BULET'NUL CONSTRUCT"LOR

Vol. 10 1997

i."

1. PRESCRIPl'II

TEHNICE

"Cod de proiectare pentru structuri In cadre din beton armat", indicativ NP 007-97,aprobat de MLPAT cu ordinul nr.lIN din 13 ianuarie 1997 "Normativ privind igiena compezitiei aerului in spatii cu diverse destinatii, in functie de activitatile desfasurate, In regim de iarnavara", indicativ NP 008-97, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 6IN din 22 ianuarie 1997 "Lista ghidurilor de agrement tehnic finalizate in anuI 1996" si "Lista procedurilor si a ghidurilor de evaluare - aferente sistemului calitatii in constructii - finalizate in anul1996", aprobate de MLPATcu ordinul nr. 7/N/ din 22 ianuarie 1997 OrdinuI MLPAT nr. 75/N/ din 5 martie 1997 privind aprobarea "ManuaIului si programului de caIcuIcadru pentru intocmirea cartilor tehnice a constructiilor", ·indicativ PC 001-97 Ordinul MLPAT nr. 741N/ din 5 martie 1997 privind aprobarea "Manualului dirigintelui de speciaIitate in constructii, incIusiv sistemul informatic si baza de pate a activitatii acestuia", indicativ ME 001 - 97 ~

3

88

132

147

148

Editatde: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii ~i conornia Constructiilor E

Bueurestl - ~os. Paotelimoo or. 266 Telefoo 627.40.85/176 - redaqie 116 - difuzare

Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate INCERC Bucuresti. Nu este permisa reproducerea integral a sau partiala a materialelor din Buletinul Constructillor fAra consimtAmAntul seris aI INCERC Bucuresti,

MINISTERUL LUCR.ARILOR PUBLICE $1 AMENAJARII TERITORIULUl

MINISTERUL LUCR.ARILOR PUB LICE $1 AMENAJARII TERITORIULUl
DlRECT1A PROGRtl.lVlE CERCE1'ARE $1 REGLE:vIENTAR1 TEHN1CE

ORDIN Nr. lIN! din 13.01.1997 Avand in vedere: _ Avizul Consiliului Tehnieo-~tiintifie nr. 79/24.04.1996; . G ... .. " In t emeiu I H ., nr . 456/1994 privind organizarea si funetionarea Ministerului Luenlrilor Publice ~1 AmenaJaIll
A

COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI IN CADRE DIN BETON ARMAT INDICATIV NP 007-97
Elaborat de: UNlVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURE~TI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE ~I INDUSTRIALE CATEDRA CONSTRUCTII DE BETON ARMAT Elaboratori: Prof.dr.ing. Liviu CRAINIC Conf.dr.ing. Marius GABOR ing. Dan STANCIULESCU IPCT-S.A. ing. Radu GIURGEA IPCT-S.A.

Teritoriului, _ In eonformitate eu Hotararea Parlamentului nr. 12/1996 si a Deeretului nr. 591/1996, .. . . Ministrul Luerarilor Publice si Amenajarii Tentonulm emite
urmatorul

o

R DIN:

Se aproba: "Cod de proieetare pentru structuri in cadre Art. 1 din beton armat"; 'NP 007/97. Codul de la art. 1 intra in vigoare la data publicarii Art. 2 in Buletinul Constructiilor. Directia Progr ame de Cercetare si _Reglementar~ Art. 3 Tehniee va aduce la indeplinire prevedenle prezentulUl ordin. MINISTRU, NICOLAE NOICA

Colaboratori:

Avizat de:

Directia Programe de Cercetar e si Reglamentari Tehnice ing. Oetavian MANOIU ing. Eugenia HINTEA
3

Director Responsabil

tema:

2

CUPRINS

5.3. Incarcari. Mase de nivel 5.4. Caleulul eforturilor in grupari fundamentale de incarcari 5.5. Caleulul eforturilor in grupari speciale de incarcari (actiuni seismice) 7 7 8 8 9 : 10 10 11 11 11 11 12 13 13 13 13 14 14 15 16 17 Cap.6 Dimensionarealverificarea elementelor 6.1. Stabilirea eforturilor de calcul 6.2. Rigle de cadru 6.3. Stalpi , 6.4. Noduri de cadru structurale

24 25 28 .. 30 30 38 38 39 43 43 44 45 45 45 47 .48 48 49 51 52 52 54 56 56 56 58 60

Cap.1 Generalitati 1.1. Domeniul de aplicare al Codului 1.2. Definifii 1.3. Clasificare 1.4.Acte normative complementare Cap.2 Alcatuirea de ansamblu 2.1. Forma ~i alcatuirea de ansamblu 2.2. Distributia stalpilor 2.3. Plansee 2.4. Scari 2.5. Pereti despartitcri ~i inchideri 2.6. Fundatii 2.7. Rosturi

Cap.7 Calculul capaeitatii de deform are postelastiea 7.1. Ca1culul ductilitatij sectioriale 7.2.Lungimea zonelor plastice Cap.8 Verificarea la stare a limita de deformatri 8.1. Grupari fundamentale de incarcari 8.2. Grupari specrale de incarcari 8.3. Deforrnatii l imita ~: Cap.9 Proieetarea planseelor structurllor in eadre 9.1.Calculul planseelor la incarcari verticale 9.2.ralculul planse-Ior la inearcari orizontale 9.3. Structura de rezistr-nta a scarilor Cap.10 Infraatructurile Ifi fundatiile 10.1.lTenpralitatll . 1O.2.Calculul infrastructurii. . 10.:~. alculul Iundatulor C Cap.11 Alcatuirea Ifi annarea 11.1. J{lgle de cadru .. 11.2.Stalpi .. 11.1.Nodun................................. Anexa A Anexa B Comentarii

Cap.S Conditii generale de proiectare 3.1. Conditii generale ; ~ ..~.,.: , 3.2. Realizarea condifiilor de proiectare 3:3. Corrditii de reaistenta ~i stabilitate 3.4. Conditii de rigiditate 3.5. Conditri privind mecanismu1 structural de disipare a energiei la actiuni seismice 3.6. Conditii privind ductilitatea locala si evitarea ruperilor cu caracter casant 3.7. Conditri specifice structurilor prefabricate sau mixte. Cap." Proiectarea preliminara a elementelor 4.1. Evaluarea incarcarilcr verticale 4.2. Predimensionarea riglelor de cadru 4.3. Predimensionarea stalpilor

structurale .18 18 18 20

.. ;

66 67 69

Cap.5 Calcul u1 eforturilor 21 5.1. Particularitati de comportare ~i ealcul ale strueturilor in eadre de beton armat 21 5.2. Schematizarea structurii pentru ealeul 23

4

5

prefabricat sau in solutii mixte.) Codul de fata va fi utilizat cu caracter de recomandare sau eu titlu informativ.P. turnuri de extractie etc. cu titlu informativ. GENERALITA. Domeniul de aplieare al Codului Prezentul Cod se aplica la proiectarea structurilor in cadre de beton armat monolit. CATEDRA CONSTRUCTII BETON ARMAT Aprobat de: M. lIN din 13. Prevederile se r efer a cu pr eca dere la proiectarea unor constructii noi. ele pot fi utilizate ca elemente de referinta in evaluarea unor constructii existente. Elaborat de: UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURE$TI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE $1 INDUSTRIALE .A.L. in const. pentru cladirile cu plansee tip dala groasa sau tip ciuperca. silozuri. pe langa prevederile din actele normative specifice.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI IN CADRE DE BETON ARMAT INDICATIV NP 007-97 1.ii structurali de beton armat (sisteme duale) si nici la cele constituite din cadre cu panouri de umplutura.1997 7 . 1.1.01. EI nu se refera la structurile in cadre care conlucreaza eu peret.ructiile civile si industriale avand orice mod de distributie a elementelor si regimuri de 'inalt.'fI Prezentul Cod cuprinde prevederi referitoare la proiectarea structurilor in cadre de beton armat ale cladirilor.T eu ordinul nr.ime pana la 40 m sau 15 niveluri. precum si pentru structurile unor constructii industriale speciale (buncare. Pentru structurile cladirilor cu regim de inaltime de peste 40 m sau 15 niveluri.

1.4. tuburi multiple). 1. • STAS 10107/2-91 Constructii civile. Diipe modu1 de executie: • cadre din beton armat monolit. • STAS 10107/1-91 Constructii civile.1.l.1. industriale si agricole. Structuri1e in cadre de beton annat sunt cele la care incardirile vertic ale t. Definitii 1. • STAS 1010111-91Actiuni in constructii. Acte normative complementare Prezentul Cod de proiectare se va utiliza irnpr euna cu prevederile din actele normative care precizeaza aspecte specifice de calcul si alcatuire. Dupa modu1 de distribuiie a1 e1emente1or structurale: cadre ortogonale. dupa cum urmeazii: 1. structuri tubulare in cadre (tub perimetral. • cadre pentru constructii civile..ielemente prefabricate de beton armat). beton armat !?i beton precomprimat.2.. • cadre pentru constructii etajate 'inalte (peste P+12E). industrials si agricole. -t-J!4in cadre de beton armat Fig. Calculul si alcatuirea planseelor din beton arm at si beton precomprimat. • } I b b I } hz ~ }. plansee curente din placi si grinzi din beton arm at si beton precompromat..1) • • • 1. Prevederi generale.1. • STAS 3300/1-85.• • STAS 10101/2A1-91 Actiuni in constructii.2. cadre dispuse dupa direcrii oarecare.l) respecta conditia: h/b-cf (1. Prescriptii de calcul si alcatuire .. incarcari datorite procesului de exploatare.1. Principii generale de calcul..i orizontale sunt preluate si transmise fundatiilor (sau infrastructurii) in totalitateprintr-un sistem spatial de stalpi si grinzi (rigle).2. industriale si agricole. 1. • cadre din elemente prefabricate de beton armat.2. in sensul prezentului Cod sunt considerati stfi1pi elementele portante verticale la care raportul intre dimensiunile sectiunii transversale (b si h in fig.2.· plansee cu nervuri dese din beton armat si beton precomprimat. industriale si agricole. • cadre mixte (din elemente monolite t. • cadre pentru constructii industriale. tub in tub. • cadre pentru constructii etajate cu Inaltime medie (P+5E .3.4. Calculul si alcatuirea elementelor din beton. Teren de fundare. Dupa tuuniirul de nive1uri: • cadre pentru constructii parter: • cadre pentru constructii etajate cu inaltime redusa (P+IE .3. Greutati tehnice !?i incarcari permanents . Prescriptii de calcul si alcatuire..2. Dupii destinatia constructiei. 1. Clasificarea structurilor Clasificarea structurilor in cadre de beton armat se face in functie de criterii care determina diferentieri privind aplicarea prezentului Cod.. plansee casetate din beton armat. • STAS 10107/4-91 Constructii civile.1. • STAS 10107/3-91 Constructii civile. 1 1. cum ar fi (lista nu este exhaustiva): • STAS 10107/0-90 Constructit civile si industriaje. P+4E). 8 9 .P+12E). Prescriptii de calcul si alcatuire.

Y cu aripi lungi. cum sunt constructiile in forma de I.pe axul consolei. Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de lncuinte. l' . • Normativ pentru executarea lucrarilor din beton ~i beton armat. .e acestora care pot determina reducerea sensl~lla~ a rigiditatii sau rezistentei lor in plan orizontal.re se va actualiza in raport de revizuirea sau modificarea acestora. de eonsecintele ce decurg din nerespectarea acestei recomandari.!-e si de rezistenta ale constructiei nu sunt sensibil modificate.• • • STAS 3300/2-85 Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe. Daca respectarea conditiei nu este posibila pentru ansamblul constructiei se recomanda tronsonarea prin rosturi seismice sau se va tine cont. Sc~le l1iperetii de la golurile de ascensor se recomanda sa fie alcatuite astfel incat sa nu constituie elemente d izidi a st t . de rezis~ care t enva ~l e e ormabilitate. 2. amplasate in zonele seismice A+D (conform Normativului PI00-92). la proiectare.stalpilor in planul constructiei se recomanda sa fie cat mar uniforma. pe Ianga alcatuirea adecvata a planseelor. C 140-86. respectiv prin prevederea de retragen simetrice. si cele referitoare la eVltare~ u:rlOr interactiuni necontrolate sau defavorabile cu structura principala de rezistenta precum si limitarea degra11 cativ PI00-92. se recomanda a se evita formele in plan neregulate sau complicate. perpendiculare . In cazul realizarii de retrageri pe inaltimea eonstructiei se va urmar'i limitarea efectelor de torsiune generala indusa de actiunea seismica. de deformabilita. ~a distributia l1i alcatuirea peretilor despartitori se vor avea l~ vedere. agrozootehnice si industriale. T. 2. _ 2. 2. .lt~n ~l~de _ dlm~ns~uni intre acestea. realizarea unor structuri la care marirnile deschiderilor sa fie apropiate de cele ale traveelor. ALCA. cu distributii uniforme ale maselor si rigiditatilor in plan si pe inaltimea aceluia~i tronson. e ngI zare rue urn I?lsa nu rea izeze interactiuni defavorabile cu aceasta. • Se recomanda a se evita prevederea de goluri mari in plansee sau . Pentru constructiile etajate cu in<iltime medie si pentru constructiile inalte.5.: _a~la~ente t:amei). ~ri~zile in consola sunt admise cu conditia 'evitarii unor interactiuni necontrolate cu elemente structurale sau cu peretill d um p1u tura di pIanuri . In ca~unl. v . Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii.. UIREA DE ANSAMBLU T 2. compacte si simetrice. pe ~anga conditiile functionale.:i~i a~.~. care pot determina solicitari suplimentare in zone le de discontinuitate sau ca efect al momentului de torsiune generala. _ Se re?oman~a ca rigiditatile structurii pe directiile principale sa fie cat mal apropiate.Se admit retrageri de la un nivel la altul daca.t~ alc~t.al.in e 2. prin variatii mici ale pozitiilor centrului maselor !?i al 10 .Indicativ PI0-86. ~ ~e _r~coman~a ca plan!?eele sa fie astfel alcatuite meat incarcarile v:ertlcale sa fie trans mise pe doua directii (la riglele de ca~r. Lista actelor normative complementp. Indi- centrulu~ d~ rigi~itate intre etaje. prin acestea. caract~risticile dinamice. pentru a se evita diferentele mari de SOhc. Se vor evita modificarile bruste de rigiditate pe rnaltimea constructiei. social-culturale. . Planseele structurilor in cadre pot fi realizate in orice S01~~le ondstrducfitiva asigura conditiile functionale. L.L La stabilirea formei ~i alcatuirii de ansamblu a constructiilor cu structura in cadre se recomanda formele in plan regulate.4. U.e In care asemenea alcatuiri nu pot fi evitate se vor lua masuri ~entru a ~~ asigura planseelor capacitatea de rezistenta necesara preluarii eforturilor generate de efectul de saiba.2. ~istrib~tia . In acest scop se va urmari.

b) Respectarea prevederilor prezentului Cod de proiectare si a 12 13 . rnaltimt de etaj s. " Dimensiunea rosturilor se va stabili astfel incat sa se evite interactiunile necontrolate intre tronsoanele alaturate. (ii) Natura terenului de fundare si nivelul apei freatice.a. 2. climatice si seismice. (piloti. cu luarea masurilor corespunzatoare pentru evitarea prabusirii acestora. daca sunt respectate. In acest sens se vor examina si se va decide asupra aplicarii uneia din u~atoarele solutii ~~sibile:. a) Fundarea stalpilor pe fundatii directe de suprafata (fundat. care pot avea urmatoarele functiuni: rosturi de dilatare/contractie. in cazul cutremurelor puternice. conlucrand cu planseele invecinate !?icu talpile sau radierul de fundatie. b) Realizarea unei infrastructuri printr-un sistem de pereti structurali pe inaltimea subsolului sau. Se recomanda realizarea unei infrastructuri rigide in special la constructiile solicitate preponderent de actiunile seismice (cladiri inalte si cu dimensiuni reduse in plan. zon~ clim~tica. (iii) Condit. . . rosturi seismice. un nivel controlat de si~ranta in exploatare si la starile limita ultime. la care se refera prezentul capitol..e perfo~anta structurala care. La alegerea sistemului de fundare se vor lua in considerare urmatoarele: (i) Daca constructia va fi sau nu prevazuta cu subsol. b) Realizarea unei alcatuiri de ansamblu care sa asigure Iimitarea deplasarilor orizontale date de actiunea seismica astfel incat sa se previna degradarea peretilor de umplutura si sa evite avarierea elementelor cadrelor (stalpi !?irigle) ca urmarea conlucrarii acestora cu peretii de umplutura. rosturi de tasare. disponibilitatj de utilaje !?I de forta de munca). se reahzeaza prin: a) Conce~tia generala de proiectare care sa asigure alegerea unor sisteme structurale adecvate conditiilor functionals (destinatia. Se va urmar~ ~~ cat posibil sa se realizeze cumulat functiunile impuse de conditiils particulare de amplasament forma in plan elevatie etc. CONDI'fII GENERALEDE PROIECTARE 3.7.iile de fundare ale constructiilor invecinate (daca este cazul). amplasate in zone cu seismicitate ridicata) sau a celor fundate in conditii dificile de teren.2. specifice constructiei. radiere) sau pe fundatii de adancime. deschideri travei. (iv) Ponderea mcarcarilor seismice in stabilirea eforturilor de la baza constructiei. 3.). Dupa caz constructiile vor fi fragmentate prin rosturi. Extinderea subsolului in plan !?i adancime. Functie de factorii enumerati. asigura sistemuln] structural 0 comportare favorabila sub incarcarile gravitationale. vecinatari) si de executi~ (~enOada!?1 durata de executie impuse.r de perforI?anta structurala).darii lor in cazul actiunilor seismice de intensitate corespunzatoare nivelului de protectie antiseismica avut in vedere de catre normele specifice. 2. Conditiile generale de proiectare precizeaza cerintels d. _ a) Realizarea peretilor din materiale cu deformabilitate ridicata sau cu alcatuiri care sa conduca la separarea lor de cadre. barete). de rntretinere si de reparare/consolidare (in cazul producerii unor degradari sau avarii). c) Acceptarea degradarii peretilor de compartimentare.. 3. talpi continui. uneori. forma in plan si elevatie. condit ii favorabile de executie. se pot lua in consider are urmatoarele solutii: . Indeplinirea conditiilor generale de proiectare (a cerintelo. si a unuia sau mai multor niveluri de la partea inferioara a constructiei.1.ii izolate. de amplasament (zona seismica. teren de fundare.6. regim de inaltime.

nra a~~:~:: fac parte din sistemul structural) vor 1 veri lC~ e. In situatii justificate se pot admite 14 15 . a 1 irea 1 STAS 10107/0-90 1 1 gimii lor de calcul III sensu ' eva u a re.cat mal ~proPIa de realitate _ particularitatile sistemului structural III toate stadiile semnificative de comportare. t analitice aprofundate care sa precizeze . con Jr de amplasament. ' 3 3 2 Din punctul de vedere al dimensionaru.3..ii relative de nivel este admisa in condit iile considerarii in calcule a efectelor determinate de aceasta.. sa fie cat mai apropiate. 1 2 .jicu cele ale prezentului Cod. Conditii privind mecanismul structural a energiei la actiuni seismice de disipare 3. precum si cele din prezentul Cod. variatia locala brusca a rigiditat.de regula .j~o~e ~ ~ . Se recomanda ca rigiditatile la deplasari laterale ale cadrelor (considerate independente) precum si ale sistemului structural. in ansam u.4. 2. b) Rigiditatile relative de nivel se recomanda sa nu prezinte variatii mari pe inaltimea constructiei. u t~me .9.eventual . calculate pentru cadrele independente si ansamblul constructiei..actelor normative cDmplementare privind calc~lul!?i alcatuirea tuturor componentelor sistemului structural si ale elementelor c) ~~~~~:~t. punand con rna ca. c) Nodurile cadrelor. A bl sau precum !?i 3 . . rezistenta '!?istabilitate) in conformitate cu prevede~ie dinr~~tm 10107/0-90. din Normativul PI00-92) sa se respecte urmatoarele: a) Deformatiile plastice sa apara la inceput in rigle si numai ulterior sa apara .4. Conditii de rigiditate 3. Toate elementele sistemului str~ctur~l :.1. sageata lor sa nu depaseasca valoarea admisa.5. (c. Conditii de rezistenta ~i stabilitate " exploatare. in situatiile justificate di~ punct de vedex.1 de lasarilor dupa cum urmeaza: :) G~nzile cadrelor (riglele) ca si grinzile d~ rula:.::~todelor de calcul structural (calculu~ efort~ri~o~ .jl plastice potentIa e. .numai in domeniul elastic. de Iasadlor in diferite stadii de lucru) adecvate . h' d) Efe~tu.2.. b) Deplasarile relative de nivel maxime (incluzand si componenta post-elastica) date de fortele seismice orizontale vor respecta prevederile Normativului PI00-92." t ile' de limitare d elementele sale componente vor r~specta con 1.1. 3.4.lmpor an ei ~~n~.."la e f. a unor cercetari expenme'?-t~le pe mo e dii ~e prototipuri realizate la scar a naturala !?vsau a u_norstu. pentru constructiile situate in zonele seismice A+E sa respecte urmatoarele conditii: a) Rigiditatea cadrelor considerate independente sa fie cat mai uniforma.~r fi ~lme~~l onate sau dupa caz.2. Sistemul structural.~: s~~ i economic. ~~or face in conformitate cu prevederile prezentului s pc . verificate la starile hmlta. 3.5.jicaracteristicilor sistemulUl structural. tipului f.3. b) Se pot admite incursiuni reduse in domeniul post-elastic in terenul de fundare. TAS ' ita de deformatie in conformitate cu prevedenl~ dl~ . su A 3. alca~Ulrll il arm~rli ~e vor diferentia zonele curente ale ele~entelor f._ ". 6. la cutremurele de intensitate ridicata (vezi pet. pct. In acest sens se recomanda ca perioadele corespunzand modului fundamental de vibratie. cu ale celorlalte acte normative speer Ice.3. t Cod.' -tiei. rea. p f.4 .3. Pentru a obtine un mecanism favorabil de disipare a energiei la actiuni seismice se va urmari ca. 1 St bil i zonelor plastlce poten.in stalpi.S d Iimi dOt' b incarcanle e 10107/0-90 pct. d) Infrastructurile ~i fundatiile vor fi solicitate . 1. 3. planseele (lucrand ca diafragme orizontale) precum si eventualele elemente de ductilitate redusa sa fie solicitate numai in domeniul elastic de comportare al materialelor.

5) este conditionata de realizarea unei ductilitati locale suficiente a zonelor plastice precum si de evitarea producerii unor ruperi premature.incursiuni in domeniul post-elastic de comportare si in unele clemente ale infrastructurii. fiind reluate si completate si in Cod. adecvate transportului. 6 al prezentului Cod. cand se prevad imbinari fara continuitate. rigle. interfat.2. 3. .6 se m cazul structunlor prefabricate.4. comportarea avanUUoasa a elementelor la incarcari vertical~ si orizontale.3. casante.6. . ale elementelor structurale. post-seism.i evitarea ruperilor cu caracter cas ant Posibilitatea de dezvoltare efectiva a unui mecanism favorabil de disipare a energiei la actiuni seismice (pet. 3. 3. Observatia.l. c) Preved~~ea unui nurnar suficient de legaturi care sa asigure: etabilitatoa structurii pentru orice combinatie de incarcari. fundatii. fundatii etc. stalpi. 1 efera. infrastructura/ j undatii. • sunt cele in care acfiunea seismica si in care se localizeaza zonele plastics C~n~itiile precizate l~ pet 3. Metode practice de proiectare in vederea indeplinirii acestor cerinte sunt date in cap. se vor respecta urmatoarele conditii: a) Prin dimensionare. separari ale elementelor in lungul unor planuri de lunecare prefisurate (rosturi de turnare la elemente monolite.). uneori cu caracter casant. Elemente participante mduce.5 si 3. Condit ii privind 3.b.5. Masu ri minimale A prevazute prezentul pentru realizarea acestor condit ii sunt m STAS 10107/0-90. .2. alcatuire si armare se va asigura zonelor plastice potentiale din rigle si stalpi 0 capacitate ridicata si stabila de deformare post-elastica. cu luarea masurilor adecvate de asigurare a ductilitatii acestora ca si a posibilitatii de reparare bricate si suprabetonare).a intre elemente prefa- pierderea ancorajului armaturilor si degradarea conlucrarii betoniarmatura in zonele de rnnadire: ruperea specific a elementelor incovoiate subarmate.4. b) Prin dimension area. in acest sens sunt recomandate elementele prefabricate ljniare sau de suprafata. • elemente participante la preluarea actiunii seismice. ductilitatea Iocala I. la elementele partici- 16 17 . pereti de infrastructura.iala. elemente ale infrastructurii) se vor evita ruperile premature. Indeplinirea cerintelor de la pct. care ar impiedica realizarea mecanismului proiectat de disipare de energie. b) Pozitionarea imbinarilor sa fie astfel incat executia lor sa fie cat mai simpla iar stabihtatea si rezistenta elementalnr prefabricate si a structurii (inclusiv in faze intermediara de montaj sau executie) sa fie" asigurata. Se vor evita: ruperile in sectiunile inclinate datorate actiunii fortelor taietoare.solicitari importante potent. fara 0 scadere semnificativa de capacitate portanta si/sau rigiditate sectionala la cicluri repetate de incarcari-descarcari in domeniul plastic de comportare.7.5. alcatuirea si armarea elementelor structurale (rigle. 3.1 se face prin ierarhiza-va adecvata a capacitatilor de resistent aale celor trei con -ente ale sistemului structural (suprastructura. rosturi dintre elemente prefabricate. In acest scop. 3. noduri. 3. Conditii specifice structurilor prefabricate sau mixte La proiectarea structurilor prefabricate sau mixte se VOl' lua in corisiderarr. depasirea limitei admise pentru inaltimea zonei comprimate. urrnatoarele recomandari: a) Fragmentarea structurii in elemente prefabricate va urmari pe cat posibil . noduri. 3. obt inerea de elemente prefabricate cu forme simple. manipularii si montajului. teren de fundare) precum si ale elementelor structurale (stalpi. elementele structurale se impart in: elemente neparticipante la preluarea actiunii seismice (cu eforturi neglijabile induse de seism).

1 dh v rig elor (h).2 GDlin Incarcan a.1. STAS 10101/1-91. Stabilirea formei ~i dimensiunilor initiale ale riglelor se va face cu luarea in considerare a urmatoarelor criterii: a) IP. STAS 1010112-91. Actiunile verticale pe rigle constau in greutatile lor proprii si din reactiunile transmise de plansee sau mcarcari aplicate direct (pereti. sa indeplineasca condit'in: hlL>1/12 \' aportul dimensiunilor sectiunii transversale a riglelor recomanda sa respecte conditia: se hIh<3 (4. . alcatuirea si armarea elementelor structurale (prefabricate.l.a1timeasectiunii riglelor este conditionata de deschiderea lor. p n~3 .1. 4.). in raport cu esc iderea (L). PROIECTAREA PRELIMINAAA A ELEMENTELOR STRUCTURALE (PREDIMENSIONAREA) 4. sarcini suspendate etc.b.l. in faza de predimensionare. manipulare precum si in situatia finala a constructiei. Evaluarea tncarcarilor verticale Incarcarile verticale pe plansee se stabilesc in conditiile prevazute in normele in vigoare (STAS 10107/0-90. Evaluarea fortelor axiale in stalpi se poate face functie de suprafata de planseu aferenta stalpului si numarul de niveluri ale constructiei. b) Pentru simplificarea executiei riglelor cadrelor din beton 18 c) Se recomanda ca inaltimea sectiunii . mixte si monolite) si a imbinarilor va avea in vedere realizarea conditiilor de rezistenta.11111 ~~1.2) 19 . .1 4. Fig. montaj. stabilitate si deformabilitate in toate fazele intermediare de executie. ~ono!it "'.~~ PI P. in etapa de predimensionare. Incarcarile concentrate pe rigle se pot echivala. .pante la preluarea actiunii seismice.3) R (4.. STAS 10101/2Al-91. re~omanda sectiunile de forma dreptunghiulara iar dlme~slUmle acestora (b.2. cu incarcari uniform distribuite in conditiile precizate in fig. • 4. d) Dimensionarea. pe riglc h.. h) sa fie multiplu de 50 Pen~ru . incarcarile echivalente vor avea intensitatea astfel indit sa conduca la aceeasi rezultanta ca si incarcarea "reala" (fig. STAS 10101/21-91 etc). 4. de spatiul liber acceptat in exploatarea constructiei precum si de raportul dintre rigiditatea stalpilor si a riglelor.riglele prefabricate se pot accepta si alte formem: sectiunii transversale. ca tncarcari uniform distribuite. 4. STAS 101011 OA-91. .a). Incarcarile pe rigle distribuite triunghiular sau trapezoidal se pot considera.

~j h lH. Dimensiunea minima admisa este 300x300 mm" in situat. Conditiile de rigiditate la fortele seismice de calcul sunt cele prevazute in normativul P100-92. du~a~ de actiune a incarcarii. Pentru calculul deplasarilor.dn.ceeptabile. b) Dimensiunile sectiunii transversale a stalpilor se iau multiplu de 50 mm. Structurile in cadre din beton armat au sub Inca . c. La stabilirea formei I?i dimensiunilor initiale ale sectiunii stalpilor se vor avea in vedere urmatoarele aspecte: a) De regula stalpii din fatade vor avea lat.r~aza sub forma de cadre spatiale. mai ales.1. pentru calculul e. (ii) Rigiditatea ~ection~la. :articulari~ati de comportare I?icalcul ale structurilor In cadre din beton armat 5. conlucrarea eu alte elemente (plae_I.3.6.ime constanta pe toata inaltimea constructiei si retrageri numai la interior. Calculul eforturilor in structurile in cadre din b t arm~t se poate face prin metode cu diferite grade de complexi~a: clasificate astfel dupa . Retragerile (reducerea sectiunii) se recomanda sa nu se faca concomitent pe ambele directii. (~: L~c. 5~1. din temperatura. stalpi) depinde de mal multi ~acton~tipul de solicitare. 6. goluri de ferestre etc.) sa nu se ajunga la comportari specifice stalpilor' scurti (fig.' ~rmatoarele particularitati de comportare:' carcan.1.. c) Pentru respectarea conditiilor de rigiditate si rezrstent a la incarcarile orizontale se va proceda prin incercari. pct.ii justificate dimensiunea minima se poate lua 250x250 mm".. tasari de reazeme. preeum I?lal eforturilor de ordinul II. 4.2. 2) sun t vaI' in 3 on e~nven~lOna!e"me. modificand dimensiunile stalpilor si/sau ale riglelor. 4. a si b) si inaltimea sectiunii (h) este: HJh<2 (4. se va urmari ca prin modul de dispunere == McajQasoc. 5. stalpii la care raportul dintre distant a Ho (fig.1. l~mente de inchidere). al efortunlor.4) unde: b~r~ b. contractie. In acelasi scop. Valorile e admise . in situatiile 21 n.4.2. pe inaltimea constructiei se recomanda ca retragerile sa nu fie prea dese (la 2-3 nivelur'i). Fig.4.3. calculele curente (vezi pet .a. CALCULUL EFORTURILOR SECTIONALE 5. h == inaltimea sectiunii transversale a stalpului.. modul de armare etc. 20 .2.a elementelor (grinzi. nivelul de solicitare.orlunlor din lI:carcan exterioare.' com t b' ~ gradul de fid elit a t e cu care reflecta: I por area su mcarcart a structurii. a zidariei in panourile de cadru (parapeti. d) Pentru stalpii constructiilor amplasate in zonele seismice A+-E definite in Normativul P100-92 se va evita realizarea de proportii specifice elementelor scurte (stalpi scurti)· Se considera stalpi scurti.2.c).3.

2.1 La se determma functie articulate (din elemente f: gr~nZ1 or.2. Modul de realizare.calc~lele mai detaliate sa:~~~:~c. Interactiunea intre cele trei componente principale ale sistemului structural: suprastructura (structura in cadre) infrastructura si fundatiile terenul de fundare poate avea. de la caz la caz. 5.ii plastice care pot genera n'" tributii importante ale eforturilor fata de cele determi• til ipoteza comportarii elastice. d osu ngleI dispuse pe directia runn e rezemare p t'l S. de A' lDcastrare a stalpilor la nivel I .: f. 0 influent a semnificativa sau neglijabila asupra distributiei eforturilor.1. 3.1.~p. in structurile din cadre din beton armat se dezvolta deforrnat.2. forma in plan si elevatie. ~t~. S.w=M-M. ~n~ltimea de calcul de calcul in dreptul secti .r:.1. corespunzand pozit. In seleetarea metodelor de ealeul al eforturilor.1. 5.6. Cadrele de beton arm t h . caracteristicile de rezistenta f?ide rigiditate ale nodurilor influenteaza sen sibil starea de eforturi in structurile in cadre din beton armat. va ~in~ seama de excentricitatile determ~n:~e In calcule ~e variatiile de sectiuns ale stalpilor Stalnii d dezaxa:ea prin beton arm at monolit la care .iei or componente (rigle fill s talpi) a t 1 . .. Nodurile . a cadrele care au rigle a stalpilor se mascara pan~r~ ~~~~~te._ de pozitiile axelor staIpilor!?i . Schematizarea strueturii pentru ealeul 5. regula. Structurile in cadre din beton armat cu stalpi zvelti. r~aliza~e . modul de 22 5.(iii) (iv) (v) (vi) in care aceste marimi sunt semnificative.3.2 (sau a altor factori semnificativi) in realizarea starii de eforturi in structura.2. Conditrile de proiectare a infrastructurilor si fundatiilor sunt precizate in capitolul 10 al prezentului Cod. atat sub incarcari gravitationale cat si sub cele seismice. ~ahna\'n e e sectiun« intre etaje rectiliniu.monolit. travei.l. ' .1 5. 5M (fig.a). 5. Sub incarcari crescatoare.IUpunctuale.2. m si su 14. f e s . Od. static prin reducerea element la se sc ematizeazn in calculul e . se pot lua in considerare valori ale rigiditatii sectionale deduse din modele analitice mai complexe sau din incercari. L (rn Idlpi IiriaIe) . b) Categoria de important a a constructiei si gradul ei de repetivitate. NOLirile structurilor in cadre din beton armat pot fi realizate cu continuitate totala (in cazul structurilor din beton armat monolit). prezinta cresteri semnificative ale eforturilor ("eforturi de ordinul II" sau "efectul P-S'). Deschiderile si inaItimile de cal I . respectiv pentru calcul manua!).d a pi ··1 t ~ cen ru UI e greutate at· nu or ransversale (fig.).b) se considers dimensiunea finita d 1 . se pot considera cu axul ~:l. mixt etc. d) Tipul si performantele instrumentelor de calcul (pe tru calcul disponibile n ru ca cu automat. prefabricat. _ seC\. h..). ectlUmle astfel: u in rastructurn se considera . cu continuitate partiala sau far a continuitate (ari. in . in sensul celor precizate in STAS 10107/0-90 la pet. proiectantul va tine cont de urmatoarele: a) Ponderea estimata a factorilor enumerati la pct. c) Caracteristicile geometrice si mecanice ale sistemului structural (deschideri.•• le Pdnca relor etaiate din sunt pana Ia 100 ~ .iculate). Fig 5. 1 axeIe lor.:.

tin and cont de alcatuirea generala a structurii. pel~consl.1. In masa totala de nivel se VOl' lua in consider are masele tuturor elementelor (structurale si nestructurale) antrenate in oscilatiile dupa gradele de libertate dinamica semnificative ale sistemului.2.3.4.forma une~ .armat dlS~UE?l e u.exceptionale. Dad! peret. r de beton stalpii care fac corp COLlun cu per etri structura 1 ) armat (de exemp1u peretii de inchidere de la . temporare (cvasipermanente . 'aerp('~" .3.4. i~ calculul structural. sarcini suspendate. Incarcari. 7 zonta1e impiedecate.ilm" i. " in sitll~\tij1e in care infrastructura este sub .3.e superior infrastructura se poate considera cu deplasan e 01'1- Pentru constructiile amplasate in zonele seismice A+D se pot considera urmatoarele distributii ale incarcarilor temporare: distributii alternante (in sah) pentru determinarea momentelor extreme in sectiunile din campul riglelor.tei su~e~lO~re a pere. Pentru stalpi se vor con25 . Incarcarile Mase de nivel pe rigle pot fi: . m greutatile proprii ale riglelor E?idin mca:c~nle apl~~e dl~ec)t e acestea (pereti.1. E?lvanablle). La structurile etajate din beton armat monolit masele vor fi concentrate in nodurile cadrelor.t~lo:. 1 1 ' di Incarcarile pe rigle provin di~ r:ac~IU~ll. e directre t 1 i Ia nivelul limitei superioare a aces ora. iar p . '. 5. 5. verticale permanente. stablhr:a legatt. All rigiditatile sectionale ale e1ementelor se VOl'~o~Sldera m c~ c~e confor~ Anexei A a prezentu1ui Cod. ti pe fundatii Ia fata superioara a acestora.. de rezemarile reciproce ale elementelor si de modul de realizare a imbinarilor/ nodurilor. sta pH 1ezema... ~u1a1' p1anll1ul' pe1'ete1ui la nivelul fundatiei . conform prevederilor din Normativul PlOO92 (sisteme cu numar finit de grade de libertate dinamica).2.. nive1ul infrastructurii. ~e face cu luarea m considerate 9i a prevederilor din ahmatul precedent. structurile in cadre de beton armat se schematizeaza .) ~e con Iera incastrati 1a nivelu1 cO. tmand cont E?l precizari1e din aliniatul (ii) al pet.e p a~E?ee01. la care se adauga mcarcarile temporare de lunga durata. Calculul incarcari eforturilor tn grupari fundamentale de 5. in cazurile in care 'incarcarile temporare reprezinta mai putin decat 50% din tncarcarea totala pe planseu se admite sa se ia in considerare numai distributia . .. p Distributia reactiunilor planf?eelor pe rigle se determma functie de alcatuirea acestora. t .3. ". .cut~~ rigide r~alizata din pereti structurali dispusi pe doua du eC H conlucrand cu plariseele si cu fundatii1e. Incarcarile temporare pe rigle s: VOl' considera..~Al ". .3.1or. 5.. prin rationamente ingineresti. La structurile din elemente prefabricate se VOl'stabili pozrtiile maselor concentrate.ii <unt dezvoltati diferit pe inaltime. Pentru calcululla actiuni seismice. Calculul la incareari verticale se poate face prin urmatoarele metode: a) Calcul elastic simplificat admite urmatoarele ipoteze: Structura este considerata ca fiind fermata din cadre plane dispuse dupa directiile principale.. . ' e u. 5..Iirectii (sta1pi in puncte de inters~ctle a peretl. cu distributii alternan~e (II~ sah) pe~truAde~er minarea solicitarilor extreme in sectiumle nglelor E?lsta1pl or.se idera incastrati pe directia de calcul 10ngrtudma1a. utilaje tehno ~gr_cee c... . sectiunea stalpi10r de la nive1ul planE?eulUl care mal~neE?t.sub~ol etc. .1. 5. 5. pentru determinarea momentelor in sectiunile din dreptul reazemelor mcarcarile se consider a distribuite in toate deschiderile.de regula .ca sisteme dinamice cu mase discrete. ~n ca1cu1u: ~tatlc. ~tal' ~fac corp com un cu pereti din beton . Masele vor fi concentrate astfel inc at sa reflecte cu suficienta acuratete comportarea dinamica reala a sistemului.ac~stora pe toate deschiderile structurii.

b) Se recomanda a se adopta calculul post-elastic numai in situatii~e in care aplicarea sa conduce la avantaje certe econormce sau de executie. La cadrele etajate. neglijandu-se influent a deformatiilor unui nivel asupra starii de eforturi in celelalte niveluri (fig.J. se vor avea in vedere urmatoarele: a) Calculul elastic simplificat se aplica fara erori mari la st~ucturile regulate. cadre cu rigle frante sau rezemate articulat si excentric pe stalpi etc). 5:4. de pe cele doua directii. SAP etc. Cadrele tncarcate predominant nesimetric sau la care efectele deplasarilor laterale sunt semnificative se vor considera in calcule cu noduri deplasabile (hale cu poduri rulante.J.Q) din sarcini yerticale in riglele cadrelor etajate. Diferentele intre momentele calculate elastic si cele calculate cu admiterea redistributiilor post-elastice nu vor depasi 30% din valoarea momentelor calculate elastic (in oricare sectiune a structurii). n n-I J. • 3.2 . Metoda consta in alegerea unor valori ale momentelor. diferite de cele calculate elastic. la dimensionarea elementelor structurale se vor considera ~i aceste actiuni. Dupa caz. cum ar fi: evitarea aglornerarilor de arrnatura pe reazeme. a fi cu noduri fixe (se neglijeaza efectele deplasarilor laterale asupra eforturilor). accepta redistribuirea eforturilor determinate prin calculul elastic (metoda a sau b) ca urmare a deformatiilor post-elastice ale sectiunilor. de regula. Ipotezele simplificatoare admise conduc la neindeplinirea riguroasa a conditiilor de echiIibni in anumite elemente (sau zone) ale structurii. amplasate excentric pe structura). b) ~alculul elast~c spa~ial. Calculul elastic simplificat este specific calculului manual (efectuat prin metode iterative de tip Cross) si este admis la tipurile de constructii precizate la pct. 2. (ii) D~~d deplasari virtu ale care sa antreneze cele m sectiuni critice. ' ~~ ~~ . se pot considera. intr-un numar m de sectiuni critice: m-cn-sl (unde n este gradul de nedeterminare statica a structurii) ~stfel rncat sa se respecte urmatoarele conditii: (1) Introducand articulatii in cele m sectiuni critice sa nu rezulte mecanisme locale cu mai mult de un grad de libertate cinematica. simplificarea detaliilor de arm are scaderea cantitat ii de armaturi. _ Cadrele plane. in calcul se pot admite una sau moo multe dintre ipotezele simplificatoare enurrtate anterior.ulul 1 •. c) Calculul post-elastic. lucrul mecanic determinat de momentele alese in fiecare dintre aceste sectiuni ("momente plastiee") sa fie de semn contrar lucrului mecanic determinat de mcarcarile exterioare.2. Efortu:i~~ in celel~l~e sect~uni ale structurii se determina pe baza conditiilor de echilibru.3. fara nesimetrii pronun tate f?ila care nu exista rncarcari temporare importante (cum ar fi cele date de poduri rulante grele. CASE.J. 5.S.sidera eforturile rezultate din calculul cadrelor pe directiile principale.m?deleaza structura ca un sistem spatial de bare (rigle f?Istalpi) cu comportare elastica. pe langa conditiile specificate la pet. 5.4 (n(1) H+ b.:t*j.1.7Im- 7/~ Fig. se poate calcula separat fiecare nivel.3 a si b. sau de greutatea unor utilaje etc. Scbeme statice admise in cal<. modelarea este specifica calculului automat prin programe de" tipul ETABS. (ntJ. In seleetarea metodei de ealeul.m.5. 5.). Observa~ii: 1. tasari de fundatii etc. In situatiile in care rezulta eforturi semnificative ca urmare a deformatiilor impuse (variatii de temperatura. Schema staticl • ~ui solicillrilor (M. ".LI.2).

mare a s. tdade doua categonl de procedee: cuprm e A A 5.neces~t~ programs si echipamente de calcul adecvate. in prezentul capitol. in prezent. v u 1 izarn ca cu ului automat. Calculul eforturilor (actiuni seismice) in grupari specials de tncarcar! pentru a tine cont de efectul torsiunii global ~entru constructiile care nu se incadreaza in c:ie de la ct a !?1b.1. la cutr d e InregIstrate em~re prece ente sau generate artificial) este den ita ~:t:cu~~c~~ prezentul ~od "Analiza dinamica post-ela~:a": strucf ·1 ~ul . modelul structural plan poate fi uti!" t . cu structura din cadre regulate. 5. pentru toate structurile in cadre. 5. la Incar- 29 .res nc 11 In ceea ce .onna In p an sau elevatie. a eforturilor !?i a deplasarilor (pentru cadrele plane considerate) !?ia introducerii corectiilor 28 a) ~~~:o~ dinamica c~ co~siderarea proprietatilor post-elastice . Calculul structural poate fi efectuat manual sau automat. e 0 a e prOlectare bazata pe considerarea ro rie _ tllOI~ defox:nare neliniara a structurii (Metoda B)"P p. respectiv modul de dis !?1 alcatuire a cadrelor cu conditin tili _. cu inaltime redusa si medie far~onsttr~ctt~~l?r etaiate privests fi I .P100-92 "M t d de nroi c ura a enumita In Normativul .c) Nu se recomanda folosirea calculului post-elastic atunci cand eforturile date de incarcarile temporare sunt mai mari decat dublul celor date de Incarcarile permanente. punere . 0 OSIprograms de calcul !?iechipamente greu accesi- b) Calculul static in domeniul post-elastic de comportare.5. - proce~eul. adaptat dupa Normativul P100-92. pet. b) Constructii etajate cu inaltime redusa sau medie conform clasificarii ·de la pct. modelelor structurale ~~~~i~~lhz~ea dmod~l~l?r structurale spatiale implica 1majore atorita msuficientei datelor privind portarea sectiunilor de beton annat sup co~~ comple ti I use unor stan de a f losi spa ia e. substantial pentru pregatirea !?r~~~~~ a d~telor !?1pentru interpretarea rezultatelor Din :ft~l~e motIve procedeul este mai costisitor decat orlcare .5.2. calcule de predimensionare.5. eel putin ca etapa preliminara. "Calcululla actiuni seismice" cuprinde: determinarea fortelor seismice.2. 1 1 . 5. fara denivelari. Analiza structurala la actiuni seismice denumita.5.1. avand pe fiecare directie cadre identice sau a caror rigiditate la deplasari laterale nu difera cu mai mult de 20% !?i plansee care satisfac ipoteza de saiba orizontala rigida. ortogonale.ectlUmlor. neceSlta un grad ridicat de calificare a utilizatorului ' ~~~e:eefort tehnic. metoda se poate aplica pentru calculul eforturilor si deplasarilor in vederea dimensionarii si verificarii conditiei de limitare a deplasarilor laterale pentru urmatoarele tipuri de constructii curente (clasa III !?i IV de important a conform Normatreului P100-92): a) Constructii cu un singur nivel cu structura realizata din cadre regulate. 5.2. de eforturi precum si datorita necesitatii bile. ins a aplicarea es e . _ . cu conditia utilizarii calculului automat pentru determinarea modurilor proprii de oscilatre.3. la actiuni seismice modelate ca o miscare a bazei descrisa prin accelerogram (A . ~ste asociat. a eforturilor si deplasarilor produse de actiunile seismice in punctele caracteristice ale structurii precum si procedee specifice de stabilire a eforturilor de dimensionare in scopul indeplinirii conditiilor generale de proiectare de la pct.1. Cand este asociata unui model structural plan.3 al prezentului Cod.5. Metodele de analiza structurala la actiuni seismice se clasifica !?i-se caracterizeaza conform tabelului 5.. ortogonale. Metoda de analiza structurala denumita in Normativul P100-92 "Metoda curenta de proiectare (Metoda A)" este obligatorie.d .4 Metoda de analiza stru t 1.: mal avansat de cuantificare a comportarii lui ~n or e _eton ~rmat la actiuni seismice.s~pusa urmatoarelor limitari: . iza numai pentru Asociata unui model structural s atial ~ proiectare (metoda A) poate fi utiliz~ta p~n~eto~~ cur~nta de si verificarea structurilor in cadre ale ru lI~~enSlOn~rea curente.

1. DIMENSIONAREA/VERIFICAREA STRl:::. Diagraroele de momente inIaf?uratoare pe rigle se stabir lese pe baza rezultatelor calculului static f?i a urroatoarelo r conditii: a) Sectiunile semnificative de calcul de la extremitatile riglelo corespund sectiunii de la fata reazemului (fig 5. deplasarile I? +ale si rotirile in articulatiile plastice corespunzatoare ace' rorte orizontale. Se vor eonsidera diagramele de momente eorespunzatoare din GF f?idiagraroele de momente din GS pentru aetiuni seismiee pe directie riglei. 6. 6.l. Elementele componente ale structurilor in cadre se dimensioneaza (verifica) la starile limita ultime conform prevederilor din STAS 10107/0-90. 11. Stabilirea diagramelor inIa~uratoare ale eforturilor ELEMENTELOR sectionale 6.2).1. fig.cari gravitationale constante (fixe) si tncarcari orizontale crescatoare monoton. b) Situatiile de solicitare considerate corespund gruparilor fundamentale (GF) si speciale (GS) de incareari. 11.1. proportionale cu fortele seismice conventionale ("Calcul blografic"). ui eforturile in seetiunea de la fata stalpului f?iin axul reazemul iile se determina in functie de momentele eapabile din artieulat plastice. Eforturile sectionale de calcul se stabilesc in conditiile precizate in prezentul Cod.succesiunea formarii articulatiilor plastice. 6.TURALE 6. 30 1----- T I~' 31 .1. in ambele sensuri. valorile fortelor orizontale corespunzatoare formarii articulatiilor plastice succesive. Daca seetiunile potentiale de plastifieare a riglei (Ia momente negative) sunt dirijate la distanta de nod (pet.b).Prineipiul apliearii metodei este indieat in fig.1.2. Procedeul pune in evident a _ in Iimitele ipotezelor simplificatoare admise .1.

erilor an pe rigle a.6. pentru sensul de actiune seismica considerat. iar pldeste incarcarea temporara (echivalenta) de lunga durata (se va respecta conditia: 1.1) termenul corespunzator incarcarilor verticale din GS se va considera prin fortele taietoare date de sarcinile verticale dispuse pe distanta (11).1 gn este incarcarea permanenta (echivalenta) pe rigla. 11 ::::.1) Q ascap r g cap..2pld)11/2 (6. ale 0 bile (Q ) se face cu relatia: a caP _( I MS:s I + I Mdr I )1l1+(gn+1.. .. ----I '11 ____ . modul de determinare a distantei 11 este indicat in fig. 25{]f ~t .re i~ vede_:e eV1t~~~o:~~tremure de mare intensitate in sectium inchna~.3 .. t~' tare asociate momentelor Stabilirea valonlor tort et . (R) ma]orate cu -/0 calcul ale a~a~ urn a b I sensuri ale actiuni seismice Q se determma pentru am e e p: directia riglei -+ 'I b.1) nu este aplicabil riglelor articulate la noduri si in cazurile in care.gr id rmatoarele In aplicare~ relatiei (6. 6 .gr' 1:ap·gide armatura din placa . .11~c. ~ t ~ ietoare tnfasura toare . M ca~. la constructii eu clasa de importanta III.azu t r it de comportare elastica a care eonduc la solicitari pes e rmi a elementelor. __ .1 .Fig..1) se vor lua in consi erare u t: .2plds<pn). st Mdr se determina in functie .6.. in relatia (6.2. amplasate in zone seismice F. Fig. Daca Incarcarile pe rigla nu sunt uniforme.~ ~nJhdr) considerand rezistentele de l latimea de p aca p p. .. Valorile diagramei de momente capabile ale riglei se vor stabili astfel incat sa se evite formarea de articulatii plastice in camp (l1~1() ..6. cu valoarea normata. • I~ AP 8.10 precizari: . momentele maxime la extremitatile 33 32 . de armaturile ef~ctIVedin '~:d~n~a din rigla si dispusa in (paralela cu ar~a~':. Stabilirea dlagramelor e ort..a a casante. istant a intre sectiunile in care se formeaza articulatiile d plastice. determinate de conlucrarea cu zidaria de umplutura sau cu planseul lucrand ca saiba. AP .2 Calculul pe baza relat iei (6. pnn cedari . sau clasa IV in zone seismiee E si F. d £ ..momentele ~apablle. Observatii: Calculul momentelor capabile in sectiunile de plastificare ale riglelor se poate face fara considerarea eventualelor solicitari axiale de intindere.

Momentele incovoietoare in sectiunile extreme ale stalpilor.2) se vor consider a urmatoarele: M momentul incovoietor in stalp in GS de incarcari. I.3) unde.!Mcap. Structarile la care stalpii au schema statica de consola verticala (noduri articulate cu riglele). obt inute in GS de incarcan' semnele momentelor Ms se stabilesc functie d~ sensul rotirii pe nod. 6. Daca la structurile cladirilor meritionata in aliniatul precedent fortele taietoare maxima in stalpi corespund GS de incarcari. I 6. in aceste situatii diagramele de forta taietoare infasuratoare se obtin in conformitate cu cele aratate la pct.2) La aplicarea relatiei (6. ipoteza plastificarii tuturor riglelor cadrului de la nivelul consider at. coeficient cu valorile: 1.1. Diagramele de momente mcovoietoare Infasuratoare in' stalpi se determina astfel: a) La constructiile avand clasa III de important a si amplasate in zone seismice F. pentru stabilirea diagramelor infasuratoare in stalpi se vor considera momentele rncovcietoare determinate prin calcul in GF si GS de incarcari si corectii stabilite functie de rnomentele capabile in rigle.4. considerand actiunea seismica pe directiile principale ale sectinnii stalpului.gr! / I. pentru determinarea fortelor taietoare de dimensionare (Q)' se va considera relatja: ' Q = 1. se refera la riglele cadrului care se calculeaza. surna algebrica a valorilor momentelor incovoietoare corespunzatoare. = forta taietoare din GS de rncarcari: b) La structurile cu stalpi avand schema statica de consola vertical a ~noduri articulate cu riglele). I I I.5.1. prin rationaments ingineresti. d~ca fortele taietoara maxims pe stalpi rezulta din actiuni din GF de incarcari.!Mcap. se vor stabili. • b) In situatiile care nu se incadreaza in prevederile de la pct.gr. la determinarea diagramelor de momente mfasuratoare se vor consider a situatiile de solicitare cele mai defavorabile din GF ~i GS de iricarcare.3. riglele posibil a se plastifica. s Q. de regula. daca momentele maxime de la extremitatile stalpului rezulta din actiuni in GF de rncarcari. 6. far a majorarea rezistentei armaturilor din rigle.2 pentru constructii in zonele D+F' 1. a. (suprapuneri de efecte). In cazul cadrelor plane se accepta.luratQare in stalpi se determina astfel: a) ~a constr~cti~e avand clasa de important a III.1.! surna momentelor capabile in sectiunile in care apar articulatiile plastice la nivelul considerat.2. M~r s M f \p (6. iar suma se va extinde la aceste rigle. corespunzatoare GS de mcarcari.2 Q (6. S A+C.riglei rezulta din actiuni in GF.I . diagramele de forta taietoaro infal?uratoare pe stalpi se obtin prin suprapunerea efectelor celor mai defavorabile. determinate pentru acelasi sens de rotire f?iin conditiile precizate in observat ia de la pct. posibil a se plastifica. Diagramele de forte taietoare infal.0 pentru sectiunile de incastrare si de la ultimul nivel al stalpului (acoperif?/terasa) Observatis: f. I. diagramele de momente rnfasuratoare pe stalpi se obtin prin suprapunerea efectelor celor mai defavorabile. se determina cu relatia: M = kMMs I. sau clasa IV in zone seismice E si F.!Mcap. amplasate In zone seismice F.gr. in celelalte cazuri./ ii .liI. sau clasa IV in zone seismice E si F. pentru determinarea fortelor taletoare de dimensionare (Q) se va considera valoarea: 35 • 34 . pentru asigurarea conditiilor de formare a unor mecanisme favorabile de disipare a energiei induse de miscarea seismica. 6. M~r. gr.4 pentru constructii amplasate in zonele seismice • 1. I.1.

Ny Daca In s t.ele axiale maxime !?iminime.6. Pentru stalpii de colt (Ia care riglele au axel' 1' .rmina:a din actiuni seismice nu s:~~:i~~~ ca .8) ' t. Fortele axiale in GS de mcarcari se determina astfel: riglele de pe directia actiunii seismice. R:edistribuirea momentelor incovoietoare intre extremiatr e unui element In situ~tiile in care rezulta suprasolicitari locale intr-un ~lement (rIgl~ ~a.Q =1." oare I asti icarn tuturor riglelor. }\'(apstmomentul capabil in stalp. ung se va determina si forta aXl a corespunza. Se va verifica stalpul pentru ambele sensuri ale actiunii seismice.1.atii ale diagramelor de momente incovoietoare si prevederile din STAS 10101/2A1-91. o. M'c"p. respectiv inferioara a stalpului.e se opereaza redistribuiri de [~:tadtai.e din ipoteza de incarcare considerata.i d In In ere (Q) se pot deterde cu limitarile: \M~apst\ si 0 ~ c. determinate corespunzator fortei axial. carora Ii se vor asocia momentele incovoietoare corespunzatoare. c) sIn situatiile care nu se incaderaza in prevederile de la pet. se considera plastificate la nivelul tuturor plan!?eelor. In verificarea stfllpilor se vor considera si situatrile de rncarcare care determina fort. pe directiile tuturor riglelor.u stalp).1.: axiale riglelor o == 1. .M""p. I 'V o ~ (L L \M~pst\) Notatiile din relatiile 6. mma acceptand ipoteza: M cap stalp ==0 • I I .. reactiunile transmise stfllpului de aceste rigle se determina cu relatia 6. M momentul in stalp in GS de tncarcan.3. pet 5.5) I HOE (6.6.6) (6.6. dat in normativul P100-92..3 37 . di e ec u m irect (oN) de compresiune: N == _NltONx .7 sunt: Q.sJMs Q unde: (6.n ~~.1.2 Q. Stabilirea fortelor axiale de calcul in stalpi se eoreleaza cu situatiile de tncarcare care au determinat valorile maxime ale momentelor incovoietoare.t hi 1200) e In p an mscrise in r-un lastifi 1 a<. stalp de riglele nepl as tif tea t e coresla ' _ 1 pun d e GS d e mcarcari.iala t _ '{ . r6~~.. (3).==valorile momentelor capabile in sectiunile de la extremitatea superioara.. 36 Fig.==forta taietoare in GS de mcarcari. oN~ > N1d).7) (6. se admite redistribuirirea momente~~ intre extremitatile elementului in conditiile formulate I t 5.st. HOE==inaltimea Iibera a stfllpului. f t p ..t oare 1e con- 1) ~edist:rib~i=ea rr:omentel?r intre extremitatile elementului sa ie mal ~I~~ deca~ 309'0din momentele determinate de ipoteza comportarii elastice: 2) Pe elementele la ca. reactiunile (l .4) forta taietoare din GS de incarcari. determinarea fortelor taietoare de dimensionare se face cu relatia: reactiunea transmisa _.20s L \Mcapgr.5-7-6.~t~are ~et~. 7. a pc . in acest caz se va considera . 6. 'V==coeficientul de reducere a fortei seismice. sau cu directii diferite de aceasta cu ±30o.4. a si b. Redistribuirea ditii: momentelor este admisa in urma . \ I L M~r + (6. La stabilirea fortelor axiale in GF de incarcari se vor considera ta ~~l·l.st' MIcap.a lp i r ez ul t a forte oNI == oNx .

2 f?i 3.e c~ror stalpi sunt continui in dre t 1 "a c~ro_rImb~nan sunt astfel alcatuite incat sa fi~ ~ap:~~~IUl_ f?1a!e z: :~~a ~:~::_mita eforturi unitare de compresiune si de f~:f~::.. la actiuni seismice de mare intensitate.~ departats de nod' ' m man In Zone ~~:t~Ipi monoliti '~i grinzi prefabricate oprite Ia fata nodului .e. Efectul de ordinul II (efectul P-Ll) se va considera in conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-90.. Momentele incovoietoare stabilite cu relatia 6. in calcule se va tine seama de efectul solicitarii la compresiune excentrica oblica (ca efect al solicitarii pe directii diferite de axele principale ale sectiunii).monoht. vor fi stabilite diP I si/sau mcercan de laborator care .2. solutia monolit a caror catuira se departeaza mult de fiind necesare ~~~::esn~~~afere~eder~ au u~ ~aracter orientativ.2.6.4. ' 39 :~4!b .. Rigle de cadru Dimensionarea/verificarea riglelor de cadru se va efectua conform prevederilor din STAS 10107/0-90. La riglele solicitate f?i la eforturi de rntindere. 38 s~ ~socia~a cu momentele de pe alte directii corespunzand ~ _ canlor dm GS. a) ~oduril~ cadrelor trebuie sa satisfaea unnatoarele cerin e: solicita:i c~~aoc~::e~ ~~ re~itten~a la cele mai defavorabfI~ la care s t a 1Uf?1 a once combinatie de incarcari un SUpuse elementele imbinate.1. 6. distant a intre sectiunile de formare a articulatiilor plastice (11) sa respecte conditia 11~5/61N unde.0 anum1ta distant a de acestea cu irnbin . a . 6.al~r t\pur~ de st:uc~~~~'i~u i::. .3. d contmUltate. pct..: In cazul 'nodurilor al .. Se recomanda ca momente1e capabile in rigle sa fie stabilite astfel inc at. Imp 1 cat e calcul precizat in Anexa B din STAS 10107/ S 6. de proiectant.~~e~ :lca :' a. pct. corespunzator celor doua sensuri ale actiunii seismice. N oduri de cadru 6. nu se rnsumeeza armaturile corespunzatoare unor faze diferite de alcatuire a sectiunii sau de legaturi in imbinari. 3.Ledistanta intre sectiunile in care se formeaza articulatiile plastice de moment negativ. pct. iar elementu1 se va alcatui si arm a in consecinta..1.2. pet..:t~~:c~~:~i. Pr~vederile prezentului Cod se aplica nodurilor de cad ale struc. e a caz a caz. urea e a catuire fi f Pentru sectiunile dreptunghiulare se admite Ii I . ..5. integral p~efabr~catdin fragmente de cadru care cuprind noduI f?1 portiunils ad1acente de grinzi si stalpi cu i bi .1. ' mcarCalcuIuI la compresiune excentnca obli rca se recomandg a 1 e ectuat cu programs de calcul automat care l'au ~ln id di I ' consi erare ~agrame e _cr-£ pentru beton si armatu-i prezentate 1a pet 2 14 sr 2.1. al sectiunii. momentului de torsiune sau suspendarea 'incarcar'ilor. din STAS 10107/0-90 precum f?imod 1 I d I ~ .3. Verificarea deschiderii fisurilor f?i a deformatiilor la grinzile prefabricate care conlucreaza cu suprabetonarea va consider a eforturile unitare in armaturile longitudinale suma eforturilor calculate pentru faza de montaj si faza finala.6. Armaturile transversale (etrieri) necesare pentru preluarea lunecarilor dintre prefabricat si suprabetonare nu se insumeaza cu armatur a rezultata din efectul fortei taietoare.3. St!lpi Dimensionarealverificarea stalpilor se va efectua conform prevederilor din STAS 10107/0-90. ' an e Prevederile se pot apr 'd ~i .tunior de beton armat executate: ru .4.4. armaturile longitudinale se vor ca1cula la intindere excentrica. Riglele realizate din elemente prefabricate care conlucreaza cu suprabetonarea vor avea armaturile longitudinale dimensionate in situatiile de alcatuire si solicitare cele mai defavorabile. I'fi d ap carea precede~_~~.2.

fort a. prin proiectarea nodurilor in conformitate cu prevederile prezentului Cod sau prin utilizarea altor metode de calcul.He nodurilur marainale putandusp aVP3 'J" ·. Nodurile se proiecteaza astfel incat sa poata prelua si transrmte fortele taietoare care actioneaza asupra lor in plan orizontal Qh si in plan vertical Qy. '" pre zen u Ul Fortels taietoaro dp calcul Ia C'11'ese (" . dupa caz.u rilor lo ngitudinale ale elementelor care converg in nod.r y 40 41 . terra t uictoarc verticala Qv=Q h /n I~s (6. talt'toare de cnlcul 'in sectiunea de la fata nodului a stalpulUl super. 6.. .Llj). '.5. se . _ '"I' " . noduri solicitate predominant de actiuni seismice.vL . prin evit."~'.4). 6. uncle: (b. In acest sens dimensiunile nodurilor VOl' asigura realizarea lungimilor de ancorare prevazute in STAS 10107/0-90.3. . stabilite conform celor de mai sus.L. . . inclusiv in conditiile plastificarii acestora sau a 1.4.cc e lC:11Zarea UJlOI' detalii ca l.4. v. fata nodulm .4d'8. . '."l' _. Noduri1e solicitat« predominant de actiuni . alcatuire si armare confirrnate J..Fort orizontaln in nod determinata conf . .iunils de 10. .. calculului.D fig. caroi co ntributj] se insumeaza: A"". ' '.:lrintele de 1a pct.4..'.V 1 seisrmee .unt .6. 6. Pe maltimea 'll'(~l'.4. . Jar 111 cazul t ' ".. vor fi considerate independent pe fiecare directie principal a in parte. alcatuirii si armarii se diferentiaza urrnatoarele categorii de noduri: noduri solicitate predominant de rncarcari gravitation ale (perrnanente si temporare)....' se re13 pnn eton si al'maturi transver. aura mtrnsn (in scct.'I .ncercari concludente.1. (. c) sa asigure ancoraju1 armaturilor elementelor adiacente in orice situatie de incarcare. llmenSlOneaza aceste ~o ~~1. ron-NfL". 6. = 1.b) sa nu prezinte reduceri semnificative de rigiditate sub eforturile corespunzatoare plastificarii elementelor adiacente sau a incarcarilor/descarcarilor repetate asociate actiunilor seismice. d' ._ .~arcari10r/descarcarilor repetate generate de actiunile seis 6. Nodurile solicitate predominant de mcaroari gravitationale sunt nodurile cadrelor la constructiile amplasate in zonele E ~i F definite in Normativul P100-92. cele c • d .4. Cod.i PI A.4. I A. Se VOl' adopta detalii constructive care sa asigure turnarea si compactarea corecta a betonului.' .VOl' deterrninn cu urmatoarele relatii: to! t a taietoar« onzontaJa QI.'.' 'col .ele hotaratoare pentru proiectarea acestor noduri sunt cele referitoare 1a ancorajul arrnat. PLA!. eforturile de calcul.' '" 1 pleve d l'a c". "' • a" l .. La structurile in cadre spatiale.4.25(A" + . . • . preve en101' pet 647 "b" orm sale ale ".N!:.. .7. . vor . Fortele taietoare de calcul care actioneaza asupra unui nod de cadru (Qh si Q) se deterrnina din conditia de echilibru al eforturilor maxime ce iau nastere in elementele (stalpi ~i rigle) .e. pet. Din punct de vedere al comportarii. DE CEDARf 6.area aglomerarilOi' vxcesive c)" ~ '11'a"UL . Cerint.D) ariil» de arm t ' ! . A'.2 se realizeaza. . . Jl'lcente put in arrnatu rils tl'ans\l'l'c)L· din Z01" re Ul1" al e s t'I P!JUl.~TL POTENTIA( DlCEDARI' . Q.t nglelor de pe directia de calcul. . 6. 6.2.10) a taidoare 6. are nu se Inca reaza m prevederile pet 646 al t)./\ 'dl lH" ' Q._ h. concurente in acel nod (fig.

2 Capacitatea de deformare plasttca la nivelul sec-'unii se exprima prin raportul dintre curbura ultima si cea corespunza toare initietii curgerii in armatura intinsa. . elementelor component. lntinsa n din grinda adiacenta nodului.amiCpost-elastic.1. . Conditii generale oi i~'~<..1 Capacitatea de dcfcrmaro plastica se poate verifica la nivelul: sectiunilor critice ale elementelor cadrului.1. repre~lDt~ verificarea explicita a comportarii post-elastice a structunlor 111 cadre solicitate seismic.(6. dISPU. 6.7. VERIFICAREA CAPACITATII DE Vi. care se calculeaza cu relatia: Qha = AaR.3 ale prezentului Cod. sale (orizontale) in nod..rilor de ductilitate si a deformatiilor deplasanlor uttime cu cenntele corespunzatoare rezultate din c~IculuI din.1. (6. este prelu.4 Capacitatsn de deformare plastiea la nivel de structura in ansamblul ei.s1 directia pe solicitarii. de catre beton . . 11.. 7. 6.' POSTELASTICA 7.Com~a~D. prin respectarea prevederilo~. sau din spectre seis~ice post-elasLice.12).1.1.4. " ramurile etrierilor nepenmetrah. structurii.11) Qh < Qha + Qhb unde: Q este forta taietoare preluata de catre armaturile trans~erh. au lungimile mai mari decat h/3. denumit factor (indies) de ductilitate de element.4.1'. sunt dispuse intre armaturile longitudinale superioare si inferioare din grinzi.ale cadrului. denumit factor (indies) de ductilitate sectionala. 42 43 . respectiv. 7. n La verificarea nodurilor la forta taietoare respecta conditia: = N/(bnhnR). sunt situate in latimea nodului bn.reafacto. se evi~ aparitia artic~atllio plastice in capetele de stalp ce converg 111 nod. 7.6 .14) Qh s 5bnhnRc 6. In situatiile in care se accepta ipoteza dezvoltaru concentrate a deformatiilor plastice. se va respecta AI/A. definite la pet. ' agrafe) care indeplinesc simultan urmatoarele ~onditii: .intersecteaza planul potential de cedare (pe diagonal a . se exprima ca raport de deplasari orizontal~ corespunzatoare etadiului ultim (colaps) si celui considerat a corespunde inceputului comportarii post-elastice (semnificative) a structurii. forta taietoar verticala in nod Qv' determinata conform pct.3. vor fi determinate si valori absolute cOl'espunzatoare del(rrmatiilor/deplasarilor ultime. .7.9.13) A\ si A sunt ariile de armatura comprimata si. care se v calculeaza cu relatia: Qhb 7. Q hb este fort a taietoare preluata de catre beton. nodului). 7. . 6. = [(0. d la pet. .d. 7. Qh se va (6. fig. In cazurile in care.1. corespunzatoare initierii curgerii armaturii.2.3 Capacitatea de deformal'e plastica la nivelul elementului se exprima prin raportul dintre deformatia semnificativa ultima a elementului si deformatia respectiva.~. cu conditi realizarii prevederilor de alcatuire prevazute la pct. este suma ariilor armaturilor transversale din nod (etrieri.1..1 si 6. .4. in articulatii plastics (punctuale). pentru care rezulta eel mai mic raport AI/Aa.si armaturile verticale din nod.4.a.E 7.5 + n)Ak I Aa Ph (6. .. factorul de ductilitate de element se exprima ca raport ale rotirilor in articulatia plastica. 7.5 In afara de valorile relative ale capacitan! de deformare plastIca.

7.1. 7 Verificarea cornportarii post-elastice a structurilor j 11 cadre, 'in conditiile specificate 1a pct.7.1.6, se efectueaza obligatoriu in situatiile in care proiectantul nu respecta integral prevederile privind ierarhizarea capacitatilor de rezistenta specificate la capitolu1 6 al prezentului Cod, pentru constructiile amplasate 'in zone1e seismice A. .. D. Aceasta verificare este recomandabil a fi efectuata In situatiile in care proiectantul considera necesar a avea date mai complete, explicite, privind comportarea postelastica a structurii. 7.2 Verificarea 1a nivelul sectiunii ~i elementului

8. VERIFICAREA
8.1. Grupari

LA STAREA LIMIT'A DE D
n.

EFORMATII

fundamentale

de incarcari

Caleulul Ja starea limita de deformat" 1 samblelor sau a ansamblul . tr ..,le a e ementeIor, suban, UJ s 1 ucturii se efect rnitate eu prevederile din STAS 10107/0-90' ueaza l~ conforale prezentului Cod. ' pet, 3.9 I?l cu cele
A

7.2.1 Verificarea capacitatii de deformare plastica la nivelul sectiunii se face prin trasarea eurbei mornent-curbura pentru elementele solicitate la mcovoiere pura, sau cu fort a axiala. Relatia moment-curbura se poat.e obtine cu programe specifice de calcul automat sau, in mod simplificat, prin procedeu1 expus ' in anexa B a prezentului Cod. 7.2.2 Pentru verificarea capacitatii de deformare in articulatiile plastice, se va admite ca deformatiile plastice se dezvolta pe lungimile plastice lp' calculate cu urmatoarele relatii: 1p = 0.75 h (la rigle) (7.1) 1p 0.70 h (la stalpi) unde: h inaltimea sectiunii transversale a elementului (rigla sau stalp). In situatiile in care se utilizeaza detalii de alcatuire si armare care nu se incadreaza in practica curenta, sau daca cuantificarea deformatiilor plastice este hotaratoare pentru evaluarea compor-. tarii structurii, lungimea zonelor plastice se va stabili pe baza unor Incercari concludente.

Conditiila privind deformatiile 0'>.' '1 ', , eo> InZl or rezemate p stalni su b actiuni verticals. se pot verifica admit.a d _ e s a pi, reazerne netasabil., Sage tile verticale 1'~ elementul are console (cu exceptia consolelor scurte :1 e ~ID~l or rezem~te pe se deterrnina lua' nd 'In c id . e stalpllor prefabncati) OIlSl erare I'll d f .'I ', elementslor de rezemare.' e orrnatji e proprii ale

~t

. In cazul grinzilor prefabricate la care ih ._ nle, deschidel'ea) si/sau se ti . SC ema statica (Iegatu'i c iuriea activa se hi ba de montaj si final a, deformatiile totale .sc lz:t ~ In fazele deformatiilor calculate pent. fi se obtin prm Insumal'ea D fi . ." , IU ecare etapa. e ormatiile In plan orizontal ale "1 '. etc.) se calculeaza considerand ,r~nzl or (grinzi de rulal'e portante vertic ale (stalp] etc.). sr e ormatiile elementelor
A

=

8.2.

Grupari

speciale

de incarcari

=

" Calculul deformatiilor sub acti . di _. Incarcari implica ef~ctele incar ', U~l In .gr~panle speciale de Dimensionarea elementeIor ca.n or selsm~ce orizontale. respectarii prevederilor rivi c~d1eIfr se reahzeaza in ~onditiile deformare din normativuf P1~O_9~a cuIuI Ia starea limita de Determinarea deforma iilor ,pct. _6:2.3. cadreIor se recomand _ _ t 01 (deplasanIor) orizontaIe ale caicul automat. a sa se reaIizeze cu programe adecvate de Daca s-a considerat un mod 1 d seismice echivaIent. e e cal cul bazat pe fortele deplasariIe nodun'l e si pe comportarea elastica a materialelor . or corespunzatoa f4 t I '. ' se maJoreaza CU valoarea l/'fl re or",e or selsmlce de cod Pentru situatiile in care r . calcuIului static prin sch ti p ezentul cod permits efectuarea ema izarea structurii sub forma de cadre

7.2.3 Capacitatea de retire in articulatiile plastice se determina considerand curburile calculat.e conform pet, 7.2.1 si lungime zonelor plastice conform precizarilor de la pet, 7.2.2. Rotire ultima in articulatia plastica (e) se determina cu relatia: (<p" - <p) lp (7.2) u

e

44

45

plane, calculul deplasarilor de la pct.B.2.1 si B.2.2.

se va efectua conform precizarilo

r

e) Deplasarile laterale se determina fa . panourilor de zidarie tnramata ra co~s~derarea aportului asupra rigiditatii structurii ~.2.2 ~~~culul ~ractic a1 deplasarilor lateral . In conditiile precizate la pet. 8.2.1, calculul d e- . se poate efectua. prin procedee d al 1 li eplasarilor laterale S dec cu miar e recoman a utilizarea de programe d . determina deplasarile generale ale n d rile calcul au~mat, care Deplasarile relative de nivel A /H u or (translatii si rotiri). cadrului, eonsiderand A confi r f .' se calculeaza in planul A = [A _ sl r o(rm 19. 8.1): sl r x,i Ax,i-1 - He I LAS!. -1 - Adr. )] unde: Y,' Y,1-1 (8.3)
'I' -

8.2.1 Ipoteze de calcul Pentru calculul deplasarilor laterale ale cadrelor se accepta ele urmatoarele ipoteze: a) Actiunile corespund gruparii speciale de incarcari, fort seismice de calcul fiind considerate dispuse (succesiv) pe directiile principale ale constructiei. b) Rigiditatile elementelor cadrului se determina considerfmd modulul de rigiditate sectionala ~ = Eb1b (B.1) c) In calculul deplasarilor orizontale se va consider a !?aiba de plan!?eu nedeformabila. Daca sistemul constructiv al plan!?eelor sau prevederea unor goluri mari in acestea conduc la !?aibe deformabile in rapo cu cadrele, calcululdeformatiilor se va face consider and com portarea spatiala a structurii (cadre si plan!?ee deformabil in planul lor) d) In situatiile in care se admite efectuarea calculului plan, efect momentului de torsiune generala se poate considera pri amplificarea deformatiilor de translatie determinate pentr fort seismice de calcul, cu coeficientul a (relatia B.2): ele a =1+SeR<jd/(F):Rojd2) (B.2) unde: S _ forta seismica totala pe constructie; e e _ excentricitatea de calcul medie (distanta intre centrel d
j j

coeficientul de reducere a fortei .. . (conform Normativului P100_9S;lsmlce considerat in calcul _ Ast. A st dr ' pct. 5.3.6; st i-1' A y,I-.l' A. . DX,I' 1 .x "l y,1-1' H' e!?l L suntprecizateinfig8l . ep as an e nodunlor sunt determi ~ ~ ... . Venficarea deplasarii relative d . mate m GS de incarcari. mvelurile. e nivel se va efectua la toate

greutate !?i rigiditate); ui d. _ distant a dintre centrul de rigiditate si planul cadrul "i' ritriditatea la forte laterale a cadrului "i"; to' F ci _ suma fortelor orizontale aplicate cadrului "i"; r.R .d2se determina pentru ansamblul structurii.

Fi . 8.1.

Ii. _
C1

Observatie:date de coeficientul corect

aj se aplica eforturilo iile deformatiilor determinate din actiunea fortelor seismi e orizontale (fara consider area incarcarilor vertical di gruparea speciala).

8.3. Deformatii limiti Deplasaril e maXlme rezultate din . fund .. ~ . amentale de incarcari se v . actiuni In gruparile r ;ons~de~~ conform prevederilor din STAS 10107/0-90 pct.3 9 sa: de ~exploatare a construct" p escriptiilor specifice conditiilor In cazul actiunii .,. . leI: seismice oriz on t a 1e condit.iile privind . .,. 47

46

deplasarile relative de nivel maxime sunt difererrtiate astfel:, a) In cazul structurilor cu pereti de umplutura din zidarie de caramida, corpuri din beton cu agregate grele sau usoare,

b) i~ cazul st.ructurilor cu peret.i de compartimentare teriale care pot urmari deformatii1e structurii fara semnificative, a color cu panouri a carol' Iegatura cu este de asa natura incat dsformatiile structurii tr ansmise la pereti, precum si in cazul construct pereti de umplutura constructii1or parter Ia care conditiile de la pet, b panouriJe

sau alte materiale ~ III <0,0035

similare din madegradari structura n u sunt iilor fara

1-91. STAS l0101/2A2-91 sau alte ' '" '-I'l . .,,' . presciiptn. C• a cu. uI ~1 alcatu irca plansealnr 'fn ,. C"". 'I b .., c..tce in coridit.i 'I preciz ate in "TAS J0107/1-91 ST\-' 1''' /, ,,_ "ill e 2,-77, STAS 10107/4-77 ." 'l't ~;:, (,'~7.2-m. SlA8 il1107! , sa u a e pr escriptn specifics duua 92 C 1 ., v" caz .. a culul ~la~!?eelor la rncarcarr orizontale ' Planseele s tructurilor in cadre de 1 t .' verifica la incarcari orizontale in I Je O.ll a.') mat s e ealculeaza! 1 cazu cun.st.r VI zonele seisrnice A- D (conform N OlmdciV~lllJ1 P]O()11. <)2) aml-i1asate in ' ,+' /~. ..c u.r - , _ ' urrnatoarele situatii: ' . .r:», IllLl'-U:1a din
"P ".
>I

f.A

<,

,

c) in cazul respecta

~ rIII e<0,007 ~/ll <0,01

p1an1?~ul face parte din infrastructura: daca III planseu sunt goluri alp carer diIl1' . . o directie depasesc 9C')tX di Ii _ ';. ensium pe eel putin " ' ~. ~. ( {n l hnenSliJlea planseului; corespunzatoare a daca nu sunt respectate conditiile Ia pet, 2,1, 2.2, 2,:3, 2.4.' ' de '..... . e alcatuire genelala de

de perete

r ." Conditiile privind deplasarea relativa de niveJ pot fi diferen t iate pe inaltimea cladir ilor etajate in funct.ie de sol ut.ijl constructive adoptate pentru elementele de comparbmentare; 1 aceste situatii se VOl' respecta prevederile de 1a pet, 3.4.2, Daca condit.iile privind verificarea 1a stare a limita de deform tie nu sunt respectate se va mar i rigiditatea structurii pri majorarea sectiunii stalpilor si/sau rig1elor.

9.

PROIECTAREA PLAN~EELOR STRUCTURILOR I CADRE
sunt solicitate:

Planseele structurilor in cadre - la mcarcari verticale;

_ la mcarcari orizonta1e, cand 1ucreaza ca saibe. Calcu1u1 la incarca ri vertic ale este obligatoriu Ia

structurile.

Calculul Ia mearcari orizonta1e se va efectua prevazute la pet. 9.2 ale prezentu1ui Cod

in

9.1. Calculul planaeelor

la tncarcari verticale

daca planseele nu sunt beton ' bricate cu sau fara suprabet v . mo1nobt (elemente prefa onm c. a te solut ii). 9.2.1 Incarcarile orizontale e1' ' . me orizontale (saibe) d t ' P P ansee considerau, ca diafrag . ' se e elmllla acceptand . t I' a) saibele realizate eli I urma oare e ipeteze: n p an~ee de beton ' ' , .' elements prefabricate mas i ai mat mono lit sau asive eu imbinai-i d ti mtreg perimetri 1 se '.J e con muitats; pe b)A ,', conSluen:;Ilrde1(jp'Y'-b;' 1 rncarcaril- {Jt'IfU- ;, le cor dc """ He ill p- anul lor COl espun , WI t.elor ca bile al -' se va consiciff'l a '1 ",' pa ue aw cadrelor: , "-, unea SeJsIDl"a IW di ' .. t il " ' structurii ca sal cir d ,. ,'1 ~,~. It ct 11 e principale ale . ~ _u l S'l.I iburta hrnar n , 1 ~l echivalcnta [OJ' 'J' ' .l, ,,1 oportrona cu masa t.e or or1'7OI·tale de- \ I t c) 1a structuri1e calculat "d' , .c '(), ate in cadre (iig 9.])' al man+: e In omeniul nelinis , d ' matenale10r mcarcarile ' lUI e comportare dif eritelo i ct.ap: d, . ' pe saibc se dats' 1 ,,'. ., errmna corespunzato•. t aparit.ie a art 1 t '1 sti uctura: in ac "t, ca .: . " leu a ,11 or plastice in ',C zu ri . verificare se vor considers rezi t tel :,'-<' a saiibel de planseu elm Reactiunj]p rddre1 en, ele medii ale betonu1ui si armatu;'il' ,1 .~ ~ 01 asupra saibel , ".' 1Z0 area rig1elor de I, . 11 ' .. 101 se pot determina prin a rnve u consideiat.
A "

din

c

A'

A

A

A.

,.

n

A

-

~4

:s

Actiuni1e verticale pe planf?ee se considera corespunza gruparilor fundamentale de rncarcari precizate in STAS 1010 49

48

b sau d.l~fliri~~:ff~~¥.le~le diI~b. in care apar solicitari importante.4.> e.iata astfel: • structura de rezistenta verticala 11 casei scarilor.). Eforturile sectionale semnificative pentru verificarea saibelor sunt momentele lncovoietoare si fortele taietoare.] se vor considera concentrate m grinzile (nglele) corespunzatoare. . .).. f?l Ia solicitarile rezultate II II ~'!F. 9. .eel~r. functie de conditiils de transmitersn lunecarilor in rosturile dintre acestea. .~deexemplu pentru rezemarea podestelor ~n~e~edlare .3. functie de rigiditatile elementelor structurale. m acest sc~ps~ rec?manda ca momentele capabils III sectlUlllle de la extrelllltatlle nglelor sa tIP suficient dp mici astfel i .elernentelor prefabricate pe reazerne se verifies din efectul de saib».FI I II I~ IIi' 1'" III . • structura de rezistenta a scarilor (nodests ramp ":]1'.r s~urtl. "" Fl l1li Fi _til JI !m -F.tlede pet. .. Solicitarile in saibele cu rigiditate medie sau redusa se determina considerand incarcarile precizate la pct.- T.3. r A. solicitarilo de mt:nder~ d~ la ~argImIe planseuh.2. se VOl' evita comportilt'ile specifics ~ta~pl1o. 9. Eforturile sectionale in saibe se determina corespunzator actiunii seismice pe directiile principale ale structurii si ambele sensuri de solicitare. 2. prin exprimarea echilibrului in sectiunea considerata. La verificarea planseelor se vor considera eventualele goluri (scari. 51 .cente casei searilor se VOl' respecta pre\edenle privind calculul~:i aleatuirea eadrelor curente. curti de lumina etc. care pot determina concentrari 50 9..3 Verificarea planseelor la eforturile sectionale determinate de efectul de saiba se realizeaza-diferentiat. Structura de reeistenta a scarilor Structura de rezistenta a scarilor se considera diferent.'t di nea iagrama de momente lllcovoietoare pe stalp S3 corespunda cu fig.casel scarilor.' ~a pn~ieeta~e~ladrelor ad1'. ~a aleatmrea generala a scarilor se VOl' considera recomandax:.0:wi. Sectiunile de calcul se consider a in dreptul cadrelor de pe directia de calcul considerata. ~lan!?eele din. plansee din elemente prefabricate etc.2.e. in situatia unor distante mari intre cadre.1. .2 Calculul eforturilor sectionale in saibe se face functie de solicitarile orizontale determinate conform pet 9. d \ podest. grmzi e ~reze~tul Co~ se refera numai la alcatuirea structurii de rezlstent~ a . • Fig. grinzi de Yang etc. elemente prefabricate se considera in calcul ca fh~ldformat~ ~m elemente ~ndependente sau care coducreaza.1 imbin~~il.~laI~!.eton ~rmat mo::olit se verifica similar cu grinzll~ P~l eti (daca 1ezult~ proportii corespunzatoare). se recomanda sa se considere in calcul ~i sectiunile intermediare dintre cadre.1. I II I semnificativa de eforturi. 9. realizata din cadre de beton arm at. 9.a:e sCanlor). functie de alcatuirea constructiva a acestora (plansee din placi de beton arm at monolit. In situatiile in care se prevad rigle de cadru intre nivelurile ~urente ~lre planr.).

-D (ccnf. De obic infrastructura este constituita dintr-un sistem de pereti. In cazurile in care exista 0 infrastructura aceasta conlucreaza cu fundat. Normativuhj] PI00-92) se va evita de regula I' d b I' .6. siste spatiale de peret i structurali. n aceste situatii de alca tuire (sol tii t 1 1 di . Fundatii sunt elementele structurale prin care se asigura rezemarea terenul de fundare a infrastructurii sau.. pe unul sau mai multe niveluri eoneepute. de tezistenta si de rigiditate. (2) infrastructur si/sau fundatiile si (3) terenul de fundare. . calculate. . Fundatiile pot de suprafata sau adancime. ura sa. INFRASTRUCTURA 10. de Ia subsol componente Fig. semnificativa. in . 10. conditiil de alcatuire si modelarea lor pentru calcul fac obiectul prescri tiilor specifice. 10. Cand acestea nu pot fi evitate se va tine seama . Conditiile care pot determina alegerea sistemului de funda sunt indicate Ia pet. izolate. la care sunt prevazute intre supr structura (sistemul de stalpi l?i grinzi) si fundatii. f?ipentru dirijarea controlat a deformatiilor plastice. in raport eu suprastructura. e seisrmce A-i-D se recornanda ca infra s t ruc t· '.1 52 53 .11. interactiunea celo trei componente este esentiala pentru int elegerea corecta comportarii sistemului. dire asupra structurii.1.~te subsol iar la partea inferioara prrntr-un radiel: sau fundatii continui si placa armata. formand 0 unica componenta structurala Principiile proiectarii infrastructurilor f?ifundatiilor. b) Structuri cu infrastructuri. Generalitati ~I FUNDATIILE PreIuarea si transmiterea incarcarilor ce actioneaza asupr unei constructii se face prin sistemul structural constituit di trei componente principale: (1) suprastructura.unele cazuri.Ia calcuiul l~frastructurii si suprastructurii de efectele de torsiune generaia generate de excentricitatea infrastructurii fata de ansamblul structural. 0 crester brusca. prin intermediul carol' reazema pe teren. in unele situatii infrastructura se poate intinde si pe inaltimea unuia sau m multor niveluri de la partea inferioara a constructiei. PIanf?~_ul(p1anl?eele). n ac In cazuI cladirilor de inaltime medie sau inaite I.0 cre~tere semmfieativa de rigiditate si rezistenta. 2. continui sau radier. " rea lzarea e su so uri partlale.iile. ~leatuite si armate astfel incat sa reali::eze . Infrastructura se considera acea componenta a sistemul structural care prezinta. amp asa e In zone. Pe inaltimea mfrastructurii pot exista si stalpi reeemati 'd' t d tii I ~l irec pe fun a. constituie elemente structur~le ale mfrastructunl. se va tine seama in calcuIuI infr'astructurii f?~de efortunie preIuate de la stalpii care nu sunt in co t t direct cu peretii (fig.10.uctllie amplasate in zonele seismice A. care conlucreaza c planseele care ii marginesc sau pe care ii strabat. Structurile in cadre de beton armat pot avea urmatoarel solutii de alcatuire a infrastructurii si fundatiilor: a) Structuri fara infrastructuri. in contact direct cu peretii sr fu~datl1le afere~te.. dispu pe inaltimea subsolului (sau subsolurilor)... in acest caz.1 ).legata d e aces t ea. bI u 11 curen e ~ e a In cu ~u so). Aceasta pecizare est deosebit de importanta in cazul constructiilor supuse predominan actiunilor seismice intrucat. t l" .fre realizata ca un sistern casetat alcatuit din peretii de subsol planseul pe. in totalitate. ' " La c?nstr. la care rezemarea tuturo stalpilor se realizeaza direct pe fundatii.

i. Functie de configuratia diagramei de momente incovoietoare admite a considera ca reactiunile suprastructunl sunt asociat peretii de beton armat se consider a pentru calcul astfel: ' mecanismului structural de plastificare (M. Infrastructura (elementele componente: pereti. Planseul peste subsol tra~s~lte la. impreuna cu fundatiile si placa (placile) de planseu adiacente.4. Pentru gruparile speciale de rncarcari (actIU. Q. fort ele de legatura considerate in calculul l. in acest caz. . structurii sunt cele rezultate din calculul su~ra~tn~ctu~n. hlLi<0.2.' peret tndeplinita.) in calculul elementelor infrastructuru se con81de~ m mfrastructura precum I?i cele proprii acestora. ~).specIale de mcarcan: Daca infrastructura este in contact direct cu un singur planseu Un model de calcul riguros implica considerarea ansamblului (placa) se admite neglijarea rigiditatii la torsiune. pct. nu este smise prin plansee. proprie a spatial suprastructura-infrastructura-teren de fundar~.1. plansee) se elementelor care alcat.2) s~ deter~ine e~o:tunl~ de deformatie. infrastructurii forte de lunecare ca efect al reactlUmlor o~zontal Da~a peretii infrastructurii sunt rezemati continuu pe pereti ale stalpilor si al fortei seismice corespunzatoare maser coneen ulati se considera in calcul ansamblul acestora.1. functie de caracter:sticile de deformabilitate ale terenulUl I?lal Sectiunea de calcul a peretilor infrastructurii se va considera infrastructurii.~l seismice) s 3. dimensioneazalverifica la starea limita ultima si la starea limita Se admite in cazul constructiilor etajate cu inaltime redu~a I?imedie (definite conform pct.5 . zand gruparilor fundamentale si gruparilor .uiesc fiecare din cele trei componente. eforturile sectionale se obtin prin integrarea eforturilor unitare furnizate de programele de calcul (se admite modelarea comportarii elastice a materialelor). in acest infrastructurii izolate.1.4.) Fortele transmise de suprastructura euprind si ef~rturile tr~ Grinzi pereti. . fortele de legatura c (L) respecta conditia infrastructura vor fi cele rezultate din acest calcul.. in cazurile in care rnaltimea de calcul In situatiile in care calculul dinamic post-elastIc es~e l~PU a sectiunii (h) si distanta intre doua puncte de inflexiune in prezentul Cod (pet. . (in locul presiunilor pe teren) fnrtele care se dezv~~tain fundatr Calculul eforturilor in elementele infrastructum se recomand sa se efecueze cu programe de calcul automat care permit mod larea corecta a legilor constitutive pentru terenul de fun dar si infrastructura. 102 Calculul infrastructurii Pentru cazurile curente se poate modela infrastructura in Fu~datiile si infrastructura se verifica la ac~iunile :or~sp~~calcul ca un sistem de grinzi pe mediu elastic. trate la acest nivel.2. 5. in situatiile in care ccnditia 10. In cazul actiunilor corespunzand gruparilor fundament~le d mcarcari.3 si 5. De regula in acest scop se apeleaza la metod 55 = A" • 54 .~rastructura si la presiunile care apar la nivelul talpii fundatn~or: scop momentele incovoietoare considerate in fortele de legatura cu suprastructura (in gruparile speciale de Incarcari) vor fi In aceste cazuri presiunile pe terenul de fundare se det~r~m determinate cu consider area suprarezistentei armaturilor. a) Grinzi de beton armat.~upropnetati definite prin legi constitutive fidele comportarn reale a elementelor infrastructurii. (10.2). 1. La dimensionarea planseelor f$ifundatiilor se vor considera In situatiile in care se utilizeaza fundatii de a~~Ilclme (pilot ~ec~le cumulate din participarea acestora la preluarea eforturilor barete etc. la forta de lunecare conform STAS 10107/0-90. solicitate la fortele de legat~~a cu su. Dimensionarea elementelor va urmari de regula evitarea sectionale in elementele infrastructuru prm stu~lUl ~chlhbrulUl aparitiei deformatiilor plastice la nivelul infrastructurii.~fra Sectiunile (orizontale) din rosturile de turnare se verifica.elementelor finite.

Nu ~e ~~m_ite .2.1) r!ne~ll se.ale de fOlmare a articulatiilor plastice.3. Conditii de alcatuire a riglelor de cadru Alcatuirea si armarea riglelor se realizeaza in conformit cu prevederile din STAS 10107/0-90 (pet 6. ncate care reahzeaza cu stalpii noduri ta~ea s:~ r. vor. Se va urmari ca prin dimensioriarea adecvata a fundatiilo sa se evite dezvoltarea deformatiilor plastice la nivelul terenuh sau in elementele de beton armat ale fundatiilor (mecanism de disipare prin deformatii plastice a energiei induse de cutrem sa se dezvolte numai in suprastructura). Daca sub actiuni din gruparile speciale de incarcari tereni de fundare are deformatii remanente. Solicitarile transmise la fundatii. ALCATUIREA ~I ARMAREA STRUCTPRILOR CADRE 11.' -.1Il :1'\. plasti.2).damentale de incarcari si se VOl' verifica in gruparea speciala. infrastructura si/sau sup structura se verifica Ia efectele tasarilor inegale. sI~~atlIle.10107/0-90. n . Calculul fundatiilor Condit iile privind presiunile pe terenul de fundare t?i de proiectare a fundatiilor sunt cele precizate in normativul PIO 86.udlI~ale sa fie dimension ate si dispuse astfel . de armaturi inclinate la marginea 11.l1. sa coincida. se considera conform pi-evederilor din prescript.I?i.Ia aces tora in plan sau elevatie.iunea cutremurelor de mar intensitate sectiunile de la baza stalpilor se pot plastific momentcle incovoietoare transmise fundatiilor sunt asocia momentelor capabile all' stalpilor. Riglele solicitate predominant din actiuni seisrni . Fort ele taietoare sunt asociate mom en tel or incovoietoare sectiunile de la baza stalpilor. ca efect al incarcarilor vertic ale importante (fo. preve en e . Pentru gruparile speciale de incarcari.iile de pruiectare precizate in aliniatu precedent.. u. sec t iunil e .armarea in zonele plastin' potentials se VOl' considora pe IUngImI!e plastice indicate in Anexa J din STAS 10107/0-90 (pet J.aza cu suprabetonarea (decofrare transport malllpulare ~I montajJ nu se respects conditia' .i« a I'll 01 P astIce. Q/~b~(!) + M/Wt• < 0. se VOl' dimenslOna functis de eforturile corespunzatoare grupanlor fun.5) din prezentul Cod (pet. STAS ~1300/1-85 t?i STAS 3:-WO/2-85.ficarii imbinarrln-. . Pre~ederile privind alcatuiraa .t concentrate mari etc. eforturile transmise 18 fundatii se determina astfel a) Eforturile rezultate din analize dinamice neliniare ale structurii b) Efoituri!e corespunz and mecanismului de plastificare suprastructurii in cazul actiunilor seismice. Ice VOl' avea annatunle JongItudmale realizata ca bare drepte (n di bare inclinarn).l.dispunerea sectlUnll riglei. pe anga d '1 di s'r'A -.10. la act. 4. sa se respecte urmatoarele: . Se VOl' consider a ca zone potential plastice sectiunile de la capetele tu turor riglelor indifersnr de .' urr Inc Inate.3 si 6. dispune conform indicatiilor din fig.1. Conditiile de alcatuire si armare sunt diferentiate intre sect nile curente si zonele potential plastice. 6. Iuni potentI." ri 'de r. 11. Daca in fazele intermediare de lucru all' grinzilor prefabricate care.3). u se ispun Daca.:U-~atu.) sunt necesare arrna t " I' r e . Q) stabihte ~Ie e momentele bil di '.i capa I e In sect iunile de aparit.8 . articular"l . Pentru cazuril generale cand. plastics in sectiunile din apropierea nodurilor se reco manda ~Ispunerea armaturi!or .2.pre. corespunzator actiunilor di gruparile fundamentale de incarcari. lasr. 6. pentru cel~ doua sensun de act iune.7Rt (11. . 56 57 .nle lo~gtt. conlucre.a. prin adapse ul:eI 1Il ig. DimenslOnarea riglei si a imbinari10r va rea iza (conform t 6 1 2) 1 functi d pc.1.2. 6.ti pOZI. de regula. incluzand actiune seismic a. mcat din actiuni sersmice de mare intensI-tate . lI1 care se urmare!?te evitarea formarii de artIculatll. longitudinale ca in fig il 2 r cazul nglelo ' f: b . " a eforturi (M. Se recornanda ca la arm area riglelor de cadr I'.c~~~n~a eVltarea. . acestea.

11. ·. . In situatiile in care se admite innadirea prin petrecere armaturilor longitudinale din stalp (STAS 10107/0-90. fiind dispusa.l.. continuu.3).11. 4.). I ftB 1-1 i- f- I OJ II ~1ffiJm.. I. 1-5h! 2. r l +-zona I 'l:.. T' f- Vi. sau la nivelul superior al i frast .3.10. Masurile privind asigurarea capacitatii de deformare post..alti " v a e secylunll pe Ina ylrnea umn myel (de exemplu la stal " h I I .3 Fig.11..2 11. 1.ll. Conditti de alcatuire a stalpilor Alcatuirea si armarea stalpiloreerealizeaza in conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-90 l?i din prezentul Cod (pet. V . .51.4 59 .. conform modelului din fig. -d pn a e or cu podun ru Ian t e.1 1/10~ 'l~ • ..5h-+ plasticl polenliai .~"_ 1. ~ r-~ •• """T5'_ .. Iongi ttldinDl III tilt . pet..3)" se recomanda utilizarea modelului din fig.IF. iL.LI .2. In sectiunile potentiale de aparitie a articulatiilor plastice de la baza stalpilor se recomanda ca armatura longitudinala sa nu fie innadita prin petrecere sau sudura. elastica (ductilizare) se vor aplica in sectiunile de incastrar 58 _J I Fig.. 11....Im ras ructuni) precum si In zone e In care apar variatii man' I V'" . + Fig. Fig. 11. t-- ..e~ ~ etrieri conectori etrieri inchi~i a stalpilor (in fundatri.'16 d. 6.lh. I :1:500 : 1 .4. . in reptul grinzii de rulare etc.

hs (a) Bore longitudinole inferioare corrtinue in grinzi (b) Bare .Tl. 11. '1' .) excentricitatea in plan orizontal nu va depasi 114din latura corespunzatoare a sectiunii transversale a stalpului inferior. arrnaturile longitudinale din stalpi sau grinzi care se ancoreaza in nod se prelungesc de la planul median al nodului (perpendicular pe armatura) cu lungimea de ancor are deterrninata conform STAS 10107/0-90. i r Grind3 h_:. Barele longitudinale din stalpul inferior se pot prelungi in stalpul superior prin graifuire (fig.11.. 11. acestea se VOl realiza intotdeauna in nod (fig.interioore: intrerupte in gnnZI .Z) daca devierea arrnaturilor in plan orizontal (d) respecta conditia: do«h".10). noduri de colt etc.6. __ . ( C) Bare in1erioare intrerupte in grinzi -so(u'tie nerecomandata cornpletctc cu prevederi din prezen1ele instructiuni tehnice. pet. daca armatu rile din stalp sunt graifuite.2.~---.7 si 11.5. continu~ inferior bs . La detalierea armaturii din nod se va avea in vedere realizarea spatiilor necesare turnarii si vibrarii betonului (nu se conteaza pe turnarea betonului in nod prin grinzi). 11. Daca pent.5. ' Fig.2.~~~~----_".3 Noduri de cadru La proiectarea nodurilor de cadru se vor respecta urmatoarele se recomanda ca axele elementelor adiacente nodului sa fie centrate in axul nodului.a~e e supenoare se prevad continue prin nod' are e In enoare din grinzi se pot intrerupe ' 60 61 .g:__ 1 L i i ~ilR l_ ___Ei__ Bcrz longi't\JdinotlZ in griC'ZI. . Nodurile solicitate..solU\ie recomondaiCi ~ STAS 1010710-90.-100 )/6 [mm] (11.2) unde .4.pct.predominant din actiuni seismice VOl' avea cel putin cate 0 armatura verticala interrnediara pe fiecare latura a nodului. daca aceasta conditie nu se poate realiza (noduri marginale.ru ancorarea armaturilor sunt necesare bucle sau carlige.. c· . 6. eg 1 B 1 rmzi ~l sta pi cu secnuni transversale b a~.5 Nod central cu gri . hgr rnaltimea sectiunii transversale a riglei in dreptul armaturilor graifuite. . fiecare bara se va amplasa la coltul unui etrier. _ -- -~~--~-- Grinda bg~ I I I -t--'-bg-:-.6: 11.

Ancorarea armciturilor longii:udinale 'n consolo seurta prevCizuta in ocest seop.hg Nod central grinzi.1 se oomite di X~~C:!:!:~=t:r-- indoirea bcnlor irTfczrioof'¢ in jos Nod margino I. 11. Ancoranza borelor longitudinale din ig. 11.A -A a .hs ~I ~ Fig.60 m recomandabil No.rr:t?:l) de curburd conform pet.r)!(i scurto ArrOOtlrJ ntru imbunatli1irea ancora'ului barelor longitudinale din grinzi.Om • In ternl :a. r . cu grinzi cu sectiunile tronsverscle neczgale. Fig 1UJ d > dmax dmax max [d1idZ'.acoperirea cu be' . Barele longitudinale din grinQCise prevad continue prin nod. 62 63 .atunci clnd acestea sint comp-imate bg. 9 Nod marginal eu consolil scurta .udinale din grindo.d3] = ancorajului bcrelor de armaturCi din grinzi prin prevederea unor bare transImbunatatirea versale Bare continue Sttl 5 erior bs.la (apete:a. - • In capete ~ 40mm • lateral ~ 60rnm acoperiran cu beron Con!.7 -t- 0. C. Ancoranza bcrelor longi.

brv- . Ion itudinale si Iransv~rsale.40mN*·"l.'1. I grinzi inguste...lare ~e. cleoregula de IO:ime redusd .11 imbinare intr e de 51 I -1' pi lal. 20 . (b }grinzi Fig 11.tiVI? a noriu!ul ..L 01 <b) s: en C)_ " Fig.rezul'olc d iri (o\{ui se dispvn in l_n1l?'nO Q(iei cc.. 11.te :n nod ~omm orm6lum inierioor6 I .10 Ancororea barelor longitudirne din stllp.--~----~ ~-- ~-- a . 60mm Fig.'rieru\ui.13 Solutii (0) (diomplrul barei care.. dintre placile pretcbr iccte aleplonseului. se prinde In C IOC U t .u .--_. udino(o armcrturo de conec. 11. agra1ele (et r ler ii) de 10 partea superioara sin! pentr u lega!ura cu monotitizcreo .omm arm01uri Ion itudino(e r~ 3dp (conform STA 10107/0-90) !?I~ d Fig.cr operire • lu ccpete ·luterClI cu beton ~ 40 m:n .~ .!I(etr ier i) Armoturil. grinda hg =hgp.40mm detalii armare.12 Oetatiul pen t ru C'IO(Ut elrierului 64 65 .. opr.i S.) d~ recomondote capetelor grinzilor constitu ite numai perfru olcatuirea prefabricate din elementele pretobr iccte campus...a din elementut prefabricat ~i suprabetonarea de 10 nivetut pldcii (solu\ie recomcn data).

(I-1. din cercetari experimentale concludente s relatii de calcul mai exacte date in literatura de specialita Curbura. B.l. momentul de mertie al. se VOl' considera rigiditati section rezultate din programe de calcul automat care definesc Ie moment curbura.n cu relatia: initierii curgerii in armatura 66 67 . B.. unde: <PH curbura ultima.b.tIe deformatl11or specifice sunt date pentru cazurile curente. defor- ELEMENTUL Rigle MODULUL DE RIGIDITATE 0. unde valorile ultime :.sectiu brute de beton la care Iat imea activa de placa este jumata din valoarea prevazuta in STAS 10107/0-90.a. In situatiile in care nu sunt disponibile asemenea ?rograme.. stabilite conform pet.c.1. ?u~bura in momentul mtmsa. pct.1. de rupere. In~cel~ de ductilitate sectional a (1-1) se calculeaza I-I~ . calculul direct ("manual") va considera urmatoarele Rezi. din fig. slmplificat ca in fig.3. • pentru grinzile cu sectiune T.6EJh 0.l. Tabelul 7.s~entele materialelor corespund valorilor lor medii.1. ~lt~ma (<P') se poate calcula conform situatiei. . 2. <p.7 din STAS 10107/0-90' De~~min~rea curburii de curgere <P" se face consider~nd matiile si eforturile pe sectiune ca in fig.1.8E_b!t 0. au po 1 consi erat~.2Ehlh ipoteze: • • • Stalpi comprimati Stalpi intirrsi Modulul de elasticitate al betonului Eh se va lua confo STAS 10107/0-90.ANEXA A: RIGIDITATI SECTIONALE PENTRU RIGLE ~ STALPI Pentru calculul eforturilor in cadrele de beton armat moduli de rigiditate sectionala se pot considera conform prevederilo din Tabelul AI. Tabelul Al ANEXA B: CALCULUL DUCTILITA TII DE CURBURA (SECTIONALE) Stabilirea diagramei M-<p si a indicelui de ductilitate sectionala. Pentru verificarile la starea limita de deformatie si in situatii in care valorile rigiditatii sect. de def~rmatl1 si eforturi pe sectiune.ionale sunt hotaratoare as up rezultatelor calculelor.)se recomanda a se realiza cu programe de calcul automat specializate. • In ?al_cu~se va considera si aportul armaturilor distribuite pe malt1mea sectiunii. 3. Momentul de inertie Ih al sectiuni echivalente se determi astfel: • pentru elementele cu sectiune dreptunghiulara. B. Anexa A.<PH <P. momentul inertie al sectiunii brute de beton. rs. • Legils constitutive pentru beton!?i armatura (diagramele' 0-£) corespund prevederilor din STAS 10107/0-90 s t fi 'd .

:..3.AIdIt=!!:u.5 ] VeriflCarea oondi1iilor de rigiditale a P100.JI Cap.c Ple!!nt~ru::.:::ema::.:::fo::.l. i hiaI wlmii .------... 2A 1·91: .3 pet.em:.:::..:U:::lre:::::a:::.:!rii:. iar pentru prevederile cu caracter mai larg.:...".._ ~ Pet.2: Pl0·S6 Cap...11.J Pel. 10 etc..::fndl:j::::!:. STAS 10107/1.:.:.deformalli. 1L. 3.2. 11 etc..rcm=..4-91 STAS 3300/1..7.1....tru~ct:::u:..ire:::a:..:m..ans::..:a::. 11. 3.:::S:::ta:::b::.::un.l:::::. continute in prescriptii de rang superior.3. GENERALITATI Prezentul Cod de proiectare cuprinde prevederi referitoare la proiectarea si calculul de rezistenta ale structurilor in cadre de heton armat ale cladirilor.:s:!!truct.:.:bl...:.4-91 Cap.l Fig.lmplifkwe . anelta A a) BE rox C'OMl'RlMAT • b) 11.::..I IL-_ rL. 6. Principalele etape ale proiectarii structurilor in cadre de beton arm at sunt prezentate in fig.m:::b:::.r1I~· or~ _ _J1 Pet.. specificestructurilor in cadre sunt precizate in Codul de fata.2.3. 6.". 69 68 ..' ~al~d~e:....u..-I-:-:--:-:-..I1 STAS 1010711..:r. .:::IU~i~S~lrU~cI~u::.::a...4.. generale.:::!:a.3.un!!:·Ior~· sir:. _ I I 1L- _.:::U..2 ~i 3 (cap.5.l.. ---STAS 10107/0·90._:::::S=c:b.deschideri de 1isuri: • ductililate lmecanism structural de plasliticare.d::::e:.2.::·Io~r:.. 5...re:::a:.ilire:. I : ..2.:::.a i.:. 5.-:-... C.. I ill ~I +.n:::sa:.. 5.:!. 4) P10-86 etc r-----:-:-~~---:J.:::. Cerintele particulare.. _..::tJI.4..:ra::Ie::"'_ _ _J1 STAS 10107/0·90.:. I ' r--"".. STAS 1010711..::..:s:::.:a..in:::iII~ri I .ii ====.·:. Fig. 6.92 _..8.=:::tjz::::a::..:rt..:::...:t:::::ebr:::::. STAS 1010710-90..:"":"..tru~ct:!:u::...::lu::.:.:e..!!..~ I Stabilirea delaliilor de alcllluire '--.m:. B.--=-~~J..S. C.-_--. s-au facut trimiterile corespunzatoare....ca::=:ICIJ::::._ ___:::..l.:en. 1. I Cap..._ _J1 STAS 1010111.:el::::.::od:::.2.1 _...4.:T::.stAri imitA: rezistenllli..-:-:-.:.3...n:.:.$:::.l. 8 Verl1lcarea elementelor structurale: .COMENTARII LA CODUL DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI iN CADRE DIN BETON ARMAT 1.==ul1l~··_-.::re.t!pll!!!!a!:s!i.3.AIcM=:....-4-91 _J P10-86: Gap.:AIcM==u::i:.J1 _.:::C::ala.

de exemplu: suprabetonarea cu un strat de beton de 4+6 cm.3. comportarea la compresiune excentrica obhca etc.ilor de r ez is ten t a proportional cu rigiditatea la forte orizontale (reducerea excentricitatii intre centrul de rezistenta si forta seismic a rezultanta).iurii . (fig.iile constructive la ~are st:u~tura lll:a?r. C. care nu pot fi extrapolate cadrelor curente... la structurile regulate in cadre. care implica un grad ridicat de incertitudine. sau in zonele "sensibile". cum ar fi cele cu pereti structurali ran . solicitarile in saibele orizontale sunt sensibil mai mici decat in cazul altor sisteme structurale. in special.1.3.dru C. Conditiile de rezistenta se refera la: a) preluarea si transmiterea incarcarilor gravitationale b) realizarea efectului de saiba orizontala rigida. C. avand rigiditati egale sau apropiate ale cadrelor. armat cu plase si/sau prevederea de centuri pe contur..2).. Acest principiu trebuie respectat si in stadiul post-elastic de comportare al structurii. care apar in saibele orizontale realizate de plansee. in plan orizontal.2. In cazul constructiilor cu bovindouri. se intelege prin "cadre cu ~panouri de umplutura". Fig. C.. solut.este dlct~t~ de domeniul de aplicare al prezentului cod. care modifica se~nificativ comportarea cadrului. cele corespunzatoare planseelor realizate din elemente prefabricate.2. Deasemenea.1) limiteaza superior raportul intre la~uril~ sectiunii transversale a stalpilor. este 0 problema dificila. Se corisidera structuri in cadre acele struct~ri care sunt alcatuite din stalpi si rigle si realizeaza prelu~rea sr tr.2.1. In sensul prezentului Cod. C 2.). C. Conditia (1. prevederea de detalii care sa asigure transmiterea sigura a lunecarilor intre elementele prefabricate si preluarea momentelor incovoietoare dezvoltate in plan orizontal prin efectul de saiba..1. grinzile (in consola) de sustinere se vor dimension a si la eforturile rezultate din interactiunea cu acesti peret. C. ale planseelor sunt. Alcatuirea de ansamblu a structurii in cadre urmareste reducerea efectelor de torsiune generala datorita excentricitatii intre centrul de rigiditate si rezultanta fortelor seismice.1) este de natura sa reduca rigiditatea si rezistenta saibei. 70 I " 71 .. Pentru aceste tipuri de structuri se VOl' aplica actele normative specifice. daca pereti din fatada pot constitui elemente de rigidizare la forte orizontale...e conlucreaza din punctul de vedere al rezlsten~el si/sau al lll?dltat ii cu pereti din zidarie sau din alte matenale.2. Calitativ se constata ca. Structure rig)dA 2. Evaluarea cantitativa a solicitarilor generate de act iunile seismice.i.1. ALCA TUIREA DE ANSAMBLU C.. Clasificarea conform numarului de niveluri trebuie privita diferent iat in raport cu zona seismica in care este ampl~sata constructia. dispunerea unor goluri mari in plansee. serveste la precizarea anumitor caracteristici specifice. C.ansmiterea integr ala la terenul de fundare a incarcarilor verticale f?i orizontale ale constructiei (fig.2.1. ci . Masurile pentru asigurarea acestor plansee a rolului de saiba orizontala sunt.~ u~ ar:um1t tip de comportare din punctul de vedere al po~dern dlfent~lor act. Clasificarea nu subirrtelege neapara. Aceasta limitare .1. de la caz la caz. Alcatuirile care pot deterrnina reducerea sensibila a rigiditatii sau rezistentei.1.tonulUl compnmat..2.C . Stalpii lamelal7 sr peretii structurali (diafragme verticale) prezinta elem~nte spe~lfice de comportare si calcul (deformat ia li~ita a ~e. prin stabilirea cap acitat.

Se Intelege prin "sistem structural" ansamblul de elemente care indeplinesc functia de a prelua si transmite actiuni (incarcari gravitationale. cu rosturi fata de stalpi. alcatuirea peretilor golurilor de ascensor sa se facAaastfel incat acestia sa nu se incarce cu forte orizontale. goluri cat mai mici (amplasate la interior) etc. alcatuiril~ clare. la jumatatea inaltimii etajului.4. aticuri inalte etc. prevederea unor masuri de alcatuire care sa limiteze degradare a peretilor de zidarie si sa impiedice prabusirea lor (centuri si samburi din beton armat la peretii cu rnaltimi sau cu lungimi mari.sau structurile duale (cadre conlucrand cu pereti structurali).rigiditate sporita fata de cadrele curente datorita prevederii unor grinzi suplimentare. In acest sens. la calcane.3.iile de.1. in cazul unor cutremure puterriice deplasarile in planul 72 peretilor sa nu conduca la avarierea pronuntata a acestora. C. astfel. Cadrele care margtnesc casa scarii pot avea o. zonele cu rigiditate sporita se tncarca mai mult decat cadrele curente fiind. C 2. actiunea seismica etc.7. _&_<?I it! pl!'. "Cerintele de performanta structurala" constituie 0 parte din cerintele de performanta definite prin STAS 12400-89. se pot prevedea rosturi intre pereti si planseul superior.). rosturile de tasare trebuie sa separe complet intregul sistem structural al constructiei. cu planseu la acelasi nivel pentru toata cladlrea. relizarea unui raport intre capacitatile portante si rigiditatile cadrelor si peretilor de umplutura care sa asigure preluarea de catre elementele cadre lor a eforturilor generate de interactiunea cu peretii.4. In mod general. limitandu-se efecte defavorabile de torsiune sau suprasolicitari locale ale unor cadre. In cazul act iunilor seismice.!!¥\1_ Fig. pct.). Latimea rosturilor seismice se determina conform Normativului P100-92. Data fiind dificultatea determimlrii riguroase a eforturilor maxime din saibe.4.). C.4.S. astfel incat.2. din vant. in conformitate cu prevederile Normativului P 100-92.I. CONDITII GENERALE DE PROIECTARE C. precum si conlucra~ii cu peretii. la fiecare nivel. Rosturile de dilatare/contractie si rosturile seismice nu traverseaza fundatiile. pentru rezemarea podestelor. sunt de prefer at tntotdeauna solut. tasari diferentiate. prin urmare f?ifundatiile. 3.2. • terenul de fundare. Punctul (b) se refera la: asigurarea unei rigiditati la deplasari laterale a cadrelor. distribuirea cat mai simetrica in plan a peret ilor care conlucreaza cu cadrele. frontoane si pereti de inchidere la hale etc. evitandu-se pericolul unor avarii locale. sistemul structural are trei componente principale: • suprastructura. I~ zona casei scarilor elemente suplimentare de rigidizare pot constitui scarile f?i peretii golurilor de ascensor.In scopul evitarii sau dim~nua~ii acestor concentrari de solicitare se vor avea in vedere masuri adecvate cum ar fi: _ rezemarea podestelor intermediare sa se faca pe riglele nivelului inferior. ~e .2. • infrastructura si fundatiile. 73 . expuse unei deteriorari pronuntate si deseori. realizarea de detalii adecvate de prindere de structura sau de asigurare a rezistentei si stabilitatii elementelelor prefabricate (panouri de fatada.umplutura. necontrolata. Exemple de goluri in plansee (saibe) amplasate defavorabil C.

(v) Analiza dinamica post-elastica. In cazurile curente se pot extinde unele schematizari ale incarcarii ca 0 sarcina uniforma si in calculele de dimensionare/verificare la momente incovoietoare.4.4.b. Metodele (iv) si (v) se pot aplica.2. amplasate in zone cu seismicitate ridicata sau cu conditii dificile de teren se vor alege metode mai complexe de calcul sau se va face apel la Incercari sau studii analitice speciale. 2 (C. Metodele (i) .. A ELEMENTELOR STRUCTURALE C. deschideri. incarcari.:~ I . ce intra in alcatuirea suprastructurii. (ii) Calculul static.metode curente. Ele au diferite grade de complexitate dupa modul in care reflecta caracterul real al comportarii sistemului. functie de modul in care este modelata actiunea si de fidelitatea modelarii raspunsului au grade crescatoare de complexitate de la (i) la (v) dupa cum urmeaza: (i) Calculul static elastic. Conditiile de la pct. in principiu. Cerintele c si d se refera la necesitatea dea alege metode de calcul si analiza. atat structurilor plane cat si celor spatiale. similare celor de lapct. constitue 0 recomandare menita sa permita simplificarea cofrajului si turnarii betonului: in situatiile in care sunt necesare alte forme ale sectiunilor de rigla (din considerente arhitecturale. Metodele de analiza structurala sunt metodele de determinare a eforturilor si deplasarilor in punctele caracteristice ale diferitelor componente ale sistemului structural. forme deosebite. raportul intre laturile sectiunii transversale se recornanda sa nu depaseasca 1imita: h/b :<=. pentru constructiile cu inaltimi. pentru exprimarea conditiei de plastificare a sectiunilor de beton annat solicitate spatial (¢tare triaxiala de tensiuni) nu se dispune de date concludente astfel incat metodele de calcul post-elastic se aplica cu precadere structurilor plane. in practica. pentru a asigura 0 buna comportare a riglelor in domeniul post-elastic de comportare. PROIECTAREA PRELIMINARA.(iii) se rncadreaza.5. (i). simplificate. la preluarea fortelor seismice totale de nivel. rezultand 0 diversificare corespunzatoare a metodelor de calcul.orizontale. de calcul. (iii) Analiza dinamica liniara. diferentiat pentru diferite categorii de constructii: pentru constructiile curente . plana sau spatiala. 4. al fiecarui cadru. in general.2) 75 74 . Calculul pune in evident a efectele de torsiune generala precum si modul in care participa fiecare cadru.2. Astfel. Observatii: 1. raspunsul structurii la actiurri seismice are. iar metodele (iv) si (v) in "Metode de calcul de complexitate superioara (metoda B)". C. la predimensionarea structurii. 2. pentru actiunea fortelor taietoare aceste schematizari ale incarcarii nu sunt admise. plan. post-elastic si dinamic. 4. Prevederile privind sectiunea transversala (relatiile 4. a structurii la actiunea seismica modelata prin accelerograme (inregistrate sau generate artificial).2. un caracter spatial. in evaluarea incarcarilor verticale. la rncarcari seismice orizontale (conventionale) determinate pentru modurile proprii de vibrat. (iv) Calculul static sau post-elastic la mcarcarr seismice orizontale ce cresc monoton si la incarcari gravitationale constante. Metodele de analiza structurala la actiu~i seismice.3).3. elastic. spatial al' ansamblului suprastructurii la incarcarile seismice. Totusi. I I I I C.11?i4. inglobarea ter~oizolatiei etc. conform Normativului PI0092.) se vor lua masuri care sa permita turnarea in bune conditii a betonului. se pot admite simplificari/aproximari privind distributia acestora in lungul riglei.1. de exemplu.2) constituie conditii care pot fi considerate limitele admise.4. pentru structurile in cadre din beton armat.ie semnificative. conform Normativului P 100-92 (pct. in "Metode de proiectare curenta (metoda A)".

76 . Verificarile facute prin analize dinamice post-elastice pe cadre plane au confirm at realizarea dezideratului mentionat.6.1.4. CALCULUL EFORTURILOR SECTIONALE C. Stabilirea diagramelor rnfasuratoare se bazeaza pe cerintele privind dezvoltarea de articulatii plastice in sectiunile de la capetele riglelor si nu in stalpi sau noduri.2).2.5. saibe semirigide sau plansee fara rigiditate semnificativa in planul lor).5.3.4. C.. in cazul structurilor in cadre tara elemente de rigidizare suplimentare (hale cu portal. Considerarea structurilor in cadre ca sisteme spatiale determina in elementele componente si deformatii de torsiune. prin plastificarea riglelor de pe ambele directii.7.1.4. C. C.b Pentru stabilirea diagramelor de eforturi se considera ca valori minime efectele corespunzand solicitarilor din gruparile fundamentale si speciale de incarcari. DIMENSIONAREANERIFICAREA STRUCTURALE ELEMENTELOR C. Efectul spatial realizat de transmiterea prin torsiune a eforturilor este relativ redus intrucat rigiditatea la torsiune a elementelor liniare din beton armat scade considerabil odata cu aparitia fisurilor (in stadiul Il). 77 i . Stabilirea diagramelor mfasuratoare (M !?i Q) pe elementele cadrelor trebuie sa asigure atat capacitatea de rezistenta necesara cat si 0 dirijare favorabila a mecanismului structural de plastificare in cazul actiunilor seismice puternice.2. pereti etc. Pentru aceasta . Situatiile de actiune seismica pe directii oblice (±45°) nu sunt impuse explicit (verificarea elementelor.d. pentru acest nivel de solicitare.6.C. Pentru constructiile la care stalpii au scheme statice de console verticale (hale) etc.. C.:.vor considera toate ipotezele de incarcari plauzibile precum si efectele din act iuni seismice pe directiile principale ale constructiei. Efectul spatial realizat prin legaturile orizontale create de plansee depinde de modul de alcatuire al . conditia 4. Nu s-au precizat conditii privind forma sect.acestora (saibe rigide.6. Stabilirea momentelor de dimension are a stalpilor cu relatia (6. Se admite ca efectele ~cestor deformatii pot fi neglijate datorita rigiditatilor reduse la torsiune precum si a faptului ca sunt rezultate din conditii de compatibilitate a deformatiilor pe structura si nu din conditri de' echilibru intre incarcarile exterioare si eforturile in structura.iunii de beton a stalpilor (bib).4 devine: H/h s 4 (C. C. 6. este menita sa evite formarea de articulatii plastice in stalpi !?i dirijarea acestora in riglele cadrelor.1.3. precum si evitarea cedarilor premature la forta taietoare. C. Daca stalpii pot fi considerati incaetrati la capete.::. Calculul eforturilor sect ionale se recomanda a fi realizat cu programe de calcul automat.4. Echivalarea incarcarilor gravitation ale pe deschiderea riglei va respecta si conditiile date la pct.1. Torsiunea generala a eonstructiei induce in stalpi efecte de torsiune iar rotirile nodurilor (9. 5. pe langa posihilitatea utilizarii unor procedee avansate de calcul.1 si C. e) provoaca deformatii de rasucire in riglele de pe directiil~ "'y" respectiv "x". astfel. verificarea explicita la actiuni seismice pe directiile oblice este obligatorie.1.1. realizandu-se indirect). stalpii sunt solicitati la compresiune excentrica oblica corespunzator momentelor capabile ale riglelor.1. pentru aceste situatii de solicitare.) se recomanda sectiuni cat mai apropiate de forma patrata sau circulara. 6.5.5.3) unde: H = inaltimea stalpului.1.3. Trebuie mentionat ca in cazul considerarii comportarii spatiale a structurii. se permite reluarea facila a acestora in cazul modificarii sectiunii elementelor.

4. care se aplicain etape. posibila in cazul unor solicitari seismice extreme pe directie oblica. cu exceptia stalpilor de colt. stalpii sunt solicitati la intindere (N :c:: 0).2. n :c:: 20). Avand in vedere pericolul cedarii casante la forta taietoare a stalpilor. greu de cuantificat in calcul. nu s-a considerat explicit situatia actiunii seismice pe directii oblice (±45°). C. In cazul nodurilor marginale sau de colt. urmare a efe~tului indirect. Ipoteza plastificarii simultane a tuturor riglelor adiacente unui stalp. de de cadru. fata de eforturile de calcul rezultate din calculul prin metoda "A" admisa in Normativul PI00-92. fiind operate reduceri ale efectului indirect oN (afectat de coeficientul c 1 .6.015 nes' unde ne.N nF10rta n. C. Pentru aceste situat ii de solicitare s-a acceptat (simplificat) considerarea riglelor ca fiind articulate in dreptul stalpului solicitat la intindere (superior si inferior).2). Daca. Fenomenul este influent at si de deformatiile de curgere lenta din stalpi si rigle. Nodurile interioare 78 79 . fapt care conduce la redistribuirea eforturilor intre el~me~te. actiunea seismica verticala etc. fortele axiale din stalpi sunt asociate mecanismului structural de plastificare. Similar calculului momentelor incovoietoare. C. . in aceste conditii complexe de comportare. modulul de rigiditate sectionala se reduce apreciabil. de regula sunt solicitate cu forte taietoare reduse (nesemnificative pentru dimensionare) ca atare in aceste situatii este !. Verificarea la fort a taietoare in sectiunile de incastrare a stalpilor va considera conditiile de calcul specifice zonelor de aparrtre a articulatiilor plastice. Conditia 11 ~ 5/6 IN este bazata pe considerentele la C 11.1. __ In cazul actiunii seismice.7.6. inclusiv a fortelor axiale extreme (N ..ele taietoare asociate momentelor capabile.6. Deoarece forta axiala intervine cu pondere semnificativa in determinarea momentelor capabile si stabilirea capacitatii de deformare plastica a stalpilor. pot apare modificari semnificative ale reactiunilor transmise stalpului.4. sunt: efectul cumulat al fortelor taietoare in riglele adiacente (efectul indirect oN). Reactiunea acestora se va determina ca atare.plastificarea stalpilor nu este evitata prin calculul cu relatia (6. Este necesar a se preciza ca.s este numarul de niveluri superioare sectiunii de calcul. Acest efect nu poate fi considerat direct si pentru mcarcarile gravitationale din greutatea proprie a planseelor. este mai potrivit ca la determinarea fortelor axiale din incarcari sa se considere suprafetele de planseu afeIente fiecarui stalp. nu a fost prevazuta. solicitate predominant d~. Un alt efect care poate conduce la dezvoltarea de zone plastice in stiHpi este determinat de relativa imprecizie cu care este determinata fort a axial a pe sectrune. precum si de deformatiile infrastructurii sau tasarii fundatiilor. III cazul cadrelor dispuse pe directii oarecare). gravitationale permanente = C.6.1. in literatura de specialitate ac~as~a ipoteza nu este acceptata integral chiar in cazul actiunii seismice pe una din directiile principale ale constructiei. C.uficienta prevederea privind asigurarea ancorarii armaturilor.1. de regula corectiile (necesare pentru a tine seama de raspunsul "real") privind fortele taietoare in stalpi sunt mai mari decat ale momentelelor incovoietoare. pe schema statica cu rigle articulate in dreptul stalpilor rntinsi. Daca deformat'iile axiale din stalpi la nivelul unei rigle (rigide) sunt mult diferite.6. care intervine cu pondere insemnata in calculul momentului capabil. Unele dintre componentele fortei axiale.6. se impune stabilirea cat mai riguroasa a valorilor de calcul. functie de executia nivelelor.0. Pentru stabilirea eforturilor axiale s-au considerat numai situatiile actiunii seismice ~e directiile principale ale cadrelor ortogonale (sau ale riglelor.aala determinata de mcarcarile gravitationale aplicate pe rigle (in GF sau GS) este mfluent. incarcarile gravitationale.6. pentru dimensionare s-au considerat fort.ata de defcrmatiile axiale neuniforme ale stalpilor (echivalente cu tasari de reazeme). ).

6.2.B. Proiectarea structurilor in cadre este conditionata !?i de necesitatea limitarii deplasarilor relative de nivel in cazui actiunii seismice. deci in calculul deformatiilor trebuie considerat ansamblul structurii. Solicitarea nodurilor cu forta taietoare este semnificativa pentru dimensionarea sectiunii de beton si a armaturilor (longitudinale si etrieri) din nod. • reducerea diferentelor de rigiditate la forte orizontale intre 81 . C. cu semnele stabilite functie de pozitia armaturii intinse.4. Procedeul de calcul mentionat. in care se considera modulii de rigiditata prevazuti in STAS 10107/0-90 pet. verificarea l~ star~a Iimita de deformatre poate fi semnificativa pentru dimensionars. deci !?ia momentelor capabile ale riglelor.9) fiind 'inlocuita cu: Qh = 1. dupa montajul in pozitia finala sagetile totale se obtin prin insumarea sagetilor calculate in fazele intermediare (montaj.9 si 3. datorita cresterii fortelor seismice de calcul din Normativul PI0092 in comparatie cu versiunile anterioare.2. se va aplica procedeul de calcul 80 mentionat. sunt momentele din riglele de pe directia de calcul. 1986 si 1990 nu s-au constatat degradari generalizate ale nodurilor structurilor in cadre. Calculul deformatiilor determinate de incarcarile verticale la plansee si riglele cadrelor in general se poate efectua considerand numai deformatiile proprii ale acestora daca elementele principale pe care reazema (grinzi principale sau stalpi) au deplasari mici.6. de contractia betonului din monolitizarile nodurilor sau suprabetonare. conduce la supraevaluarea efectului curgerii lente a betonului asupra deformatiei final~.daca riglele sunt puternic armate.6.) daca verificarea la starea Iimita de deformatie este hotaratoare asupra dimensionarii. B.Mdl' hgr . relatia (6.. de regula. compenseaza efectul defavorabil determinat. s'tructura finala). VERIFICAREA LA STAREA LIMITA DE DEFORMATII C.251Ms .i inferior (mai mare) si armaturile au asigurata ancorarea.7. prevederile din Cod precizeaza asemensa cazuri care nu cuprind exhaustiv domeniul de interes. In anumite situatii particulare reazemele nu mai pot fi considerate fixe. • limitarea efectelor de ordinul II (efectul P-t1). • ' Elementele prefabricate la care sectiunile de beton sunt zvelte (ca urmare a utilizarii betoanelor de rezistenta ridicata etc. cu toate ca. Este de preferat utilizarea de programe de calcul specializate care real iz eaza integrarea curburilor "reale" pe lungimea elementelor. in care pe lungimea elementului se vor considera cel putin cinci zone (boltari) pe care se definesc modulii de rigiditate sectionala. Conditiile de rezistenta la momente incovcietoare si forte axiale se considera realizate daca sectiunea (orizontala) de beton a nodului este identica cu a stalpulu.1. se majoreaza corespunzator si fortele taretoare care solicita nodul cadrului. si M. In prezent.Qs (C. se poate accepta ca aceasta ipoteza acoperitoare.B. pot fi semnificative verificarile specifice nodurilor solicitate predominant de actiuni seismice. Prin lim!tarea deplasarilor se urrnareste asigurarea globala a unor cerinte ca: • limitarea degradarilor la peretii inramati (zidarii de umplutura).) sau la care 0 parte insemnataa incarcariiverticale actiorieaza pe 0 schema statica cu legaturi articulate la capete. In cazul elementelor cu sectiune variabila (grinzi cu vute etc. armaturi) si a conlucrarii dintre acestea.1) unde: M. 3. C. Este cunoscut ca la cutremurele de pamant din anii 1977. Daca schema statica sau sectiunea activa se schi~b~ in ~iferite faze intermediare. In verificarile la starea limit a de deformatie sub actiunile din gruparile fundamentale de rncarcari se VOl' consider a rigiditatile sectionale (modulul de rigiditate) in conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-90 sau valori obtinute prin programe de calcul care modeleaza mai corect legile constitutive ale materialelor (beton. acestea nu erau verificate explicit prin calcul.

variatia rigiditatii cadrelor ca urmare a dezvoltarii treptate a articulatiilor plastice poate determina chiar schimbarea sensului fortelor orizontale la unele niveluri deci si a modului de solicitare al saibei.2.1. 8.5.2). cadre de imHtime mica sau medie. De regula calculul deplasarii relative de myel se va efectua intr-o deschidere interioara unde efectul deformatiilor axiale in stalpi (din forta axiala indirecta 8N) este minim. la acel~~l myel al cadrului.Posibilitatea cresterii solicitarilor in saibe este sporita de existenta peretilor de compartimentare care rigidizeaza unele cadre. Deformatiile cadrelor indue in panourile de zidarie de umplutura 0 stare complexa de ~forturi.3. Modulul de rigiditate sectionala stabilit conform relatiei 8. 82 In. in principiu. Eforturile in saibele de planseu ale structurilor in cadre calculate in functie de actiunea seismica de cod ~i acceptand comportarea elastica a elementelor structurale. este folosit in calculul caracteristicilor dinamice ale structurii (perioade de vibrat ie. • Calculul deplasar ii relative de nivel se poate efectua.1 toate deplasarile de noduri sunt pozitive. Stadiul de solicitare postelastic al cadrelor conduce la cresterea substantiala a solicitarilor in saibe ca efect al redistribuirii fortelor orizontale intre cadre.2. Observatii: • In fig. sunt cele precizate in Normativul PlOO-92. C. sunt de regula .8. in orice panou al etajului. • limitarea efectelor de torsiune generala ca urmare a schimbarii pozitiei centrului de rigiditate (sau de rezistenta) al etajuluil cladirii prin avarierea exagerata a unora dintre peretii de umplutura ai cadrelor.8. . in aceste cazuri la stabilirea sectiunii de calcul a riglei se considera bp=O.etaje/cadre ca efect al degradarii avansate a peretilor de la unele niveluri ale constructiei (prin degradarea peretilor inramati de la nivelurile inferioare structura in cadre se apropie de comportarea la actiuni seismice specifica structurilor rigide cu parter flexibil).9. Calculul dinamic post-elastic sau procedeele de calc~l biografic (aplicate pe scheme de calcul plan). 8. Pentru cazurile curente. evidentiaza metodologia de calcul in baza relatiei 8. moduri proprii etc.2. • Deplasarile nodurilor se vor considera cu semnele corespunzatoare C+/-). Un calcul riguros implica consider area pentru fiecare nivel al stadiilor diferite de aparitie a deformatiilor post-elastice in structura. rezulta ca fiind necesara efectuarea calculelor statice pentru cele doua conditri de rigiditate ale elementelor.or relative calculate in diferite panouri (deschiden). se admite considerarea modulului de rigiditate conform relatiei 8. poate fi limitata superior functie de deformatiile limita admise de elementele de inchidere sau compartimentare (prinderile peretilor cortina etc.2. Deoarece in Anexa 1 sunt date valori diferite ale modulului de rigiditate sectionala. .2. Cazul general de deformare a panoului de zidarie de umpl utu ra prezentat in fig. efectele specifice lunecarilor au ponderea cea mai mare.8. anumite situatii particulare pot exista diferente intre val~nle deplas~ril.).1.3. Deplasarile relative de nivel limita precum !?i fortele orizontale de calcul (din actiunea seismica).b. . 83 . Deplasarea relativa de nivel maxima. utilizate in calculul eforturilor (pct.nese~nificative pentru dimensionare. 9. permit determmarea fortelor de legatura cu saiba (prin difereritele intre fort ele taietoare de etaj sau fortele de legatura intre cadre).) si al deplasarilor relative de nivel (MH). C. Aceste cerinte globale deterrnina si principiul de baza pentru calculul deplasarii relative de nivel precum ~imodul de precizare a conditiilor limita.1.1. PROIECTAREA CADRE PLAN~EELOR STRUCTURILOR IN C.

date in acest sens in STAS 10107/ 0-90 si in prezentul Cod. 6.a este de regula defavorabila sub multiple aspecte. ALCA TUIREA ~I ARMAREA C. Anexa J etc. 6. Principalele prevederi de alcatuire a riglelor de cadru sunt d~te in STAS 10107/0-90 la pct. fiind necesare retele de talpi continui sau 0 infrastructura tip cutie rigida. Daca asemenea alcatuiri nu pot fi evitate.10. Pentru realizarea acestui deziderat. ~l nu au fost reluate in prezentul Cod.la capetele majoritatii riglelor apar articulatii plastice. incastrari) pentru stalpi la nivelul planseului peste infrastructura.). sau la solicitarile transmise de infrastructura. ~rec~za~~ suplimentare de la pct. se consider a eforturile asociate mecanismului de plastificare al suprastructurii. Momentele capabile ale stalpilor se calculeaza consider and rezistentele de calcul ale armaturii majorate cu 10%. a 3+4 articulatii plastIc~. Pen~n~ evitarea acestora se recomanda ca.n. Dimensionarea infrastructurilor trebuie sa considere in totalitate acest sis tern de eforturi (momente concentrate ~i forte de lunecare transmise prin plansee).in sect~unile dc plastificare la momente negative (pe o deschidere sa apara doua articulatii plastice). C. Acea~ta ~ituatie cond~ce la formarea. ai bine formarea articulatrilor plastice m in riglele de cadru solicitate predominant din actiuni seismice 85 C. Realizarea unei infrastructuri (partiale sau totale) la structurile in cadre este de natura sa creeze legaturi suplimentare (reazeme. rezulta ca in situatia in care stalpii sunt solicitati la intindere (urmare a efectului indirect). Structurile cu subsolul partial au.2. in calcul se va modela cat mai fidel structura real a (suprastructura-infrastructura-teren de fundare).3. INFRASTRUCTURA ~I FUNDATIILE 11.2. Structurile in cadre se dimensioneaza astfel incat. la dimensionare in gruparile speciale de incarcari. arata ca. La dimensionarea fundatiilor de stalpi. Dimensionarea fundatiilor.10. de regula. eventual.10.1 au urmatoarals ratiuni: III situatiils III care momentele iTICovoietoare din Incarcari gravitationale sunt comparabile cu cele din actiunea seismica este posibil ca sectiunile de plastificare a riglelor la momente pozitive sa apara in deschiderea acesteia. III sectiunile de . la care dimensionarea lao moment~ incovoietoare respecta conditiile date in prezentul ?od ~l ~o~atIvul P100/92. nu langa reazeme. Conditiile constructive. asigurarea corespunzatoare la forta taietoars. Scaderea rigiditatii si capacitatii de rezistent. de regula. de regula acest tip de fundatie nu este adecvat. se vor considera momentele incovoietoare din sectiunile de la nivelul primului planseu al subsolului. prin dimensionaraa ~l dispunerea armaturilor de rezistanta de la partea inferioara a sectiunii riglei (alegerea convenabila a diagramei Mcap)' sa se dirijeze articulatiile plastice de momente pozitive .5. aceasta rmpune luarea de masuri adecvate pentru ductilizarea zonelor de plastificare (limitarea valorii S. 6. de regula urmareste dirijarea aparitiei de deformatii plastice in suprastructura sau. 6. sa fie evitate incursiunile in domeniul post-elastic de comportare al terenului de fundare sau al infrastructurii si fundatiilor. urmarese pe langa ductilizarea zonelor de aparitie a deformatiilor plastice si asigurarea unei degradari redu~e a modulului de rigiditate si rezistentai in articulatiile plastice. considerate ca elemente de beton armat. 84 . cu cerints mari de ductilitate si f~rte taietoare asociate momentelor capabile majorate (scade d~stant~ 1). intr-o desc~l1dere. cote diferite de incastrare a stalpilor la baza. care la nivelul planseului peste subsol au deplasarile orizontale impiedecate (subsol rigid). incIusiv in ce priveste realizarea mecanismului structural de plastificare.ll~1. la actiuni seismice puternice.1. Pentru a controla cat.. evitarea flambajului armaturilor comprimate etc.3. Prin limitarea zonei active a fundatiilor izolate din Normativul P10-86. in final. Rezultatele anal~:elor dinamice neliniare efectuate pe un numar mare de structun III cadre etajate. la nivelulterenului de fundare. In acest scop dimensionarea fundatiilor se va face la valorile momentelor capabile din stalpi.

ca atare se recomanda adoptarea ace!'tUla m practica proiectarii. nu au asigurata ancorarea corespunzatoare la partea superioara). '. .1 Daca i~ s~ctiunile de inc~strare ale stalpiior.I I I I este de preferat armarea cu bare drepte.1. f) este mica. ~ 25 ~m prm sudura este obligatorie.3. Este de preferat ca dispunerea calaretilor sa se faca ca in fig. Riglele prefabricate (cu suprabetonare) care in fazele intermediare de lucru sunt solicitate relativ puternic la forte taietoare si/sau momente de torsiune se recomanda a fi armate cu etrieri corect ancorati (etrierii de conectare prefabricat suprabetonare. Aceasta recomandare est.e v~lablla si in cazul irmadirii armaturilor prin sudura (cu e~h.). ' pc . nu poat~ fi. A Intrucat aparitia deformatiilor plastice pe inaltimea stalpilor m c~zu~ unor a:tiu~i seismice de mare intensitate.2. A In?adlrea prm suprapunere a armaturilor longitudinale din stalpi se va conforma prevederilor din STAS 10107/0-90 t 6. cu asigurarea corespunzatoare a lungimilor de ancorare !?i ver ificar ea atenta a diagramei de momente (positive) capabile.d comportarea si capacitatea de rezistenta a stalpu~Ul'A dar !?l ~e executie.n. jgheab etc. daca inaltimea grinzii prefabricate (h gr. tinand cont de faptul ca in zonele de dezvoltare a deformatiilor plastice conlucrarea dintre beton si armatura 86 .4 etc. care pot duce la fisurarea acestuia prin despicare in stratul de acoperire). 6. 6. pet.b.r' !I': I I I 11111 . I I I I I este a~ect~ta.se. Aparitia de deforrnat. 87 C. armarea cu bare drepte si bare rnclinete este specifica grinzilor incarcate gravitational. C. ca in fig.1l. La partea superioara cantitatea de armatura trebuie variata prin intreruperea calaretilor (variatia momentelor negative in diagrama infasuratoare este de regula mare). dispunerea acestora la margine a sectiunii transversale nu este recomandata (in portrunile curbe ale armaturilor. Mo~elul de innadirea prin petrecere a armaturilor longitudinale d~n fig. El prezinta aVAantaJ~ pnvm.ll.2.4. armaturile nu su~t continui. b.prer.j' 11!. s-a ~ecomandat evitarea innadirii prin petrecere a armatur:l~r l?ngItudinale in aceste zone. innadirea armaturilor longitudinale cu dla~et:e. 11.3. Fig.In ~ortiunile de graifuire a armaturilor longitudinale din tal ' etrieri tre b ure ~n esm corespunzator conditiilor specifice zonelor . dimensionarea armaturii de la partea superioara in camp trebuie sa considere momentul precizat in fig. . 6. I Itl'. ' JT (~. acestea se pot intrerupe in camp. C. In punctele de indoire a armaturilor graifuite etnense vor suda de barele longitudinale.1.I pla~tl~e potentiale.3. Condit iile de alcatuire pentru stalpi sunt considerate conform prevederilor din STAS 10107/0-90.j . Ad' f' s pi. C.ii plastice in sectiunile mention ate este practic inavitabila.. . fiecare bara longitudinala fiind legata cu etr~er~ sau agrafe. Daca nu se poate evita armarea cu bare inclinate.l1. care pot avea comportari necontrolate la solicitan altern ante in domeniul post-elastic. asupra betonului sunt transmise presiuni ridicate. I . evitata cu certltudm~. Masurile privind ductilizarea zonelor potentiale de aparitie a deformatiilor plastice sunt obligatorii in sectiunile de inoastrare (deasupra fundatiilor sau a planseului superior al infrastructuriilor rigide).a.llll.+--+__j I I'T I" L a. 6. innadirea prin sudura este obligator~e pentru barele cu diametre ~ 16 mm. Daca armatura de la partea inferioara a sectiunii nu poate fi constanta pe deschidere (de exemplu din r atiunile prezentate in aliniatul precedent).l.LlB este curent aplicat in alte tari.

Serban Petre LAZAR fiz. IN REGIM DE IARNA.In conformitate cu Hotararea Parlamentului nr. . Art. Art. 456/1994 privind organizarea si functio narea Ministerului Lucrarilor Publice !?i Amenajarn Teritoriului. 591/1996.MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENP.VARA INDICATIV NP 008-97 Elaborat de: o R DIN: !NSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN CONSTRUCTII ~I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR Director Director general: Departament: conf. .ing. Serban Petre LAZAR Art.Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urmatorul NORMATIV PR~VIND IGIENA COMPOZITIEI AERULUI IN SPATH CU DIVERSE DESTINATH. Serban Petre LAZAR fiz. NICOLAE NOICA .G.Directia Programe de Cercetare !?i Reglementari Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin. Gheorghe PETRESCU dr.1997 Avand in vedere: Avizul Consiliului Tehnico-Stiintific nr. nr. 12/1996 si a Decretului nr. 61/NIL din 22. . 1 . 43/1996.JARII TERITORIULUI INSTlTUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE iN CONSTRUCTII ~I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR -INCERC- ORDIN Nr. 3 .laboratoarele Responsabil ~ef lab orator ~ef laborator ACUSTICA si PTEE tema: Acustica: PTEE: dr. iN FUNC=rIE DE A9TIVITATILE DESFAeuRATE.Se aproba: "Normativ privind igiena compozitiei aerului in spatii eu diverse destinatii. Indicativ NP 008/97. Constanta MARIN-PERIANU 88 89 .ing. 1 intra in vigoare la data publicarii in Buletinul Constructiilor. Paul POPESCU dr.01.asoe. 2 Normativul de la art. MINISTRU.In temeiul H. in functie de activitatile desfasurate.ing.ing. in regim de iarna-vara''.

~URATE. Elaborat de: Anexa 1 Tipuri de cladiri care fac obiectul prezentului normativ . virusi.. fum de tigare.4. compusi organici volatili (formaldehida. pentru asigurarea calitat ii aerului interior incaperilor Anexa 5 Masa moleculara si densitatea pentru unele substante intalnite curent in atmosfera 115 115 117 127 1:31 INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN CONSTRUCTII ~I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR Aprobat de: M.1. Reglarea concentratiei de umiditate 108 1. IN FUNCTIE ACTIVIT.3.' Terminologie _ . mobilier si echipamente. mucegai etc..CUPRINS NORMATIV PRIVIND IGIENA COMPOZITIEI AERULUI IN SPATII DIVERSE DESTINATII. Limitarea poluarii chimice si radioactive la sursa 105 5.2.1 B97 91 . 1. IN REGIM DE IARN. Reglarea duratelor in care pot fi recuperate spatiile 108 5. Metode de calcul simplificat al necesarului de aer proaspat. vapori de apa. Detenninari experimentale 98 4.·········· 99 Mllsuri tehnice reco-mandabile pentru realizarea nivelurilor de performanta 105 5.. oxizi de azot. hidrocarburi etc.TILE DESF. instalatii tehnice.). particule sedimentabile.1. t inand seama de sursele poluante: produse metabolice (bioxid de carbon.A. 110 Anexa 2 . micro-organisme (bacterri.P.•••••••. radon si substante radioactive. inclusiv aparatura de ardere.-VAR. 1.2. Producerea de bioxd de carbon (C02) .2.1. 1. Producerea de vapori de apa c. Poluantii ce pot altera calitatea aerului provin din: materiale de constructii. Nivelurile admise pentru parametrii ce definesc cerinta trebuie asigurate din faza de proiectare si mentinute pe durata de exploatare a constructiei. ~ de filtrare sau de absorbtie 10~ 5.••••••••••. mirosuri ale corpului uman etc.T cu urdinul nr.•••••• b.A. Exemple de calcul a.01.A.). Lucrarile de constructii trebuie sa asigure un mediu sanatos pentru ocupanti. Reglarea calitatii aerului prin tehnici de ventilare. Detenninari prin calcul · ·. 61iN din 22. particule in suspensie respirabile si nerespirabile. vapori de apa. Obiect Prezentul normativ stabileste valorile parametrilor corespunzatori cerintei privind "Igiena aerului" functie de destinatia constructiilor sau a unitatilor functionale ce intra in componenta acestora.3. produse de ardere (oxid de carbon.A. bioxid de carbon.).L.A. GENERALITATI CU DE INDICATIV NP 008-97 1 2 3 4 5 General itafi 91 Compozitia aerului exterior 93 Compoziti a aerului interior 96 Metode de determinare a concentratiei de substante poluante 98 4. 111 1 13 Anexa 3 Prescriptii tehnice conexe Anexa 4 Recornandari privind stabilirea debitului de noxe.). solventi etc.

"C02": 0. curatenie in locuinte. Activitate normala desfasurata stand in picioare (munca personalului din ~ervicii. camere de hotel 2. animale.5. se accepta uzual urmatoarsa compozitie a aerului exterior uscat (in procente de masa)*: oxigen.1. * 1 met:.0 1. kg 50 4. vapori sau pulberi care intra in compozitia sa"Aceste concentratii se pot exprima in: • " a) procente de volum sau masa (%). 6.5 . Principalii termeni specificisunt prezentati in Anexa 2. serviciu in restaurante 7.6. uscat.6.. .8 7. * Calitatea aerului atmosferic depinde de concentratia diferitelor substante sub forma de gaze. 1. 1. conceptia de alcatuire si realizare a constructiilor in ansamblu sau a elementelor componente de constructii sau instalatn. c) "mg" substanta pohranta/kg aer (mg/kg).5 7. 5." si gaze inerte: 79.:.3. b) "mg" substanta poluanta/m" de aer (mg/m"). spalat rufe grele (cearsafuri.) 3.03%.).:.4. Pentru calcule estimative (in proiectarea sau verificarea constructiilor) privind schimburile de aer. Controlul emanat. sol. 1.4. spalat. d plante etc. Nota: Cladirile care fac obiectul prezentului normativ sunt specificate in ANEXA 1.). precum si nivelul metabolic corespunzator sunt prezentate in tabelul 1. asezat pe scaun 1. Principalele reglementari tehnice conexe la care se refera acest normativ sunt prezentate in Anexa 3.0 4.03% azot. Activitate desfasurata stand in picioare si care implica concentrare intelectuaia (munca desfasurata de conferentiari. reglarea debitului de aer pe baza bilanturilor de concentratii. surse exterioare. 2. spalat manual rufe usoare (lenjerie) 2. Somn 0. 58.1. \Metabolism Activitate considerata M(met)* crt.5. vopsitorii etc. 15 W/m2 92 2.. 1.8 3.iai de noxe se poate realiza prin: interzicereallimitarea anumitor substante. Activitate sedentara (munca de birou. Activitati sportive si munca foarte grea 3 .2 audierea cursurilor sau conferintelor etc. doctori in oneratie etc. iar activitatile specifice ce se desfasoara in unitatile functionale din aceste cladiri. preparat hrana. Tabelul 1 activitati din interiorul cladirii (lucrari de intretinere. utilizarea de fungicide sau alte substante bioacide pentru eliminarea sau neutralizarea noxelor. 1. treaba la bucatarie 2. 4.94% bioxid de carbon. "02":20. Activitate desfasurata stand in picioare si care implica efort fizic: 7. 17 7.. d) "ppm" (parti de substanta poluanta raportate la 1 milion parti de aer exprimate in volume). I :m:odul e ocupare a spatiilor (numar de persoane. Repaos. obligat sa nu se aseze: vanzatori. COMPOZITIA AERULUI EXTERIOR Nr.5 7. "N. recep15 tioneri etc. Repaus lungit 0. draperi etc.0 7.0 8.7 2.2. zugraveli. sistemul de distributie a apei. transport greutati 30.

(J. .-------.--- 0. Aerul mai poate contine diverse particule._l_____r--_. amplasarea de constructii in astfel de zone se poate face cu avizul organismelor avand atributii in controlul mediului si sanatatii populatiei cu adoptarea de masuri tehnice pentru inscrie:rea in parametrii prevazuti in tabel.01 0_()J5 -:='0.> O.. cat si vapori de apa (umiditatea relativa poate ajunge iarna pana la 80-95% f?1 vara paria la 50-75(. pran 6..si a.15 0. m!p. pentru toate zonele climatice ale teritoriului Romaniei.TAS :0943:~ i 1331-79 11332-79 IOK12-76_ _:~ -_-+_- - ~TAS IOc)31~ o.:I.70).lS Furfural O.0 0..~ -__ i-----. 2. 2. Anbdrida fosforica -\rsen Bcnzer.1 -_ 0. durat1i lun.In calcule de proiectare se consider a ca 1 rna de aer cantareste 1. unde ajunge la 0.__jQ__ 0. -------Metode de analiza r---:-=: ~_I~ ACId azobc ' ACId clorhldnc Acrolcma ~_~~-+.-.5 .008 -. Concentratiile maxime admisibile ale substantelor chimice din aer sunt prezentate in tabelul 2.uos o OJ 01)5 0. Umiditatea relativa de calcul a aerului exterior este conform STAS 6472/2-83.__ STAS IOH0-7~ t: 2. -elm Crom(Crt). Procentul de CO2 continut in aer poate fi mai mic de 0.03% in zonele rurale si mai mare in zone de oras.ant« dedit cele din tabelul 1 se conside ra ca accstca depascsc co nce ntrat.'\~5 _4--compt.01~ .4. Amplasarea construct iilor de locuit sau a cladirilor publice este interzisa in zonele in care concentratiile de noxe depasesc limitele din tabelul 2.l'ulbcri in suspensie 0.d.2.-~-+ O.04 0.OJ Sulfurl de carbon 4.04%.2928 kg (in conditn normale de exploatare: temperatura variind intre 0-35°C.Ois Mangan cornpusi (Mn) . presiunea atmosferica == 0.:.iilc maximo admise at unci ca nd mirosul lor dezagreabil si persistent este scsizabil olfactiv._- .1)5 O.. gazo~1 sub forma de .erosoj.06 ! gazosi (F) -compusi anorzarncr sub r~'A de ' aerosch usor solubili .5.OJ __QJ____ __ - - ~hideTl1CHO) Amon. 17 maxima g/mz/luna Metoda de analiza 10195-75 anorgamcl .012 0.\ 0.oooO~- -_-+_-:____+_.0 Metanol Melli mere.-.0000\ ~.1 ~JI(Ol) Plumb Sulfa!.. -1 0. 1.~ ) 0.)'(c..----Funingine O. .I_ _J__i)"-. in suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfunc (SO.IS Hidrogeu sulfurat . Calculul concentratiilor (pentru mai multe substante actionand concomitent) se face conform prevederilor STAS 12574-87. ___:(".D3 OOOO? - .') OJ U.0 T ncloreulena 0...immedie 7~lnici ~~3C_-4_~4 de lung. STAS 12574-87).o-n~entralia Substanta poluantA medie de scurta durata 30 min ~ __ ~2 __ 04 ma.~ . - - . - .\~2--..xuni .5 -----ru. Tabe! 2 Concentratii maxime admisibile conform STAS 12574-87 ~-._ -=-- " ~!AS STAS HAS S. In aceste cazuri.---=.) Dioxid de azot ~de 50-lfFenol Fluor t-c..1 MPaj-~10%). 94 95 . STAS 11010-78 STAS 10810-76 -- ° 0. . 2. in cazuri bine justificate.25 ~ O'-O'-:'3=-+--_~~_t. greu solubih I (f) . - I STAS 10814-76 S'TAS 10815·85 STAS IIIOS-7.----C=.~ - amlala 6 _ __ __Q2_ _ ~..075 - STAS II \94-79 STAS 11104-78 \ STAS 108lJ-76 sedimcntabile STAS * Metodcle de analiza VOl' fi aviz ate de Ministerul Sanatatii Observatie: in cazul altor subst. Concentratiile maxime admise pentru pulberi sedimentabile se prezinta in tabelul 3 (conf. I 0[103 1.O 0.0 ~d de carbon 0.75 .3.0.-" __ .OO::.3 ---1-'. iar pentru cea de vara de 70%.~ -rs'j-AS -+__ - -_-rsTAsiTioJ=I~ ST AS!2~~ STAS IOI. Pentru perioada de iarna aceasta umiditate este de 85%.-_.dmisiblla. valoarea totala a concentr at iei diverselor substante nu poate depasi 10 ppm (in cazul valorilor medii de scurta durata) si 4 ppm (in cazul valorilor medii zilnice).~ S'TAS 1\027-77 10946-77 r---- 0. Tabe! 3 Substanta Pulberi poluanta Cantitatca admisibila..OQ. __ (J_.01 05 0.005 1.

3. 3. Concentratia de substante poluante in interiorul unitatilor functionale se limiteaza dupa cum urmeaza: 3. Doza colectiva reprezinta distribuirea unui anumit echivalentde doza individuala si pe 0 anumita durata de timp. 3. C. in cele mai defavorabile 30 de minute dintr-un interval de 24 de ore. la un numar de indivizi din populatia de referinta si se exprima in: om x Sv sau om x rem.01 Sv la 1 milion locuitori pe durata de 30 ani.5%COHB. 0. a zgurei f?i a slamului rezultat din prelucrarea ingrasamintelor chimice.4.de 30 ani. sunt urmatoarele: A. Pentru populatie in ansamblul sau se accepta 0 iradiere colectiva de 0. a) Radioactivitatea continutului de radon 220 si/sau radon 222 din aer (provenit din sol. Se interzice utilizarea ca materiale pentru constructii civile.5 rem)/an.) nu va depasi valoarea de 0. a produselor agro-alimentare. pe timp .004 Sv x (0.03 Sv x (0.3.1. 0. pentru populatie in ansamblul sau.02 Sv x (2 rem)/30 ani. b) Echivalentul dozelor individuale maxim admise pentru populatie (conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr.1983). sau din materiale de constructie) nu va depasi valoarea medie anuala de 140 Bq/m". Pentru grupuri sau persoane din populatie se accepta 0 iradiere colectiva de O. a nisipului. COMPOZI'fIA AERULUI INTERIOR 3. sociale si industriale a deseurilor radioactive sau a sterilului. Se precizeaza ca valoarea de 0. si anume de 1. 0. Continutul de monoxid de carbon trebuie sa fie cat mai scazut dar nu mai mult de 6 mg/m" aer. . functie ~e ~impul de expunere.003 Sv x (0. . fiind interzisa adaugarea intentionata de elemente radioactive naturale sau artificiale. coloranti etc.01 Sv x (1 rem). ~n. pentru grupuri sau persoane din populatie.02. peste valoarea fondului natural local de iradiere.01 x 10Bom x Sv x (1 x 1060m x rem).4 rem)' expunere prin apa potabila = 0. a bauturilor.5 rem)/an.3. Continutul in elemente radioactive naturale a alimentelor.3 rem).05%).1.3 rem)' ' expunere prin alimente = 0.005 Sv x (0.035 mg/m" ca valoare medie mregistrata pe parcursul celor mai defavorabile 30 de minute dintr-un interval de 24 de ore. pentru persoane in formare profesionala. Cantitatea de bioxid de carbon eliminata de 0 persoana se determina conform Anexei 4.015 Sv x (1. 96 . 0. . echivalentul dozelor individuale de iradiere prevazute mai sus pentru populatie in ansamblul sau. Continutul de formaldehida din aer (degajata sub forma de substante volatile in special din materialele de constructie: rasini sintetice.1. care au un continut de elemente radioactive naturale sau artificiale peste valoarea materiei prime de baza ce se utilizeaza in mod curent in constructii.2.OOlomx Sv pe an peste valoarea fondului natural local de iradiere. Observatre: Bioxidul de carbon din aerul unei incaperi se datoreaza pr~zentei omului si metabolismului sau.1. Observatie: Aceasta concentratie a monoxidului de carbon din aer asigura nedepasirea concentratiei admisibile de carboxihemoglobina din sange. a bunurilor de larg consurn si a materialelor de constructii trebuie sa corespunda cu radioactivitatea materiilor prime din care provin.1. 51/ 18.1. provenite din iradierea externa si intern a a organismului ca efect indirect al activitatilor nucleare. expunere prin inhalare = 0. Contrnutul de bioxid de carbon din aer trebuie sa nu depaseasca 1600 mg/m" aer (cca. B.01 x 1060mx Sv reprezinta distribuirea dozei de 0. pe durata de 30 ani. trebuie sa se inscrie in urmatoarea distributie: expunere prin iradiere externa = 0.

0t) + c.1.3%. Concentratia 4.3. debitul surselor de substante poluante.2. in functie de timp. Determinarea continutului de radon 222". A CONCENTRATIEI DE 4.a poluanta din aerul exterior (considerata constanta). V. precum f?iexistentei plantelor si diferitelor activitati casnice. conform SR ISO 7726-85. In relatiile (1) si (2): Ci(t) concentratia de substanta poluanta din aerul interior. 4. Determinari experimentale In cazul unor unitati functionale unde functioneaza surse de poluant $i practic nu exista schimb de aer intre interior l\1i exterior.400 Unit at i fu nct io na le din cladiri civile 9. volumul de aer (sau masa volumului de aer) din incapere. 99 . Determinari prin ealeul mg/m" de iarna '" 20±2" Destinatia tncaperii Regim tOled de vara Regim '" 25±3" 15. Determinarea aldehidei formice". t timpul care a trecut de la inceperea schimbului de aer. In mod suplimentar: continutul de aldehida formica.1. continutul de radon 222. Concentratiile diferitelor substante chimice poluante .1. in momentul initial al procesului consider at (schimbul de aer).2.2. conform STAS 12051-82: "Puritatea aerului.1. Cj It =0 K Ce D V concentratia de substanta poluanta din aerul interior.ce actioneaza in int~riorul unei unitati functionale se st.' 3. 1a momentul "t". rata schimbului de aer.abilesc prin metodele de analiza specifice precizate in tabelul 2. . 4 Concentratia maxima trued 90: "Aerul la locul de munca.1. In cazul unui proces de schimb de aer intre 0 unitate functionala si exterior (care se desfasoara in timp) concentratia de substanta poluanta in interior se determina prin calcul cu relatia: . concentratin de substant. Determinarea continutului de oxid de carbon prin metoda cromatografului masic" si ISO 8760- . de oxigen trebuie sa nu scada sub 16. e_0 t t~OV . Cdt) = K + DC [ 0 1. variatia concentratiei de substante poluante in interior. ~ e.1.ia directa". conform STAS 11332-79: "Puritatea aerului. Cantitatea de umezeala degajata de 0 persoana sau de alte surse se determina conform Anexei 4. 1. Determinarea concentratiei masice de oxid de carbon. Concentratia de vapori de apa ce actioneaza in interiorul unei unitati functionale se stabilests experimental.5. (1) METODE DE DETERMINARE SUB STANTE POLUANTE 4.450 Observatie: Continutul de vapori de apa din aerul unei 'incaperi se datoreaza prezentei omului si metabolismului sau.2. Tabelul Nr. continutul de oxid de carbon. Continutul de vapori de apa din aer trebuie sa nu depaseasca valorile prevazute in tabelul 4. 4. crt. prin metoda tubului cu iridicat. se determina eu relatia: K Cj(t) = V t + Cjl (2) H 4. in spiritul prevederilor ISO 8156-89: "Aer ambiental. in cele mai defavorabile 30 de minute dintr-un interval de 24 de ore.

in care marimile considerate se refera la vapori de apa . 4.2. Pentru un timp suficient de lung de desfasurare a schimbului de aer se obt ine un regim stat ionar. Pentru un timp suficient de lung. poluanta(mg. exprimata in m").2. In cazul unui proces de schimb de aer intre 0 unitate functionala si exterior (care se desfasoara in timp) concentratia de vapori de apa in interior se determina prin calcul. In relatiile de mai sus se considera neschimbata densitatea globala a aerului. 4. 4. x 102~ procente (volum masa) Adim.x106~ppm (velum) -------- ----------- pare se exprima concentratia de urmatoarele re1a\l1: subst.106 de unita\i 3(3') (parti de substanta poluanta raportate la 1 milion parti de aer.ionar. in care concentratia de substanta poluanta in interiorul unei unitati function ale se determina cu relatia: C _ K + 0 . subst.lm3) . cu relatiile (1) I?i (2) in care marimile considerate se refera la vapori de apa (In loc de substanta poluanta). 4. de desfasurare a schimbului de aer se obt ine un regim stat.4.2.It l L:ecare intervin inrelatiile (1) samblurile de uniW\i. 4.2.2.000077%(%masa) = densit. specificate = 0. Ce (2') 10 in care toate marimile considerate au semnificatia din relatia (2).aer = ( 1m3) . Recomandari privind modul de stabilire a debitului diverselor surse de substante poluante si exemple de calcul al concentratiei rezultate sunt prezentate in Anexa 4. poluanta 1 kg.5.6.3.2. 1-00(%volum)" . In Anexa 5 se prezinta in mod informativ masele moleculare si densitatile pentru unele substante iritalrrite curent in aerul din unitatile functionale. in care concentratia de vapori cte apa in interiorul unei unitati functionale se determina cu relatia (2'). Recomandari privind modul de stabilire a debitului 101 Adim.

4.universale PISCINE REST AURANTE .carnere de baie 1 :>:'i 40 I I 34 50 . cantine) Cafenete Camcre masuran ~i incercari CANTINE CENTRALE TELEFONICE CINEMA TOGRAFE Cluburi Coafor Garaje Hale umede Heliograf HOTELURI .7. Tabelul 6 NumArul mrmm de sehimburi de aer orare pentru diverse tipuri de Incaperi (pentru ferestre eu eoefteientul de mfiltratie (0.individuale tara fumatori . si umiditate.3)xlO-4ms/mxsxPa) R alia de aer proaspat (mJ/h ' pers.5 I 20-30 20 25 8-12 5-10 - - 102 103 ..baron Brutarii 4 Ateliere rnecanice Schimbul de aer (volume /ora) Recomandat Minim - 4 .. Observatie: .) Destinatia incaperii Recornandat ~ ~~M mim 3 2 I ---- BIBLIOTECI DEPOZITE CART! BIROURJ . Numarul de sehimburi de aer pentru mentinerea rilor admise se dstermina eu relatia: n K (1 / h) (1) I 2 3 valo- in care: K debitul orar al surselor de substarrta poluanta (mg/h).2. ineaperii considerate (m").eu circulatie de public . Numarul sehimburilor de aer orare pentru unele unitati functionale trebuie sa fie mai mare eel mult egal cu valorile indicate in tabelul 6. BARURI 40 70 Tratamente termice Turnatorii Laboratoare MAGAZINE -mici .metsda se aplica pentru asigurat-ea cantitatit de oxigen ~i limitarea cantitatilor de CO2.bucatarii BANCI 13 I7 I 2 2 5 10 4 10 15 4 2 L.obi$nUlte • lux .cam ere de loeuit .individuale cu fumatori .de vapori de apa si exemple de ealcul al concentratiei rezultate sunt prezentate in Ancxa 4. .2 ..0.V voluJlMlol.. Ce eoncentratia admisa de substanta poluanta in aerul exterior (mg/m'J).normativ.eanlere 4 4 3 4 3 5 8 17 25 6-8 0-10 10 6 12 40 50 40 85 6 4 8 25 50 io-zo to 4-6 5-10 6 6-8 6-8 15-25 10-15 40 40 50 70 25 12 8-15 6-8 - - 20 13 30 17 8-15 8-10 . ~ cum se arata in Anexa 4.W.eomone .cam ere dus .mijlocii .'i APARTAMENTE .de conducere BucATARII COMERCIALE lJrestaurante._ 10-15 4-6 6 6-10 20-30 30-60 20-30 6-10 4-8 4-8 6-8 13 8.in eonte~ ac~st. Cad concentratia admisa de substanta poluanta in aerul interior (mg/m").s<1lide mese • eu fumatori ~tara fumatori 25 35 17 15 13 ---.

full fumatori .Copii .Coridoare . I 70 35-70 100 max.1 Braserii cu fumatori Sali de asteptare Sali de banchete SAli de biliard SaIi de CaINe SAIi de conferinte . Se interzice de asemenea introducerea de elemente radioactive. 104 105 .eu fumatori Sali de masim Spalatoni meeanice Calcatorii SPITALE . • utilizarea de aparate construite si ment inuta in stare de functiune in vederea reducerii emisiilor de substante poluante. bali interne .Saloane bolnavi. naturale sau artificiale. 5.Boli piele. ehirurgie .ie Aceasta cuprinde: ventilare naturals ventilare mecanica prin tehnici de ventilare.1. 5. Unitatile care extrag materii prime din care rezulta steril continand elemente radioactive precum si cele care au procese de productie din care rezulta zguri sau deseuri cu conti nut de radioelemente mai mare decat valorile maxime admise pentru populatre in ansam-. eliminarea sau reducerea degajarii de substante poluante in aerul ambiant. blul sau sunt obligate sa depoziteze aceste reziduuri pe platforme impermeabile. • utilizarea de fungicide sau de alte biocide in vederea eliminarii surselor de microorganisme atunci cand nu este posibil de a se actiona preventiv la nivelul proiectarii. I 0 5-8 5-10 3-5 6 6-8 5-10 3 10-15 15 20 20-50 25-50 5-8 10-12 Observatie: Pentru fiecare tncapere se va face calculul schimburilor de aer necesare atat in functie de numarul de persoane cat si functie de volumul incaperii.Maternitati . luandu-se in consider are situatia cea mai defavorabila.sali de clasa Teatre WC-uri publice 2 17 3 20 4 4-6 6-10 6-8 20-30 5 5.2.Siili asteptare + vestiar . in zone neinundabile si ferite de intemperii. MASURI TEHNICE PENTRU REALIZAREA NIVELURILOR DE PERFORMAN'fA 20 30-50 50-85 4-6 8-12 20-40 15-25 10-15 5 8-10 60 75 max.Slili de operatii . • conceperea de produse si lucr ari de constructii vizand impiedicarea sau limitarea de substante poluante.Cabinet den tar Statii de emisiune .sali de emisi e Scoli . prin: • limitarea surselor poluante prin prevederea de bariere convenabile care sa opreasca emisiile de substante poluante in mediul ambiant. in apele de supr afat a. Limitarea poluarii chimice Ili radioactive la sursa Aceasta limitare se face prin: renuntarea sau limitarea folosirii materialelor sau produselor de construetii care degaja substante poluante ce ar putea conduce la depasirea concentratiilor admisibile.sali de receptie . infectioase. in zonele in care exista captari pentru alimentarea centrala cu apa potabila.Boli epiderm ice . Reglarea calitatii aerului de filtrare sau de absorbt.

atunci cand necesarul de aer trebuie sa aiba 0 puritate ridicata (pentru centre stiintifice. in particular. cladirea se considera ventilata in mod natural. La locuinte.inut seama de limitele practice ale metodei. daca este necesar. Teoretic. in cazul indepartarii gazelor evacuate (CO). consta in evacuarea locala si pentru scurta durata a vaporilor sau mirosurilor in timp ce. Ventilarea naturala este functie de viteza si directia vantului precum si de temperatura aerului. I I I I I I I I I in principiu. unde este esential controlul calitatii aerului si reducerea nivelului de bacterii existente in aer. . In aceste cazuri este necesara 0 deschidere adecvata care sa permita intrarea sau iesirea aerului astfel Incat ventilatorul sa poata opera in mod satisfacator. Ventilarea naturala a cladirilor se datoreaza diferentelor de presiune ale aerului intre ambianta exterioara si interioara ca si datorita deschiderilor de ventilare !?i neetan!?eitatilor existente in anvelopa cladirii. noxelor. nefavorabile. 106 107 .2. 5. 5. conditionat.4. pareuri de masini inchise. ventilatoarele asigura in permanenta un raport de aer proaspat suflcient pentru ansamblul cladirii. in acesta situatie. Sistemele mai complexe folosese 0 tubulatura de introducere a aerului cu ventilatoare centrale care introduc si extrag aerul.I I filtrarea aerului interior absorbtia din aerul interior sau din aerul captat a substantelor poluante. Functia principala a ventilatorului.2. In practica constrangerile sunt date de cost si de limitele spatiului ventilat. Infiltrarea aerului in anotimpul calduros trebuie luata in considerare numai in regiunile eu vant. Pentru anotimpul calduros. c) spitale. Calitatea. cantitatea si controlabilitatea aerului introdus influenteaza alegerea intre ventilarea naturala si cea mecanica: a) Cantitatea. b) Calitatea. In situatiile in care cladirea este situata intr-o zona poluata sau. vaporilor de petrol si fumului din timpul unui incendiu. dar trebuie t. d) un de exista conditii exterioare ambientale. in mod practic. cele mai simple fiind introducerea sau aspirarea aerului cu un ventilator de perete. infiltratia trebuie avuta in vedere. in interiorul carora presiunea termica creaza un efect de CO!?. Ventilarea mecanica se poate realiza prin mai multe metode. 11 conditioneaza !?i recupereaza caldura de la aerul extras. Situatiile in care este absolut necesara ventilarea mecanica sunt urmatoarele: a) incaperi sau spatii care necesita ventilare si care nu pot fi ventilate prin metode naturale. Nu doar acesti parametri afecteaza rata de ventilare.2. sau pentru aplicatii industriale) aerul trebuie fumizat mlcanic deoarece el trebuie filtrat si. majoritatea cantitatilor de aer pot fi furnizate prin ventilare natural a . substantelor toxice sau netoxice la locul producerii lor. e) garaje. in majoritatea cazurilor se foloseste ventilarea naturala. acolo unde este necesara i'ndepartarea pulberilor. Diferentele de presiune ale aerului sunt produse prin actiuriea vantului in jurul cladirii si de diferentele de temperatura intre ambianta exterioara si ambianta interioara sau de combinare a acestor doua efecte. dar pe baza lor se poate stabili daca orice deschidere va opera ca intrare sau iesire pentru aer si. valoarea infiltratiilor aerului poate fi neglijata. in consecirrta.2. 5. In lipsa vantului.1. Aerul evaeuat trebuie sa fie de asemenea filtrat atunei cand este necesara reducerea "pcluarii aerului exterior. medicale. in cazul unei ventilari mecanice. Atunci cand unele Incaperi ale cladirii sunt echipate cu un ventilator extractor care de ex. in special pentru etajele inferioare. b) in industrie. 5:2. se poate admite ca infiltrarea aerului exterior se produce numai prin neetanseitatile ferestrelor sau usilor. Patrunderea aerului prin porii materialelor de constructie si prin neetanseitatile dintre acestea !?i structura de rezistenta este extrem de redusa ~ipoate fi neglijata. Avantajul major al ventilarii meeaniee este controlabilitatea. traseul parcurs de aer in interiorul cladirii.: la 0 hota de aspirare din bucatarie. in cladirile inalte. Totusi.3. un sistem mecanic poate fi proiectat sa satisfaca necesitatile spatiului respeetiv.

ndensului pe suprafete interioare l1iinterspatii: . \inand seama de sensibilitatea materialelor utilizate. 5. tratamentele de suprafata anti-fungicide pot sa contribuie in anumite cazuri la impiedicarea formarii umiditatri. • peretii exteriori si acoperi!. Daca nu poate fi evitat condensul. 5. Umiditatea pe suprafetele interioare si/sau la interiorul elementelor de constructie poate sa fie controlata prin urmatoarele mijloace: a) Etansarea contra umiditatii exterioare.4. de amplasarea lor in elementul de constructie !?ide timpul necesar pentru evacuarea aerului.5. sa se evite condensul in interiorul elementelor de coristruct. etc.3. holuri de teatru unde se presupune 0 densitate mare de ocupare. procese industriale necesitand rndepartarea aerului fierbinte.2.sa impiedice fenomenele de condens pe suprafete prin asigurarea unei temperaturi pe suprafata elementului de constructie superioara temperaturii punctului de roua corespunzatoare temperaturii si umiditatii Telative a aerului interior.). la care efectul de horn nu permite aerisirea prin deschiderea geamurilor. Totodata acest tratament este in mod obisnuit 0 masura provizorie care este utilizata atunci cand nu este posibil sa se actioneze la nivel arhitectural.coriceptie mai buna a produselor si o alegere judicioasa a materialelor. ventilarea rncaperilor (naturala sau mecanica). reocuparea spatiilor se poate face conform normativelor de executie. umidificar~a sau desumidificarea aerului interior si a aerului care este introdus. izolare. Reglarea concentratiei de umiditate 5.5. racire). sa se actioneze concomitent prin incalzira.1. e) situatii in care viteza vantului face ventilarea naturala impracticabila. b) Prever:ire~ co.4. planseele peste sol: trebuie sa Impledice ca umiditatea solulUI sa urce ~ana la suprafatn superioara a planseului. umezelii si noxelor. in general.lurile trebuie sa constituie un obstacol impotriv~ p~t:un~e~i ploii sau a zapezii. sunt necesare urmatoarele masuri: pereti si acoperisuri: • peretii subsolurilor trebuie sa impiedice patr d iditatii di 1 un ere a rilo 1 1 atn In so In scopul evitarii deteriorarii incapenor. Ele nu trebuie sa poata fi deteriorate de umiditatea din sol.ie avand grija ca presiunea de vapori la interiorul elementelor sa fie mai mica decat presiunea de saturatie a vaporilor de apa. 5. standardelor si agrementelor de tehnologii. zugraveli etc. Reglementarea duratelor in care pot fi recuperate spatiile Dupa executarea lucrArilor de constructii sau reparatii (vopsitorii. b) locuinte. eliminarea sau reducerea umiditatii la sursa sau izolarea activitatilor generatoare de umiditate. Verificarea riscului de condens in structura se va face conform STAS 647214-89.4. zapezii. Acest rezultat poate fi obtinut printr-o . A 108 109 . ca si la unele cladiri foarte inalte. Verificarea prin calcul a temperaturii punctului de roua se face conform STAS 647213-89. c) sali de lectura. in lucrare si pentru a evita sau impiedica infiltrarea apei subterane in lucrare. Mijloacele care permit sa se regleze concentratia de umiditate a aerului intr-o lucrare de constructii sunt urmatoarele: cresterea sau scaderea temperaturii aerului (incalzire. izolare si ventilare ca sa se echilibreze acesti parametri. Situatiile in care ventilarea mecanica este de dorit sunt: a) mtreprinderi. Pentru a evita sau impiedica infiltrarea si patrunderea ploii. pentru indepartarea mirosurilor sau umiditatii excesive de la bai si bucatarii. d) bucatarii comerciale mari.2. acesta trabuie sa ramana sub anumite limite acceptabile.

Utilizator F'iint a sau obiect pentru care este conceputa 0 constructis. 7.) .Institute de inv~run. 2. 10. Tipul de cladire Cladiri de locuit Exemple de categorii de cladiri -~---~ 1 TERMINOLOGIE ANEXA 2 crt.Cantine .Scoli .Cladiri pentru birouri .Expozitii . etc.Cluburi . G. 5. 4. unitatea functionala. 3.Agent Fenomen sau substanta ce actioneaza asupra constructiei sau a diverselor sale parti.Carnine.Enuntarea unei necesitati a utilizatorului .Produs de construe. sau a diverselor sale parti. amplasament pe sol. 8. intemate .Locuinte uni ~i multi-familiale .Restaurante . 1 .Portun Aeroporturi he liporturi Spitale Policlimci.GaD ~i autogari 2 3 4 Cladiri comerciale Cladin pentru dcpozitare Cladiri de alimentatie publica 5 Cladiri pentru cultura si divertisment 6 Cladiri pentru invlltArnant 7 8 Cladiri admimistrative Cladin pentru dinjarea transporturiior Cladiri pentru ocrotirea .Magazine .Pie Ie .Hoteiuri si alte clAdiri turistice (moteluri. cinematografe .~t~~Qr ______ ----_ .Cerinta a utilizato. refugii.Subsistem al unei Parte a cladirii care Irideplineste una constructii sau mai multe functiuni necesare satisfacerii cerintalor utilizatorului (de ex.Cofetarii/patiserii . Acest term en include atat cladirile cat si lucrarile inginerel?ti. intr-o cladire). dispensare Sanatorii Sali de gimnastica Sali de sport Bazine de inot si santun Polig_oane de tir I 9 sanatatii 10 Cladiri pentru complexe pentm cultura fizica ~i sport Obiect care rezulta in urma unei activitati de constructie. 9.Criteriu de perforCaracteristica ce trebuie luata in consimanta (parametru) derare la convertirea exigentelor de performanta in cantitatr denumite "Niveluri de performanta" in raport cu 1.Gradinite .Baruri .Muzee .rului fata de constructia ce trebuie realizata si fata de spatiile prin care utilizatorul se deplaseaza si fata de eleinentele delimitatoare ale acestuia.Efect Rezultatul unei actiuni.destinat pentru a fi incorporat intr-o nent) constructie in care indeplineste una sau mai multe funct ii specifics.Depozite _}i antrepozite .Element realizat ca unitate distincta tie (element compo.Constructie 110 111 .Aziluri .ANEXA TIPURI DE CLADIRI CARE FAC OBIECTUL PREZENTULUI NORMATIV Nr.Teatre.Actiune Influenta exercitata de un agent asupra construcns.hale .Biblioteci .Conditie tehnica Exprimarea modului prin care cladirea (partial sau total) raspunde la cerintele utilizatorului.

"Const. Mod de exprimare a performantelor cladirii in ansamblu". a unui subsistem sau produs de constructie in raport cu domeniul sau de utilizare. necesare pentru mentinerea constanta. Higrotermica. la stabilirea duratei de utilizare se are in vedere necesitatea de amortizare a costurilor de investitii si realizarea unui echilibru economic intre cheltuielile de intret. Termotehnica. 112 113 . Perform ante in constructii. Constructii civile si industriale. Determinarea permeabilitatii la aer a materialelor si elementelor de constructii". 14. justificata din punct a unei constructii de vedere tehnico-economic.Durata de utilizare Perioada de timp. Comportarea elementelor de constructie la difuzia vaporilor de apa. Terminologie".Ansamblu de mas uri preventive sau rela a unei constructii paratorii.Intretinerea norma. Calculul permeabilitatii la aer a elementelor si materialelor de construetie. Notiuni si principii generals".care se evalueaza indeplinirea unei exigente de performanta. tul prescriptiilor fundamentale redactate in spiritul conceptului de performant a in constructii".Performanta 0 anumita proprietate efectiva (exprimata cantitativ) ce earacterizeaza comportarea unei constructii. Prescriptii de calcul". Contimi. Performant e in constructii.inere normala si beneficiile pe care le aduce constructia. Termotehnica. sau elemente de exprimare a criteriilor de performant a.ruct ii civile si industriale. "Fizica constructiilor. PRESCRIPTII STAS 1240010 (proiect) TEHNICE CONEXE ANEXA 3 STAS 12400/1 (proiect) STAS 12400/2-88 STAS 9081-78 STAS 12574-87 STAS 647212-83 STAS 647213-89 STAS 647214-89 STAS 647217-85 STAS 6472111-85 Construct ii civile f?i industriale. Parametri climatici exteriori". a performantelor cladirii. Calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor".Domeniul de foloDestinatii ce pot fi date unei constructii sinta al unei contin and seama de modul in care performantele acesteia corespund nivelurilor structii de performanta specifice destinat iei considerate. "Fizica constructiilor. cuantificarea acestora (niveluri de performanta) reprezentand reguli de proiectare (nivel e minime/maxime admisibile). Ll. Conditii de calitate". in care se asigura folosirea cladirii. Termotehnica. "Aer in zonele protejate. in timp. 13. respectiv elemente de care trebuie sa se tina seama in proiectare." "Fizica constructiilor. 12. "Poluarea atmosferei. "Fizica constructiilor. "Fizica constructiilor. Performante in constructii. Termotehnica.

pltl.. conform tabelului 1. Calculul necesarului de caldura. . din interioM orpnismala. Determinarea indicilor PMV si PPD si nivele de performanta pentru ambiante.' Acest proces depinde de modal In car~".:.'~ Introducere Prezenta anexa se refera la stabilirea debitului de CO . pentru asigur~calititii. Aparate si metode de masura a marimilor fizice". descompunerea unor produse de combustie folosite'tn instalatii de mcalzire sau aparate gospodaresti.S). '.l)i in care: -J t. din text (art. corespunzator urmatori '1or agenti care potactiona in interiorul unitatilor functionale din interiorul· cliclirilor: .schimburi metabolice intre utilizatori !?i spatiul' interior. activitati gospodaresti inbuc:atirii. "Instalatii de ventilare si climatizare.I. Surse A. bai..~a.J \: !: Debitul de CO2 eliberat in cadrul schimburilor ~~e se determina. "Instalatii de Incalzire. ~ In cadrul acestei anexe se prezinta si 0 metodi decalcul simplificat al necesarului de aer. it' \" 114 115 . "Ambiante termice moderate.' aU prin degradarea acestor substante. Calculul necesarului de caldura. Prescriptii fundamentals".. EXEMPLE DE CALCUL -. . '. .I. "Instalatii de Incalzire. etc. cu relatia:. lipide si proteine) si de cantitatea de caJd~.).l.~yj.nivelul metabolic corespunzator unei anumi~L.. . plantele din incaperi: activitati casnice (fumat. in mod experimental. . =uce . Prescriptii de calcul".. Parametri climatici exteriori". ! '..2" K = 85 X 10-4 x M x A (mvh) '~. Temperaturi interioare conventionale de calcul". Producerea de bioxid de carbon (C02) A.I. Calculul aporturilor de caldura din exterior. "Ambiante termice.i 2 vapori de apa." ANEXA " RECOMANDARI PRIVIND STABILIREA DEBlTULUI DE NOD . "1' "" . M . Schimburi metabolice Eliminarea de CO in cadrul schimburilor IDft*bolice se datoreaza oxidarii produselor organice.STAS 6648/1-82 STAS 6648/2-82 STAS 1907/1-90 STAS 1907/2-90 SR ISO 7726-85 STAS l3149-92 "Instalatii de ventilare si climatizare.I A. degradarea subansamblurilor obtinute de organism ~'" tatie (glucide.

tin and seama ca baschetul presupune un efort fizic mediu. B. Sa se determine debitul de bioxid de carbon eliminat de jucatorii a 2 echipe de baschet pe parcursul rntalnirii.a luminii. 116 . Numarul total de jucatori: 2 x 5 =10 jucatori. etc.209 X 106 mg/h. ceea ce conduce la cresterea concentratiei de substanta poluanta in aerul din unitatea functionala. Umiditatea aerului Aerul contine intotdeauna 0 anumita cantitate de vapori de apa care poate fi exprimata prin concentratia vaporilor de apa in aer. plantele elimina ins a CO2. Aceasta cantitate maxima este 0 functie corespunzatoare de temperatura. Producerea de vapori de apa B. cantitatea de vapori de apa nu poate depasi 0 anumita limita.1. In mod curent se foloseste notiunea de umiditate relativa a aerului (in %) care reprezinta raportul dintre presiunea partiala efectiva a vaporilor de apa din aer si presiunea partiala de saturatie. La 0 temperatura data.6 m. la 0 temperatura data aerul contine cantitatea maxima de vapori de apa.1. Descompunerea unor produse de combustie Eliminarea de CO2 in procesul de functionare a unor instalatii ce folosesc produse combustibile depinde de numerosi parametri: natura combustibilului.2.2928 = 517 x 10-6 kg/m" = 517 mg/m" C:d = 1'600 mg/m" (conf.A- suprafata totala a corpului uman (de ex. . Intre marimile de mai sus exista relatia: 117 1. considerand ca aerul exterior are compozitia specificata in par.4) K Cad . avand masa de 70 kg. tipul si randamentul aparatului. denumita si umiditate absoluta. nu se vor introduce plante in spatii ce pot fi ventilate eficient in cursul noptii si se va evita prezenta lor in dormitoare de mid dimensiuni. pet. Sa se determine numarul schimburilor orare necesare "n". A =1. in procesul de respiratie.1. masurata in glm3 sau in g/kg. 3.·cazul instalatiilor de incalzire sau a aparatelor casnice ce functioneaza cu gaze naturale (avand in compozite. Prezenta plantelor in Incaperi In prezent. Cunoasterea fenomenelor ce se produc permite insa ca amplasarea plantelor in diverse spatii sa se faca in mod judicios.70 m. aerul este denumit "saturat" iar umiditatea sa relativa este de 100%. in mod preponderent. "A"se estimeaza la 2 m2/jucator (tinand seama de gabaritul sporital jucatorilor de baschet). "M" se estimeaza la 3. 2. 10 = 1116m3 / h (1600 .209 . CH) se poate considera ca debitul de CO2 eliberat in cadrul procesului de ardere (in m3/h) este egal eu volumul de gaz consumat. la temperatura data.517) 0.6 x 2 = 6120 x 10-4m:lfh = = 0. Atunei cand. IfI. Volumul mcaperii = 30 x 20 x 10 = 6000 rna C = 00004 x 1. de calcul Exemple 1. K =10 x 85 x 10-4 x 3. Jocul de baschet se desfasoara fara spectatori intr-o sala avand dimensiunile 30 x 20 x 10 m. Umiditatea relativa da 0 indicatie asupra gradului de saturatie a aerului cu vapori de apa.1. In prezent nu exista date suficiente pentru cuantificarea proceselor descrise mai sus.3. denumita concentratia de saturatie sau umiditatea absoluta la saturatie Cs (in g/m" sau in g/kg). contribuind la imbunatatirea calitatii aerului.8 m"). dar este necesar sa se precizeze totodata si temperatura aerului la care s-a facut masurarea. C.612 mvh = 1.imea de 1. in procesul de asimilare clorofiliana plantele absorb bioxidul de carbon. 2.209 kg/h = 1. De exemplu. pentru un barbat cu inalt.186h-1 6 Dnec V 1116 6000 A. Umiditatea relativa poate fi masurata usor cu aparate de diferite tipuri denumite in general psihometre.1 din prezentul normativ.Ce n = A. In lipsa luminii.

71 43.34 12.65 37.Ii concentratille de eaturatie ale vaporilor de apil. _ C(803 + Cs). presiunea part.77 23. concentratia de saturatie a vaporilor.1 Presiunile de s~turatie P8 !. p P.88 0.37 25.32 17.36 32.iala de sat.75 2.99 3.33 19.27 1.22 48.1<1'Oa ) in care: <1'. Daca concentratiile se exprima in g/kg relatiile (B.15 4.65 14.I') -11 -10 -9 -8 -7 -6 -5 -4 -3 -2 -I 0 I 2 3 4 5 6 C = (g/m") (B.~f6ao) 621 .04 33.urat.39 ]0.76 27.Cs(803 + C) sau 1 °° (%) (B.ie a vaporilor de apa.29 18._1~00~O (B.39 1.83 4.53 2.'e) IO II 12 I3 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 p.84 13.2.51 1.I) Tabel B.60 41.49 4. 118 119 .07 12.80 1. in g/m". in Pa.0<I' 621 + Cs . concentrat ia vaporilor de apa.65 1.25 7.00 10. C C.95 6.) t ClC) 803 + Cs .58 39. III Pa. (mg/m') 0. de la diferite temperaturi C 8 C 803.39 16.26 8.36 6.1. = Cs <l'a ___.Ps 100 .umiditatea relativa.33 2. 100 = C(621 + Cs) . <l'a .23 28.16 1. in %.04 24.) devin: -20 -19 -18 -17 -16 -15 -14 -13 -12 <l'a sau = _E_ ._ _E_ .42 20.) si (B.63 51.2') Presiunile !?i concentratiile de saturatie pentru diferite temperaturi ale aerului sunt prezentate in tabelul B.96 2.74 8.50 15.iala efectiva a vaporilor de apa. (1 .76 30.06 1.:1c_::0-=.80 35.1.14 2.2.65 11. 7 8 9 p. presiunea part.53 3.19 5.81 t (.97 1. (1 . (Pa) 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 1228 1312 1403 1498 1599 1706 1818 1937 2065 2197 2340 2487 2645 2810 2985 3169 3362 3565 3781 4006 4244 4491 4754 5029 5318 5622 5940 6274 6624 6991 7375 (ml!:/m3) 9.56 21.84 5.14 c. 100 Ps Cs (621 + C) <l'a __.79 7.92 46.25 3.56 5. (Pa) 103 114 125 137 150 165 180 198 217 237 260 284 310 337 368 401 437 476 517 562 611 657 705 759 813 872 935 1002 1073 1148 c. Cs (%) (B. in g/m".

usearea rufelor cea. 1:30 g/h.. aflata in pozitie asezata. Activitati casnice Numeroaso activitati practicata i.a perioade de varf rufelor emite cca. . prin evaporarea sudorii (gradul de transpiratie fiind eorelat eu senzatia de confort).2.a.5 .000 1.000 1..debitul vaporilor de apa. 1500 g/h.185xAx(M2+0.::.000 2 140.. se poate estima ca spalatul < Debitele de vapori de apa produse de 0 persoana aflata in stare de eonfort termie. Aparate casnice en ardere deschisa Debitul de vapori emis de arderea combustibililor depinde de natura acestora si de puterea arzaturuhri. pentru 0 locuinta ocupata de 4 pci soane. spalatui. Tabelul B. Pentru aparatelo de uz casnic (rnasini de gatit. Se poate estima ca.. Pentru un adult (A =1. in mmlh 1 40.2. 700 g de vapori de apa.2. M . conform Anexei 1. .2 55. a kg de vapori de apa pe saptamana..3.. 1000 g/zi pentru 0 familia de 4 persoane. activitatea de preparaie a hranei.suprafata totala a eorpului uman.3') Nivelul de activitate metabolica este precizat in STAS 13149-92.000 B. plite) in conditii normals de ardero a combustibilului. Surse B. B. SOO g In pra nz $1 1700 g seara: in medie zilnica se poate considera un debit de vapori de cca.6 95. 160 g/hm" petrol lamp ant ] 00 g/hrn'' gaz imbuteliat .baia sau dusul Producerea vaporilor de apa in carnere de baie poate fi evaluata la 600 . cu varfuri pana hi 1000 . Ea depinde de obiceiurile culinare care pot fi foarte impo rtanta. Nivelul de 1 met=58.4xM)x103 (mg/h) (B. dimineat.ntr-o locuinta Hint generatoare de vapori de Epa: prepararaa hranei. dusu}. si prezint.. in met Debitul de vapori de apa... Nivelul de activitate.2.B. prin difuzia vaporilor de apa prin piele (perspiratie). A . pentru diferite nivele de activitate sunt prezentate in tabelul de mai jos. un g.2.5..::.. .. Activitatea metabolic a Degajarea vaporilor de apa de origine metabolica se efectueaza in 3 moduri: prin respiratie (aerul expirat din plamani este praetie saturat eu vapori de apa).prepararea hranei Produeerea de vapori de apa in buct. 9 kg/saptamana iar spalatul pardoselilor cca. MV .3) in care: K .. 800 g/saptamana. inclu siv spalatul veselei. uscatul si calcatul rufelor etc. baia.." ..8 m"): K = 29x(M2+0. . de 0. in met..m-.1.. 120 121 . in . conform STAS 13149-92) P 0 este data de relatia: K = 87xO..4xM)x10:J (mg/h) (B.i.. eorespunde metabolismului unei persoane in repaos. .nivelul de activitate metabolica..1Hl1" Pentru calcule orientative se poate considera en volurnul vaporilor de apa eliberati in cadrul procesulu i de combustie este sensibil egal eu dubiul volumului de gaz rnetan (tiriand seama ca densitatea vaporilor de apa este.. &epot admite urmatoarelo debite de vapori: gaze naturale '" .a de 4 persoane. in g/h.spalatul ~i uscatul rufelor Pentru 0 locuint.2.''''H' este fcart« variabil. produce cca.8029 kg/m"). in functie de natura activitatii.15 W/m2. Productia de vapori de apa pentru 0 persoana aflata in stare de eonfort termie (-0.

Umiditatea de echilibru care se stabileste dupa mai multi ani de la darea in exploatare a constructiei prezinta totusi variatii in functie de sezon si de regimul de exploatare a mcaperilor. B. pentru incaperile in care pot avea loc degajari mari de umiditate.. posibilitatile de usc are a structurilor (de ex.. betoanele se usuca mai lent in comparatie cu 0 zidarie de caramida). B.6. Ea depinde deci de caracteristicile termice si de permeabilitatea la vapori a elementelor componente ale structurii. betoanele).B. _ apa de amestec necesara punerii in opera a materialului (betoane. Condensarea in masa unui element de constructie este legata de variatiile de temperatura si de presiune de vapori de apa in interiorul elementelor. etc. etc. placi de ipsos. la grosime egala. ca de exemplu: evaporatoarele care se monteaza pe radiatoarele de calorifer sau acvariile.2. grosimea straturilor de material (viteza de uscare este invers proport ionala cu patratul grosimii stratului). etc. mortare. ponderea volumului de materiale puse in opera cu procese umede (de ex. Cantitatea de apa care va trebui sa se evapore. in cursul perioadei imediat urmatoare dupa darea in exploatare. constructia trebuie sa fie suficient de bine incalzita si ventilata. Aceasta umiditate este data de: apa absorbita de materialele de constructie in cursul depozitarii la fabricant si pe santier. Condensarea pe suprafata se produce atunci cand temperatura superficiala a elementului de constructie este inferioara temperaturii punctului de roua. umiditatea ram as a. dupa terminarea unei locuinte din materiale traditionale.3. Debitul de vapori pentru aceste surse poate fi apreciat la 40 g/h. 5000 1. se recomanda utilizarea unor finisaje cu rol de volant pentru preluarea "si-cedarea umiditatii (tencuieli cu mortar pe baza de var. Condensarea vaporilor de apa Condensarea vaporilor de apa se poate produce sau in masa elementelor de inchidere sau pe suprafetele lor. Viteza cu care aceasta umiditate va fi evaporata depinde de: cantitatile de umiditate absorbite (abundenta ploilor in cursul fazei d~ executre. tapete lavabile din plastic. in peretii de beton prefabricati este apreciata la 201lm2• Din aceste considerente rezulta ca: finisajele greu permeabile la vaporii de apa (pelicule de vopsitorie. in intervale scurte de timp. precum !. absorbita de materiale in cursul fazei de executie.5. corespunzatoare temperaturii si umiditatii relative a aerului interior. Aceasta condensare apare mai evidenta pe suprafetele vitrate sau pe suprafetele tratate cu finisaje impermeabile la vapori si ea poate modifica bilantul 122 123 . ipsos.).4. apa proverrita din precipitatiile atmosferice. finisarea rapida a elementelor de constructii. cu straturi putin permeabile la vapori rntarzie mult uscarea).2.) nu trebuie aplicate foarte repede dupa terminarea peretilor. Alte surse de umiditate In cadrul unui apartament pot exista si alte surse de emisie a vaporilor de apa. Prin umiditate de constructie se intelege cantitatea de umiditate prezenta intr-o constructie dupa terminarea lucrarilor de executie.lide parametrii aerului interior si exterior.). Umiditatea de constructie . Plante verzi Productia de vapori de apa pentru plante de apartament este: buchete de flori legate: 5 10 g/h glastra cu flori: 7 15 g/h plante acvatice (nimfacee): 6 8 g/h ficus elasticus: 10 20 g/h B. in special recipientele care contino apa. se apreciaza la 3000. Dupa 2 ani de la terminarea constructiei. (de ex.2. De exemplu. caracteristicile de uscare ale materialelor puse in opera.

de 11.- r dat atunci (g/h) de ecuat ia (1') din se poate scrie: (B.85 803 + 2. avand concentrat ia vapo rilor de apa din aer I U umiditatca relativa de 85('.------0--..37 g/m".37) . de curentii de convectie in vecinatatea elementului.PsA) . Debitul de condensate depinde de temperatura ~i umiditatea relativa a ambiantei interioare. PsA presiunea de saturatie a vaporilor de apa corespunzatoare temperaturii pe suprafata A.3) cadrul Exemplul 2: S~ se determine exterior.de apa din interiorul incaperii: K 111. in mod simplificat debitul de con dens are se poate calcula cu relatia: 3.3J este: ranuarie ~mpe~at~ra 111 B. calculata conform STAS 6472/3-89.6· L Ai~i(Pi . 1-0 camera . in m". si tern or t 'd .309 / m3 Umiditatea relativa a aeru] . Exemple de ealeul Exemplul 1: este: K = 2 x 2. corespunzatoare concentratiei de 6. -100C.24(f-~0..15- cc 1.37(803 + 6. calculat cu relatia (B. in g/h. Cj = D + Ce = 25.78 g/m".93 = 6. Debit~l de vapori de apa prndus de cele 2 persoane. t . .93g / m3 Sa se determine umiditatea relativa a aerului interior pentru care concentratia vaporilor de apa. cu mvelul metabolic M = 1.27 . conform tabelului B.K'+D .2 met in urmatoarete conditii ' dirnensiunile carnerei 4 x 5 x 2. de rezistenta la transfer terrnic a elementului de inchidere.30 g/m calculata cu relatia (B.100 11. este de 6.103 (g/h) (B.059 / m3 Exemplul 8: Sa se calculeze umiditataa relutiva a aerului interior int .4 . in Pa.24 = __~03_1. 0.22 + 0.5 h' aerului exterior -3"C (temperatura medie a lunii Bucuresti) umiditatea relativa a aerului exterior 85%.55 x 0 5 = 25 5rn:l/h ~plicand r~~atia (2') din cadrul nO~'mativuiui.4 gIh Concentratia vaporilor de apa din aerul exterior (formula B. la temperatura formula 'B. 0. Aplicand formula (Bd ) se obtine: <Pi 6.2J C e = 803· 2.5) In care: Ai suprafata elementului pe care se produce condensarea vapori101' de apa.8-5Y ·0.27 .. in s/m (~i '" 22xl0-9s/mJ.78) = 60% Rata schimbului de aer (debitul de ventilatia) este: D = V x n = 4 x 5 x 2. Aphcand C 803 + de saturatie.l. de temperatura exterioara . depunand 0 activitate sedentara.9 0.24 1. Concentratia de saturatie a vaporilor de apa.85 1.2) =111. ~i coeficientul de transmisie a vaporilor de apa la suprafata.d . pera ura e in care: K' debitul vaporilor condensati.2) se obtine: at' -lOoC este 1.55 m numarul oral' al schimburilor de aer n temperatura aerului interior 20°C ' Kc zz: = 0.5 + 1. la temperatura de 20°C. etc. •• :l UI111 enol'. Pi presiunea partiala a vaporilor de apa in interiorul incaperii. care f< -. rezulta concentratia de echilibru a vaporilo. e Zl o~upata de 2 pel'soane.4 x 1. de caldura latenta de condensare.. Ce C. =c. in Pa. ~once~t:atia g/m.de umiditate a1 Incaperilo prezentului normativ. 1) este: 124 125 .4. la temperatura de 20°C este.78(803 + 11.

conform relatiei (B. calculat cu relatia (B. Tinand seama ca 1 m" de gaz metan degaja 1600 g vapori de apa (conform pct. 3. 44 8 '30 = 293 9 /h Umiditatea relativa a aerului.1 este: Pi = 2340 x 0.l. 100 56% + 6.5 x 2.B.1: 126 127 . admitand ca este echipata cu 0 fereastra cu suprafata vitrata de 2 m. numarul oral' al schimburilor de aer n = 2 h 1 function area aragazului a fost in medie de 8 ore pe zi.1) si tabelul B.55 m". corespunzatoare acestei concentratii.1Ci = 1600 . calculata conform STAS 6472/3-89 este: tsi = ti ti . Metode de calcul simplificat al necesarului de aer proaspat.2.3).5 .5 + 193 ' = 56 / . Ro I = 20 _ 20 + 3 .2 25. debitul instantaneu de producere a vaporilor de apa este: K = 1195 Pa Debitul de condensare pe suprafata ferestrei. este: 5. datorita flacarii de aragaz este: .6 9.0125 = l' 3. in urmatoare1e conditii: consumul de gaz metan a fost intr-o luna de iarna de 44m'l.37) lPi = 11.5 x 3. in functie de rata metabolic a considerata.2 - - 05 9 / m .55 . 3 Exemplul 5: Sa se calculeze umiditatea relativa a aerului interior pentru mcaperea din exemplul 3. in tabelul C. este conform tabelului B. rata metabolica corespunzatoare acestor activitatii precum si necesarul de aer proaspat (m'l!hx om) necesar pentru mentinerea in limite normale a concentratiei de "02" si "COl'" Totodata tabelul contine cantitatea de vapori de apa degajata de un om (g/h). datorita functionarii aragazului.6 W/(m2K). 1 = 111.avand un coeficient de transfer termic de 3.6) .30(803 11. se prezinta 0 sinteza a principalelor categorii de activitati ce se desfasoara in interiorul unitatilor functionale.37(803 + 5. pentru asigurarea calitatii aerului interior tncaperilor In functie de datele expuse pana in prezent.6oC Presiunea partiala a vaporilor de apa din aerul interior. dimensiunile bucatariei sunt: 2.37(803 + 11.R C.2 g/h Concentratia vaporilor de apa in conditiile condensului pe suprafata vitrata.lPl · = 6.4).4 .5) este: K' =3. pentru temperatura pe suprafata ferestrei.9 m3 = Cresterea concentratiei vaporilor de apa. calculata.37) .6 x 2 x 22 x (1310-1195)=18. Temperatura pe suprafata vitrata. este: PsA C. 100 = 50% In realitate scaderea umiditatii relative a aerului interior nu va putea avea loc dedit pana la valoarea sub care nu se mai produce condens pe suprafata interioara a ferestrei.56 = 1310 Pa Presiunea de saturatie. data de relatia: lP = PsA K - PSi ·100 = 2340 1195 ·100 = 51<¥< 0 D = 293 2.30) Exemplul 4: Sa se determine contributia 1acresterea concentratiei vaporilor de apa intr-c bucatarie.18. data de formula (B.tc . 2.6(803 + 11.5 .

proiectantul poate sa le asimileze cu categoriile prevazute in tabel (ex: soron.. calculul se face pentru fiecare in parte (ex: sala sport: pentru sportivi .munca moderata/munca grea). 30 20_j r--z. 1.84 ratura 6_.munca foarte grea..00 m.continutului normal de substanta: 129 128 .100 ----------.10.2.i "C02" Se precizeaza conform tabelului C. Calculul numarului necesar de schimburi orare pentru asigurarea continutului de "02" .) continutul de "CO:' <>.2. Tipul de activitate: Munca usoara 1.00 I- )1-------------------------a Rel atia dintre temperatura.-- 100 --75 --- --100 ---. "! 1. Temperatura aeru1ui interior este de 18.0.:.05%) concentratia de vapori de apa <>.·r·--l-----. + ±o"e jOe + io'c + 15° C t 20'JC j 25° C j 30° C 100 75 50 30 20 15 75-. a cS ~ .00 100 3 O(J 1.-------Activitati Nr l ategona de activitan crt. In clasa studiaza 30 elevi.5 met 1. Tabelul C.L umane I?i caracteristici metabolice Nota: Pentru cantitati fae interpolari. pentru spectatori .16. in condit. conform schitei de mai jos si eoeficientului de infiltratie a aerului prin rosturi de 0. pentru asigurarea conditiilor admisibile in ceea ce priveste: continutul de "0'" (>._-_---------~ __ __f_l!_ntl_latca~ va on de apa in gim. repaos-stat linistit. de vapori altele decat cele din tabel se I Functie de activitatile desfasurate.5"9 iar umiditatea relativa la Inceperea orei de curs este de 50%.iile in care in unitatile functionale sunt rnai rnulte categorii de activitati. in tabelul C.-_-_I 50 ----7 Diferenta de presiune intre exterior ~i interior este de 10 Pa. umiditatea relativa a aerului si cantitatea corespunzatoare de va pori de apa continuta intr-un m" de aero Tabelul C. .~-.00 x 6.29 __ 23 4.1.acr Tempe17._---_.7~ ___9_2J? _ _I_1.l: 1.3 x 1O-4m:J/mxsxPa.-.84 _ __ ___ .0 30 --50 100 50 -- - 20 15 30 75 ---. Rata metabolica: 1.00 x 3..W~.- .8 g/m") intr-o sala de clasa ce are dirnensiunile: 9. sport-munca foarte grea). Necesarul specific de aer pentru asigurarea .2 Nota: Exemplu de calcul Sa se determine numarul necesar de schimburi orare de aer. umiditate relativa aeruJui I?i cantitatea de vapori ..3. se prezinta relat ia intre temperatura. in completarea datelor de mai sus.) .

1. 0 48 18 1.g m Concentratia vaporilor de apa la umiditatea relativa initiala de 50% (conform tabelului C.93schimburi orare 2 schimburi orare 2. 7. Pa (kg/m') Densitatea la aer CO2 CO 2.2.2 m-/h 1.39 108 = 3.. 2.3.1.2928 1. M 22. 52.4. Nz o. Necesarul n D V de schimburi 312 162 = orare (n) ANEXA Masa moleculara Ili densitatea pentru unele substante intalnite curent in atmosfera Nr. p =105Pa) poate fi determinata cu relatia aproximativa: D =- in care "M" este masa unui mol de gaz (g).4289 21409 0.): 180 gIh elev 2.93 g/m" Necesarul de aer pentru mentinerea concentratiei de vapori de apa din aer la 10.33 + 7. 180 . 313.2 9·6·3 1. 44 28 28 32 5.3'~ '----- 3.36 mvh elev 10.32schimburi orare) este total nesatisfacator fata de necesarul de 02' CO2 si vapori de apa (".0.4 (kg/m") 130 131 ..3 x 10-4 in care: L lungimea total a a rosturilor (m).44 m:l/h elev x 30 .9768 1.8 g/m" (umiditate relativa 68%): 33. Vapori de apa degajati (conform tabelului C. Masa moleculara aproximenva 28. 8. Calculul volumului de aer infiltrat prin rosturile ferestrelor V = L x ~p x 3600 x 0.80 + 3 x 3J = 48. 6. Calculul numarului necesar de schimburi orare pentru asigurarea conrinutului de vapori de apa 2. ~p 10 Pa L .6 x 10 x 3600 x 0...4.2): 7.2570 1.6 m V = 48. Concentratia vaporilor de apa degajati in volumul V: 2.08 mvh elev 9.pentru pentru Total 1. crt.3 x 10-4 .8 schimburi orare).5.3. 03 vapori de apii (H2O) formaldehida /H H-C\.44 m:l/h elev total de aer (D) 4.77 == 3.32 schimburi orare Pentru alte gaze poluante. densitatea (Ia t=OoC. 3_ 4.8028 30 - 1.8 schimburi orare Substanta considerata . Este necesar sa se realizeze 0 ventilare naturala controlata sau 0 ventilare mecanica. Concluzii Schimbul prin infiltratii datorita neetanseitatii ferestrelor (".49 m" == 0. 30 = 3333 /3 162 . 10.2505 1. Necesarul .. I_ 5 313.1.77 o-c ~i 10. 3 [4 x 1.

se va publica in Buletinul Constructiilor. Nr. industriale Iii spcciale Ghid privind mctodologia de ngremcntare a sisternelor de ancorare pentru armaturi in clemente portante existcnte I hnon annat.conform anexei nr. GAT 254 IKCERC Bucuresti 5 GAT 256 IKCERC Bucuresti 6 GAT 128 GAT 129 GAT 130 PROCEMA S. 1. MINISTRU. 2. produse din hewn armat dispers eu fibre de sticla pentru clemente nestructurale 132 133 . Directia Generala Reglementari si Atestari Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin. Cod Ihid 1 Denumirea ghidwui 2 Elaborator 3 si fundatii IKCERC Cluj o GRUPA SPECIALIZATA 01 Elcmenu: structurale 1 GAT 097 GAT 214 GAT 253 Ghid privind mctodologia de agrementare a planseelor din grinzisoarc si corpuri de umplutura Ghid privind mctodologia de agrementare a cimenturilor conform EKV 197/1992 Ghid privind metodologia de agrementare a armaturilor pentru precomprimare utilizate la constructii civile.1997 Avand in vedere avizele Consiliului Tehnico-Stiintific al Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului: in conformitate cu Decretul nr. 456/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului. 591/1996 privind numirea Guvernului Romaniei. Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite crt.01. a procedurilor si a ghidurilor de evaluare aprobate prin prezentul ordin.conform anexei Dr.la cererea celor interesati. 7 PROCEMA SA. 111N/1 din 22. precum si procedurile si ghidurile de evaluare aferente sistemului calitatii in constructii . Ghidurile !?i procedurile se editeaza contra cost de catre elaboratori . Lista ghidurilor de agrement tehnic. in temeiul Hotararii Guvernului Dr. zidarie ) • Ghid privind agrerncntarca u.A. 8 NICOLAE NOICA Ghid privind agrementarea tehnica pentru PROCEMA SA. industriale Iii speciale Ghid privind metodologia de agrementare a ancorajclor !Ii sistemelor de blocare pentru precomprimare. utilizate la construct ii civile.MINISTERUL LucRAR1LOR PUBLICE 1$1AMENAJARIl TERITORIULUI ANEXA nr. 1 LISTA GHIDURILOR DE AGREMENT TEHNIC FINALIZATE IN ANUL 1996 ORDIN Nr.hnica pc-ntru produse din beton arm at dispers eu fibre de otel pentru clemente ncstructurale Ghid privind agrementarca tehnica pentru produse din bcton armat dispers eu fibre sintetice pentru clemente ncstructurale 2 CEPROCIM SA IKCERC Bucuresti urmatorul :~ o 1 R DIN: 4 2 3 4 Se aproba ghidurile de agrement tehnic .

11 GAT 274 134 135 . perati se lemnoase. 6 7 PROCEMA S.ru realizarea selor din poliester armat cu fibra de sticla GRUPA SPEClALIZATA 03 Protectii la foe. 3 INCERC Bucuresti PROCEMA S. t. 15 16 ICECOK S.) Ghid privind metodologia de agrernentare tehnica a accesoriilor metalice pentru sarpantc din lemn Ghid privind metodologia de agrement. pereti pent. 17 Ghid privind agrementaraa tehnica pentru produse din ipsos armat cu fibra de sticla Ghid privind agrementarea tehnica a geamurilor pentru ccnstructii Ghid privind agrementan. protectii hidrofuge ~i invelitori 9 10 IKSTITUTUL NATIONAL AL LEMNULUI n"STITUTUL KATIONAL AL LEMNULUI INSTITUTUL NATIONAL AL LEMNULUI INSTlTUTUL NATIONAL AL LEMNULUI INSTITUTUL NATIONAL AL LEMNULUI INSTlTUTUL NATIONAL AL LEMNULUI INSTITUTUL NATIONAL AL LEMNULUI 1 GAT 189 GAT 192 GAT 215 GAT 138 GAT 140 GAT 141 GAT 142 Ghid privind metodologia de agrementare a procedeelor tehnologice de executie a hidroizolatiilor Ghid privind metodologia de agrementare a procedeolor tehnologice de realizare a tiglelor din beton Ghid privind metodologia de agrementare a hidroizolatrilor la partil« subterane ale cladirilor Ghid privind agrementarea tehnica a tiglelor de acoperis din ceramica si din mortar de ciment Ghid privind agrementarea tehrrica a nnpasliturilor si a tesaturilor din fibre de sticla bitumate si nebitu.A. PROCEMA S.amplarie si vitraje 3 PROCEMA SA o 12 1 GAT 217 2 Ghid privind metodologia de agrementare a peretilor exteriori usori. de realizare a inchiICECOK S.A. tcrmotehrrica. astereala) Ghid privind metodologia de agrememare tehnica a peretilor cu structura din lemn si placati. clemente functionale de montaj din mase plastice etc. 4 5 PROCEMA S.a tehnica a produselor izolatoare din sucla de tip foam-glass Ghid privind agrementaroa tehriica a produ- PROCEMA SA PROCEMA SA PROCEMA SA PROCEMA SA 4 5 GAT 262 GAT 263 GAT 264 GAT 265 GAT 266 GAT 273 6 7 8 tuburilor Ghid general de agremcntare pentru procedeck tehnologice mecanizate in constructii (clemente din beton. pentru cladiri 3 ci- 1 GAT 188 GAT 191 GAT 193 GAT 231 Ghid privind metodologia a procedeclor tchnologice de agrementare ICECON S. tencuieli subtiri. pentru constructii tip sera.A.A. acustica. social-culturale si industriale (peroti din produindustriale agrementarua tehniea pentru din beton cu agregate INCERC Bucuresti 13 2 3 derilor usoare la cladiri Ghid privind metodologia de agrementare a procedeolor tehnologice de realizare a blocurilor mid din beton pentru constructii Chid privind metodologia de agrementare a procedeelor GAT 132 GAT 1:35 GAT 143 GAT 144 GAT 147 Ghid privind produse prefabricate usoare PROCEMA SA 14 ICECOK S.ru cladiri din placi subtiri) vile. din rnateriale pc baza de lemn Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a ferestrelor din lemn Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a usilor din lemn Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a elementelor de constructii din materiale pe baza de lemn antiseptizante (rezistente la agenti biologici xilofagi) Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a elemcntelor de constructii din lernn (rasinoase si foioase antiseptizate rezistente la agenti biologici xilofagi) tehnologice din bctori pent. cornpartirnentare.A.!?ate ' Ghid privind agrementarea selor din vata minerala Ghid privind agrementarea selor din vata de sticla tehnica a produtehnica a produ- ICECON SA 2 ICECON SA.A.A. pereti nestructurali.A.are tehnica a acoperisurilor din lernn (sarpanta.o 9 1 GAT 139 2 Ghid privind agrementarea tehnica a caramieilor si a blocurilor ceramice GRUPA SPEClALlZATA 02 Elementc de inchidcre.

tt: verticale situate in mu.aro a pardoselilor speciale pentru hale industriale (antiderapante.area tchnica pcntru sistema de prindere a placajelor exterioare Il\CERC Bucurosti PROCEMA S. PROCEMA SA._------------------ 3 PROCEMA S.• 0----1------2---GAT 145 GAT 227 --------_. 22 134 din piatra natural a Ghid privind agrement. gresie. din betoane 136 137 .i tiilor IKSTITUTUL KA'f!OKAL AL LEMKULUI INSTITUTUL KATIOKAL AL LEMl\lJLUI IKSTITUTUL KA'f!ONAL AL LEMl\lJLUI INSTlTUTUL NATIONAL AL LEMl\ULUI Ghid privind a fcrcstrelor INCERC Bucurest i Ghid privind a aditivilor 258 GAT 181 GAT Ghid privind agrement. -----. tencuieli. mortar. utilizate pentru finisari in constructii din lemn Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a lacurilor poliuretaniee. anticoroz ivc) Ghid privind metcdologia de agrcmcntarc a placilor ccrarnicc spcciak pentru SUpJpft. caramida sau piatra Ghid privind agrcmentarea tehnica pcntru protectii si acoperiri anticoroz ive a metalului 28 pentru rncleierea structiilor lemnului destinat con- GAT 136 PROCEMA S. LEMl\ULUI Il\STITUTUL KATIOl'\AL AL LEMl\UUJI INCERC Bucurcst i 9 Ghid privind agrementarea tehnica a cararnizilor de sticla Ghid particular privind agrementarea materialelor hidroizolantc folosite in porturi si cai navigabile 11 GAT Ghid privind metodologia 271 uhnica a adezivilor speciali (cianacrilic! si poliurct.st.are a luminatoarelor la acoperisurilc construeprivind metodologia de agrerncntaro realizato din profile PVC metodologia de agrerncntare pcntru bctuanc Il\CERC Bucuresti ICECOK SA 17 lii GAT Il\CERC Bucurcsti ICECOK SA 19 20 21 221 GAT 222 GAT 22:3 GAT INCERC Bucurest.--~----. utilizat! IKCERC Cluj ICECOK SA 21ti 15 INCERC Bucun.area u. antiscanu-ie.---. placaje si pardoseli 272 GAT GAT 098 2 GAT 099 GAT 184 4 Ghid privind a pardoselilor chotelor Ghid privind a dalelor din Ghid privind metodologia de agrementare de material plastic !!i a rno- IKCERC Cluj 14 216 de agroment. faianta. protcet.A.A.anici) utiliz ati pont ru incluierca lomnului destinat co nstruct iilor Ghid privind metodologia de agrementaro u-hnica a produsclor de protcctie insect icida 8i fungicida a lemnului ut iliz at i n constructii 12 GAT GRUPA SPECIALlZATA 04 Finisaje. utilizate pentru finisari in constructii din lernn Ghid privind metodologia de agrementare tehniea a adezivilor epoxidici.hnica pe ntru PROCEMA S.A. pc difcrite suporturi de beton.A. adezivi de lipire a placilor de rnozaic.ii antieoroaive si speciale. o 1 2 3 de agrcmcntarc Il\STITUTUL l\ATlOl\AL AI.rior Chid privind metodologia GAT GAT 185 GAT 186 GAT 187 GAT 267 GAT 268 5 6 7 9 GAT 269 10 GAT 270 mutodologia de agromentare bctoane colorate metodologia de agrementare a procedeelor tehnologice de executie a lucrarilor de tencuieli in strat subtire Ghid privind metodologia de agrementare a procedoelor tehnologice de execurie a lucrarilor de vopsitorii speciale Ghid privind rnetodologia de agrementare a procedeelor tehnologiee de exeeutie a pardoselilor reci din rnateriale noi Ghid privind mctodologia de agrementare a procedeelor tehnologice de exeeutie a pardosclilor calde din materiale noi Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a produselor de protecrie ignifuga a lemnului utilizat in constructii Ghid privind metodologia de agrementare tchnica a lacurilor acriliee rezistente In condi\ii de exterio r.i INCERC Bucurvst i ICECOK SA 16 GAT 219 GAT 220 Ghid privind a tapetelor metodolugia autnadezivc de agrernentar« Chid privind mctodologia de agromentarc a sistemelor de izolarc exterioara a fatadei cu tencuieli subtiri aplicate pe matcriale termoizolante Ghid privind metodologia de agrcmcntare a vitrajelor speciale tcrrnoizolante Ghid metodologia de agrement.

rici pcntru instalatii de vcntilare si climatizare Ghid privind procedura de verificare a apti.ICPAIUC SA.ICPAIUC SA.ICPAIUC tudinii de utilizare a convectorilor elect.ICPAIUC SA tudinii de utilizare pentru echipamente de incalzire cu perdele de aer cald Ghid privind procedura de veriflcare a apti. 19 SA.ru silJl. 15 16 SA.o 24 1 GAT 187 GAT 146 GAT 148 GAT 2 Ghid privind agrement. 10 GAT 196 GAT 197 11 12 GAT 198 13 SA.A.A. tudinii de utilizare a racitcarclor de apa destinate instalatiilor de aer conditienat Ghid privind procedura de verificare a apti.ICPAlUC tudinii de utilizare a instalatilor de incalaire prin pardoseala.gaze . 9 26 27 PROCEMA SA.are .utilizare pent.i plafoanere ~"nstruc\iilor Ghid privind procedura de verificare a apt. tudinii de utilizare a recuperatoarelor de caldura: cu fluid intermediar. 205 Ghid privind proeedura de verificare a apti. tudinii de utilizare a echipamentelor destinatt' ridicarii presiunii apei (hidrofoare) Ghid privind procedura de verificare a apti.ICPAIUC SA tudinii de utilizare pentru destratificatoare de aer Ghid privind procedura de verificare a apti.ICPAlUC SA.ICPAlUC tudinii de utilizare a bateriilor elect.ICPAIUC SA.ICPAIUC tudinii de utilizare a vaselor de expansiune inehise pentru instalatii de mcalzire Ghid privind procedura de verificare a apti.ICPAlUC SA. tudinii de utilizare a echipamentelor de stocare a frigului pentru varful de consum al instala\iilor de c1imatizarc in eonstruetii Ghid privind procedura de verificare a apti. tudinii de uti lizare a rezervoarelor de stoeare a combustibilului pentru instalati! de Incalzire eu combustibil Iichid din construc\ii Ghid privind procedura de verificare a apti.emele de treeeri etanse ale conductelor prin pere\ii .ICPAIUC SA.A. tudinii de .ICPAIUC SA tudinii de utilizare pentru vcntiloconvectoare Ghid privind procedura de verificare a apti. 18 SA. tudinii de utilizare pentru echipamente de filtroclimatizare de camerA 139 138 .rice pentru instalatiile de ventilare si conditionare Ghid privind procedura de verificare a apti. inclusiv cornponente Ghid privind procedura de verificare a apti. din instalatiile de ventilare din construetri Ghid privind procedura de verificare a apti.ICPAIUC tudinii de utilizare a aerotcrmelor electrice pentru instalatiile de ventilare si climatizare Ghid privind procedura de verificare a apti.ICPAIUC SA.i. tudinii de utilizare pentru ventile automate ~i dezaerisire destinate instala\iilor solare ~ de incalzire Ghid privind procedura de verificare a apti.ICPAlUC tudinii de utilizare a schimbatoarelor de caldura eu placi destinate centrale lor termicc GAT 199 SA. PROCEMA SA.area tehnica a produselor din mase plastiee pentru impermeabilizar'i si impotriva penetratiei apei Ghid privind agrementarea tehnica a produselor pentru pardoseli utilizate pentru aetivitati sportive Ghid privind agrementarea tehnica a caramizilor din ceramica antiacida Ghid privind agrernentarea tehnica a produselor de finisaj pe baza de dispersii apoase GRUPA SPECIALIZATA 05 Produse. cu tuburi termice. regeneratoare de caldura. GAT 201 GAT 202 GAT 203 GAT 204 GAT 17 S.electrice 3 PROCEMA S.ICPAIUC tudinii de utilizare a camerei de amestec a aerului. aferenta instalatiilor de ventilate si climatizare Ghid privind procedura de verificare a apti. 14 GAT 200 S. o 8 1 GAT 194 GAT 195 2 3 25 PROCEMA SA. tudinii de utilizare pentru ventilatoare extractoare de acoperis Ghid privind procedura de verificarc a apti.ICPAIUC SA. 1 GAT 101 GAT 102 GAT 108 GAT 104 2 3 4 5 GAT 105 GAT 106 GAT 107 6 7 Ghid privind procedura de verificare a apti. procedee si echipamente pentru instalatii aferente constructiilor de: inealziri • climatizari ventilatii sanit.ICPAIUC SA.

SA.ICECON tudinii de utilizare a elementelor' de automatizare Ghid privind mctodologia de agrementare a ICECON conductelor pentru alimentari cu apa Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON contoarelor de caldura Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON tablourilor electrice generale Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON armaturilor de scurgere Ghid particular privind metodologia de agre.A.ICPAIUC SA filtro electrost.0 20 21 22 1 CAT 206 CAT 207 GAT 208 CAT 211 GAT 212 2 Chid privind procedura de tudinii de utilizaro pcntru de camera Chid privind procedura de tudinii de utilizare pcntru Chid privind procedura de tudinii de utiliz are pent ru cu agent termic 3 verificaro a apti.aticc verificare a aptiradianti cu gaz vcrificare a aptipanouri radianto ICPAIUC SA ICPAIUC SA 0 83 1 2 3 23 Chid privind procedura de verificare a aptitudinii de uti lizarc a procedeului de sablare cu granule polimerice Chid privind metodologia de agrementarc tchnica a componeritelor din sisternele de automatizare (terrnostatu. motoare !ii generacladirilor verificare a apti.ICECON SA. CAT 155 :34 CAT 174 85 GAT 156 :36 GAT 175 87 GAT 176 CAT 177 CAT 157 GAT 178 GAT 158 GAT 159 GAT 160 GAT 161 GAT 162 GAT 163 GAT 164 GAT Chid privind metodologia de agrementarc ICECO!\'" SA pentru receptoarc termoelectrice Chid privind procedura de verificare a apti.ICECOl\ SA tahlouri elect rice SA SA SA 24 ICPAIUC S. tru conducte si canale de ventilatii Chid privind procedura de agrementare a ICECON SA vibroizolatoarelor pentru ventilatoare Chid privind procedura de agrementare pen' !CECON SA. microprocesoare ete.A.) 41 42 43 44 45 26 27 28 GAT 151 GAT 152 GAT 153 GAT 154 GAT 170 GAT 171 GAT 172 Ghid privind procedura de agrernentard pen. 179 GAT 32 49 165 Chid privind procedura de verificarc a apti. veruilare si cundit ionaro (regulatoare.ICECON ment.A tudinii de utilizare a echipamentelor de pornpare Chid privind mctodologia de agrernentare a ICECOl\ S. SA.are a obiectelor sanitare din mae plutice Ghid privind mctodologia de agrementare ICECON pentru mqti de acoperire nocluri aanitare Ghid privind procedura de verifieare a apti. S.A. socialculturale si civile 25 GAT 213 Chid privind procedura de agrement. 88 39 ICPAIUC SA 40 tate) ale instalatiilor de mcalzire. vcntilare si climatizare din cladiri industriale. aptitudinii de utilizare pentru corpurile de iluminat Chid privind procedura de verificare a aptitudinii de utilizare a plintelor si tuburilor de protectie pentru conductoare ~ehlctrice 46 47 31 ICECON SA. 29 30 Chid privind procedura de verificare a aptitudinii de utilizare pentru intrerupatoare si prize Ghid privind procedura de verificar€ a. ii de pompare Ghid privind metodologia de acrementare a ICECON echipamentelor pentru sta\ii de epurare a apei SA.. SA. SA.ICECON mentare a obiectelor sanitare eunice ~ din fonta emailata Ghid particular privind metodologia de agre.A. presostato. SA.ICECON tudinii de 'utilizare a echipamentelor pentru sta\ii de tratare a apei ~ . SA. 140 141 . tru sine de ghidare a cabinei ascensoarelor si contragreutartlor Ghid privind procedura de agrementare troliilor incorporate in constructii .ICECOl\ S.actoare Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON rezervoarelor tampon de apa pentru consum Chid privind procedura de verificarc a apti. umidos- ICPAIUC S.A. SA. a' ICECOl\ SA ICECON SA.A. 48 ICECON S.ICECOl\ S. .are tehnica a elemuntelor complexe de wglare din cadrul instalatiilor de incaizire.ICECOl\ tudinii de utilizare pentru relee si com. contoarelor do apa Chid privind procedura de tudinii de utilizare pentru toare clcctrjcc din dotarea Chid privind procedure de tudinii de utilizare pcntru de apartamcnt verificare a apti.

A.are a electropalanelor incorporate in constructii Chid privind metodologia do agrement.A. 76 ICECON S.A.rice Chid privind metodologia de agrementare a ICECON proccdcolor tehnologice de montaj ansambluri de instalatii de mcalzire locuint.A.A.are eu apa la cladiri de locuit si social-culturalc 65 66 67 68 S.A. SA.A.'35 CAT 236 CAT 237 CAT 238 61 62 63 Chid privind metodologia de agrement.are pentru echipaICECON S.o 50 51 52 53 54 1 GAT 166 GAT 167 GAT 168 GAT 169 GAT 180 CAT 181 2 3 S. SA.A. ICECOK S. 70 71 72 73 74 75 57 58 CAT 232 CAT 233 Chid general de agrement. o 64 1 GAT 239 CAT 240 CAT 241 CAT 242 CAT 243 CAT 244 CAT 245 GAT 246 CAT 247 GAT 248 GAT 249 CAT 296 GAT 2 3 S. SA. S. S.A. scari rulante. S.A. 133 Chid privind metodologia de agrementare a ICECON procedeclor tehnologice noi de finisare mecanizate a lucrarilor de parnant in spatii inguste Chid privind metodologia de agrementare a ICECON procedeelor tehnologice noi de consolidare a constructiilor prin injectare Chid privind mctodologia de agremcntare a ICECON intrerupatoarelor automate Chid privind metodologia de agrementare a ICECON releelor diferentiale la curenti "defect" Chid privind metodologia de agrementare a ICE CON pompolor de eirculatie a agcntului termic in instalatiile de incalzire Chid privind metodologia de agrementare a ICECON centralelor de clirnatizare Chid privind metodologia de agrementare a ICECON sistemului vas-rezcrvor WC Chid gener-al de agrementare pcntru echiICECON pamentele din instalatii sanitare Chid general de agrementare pentru echiICECON pamentele din instalatiile de incalzire Chid general de agrernentare pentru echiICECON pamentele din instalatiile de ventilare Chid privind metodologia de agrementare a ICECON balustradelor de proteetie Chid privind metodologia de agrementare a IKCERC sistemelor ~i echipamentelor de automalizare Bucuresti din punctele termice Chid privind agrementare tehnica pcntru ICECON accesorii de conducte de alimcruare cu apa si canalizare GRUPA SPECIALlZATA 06 Domotica ~i produse si echipamente inglobate in constructii SA.ICECON rnentare a armaturilor pentru gaze Chid privind metodologia de agremcntare a ICECON contoarelor de gaze Chid privind metodologia de agrerncntare a ICECON procedeelor tehnologice de montaj ansambluri de instalatii olect.A. 55 56 CAT 182 Ghid privind metodologia de agremcntare a ICECON echipamentclor pentru centrale de frig avansat Chid particular privind metodologia de agre.A.A. ICECOK SA.A.A.) 59 60 CAT 234 CAT 2. S.e eu centrala individual a Chid privind mctodologia de agremcntare a ICECON procedeelor tehnologice de montaj a instalatiilor de aliment. S. S. sisterne de avertizare etc.are a procedeelor tehnologice noi de compactare a betonului Chid privind mctodologia de agrementare a procedeelor tehnologicc noi de prelucrare a tevilor de instalatii inglobate in constructii Chid privind metodologia de agrementare a echipamentelor de pomparo incorporate in construct ii pentru evacuarca apei de infiltratii Chid privind metodologia de agrcmcntare a elernentelor arnortizoare inglobate pentru fundatii de masini ICECON S. mentcle electrocasnicc incorporate in construetic (ascensoare.A.ICECON mentare a tevilor si fitingurilor pentru gaze Chid particular privind metodologia de agre.A. 1 ICECON S.A. GAT 255 Ghid privind metodologia de agrementare seismomctrelor Incorperate in constructii a INCERC Bucuresti 142 143 . S. S.A. 69 S. mentcle de instalatii elect rice Chid general de agremontare pentru echipaICECON S. S.A. S.A. S.

are rosturilor de dilatatie la lucrarile portuare !. SA Il\CERTRAl\S 15 2 SA Il\CERTRAl\S GRUPA SPECIltLIZATA.iure Ghid privind metodologia de agrementare bitumurilor rutiere nemodificaua Produsc. IKCERTR.area eu apa Ghid privind rnetodologia de agrement are a aditivilor. recupe- SA Il\CERTRANS rari-rcdari u-renuri agricolc si amonajari piscicole 1 2 4 GAT 112 GAT 113 SA Il\CERTRAl\S 5 SA Il\CERTRANS GAT 259 GAT 260 Ghid pulor privind pentru agl'ementUJ'ea u-hnica a pornechiparca puturilor el. la rmbracamintitc din Ghid privind beton de cimcnt SA 144 145 . INCERTRANS a 12 13 metodologia de agrementare a procedeelor de obtinere a structurilor bituminoase arm ale Ghid privind metodologia de agrernentare a produselor si procedeelor de colmatare a I'OSturilor si a fisurilor.ii. googrile. materialelor geosintctice (gcornornbranc geotextile. drcnaje foraje.uare tiilor de pl: caile navigabile INCERTRANS S.) foraj ISPIF SA..3 GRUPA SPECIALlZATA.A. SA 6 INCERTRANS S.menlarcu tchnica a coloanelor filtrantc de la construct ia pentru alirne nt.iure Ghid privind rnetodologia de agromcnt. ISPIF SA 6 GAT 114 Ghid privind agl'l. alimunt.are agregatelor naturale si artificialc pentru drumuri Ghid privind Ghid privind rnetodologia filierelor rutierc de agrernentare a SA 1 GRUPA SPECIALIZATA.ari eu apa.ar« a repararii si consolidarii ulemcnu-Ior de rezistent. Drumuri 1 si poduri rut.' ruazcm si a aparatclor seismice pcntru poduri rut.a ale podurilor rut.are a procedeelor de obtinere a mixturilor asfaltice si de executic a straturilor bituminoase particular de agrement.\KS SA Il\CERTRAl\S 3 4 santierc navale Ghid prtvind mctodologia st ruct. a rnodificatorilor si a alter adaosuri pentru bitum si emulsii de bitum la d rum uri metodologia de agrement. deser a ri.arc a elcrne nprefabricate din bcton pcntru porturi si cai navigahik Ghid privind mctodologia de agrcrncnt.A.CERTRAl\S 14 GAT 122 GAT 109 GAT 110 GAT 111 Ghid privind metodologia de agromcntare a rosturilor de dilat at ie si a elcmeritelor de continuizare a caii la podurile ruticre Ghid privind metodologia clcmcntolor prefabricate poduri rutiere de agrernentare din betori pentru a Ghid privind metodologia de agrementare a prnccduelc r privind reparareu imbracamintilor ruriere si auroportuare Ghid privind metodclogia de agremcntare a procedeelor privind lralamcnll'1e bitumincase H.CERTRANS SA. 09 Ghid privind mctodologia de agrcmcntaru a aparat. procedue r. INCEHT~':\NS SA.A. ecrane drenantc) pent ru drumuri Ghid privind metodologia de agrement.i echipamcntc pc. Baraje ~i acumulari de apa 10 de agrernen~i a construea 7 GAT 115 GAT 116 GAT 117 GAT 118 INCERTRANS GAT 224 GAT 225 GAT 226 GAT 229 GAT 228 GAT 230 SA 2 a a Ghid-cadru privind metodologia tare a construcviilor port.Ii la CIJ" de pe cai ncvigabil« Ghid privind metod.urjlur de J'ozistenifl Ghid telor de agrorncntarc a iarurilor a Ghid privind mctodologia de agrernentare mixturilor asfaltice de diverse tipuri SA Ghid privind mctodologia de agrernentare a Il\CERTRANS S_'\.ierc 3 07 U.A.: "<!iu de agrcrnentare tehnologiilor de reah~<II"l' a corist ructiilor ingincrcsti suhacvaticu a SA INCERTRAKS 5 11 GAT 119 GAT 120 GAT 121 INCERTRANS SA IKCERTRANS S. Il\CERTRAKS 8 9 10 Il\CERTRAl\S Chid privind mctodologia do agrcmcntare cailor de lansare si tragere a navclor In SA INCERTRAKS 8.elor d.ntru irigat.

1997 Avand in vedere: Avizul Consiliului Tehnico-Stiintific nr.ANEXA nr.07. 4..A. nr.A. CEPROCIM S. CEPROCIM S. Bucuresti. MINISTRU. 12/1996 r. Indicativ PC 001/97. respeetiv Institutul de Consultanta.A. 2 LISTA PROCEDURILOR ~I A GHIDURILOR DE EVALUARE AFERENTE SISTEMULUI CALITA TIl IN CONSTRUCTIl FINALlZATE iN ANUL 1996 MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII TERITORIULUI crt. 2. CEPROCIM S.A. Directia Programe de Cereetare s i Reglementari Tehnice va aduee la indeplinire prevederile prezentului ordin. 3. In conformitate cu Hotararea Parlamentului nr.i se distribuie la beneficiari impreuna eu programul eadru pe suport magnetic de catre elaborator. 751N1 din 10. 1 Art. Prezentul ordin intra in vigoare la data publicarii in Buletinul Constructiilor.. In temeiul H. 3 Art. Organizare si Cibernetica in Constructii.1 se publica in brosura r. 4: 146 147 . NICOLAE NOICA Proceduri analitice de audit si ghiduri dl' evaluare pentru certificarea matorialelor de constructii Ghid de evaluare tehnica a unui producator de placi ondulate de azbociment Ghid de evaluare tehnica a unui producatnde placi pe baza de azbast Ghi~ de evaluare tehnica a unui producator de JpoSOS de ccnst ructii PROCEMA S. Manualul de la art.01.1996.G. Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urmatorul R DIN: Se aproba: "Manual ~i program de calcul cadru pentru intocmirea cartilor tehnice a constructiilor". 2 Art. Denumirea procedurilorl ghidurilor de evaluare ------ Executant ----- ORDIN Nr. o Art. 193/23. Nr. 1.i a Decretului nr. 59111996. 456/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.

59111996. MINISTRU. 1 Art. 284/23. Manualul de la art.E.MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII TERITORIULUI ORDIN Nr.05.a. Bucuresti Prezentul ordin intra in vigoare la data publicarii in Buletinul Constructiilor.1997 Avand in vedere: Avizul Consiliului Tehnico-Stiintific nr. Indicativ M. 2 Art. n r. 4 . 3 Art.G. 001/97. Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urrnatorul R DIN: Se aproba: "Manualul dirigintelui de specialitate in constructii.1996.I se publica in brosura !?i se distribuie la beneficiari impreuna cu programul cadru pe suport magnetic de catre elaborator.07. NICOLAE NOICA 148 Redactor: Alexandra Imprimeria Gutenberg. Organizare si Cibernetica in Constructii. 74IN/ din 05.ari Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin. 12/1996 si a Decretului nr. 456/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului. Direct ia Programe de Cercetare s i Reglement. inclusiv sistemul informatic ~i baza de date a activitatii acestuia''. In temeiul H. respectiv Institutul de Consultant. In conformitate eu Hotararea Parlamentului nr. In baza Raportului Direct iei Generale de Reglementari !?1 Atestari Tehnice. MURGU Bucuresti o Art.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful