de nivel (MH). se admite considerarea modulului de rigiditate conform relatiei 8.8.2.1. variatia rigiditatii cadrelor ca urmare a dezvoltarii treptate a articulatiilor plastice poate determina chiar schimbarea sensului fortelor orizontale la unele niveluri deci si a modului de solicitare al saibei. Modulul de rigiditate sectionala stabilit conform relatiei 8. • Deplasarile nodurilor se vor considera cu semnele corespunzatoare C+/-).1 toate deplasarile de noduri sunt pozitive. efectele specifice lunecarilor au ponderea cea mai mare. utilizate in calculul eforturilor (pct.1.8. .2. Deplasarile relative de nivel limita precum !?i fortele orizontale de calcul (din actiunea seismica). rezulta ca fiind necesara efectuarea calculelor statice pentru cele doua conditri de rigiditate ale elementelor. • limitarea efectelor de torsiune generala ca urmare a schimbarii pozitiei centrului de rigiditate (sau de rezistenta) al etajuluil cladirii prin avarierea exagerata a unora dintre peretii de umplutura ai cadrelor. PROIECTAREA CADRE PLAN~EELOR STRUCTURILOR IN C. sunt de regula . poate fi limitata superior functie de deformatiile limita admise de elementele de inchidere sau compartimentare (prinderile peretilor cortina etc. este folosit in calculul caracteristicilor dinamice ale structurii (perioade de vibrat ie. moduri proprii etc.2.nese~nificative pentru dimensionare. Observatii: • In fig.3. Deoarece in Anexa 1 sunt date valori diferite ale modulului de rigiditate sectionala.

nu langa reazeme. la dimensionare in gruparile speciale de incarcari.10. Anexa J etc. se consider a eforturile asociate mecanismului de plastificare al suprastructurii.. Dimensionarea infrastructurilor trebuie sa considere in totalitate acest sis tern de eforturi (momente concentrate ~i forte de lunecare transmise prin plansee). Momentele capabile ale stalpilor se calculeaza consider and rezistentele de calcul ale armaturii majorate cu 10%. Realizarea unei infrastructuri (partiale sau totale) la structurile in cadre este de natura sa creeze legaturi suplimentare (reazeme.1 au urmatoarals ratiuni: III situatiils III care momentele iTICovoietoare din Incarcari gravitationale sunt comparabile cu cele din actiunea seismica este posibil ca sectiunile de plastificare a riglelor la momente pozitive sa apara in deschiderea acesteia. Daca asemenea alcatuiri nu pot fi evitate. prin dimensionaraa ~l dispunerea armaturilor de rezistanta de la partea inferioara a sectiunii riglei (alegerea convenabila a diagramei Mcap)' sa se dirijeze articulatiile plastice de momente pozitive . intr-o desc~l1dere. ai bine formarea articulatrilor plastice m in riglele de cadru solicitate predominant din actiuni seismice 85 C. III sectiunile de . Dimensionarea fundatiilor. ~rec~za~~ suplimentare de la pct.ll~1. urmarese pe langa ductilizarea zonelor de aparitie a deformatiilor plastice si asigurarea unei degradari redu~e a modulului de rigiditate si rezistentai in articulatiile plastice. 6.5. 84 . In acest scop dimensionarea fundatiilor se va face la valorile momentelor capabile din stalpi. la care dimensionarea lao moment~ incovoietoare respecta conditiile date in prezentul ?od ~l ~o~atIvul P100/92. Conditiile constructive. eventual. de regula. C.10. Pentru realizarea acestui deziderat. ALCA TUIREA ~I ARMAREA C. incIusiv in ce priveste realizarea mecanismului structural de plastificare. La dimensionarea fundatiilor de stalpi. de regula. sau la solicitarile transmise de infrastructura. arata ca. INFRASTRUCTURA ~I FUNDATIILE 11. considerate ca elemente de beton armat. evitarea flambajului armaturilor comprimate etc.10. in calcul se va modela cat mai fidel structura real a (suprastructura-infrastructura-teren de fundare). Pentru a controla cat. date in acest sens in STAS 10107/ 0-90 si in prezentul Cod. sa fie evitate incursiunile in domeniul post-elastic de comportare al terenului de fundare sau al infrastructurii si fundatiilor. in final. asigurarea corespunzatoare la forta taietoars. fiind necesare retele de talpi continui sau 0 infrastructura tip cutie rigida.2.3. 6. Rezultatele anal~:elor dinamice neliniare efectuate pe un numar mare de structun III cadre etajate.n. Pen~n~ evitarea acestora se recomanda ca. Prin limitarea zonei active a fundatiilor izolate din Normativul P10-86. care la nivelul planseului peste subsol au deplasarile orizontale impiedecate (subsol rigid). a 3+4 articulatii plastIc~. rezulta ca in situatia in care stalpii sunt solicitati la intindere (urmare a efectului indirect).). Principalele prevederi de alcatuire a riglelor de cadru sunt d~te in STAS 10107/0-90 la pct. ~l nu au fost reluate in prezentul Cod. la actiuni seismice puternice. Acea~ta ~ituatie cond~ce la formarea. cu cerints mari de ductilitate si f~rte taietoare asociate momentelor capabile majorate (scade d~stant~ 1). 6.in sect~unile dc plastificare la momente negative (pe o deschidere sa apara doua articulatii plastice).3.2.1. aceasta rmpune luarea de masuri adecvate pentru ductilizarea zonelor de plastificare (limitarea valorii S. la nivelulterenului de fundare. se vor considera momentele incovoietoare din sectiunile de la nivelul primului planseu al subsolului. Scaderea rigiditatii si capacitatii de rezistent.a este de regula defavorabila sub multiple aspecte. Structurile cu subsolul partial au. 6.la capetele majoritatii riglelor apar articulatii plastice. incastrari) pentru stalpi la nivelul planseului peste infrastructura. de regula acest tip de fundatie nu este adecvat. de regula urmareste dirijarea aparitiei de deformatii plastice in suprastructura sau. Structurile in cadre se dimensioneaza astfel incat. cote diferite de incastrare a stalpilor la baza.

2. C. Este de preferat ca dispunerea calaretilor sa se faca ca in fig. Ad' f' s pi. 6. C. evitata cu certltudm~.n.3.4. I I I I I este a~ect~ta. Fig. nu poat~ fi. dimensionarea armaturii de la partea superioara in camp trebuie sa considere momentul precizat in fig.1. armaturile nu su~t continui.se. A Intrucat aparitia deformatiilor plastice pe inaltimea stalpilor m c~zu~ unor a:tiu~i seismice de mare intensitate. b. innadirea armaturilor longitudinale cu dla~et:e.a. jgheab etc. Condit iile de alcatuire pentru stalpi sunt considerate conform prevederilor din STAS 10107/0-90. care pot avea comportari necontrolate la solicitan altern ante in domeniul post-elastic. . asupra betonului sunt transmise presiuni ridicate.+--+__j I I'T I" L a. nu au asigurata ancorarea corespunzatoare la partea superioara). . s-a ~ecomandat evitarea innadirii prin petrecere a armatur:l~r l?ngItudinale in aceste zone. Aparitia de deforrnat.d comportarea si capacitatea de rezistenta a stalpu~Ul'A dar !?l ~e executie.b.r' !I': I I I 11111 .1 Daca i~ s~ctiunile de inc~strare ale stalpiior.1.1l. 6.ll. '. I .. fiecare bara longitudinala fiind legata cu etr~er~ sau agrafe. 6. Riglele prefabricate (cu suprabetonare) care in fazele intermediare de lucru sunt solicitate relativ puternic la forte taietoare si/sau momente de torsiune se recomanda a fi armate cu etrieri corect ancorati (etrierii de conectare prefabricat suprabetonare. pet.e v~lablla si in cazul irmadirii armaturilor prin sudura (cu e~h. care pot duce la fisurarea acestuia prin despicare in stratul de acoperire). . ' JT (~. ca in fig. daca inaltimea grinzii prefabricate (h gr. I Itl'. In punctele de indoire a armaturilor graifuite etnense vor suda de barele longitudinale. El prezinta aVAantaJ~ pnvm. 11. Mo~elul de innadirea prin petrecere a armaturilor longitudinale d~n fig.l.ii plastice in sectiunile mention ate este practic inavitabila. f) este mica. acestea se pot intrerupe in camp.I pla~tl~e potentiale. tinand cont de faptul ca in zonele de dezvoltare a deformatiilor plastice conlucrarea dintre beton si armatura 86 . 6. ~ 25 ~m prm sudura este obligatorie. A In?adlrea prm suprapunere a armaturilor longitudinale din stalpi se va conforma prevederilor din STAS 10107/0-90 t 6. Aceasta recomandare est.I I I I este de preferat armarea cu bare drepte. armarea cu bare drepte si bare rnclinete este specifica grinzilor incarcate gravitational. ca atare se recomanda adoptarea ace!'tUla m practica proiectarii.j . Masurile privind ductilizarea zonelor potentiale de aparitie a deformatiilor plastice sunt obligatorii in sectiunile de inoastrare (deasupra fundatiilor sau a planseului superior al infrastructuriilor rigide).LlB este curent aplicat in alte tari. C.4 etc. Daca nu se poate evita armarea cu bare inclinate.j' 11!.). ' pc . La partea superioara cantitatea de armatura trebuie variata prin intreruperea calaretilor (variatia momentelor negative in diagrama infasuratoare este de regula mare).3. Daca armatura de la partea inferioara a sectiunii nu poate fi constanta pe deschidere (de exemplu din r atiunile prezentate in aliniatul precedent). cu asigurarea corespunzatoare a lungimilor de ancorare !?i ver ificar ea atenta a diagramei de momente (positive) capabile.prer.3.l1. dispunerea acestora la margine a sectiunii transversale nu este recomandata (in portrunile curbe ale armaturilor. 87 C.In ~ortiunile de graifuire a armaturilor longitudinale din tal ' etrieri tre b ure ~n esm corespunzator conditiilor specifice zonelor . innadirea prin sudura este obligator~e pentru barele cu diametre ~ 16 mm.2.llll.

1 intra in vigoare la data publicarii in Buletinul Constructiilor. 61/NIL din 22.In conformitate cu Hotararea Parlamentului nr. iN FUNC=rIE DE A9TIVITATILE DESFAeuRATE. Art. Art. nr. .Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urmatorul NORMATIV PR~VIND IGIENA COMPOZITIEI AERULUI IN SPATH CU DIVERSE DESTINATH. 2 Normativul de la art. IN REGIM DE IARNA. Serban Petre LAZAR fiz.ing. Serban Petre LAZAR Art. . in functie de activitatile desfasurate. 12/1996 si a Decretului nr.ing. 3 .01.VARA INDICATIV NP 008-97 Elaborat de: o R DIN: !NSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN CONSTRUCTII ~I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR Director Director general: Departament: conf.Se aproba: "Normativ privind igiena compozitiei aerului in spatii eu diverse destinatii. Indicativ NP 008/97. Serban Petre LAZAR fiz.1997 Avand in vedere: Avizul Consiliului Tehnico-Stiintific nr. 591/1996. Constanta MARIN-PERIANU 88 89 .asoe.G.MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENP.Directia Programe de Cercetare !?i Reglementari Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin. 456/1994 privind organizarea si functio narea Ministerului Lucrarilor Publice !?i Amenajarn Teritoriului. NICOLAE NOICA .JARII TERITORIULUI INSTlTUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE iN CONSTRUCTII ~I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR -INCERC- ORDIN Nr. Gheorghe PETRESCU dr. 43/1996. 1 .laboratoarele Responsabil ~ef lab orator ~ef laborator ACUSTICA si PTEE tema: Acustica: PTEE: dr.In temeiul H. in regim de iarna-vara''.ing. MINISTRU. .ing. Paul POPESCU dr.

-VAR. oxizi de azot. 110 Anexa 2 .•••••• b.••••••••••.·········· 99 Mllsuri tehnice reco-mandabile pentru realizarea nivelurilor de performanta 105 5. 61iN din 22. 111 1 13 Anexa 3 Prescriptii tehnice conexe Anexa 4 Recornandari privind stabilirea debitului de noxe. t inand seama de sursele poluante: produse metabolice (bioxid de carbon. pentru asigurarea calitat ii aerului interior incaperilor Anexa 5 Masa moleculara si densitatea pentru unele substante intalnite curent in atmosfera 115 115 117 127 1:31 INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN CONSTRUCTII ~I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR Aprobat de: M. particule sedimentabile.1.•••••••. IN REGIM DE IARN.A.' Terminologie _ .2. Exemple de calcul a.2. ~ de filtrare sau de absorbtie 10~ 5. Limitarea poluarii chimice si radioactive la sursa 105 5. hidrocarburi etc.3. micro-organisme (bacterri. Reglarea calitatii aerului prin tehnici de ventilare. vapori de apa. produse de ardere (oxid de carbon.2. mucegai etc. 1.3. 1. mirosuri ale corpului uman etc.CUPRINS NORMATIV PRIVIND IGIENA COMPOZITIEI AERULUI IN SPATII DIVERSE DESTINATII. mobilier si echipamente. Reglarea duratelor in care pot fi recuperate spatiile 108 5. Lucrarile de constructii trebuie sa asigure un mediu sanatos pentru ocupanti.). GENERALITATI CU DE INDICATIV NP 008-97 1 2 3 4 5 General itafi 91 Compozitia aerului exterior 93 Compoziti a aerului interior 96 Metode de determinare a concentratiei de substante poluante 98 4. compusi organici volatili (formaldehida..A. IN FUNCTIE ACTIVIT. virusi. Nivelurile admise pentru parametrii ce definesc cerinta trebuie asigurate din faza de proiectare si mentinute pe durata de exploatare a constructiei.1. inclusiv aparatura de ardere. Poluantii ce pot altera calitatea aerului provin din: materiale de constructii.L.4.T cu urdinul nr.TILE DESF.~URATE.).A.A.1 B97 91 . Reglarea concentratiei de umiditate 108 1. solventi etc.P.. bioxid de carbon. instalatii tehnice.1. radon si substante radioactive. Producerea de bioxd de carbon (C02) . Producerea de vapori de apa c.A. Elaborat de: Anexa 1 Tipuri de cladiri care fac obiectul prezentului normativ .).. Detenninari prin calcul · ·.01.). Metode de calcul simplificat al necesarului de aer proaspat. particule in suspensie respirabile si nerespirabile. Obiect Prezentul normativ stabileste valorile parametrilor corespunzatori cerintei privind "Igiena aerului" functie de destinatia constructiilor sau a unitatilor functionale ce intra in componenta acestora. 1. Detenninari experimentale 98 4. vapori de apa. fum de tigare.

iai de noxe se poate realiza prin: interzicereallimitarea anumitor substante. animale.2 audierea cursurilor sau conferintelor etc.0 1. treaba la bucatarie 2. se accepta uzual urmatoarsa compozitie a aerului exterior uscat (in procente de masa)*: oxigen.5. recep15 tioneri etc." si gaze inerte: 79. doctori in oneratie etc. uscat.94% bioxid de carbon.3. kg 50 4.5.0 8. Repaus lungit 0. camere de hotel 2. 15 W/m2 92 2. c) "mg" substanta pohranta/kg aer (mg/kg). conceptia de alcatuire si realizare a constructiilor in ansamblu sau a elementelor componente de constructii sau instalatn.). reglarea debitului de aer pe baza bilanturilor de concentratii. draperi etc.7 2. "C02": 0. vapori sau pulberi care intra in compozitia sa"Aceste concentratii se pot exprima in: • " a) procente de volum sau masa (%). Tabelul 1 activitati din interiorul cladirii (lucrari de intretinere.5 . "N. Repaos. 1.0 4. sistemul de distributie a apei. zugraveli. Somn 0. asezat pe scaun 1. 58. d plante etc.1. precum si nivelul metabolic corespunzator sunt prezentate in tabelul 1. spalat rufe grele (cearsafuri. 2. Activitate desfasurata stand in picioare si care implica efort fizic: 7.:. 1. Nota: Cladirile care fac obiectul prezentului normativ sunt specificate in ANEXA 1.) 3.1. obligat sa nu se aseze: vanzatori. Controlul emanat. Pentru calcule estimative (in proiectarea sau verificarea constructiilor) privind schimburile de aer. 1.5 7. curatenie in locuinte. Activitate normala desfasurata stand in picioare (munca personalului din ~ervicii. I :m:odul e ocupare a spatiilor (numar de persoane. * 1 met:. 5. b) "mg" substanta poluanta/m" de aer (mg/m"). vopsitorii etc.03% azot. COMPOZITIA AERULUI EXTERIOR Nr. Activitate desfasurata stand in picioare si care implica concentrare intelectuaia (munca desfasurata de conferentiari. \Metabolism Activitate considerata M(met)* crt.6. transport greutati 30. surse exterioare. . * Calitatea aerului atmosferic depinde de concentratia diferitelor substante sub forma de gaze. d) "ppm" (parti de substanta poluanta raportate la 1 milion parti de aer exprimate in volume).4. utilizarea de fungicide sau alte substante bioacide pentru eliminarea sau neutralizarea noxelor.:.5 7. serviciu in restaurante 7. 6. spalat. Principalele reglementari tehnice conexe la care se refera acest normativ sunt prezentate in Anexa 3.. preparat hrana. spalat manual rufe usoare (lenjerie) 2. Principalii termeni specificisunt prezentati in Anexa 2. Activitati sportive si munca foarte grea 3 . 17 7. Activitate sedentara (munca de birou.. 4.. sol. 1.8 7. "02":20.0 7.).8 3. 1.03%.4.2. iar activitatile specifice ce se desfasoara in unitatile functionale din aceste cladiri.6.

-~-+ O.-------....0.----Funingine O. Concentratiile maxime admise pentru pulberi sedimentabile se prezinta in tabelul 3 (conf.1 ~JI(Ol) Plumb Sulfa!.\ 0.1 MPaj-~10%).ant« dedit cele din tabelul 1 se conside ra ca accstca depascsc co nce ntrat.0 T ncloreulena 0.._l_____r--_.005 1. - I STAS 10814-76 S'TAS 10815·85 STAS IIIOS-7. -elm Crom(Crt).01~ . in suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfunc (SO..012 0.~ -__ i-----. greu solubih I (f) .15 0. 2.'\~5 _4--compt. .2928 kg (in conditn normale de exploatare: temperatura variind intre 0-35°C..3. Tabe! 3 Substanta Pulberi poluanta Cantitatca admisibila.--- 0.OO::.---=. - - .-_.75 . Concentratiile maxime admisibile ale substantelor chimice din aer sunt prezentate in tabelul 2.~ .03% in zonele rurale si mai mare in zone de oras.:I.3 ---1-'. Anbdrida fosforica -\rsen Bcnzer.----C=.OJ Sulfurl de carbon 4. Aerul mai poate contine diverse particule..__jQ__ 0._ -=-- " ~!AS STAS HAS S.5 -----ru.iilc maximo admise at unci ca nd mirosul lor dezagreabil si persistent este scsizabil olfactiv.~ - amlala 6 _ __ __Q2_ _ ~.lS Furfural O.uos o OJ 01)5 0.si a.') OJ U. pran 6..l'ulbcri in suspensie 0. ___:(".In calcule de proiectare se consider a ca 1 rna de aer cantareste 1.dmisiblla. 94 95 .I_ _J__i)"-._- .d.-" __ . 1. Pentru perioada de iarna aceasta umiditate este de 85%. STAS 12574-87).-.oooO~- -_-+_-:____+_. m!p.0 0.TAS :0943:~ i 1331-79 11332-79 IOK12-76_ _:~ -_-+_- - ~TAS IOc)31~ o. pentru toate zonele climatice ale teritoriului Romaniei.01 0_()J5 -:='0.)'(c.5.04%.O 0.04 0.o-n~entralia Substanta poluantA medie de scurta durata 30 min ~ __ ~2 __ 04 ma. Procentul de CO2 continut in aer poate fi mai mic de 0. 2.4.075 - STAS II \94-79 STAS 11104-78 \ STAS 108lJ-76 sedimcntabile STAS * Metodcle de analiza VOl' fi aviz ate de Ministerul Sanatatii Observatie: in cazul altor subst.~ -rs'j-AS -+__ - -_-rsTAsiTioJ=I~ ST AS!2~~ STAS IOI.~ S'TAS 1\027-77 10946-77 r---- 0. gazo~1 sub forma de .0 ~d de carbon 0. -------Metode de analiza r---:-=: ~_I~ ACId azobc ' ACId clorhldnc Acrolcma ~_~~-+.IS Hidrogeu sulfurat .OJ __QJ____ __ - - ~hideTl1CHO) Amon.. cat si vapori de apa (umiditatea relativa poate ajunge iarna pana la 80-95% f?1 vara paria la 50-75(. Tabe! 2 Concentratii maxime admisibile conform STAS 12574-87 ~-.01 05 0.D3 OOOO? - . presiunea atmosferica == 0. valoarea totala a concentr at iei diverselor substante nu poate depasi 10 ppm (in cazul valorilor medii de scurta durata) si 4 ppm (in cazul valorilor medii zilnice).~ ) 0.xuni . 17 maxima g/mz/luna Metoda de analiza 10195-75 anorgamcl .OQ. in cazuri bine justificate. In aceste cazuri.erosoj.. iar pentru cea de vara de 70%.\~2--.:.06 ! gazosi (F) -compusi anorzarncr sub r~'A de ' aerosch usor solubili . .immedie 7~lnici ~~3C_-4_~4 de lung.1)5 O.5 . - . 2. -1 0.008 -.(J. Calculul concentratiilor (pentru mai multe substante actionand concomitent) se face conform prevederilor STAS 12574-87.1 -_ 0.0 Metanol Melli mere.Ois Mangan cornpusi (Mn) .__ STAS IOH0-7~ t: 2. durat1i lun. Amplasarea construct iilor de locuit sau a cladirilor publice este interzisa in zonele in care concentratiile de noxe depasesc limitele din tabelul 2.70).. STAS 11010-78 STAS 10810-76 -- ° 0.2.. . Umiditatea relativa de calcul a aerului exterior este conform STAS 6472/2-83. I 0[103 1. __ (J_. unde ajunge la 0.25 ~ O'-O'-:'3=-+--_~~_t. amplasarea de constructii in astfel de zone se poate face cu avizul organismelor avand atributii in controlul mediului si sanatatii populatiei cu adoptarea de masuri tehnice pentru inscrie:rea in parametrii prevazuti in tabel.-.0000\ ~.> O.) Dioxid de azot ~de 50-lfFenol Fluor t-c.

peste valoarea fondului natural local de iradiere. pe durata de 30 ani.3. 3. Observatie: Aceasta concentratie a monoxidului de carbon din aer asigura nedepasirea concentratiei admisibile de carboxihemoglobina din sange.1. .003 Sv x (0. a zgurei f?i a slamului rezultat din prelucrarea ingrasamintelor chimice.05%). coloranti etc. Doza colectiva reprezinta distribuirea unui anumit echivalentde doza individuala si pe 0 anumita durata de timp.4. provenite din iradierea externa si intern a a organismului ca efect indirect al activitatilor nucleare. 0.03 Sv x (0.OOlomx Sv pe an peste valoarea fondului natural local de iradiere.4 rem)' expunere prin apa potabila = 0.5 rem)/an. trebuie sa se inscrie in urmatoarea distributie: expunere prin iradiere externa = 0. a produselor agro-alimentare. a nisipului. in cele mai defavorabile 30 de minute dintr-un interval de 24 de ore.1983).5 rem)/an. pentru populatie in ansamblul sau. sociale si industriale a deseurilor radioactive sau a sterilului. .1. fiind interzisa adaugarea intentionata de elemente radioactive naturale sau artificiale.004 Sv x (0.2. si anume de 1. a) Radioactivitatea continutului de radon 220 si/sau radon 222 din aer (provenit din sol. sunt urmatoarele: A. la un numar de indivizi din populatia de referinta si se exprima in: om x Sv sau om x rem. Continutul de formaldehida din aer (degajata sub forma de substante volatile in special din materialele de constructie: rasini sintetice.5%COHB. pe timp . Pentru populatie in ansamblul sau se accepta 0 iradiere colectiva de 0.01 x 10Bom x Sv x (1 x 1060m x rem).1. sau din materiale de constructie) nu va depasi valoarea medie anuala de 140 Bq/m". Observatre: Bioxidul de carbon din aerul unei incaperi se datoreaza pr~zentei omului si metabolismului sau. care au un continut de elemente radioactive naturale sau artificiale peste valoarea materiei prime de baza ce se utilizeaza in mod curent in constructii.02.01 Sv la 1 milion locuitori pe durata de 30 ani.01 Sv x (1 rem). Cantitatea de bioxid de carbon eliminata de 0 persoana se determina conform Anexei 4.005 Sv x (0. 51/ 18. Continutul in elemente radioactive naturale a alimentelor. .1. b) Echivalentul dozelor individuale maxim admise pentru populatie (conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 0.1.01 x 1060mx Sv reprezinta distribuirea dozei de 0. pentru persoane in formare profesionala. functie ~e ~impul de expunere. Se interzice utilizarea ca materiale pentru constructii civile. echivalentul dozelor individuale de iradiere prevazute mai sus pentru populatie in ansamblul sau. 3. Concentratia de substante poluante in interiorul unitatilor functionale se limiteaza dupa cum urmeaza: 3. expunere prin inhalare = 0. Contrnutul de bioxid de carbon din aer trebuie sa nu depaseasca 1600 mg/m" aer (cca.02 Sv x (2 rem)/30 ani. Continutul de monoxid de carbon trebuie sa fie cat mai scazut dar nu mai mult de 6 mg/m" aer. B.035 mg/m" ca valoare medie mregistrata pe parcursul celor mai defavorabile 30 de minute dintr-un interval de 24 de ore. ~n. a bunurilor de larg consurn si a materialelor de constructii trebuie sa corespunda cu radioactivitatea materiilor prime din care provin.3 rem)' ' expunere prin alimente = 0. 96 .3. 0. COMPOZI'fIA AERULUI INTERIOR 3.1.de 30 ani. 0. pentru grupuri sau persoane din populatie.) nu va depasi valoarea de 0. C. Pentru grupuri sau persoane din populatie se accepta 0 iradiere colectiva de O. a bauturilor. Se precizeaza ca valoarea de 0.3 rem). 3.015 Sv x (1.

Concentratia de vapori de apa ce actioneaza in interiorul unei unitati functionale se stabilests experimental.0t) + c. Cj It =0 K Ce D V concentratia de substanta poluanta din aerul interior.a poluanta din aerul exterior (considerata constanta). 4.1. 4. (1) METODE DE DETERMINARE SUB STANTE POLUANTE 4. A CONCENTRATIEI DE 4.ia directa". Determinari prin ealeul mg/m" de iarna '" 20±2" Destinatia tncaperii Regim tOled de vara Regim '" 25±3" 15. in spiritul prevederilor ISO 8156-89: "Aer ambiental.1.abilesc prin metodele de analiza specifice precizate in tabelul 2. in momentul initial al procesului consider at (schimbul de aer). Determinarea continutului de oxid de carbon prin metoda cromatografului masic" si ISO 8760- .1. conform STAS 11332-79: "Puritatea aerului. conform SR ISO 7726-85. Determinarea continutului de radon 222". Continutul de vapori de apa din aer trebuie sa nu depaseasca valorile prevazute in tabelul 4. concentratin de substant. Determinarea aldehidei formice".1.1. se determina eu relatia: K Cj(t) = V t + Cjl (2) H 4. Determinarea concentratiei masice de oxid de carbon.ce actioneaza in int~riorul unei unitati functionale se st. ~ e.400 Unit at i fu nct io na le din cladiri civile 9. prin metoda tubului cu iridicat. . In mod suplimentar: continutul de aldehida formica. debitul surselor de substante poluante. continutul de radon 222. 4 Concentratia maxima trued 90: "Aerul la locul de munca. Cantitatea de umezeala degajata de 0 persoana sau de alte surse se determina conform Anexei 4. in cele mai defavorabile 30 de minute dintr-un interval de 24 de ore. rata schimbului de aer. Cdt) = K + DC [ 0 1. Concentratiile diferitelor substante chimice poluante . Tabelul Nr. 1a momentul "t". V.2. Determinari experimentale In cazul unor unitati functionale unde functioneaza surse de poluant $i practic nu exista schimb de aer intre interior l\1i exterior. variatia concentratiei de substante poluante in interior. precum f?iexistentei plantelor si diferitelor activitati casnice. 99 .3%. crt.2. Concentratia 4. continutul de oxid de carbon.2. conform STAS 12051-82: "Puritatea aerului.450 Observatie: Continutul de vapori de apa din aerul unei 'incaperi se datoreaza prezentei omului si metabolismului sau. In relatiile (1) si (2): Ci(t) concentratia de substanta poluanta din aerul interior.1. t timpul care a trecut de la inceperea schimbului de aer. In cazul unui proces de schimb de aer intre 0 unitate functionala si exterior (care se desfasoara in timp) concentratia de substanta poluanta in interior se determina prin calcul cu relatia: .' 3. e_0 t t~OV . de oxigen trebuie sa nu scada sub 16. in functie de timp. 1.3.5.2. volumul de aer (sau masa volumului de aer) din incapere.

2. 4. in care marimile considerate se refera la vapori de apa . 4.106 de unita\i 3(3') (parti de substanta poluanta raportate la 1 milion parti de aer. In relatiile de mai sus se considera neschimbata densitatea globala a aerului. 4. 4. 4. In Anexa 5 se prezinta in mod informativ masele moleculare si densitatile pentru unele substante iritalrrite curent in aerul din unitatile functionale. Recomandari privind modul de stabilire a debitului 101 Adim. Pentru un timp suficient de lung. x 102~ procente (volum masa) Adim.2.5. specificate = 0. de desfasurare a schimbului de aer se obt ine un regim stat.x106~ppm (velum) -------- ----------- pare se exprima concentratia de urmatoarele re1a\l1: subst. subst. Ce (2') 10 in care toate marimile considerate au semnificatia din relatia (2). in care concentratia de vapori cte apa in interiorul unei unitati functionale se determina cu relatia (2').6.2. 1-00(%volum)" . poluanta 1 kg.4. exprimata in m"). Pentru un timp suficient de lung de desfasurare a schimbului de aer se obt ine un regim stat ionar.It l L:ecare intervin inrelatiile (1) samblurile de uniW\i.2. poluanta(mg.ionar.3. cu relatiile (1) I?i (2) in care marimile considerate se refera la vapori de apa (In loc de substanta poluanta).lm3) . Recomandari privind modul de stabilire a debitului diverselor surse de substante poluante si exemple de calcul al concentratiei rezultate sunt prezentate in Anexa 4.2.aer = ( 1m3) .2. In cazul unui proces de schimb de aer intre 0 unitate functionala si exterior (care se desfasoara in timp) concentratia de vapori de apa in interior se determina prin calcul.000077%(%masa) = densit. in care concentratia de substanta poluanta in interiorul unei unitati function ale se determina cu relatia: C _ K + 0 .

.s<1lide mese • eu fumatori ~tara fumatori 25 35 17 15 13 ---. ineaperii considerate (m")._ 10-15 4-6 6 6-10 20-30 30-60 20-30 6-10 4-8 4-8 6-8 13 8.) Destinatia incaperii Recornandat ~ ~~M mim 3 2 I ---- BIBLIOTECI DEPOZITE CART! BIROURJ .cam ere dus .individuale tara fumatori . Cad concentratia admisa de substanta poluanta in aerul interior (mg/m").universale PISCINE REST AURANTE .in eonte~ ac~st. Observatie: . Numarul sehimburilor de aer orare pentru unele unitati functionale trebuie sa fie mai mare eel mult egal cu valorile indicate in tabelul 6..baron Brutarii 4 Ateliere rnecanice Schimbul de aer (volume /ora) Recomandat Minim - 4 .3)xlO-4ms/mxsxPa) R alia de aer proaspat (mJ/h ' pers. si umiditate. cantine) Cafenete Camcre masuran ~i incercari CANTINE CENTRALE TELEFONICE CINEMA TOGRAFE Cluburi Coafor Garaje Hale umede Heliograf HOTELURI .V voluJlMlol.obi$nUlte • lux . 4.mijlocii .de vapori de apa si exemple de ealcul al concentratiei rezultate sunt prezentate in Ancxa 4. Tabelul 6 NumArul mrmm de sehimburi de aer orare pentru diverse tipuri de Incaperi (pentru ferestre eu eoefteientul de mfiltratie (0. BARURI 40 70 Tratamente termice Turnatorii Laboratoare MAGAZINE -mici .normativ. ~ cum se arata in Anexa 4.2 .0. Ce eoncentratia admisa de substanta poluanta in aerul exterior (mg/m'J).5 I 20-30 20 25 8-12 5-10 - - 102 103 ..eomone .eu circulatie de public .. Numarul de sehimburi de aer pentru mentinerea rilor admise se dstermina eu relatia: n K (1 / h) (1) I 2 3 valo- in care: K debitul orar al surselor de substarrta poluanta (mg/h).'i APARTAMENTE .carnere de baie 1 :>:'i 40 I I 34 50 .eanlere 4 4 3 4 3 5 8 17 25 6-8 0-10 10 6 12 40 50 40 85 6 4 8 25 50 io-zo to 4-6 5-10 6 6-8 6-8 15-25 10-15 40 40 50 70 25 12 8-15 6-8 - - 20 13 30 17 8-15 8-10 .individuale cu fumatori .2..cam ere de loeuit .7.de conducere BucATARII COMERCIALE lJrestaurante.bucatarii BANCI 13 I7 I 2 2 5 10 4 10 15 4 2 L.W.metsda se aplica pentru asigurat-ea cantitatit de oxigen ~i limitarea cantitatilor de CO2.

naturale sau artificiale. I 70 35-70 100 max. bali interne .Maternitati . blul sau sunt obligate sa depoziteze aceste reziduuri pe platforme impermeabile. Reglarea calitatii aerului de filtrare sau de absorbt. 5.sali de receptie . • conceperea de produse si lucr ari de constructii vizand impiedicarea sau limitarea de substante poluante.Cabinet den tar Statii de emisiune .ie Aceasta cuprinde: ventilare naturals ventilare mecanica prin tehnici de ventilare. Se interzice de asemenea introducerea de elemente radioactive. Unitatile care extrag materii prime din care rezulta steril continand elemente radioactive precum si cele care au procese de productie din care rezulta zguri sau deseuri cu conti nut de radioelemente mai mare decat valorile maxime admise pentru populatre in ansam-. eliminarea sau reducerea degajarii de substante poluante in aerul ambiant. • utilizarea de aparate construite si ment inuta in stare de functiune in vederea reducerii emisiilor de substante poluante.2. in zonele in care exista captari pentru alimentarea centrala cu apa potabila.Saloane bolnavi.sali de clasa Teatre WC-uri publice 2 17 3 20 4 4-6 6-10 6-8 20-30 5 5.1.Coridoare .Copii . 5.sali de emisi e Scoli . ehirurgie . in zone neinundabile si ferite de intemperii. • utilizarea de fungicide sau de alte biocide in vederea eliminarii surselor de microorganisme atunci cand nu este posibil de a se actiona preventiv la nivelul proiectarii.Boli piele. I 0 5-8 5-10 3-5 6 6-8 5-10 3 10-15 15 20 20-50 25-50 5-8 10-12 Observatie: Pentru fiecare tncapere se va face calculul schimburilor de aer necesare atat in functie de numarul de persoane cat si functie de volumul incaperii.eu fumatori Sali de masim Spalatoni meeanice Calcatorii SPITALE .Siili asteptare + vestiar . infectioase. prin: • limitarea surselor poluante prin prevederea de bariere convenabile care sa opreasca emisiile de substante poluante in mediul ambiant.Boli epiderm ice . in apele de supr afat a. 104 105 .Slili de operatii .1 Braserii cu fumatori Sali de asteptare Sali de banchete SAli de biliard SaIi de CaINe SAIi de conferinte .full fumatori . luandu-se in consider are situatia cea mai defavorabila. Limitarea poluarii chimice Ili radioactive la sursa Aceasta limitare se face prin: renuntarea sau limitarea folosirii materialelor sau produselor de construetii care degaja substante poluante ce ar putea conduce la depasirea concentratiilor admisibile. MASURI TEHNICE PENTRU REALIZAREA NIVELURILOR DE PERFORMAN'fA 20 30-50 50-85 4-6 8-12 20-40 15-25 10-15 5 8-10 60 75 max.

In situatiile in care cladirea este situata intr-o zona poluata sau. Situatiile in care este absolut necesara ventilarea mecanica sunt urmatoarele: a) incaperi sau spatii care necesita ventilare si care nu pot fi ventilate prin metode naturale. se poate admite ca infiltrarea aerului exterior se produce numai prin neetanseitatile ferestrelor sau usilor. substantelor toxice sau netoxice la locul producerii lor. in interiorul carora presiunea termica creaza un efect de CO!?. sau pentru aplicatii industriale) aerul trebuie fumizat mlcanic deoarece el trebuie filtrat si. ventilatoarele asigura in permanenta un raport de aer proaspat suflcient pentru ansamblul cladirii. Calitatea. pareuri de masini inchise. in cladirile inalte.inut seama de limitele practice ale metodei. In practica constrangerile sunt date de cost si de limitele spatiului ventilat. in particular. La locuinte. in mod practic. b) in industrie. Sistemele mai complexe folosese 0 tubulatura de introducere a aerului cu ventilatoare centrale care introduc si extrag aerul. un sistem mecanic poate fi proiectat sa satisfaca necesitatile spatiului respeetiv. in special pentru etajele inferioare. Totusi. majoritatea cantitatilor de aer pot fi furnizate prin ventilare natural a . Aerul evaeuat trebuie sa fie de asemenea filtrat atunei cand este necesara reducerea "pcluarii aerului exterior. I I I I I I I I I in principiu. valoarea infiltratiilor aerului poate fi neglijata. cantitatea si controlabilitatea aerului introdus influenteaza alegerea intre ventilarea naturala si cea mecanica: a) Cantitatea.I I filtrarea aerului interior absorbtia din aerul interior sau din aerul captat a substantelor poluante. In aceste cazuri este necesara 0 deschidere adecvata care sa permita intrarea sau iesirea aerului astfel Incat ventilatorul sa poata opera in mod satisfacator. Diferentele de presiune ale aerului sunt produse prin actiuriea vantului in jurul cladirii si de diferentele de temperatura intre ambianta exterioara si ambianta interioara sau de combinare a acestor doua efecte. Ventilarea naturala a cladirilor se datoreaza diferentelor de presiune ale aerului intre ambianta exterioara si interioara ca si datorita deschiderilor de ventilare !?i neetan!?eitatilor existente in anvelopa cladirii.2. 106 107 . in consecirrta. in majoritatea cazurilor se foloseste ventilarea naturala.2. dar trebuie t. cladirea se considera ventilata in mod natural. Teoretic. acolo unde este necesara i'ndepartarea pulberilor. conditionat.1. cele mai simple fiind introducerea sau aspirarea aerului cu un ventilator de perete. c) spitale. Infiltrarea aerului in anotimpul calduros trebuie luata in considerare numai in regiunile eu vant.: la 0 hota de aspirare din bucatarie. e) garaje.3. Patrunderea aerului prin porii materialelor de constructie si prin neetanseitatile dintre acestea !?i structura de rezistenta este extrem de redusa ~ipoate fi neglijata. Functia principala a ventilatorului.4. traseul parcurs de aer in interiorul cladirii. infiltratia trebuie avuta in vedere. daca este necesar. b) Calitatea. in acesta situatie.2. vaporilor de petrol si fumului din timpul unui incendiu. d) un de exista conditii exterioare ambientale. unde este esential controlul calitatii aerului si reducerea nivelului de bacterii existente in aer. Pentru anotimpul calduros. Nu doar acesti parametri afecteaza rata de ventilare. dar pe baza lor se poate stabili daca orice deschidere va opera ca intrare sau iesire pentru aer si. Atunci cand unele Incaperi ale cladirii sunt echipate cu un ventilator extractor care de ex. nefavorabile. 5:2.2. in cazul unei ventilari mecanice. . medicale. Avantajul major al ventilarii meeaniee este controlabilitatea. 11 conditioneaza !?i recupereaza caldura de la aerul extras. In lipsa vantului. atunci cand necesarul de aer trebuie sa aiba 0 puritate ridicata (pentru centre stiintifice. Ventilarea naturala este functie de viteza si directia vantului precum si de temperatura aerului. consta in evacuarea locala si pentru scurta durata a vaporilor sau mirosurilor in timp ce. 5. 5. 5. noxelor. in cazul indepartarii gazelor evacuate (CO). Ventilarea mecanica se poate realiza prin mai multe metode.

la care efectul de horn nu permite aerisirea prin deschiderea geamurilor. 5. racire). Pentru a evita sau impiedica infiltrarea si patrunderea ploii.ie avand grija ca presiunea de vapori la interiorul elementelor sa fie mai mica decat presiunea de saturatie a vaporilor de apa. procese industriale necesitand rndepartarea aerului fierbinte. reocuparea spatiilor se poate face conform normativelor de executie. b) locuinte. Daca nu poate fi evitat condensul. izolare.sa impiedice fenomenele de condens pe suprafete prin asigurarea unei temperaturi pe suprafata elementului de constructie superioara temperaturii punctului de roua corespunzatoare temperaturii si umiditatii Telative a aerului interior. sa se actioneze concomitent prin incalzira. eliminarea sau reducerea umiditatii la sursa sau izolarea activitatilor generatoare de umiditate. etc. standardelor si agrementelor de tehnologii. Umiditatea pe suprafetele interioare si/sau la interiorul elementelor de constructie poate sa fie controlata prin urmatoarele mijloace: a) Etansarea contra umiditatii exterioare. • peretii exteriori si acoperi!. Mijloacele care permit sa se regleze concentratia de umiditate a aerului intr-o lucrare de constructii sunt urmatoarele: cresterea sau scaderea temperaturii aerului (incalzire. sunt necesare urmatoarele masuri: pereti si acoperisuri: • peretii subsolurilor trebuie sa impiedice patr d iditatii di 1 un ere a rilo 1 1 atn In so In scopul evitarii deteriorarii incapenor.3. Verificarea prin calcul a temperaturii punctului de roua se face conform STAS 647213-89.4. b) Prever:ire~ co. de amplasarea lor in elementul de constructie !?ide timpul necesar pentru evacuarea aerului. 5. ventilarea rncaperilor (naturala sau mecanica).4. 5. zugraveli etc.ndensului pe suprafete interioare l1iinterspatii: . acesta trabuie sa ramana sub anumite limite acceptabile.5. pentru indepartarea mirosurilor sau umiditatii excesive de la bai si bucatarii. e) situatii in care viteza vantului face ventilarea naturala impracticabila. Ele nu trebuie sa poata fi deteriorate de umiditatea din sol. d) bucatarii comerciale mari. umidificar~a sau desumidificarea aerului interior si a aerului care este introdus. c) sali de lectura.). Verificarea riscului de condens in structura se va face conform STAS 647214-89.lurile trebuie sa constituie un obstacol impotriv~ p~t:un~e~i ploii sau a zapezii.2. izolare si ventilare ca sa se echilibreze acesti parametri. ca si la unele cladiri foarte inalte.4. tratamentele de suprafata anti-fungicide pot sa contribuie in anumite cazuri la impiedicarea formarii umiditatri.5. Reglementarea duratelor in care pot fi recuperate spatiile Dupa executarea lucrArilor de constructii sau reparatii (vopsitorii. in lucrare si pentru a evita sau impiedica infiltrarea apei subterane in lucrare.2. zapezii. \inand seama de sensibilitatea materialelor utilizate. holuri de teatru unde se presupune 0 densitate mare de ocupare.coriceptie mai buna a produselor si o alegere judicioasa a materialelor. Acest rezultat poate fi obtinut printr-o . Situatiile in care ventilarea mecanica este de dorit sunt: a) mtreprinderi. sa se evite condensul in interiorul elementelor de coristruct. planseele peste sol: trebuie sa Impledice ca umiditatea solulUI sa urce ~ana la suprafatn superioara a planseului. A 108 109 . Totodata acest tratament este in mod obisnuit 0 masura provizorie care este utilizata atunci cand nu este posibil sa se actioneze la nivel arhitectural. in general. umezelii si noxelor. Reglarea concentratiei de umiditate 5.1.

Depozite _}i antrepozite .Locuinte uni ~i multi-familiale .Actiune Influenta exercitata de un agent asupra construcns.hale . 9.Cantine .~t~~Qr ______ ----_ .Cluburi .Subsistem al unei Parte a cladirii care Irideplineste una constructii sau mai multe functiuni necesare satisfacerii cerintalor utilizatorului (de ex. 5.Constructie 110 111 .Carnine. Tipul de cladire Cladiri de locuit Exemple de categorii de cladiri -~---~ 1 TERMINOLOGIE ANEXA 2 crt. 2. Acest term en include atat cladirile cat si lucrarile inginerel?ti. 4. 1 .Efect Rezultatul unei actiuni. unitatea functionala.Scoli .Muzee .Institute de inv~run. dispensare Sanatorii Sali de gimnastica Sali de sport Bazine de inot si santun Polig_oane de tir I 9 sanatatii 10 Cladiri pentru complexe pentm cultura fizica ~i sport Obiect care rezulta in urma unei activitati de constructie.Pie Ie .Criteriu de perforCaracteristica ce trebuie luata in consimanta (parametru) derare la convertirea exigentelor de performanta in cantitatr denumite "Niveluri de performanta" in raport cu 1.ANEXA TIPURI DE CLADIRI CARE FAC OBIECTUL PREZENTULUI NORMATIV Nr.) . sau a diverselor sale parti.Utilizator F'iint a sau obiect pentru care este conceputa 0 constructis. 7.Enuntarea unei necesitati a utilizatorului .Portun Aeroporturi he liporturi Spitale Policlimci.Restaurante . 10.Agent Fenomen sau substanta ce actioneaza asupra constructiei sau a diverselor sale parti.Hoteiuri si alte clAdiri turistice (moteluri. cinematografe .Baruri .Cofetarii/patiserii .Element realizat ca unitate distincta tie (element compo.Gradinite . 8.rului fata de constructia ce trebuie realizata si fata de spatiile prin care utilizatorul se deplaseaza si fata de eleinentele delimitatoare ale acestuia.Conditie tehnica Exprimarea modului prin care cladirea (partial sau total) raspunde la cerintele utilizatorului.Cerinta a utilizato. intemate . amplasament pe sol. intr-o cladire). refugii.GaD ~i autogari 2 3 4 Cladiri comerciale Cladin pentru dcpozitare Cladiri de alimentatie publica 5 Cladiri pentru cultura si divertisment 6 Cladiri pentru invlltArnant 7 8 Cladiri admimistrative Cladin pentru dinjarea transporturiior Cladiri pentru ocrotirea .Cladiri pentru birouri . 3.Magazine .Biblioteci . etc.Aziluri . G.Teatre.destinat pentru a fi incorporat intr-o nent) constructie in care indeplineste una sau mai multe funct ii specifics.Expozitii .Produs de construe.

justificata din punct a unei constructii de vedere tehnico-economic. Ll. Performante in constructii. in care se asigura folosirea cladirii. Higrotermica.Intretinerea norma. PRESCRIPTII STAS 1240010 (proiect) TEHNICE CONEXE ANEXA 3 STAS 12400/1 (proiect) STAS 12400/2-88 STAS 9081-78 STAS 12574-87 STAS 647212-83 STAS 647213-89 STAS 647214-89 STAS 647217-85 STAS 6472111-85 Construct ii civile f?i industriale. a unui subsistem sau produs de constructie in raport cu domeniul sau de utilizare. necesare pentru mentinerea constanta.Performanta 0 anumita proprietate efectiva (exprimata cantitativ) ce earacterizeaza comportarea unei constructii.Domeniul de foloDestinatii ce pot fi date unei constructii sinta al unei contin and seama de modul in care performantele acesteia corespund nivelurilor structii de performanta specifice destinat iei considerate. "Const. 112 113 . sau elemente de exprimare a criteriilor de performant a.care se evalueaza indeplinirea unei exigente de performanta. Termotehnica. Perform ante in constructii. Determinarea permeabilitatii la aer a materialelor si elementelor de constructii". respectiv elemente de care trebuie sa se tina seama in proiectare. Parametri climatici exteriori". Prescriptii de calcul". Comportarea elementelor de constructie la difuzia vaporilor de apa.Ansamblu de mas uri preventive sau rela a unei constructii paratorii. Termotehnica.Durata de utilizare Perioada de timp. tul prescriptiilor fundamentale redactate in spiritul conceptului de performant a in constructii". "Fizica constructiilor. in timp. Calculul permeabilitatii la aer a elementelor si materialelor de construetie. la stabilirea duratei de utilizare se are in vedere necesitatea de amortizare a costurilor de investitii si realizarea unui echilibru economic intre cheltuielile de intret. a performantelor cladirii. 12.inere normala si beneficiile pe care le aduce constructia. Terminologie". "Aer in zonele protejate. 13. "Fizica constructiilor.ruct ii civile si industriale. cuantificarea acestora (niveluri de performanta) reprezentand reguli de proiectare (nivel e minime/maxime admisibile). Mod de exprimare a performantelor cladirii in ansamblu". Termotehnica. Calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor". Constructii civile si industriale. Conditii de calitate". "Poluarea atmosferei. 14. Performant e in constructii." "Fizica constructiilor. Termotehnica. "Fizica constructiilor. Notiuni si principii generals". "Fizica constructiilor. Contimi.

din text (art. plantele din incaperi: activitati casnice (fumat. .:.nivelul metabolic corespunzator unei anumi~L.. pentru asigur~calititii. cu relatia:. Calculul necesarului de caldura.S). Calculul aporturilor de caldura din exterior.I.schimburi metabolice intre utilizatori !?i spatiul' interior.. M . "Instalatii de Incalzire. . in mod experimental.. . "Ambiante termice.. EXEMPLE DE CALCUL -. Calculul necesarului de caldura.l. . ~ In cadrul acestei anexe se prezinta si 0 metodi decalcul simplificat al necesarului de aer.I. Temperaturi interioare conventionale de calcul". din interioM orpnismala. bai. activitati gospodaresti inbuc:atirii. "Instalatii de ventilare si climatizare. Producerea de bioxid de carbon (C02) A.i 2 vapori de apa.l)i in care: -J t. it' \" 114 115 .' aU prin degradarea acestor substante. degradarea subansamblurilor obtinute de organism ~'" tatie (glucide. .'~ Introducere Prezenta anexa se refera la stabilirea debitului de CO .I A. lipide si proteine) si de cantitatea de caJd~.STAS 6648/1-82 STAS 6648/2-82 STAS 1907/1-90 STAS 1907/2-90 SR ISO 7726-85 STAS l3149-92 "Instalatii de ventilare si climatizare. Prescriptii fundamentals". '.. =uce . Determinarea indicilor PMV si PPD si nivele de performanta pentru ambiante. "1' "" . "Ambiante termice moderate.pltl. Parametri climatici exteriori".' Acest proces depinde de modal In car~"..J \: !: Debitul de CO2 eliberat in cadrul schimburilor ~~e se determina. Surse A. Aparate si metode de masura a marimilor fizice". ! '.~yj. conform tabelului 1. Prescriptii de calcul"." ANEXA " RECOMANDARI PRIVIND STABILIREA DEBlTULUI DE NOD .I.~a.2" K = 85 X 10-4 x M x A (mvh) '~. descompunerea unor produse de combustie folosite'tn instalatii de mcalzire sau aparate gospodaresti. "Instalatii de Incalzire.). corespunzator urmatori '1or agenti care potactiona in interiorul unitatilor functionale din interiorul· cliclirilor: . '. Schimburi metabolice Eliminarea de CO in cadrul schimburilor IDft*bolice se datoreaza oxidarii produselor organice. etc.

considerand ca aerul exterior are compozitia specificata in par. Umiditatea aerului Aerul contine intotdeauna 0 anumita cantitate de vapori de apa care poate fi exprimata prin concentratia vaporilor de apa in aer. C. la temperatura data. Descompunerea unor produse de combustie Eliminarea de CO2 in procesul de functionare a unor instalatii ce folosesc produse combustibile depinde de numerosi parametri: natura combustibilului. Umiditatea relativa poate fi masurata usor cu aparate de diferite tipuri denumite in general psihometre.2928 = 517 x 10-6 kg/m" = 517 mg/m" C:d = 1'600 mg/m" (conf. etc. Aceasta cantitate maxima este 0 functie corespunzatoare de temperatura. La 0 temperatura data.209 X 106 mg/h.A- suprafata totala a corpului uman (de ex. tin and seama ca baschetul presupune un efort fizic mediu. dar este necesar sa se precizeze totodata si temperatura aerului la care s-a facut masurarea.209 kg/h = 1.186h-1 6 Dnec V 1116 6000 A.Ce n = A. in procesul de respiratie.3.1. 2. "A"se estimeaza la 2 m2/jucator (tinand seama de gabaritul sporital jucatorilor de baschet). In mod curent se foloseste notiunea de umiditate relativa a aerului (in %) care reprezinta raportul dintre presiunea partiala efectiva a vaporilor de apa din aer si presiunea partiala de saturatie.4) K Cad . Sa se determine numarul schimburilor orare necesare "n". Cunoasterea fenomenelor ce se produc permite insa ca amplasarea plantelor in diverse spatii sa se faca in mod judicios. contribuind la imbunatatirea calitatii aerului. CH) se poate considera ca debitul de CO2 eliberat in cadrul procesului de ardere (in m3/h) este egal eu volumul de gaz consumat.a luminii. . Umiditatea relativa da 0 indicatie asupra gradului de saturatie a aerului cu vapori de apa. 10 = 1116m3 / h (1600 . masurata in glm3 sau in g/kg. in mod preponderent.imea de 1.1 din prezentul normativ. Intre marimile de mai sus exista relatia: 117 1. de calcul Exemple 1. la 0 temperatura data aerul contine cantitatea maxima de vapori de apa. cantitatea de vapori de apa nu poate depasi 0 anumita limita.1. pet. In prezent nu exista date suficiente pentru cuantificarea proceselor descrise mai sus. Atunei cand.70 m. denumita si umiditate absoluta.6 m. denumita concentratia de saturatie sau umiditatea absoluta la saturatie Cs (in g/m" sau in g/kg).1.1. B.612 mvh = 1. IfI. ceea ce conduce la cresterea concentratiei de substanta poluanta in aerul din unitatea functionala. K =10 x 85 x 10-4 x 3. tipul si randamentul aparatului. plantele elimina ins a CO2. avand masa de 70 kg. In lipsa luminii.·cazul instalatiilor de incalzire sau a aparatelor casnice ce functioneaza cu gaze naturale (avand in compozite. "M" se estimeaza la 3.8 m"). Jocul de baschet se desfasoara fara spectatori intr-o sala avand dimensiunile 30 x 20 x 10 m.209 . in procesul de asimilare clorofiliana plantele absorb bioxidul de carbon. pentru un barbat cu inalt.6 x 2 = 6120 x 10-4m:lfh = = 0. Numarul total de jucatori: 2 x 5 =10 jucatori.2. A =1. 3. De exemplu. 116 . aerul este denumit "saturat" iar umiditatea sa relativa este de 100%. Producerea de vapori de apa B. nu se vor introduce plante in spatii ce pot fi ventilate eficient in cursul noptii si se va evita prezenta lor in dormitoare de mid dimensiuni. Prezenta plantelor in Incaperi In prezent. Sa se determine debitul de bioxid de carbon eliminat de jucatorii a 2 echipe de baschet pe parcursul rntalnirii. 2.517) 0. Volumul mcaperii = 30 x 20 x 10 = 6000 rna C = 00004 x 1.

07 12.27 1.1.I) Tabel B.65 11.49 4.75 2.Cs(803 + C) sau 1 °° (%) (B.58 39.39 16.) t ClC) 803 + Cs .iala efectiva a vaporilor de apa.80 1.Ii concentratille de eaturatie ale vaporilor de apil. _ C(803 + Cs). (mg/m') 0.urat.37 25.65 14. 100 = C(621 + Cs) .Ps 100 .32 17.33 2.:1c_::0-=.) si (B. <l'a .iala de sat.50 15.2') Presiunile !?i concentratiile de saturatie pentru diferite temperaturi ale aerului sunt prezentate in tabelul B. in g/m".65 1.00 10. p P.26 8. 118 119 .22 48.53 3.65 37.23 28.15 4. C C. presiunea part. 100 Ps Cs (621 + C) <l'a __.25 7.14 c.81 t (.76 30.ie a vaporilor de apa.96 2.29 18.83 4.74 8.) devin: -20 -19 -18 -17 -16 -15 -14 -13 -12 <l'a sau = _E_ . in %. de la diferite temperaturi C 8 C 803.77 23. in g/m". Daca concentratiile se exprima in g/kg relatiile (B. III Pa. (Pa) 103 114 125 137 150 165 180 198 217 237 260 284 310 337 368 401 437 476 517 562 611 657 705 759 813 872 935 1002 1073 1148 c. = Cs <l'a ___.88 0.76 27.25 3.71 43.14 2.95 6.80 35.2. (Pa) 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 1228 1312 1403 1498 1599 1706 1818 1937 2065 2197 2340 2487 2645 2810 2985 3169 3362 3565 3781 4006 4244 4491 4754 5029 5318 5622 5940 6274 6624 6991 7375 (ml!:/m3) 9.39 1.79 7. presiunea part.16 1. (1 .umiditatea relativa.0<I' 621 + Cs .56 5.04 33.84 13.39 ]0.04 24.56 21. Cs (%) (B._1~00~O (B.2.92 46. (1 .1.60 41.1 Presiunile de s~turatie P8 !.'e) IO II 12 I3 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 p. 7 8 9 p.~f6ao) 621 ._ _E_ .19 5.1<1'Oa ) in care: <1'.36 6.97 1.33 19.53 2.06 1.34 12.63 51.42 20. concentrat ia vaporilor de apa.99 3.84 5.I') -11 -10 -9 -8 -7 -6 -5 -4 -3 -2 -I 0 I 2 3 4 5 6 C = (g/m") (B. in Pa.36 32. concentratia de saturatie a vaporilor.51 1.

000 1.''''H' este fcart« variabil. Surse B..2 55. conform Anexei 1.3) in care: K . Se poate estima ca.B. cu varfuri pana hi 1000 .5.2.000 B.a. prin difuzia vaporilor de apa prin piele (perspiratie).a perioade de varf rufelor emite cca.8029 kg/m"). dusu}. in mmlh 1 40.::.::.000 1... Pentru un adult (A =1. Activitati casnice Numeroaso activitati practicata i. a kg de vapori de apa pe saptamana. .. . &epot admite urmatoarelo debite de vapori: gaze naturale '" .2. . . 1000 g/zi pentru 0 familia de 4 persoane. inclu siv spalatul veselei.prepararea hranei Produeerea de vapori de apa in buct. Ea depinde de obiceiurile culinare care pot fi foarte impo rtanta. MV . baia. prin evaporarea sudorii (gradul de transpiratie fiind eorelat eu senzatia de confort). 800 g/saptamana. plite) in conditii normals de ardero a combustibilului.4xM)x10:J (mg/h) (B. 120 121 .m-. uscatul si calcatul rufelor etc. Tabelul B.2. M .185xAx(M2+0. de 0.1.000 2 140. in functie de natura activitatii. un g...2.baia sau dusul Producerea vaporilor de apa in carnere de baie poate fi evaluata la 600 . spalatui.ntr-o locuinta Hint generatoare de vapori de Epa: prepararaa hranei. Nivelul de 1 met=58.debitul vaporilor de apa.. conform STAS 13149-92) P 0 este data de relatia: K = 87xO. se poate estima ca spalatul < Debitele de vapori de apa produse de 0 persoana aflata in stare de eonfort termie.nivelul de activitate metabolica. activitatea de preparaie a hranei. si prezint. in g/h. usearea rufelor cea.a de 4 persoane. Activitatea metabolic a Degajarea vaporilor de apa de origine metabolica se efectueaza in 3 moduri: prin respiratie (aerul expirat din plamani este praetie saturat eu vapori de apa). 1500 g/h. Aparate casnice en ardere deschisa Debitul de vapori emis de arderea combustibililor depinde de natura acestora si de puterea arzaturuhri.6 95.. Nivelul de activitate...15 W/m2. 160 g/hm" petrol lamp ant ] 00 g/hrn'' gaz imbuteliat ." .. Productia de vapori de apa pentru 0 persoana aflata in stare de eonfort termie (-0... pentru 0 locuinta ocupata de 4 pci soane. pentru diferite nivele de activitate sunt prezentate in tabelul de mai jos..2. . A . 1:30 g/h.5 . aflata in pozitie asezata...1Hl1" Pentru calcule orientative se poate considera en volurnul vaporilor de apa eliberati in cadrul procesulu i de combustie este sensibil egal eu dubiul volumului de gaz rnetan (tiriand seama ca densitatea vaporilor de apa este. dimineat.. SOO g In pra nz $1 1700 g seara: in medie zilnica se poate considera un debit de vapori de cca.. produce cca.2.spalatul ~i uscatul rufelor Pentru 0 locuint.suprafata totala a eorpului uman. 9 kg/saptamana iar spalatul pardoselilor cca. 700 g de vapori de apa. in met.3.4xM)x103 (mg/h) (B.3') Nivelul de activitate metabolica este precizat in STAS 13149-92.i. Pentru aparatelo de uz casnic (rnasini de gatit.. in met Debitul de vapori de apa.8 m"): K = 29x(M2+0. B. in . eorespunde metabolismului unei persoane in repaos...

in special recipientele care contino apa. umiditatea ram as a. Cantitatea de apa care va trebui sa se evapore. caracteristicile de uscare ale materialelor puse in opera. 5000 1. B. Aceasta umiditate este data de: apa absorbita de materialele de constructie in cursul depozitarii la fabricant si pe santier. Viteza cu care aceasta umiditate va fi evaporata depinde de: cantitatile de umiditate absorbite (abundenta ploilor in cursul fazei d~ executre. precum !. etc. De exemplu. apa proverrita din precipitatiile atmosferice. in intervale scurte de timp. tapete lavabile din plastic. mortare.) nu trebuie aplicate foarte repede dupa terminarea peretilor. Condensarea vaporilor de apa Condensarea vaporilor de apa se poate produce sau in masa elementelor de inchidere sau pe suprafetele lor. corespunzatoare temperaturii si umiditatii relative a aerului interior. ponderea volumului de materiale puse in opera cu procese umede (de ex. in peretii de beton prefabricati este apreciata la 201lm2• Din aceste considerente rezulta ca: finisajele greu permeabile la vaporii de apa (pelicule de vopsitorie. Prin umiditate de constructie se intelege cantitatea de umiditate prezenta intr-o constructie dupa terminarea lucrarilor de executie.B. Plante verzi Productia de vapori de apa pentru plante de apartament este: buchete de flori legate: 5 10 g/h glastra cu flori: 7 15 g/h plante acvatice (nimfacee): 6 8 g/h ficus elasticus: 10 20 g/h B. Debitul de vapori pentru aceste surse poate fi apreciat la 40 g/h. se recomanda utilizarea unor finisaje cu rol de volant pentru preluarea "si-cedarea umiditatii (tencuieli cu mortar pe baza de var.4. finisarea rapida a elementelor de constructii.5. Umiditatea de echilibru care se stabileste dupa mai multi ani de la darea in exploatare a constructiei prezinta totusi variatii in functie de sezon si de regimul de exploatare a mcaperilor.2. betoanele se usuca mai lent in comparatie cu 0 zidarie de caramida). grosimea straturilor de material (viteza de uscare este invers proport ionala cu patratul grosimii stratului). Umiditatea de constructie . _ apa de amestec necesara punerii in opera a materialului (betoane. ca de exemplu: evaporatoarele care se monteaza pe radiatoarele de calorifer sau acvariile. posibilitatile de usc are a structurilor (de ex. la grosime egala.3. Condensarea in masa unui element de constructie este legata de variatiile de temperatura si de presiune de vapori de apa in interiorul elementelor. pentru incaperile in care pot avea loc degajari mari de umiditate. Aceasta condensare apare mai evidenta pe suprafetele vitrate sau pe suprafetele tratate cu finisaje impermeabile la vapori si ea poate modifica bilantul 122 123 . constructia trebuie sa fie suficient de bine incalzita si ventilata.2. placi de ipsos. Alte surse de umiditate In cadrul unui apartament pot exista si alte surse de emisie a vaporilor de apa..). dupa terminarea unei locuinte din materiale traditionale. in cursul perioadei imediat urmatoare dupa darea in exploatare. ipsos.2.. se apreciaza la 3000. cu straturi putin permeabile la vapori rntarzie mult uscarea). absorbita de materiale in cursul fazei de executie. betoanele).). etc. (de ex.6. Condensarea pe suprafata se produce atunci cand temperatura superficiala a elementului de constructie este inferioara temperaturii punctului de roua. Dupa 2 ani de la terminarea constructiei. Ea depinde deci de caracteristicile termice si de permeabilitatea la vapori a elementelor componente ale structurii. etc.lide parametrii aerului interior si exterior. B.

Concentratia de saturatie a vaporilor de apa. de 11.4.- r dat atunci (g/h) de ecuat ia (1') din se poate scrie: (B. de caldura latenta de condensare. ~i coeficientul de transmisie a vaporilor de apa la suprafata. 0. in s/m (~i '" 22xl0-9s/mJ.4 .. corespunzatoare concentratiei de 6.78) = 60% Rata schimbului de aer (debitul de ventilatia) este: D = V x n = 4 x 5 x 2. cu mvelul metabolic M = 1.4 gIh Concentratia vaporilor de apa din aerul exterior (formula B. depunand 0 activitate sedentara.2 met in urmatoarete conditii ' dirnensiunile carnerei 4 x 5 x 2. Aplicand formula (Bd ) se obtine: <Pi 6.------0--. 1) este: 124 125 .27 .5 + 1. in Pa. Aphcand C 803 + de saturatie. e Zl o~upata de 2 pel'soane.22 + 0.37(803 + 6. etc.30 g/m calculata cu relatia (B.100 11. conform tabelului B. avand concentrat ia vapo rilor de apa din aer I U umiditatca relativa de 85('. rezulta concentratia de echilibru a vaporilo.85 1.37) .55 x 0 5 = 25 5rn:l/h ~plicand r~~atia (2') din cadrul nO~'mativuiui. care f< -. 1-0 camera ..27 . Debit~l de vapori de apa prndus de cele 2 persoane.059 / m3 Exemplul 8: Sa se calculeze umiditataa relutiva a aerului interior int .78(803 + 11. si tern or t 'd .4 x 1. Debitul de condensate depinde de temperatura ~i umiditatea relativa a ambiantei interioare.15- cc 1. Ce C. pera ura e in care: K' debitul vaporilor condensati. . t ..K'+D . in mod simplificat debitul de con dens are se poate calcula cu relatia: 3. =c. calculat cu relatia (B.5 h' aerului exterior -3"C (temperatura medie a lunii Bucuresti) umiditatea relativa a aerului exterior 85%.l. calculata conform STAS 6472/3-89. ~once~t:atia g/m.2J C e = 803· 2. PsA presiunea de saturatie a vaporilor de apa corespunzatoare temperaturii pe suprafata A.2) =111. de temperatura exterioara .24 1. in Pa.37 g/m".3) cadrul Exemplul 2: S~ se determine exterior. la temperatura de 20°C este. 0.5) In care: Ai suprafata elementului pe care se produce condensarea vapori101' de apa.103 (g/h) (B. -100C. este de 6. la temperatura de 20°C. Exemple de ealeul Exemplul 1: este: K = 2 x 2. in g/h.24 = __~03_1. •• :l UI111 enol'.de apa din interiorul incaperii: K 111.85 803 + 2.PsA) . in m".78 g/m". la temperatura formula 'B.93g / m3 Sa se determine umiditatea relativa a aerului interior pentru care concentratia vaporilor de apa.24(f-~0.8-5Y ·0.2) se obtine: at' -lOoC este 1.55 m numarul oral' al schimburilor de aer n temperatura aerului interior 20°C ' Kc zz: = 0.3J este: ranuarie ~mpe~at~ra 111 B.6· L Ai~i(Pi .d .9 0.. de rezistenta la transfer terrnic a elementului de inchidere.de umiditate a1 Incaperilo prezentului normativ.93 = 6. Cj = D + Ce = 25.309 / m3 Umiditatea relativa a aeru] . Pi presiunea partiala a vaporilor de apa in interiorul incaperii. de curentii de convectie in vecinatatea elementului.

6) .1) si tabelul B. data de relatia: lP = PsA K - PSi ·100 = 2340 1195 ·100 = 51<¥< 0 D = 293 2. in urmatoare1e conditii: consumul de gaz metan a fost intr-o luna de iarna de 44m'l.55 . 3.tc .5 x 3. este: PsA C. dimensiunile bucatariei sunt: 2.37(803 + 5.6 x 2 x 22 x (1310-1195)=18.2 25. 44 8 '30 = 293 9 /h Umiditatea relativa a aerului.avand un coeficient de transfer termic de 3. debitul instantaneu de producere a vaporilor de apa este: K = 1195 Pa Debitul de condensare pe suprafata ferestrei.2. este conform tabelului B. Tinand seama ca 1 m" de gaz metan degaja 1600 g vapori de apa (conform pct.30(803 11. 100 56% + 6. numarul oral' al schimburilor de aer n = 2 h 1 function area aragazului a fost in medie de 8 ore pe zi. se prezinta 0 sinteza a principalelor categorii de activitati ce se desfasoara in interiorul unitatilor functionale.2 - - 05 9 / m .18. in tabelul C.2 g/h Concentratia vaporilor de apa in conditiile condensului pe suprafata vitrata.5) este: K' =3.3).6 W/(m2K).0125 = l' 3. calculat cu relatia (B.55 m". Temperatura pe suprafata vitrata.lPl · = 6. 2. 100 = 50% In realitate scaderea umiditatii relative a aerului interior nu va putea avea loc dedit pana la valoarea sub care nu se mai produce condens pe suprafata interioara a ferestrei.l.9 m3 = Cresterea concentratiei vaporilor de apa.5 .5 x 2.56 = 1310 Pa Presiunea de saturatie. datorita functionarii aragazului. calculata. este: 5. calculata conform STAS 6472/3-89 este: tsi = ti ti .37) .B.37) lPi = 11.6oC Presiunea partiala a vaporilor de apa din aerul interior. data de formula (B. admitand ca este echipata cu 0 fereastra cu suprafata vitrata de 2 m. datorita flacarii de aragaz este: .1 este: Pi = 2340 x 0.4 . corespunzatoare acestei concentratii. 1 = 111. Ro I = 20 _ 20 + 3 . rata metabolica corespunzatoare acestor activitatii precum si necesarul de aer proaspat (m'l!hx om) necesar pentru mentinerea in limite normale a concentratiei de "02" si "COl'" Totodata tabelul contine cantitatea de vapori de apa degajata de un om (g/h).5 . in functie de rata metabolic a considerata.R C. pentru temperatura pe suprafata ferestrei.5 + 193 ' = 56 / .1: 126 127 . pentru asigurarea calitatii aerului interior tncaperilor In functie de datele expuse pana in prezent.1Ci = 1600 .4).6(803 + 11. Metode de calcul simplificat al necesarului de aer proaspat.30) Exemplul 4: Sa se determine contributia 1acresterea concentratiei vaporilor de apa intr-c bucatarie. 3 Exemplul 5: Sa se calculeze umiditatea relativa a aerului interior pentru mcaperea din exemplul 3.6 9.37(803 + 11. conform relatiei (B.

_-_---------~ __ __f_l!_ntl_latca~ va on de apa in gim. + ±o"e jOe + io'c + 15° C t 20'JC j 25° C j 30° C 100 75 50 30 20 15 75-. umiditate relativa aeruJui I?i cantitatea de vapori ._---_.munca foarte grea. proiectantul poate sa le asimileze cu categoriile prevazute in tabel (ex: soron.- .2. repaos-stat linistit. in tabelul C. in completarea datelor de mai sus. in condit.05%) concentratia de vapori de apa <>. Tipul de activitate: Munca usoara 1.100 ----------. a cS ~ .) continutul de "CO:' <>. umiditatea relativa a aerului si cantitatea corespunzatoare de va pori de apa continuta intr-un m" de aero Tabelul C. 1.00 I- )1-------------------------a Rel atia dintre temperatura.84 _ __ ___ ..-- 100 --75 --- --100 ---.00 x 3. se prezinta relat ia intre temperatura. Rata metabolica: 1.00 100 3 O(J 1. ..8 g/m") intr-o sala de clasa ce are dirnensiunile: 9. Calculul numarului necesar de schimburi orare pentru asigurarea continutului de "02" . 30 20_j r--z. In clasa studiaza 30 elevi.7~ ___9_2J? _ _I_1.5 met 1. de vapori altele decat cele din tabel se I Functie de activitatile desfasurate.-.acr Tempe17..W~. pentru asigurarea conditiilor admisibile in ceea ce priveste: continutul de "0'" (>.L umane I?i caracteristici metabolice Nota: Pentru cantitati fae interpolari. calculul se face pentru fiecare in parte (ex: sala sport: pentru sportivi .16.2 Nota: Exemplu de calcul Sa se determine numarul necesar de schimburi orare de aer.0.29 __ 23 4. conform schitei de mai jos si eoeficientului de infiltratie a aerului prin rosturi de 0.2.continutului normal de substanta: 129 128 .-------Activitati Nr l ategona de activitan crt.iile in care in unitatile functionale sunt rnai rnulte categorii de activitati.i "C02" Se precizeaza conform tabelului C.~-. pentru spectatori .3.-_-_I 50 ----7 Diferenta de presiune intre exterior ~i interior este de 10 Pa.84 ratura 6_.) . "! 1. Tabelul C.l: 1.·r·--l-----.:.00 x 6.0 30 --50 100 50 -- - 20 15 30 75 ---.munca moderata/munca grea).3 x 1O-4m:J/mxsxPa.5"9 iar umiditatea relativa la Inceperea orei de curs este de 50%.1.00 m. sport-munca foarte grea). Necesarul specific de aer pentru asigurarea ..10. Temperatura aeru1ui interior este de 18.

9768 1.44 m:l/h elev x 30 ... Masa moleculara aproximenva 28. Calculul numarului necesar de schimburi orare pentru asigurarea conrinutului de vapori de apa 2. 3_ 4. 180 .4. Pa (kg/m') Densitatea la aer CO2 CO 2.3 x 10-4 in care: L lungimea total a a rosturilor (m). Necesarul n D V de schimburi 312 162 = orare (n) ANEXA Masa moleculara Ili densitatea pentru unele substante intalnite curent in atmosfera Nr. Nz o.80 + 3 x 3J = 48.3.4 (kg/m") 130 131 .32 schimburi orare Pentru alte gaze poluante. Este necesar sa se realizeze 0 ventilare naturala controlata sau 0 ventilare mecanica. 0 48 18 1.6 m V = 48.4289 21409 0.2570 1. 7.1. 10.3 x 10-4 .pentru pentru Total 1. 2.. ~p 10 Pa L .49 m" == 0. M 22.8 schimburi orare).0.93 g/m" Necesarul de aer pentru mentinerea concentratiei de vapori de apa din aer la 10.77 == 3. Necesarul .g m Concentratia vaporilor de apa la umiditatea relativa initiala de 50% (conform tabelului C. p =105Pa) poate fi determinata cu relatia aproximativa: D =- in care "M" este masa unui mol de gaz (g).): 180 gIh elev 2. Vapori de apa degajati (conform tabelului C.1. Concluzii Schimbul prin infiltratii datorita neetanseitatii ferestrelor (". 44 28 28 32 5..3'~ '----- 3.08 mvh elev 9. Concentratia vaporilor de apa degajati in volumul V: 2. 8.8 g/m" (umiditate relativa 68%): 33.36 mvh elev 10.44 m:l/h elev total de aer (D) 4.6 x 10 x 3600 x 0.77 o-c ~i 10.33 + 7.4.39 108 = 3.5.. Calculul volumului de aer infiltrat prin rosturile ferestrelor V = L x ~p x 3600 x 0. 03 vapori de apii (H2O) formaldehida /H H-C\.8028 30 - 1.93schimburi orare 2 schimburi orare 2. crt. 3 [4 x 1. densitatea (Ia t=OoC.32schimburi orare) este total nesatisfacator fata de necesarul de 02' CO2 si vapori de apa (".2 m-/h 1. 6.2 9·6·3 1. I_ 5 313.2505 1.8 schimburi orare Substanta considerata .3. 30 = 3333 /3 162 . 313.2.2): 7.1.2928 1. 52.

1. a procedurilor si a ghidurilor de evaluare aprobate prin prezentul ordin. Ghidurile !?i procedurile se editeaza contra cost de catre elaboratori . in temeiul Hotararii Guvernului Dr.01. produse din hewn armat dispers eu fibre de sticla pentru clemente nestructurale 132 133 . 8 NICOLAE NOICA Ghid privind agrementarea tehnica pentru PROCEMA SA. se va publica in Buletinul Constructiilor. GAT 254 IKCERC Bucuresti 5 GAT 256 IKCERC Bucuresti 6 GAT 128 GAT 129 GAT 130 PROCEMA S. Cod Ihid 1 Denumirea ghidwui 2 Elaborator 3 si fundatii IKCERC Cluj o GRUPA SPECIALIZATA 01 Elcmenu: structurale 1 GAT 097 GAT 214 GAT 253 Ghid privind mctodologia de agrementare a planseelor din grinzisoarc si corpuri de umplutura Ghid privind mctodologia de agrementare a cimenturilor conform EKV 197/1992 Ghid privind metodologia de agrementare a armaturilor pentru precomprimare utilizate la constructii civile.conform anexei nr. 1 LISTA GHIDURILOR DE AGREMENT TEHNIC FINALIZATE IN ANUL 1996 ORDIN Nr. 111N/1 din 22. precum si procedurile si ghidurile de evaluare aferente sistemului calitatii in constructii .MINISTERUL LucRAR1LOR PUBLICE 1$1AMENAJARIl TERITORIULUI ANEXA nr. 591/1996 privind numirea Guvernului Romaniei. 2.A.hnica pc-ntru produse din beton arm at dispers eu fibre de otel pentru clemente ncstructurale Ghid privind agrementarca tehnica pentru produse din bcton armat dispers eu fibre sintetice pentru clemente ncstructurale 2 CEPROCIM SA IKCERC Bucuresti urmatorul :~ o 1 R DIN: 4 2 3 4 Se aproba ghidurile de agrement tehnic . 7 PROCEMA SA. utilizate la construct ii civile. Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite crt.conform anexei Dr. MINISTRU. zidarie ) • Ghid privind agrerncntarca u. Directia Generala Reglementari si Atestari Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin. 456/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului. industriale Iii speciale Ghid privind metodologia de agrementare a ancorajclor !Ii sistemelor de blocare pentru precomprimare.1997 Avand in vedere avizele Consiliului Tehnico-Stiintific al Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului: in conformitate cu Decretul nr.la cererea celor interesati. Nr. industriale Iii spcciale Ghid privind mctodologia de ngremcntare a sisternelor de ancorare pentru armaturi in clemente portante existcnte I hnon annat. Lista ghidurilor de agrement tehnic.

A. 15 16 ICECOK S. perati se lemnoase.A.) Ghid privind metodologia de agrernentare tehnica a accesoriilor metalice pentru sarpantc din lemn Ghid privind metodologia de agrement. social-culturale si industriale (peroti din produindustriale agrementarua tehniea pentru din beton cu agregate INCERC Bucuresti 13 2 3 derilor usoare la cladiri Ghid privind metodologia de agrementare a procedeolor tehnologice de realizare a blocurilor mid din beton pentru constructii Chid privind metodologia de agrementare a procedeelor GAT 132 GAT 1:35 GAT 143 GAT 144 GAT 147 Ghid privind produse prefabricate usoare PROCEMA SA 14 ICECOK S. de realizare a inchiICECOK S. 17 Ghid privind agrementaraa tehnica pentru produse din ipsos armat cu fibra de sticla Ghid privind agrementarea tehnica a geamurilor pentru ccnstructii Ghid privind agrementan.ru cladiri din placi subtiri) vile.a tehnica a produselor izolatoare din sucla de tip foam-glass Ghid privind agrementaroa tehriica a produ- PROCEMA SA PROCEMA SA PROCEMA SA PROCEMA SA 4 5 GAT 262 GAT 263 GAT 264 GAT 265 GAT 266 GAT 273 6 7 8 tuburilor Ghid general de agremcntare pentru procedeck tehnologice mecanizate in constructii (clemente din beton.!?ate ' Ghid privind agrementarea selor din vata minerala Ghid privind agrementarea selor din vata de sticla tehnica a produtehnica a produ- ICECON SA 2 ICECON SA. pereti nestructurali.amplarie si vitraje 3 PROCEMA SA o 12 1 GAT 217 2 Ghid privind metodologia de agrementare a peretilor exteriori usori.ru realizarea selor din poliester armat cu fibra de sticla GRUPA SPEClALIZATA 03 Protectii la foe.are tehnica a acoperisurilor din lernn (sarpanta. tcrmotehrrica. 3 INCERC Bucuresti PROCEMA S. acustica. t.A. PROCEMA S. clemente functionale de montaj din mase plastice etc. tencuieli subtiri.A. astereala) Ghid privind metodologia de agrememare tehnica a peretilor cu structura din lemn si placati.A.A. protectii hidrofuge ~i invelitori 9 10 IKSTITUTUL NATIONAL AL LEMNULUI n"STITUTUL KATIONAL AL LEMNULUI INSTITUTUL NATIONAL AL LEMNULUI INSTlTUTUL NATIONAL AL LEMNULUI INSTITUTUL NATIONAL AL LEMNULUI INSTlTUTUL NATIONAL AL LEMNULUI INSTITUTUL NATIONAL AL LEMNULUI 1 GAT 189 GAT 192 GAT 215 GAT 138 GAT 140 GAT 141 GAT 142 Ghid privind metodologia de agrementare a procedeelor tehnologice de executie a hidroizolatiilor Ghid privind metodologia de agrementare a procedeolor tehnologice de realizare a tiglelor din beton Ghid privind metodologia de agrementare a hidroizolatrilor la partil« subterane ale cladirilor Ghid privind agrementarea tehnica a tiglelor de acoperis din ceramica si din mortar de ciment Ghid privind agrementarea tehrrica a nnpasliturilor si a tesaturilor din fibre de sticla bitumate si nebitu. pentru cladiri 3 ci- 1 GAT 188 GAT 191 GAT 193 GAT 231 Ghid privind metodologia a procedeclor tchnologice de agrementare ICECON S. pereti pent.o 9 1 GAT 139 2 Ghid privind agrementarea tehnica a caramieilor si a blocurilor ceramice GRUPA SPEClALlZATA 02 Elementc de inchidcre. cornpartirnentare. 11 GAT 274 134 135 .A. din rnateriale pc baza de lemn Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a ferestrelor din lemn Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a usilor din lemn Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a elementelor de constructii din materiale pe baza de lemn antiseptizante (rezistente la agenti biologici xilofagi) Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a elemcntelor de constructii din lernn (rasinoase si foioase antiseptizate rezistente la agenti biologici xilofagi) tehnologice din bctori pent.A. 6 7 PROCEMA S. pentru constructii tip sera. 4 5 PROCEMA S.

placaje si pardoseli 272 GAT GAT 098 2 GAT 099 GAT 184 4 Ghid privind a pardoselilor chotelor Ghid privind a dalelor din Ghid privind metodologia de agrementare de material plastic !!i a rno- IKCERC Cluj 14 216 de agroment._------------------ 3 PROCEMA S.--~----.A. utilizate pentru finisari in constructii din lemn Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a lacurilor poliuretaniee.A. antiscanu-ie.A.anici) utiliz ati pont ru incluierca lomnului destinat co nstruct iilor Ghid privind metodologia de agrementaro u-hnica a produsclor de protcctie insect icida 8i fungicida a lemnului ut iliz at i n constructii 12 GAT GRUPA SPECIALlZATA 04 Finisaje.aro a pardoselilor speciale pentru hale industriale (antiderapante. din betoane 136 137 . -----. mortar. LEMl\ULUI Il\STITUTUL KATIOl'\AL AL LEMl\UUJI INCERC Bucurcst i 9 Ghid privind agrementarea tehnica a cararnizilor de sticla Ghid particular privind agrementarea materialelor hidroizolantc folosite in porturi si cai navigabile 11 GAT Ghid privind metodologia 271 uhnica a adezivilor speciali (cianacrilic! si poliurct. pc difcrite suporturi de beton. gresie.rior Chid privind metodologia GAT GAT 185 GAT 186 GAT 187 GAT 267 GAT 268 5 6 7 9 GAT 269 10 GAT 270 mutodologia de agromentare bctoane colorate metodologia de agrementare a procedeelor tehnologice de executie a lucrarilor de tencuieli in strat subtire Ghid privind metodologia de agrementare a procedoelor tehnologice de execurie a lucrarilor de vopsitorii speciale Ghid privind rnetodologia de agrementare a procedeelor tehnologiee de exeeutie a pardoselilor reci din rnateriale noi Ghid privind mctodologia de agrementare a procedeelor tehnologice de exeeutie a pardosclilor calde din materiale noi Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a produselor de protecrie ignifuga a lemnului utilizat in constructii Ghid privind metodologia de agrementare tchnica a lacurilor acriliee rezistente In condi\ii de exterio r. utilizat! IKCERC Cluj ICECOK SA 21ti 15 INCERC Bucun.ii antieoroaive si speciale. PROCEMA SA. anticoroz ivc) Ghid privind metcdologia de agrcmcntarc a placilor ccrarnicc spcciak pentru SUpJpft.are a luminatoarelor la acoperisurilc construeprivind metodologia de agrerncntaro realizato din profile PVC metodologia de agrerncntare pcntru bctuanc Il\CERC Bucuresti ICECOK SA 17 lii GAT Il\CERC Bucurcsti ICECOK SA 19 20 21 221 GAT 222 GAT 22:3 GAT INCERC Bucurest.area tchnica pcntru sistema de prindere a placajelor exterioare Il\CERC Bucurosti PROCEMA S.hnica pe ntru PROCEMA S. protcet.---.• 0----1------2---GAT 145 GAT 227 --------_. faianta. o 1 2 3 de agrcmcntarc Il\STITUTUL l\ATlOl\AL AI.i tiilor IKSTITUTUL KA'f!OKAL AL LEMKULUI INSTITUTUL KATIOKAL AL LEMl\lJLUI IKSTITUTUL KA'f!ONAL AL LEMl\lJLUI INSTlTUTUL NATIONAL AL LEMl\ULUI Ghid privind a fcrcstrelor INCERC Bucurest i Ghid privind a aditivilor 258 GAT 181 GAT Ghid privind agrement.area u. 22 134 din piatra natural a Ghid privind agrement. adezivi de lipire a placilor de rnozaic.A. caramida sau piatra Ghid privind agrcmentarea tehnica pcntru protectii si acoperiri anticoroz ive a metalului 28 pentru rncleierea structiilor lemnului destinat con- GAT 136 PROCEMA S. utilizate pentru finisari in constructii din lernn Ghid privind metodologia de agrementare tehniea a adezivilor epoxidici.st. tencuieli.i INCERC Bucurvst i ICECOK SA 16 GAT 219 GAT 220 Ghid privind a tapetelor metodolugia autnadezivc de agrernentar« Chid privind mctodologia de agromentarc a sistemelor de izolarc exterioara a fatadei cu tencuieli subtiri aplicate pe matcriale termoizolante Ghid privind metodologia de agrcmcntare a vitrajelor speciale tcrrnoizolante Ghid metodologia de agrement.tt: verticale situate in mu.

rici pcntru instalatii de vcntilare si climatizare Ghid privind procedura de verificare a apti.A. tudinii de utilizare a echipamentelor de stocare a frigului pentru varful de consum al instala\iilor de c1imatizarc in eonstruetii Ghid privind procedura de verificare a apti. PROCEMA SA.ICPAlUC SA.emele de treeeri etanse ale conductelor prin pere\ii . tudinii de utilizare pentru echipamente de filtroclimatizare de camerA 139 138 . tudinii de uti lizare a rezervoarelor de stoeare a combustibilului pentru instalati! de Incalzire eu combustibil Iichid din construc\ii Ghid privind procedura de verificare a apti.ru silJl. aferenta instalatiilor de ventilate si climatizare Ghid privind procedura de verificare a apti. regeneratoare de caldura.utilizare pent.ICPAIUC SA tudinii de utilizare pentru echipamente de incalzire cu perdele de aer cald Ghid privind procedura de veriflcare a apti. inclusiv cornponente Ghid privind procedura de verificare a apti. o 8 1 GAT 194 GAT 195 2 3 25 PROCEMA SA.ICPAlUC SA. 10 GAT 196 GAT 197 11 12 GAT 198 13 SA. 1 GAT 101 GAT 102 GAT 108 GAT 104 2 3 4 5 GAT 105 GAT 106 GAT 107 6 7 Ghid privind procedura de verificare a apti. tudinii de utilizare pentru ventilatoare extractoare de acoperis Ghid privind procedura de verificarc a apti.o 24 1 GAT 187 GAT 146 GAT 148 GAT 2 Ghid privind agrement.ICPAlUC tudinii de utilizare a bateriilor elect.ICPAlUC tudinii de utilizare a schimbatoarelor de caldura eu placi destinate centrale lor termicc GAT 199 SA.gaze .ICPAIUC SA tudinii de utilizare pentru vcntiloconvectoare Ghid privind procedura de verificare a apti.ICPAIUC SA.ICPAIUC SA. 9 26 27 PROCEMA SA. tudinii de utilizare pentru ventile automate ~i dezaerisire destinate instala\iilor solare ~ de incalzire Ghid privind procedura de verificare a apti. tudinii de utilizare a racitcarclor de apa destinate instalatiilor de aer conditienat Ghid privind procedura de verificare a apti.ICPAIUC SA.ICPAIUC tudinii de utilizare a convectorilor elect. tudinii de utilizare a recuperatoarelor de caldura: cu fluid intermediar.ICPAIUC SA.area tehnica a produselor din mase plastiee pentru impermeabilizar'i si impotriva penetratiei apei Ghid privind agrementarea tehnica a produselor pentru pardoseli utilizate pentru aetivitati sportive Ghid privind agrementarea tehnica a caramizilor din ceramica antiacida Ghid privind agrernentarea tehnica a produselor de finisaj pe baza de dispersii apoase GRUPA SPECIALIZATA 05 Produse.ICPAIUC tudinii de utilizare a vaselor de expansiune inehise pentru instalatii de mcalzire Ghid privind procedura de verificare a apti. 14 GAT 200 S.ICPAlUC tudinii de utilizare a instalatilor de incalaire prin pardoseala.i.ICPAIUC tudinii de utilizare a aerotcrmelor electrice pentru instalatiile de ventilare si climatizare Ghid privind procedura de verificare a apti.ICPAIUC SA tudinii de utilizare pentru destratificatoare de aer Ghid privind procedura de verificare a apti. procedee si echipamente pentru instalatii aferente constructiilor de: inealziri • climatizari ventilatii sanit.electrice 3 PROCEMA S.ICPAIUC SA. 15 16 SA.ICPAIUC SA. din instalatiile de ventilare din construetri Ghid privind procedura de verificare a apti.rice pentru instalatiile de ventilare si conditionare Ghid privind procedura de verificare a apti.A. cu tuburi termice. GAT 201 GAT 202 GAT 203 GAT 204 GAT 17 S. 205 Ghid privind proeedura de verificare a apti. 19 SA.A. 18 SA.are . tudinii de utilizare a echipamentelor destinatt' ridicarii presiunii apei (hidrofoare) Ghid privind procedura de verificare a apti. tudinii de .ICPAIUC SA.ICPAIUC tudinii de utilizare a camerei de amestec a aerului.i plafoanere ~"nstruc\iilor Ghid privind procedura de verificare a apt.

) 41 42 43 44 45 26 27 28 GAT 151 GAT 152 GAT 153 GAT 154 GAT 170 GAT 171 GAT 172 Ghid privind procedura de agrernentard pen.ICECOl\ S.A. umidos- ICPAIUC S. S. 140 141 . SA.ICECON tudinii de 'utilizare a echipamentelor pentru sta\ii de tratare a apei ~ . microprocesoare ete. SA. SA. SA. motoare !ii generacladirilor verificare a apti.A tudinii de utilizare a echipamentelor de pornpare Chid privind mctodologia de agrernentare a ICECOl\ S. a' ICECOl\ SA ICECON SA.A. presostato.ICECOl\ tudinii de utilizare pentru relee si com.A.actoare Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON rezervoarelor tampon de apa pentru consum Chid privind procedura de verificarc a apti. 179 GAT 32 49 165 Chid privind procedura de verificarc a apti.ICPAIUC SA filtro electrost. 88 39 ICPAIUC SA 40 tate) ale instalatiilor de mcalzire..0 20 21 22 1 CAT 206 CAT 207 GAT 208 CAT 211 GAT 212 2 Chid privind procedura de tudinii de utilizaro pcntru de camera Chid privind procedura de tudinii de utilizare pcntru Chid privind procedura de tudinii de utiliz are pent ru cu agent termic 3 verificaro a apti.A.are a obiectelor sanitare din mae plutice Ghid privind mctodologia de agrementare ICECON pentru mqti de acoperire nocluri aanitare Ghid privind procedura de verifieare a apti.ICECON tudinii de utilizare a elementelor' de automatizare Ghid privind mctodologia de agrementare a ICECON conductelor pentru alimentari cu apa Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON contoarelor de caldura Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON tablourilor electrice generale Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON armaturilor de scurgere Ghid particular privind metodologia de agre. . contoarelor do apa Chid privind procedura de tudinii de utilizare pentru toare clcctrjcc din dotarea Chid privind procedure de tudinii de utilizare pcntru de apartamcnt verificare a apti.ICECON ment. 48 ICECON S.ICECON SA.aticc verificare a aptiradianti cu gaz vcrificare a aptipanouri radianto ICPAIUC SA ICPAIUC SA 0 83 1 2 3 23 Chid privind procedura de verificare a aptitudinii de uti lizarc a procedeului de sablare cu granule polimerice Chid privind metodologia de agrementarc tchnica a componeritelor din sisternele de automatizare (terrnostatu.are tehnica a elemuntelor complexe de wglare din cadrul instalatiilor de incaizire.ICECOl\ S.A. aptitudinii de utilizare pentru corpurile de iluminat Chid privind procedura de verificare a aptitudinii de utilizare a plintelor si tuburilor de protectie pentru conductoare ~ehlctrice 46 47 31 ICECON SA. CAT 155 :34 CAT 174 85 GAT 156 :36 GAT 175 87 GAT 176 CAT 177 CAT 157 GAT 178 GAT 158 GAT 159 GAT 160 GAT 161 GAT 162 GAT 163 GAT 164 GAT Chid privind metodologia de agrementarc ICECO!\'" SA pentru receptoarc termoelectrice Chid privind procedura de verificare a apti. 29 30 Chid privind procedura de verificare a aptitudinii de utilizare pentru intrerupatoare si prize Ghid privind procedura de verificar€ a. veruilare si cundit ionaro (regulatoare.A. SA.ICECOl\ SA tahlouri elect rice SA SA SA 24 ICPAIUC S. tru conducte si canale de ventilatii Chid privind procedura de agrementare a ICECON SA vibroizolatoarelor pentru ventilatoare Chid privind procedura de agrementare pen' !CECON SA. SA.ICECON mentare a obiectelor sanitare eunice ~ din fonta emailata Ghid particular privind metodologia de agre. tru sine de ghidare a cabinei ascensoarelor si contragreutartlor Ghid privind procedura de agrementare troliilor incorporate in constructii . socialculturale si civile 25 GAT 213 Chid privind procedura de agrement. SA. ii de pompare Ghid privind metodologia de acrementare a ICECON echipamentelor pentru sta\ii de epurare a apei SA. vcntilare si climatizare din cladiri industriale.

S.o 50 51 52 53 54 1 GAT 166 GAT 167 GAT 168 GAT 169 GAT 180 CAT 181 2 3 S. 76 ICECON S.A.'35 CAT 236 CAT 237 CAT 238 61 62 63 Chid privind metodologia de agrement. 133 Chid privind metodologia de agrementare a ICECON procedeclor tehnologice noi de finisare mecanizate a lucrarilor de parnant in spatii inguste Chid privind metodologia de agrementare a ICECON procedeelor tehnologice noi de consolidare a constructiilor prin injectare Chid privind mctodologia de agremcntare a ICECON intrerupatoarelor automate Chid privind metodologia de agrementare a ICECON releelor diferentiale la curenti "defect" Chid privind metodologia de agrementare a ICE CON pompolor de eirculatie a agcntului termic in instalatiile de incalzire Chid privind metodologia de agrementare a ICECON centralelor de clirnatizare Chid privind metodologia de agrementare a ICECON sistemului vas-rezcrvor WC Chid gener-al de agrementare pcntru echiICECON pamentele din instalatii sanitare Chid general de agrementare pentru echiICECON pamentele din instalatiile de incalzire Chid general de agrernentare pentru echiICECON pamentele din instalatiile de ventilare Chid privind metodologia de agrementare a ICECON balustradelor de proteetie Chid privind metodologia de agrementare a IKCERC sistemelor ~i echipamentelor de automalizare Bucuresti din punctele termice Chid privind agrementare tehnica pcntru ICECON accesorii de conducte de alimcruare cu apa si canalizare GRUPA SPECIALlZATA 06 Domotica ~i produse si echipamente inglobate in constructii SA.A. sisterne de avertizare etc. GAT 255 Ghid privind metodologia de agrementare seismomctrelor Incorperate in constructii a INCERC Bucuresti 142 143 .A. mentcle de instalatii elect rice Chid general de agremontare pentru echipaICECON S. S.are pentru echipaICECON S.ICECON mentare a tevilor si fitingurilor pentru gaze Chid particular privind metodologia de agre. S.are a procedeelor tehnologice noi de compactare a betonului Chid privind mctodologia de agrementare a procedeelor tehnologicc noi de prelucrare a tevilor de instalatii inglobate in constructii Chid privind metodologia de agrementare a echipamentelor de pomparo incorporate in construct ii pentru evacuarca apei de infiltratii Chid privind metodologia de agrcmcntare a elernentelor arnortizoare inglobate pentru fundatii de masini ICECON S.A.A. mentcle electrocasnicc incorporate in construetic (ascensoare.A.A.rice Chid privind metodologia de agrementare a ICECON proccdcolor tehnologice de montaj ansambluri de instalatii de mcalzire locuint.A. S.) 59 60 CAT 234 CAT 2.A. SA.A. 69 S. o 64 1 GAT 239 CAT 240 CAT 241 CAT 242 CAT 243 CAT 244 CAT 245 GAT 246 CAT 247 GAT 248 GAT 249 CAT 296 GAT 2 3 S. ICECOK SA.A.are eu apa la cladiri de locuit si social-culturalc 65 66 67 68 S.A. S.A. SA. ICECOK S.A.A. S.ICECON rnentare a armaturilor pentru gaze Chid privind metodologia de agremcntare a ICECON contoarelor de gaze Chid privind metodologia de agrerncntare a ICECON procedeelor tehnologice de montaj ansambluri de instalatii olect.A. S.A. S.A.A.A. 70 71 72 73 74 75 57 58 CAT 232 CAT 233 Chid general de agrement. S.e eu centrala individual a Chid privind mctodologia de agremcntare a ICECON procedeelor tehnologice de montaj a instalatiilor de aliment. S. 1 ICECON S. SA. scari rulante. 55 56 CAT 182 Ghid privind metodologia de agremcntare a ICECON echipamentclor pentru centrale de frig avansat Chid particular privind metodologia de agre.A.are a electropalanelor incorporate in constructii Chid privind metodologia do agrement. S.

SA 6 INCERTRANS S. SA Il\CERTRAl\S 15 2 SA Il\CERTRAl\S GRUPA SPECIltLIZATA.menlarcu tchnica a coloanelor filtrantc de la construct ia pentru alirne nt.are rosturilor de dilatatie la lucrarile portuare !.' ruazcm si a aparatclor seismice pcntru poduri rut. deser a ri. Il\CERTRAKS 8 9 10 Il\CERTRAl\S Chid privind mctodologia do agrcmcntare cailor de lansare si tragere a navclor In SA INCERTRAKS 8. alimunt.iure Ghid privind rnetodologia de agromcnt. 09 Ghid privind mctodologia de agrcmcntaru a aparat.are a procedeelor de obtinere a mixturilor asfaltice si de executic a straturilor bituminoase particular de agrement.iure Ghid privind metodologia de agrementare bitumurilor rutiere nemodificaua Produsc.ii.uare tiilor de pl: caile navigabile INCERTRANS S.are agregatelor naturale si artificialc pentru drumuri Ghid privind Ghid privind rnetodologia filierelor rutierc de agrernentare a SA 1 GRUPA SPECIALIZATA. googrile. Baraje ~i acumulari de apa 10 de agrernen~i a construea 7 GAT 115 GAT 116 GAT 117 GAT 118 INCERTRANS GAT 224 GAT 225 GAT 226 GAT 229 GAT 228 GAT 230 SA 2 a a Ghid-cadru privind metodologia tare a construcviilor port. ecrane drenantc) pent ru drumuri Ghid privind metodologia de agrement. INCEHT~':\NS SA..urjlur de J'ozistenifl Ghid telor de agrorncntarc a iarurilor a Ghid privind mctodologia de agrernentare mixturilor asfaltice de diverse tipuri SA Ghid privind mctodologia de agrernentare a Il\CERTRANS S_'\.Ii la CIJ" de pe cai ncvigabil« Ghid privind metod. materialelor geosintctice (gcornornbranc geotextile. Drumuri 1 si poduri rut. IKCERTR.A. procedue r.ari eu apa.ntru irigat.a ale podurilor rut. ISPIF SA 6 GAT 114 Ghid privind agl'l.elor d.A. INCERTRANS a 12 13 metodologia de agrementare a procedeelor de obtinere a structurilor bituminoase arm ale Ghid privind metodologia de agrernentare a produselor si procedeelor de colmatare a I'OSturilor si a fisurilor.area eu apa Ghid privind rnetodologia de agrement are a aditivilor.A.arc a elcrne nprefabricate din bcton pcntru porturi si cai navigahik Ghid privind mctodologia de agrcrncnt.ar« a repararii si consolidarii ulemcnu-Ior de rezistent. a rnodificatorilor si a alter adaosuri pentru bitum si emulsii de bitum la d rum uri metodologia de agrement.A.: "<!iu de agrcrnentare tehnologiilor de reah~<II"l' a corist ructiilor ingincrcsti suhacvaticu a SA INCERTRAKS 5 11 GAT 119 GAT 120 GAT 121 INCERTRANS SA IKCERTRANS S.) foraj ISPIF SA.i echipamcntc pc.3 GRUPA SPECIALlZATA. la rmbracamintitc din Ghid privind beton de cimcnt SA 144 145 . recupe- SA Il\CERTRANS rari-rcdari u-renuri agricolc si amonajari piscicole 1 2 4 GAT 112 GAT 113 SA Il\CERTRAl\S 5 SA Il\CERTRANS GAT 259 GAT 260 Ghid pulor privind pentru agl'ementUJ'ea u-hnica a pornechiparca puturilor el.CERTRANS SA. drcnaje foraje.ierc 3 07 U.CERTRAl\S 14 GAT 122 GAT 109 GAT 110 GAT 111 Ghid privind metodologia de agromcntare a rosturilor de dilat at ie si a elcmeritelor de continuizare a caii la podurile ruticre Ghid privind metodologia clcmcntolor prefabricate poduri rutiere de agrernentare din betori pentru a Ghid privind metodologia de agrementare a prnccduelc r privind reparareu imbracamintilor ruriere si auroportuare Ghid privind metodclogia de agremcntare a procedeelor privind lralamcnll'1e bitumincase H.\KS SA Il\CERTRAl\S 3 4 santierc navale Ghid prtvind mctodologia st ruct.

4: 146 147 . Organizare si Cibernetica in Constructii. 3 Art. In conformitate cu Hotararea Parlamentului nr. nr. 456/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului. o Art.A. 4.01. Directia Programe de Cereetare s i Reglementari Tehnice va aduee la indeplinire prevederile prezentului ordin. 751N1 din 10. Indicativ PC 001/97. 12/1996 r. NICOLAE NOICA Proceduri analitice de audit si ghiduri dl' evaluare pentru certificarea matorialelor de constructii Ghid de evaluare tehnica a unui producator de placi ondulate de azbociment Ghid de evaluare tehnica a unui producatnde placi pe baza de azbast Ghi~ de evaluare tehnica a unui producator de JpoSOS de ccnst ructii PROCEMA S. CEPROCIM S. Nr. In temeiul H.ANEXA nr.i se distribuie la beneficiari impreuna eu programul eadru pe suport magnetic de catre elaborator..i a Decretului nr. Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urmatorul R DIN: Se aproba: "Manual ~i program de calcul cadru pentru intocmirea cartilor tehnice a constructiilor".1 se publica in brosura r. MINISTRU.. respeetiv Institutul de Consultanta. 1.A. Manualul de la art. Prezentul ordin intra in vigoare la data publicarii in Buletinul Constructiilor. 193/23. CEPROCIM S.A. 2 Art.A. 1 Art. CEPROCIM S. 2. Denumirea procedurilorl ghidurilor de evaluare ------ Executant ----- ORDIN Nr. 2 LISTA PROCEDURILOR ~I A GHIDURILOR DE EVALUARE AFERENTE SISTEMULUI CALITA TIl IN CONSTRUCTIl FINALlZATE iN ANUL 1996 MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII TERITORIULUI crt. 59111996.07.G.1997 Avand in vedere: Avizul Consiliului Tehnico-Stiintific nr.1996. Bucuresti. 3.

I se publica in brosura !?i se distribuie la beneficiari impreuna cu programul cadru pe suport magnetic de catre elaborator. Organizare si Cibernetica in Constructii. Indicativ M. In baza Raportului Direct iei Generale de Reglementari !?1 Atestari Tehnice.G. 456/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului. respectiv Institutul de Consultant. inclusiv sistemul informatic ~i baza de date a activitatii acestuia''. MURGU Bucuresti o Art. NICOLAE NOICA 148 Redactor: Alexandra Imprimeria Gutenberg. 1 Art. Direct ia Programe de Cercetare s i Reglement.a.E.05. 59111996. 001/97. 3 Art.MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII TERITORIULUI ORDIN Nr. Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urrnatorul R DIN: Se aproba: "Manualul dirigintelui de specialitate in constructii. Manualul de la art. In temeiul H.07. In conformitate eu Hotararea Parlamentului nr. n r. 284/23. MINISTRU. 74IN/ din 05.1997 Avand in vedere: Avizul Consiliului Tehnico-Stiintific nr. 2 Art. 12/1996 si a Decretului nr.ari Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin. Bucuresti Prezentul ordin intra in vigoare la data publicarii in Buletinul Constructiilor. 4 .1996.