BULET'NUL CONSTRUCT"LOR

Vol. 10 1997

i."

1. PRESCRIPl'II

TEHNICE

"Cod de proiectare pentru structuri In cadre din beton armat", indicativ NP 007-97,aprobat de MLPAT cu ordinul nr.lIN din 13 ianuarie 1997 "Normativ privind igiena compezitiei aerului in spatii cu diverse destinatii, in functie de activitatile desfasurate, In regim de iarnavara", indicativ NP 008-97, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 6IN din 22 ianuarie 1997 "Lista ghidurilor de agrement tehnic finalizate in anuI 1996" si "Lista procedurilor si a ghidurilor de evaluare - aferente sistemului calitatii in constructii - finalizate in anul1996", aprobate de MLPATcu ordinul nr. 7/N/ din 22 ianuarie 1997 OrdinuI MLPAT nr. 75/N/ din 5 martie 1997 privind aprobarea "ManuaIului si programului de caIcuIcadru pentru intocmirea cartilor tehnice a constructiilor", ·indicativ PC 001-97 Ordinul MLPAT nr. 741N/ din 5 martie 1997 privind aprobarea "Manualului dirigintelui de speciaIitate in constructii, incIusiv sistemul informatic si baza de pate a activitatii acestuia", indicativ ME 001 - 97 ~

3

88

132

147

148

Editatde: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii ~i conornia Constructiilor E

Bueurestl - ~os. Paotelimoo or. 266 Telefoo 627.40.85/176 - redaqie 116 - difuzare

Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate INCERC Bucuresti. Nu este permisa reproducerea integral a sau partiala a materialelor din Buletinul Constructillor fAra consimtAmAntul seris aI INCERC Bucuresti,

MINISTERUL LUCR.ARILOR PUBLICE $1 AMENAJARII TERITORIULUl

MINISTERUL LUCR.ARILOR PUB LICE $1 AMENAJARII TERITORIULUl
DlRECT1A PROGRtl.lVlE CERCE1'ARE $1 REGLE:vIENTAR1 TEHN1CE

ORDIN Nr. lIN! din 13.01.1997 Avand in vedere: _ Avizul Consiliului Tehnieo-~tiintifie nr. 79/24.04.1996; . G ... .. " In t emeiu I H ., nr . 456/1994 privind organizarea si funetionarea Ministerului Luenlrilor Publice ~1 AmenaJaIll
A

COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI IN CADRE DIN BETON ARMAT INDICATIV NP 007-97
Elaborat de: UNlVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURE~TI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE ~I INDUSTRIALE CATEDRA CONSTRUCTII DE BETON ARMAT Elaboratori: Prof.dr.ing. Liviu CRAINIC Conf.dr.ing. Marius GABOR ing. Dan STANCIULESCU IPCT-S.A. ing. Radu GIURGEA IPCT-S.A.

Teritoriului, _ In eonformitate eu Hotararea Parlamentului nr. 12/1996 si a Deeretului nr. 591/1996, .. . . Ministrul Luerarilor Publice si Amenajarii Tentonulm emite
urmatorul

o

R DIN:

Se aproba: "Cod de proieetare pentru structuri in cadre Art. 1 din beton armat"; 'NP 007/97. Codul de la art. 1 intra in vigoare la data publicarii Art. 2 in Buletinul Constructiilor. Directia Progr ame de Cercetare si _Reglementar~ Art. 3 Tehniee va aduce la indeplinire prevedenle prezentulUl ordin. MINISTRU, NICOLAE NOICA

Colaboratori:

Avizat de:

Directia Programe de Cercetar e si Reglamentari Tehnice ing. Oetavian MANOIU ing. Eugenia HINTEA
3

Director Responsabil

tema:

2

CUPRINS

5.3. Incarcari. Mase de nivel 5.4. Caleulul eforturilor in grupari fundamentale de incarcari 5.5. Caleulul eforturilor in grupari speciale de incarcari (actiuni seismice) 7 7 8 8 9 : 10 10 11 11 11 11 12 13 13 13 13 14 14 15 16 17 Cap.6 Dimensionarealverificarea elementelor 6.1. Stabilirea eforturilor de calcul 6.2. Rigle de cadru 6.3. Stalpi , 6.4. Noduri de cadru structurale

24 25 28 .. 30 30 38 38 39 43 43 44 45 45 45 47 .48 48 49 51 52 52 54 56 56 56 58 60

Cap.1 Generalitati 1.1. Domeniul de aplicare al Codului 1.2. Definifii 1.3. Clasificare 1.4.Acte normative complementare Cap.2 Alcatuirea de ansamblu 2.1. Forma ~i alcatuirea de ansamblu 2.2. Distributia stalpilor 2.3. Plansee 2.4. Scari 2.5. Pereti despartitcri ~i inchideri 2.6. Fundatii 2.7. Rosturi

Cap.7 Calculul capaeitatii de deform are postelastiea 7.1. Ca1culul ductilitatij sectioriale 7.2.Lungimea zonelor plastice Cap.8 Verificarea la stare a limita de deformatri 8.1. Grupari fundamentale de incarcari 8.2. Grupari specrale de incarcari 8.3. Deforrnatii l imita ~: Cap.9 Proieetarea planseelor structurllor in eadre 9.1.Calculul planseelor la incarcari verticale 9.2.ralculul planse-Ior la inearcari orizontale 9.3. Structura de rezistr-nta a scarilor Cap.10 Infraatructurile Ifi fundatiile 10.1.lTenpralitatll . 1O.2.Calculul infrastructurii. . 10.:~. alculul Iundatulor C Cap.11 Alcatuirea Ifi annarea 11.1. J{lgle de cadru .. 11.2.Stalpi .. 11.1.Nodun................................. Anexa A Anexa B Comentarii

Cap.S Conditii generale de proiectare 3.1. Conditii generale ; ~ ..~.,.: , 3.2. Realizarea condifiilor de proiectare 3:3. Corrditii de reaistenta ~i stabilitate 3.4. Conditii de rigiditate 3.5. Conditri privind mecanismu1 structural de disipare a energiei la actiuni seismice 3.6. Conditii privind ductilitatea locala si evitarea ruperilor cu caracter casant 3.7. Conditri specifice structurilor prefabricate sau mixte. Cap." Proiectarea preliminara a elementelor 4.1. Evaluarea incarcarilcr verticale 4.2. Predimensionarea riglelor de cadru 4.3. Predimensionarea stalpilor

structurale .18 18 18 20

.. ;

66 67 69

Cap.5 Calcul u1 eforturilor 21 5.1. Particularitati de comportare ~i ealcul ale strueturilor in eadre de beton armat 21 5.2. Schematizarea structurii pentru ealeul 23

4

5

pentru cladirile cu plansee tip dala groasa sau tip ciuperca. turnuri de extractie etc. silozuri.T eu ordinul nr. EI nu se refera la structurile in cadre care conlucreaza eu peret.1. GENERALITA.A. Elaborat de: UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURE$TI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE $1 INDUSTRIALE .P.) Codul de fata va fi utilizat cu caracter de recomandare sau eu titlu informativ. Domeniul de aplieare al Codului Prezentul Cod se aplica la proiectarea structurilor in cadre de beton armat monolit.L. pe langa prevederile din actele normative specifice. precum si pentru structurile unor constructii industriale speciale (buncare. cu titlu informativ. CATEDRA CONSTRUCTII BETON ARMAT Aprobat de: M. prefabricat sau in solutii mixte.1997 7 .ii structurali de beton armat (sisteme duale) si nici la cele constituite din cadre cu panouri de umplutura. Prevederile se r efer a cu pr eca dere la proiectarea unor constructii noi. in const. ele pot fi utilizate ca elemente de referinta in evaluarea unor constructii existente. Pentru structurile cladirilor cu regim de inaltime de peste 40 m sau 15 niveluri.ime pana la 40 m sau 15 niveluri. 1. lIN din 13.COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI IN CADRE DE BETON ARMAT INDICATIV NP 007-97 1.ructiile civile si industriale avand orice mod de distributie a elementelor si regimuri de 'inalt.'fI Prezentul Cod cuprinde prevederi referitoare la proiectarea structurilor in cadre de beton armat ale cladirilor.01.

Prescriptii de calcul si alcatuire. plansee casetate din beton armat. cadre dispuse dupa direcrii oarecare..3. Dupii destinatia constructiei. Acte normative complementare Prezentul Cod de proiectare se va utiliza irnpr euna cu prevederile din actele normative care precizeaza aspecte specifice de calcul si alcatuire.1. structuri tubulare in cadre (tub perimetral.3. 8 9 . • STAS 1010111-91Actiuni in constructii. Teren de fundare. Prevederi generale.1. • cadre pentru constructii civile.· plansee cu nervuri dese din beton armat si beton precomprimat. beton armat !?i beton precomprimat.1. Dupa tuuniirul de nive1uri: • cadre pentru constructii parter: • cadre pentru constructii etajate cu inaltime redusa (P+IE . • cadre pentru constructii etajate cu Inaltime medie (P+5E .1) • • • 1. in sensul prezentului Cod sunt considerati stfi1pi elementele portante verticale la care raportul intre dimensiunile sectiunii transversale (b si h in fig. cum ar fi (lista nu este exhaustiva): • STAS 10107/0-90 Constructit civile si industriaje. Structuri1e in cadre de beton annat sunt cele la care incardirile vertic ale t. -t-J!4in cadre de beton armat Fig. Definitii 1.P+12E)..2. Dupa modu1 de distribuiie a1 e1emente1or structurale: cadre ortogonale. industriale si agricole. dupa cum urmeazii: 1. • cadre mixte (din elemente monolite t.2.1. industriale si agricole.i orizontale sunt preluate si transmise fundatiilor (sau infrastructurii) in totalitateprintr-un sistem spatial de stalpi si grinzi (rigle). plansee curente din placi si grinzi din beton arm at si beton precompromat. industriale si agricole. • STAS 10107/4-91 Constructii civile. 1 1.. Prescriptii de calcul si alcatuire . Calculul si alcatuirea planseelor din beton arm at si beton precomprimat.1. Diipe modu1 de executie: • cadre din beton armat monolit.. • STAS 10107/3-91 Constructii civile.2. • } I b b I } hz ~ }. tuburi multiple). • STAS 10107/2-91 Constructii civile. 1.ielemente prefabricate de beton armat).2.4.4. • cadre pentru constructii etajate 'inalte (peste P+12E). • STAS 3300/1-85. incarcari datorite procesului de exploatare.2.l) respecta conditia: h/b-cf (1. Calculul si alcatuirea elementelor din beton. 1.• • STAS 10101/2A1-91 Actiuni in constructii. • cadre pentru constructii industriale. Greutati tehnice !?i incarcari permanents . tub in tub.. • STAS 10107/1-91 Constructii civile. 1. 1.. Clasificarea structurilor Clasificarea structurilor in cadre de beton armat se face in functie de criterii care determina diferentieri privind aplicarea prezentului Cod. P+4E).l. industrials si agricole. Prescriptii de calcul si alcatuire. • cadre din elemente prefabricate de beton armat.2. Principii generale de calcul..

~ ~e _r~coman~a ca plan!?eele sa fie astfel alcatuite meat incarcarile v:ertlcale sa fie trans mise pe doua directii (la riglele de ca~r. ~ri~zile in consola sunt admise cu conditia 'evitarii unor interactiuni necontrolate cu elemente structurale sau cu peretill d um p1u tura di pIanuri .!-e si de rezistenta ale constructiei nu sunt sensibil modificate.2.:i~i a~. T. pe Ianga alcatuirea adecvata a planseelor.Se admit retrageri de la un nivel la altul daca. 2. l' . U. prin acestea.5. Y cu aripi lungi. • Normativ pentru executarea lucrarilor din beton ~i beton armat. de deformabilita. _ 2.re se va actualiza in raport de revizuirea sau modificarea acestora. se recomanda a se evita formele in plan neregulate sau complicate. Planseele structurilor in cadre pot fi realizate in orice S01~~le ondstrducfitiva asigura conditiile functionale. v . • Se recomanda a se evita prevederea de goluri mari in plansee sau .L La stabilirea formei ~i alcatuirii de ansamblu a constructiilor cu structura in cadre se recomanda formele in plan regulate. Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii. si cele referitoare la eVltare~ u:rlOr interactiuni necontrolate sau defavorabile cu structura principala de rezistenta precum si limitarea degra11 cativ PI00-92. Se vor evita modificarile bruste de rigiditate pe rnaltimea constructiei.pe axul consolei. Pentru constructiile etajate cu in<iltime medie si pentru constructiile inalte.e In care asemenea alcatuiri nu pot fi evitate se vor lua masuri ~entru a ~~ asigura planseelor capacitatea de rezistenta necesara preluarii eforturilor generate de efectul de saiba. cu distributii uniforme ale maselor si rigiditatilor in plan si pe inaltimea aceluia~i tronson. 2. care pot determina solicitari suplimentare in zone le de discontinuitate sau ca efect al momentului de torsiune generala.: _a~la~ente t:amei).al. social-culturale. Sc~le l1iperetii de la golurile de ascensor se recomanda sa fie alcatuite astfel incat sa nu constituie elemente d izidi a st t . respectiv prin prevederea de retragen simetrice. In cazul realizarii de retrageri pe inaltimea eonstructiei se va urmar'i limitarea efectelor de torsiune generala indusa de actiunea seismica. de eonsecintele ce decurg din nerespectarea acestei recomandari.Indicativ PI0-86. compacte si simetrice. agrozootehnice si industriale. pentru a se evita diferentele mari de SOhc. C 140-86. ~a distributia l1i alcatuirea peretilor despartitori se vor avea l~ vedere. Daca respectarea conditiei nu este posibila pentru ansamblul constructiei se recomanda tronsonarea prin rosturi seismice sau se va tine cont. Indi- centrulu~ d~ rigi~itate intre etaje.~. L. _ Se re?oman~a ca rigiditatile structurii pe directiile principale sa fie cat mal apropiate.4. amplasate in zonele seismice A+D (conform Normativului PI00-92).• • • STAS 3300/2-85 Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe. . perpendiculare . ALCA. la proiectare.t~ alc~t. prin variatii mici ale pozitiilor centrului maselor !?i al 10 . UIREA DE ANSAMBLU T 2. realizarea unor structuri la care marirnile deschiderilor sa fie apropiate de cele ale traveelor. 2.lt~n ~l~de _ dlm~ns~uni intre acestea.in e 2.stalpilor in planul constructiei se recomanda sa fie cat mar uniforma. caract~risticile dinamice. cum sunt constructiile in forma de I. ~istrib~tia . . In acest scop se va urmari.e acestora care pot determina reducerea sensl~lla~ a rigiditatii sau rezistentei lor in plan orizontal. Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de lncuinte.. pe ~anga conditiile functionale. de rezis~ care t enva ~l e e ormabilitate. Lista actelor normative complementp. e ngI zare rue urn I?lsa nu rea izeze interactiuni defavorabile cu aceasta. In ca~unl. .

conlucrand cu planseele invecinate !?icu talpile sau radierul de fundatie. 3.e perfo~anta structurala care. de amplasament (zona seismica. 2. se reahzeaza prin: a) Conce~tia generala de proiectare care sa asigure alegerea unor sisteme structurale adecvate conditiilor functionals (destinatia.6. la care se refera prezentul capitol. rosturi de tasare. asigura sistemuln] structural 0 comportare favorabila sub incarcarile gravitationale.iile de fundare ale constructiilor invecinate (daca este cazul). Conditiile generale de proiectare precizeaza cerintels d. . condit ii favorabile de executie.. Functie de factorii enumerati. deschideri travei. (iii) Condit. forma in plan si elevatie.1. (iv) Ponderea mcarcarilor seismice in stabilirea eforturilor de la baza constructiei. se pot lua in consider are urmatoarele solutii: . (piloti.darii lor in cazul actiunilor seismice de intensitate corespunzatoare nivelului de protectie antiseismica avut in vedere de catre normele specifice..2. regim de inaltime.ii izolate. cu luarea masurilor corespunzatoare pentru evitarea prabusirii acestora.7.r de perforI?anta structurala). specifice constructiei. zon~ clim~tica. rosturi seismice. talpi continui. disponibilitatj de utilaje !?I de forta de munca). Indeplinirea conditiilor generale de proiectare (a cerintelo. CONDI'fII GENERALEDE PROIECTARE 3. amplasate in zone cu seismicitate ridicata) sau a celor fundate in conditii dificile de teren. In acest sens se vor examina si se va decide asupra aplicarii uneia din u~atoarele solutii ~~sibile:. radiere) sau pe fundatii de adancime. uneori. 2. b) Realizarea unei infrastructuri printr-un sistem de pereti structurali pe inaltimea subsolului sau. 3. de rntretinere si de reparare/consolidare (in cazul producerii unor degradari sau avarii). rnaltimt de etaj s. si a unuia sau mai multor niveluri de la partea inferioara a constructiei. (ii) Natura terenului de fundare si nivelul apei freatice. Extinderea subsolului in plan !?i adancime. daca sunt respectate. b) Respectarea prevederilor prezentului Cod de proiectare si a 12 13 . c) Acceptarea degradarii peretilor de compartimentare. b) Realizarea unei alcatuiri de ansamblu care sa asigure Iimitarea deplasarilor orizontale date de actiunea seismica astfel incat sa se previna degradarea peretilor de umplutura si sa evite avarierea elementelor cadrelor (stalpi !?irigle) ca urmarea conlucrarii acestora cu peretii de umplutura. Se recomanda realizarea unei infrastructuri rigide in special la constructiile solicitate preponderent de actiunile seismice (cladiri inalte si cu dimensiuni reduse in plan. . " Dimensiunea rosturilor se va stabili astfel incat sa se evite interactiunile necontrolate intre tronsoanele alaturate.a.). a) Fundarea stalpilor pe fundatii directe de suprafata (fundat. barete). Dupa caz constructiile vor fi fragmentate prin rosturi. _ a) Realizarea peretilor din materiale cu deformabilitate ridicata sau cu alcatuiri care sa conduca la separarea lor de cadre. Se va urmar~ ~~ cat posibil sa se realizeze cumulat functiunile impuse de conditiils particulare de amplasament forma in plan elevatie etc. climatice si seismice. un nivel controlat de si~ranta in exploatare si la starile limita ultime. in cazul cutremurelor puternice. teren de fundare. La alegerea sistemului de fundare se vor lua in considerare urmatoarele: (i) Daca constructia va fi sau nu prevazuta cu subsol. care pot avea urmatoarele functiuni: rosturi de dilatare/contractie. vecinatari) si de executi~ (~enOada!?1 durata de executie impuse.

. 1 2 ."la e f.. a 1 irea 1 STAS 10107/0-90 1 1 gimii lor de calcul III sensu ' eva u a re.jl plastice potentIa e. Conditii de rigiditate 3. 3.2.lmpor an ei ~~n~. TAS ' ita de deformatie in conformitate cu prevedenl~ dl~ .4. Se recomanda ca rigiditatile la deplasari laterale ale cadrelor (considerate independente) precum si ale sistemului structural. . alca~Ulrll il arm~rli ~e vor diferentia zonele curente ale ele~entelor f. variatia locala brusca a rigiditat.3. .. punand con rna ca. pentru constructiile situate in zonele seismice A+E sa respecte urmatoarele conditii: a) Rigiditatea cadrelor considerate independente sa fie cat mai uniforma.3. con Jr de amplasament.4. precum si cele din prezentul Cod. h' d) Efe~tu.numai in domeniul elastic.. 1. u t~me .4. d) Infrastructurile ~i fundatiile vor fi solicitate . su A 3. In acest sens se recomanda ca perioadele corespunzand modului fundamental de vibratie.ii relative de nivel este admisa in condit iile considerarii in calcule a efectelor determinate de aceasta. la cutremurele de intensitate ridicata (vezi pet. Sistemul structural. calculate pentru cadrele independente si ansamblul constructiei. pct.~: s~~ i economic. b) Rigiditatile relative de nivel se recomanda sa nu prezinte variatii mari pe inaltimea constructiei.nra a~~:~:: fac parte din sistemul structural) vor 1 veri lC~ e. Pentru a obtine un mecanism favorabil de disipare a energiei la actiuni seismice se va urmari ca. in situatiile justificate di~ punct de vedex. sageata lor sa nu depaseasca valoarea admisa. rezistenta '!?istabilitate) in conformitate cu prevede~ie dinr~~tm 10107/0-90.2. de Iasadlor in diferite stadii de lucru) adecvate . p f.actelor normative cDmplementare privind calc~lul!?i alcatuirea tuturor componentelor sistemului structural si ale elementelor c) ~~~~~:~t. A bl sau precum !?i 3 . b) Deplasarile relative de nivel maxime (incluzand si componenta post-elastica) date de fortele seismice orizontale vor respecta prevederile Normativului PI00-92.cat mal ~proPIa de realitate _ particularitatile sistemului structural III toate stadiile semnificative de comportare. b) Se pot admite incursiuni reduse in domeniul post-elastic in terenul de fundare. Conditii de rezistenta ~i stabilitate " exploatare. Conditii privind mecanismul structural a energiei la actiuni seismice de disipare 3.. a unor cercetari expenme'?-t~le pe mo e dii ~e prototipuri realizate la scar a naturala !?vsau a u_norstu.5. planseele (lucrand ca diafragme orizontale) precum si eventualele elemente de ductilitate redusa sa fie solicitate numai in domeniul elastic de comportare al materialelor.5.3. 6. (c. t analitice aprofundate care sa precizeze . Toate elementele sistemului str~ctur~l :. 3.jicaracteristicilor sistemulUl structural. din Normativul PI00-92) sa se respecte urmatoarele: a) Deformatiile plastice sa apara la inceput in rigle si numai ulterior sa apara . 2. cu ale celorlalte acte normative speer Ice.in stalpi. t Cod.3.9.~r fi ~lme~~l onate sau dupa caz." t ile' de limitare d elementele sale componente vor r~specta con 1. rea.jicu cele ale prezentului Cod._ ".' -tiei.eventual . in ansam u. verificate la starile hmlta. c) Nodurile cadrelor. 3.j~o~e ~ ~ .de regula . sa fie cat mai apropiate.S d Iimi dOt' b incarcanle e 10107/0-90 pct.4 .1 de lasarilor dupa cum urmeaza: :) G~nzile cadrelor (riglele) ca si grinzile d~ rula:. ~~or face in conformitate cu prevederile prezentului s pc .1. 1 St bil i zonelor plastlce poten.1. In situatii justificate se pot admite 14 15 .::~todelor de calcul structural (calculu~ efort~ri~o~ . tipului f. ' 3 3 2 Din punctul de vedere al dimensionaru.

In acest scop. c) Preved~~ea unui nurnar suficient de legaturi care sa asigure: etabilitatoa structurii pentru orice combinatie de incarcari. obt inerea de elemente prefabricate cu forme simple. 6 al prezentului Cod.2. 3. 3. • sunt cele in care acfiunea seismica si in care se localizeaza zonele plastics C~n~itiile precizate l~ pet 3.1 se face prin ierarhiza-va adecvata a capacitatilor de resistent aale celor trei con -ente ale sistemului structural (suprastructura. la elementele partici- 16 17 . elementele structurale se impart in: elemente neparticipante la preluarea actiunii seismice (cu eforturi neglijabile induse de seism). urrnatoarele recomandari: a) Fragmentarea structurii in elemente prefabricate va urmari pe cat posibil . • elemente participante la preluarea actiunii seismice. Se vor evita: ruperile in sectiunile inclinate datorate actiunii fortelor taietoare. se vor respecta urmatoarele conditii: a) Prin dimensionare. .i evitarea ruperilor cu caracter cas ant Posibilitatea de dezvoltare efectiva a unui mecanism favorabil de disipare a energiei la actiuni seismice (pet. 1 efera. Metode practice de proiectare in vederea indeplinirii acestor cerinte sunt date in cap. 3. ductilitatea Iocala I.b. cu luarea masurilor adecvate de asigurare a ductilitatii acestora ca si a posibilitatii de reparare bricate si suprabetonare). infrastructura/ j undatii.2.6. alcatuirea si armarea elementelor structurale (rigle. uneori cu caracter casant.incursiuni in domeniul post-elastic de comportare si in unele clemente ale infrastructurii. ale elementelor structurale. rosturi dintre elemente prefabricate. elemente ale infrastructurii) se vor evita ruperile premature. adecvate transportului. Elemente participante mduce.6 se m cazul structunlor prefabricate. pereti de infrastructura. interfat. 3.5. post-seism. teren de fundare) precum si ale elementelor structurale (stalpi.4.5) este conditionata de realizarea unei ductilitati locale suficiente a zonelor plastice precum si de evitarea producerii unor ruperi premature. . Conditii specifice structurilor prefabricate sau mixte La proiectarea structurilor prefabricate sau mixte se VOl' lua in corisiderarr.7. fara 0 scadere semnificativa de capacitate portanta si/sau rigiditate sectionala la cicluri repetate de incarcari-descarcari in domeniul plastic de comportare. separari ale elementelor in lungul unor planuri de lunecare prefisurate (rosturi de turnare la elemente monolite.). rigle.5 si 3. comportarea avanUUoasa a elementelor la incarcari vertical~ si orizontale. alcatuire si armare se va asigura zonelor plastice potentiale din rigle si stalpi 0 capacitate ridicata si stabila de deformare post-elastica. Condit ii privind 3. noduri. Indeplinirea cerintelor de la pct.solicitari importante potent.3. casante.5. Masu ri minimale A prevazute prezentul pentru realizarea acestor condit ii sunt m STAS 10107/0-90. b) Prin dimension area. 3.4. b) Pozitionarea imbinarilor sa fie astfel incat executia lor sa fie cat mai simpla iar stabihtatea si rezistenta elementalnr prefabricate si a structurii (inclusiv in faze intermediara de montaj sau executie) sa fie" asigurata. care ar impiedica realizarea mecanismului proiectat de disipare de energie. . 3. noduri. fundatii etc. depasirea limitei admise pentru inaltimea zonei comprimate.l. 3.iala. Observatia. in acest sens sunt recomandate elementele prefabricate ljniare sau de suprafata.a intre elemente prefa- pierderea ancorajului armaturilor si degradarea conlucrarii betoniarmatura in zonele de rnnadire: ruperea specific a elementelor incovoiate subarmate. fiind reluate si completate si in Cod. fundatii. cand se prevad imbinari fara continuitate. stalpi. manipularii si montajului.

4. stabilitate si deformabilitate in toate fazele intermediare de executie.l.1. • 4. sa indeplineasca condit'in: hlL>1/12 \' aportul dimensiunilor sectiunii transversale a riglelor recomanda sa respecte conditia: se hIh<3 (4. re~omanda sectiunile de forma dreptunghiulara iar dlme~slUmle acestora (b. pe riglc h.. cu incarcari uniform distribuite in conditiile precizate in fig. STAS 10101/1-91. Actiunile verticale pe rigle constau in greutatile lor proprii si din reactiunile transmise de plansee sau mcarcari aplicate direct (pereti. d) Dimensionarea.1 4.a1timeasectiunii riglelor este conditionata de deschiderea lor.11111 ~~1. STAS 10101/2Al-91.3) R (4. . 4.2 GDlin Incarcan a.2. in etapa de predimensionare.1. b) Pentru simplificarea executiei riglelor cadrelor din beton 18 c) Se recomanda ca inaltimea sectiunii . manipulare precum si in situatia finala a constructiei.). h) sa fie multiplu de 50 Pen~ru . Fig. in faza de predimensionare.. PROIECTAREA PRELIMINAAA A ELEMENTELOR STRUCTURALE (PREDIMENSIONAREA) 4. de spatiul liber acceptat in exploatarea constructiei precum si de raportul dintre rigiditatea stalpilor si a riglelor. alcatuirea si armarea elementelor structurale (prefabricate.2) 19 .b. sarcini suspendate etc. Stabilirea formei ~i dimensiunilor initiale ale riglelor se va face cu luarea in considerare a urmatoarelor criterii: a) IP.a). Evaluarea tncarcarilor verticale Incarcarile verticale pe plansee se stabilesc in conditiile prevazute in normele in vigoare (STAS 10107/0-90. STAS 1010112-91. ca tncarcari uniform distribuite. .pante la preluarea actiunii seismice. 1 dh v rig elor (h). 4. mixte si monolite) si a imbinarilor va avea in vedere realizarea conditiilor de rezistenta. incarcarile echivalente vor avea intensitatea astfel indit sa conduca la aceeasi rezultanta ca si incarcarea "reala" (fig. Evaluarea fortelor axiale in stalpi se poate face functie de suprafata de planseu aferenta stalpului si numarul de niveluri ale constructiei. Incarcarile pe rigle distribuite triunghiular sau trapezoidal se pot considera.l. .~~ PI P. ~ono!it "'. STAS 10101/21-91 etc). Incarcarile concentrate pe rigle se pot echivala. in raport cu esc iderea (L). p n~3 .riglele prefabricate se pot accepta si alte formem: sectiunii transversale. . STAS 101011 OA-91. montaj.

a elementelor (grinzi. mai ales.6. Dimensiunea minima admisa este 300x300 mm" in situat. c) Pentru respectarea conditiilor de rigiditate si rezrstent a la incarcarile orizontale se va proceda prin incercari.' ~rmatoarele particularitati de comportare:' carcan. 6.1.3. stalpi) depinde de mal multi ~acton~tipul de solicitare.c).ime constanta pe toata inaltimea constructiei si retrageri numai la interior. stalpii la care raportul dintre distant a Ho (fig..1. din temperatura. modul de armare etc. nivelul de solicitare. b) Dimensiunile sectiunii transversale a stalpilor se iau multiplu de 50 mm. a zidariei in panourile de cadru (parapeti.1. 5. :articulari~ati de comportare I?icalcul ale structurilor In cadre din beton armat 5. 4. tasari de reazeme. 5~1.orlunlor din lI:carcan exterioare.r~aza sub forma de cadre spatiale. CALCULUL EFORTURILOR SECTIONALE 5.3.4) unde: b~r~ b. goluri de ferestre etc. Pentru calculul deplasarilor.2. (~: L~c. Conditiile de rigiditate la fortele seismice de calcul sunt cele prevazute in normativul P100-92..a.2. l~mente de inchidere).dn. (ii) Rigiditatea ~ection~la. preeum I?lal eforturilor de ordinul II. Structurile in cadre din beton armat au sub Inca . d) Pentru stalpii constructiilor amplasate in zonele seismice A+-E definite in Normativul P100-92 se va evita realizarea de proportii specifice elementelor scurte (stalpi scurti)· Se considera stalpi scurti. modificand dimensiunile stalpilor si/sau ale riglelor. al efortunlor. Fig. pe inaltimea constructiei se recomanda ca retragerile sa nu fie prea dese (la 2-3 nivelur'i).. pct.2.) sa nu se ajunga la comportari specifice stalpilor' scurti (fig. 20 . a si b) si inaltimea sectiunii (h) este: HJh<2 (4. Retragerile (reducerea sectiunii) se recomanda sa nu se faca concomitent pe ambele directii.ii justificate dimensiunea minima se poate lua 250x250 mm". In acelasi scop. calculele curente (vezi pet .' com t b' ~ gradul de fid elit a t e cu care reflecta: I por area su mcarcart a structurii.2. 4.ceeptabile. Calculul eforturilor in structurile in cadre din b t arm~t se poate face prin metode cu diferite grade de complexi~a: clasificate astfel dupa . c. du~a~ de actiune a incarcarii. pentru calculul e.4. contractie. in situatiile 21 n. La stabilirea formei I?i dimensiunilor initiale ale sectiunii stalpilor se vor avea in vedere urmatoarele aspecte: a) De regula stalpii din fatade vor avea lat. Valorile e admise .3. 2) sun t vaI' in 3 on e~nven~lOna!e"me. ~j h lH. conlucrarea eu alte elemente (plae_I. se va urmari ca prin modul de dispunere == McajQasoc.4. h == inaltimea sectiunii transversale a stalpului.

cu continuitate partiala sau far a continuitate (ari.6. mixt etc. proiectantul va tine cont de urmatoarele: a) Ponderea estimata a factorilor enumerati la pct.l. d) Tipul si performantele instrumentelor de calcul (pe tru calcul disponibile n ru ca cu automat. L (rn Idlpi IiriaIe) .b) se considers dimensiunea finita d 1 . b) Categoria de important a a constructiei si gradul ei de repetivitate. f e s ..iei or componente (rigle fill s talpi) a t 1 . S. ~t~. NOLirile structurilor in cadre din beton armat pot fi realizate cu continuitate totala (in cazul structurilor din beton armat monolit). h. Schematizarea strueturii pentru ealeul 5. respectiv pentru calcul manua!). de la caz la caz.•• le Pdnca relor etaiate din sunt pana Ia 100 ~ .:. prefabricat.~p.1. Sub incarcari crescatoare. Conditrile de proiectare a infrastructurilor si fundatiilor sunt precizate in capitolul 10 al prezentului Cod. forma in plan si elevatie.r:.1. Interactiunea intre cele trei componente principale ale sistemului structural: suprastructura (structura in cadre) infrastructura si fundatiile terenul de fundare poate avea. de A' lDcastrare a stalpilor la nivel I .d a pi ··1 t ~ cen ru UI e greutate at· nu or ransversale (fig. se pot considera cu axul ~:l. 5M (fig.2. ectlUmle astfel: u in rastructurn se considera .1 La se determma functie articulate (din elemente f: gr~nZ1 or.IUpunctuale. a cadrele care au rigle a stalpilor se mascara pan~r~ ~~~~~te.: f. modul de 22 5. 5.2. r~aliza~e .2. Od.monolit.a). ~n~ltimea de calcul de calcul in dreptul secti . in . m si su 14. 3. d osu ngleI dispuse pe directia runn e rezemare p t'l S. Cadrele de beton arm t h . _ seC\.2. atat sub incarcari gravitationale cat si sub cele seismice. caracteristicile de rezistenta f?ide rigiditate ale nodurilor influenteaza sen sibil starea de eforturi in structurile in cadre din beton armat. Nodurile .3. In seleetarea metodelor de ealeul al eforturilor. Fig 5.). ~ahna\'n e e sectiun« intre etaje rectiliniu. Modul de realizare.1. corespunzand pozit. 0 influent a semnificativa sau neglijabila asupra distributiei eforturilor.1 5. va ~in~ seama de excentricitatile determ~n:~e In calcule ~e variatiile de sectiuns ale stalpilor Stalnii d dezaxa:ea prin beton arm at monolit la care . prezinta cresteri semnificative ale eforturilor ("eforturi de ordinul II" sau "efectul P-S').). regula.ii plastice care pot genera n'" tributii importante ale eforturilor fata de cele determi• til ipoteza comportarii elastice. ' . travei. c) Caracteristicile geometrice si mecanice ale sistemului structural (deschideri. in sensul celor precizate in STAS 10107/0-90 la pet.(iii) (iv) (v) (vi) in care aceste marimi sunt semnificative. 1 axeIe lor.iculate). se pot lua in considerare valori ale rigiditatii sectionale deduse din modele analitice mai complexe sau din incercari. . in structurile din cadre din beton armat se dezvolta deforrnat.calc~lele mai detaliate sa:~~~:~c._ de pozitiile axelor staIpilor!?i . Deschiderile si inaItimile de cal I ..w=M-M. 5. Structurile in cadre din beton armat cu stalpi zvelti.1.2. 5.2 (sau a altor factori semnificativi) in realizarea starii de eforturi in structura. static prin reducerea element la se sc ematizeazn in calculul e .

ilm" i.2. pentru determinarea momentelor in sectiunile din dreptul reazemelor mcarcarile se consider a distribuite in toate deschiderile. prin rationamente ingineresti. i~ calculul structural. e directre t 1 i Ia nivelul limitei superioare a aces ora. E?lvanablle).. ti pe fundatii Ia fata superioara a acestora.se idera incastrati pe directia de calcul 10ngrtudma1a. 5. stablhr:a legatt.3.3... . Incarcarile Mase de nivel pe rigle pot fi: .1.ca sisteme dinamice cu mase discrete. 5.4. utilaje tehno ~gr_cee c.. 5.t~lo:. iar p . ~tal' ~fac corp com un cu pereti din beton . Calculul incarcari eforturilor tn grupari fundamentale de 5. All rigiditatile sectionale ale e1ementelor se VOl'~o~Sldera m c~ c~e confor~ Anexei A a prezentu1ui Cod.ac~stora pe toate deschiderile structurii. 5. La structurile etajate din beton armat monolit masele vor fi concentrate in nodurile cadrelor. tin and cont de alcatuirea generala a structurii.Iirectii (sta1pi in puncte de inters~ctle a peretl. 5.4.e p a~E?ee01.) ~e con Iera incastrati 1a nivelu1 cO. 'aerp('~" . '.tei su~e~lO~re a pere. t . sta pH 1ezema. 1 1 ' di Incarcarile pe rigle provin di~ r:ac~IU~ll. la care se adauga mcarcarile temporare de lunga durata. .exceptionale.sub~ol etc. cu distributii alternan~e (II~ sah) pe~truAde~er minarea solicitarilor extreme in sectiumle nglelor E?lsta1pl or. sectiunea stalpi10r de la nive1ul planE?eulUl care mal~neE?t. 5.e superior infrastructura se poate considera cu deplasan e 01'1- Pentru constructiile amplasate in zonele seismice A+D se pot considera urmatoarele distributii ale incarcarilor temporare: distributii alternante (in sah) pentru determinarea momentelor extreme in sectiunile din campul riglelor. Dad! peret. nive1ul infrastructurii. Incarcarile temporare pe rigle s: VOl' considera. . conform prevederilor din Normativul PlOO92 (sisteme cu numar finit de grade de libertate dinamica). Calculul la incareari verticale se poate face prin urmatoarele metode: a) Calcul elastic simplificat admite urmatoarele ipoteze: Structura este considerata ca fiind fermata din cadre plane dispuse dupa directiile principale.forma une~ . tmand cont E?l precizari1e din aliniatul (ii) al pet. ". ~e face cu luarea m considerate 9i a prevederilor din ahmatul precedent. de rezemarile reciproce ale elementelor si de modul de realizare a imbinarilor/ nodurilor.1.3.. 7 zonta1e impiedecate.de regula . Masele vor fi concentrate astfel inc at sa reflecte cu suficienta acuratete comportarea dinamica reala a sistemului.~Al ". Pentru calcululla actiuni seismice... . verticale permanente. La structurile din elemente prefabricate se VOl'stabili pozrtiile maselor concentrate. structurile in cadre de beton armat se schematizeaza . ~n ca1cu1u: ~tatlc.. ' e u. p Distributia reactiunilor planf?eelor pe rigle se determma functie de alcatuirea acestora.3.cut~~ rigide r~alizata din pereti structurali dispusi pe doua du eC H conlucrand cu plariseele si cu fundatii1e. In masa totala de nivel se VOl' lua in consider are masele tuturor elementelor (structurale si nestructurale) antrenate in oscilatiile dupa gradele de libertate dinamica semnificative ale sistemului. .. Incarcari. sarcini suspendate.2.1or.3. m greutatile proprii ale riglelor E?idin mca:c~nle apl~~e dl~ec)t e acestea (pereti. in cazurile in care 'incarcarile temporare reprezinta mai putin decat 50% din tncarcarea totala pe planseu se admite sa se ia in considerare numai distributia . " in sitll~\tij1e in care infrastructura este sub .1. r de beton stalpii care fac corp COLlun cu per etri structura 1 ) armat (de exemp1u peretii de inchidere de la . temporare (cvasipermanente . pel~consl.. ~u1a1' p1anll1ul' pe1'ete1ui la nivelul fundatiei . . Pentru stalpi se vor con25 .ii <unt dezvoltati diferit pe inaltime..armat dlS~UE?l e u.

Ipotezele simplificatoare admise conduc la neindeplinirea riguroasa a conditiilor de echiIibni in anumite elemente (sau zone) ale structurii.Q) din sarcini yerticale in riglele cadrelor etajate. de regula. Cadrele tncarcate predominant nesimetric sau la care efectele deplasarilor laterale sunt semnificative se vor considera in calcule cu noduri deplasabile (hale cu poduri rulante. se vor avea in vedere urmatoarele: a) Calculul elastic simplificat se aplica fara erori mari la st~ucturile regulate.:t*j.1. simplificarea detaliilor de arm are scaderea cantitat ii de armaturi. ' ~~ ~~ . _ Cadrele plane. accepta redistribuirea eforturilor determinate prin calculul elastic (metoda a sau b) ca urmare a deformatiilor post-elastice ale sectiunilor. Dupa caz. Diferentele intre momentele calculate elastic si cele calculate cu admiterea redistributiilor post-elastice nu vor depasi 30% din valoarea momentelor calculate elastic (in oricare sectiune a structurii). 5.2 . La cadrele etajate. pe langa conditiile specificate la pet. b) ~alculul elast~c spa~ial. SAP etc.ulul 1 •.).LI.J. In situatiile in care rezulta eforturi semnificative ca urmare a deformatiilor impuse (variatii de temperatura. CASE. lucrul mecanic determinat de momentele alese in fiecare dintre aceste sectiuni ("momente plastiee") sa fie de semn contrar lucrului mecanic determinat de mcarcarile exterioare. In seleetarea metodei de ealeul. 5. Observa~ii: 1. (ntJ. Efortu:i~~ in celel~l~e sect~uni ale structurii se determina pe baza conditiilor de echilibru. c) Calculul post-elastic.m. de pe cele doua directii. diferite de cele calculate elastic. n n-I J.2).J. b) Se recomanda a se adopta calculul post-elastic numai in situatii~e in care aplicarea sa conduce la avantaje certe econormce sau de executie. Calculul elastic simplificat este specific calculului manual (efectuat prin metode iterative de tip Cross) si este admis la tipurile de constructii precizate la pct. intr-un numar m de sectiuni critice: m-cn-sl (unde n este gradul de nedeterminare statica a structurii) ~stfel rncat sa se respecte urmatoarele conditii: (1) Introducand articulatii in cele m sectiuni critice sa nu rezulte mecanisme locale cu mai mult de un grad de libertate cinematica. • 3. cum ar fi: evitarea aglornerarilor de arrnatura pe reazeme.3 a si b. Schema staticl • ~ui solicillrilor (M. ".S. se pot considera. 5:4.4 (n(1) H+ b.m?deleaza structura ca un sistem spatial de bare (rigle f?Istalpi) cu comportare elastica. la dimensionarea elementelor structurale se vor considera ~i aceste actiuni. neglijandu-se influent a deformatiilor unui nivel asupra starii de eforturi in celelalte niveluri (fig. Metoda consta in alegerea unor valori ale momentelor.7Im- 7/~ Fig.5.3. modelarea este specifica calculului automat prin programe de" tipul ETABS. in calcul se pot admite una sau moo multe dintre ipotezele simplificatoare enurrtate anterior. sau de greutatea unor utilaje etc.J. a fi cu noduri fixe (se neglijeaza efectele deplasarilor laterale asupra eforturilor).2. se poate calcula separat fiecare nivel. Scbeme statice admise in cal<. tasari de fundatii etc. fara nesimetrii pronun tate f?ila care nu exista rncarcari temporare importante (cum ar fi cele date de poduri rulante grele. cadre cu rigle frante sau rezemate articulat si excentric pe stalpi etc). 2. 5. (ii) D~~d deplasari virtu ale care sa antreneze cele m sectiuni critice. amplasate excentric pe structura).sidera eforturile rezultate din calculul cadrelor pe directiile principale.

Calculul eforturilor (actiuni seismice) in grupari specials de tncarcar! pentru a tine cont de efectul torsiunii global ~entru constructiile care nu se incadreaza in c:ie de la ct a !?1b.3.5. cu inaltime redusa si medie far~onsttr~ctt~~l?r etaiate privests fi I . ortogonale. Cand este asociata unui model structural plan.onna In p an sau elevatie. 0 OSIprograms de calcul !?iechipamente greu accesi- b) Calculul static in domeniul post-elastic de comportare. substantial pentru pregatirea !?r~~~~~ a d~telor !?1pentru interpretarea rezultatelor Din :ft~l~e motIve procedeul este mai costisitor decat orlcare . b) Constructii etajate cu inaltime redusa sau medie conform clasificarii ·de la pct. la Incar- 29 . Metodele de analiza structurala la actiuni seismice se clasifica !?i-se caracterizeaza conform tabelului 5.5.2. in prezentul capitol. la cutr d e InregIstrate em~re prece ente sau generate artificial) este den ita ~:t:cu~~c~~ prezentul ~od "Analiza dinamica post-ela~:a": strucf ·1 ~ul .P100-92 "M t d de nroi c ura a enumita In Normativul . modelelor structurale ~~~~i~~lhz~ea dmod~l~l?r structurale spatiale implica 1majore atorita msuficientei datelor privind portarea sectiunilor de beton annat sup co~~ comple ti I use unor stan de a f losi spa ia e.d .4 Metoda de analiza stru t 1. 5. neceSlta un grad ridicat de calificare a utilizatorului ' ~~~e:eefort tehnic. mare a s. ins a aplicarea es e . calcule de predimensionare..s~pusa urmatoarelor limitari: . ~ste asociat. 1 1 . fara denivelari. Calculul structural poate fi efectuat manual sau automat. modelul structural plan poate fi uti!" t .1. pet. 5. _ . adaptat dupa Normativul P100-92. a eforturilor !?i a deplasarilor (pentru cadrele plane considerate) !?ia introducerii corectiilor 28 a) ~~~:o~ dinamica c~ co~siderarea proprietatilor post-elastice . in prezent.5.neces~t~ programs si echipamente de calcul adecvate. punere .res nc 11 In ceea ce . 5.ectlUmlor. v u 1 izarn ca cu ului automat. eel putin ca etapa preliminara. la actiuni seismice modelate ca o miscare a bazei descrisa prin accelerogram (A .2. iza numai pentru Asociata unui model structural s atial ~ proiectare (metoda A) poate fi utiliz~ta p~n~eto~~ cur~nta de si verificarea structurilor in cadre ale ru lI~~enSlOn~rea curente. avand pe fiecare directie cadre identice sau a caror rigiditate la deplasari laterale nu difera cu mai mult de 20% !?i plansee care satisfac ipoteza de saiba orizontala rigida. de eforturi precum si datorita necesitatii bile. cu conditia utilizarii calculului automat pentru determinarea modurilor proprii de oscilatre. Metoda de analiza structurala denumita in Normativul P100-92 "Metoda curenta de proiectare (Metoda A)" este obligatorie. - proce~eul.: mal avansat de cuantificare a comportarii lui ~n or e _eton ~rmat la actiuni seismice.1. e 0 a e prOlectare bazata pe considerarea ro rie _ tllOI~ defox:nare neliniara a structurii (Metoda B)"P p.1. pentru toate structurile in cadre.c) Nu se recomanda folosirea calculului post-elastic atunci cand eforturile date de incarcarile temporare sunt mai mari decat dublul celor date de Incarcarile permanente.5.3 al prezentului Cod. a eforturilor si deplasarilor produse de actiunile seismice in punctele caracteristice ale structurii precum si procedee specifice de stabilire a eforturilor de dimensionare in scopul indeplinirii conditiilor generale de proiectare de la pct. metoda se poate aplica pentru calculul eforturilor si deplasarilor in vederea dimensionarii si verificarii conditiei de limitare a deplasarilor laterale pentru urmatoarele tipuri de constructii curente (clasa III !?i IV de important a conform Normatreului P100-92): a) Constructii cu un singur nivel cu structura realizata din cadre regulate.5. cu structura din cadre regulate.2. 5. ortogonale. tdade doua categonl de procedee: cuprm e A A 5. Analiza structurala la actiuni seismice denumita. respectiv modul de dis !?1 alcatuire a cadrelor cu conditin tili _. "Calcululla actiuni seismice" cuprinde: determinarea fortelor seismice.

Eforturile sectionale de calcul se stabilesc in conditiile precizate in prezentul Cod.b). 30 1----- T I~' 31 . 11.Prineipiul apliearii metodei este indieat in fig.1. 6. ui eforturile in seetiunea de la fata stalpului f?iin axul reazemul iile se determina in functie de momentele eapabile din artieulat plastice.1.2. Procedeul pune in evident a _ in Iimitele ipotezelor simplificatoare admise . 11. Daca seetiunile potentiale de plastifieare a riglei (Ia momente negative) sunt dirijate la distanta de nod (pet.1.1. Stabilirea diagramelor inIa~uratoare ale eforturilor ELEMENTELOR sectionale 6. valorile fortelor orizontale corespunzatoare formarii articulatiilor plastice succesive.l.1. Se vor eonsidera diagramele de momente eorespunzatoare din GF f?idiagraroele de momente din GS pentru aetiuni seismiee pe directie riglei.2). DIMENSIONAREA/VERIFICAREA STRl:::. in ambele sensuri.cari gravitationale constante (fixe) si tncarcari orizontale crescatoare monoton. 6.TURALE 6. 6. b) Situatiile de solicitare considerate corespund gruparilor fundamentale (GF) si speciale (GS) de incareari. Diagraroele de momente inIaf?uratoare pe rigle se stabir lese pe baza rezultatelor calculului static f?i a urroatoarelo r conditii: a) Sectiunile semnificative de calcul de la extremitatile riglelo corespund sectiunii de la fata reazemului (fig 5. deplasarile I? +ale si rotirile in articulatiile plastice corespunzatoare ace' rorte orizontale. proportionale cu fortele seismice conventionale ("Calcul blografic").succesiunea formarii articulatiilor plastice.1. Elementele componente ale structurilor in cadre se dimensioneaza (verifica) la starile limita ultime conform prevederilor din STAS 10107/0-90. fig.

istant a intre sectiunile in care se formeaza articulatiile d plastice. Stabilirea dlagramelor e ort. st Mdr se determina in functie .11~c.1) termenul corespunzator incarcarilor verticale din GS se va considera prin fortele taietoare date de sarcinile verticale dispuse pe distanta (11). d £ .1) se vor lua in consi erare u t: . amplasate in zone seismice F. 25{]f ~t . momentele maxime la extremitatile 33 32 . Valorile diagramei de momente capabile ale riglei se vor stabili astfel incat sa se evite formarea de articulatii plastice in camp (l1~1() . Daca Incarcarile pe rigla nu sunt uniforme.2.re i~ vede_:e eV1t~~~o:~~tremure de mare intensitate in sectium inchna~... ----I '11 ____ .1) Q ascap r g cap. la constructii eu clasa de importanta III. modul de determinare a distantei 11 este indicat in fig. Observatii: Calculul momentelor capabile in sectiunile de plastificare ale riglelor se poate face fara considerarea eventualelor solicitari axiale de intindere.3 .1 ...gr id rmatoarele In aplicare~ relatiei (6. de armaturile ef~ctIVedin '~:d~n~a din rigla si dispusa in (paralela cu ar~a~':. t~' tare asociate momentelor Stabilirea valonlor tort et .6. __ .Fig.. 11 ::::.2plds<pn). (R) ma]orate cu -/0 calcul ale a~a~ urn a b I sensuri ale actiuni seismice Q se determma pentru am e e p: directia riglei -+ 'I b.2pld)11/2 (6. AP .. pnn cedari .~ ~nJhdr) considerand rezistentele de l latimea de p aca p p.. .gr' 1:ap·gide armatura din placa .azu t r it de comportare elastica a care eonduc la solicitari pes e rmi a elementelor. • I~ AP 8.. M ca~.2 Calculul pe baza relat iei (6.6. iar pldeste incarcarea temporara (echivalenta) de lunga durata (se va respecta conditia: 1. determinate de conlucrarea cu zidaria de umplutura sau cu planseul lucrand ca saiba. pentru sensul de actiune seismica considerat. 6 . sau clasa IV in zone seismiee E si F. cu valoarea normata. ~ t ~ ietoare tnfasura toare .1) nu este aplicabil riglelor articulate la noduri si in cazurile in care.momentele ~apablle.a a casante.6. erilor an pe rigle a... . in relatia (6. . ale 0 bile (Q ) se face cu relatia: a caP _( I MS:s I + I Mdr I )1l1+(gn+1.1 gn este incarcarea permanenta (echivalenta) pe rigla. Fig.10 precizari: .

la determinarea diagramelor de momente mfasuratoare se vor consider a situatiile de solicitare cele mai defavorabile din GF ~i GS de iricarcare. in aceste situatii diagramele de forta taietoare infasuratoare se obtin in conformitate cu cele aratate la pct.3.!Mcap. Diagramele de momente mcovoietoare Infasuratoare in' stalpi se determina astfel: a) La constructiile avand clasa III de important a si amplasate in zone seismice F.gr. diagramele de forta taietoaro infal?uratoare pe stalpi se obtin prin suprapunerea efectelor celor mai defavorabile. 6. M~r s M f \p (6. In cazul cadrelor plane se accepta. amplasate In zone seismice F. sau clasa IV in zone seismice E si F. (suprapuneri de efecte). pentru determinarea fortelor taletoare de dimensionare (Q) se va considera valoarea: 35 • 34 .1. in celelalte cazuri. posibil a se plastifica. riglele posibil a se plastifica. sau clasa IV in zone seismice E si F. I. pentru stabilirea diagramelor infasuratoare in stalpi se vor considera momentele rncovcietoare determinate prin calcul in GF si GS de incarcari si corectii stabilite functie de rnomentele capabile in rigle. Diagramele de forte taietoare infal. se refera la riglele cadrului care se calculeaza.!Mcap. de regula. 6. • b) In situatiile care nu se incadreaza in prevederile de la pct. I. far a majorarea rezistentei armaturilor din rigle.1.! surna momentelor capabile in sectiunile in care apar articulatiile plastice la nivelul considerat. 6. considerand actiunea seismica pe directiile principale ale sectinnii stalpului.5.luratQare in stalpi se determina astfel: a) ~a constr~cti~e avand clasa de important a III.2.2) La aplicarea relatiei (6.1. se determina cu relatia: M = kMMs I.0 pentru sectiunile de incastrare si de la ultimul nivel al stalpului (acoperif?/terasa) Observatis: f.2) se vor consider a urmatoarele: M momentul incovoietor in stalp in GS de incarcari.I . I 6. S A+C. corespunzatoare GS de mcarcari. gr. ipoteza plastificarii tuturor riglelor cadrului de la nivelul consider at. I I I. Structarile la care stalpii au schema statica de consola verticala (noduri articulate cu riglele). d~ca fortele taietoara maxims pe stalpi rezulta din actiuni din GF de incarcari. pentru asigurarea conditiilor de formare a unor mecanisme favorabile de disipare a energiei induse de miscarea seismica. surna algebrica a valorilor momentelor incovoietoare corespunzatoare.gr! / I. Daca la structurile cladirilor meritionata in aliniatul precedent fortele taietoare maxima in stalpi corespund GS de incarcari. a.liI. = forta taietoare din GS de rncarcari: b) La structurile cu stalpi avand schema statica de consola vertical a ~noduri articulate cu riglele). obt inute in GS de incarcan' semnele momentelor Ms se stabilesc functie d~ sensul rotirii pe nod.!Mcap.gr.1.3) unde. coeficient cu valorile: 1. M~r.4. pentru determinarea fortelor taietoare de dimensionare (Q)' se va considera relatja: ' Q = 1.4 pentru constructii amplasate in zonele seismice • 1. iar suma se va extinde la aceste rigle./ ii . diagramele de momente rnfasuratoare pe stalpi se obtin prin suprapunerea efectelor celor mai defavorabile.2 Q (6. I. se vor stabili.2 pentru constructii in zonele D+F' 1.riglei rezulta din actiuni in GF. prin rationaments ingineresti. s Q. daca momentele maxime de la extremitatile stalpului rezulta din actiuni in GF de rncarcari. determinate pentru acelasi sens de rotire f?iin conditiile precizate in observat ia de la pct. Momentele incovoietoare in sectiunile extreme ale stalpilor.

. Fortele axiale in GS de mcarcari se determina astfel: riglele de pe directia actiunii seismice. a si b. f t p .7 sunt: Q.7) (6. se considera plastificate la nivelul tuturor plan!?eelor.Q =1. Stabilirea fortelor axiale de calcul in stalpi se eoreleaza cu situatiile de tncarcare care au determinat valorile maxime ale momentelor incovoietoare.==valorile momentelor capabile in sectiunile de la extremitatea superioara.ele axiale maxime !?iminime. r6~~. M'c"p.. stalp de riglele nepl as tif tea t e coresla ' _ 1 pun d e GS d e mcarcari. R:edistribuirea momentelor incovoietoare intre extremiatr e unui element In situ~tiile in care rezulta suprasolicitari locale intr-un ~lement (rIgl~ ~a.6) (6. reactiunile transmise stfllpului de aceste rigle se determina cu relatia 6. M momentul in stalp in GS de tncarcan.2 Q.atii ale diagramelor de momente incovoietoare si prevederile din STAS 10101/2A1-91.t oare 1e con- 1) ~edist:rib~i=ea rr:omentel?r intre extremitatile elementului sa ie mal ~I~~ deca~ 309'0din momentele determinate de ipoteza comportarii elastice: 2) Pe elementele la ca. ung se va determina si forta aXl a corespunza. 'V==coeficientul de reducere a fortei seismice.6." oare I asti icarn tuturor riglelor. pet 5. determinate corespunzator fortei axial. In verificarea stfllpilor se vor considera si situatrile de rncarcare care determina fort.M""p.sJMs Q unde: (6.4) forta taietoare din GS de incarcari.st. 7. Se va verifica stalpul pentru ambele sensuri ale actiunii seismice. }\'(apstmomentul capabil in stalp.e din ipoteza de incarcare considerata. a pc . Pentru stalpii de colt (Ia care riglele au axel' 1' .==forta taietoare in GS de mcarcari.4. 36 Fig. I 'V o ~ (L L \M~pst\) Notatiile din relatiile 6. dat in normativul P100-92.20s L \Mcapgr.. in acest caz se va considera . La stabilirea fortelor axiale in GF de incarcari se vor considera ta ~~l·l. \ I L M~r + (6.6.n ~~. respectiv inferioara a stalpului.e se opereaza redistribuiri de [~:tadtai. Redistribuirea ditii: momentelor este admisa in urma . reactiunile (l .1.rmina:a din actiuni seismice nu s:~~:i~~~ ca .Ny Daca In s t. (3). mma acceptand ipoteza: M cap stalp ==0 • I I . carora Ii se vor asocia momentele incovoietoare corespunzatoare.a lp i r ez ul t a forte oNI == oNx .st' MIcap..1. se admite redistribuirirea momente~~ intre extremitatile elementului in conditiile formulate I t 5.t hi 1200) e In p an mscrise in r-un lastifi 1 a<.~t~are ~et~. pe directiile tuturor riglelor.8) ' t. 6.iala t _ '{ .: axiale riglelor o == 1. sau cu directii diferite de aceasta cu ±30o.6. c) sIn situatiile care nu se incaderaza in prevederile de la pet. determinarea fortelor taietoare de dimensionare se face cu relatia: reactiunea transmisa _.3 37 . oN~ > N1d).5-7-6. di e ec u m irect (oN) de compresiune: N == _NltONx . .3. HOE==inaltimea Iibera a stfllpului.. o.i d In In ere (Q) se pot deterde cu limitarile: \M~apst\ si 0 ~ c.5) I HOE (6.u stalp).1.

3.3.~ departats de nod' ' m man In Zone ~~:t~Ipi monoliti '~i grinzi prefabricate oprite Ia fata nodului .2.1. Se recomanda ca momente1e capabile in rigle sa fie stabilite astfel inc at.2 f?i 3.2.6.. de proiectant. .al~r t\pur~ de st:uc~~~~'i~u i::.5. N oduri de cadru 6. nu se rnsumeeza armaturile corespunzatoare unor faze diferite de alcatuire a sectiunii sau de legaturi in imbinari.~~e~ :lca :' a.4.Ledistanta intre sectiunile in care se formeaza articulatiile plastice de moment negativ.e.4.. .4. ' 39 :~4!b .e c~ror stalpi sunt continui in dre t 1 "a c~ro_rImb~nan sunt astfel alcatuite incat sa fi~ ~ap:~~~IUl_ f?1a!e z: :~~a ~:~::_mita eforturi unitare de compresiune si de f~:f~::. al sectiunii. in calcule se va tine seama de efectul solicitarii la compresiune excentrica oblica (ca efect al solicitarii pe directii diferite de axele principale ale sectiunii). la actiuni seismice de mare intensitate. La riglele solicitate f?i la eforturi de rntindere.monoht. pct.0 anum1ta distant a de acestea cu irnbin . armaturile longitudinale se vor ca1cula la intindere excentrica..3.1. e a caz a caz. ' an e Prevederile se pot apr 'd ~i . St!lpi Dimensionarealverificarea stalpilor se va efectua conform prevederilor din STAS 10107/0-90. pet. momentului de torsiune sau suspendarea 'incarcar'ilor. pct. Imp 1 cat e calcul precizat in Anexa B din STAS 10107/ S 6. Armaturile transversale (etrieri) necesare pentru preluarea lunecarilor dintre prefabricat si suprabetonare nu se insumeaza cu armatur a rezultata din efectul fortei taietoare. distant a intre sectiunile de formare a articulatiilor plastice (11) sa respecte conditia 11~5/61N unde. d contmUltate. Rigle de cadru Dimensionarea/verificarea riglelor de cadru se va efectua conform prevederilor din STAS 10107/0-90. Verificarea deschiderii fisurilor f?i a deformatiilor la grinzile prefabricate care conlucreaza cu suprabetonarea va consider a eforturile unitare in armaturile longitudinale suma eforturilor calculate pentru faza de montaj si faza finala.tunior de beton armat executate: ru .2.1.:t~~:c~~:~i. a . I'fi d ap carea precede~_~~...6. Riglele realizate din elemente prefabricate care conlucreaza cu suprabetonarea vor avea armaturile longitudinale dimensionate in situatiile de alcatuire si solicitare cele mai defavorabile. Pr~vederile prezentului Cod se aplica nodurilor de cad ale struc. iar elementu1 se va alcatui si arm a in consecinta. vor fi stabilite diP I si/sau mcercan de laborator care .2. Momentele incovoietoare stabilite cu relatia 6.. din STAS 10107/0-90 precum f?imod 1 I d I ~ . solutia monolit a caror catuira se departeaza mult de fiind necesare ~~~::esn~~~afere~eder~ au u~ ~aracter orientativ. 38 s~ ~socia~a cu momentele de pe alte directii corespunzand ~ _ canlor dm GS. a) ~oduril~ cadrelor trebuie sa satisfaea unnatoarele cerin e: solicita:i c~~aoc~::e~ ~~ re~itten~a la cele mai defavorabfI~ la care s t a 1Uf?1 a once combinatie de incarcari un SUpuse elementele imbinate. 6. corespunzator celor doua sensuri ale actiunii seismice. integral p~efabr~catdin fragmente de cadru care cuprind noduI f?1 portiunils ad1acente de grinzi si stalpi cu i bi . urea e a catuire fi f Pentru sectiunile dreptunghiulare se admite Ii I . ' mcarCalcuIuI la compresiune excentnca obli rca se recomandg a 1 e ectuat cu programs de calcul automat care l'au ~ln id di I ' consi erare ~agrame e _cr-£ pentru beton si armatu-i prezentate 1a pet 2 14 sr 2. Efectul de ordinul II (efectul P-Ll) se va considera in conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-90.. pct.: In cazul 'nodurilor al . 6.1.. 3.

5.. Nodurile se proiecteaza astfel incat sa poata prelua si transrmte fortele taietoare care actioneaza asupra lor in plan orizontal Qh si in plan vertical Qy. llmenSlOneaza aceste ~o ~~1. . I A. .'.1. prin evit.:lrintele de 1a pct. dupa caz.D fig. PLA!. '. v. prin proiectarea nodurilor in conformitate cu prevederile prezentului Cod sau prin utilizarea altor metode de calcul.4. . "' • a" l . Cod.."l' _.'I .e.D) ariil» de arm t ' ! .V 1 seisrmee . talt'toare de cnlcul 'in sectiunea de la fata nodului a stalpulUl super. La structurile in cadre spatiale. alcatuirii si armarii se diferentiaza urrnatoarele categorii de noduri: noduri solicitate predominant de rncarcari gravitation ale (perrnanente si temporare). 6. • .ncercari concludente.unt .10) a taidoare 6./\ 'dl lH" ' Q. = 1.. DE CEDARf 6. fata nodulm . vor ._ . Noduri1e solicitat« predominant de actiuni . .3. preve en101' pet 647 "b" orm sale ale ".' 'col . . Fortele taietoare de calcul care actioneaza asupra unui nod de cadru (Qh si Q) se deterrnina din conditia de echilibru al eforturilor maxime ce iau nastere in elementele (stalpi ~i rigle) .iunils de 10. .7.4.4.~arcari10r/descarcarilor repetate generate de actiunile seis 6.area aglomerarilOi' vxcesive c)" ~ '11'a"UL .Llj).' se re13 pnn eton si al'maturi transver.i PI A. cele c • d . Nodurile solicitate predominant de mcaroari gravitationale sunt nodurile cadrelor la constructiile amplasate in zonele E ~i F definite in Normativul P100-92.u rilor lo ngitudinale ale elementelor care converg in nod.4. Se VOl' adopta detalii constructive care sa asigure turnarea si compactarea corecta a betonului. terra t uictoarc verticala Qv=Q h /n I~s (6.4). c) sa asigure ancoraju1 armaturilor elementelor adiacente in orice situatie de incarcare. alcatuire si armare confirrnate J. A'. Din punct de vedere al comportarii.ele hotaratoare pentru proiectarea acestor noduri sunt cele referitoare 1a ancorajul arrnat. uncle: (b. Jl'lcente put in arrnatu rils tl'ans\l'l'c)L· din Z01" re Ul1" al e s t'I P!JUl.'.2. eforturile de calcul.6. 6.r y 40 41 . aura mtrnsn (in scct.. se . Q. .. 6. Jar 111 cazul t ' ". vor fi considerate independent pe fiecare directie principal a in parte. calculului.N!:. .cc e lC:11Zarea UJlOI' detalii ca l. are nu se Inca reaza m prevederile pet 646 al t). '" pre zen u Ul Fortels taietoaro dp calcul Ia C'11'ese (" . inclusiv in conditiile plastificarii acestora sau a 1.He nodurilur marainale putandusp aVP3 'J" ·.. .L. .b) sa nu prezinte reduceri semnificative de rigiditate sub eforturile corespunzatoare plastificarii elementelor adiacente sau a incarcarilor/descarcarilor repetate asociate actiunilor seismice. (. fort a. Cerint. ron-NfL". 6.2 se realizeaza.4.~TL POTENTIA( DlCEDARI' . . ."~'. ' '. 6.' '" 1 pleve d l'a c".25(A" + .4. _ '"I' " .4d'8. In acest sens dimensiunile nodurilor VOl' asigura realizarea lungimilor de ancorare prevazute in STAS 10107/0-90... '. d' .VOl' deterrninn cu urmatoarele relatii: to! t a taietoar« onzontaJa QI. pet. stabilite conform celor de mai sus. ..Fort orizontaln in nod determinata conf .. noduri solicitate predominant de actiuni seismice.t nglelor de pe directia de calcul. 6.vL . caroi co ntributj] se insumeaza: A"".' . Pe maltimea 'll'(~l'.4._ h. . concurente in acel nod (fig.

5 In afara de valorile relative ale capacitan! de deformare plastIca.7. denumit factor (indies) de ductilitate de element.4.2. . care se calculeaza cu relatia: Qha = AaR.3 Capacitatea de deformal'e plastica la nivelul elementului se exprima prin raportul dintre deformatia semnificativa ultima a elementului si deformatia respectiva. sau din spectre seis~ice post-elasLice. . " ramurile etrierilor nepenmetrah. definite la pet. . 7. nodului).1.. VERIFICAREA CAPACITATII DE Vi.6 .4. 7. lntinsa n din grinda adiacenta nodului. sunt situate in latimea nodului bn.reafacto.E 7. care se v calculeaza cu relatia: Qhb 7. d la pet.3 ale prezentului Cod. 42 43 .1..amiCpost-elastic. repre~lDt~ verificarea explicita a comportarii post-elastice a structunlor 111 cadre solicitate seismic. Conditii generale oi i~'~<. .11) Qh < Qha + Qhb unde: Q este forta taietoare preluata de catre armaturile trans~erh.si armaturile verticale din nod. cu conditi realizarii prevederilor de alcatuire prevazute la pct. In situatiile in care se accepta ipoteza dezvoltaru concentrate a deformatiilor plastice.. 7. elementelor component.s1 directia pe solicitarii. se va respecta AI/A. (6.1. vor fi determinate si valori absolute cOl'espunzatoare del(rrmatiilor/deplasarilor ultime. in articulatii plastics (punctuale). 6.intersecteaza planul potential de cedare (pe diagonal a . este suma ariilor armaturilor transversale din nod (etrieri. forta taietoar verticala in nod Qv' determinata conform pct. dISPU. . pentru care rezulta eel mai mic raport AI/Aa. . 6. 7. au lungimile mai mari decat h/3. fig. Q hb este fort a taietoare preluata de catre beton. 7.' POSTELASTICA 7. In cazurile in care. ' agrafe) care indeplinesc simultan urmatoarele ~onditii: .4 Capacitatsn de deformare plastiea la nivel de structura in ansamblul ei.1 Capacitatea de dcfcrmaro plastica se poate verifica la nivelul: sectiunilor critice ale elementelor cadrului.3.4.4.12).1. sunt dispuse intre armaturile longitudinale superioare si inferioare din grinzi. factorul de ductilitate de element se exprima ca raport ale rotirilor in articulatia plastica.7.5 + n)Ak I Aa Ph (6.1. structurii.9..14) Qh s 5bnhnRc 6.1.(6.13) A\ si A sunt ariile de armatura comprimata si. 6. 11..1 si 6.~. se exprima ca raport de deplasari orizontal~ corespunzatoare etadiului ultim (colaps) si celui considerat a corespunde inceputului comportarii post-elastice (semnificative) a structurii. respectiv.1'. denumit factor (indies) de ductilitate sectionala. corespunzatoare initierii curgerii armaturii. = [(0. . n La verificarea nodurilor la forta taietoare respecta conditia: = N/(bnhnR).a.1.d. prin respectarea prevederilo~. sale (orizontale) in nod. se evi~ aparitia artic~atllio plastice in capetele de stalp ce converg 111 nod.Com~a~D. 7.2 Capacitatea de deformare plasttca la nivelul sec-'unii se exprima prin raportul dintre curbura ultima si cea corespunza toare initietii curgerii in armatura intinsa. de catre beton .rilor de ductilitate si a deformatiilor deplasanlor uttime cu cenntele corespunzatoare rezultate din c~IculuI din. este prelu. Qh se va (6.ale cadrului. .

7.1. 7 Verificarea cornportarii post-elastice a structurilor j 11 cadre, 'in conditiile specificate 1a pct.7.1.6, se efectueaza obligatoriu in situatiile in care proiectantul nu respecta integral prevederile privind ierarhizarea capacitatilor de rezistenta specificate la capitolu1 6 al prezentului Cod, pentru constructiile amplasate 'in zone1e seismice A. .. D. Aceasta verificare este recomandabil a fi efectuata In situatiile in care proiectantul considera necesar a avea date mai complete, explicite, privind comportarea postelastica a structurii. 7.2 Verificarea 1a nivelul sectiunii ~i elementului

8. VERIFICAREA
8.1. Grupari

LA STAREA LIMIT'A DE D
n.

EFORMATII

fundamentale

de incarcari

Caleulul Ja starea limita de deformat" 1 samblelor sau a ansamblul . tr ..,le a e ementeIor, suban, UJ s 1 ucturii se efect rnitate eu prevederile din STAS 10107/0-90' ueaza l~ conforale prezentului Cod. ' pet, 3.9 I?l cu cele
A

7.2.1 Verificarea capacitatii de deformare plastica la nivelul sectiunii se face prin trasarea eurbei mornent-curbura pentru elementele solicitate la mcovoiere pura, sau cu fort a axiala. Relatia moment-curbura se poat.e obtine cu programe specifice de calcul automat sau, in mod simplificat, prin procedeu1 expus ' in anexa B a prezentului Cod. 7.2.2 Pentru verificarea capacitatii de deformare in articulatiile plastice, se va admite ca deformatiile plastice se dezvolta pe lungimile plastice lp' calculate cu urmatoarele relatii: 1p = 0.75 h (la rigle) (7.1) 1p 0.70 h (la stalpi) unde: h inaltimea sectiunii transversale a elementului (rigla sau stalp). In situatiile in care se utilizeaza detalii de alcatuire si armare care nu se incadreaza in practica curenta, sau daca cuantificarea deformatiilor plastice este hotaratoare pentru evaluarea compor-. tarii structurii, lungimea zonelor plastice se va stabili pe baza unor Incercari concludente.

Conditiila privind deformatiile 0'>.' '1 ', , eo> InZl or rezemate p stalni su b actiuni verticals. se pot verifica admit.a d _ e s a pi, reazerne netasabil., Sage tile verticale 1'~ elementul are console (cu exceptia consolelor scurte :1 e ~ID~l or rezem~te pe se deterrnina lua' nd 'In c id . e stalpllor prefabncati) OIlSl erare I'll d f .'I ', elementslor de rezemare.' e orrnatji e proprii ale

~t

. In cazul grinzilor prefabricate la care ih ._ nle, deschidel'ea) si/sau se ti . SC ema statica (Iegatu'i c iuriea activa se hi ba de montaj si final a, deformatiile totale .sc lz:t ~ In fazele deformatiilor calculate pent. fi se obtin prm Insumal'ea D fi . ." , IU ecare etapa. e ormatiile In plan orizontal ale "1 '. etc.) se calculeaza considerand ,r~nzl or (grinzi de rulal'e portante vertic ale (stalp] etc.). sr e ormatiile elementelor
A

=

8.2.

Grupari

speciale

de incarcari

=

" Calculul deformatiilor sub acti . di _. Incarcari implica ef~ctele incar ', U~l In .gr~panle speciale de Dimensionarea elementeIor ca.n or selsm~ce orizontale. respectarii prevederilor rivi c~d1eIfr se reahzeaza in ~onditiile deformare din normativuf P1~O_9~a cuIuI Ia starea limita de Determinarea deforma iilor ,pct. _6:2.3. cadreIor se recomand _ _ t 01 (deplasanIor) orizontaIe ale caicul automat. a sa se reaIizeze cu programe adecvate de Daca s-a considerat un mod 1 d seismice echivaIent. e e cal cul bazat pe fortele deplasariIe nodun'l e si pe comportarea elastica a materialelor . or corespunzatoa f4 t I '. ' se maJoreaza CU valoarea l/'fl re or",e or selsmlce de cod Pentru situatiile in care r . calcuIului static prin sch ti p ezentul cod permits efectuarea ema izarea structurii sub forma de cadre

7.2.3 Capacitatea de retire in articulatiile plastice se determina considerand curburile calculat.e conform pet, 7.2.1 si lungime zonelor plastice conform precizarilor de la pet, 7.2.2. Rotire ultima in articulatia plastica (e) se determina cu relatia: (<p" - <p) lp (7.2) u

e

44

45

plane, calculul deplasarilor de la pct.B.2.1 si B.2.2.

se va efectua conform precizarilo

r

e) Deplasarile laterale se determina fa . panourilor de zidarie tnramata ra co~s~derarea aportului asupra rigiditatii structurii ~.2.2 ~~~culul ~ractic a1 deplasarilor lateral . In conditiile precizate la pet. 8.2.1, calculul d e- . se poate efectua. prin procedee d al 1 li eplasarilor laterale S dec cu miar e recoman a utilizarea de programe d . determina deplasarile generale ale n d rile calcul au~mat, care Deplasarile relative de nivel A /H u or (translatii si rotiri). cadrului, eonsiderand A confi r f .' se calculeaza in planul A = [A _ sl r o(rm 19. 8.1): sl r x,i Ax,i-1 - He I LAS!. -1 - Adr. )] unde: Y,' Y,1-1 (8.3)
'I' -

8.2.1 Ipoteze de calcul Pentru calculul deplasarilor laterale ale cadrelor se accepta ele urmatoarele ipoteze: a) Actiunile corespund gruparii speciale de incarcari, fort seismice de calcul fiind considerate dispuse (succesiv) pe directiile principale ale constructiei. b) Rigiditatile elementelor cadrului se determina considerfmd modulul de rigiditate sectionala ~ = Eb1b (B.1) c) In calculul deplasarilor orizontale se va consider a !?aiba de plan!?eu nedeformabila. Daca sistemul constructiv al plan!?eelor sau prevederea unor goluri mari in acestea conduc la !?aibe deformabile in rapo cu cadrele, calcululdeformatiilor se va face consider and com portarea spatiala a structurii (cadre si plan!?ee deformabil in planul lor) d) In situatiile in care se admite efectuarea calculului plan, efect momentului de torsiune generala se poate considera pri amplificarea deformatiilor de translatie determinate pentr fort seismice de calcul, cu coeficientul a (relatia B.2): ele a =1+SeR<jd/(F):Rojd2) (B.2) unde: S _ forta seismica totala pe constructie; e e _ excentricitatea de calcul medie (distanta intre centrel d
j j

coeficientul de reducere a fortei .. . (conform Normativului P100_9S;lsmlce considerat in calcul _ Ast. A st dr ' pct. 5.3.6; st i-1' A y,I-.l' A. . DX,I' 1 .x "l y,1-1' H' e!?l L suntprecizateinfig8l . ep as an e nodunlor sunt determi ~ ~ ... . Venficarea deplasarii relative d . mate m GS de incarcari. mvelurile. e nivel se va efectua la toate

greutate !?i rigiditate); ui d. _ distant a dintre centrul de rigiditate si planul cadrul "i' ritriditatea la forte laterale a cadrului "i"; to' F ci _ suma fortelor orizontale aplicate cadrului "i"; r.R .d2se determina pentru ansamblul structurii.

Fi . 8.1.

Ii. _
C1

Observatie:date de coeficientul corect

aj se aplica eforturilo iile deformatiilor determinate din actiunea fortelor seismi e orizontale (fara consider area incarcarilor vertical di gruparea speciala).

8.3. Deformatii limiti Deplasaril e maXlme rezultate din . fund .. ~ . amentale de incarcari se v . actiuni In gruparile r ;ons~de~~ conform prevederilor din STAS 10107/0-90 pct.3 9 sa: de ~exploatare a construct" p escriptiilor specifice conditiilor In cazul actiunii .,. . leI: seismice oriz on t a 1e condit.iile privind . .,. 47

46

deplasarile relative de nivel maxime sunt difererrtiate astfel:, a) In cazul structurilor cu pereti de umplutura din zidarie de caramida, corpuri din beton cu agregate grele sau usoare,

b) i~ cazul st.ructurilor cu peret.i de compartimentare teriale care pot urmari deformatii1e structurii fara semnificative, a color cu panouri a carol' Iegatura cu este de asa natura incat dsformatiile structurii tr ansmise la pereti, precum si in cazul construct pereti de umplutura constructii1or parter Ia care conditiile de la pet, b panouriJe

sau alte materiale ~ III <0,0035

similare din madegradari structura n u sunt iilor fara

1-91. STAS l0101/2A2-91 sau alte ' '" '-I'l . .,,' . presciiptn. C• a cu. uI ~1 alcatu irca plansealnr 'fn ,. C"". 'I b .., c..tce in coridit.i 'I preciz ate in "TAS J0107/1-91 ST\-' 1''' /, ,,_ "ill e 2,-77, STAS 10107/4-77 ." 'l't ~;:, (,'~7.2-m. SlA8 il1107! , sa u a e pr escriptn specifics duua 92 C 1 ., v" caz .. a culul ~la~!?eelor la rncarcarr orizontale ' Planseele s tructurilor in cadre de 1 t .' verifica la incarcari orizontale in I Je O.ll a.') mat s e ealculeaza! 1 cazu cun.st.r VI zonele seisrnice A- D (conform N OlmdciV~lllJ1 P]O()11. <)2) aml-i1asate in ' ,+' /~. ..c u.r - , _ ' urrnatoarele situatii: ' . .r:», IllLl'-U:1a din
"P ".
>I

f.A

<,

,

c) in cazul respecta

~ rIII e<0,007 ~/ll <0,01

p1an1?~ul face parte din infrastructura: daca III planseu sunt goluri alp carer diIl1' . . o directie depasesc 9C')tX di Ii _ ';. ensium pe eel putin " ' ~. ~. ( {n l hnenSliJlea planseului; corespunzatoare a daca nu sunt respectate conditiile Ia pet, 2,1, 2.2, 2,:3, 2.4.' ' de '..... . e alcatuire genelala de

de perete

r ." Conditiile privind deplasarea relativa de niveJ pot fi diferen t iate pe inaltimea cladir ilor etajate in funct.ie de sol ut.ijl constructive adoptate pentru elementele de comparbmentare; 1 aceste situatii se VOl' respecta prevederile de 1a pet, 3.4.2, Daca condit.iile privind verificarea 1a stare a limita de deform tie nu sunt respectate se va mar i rigiditatea structurii pri majorarea sectiunii stalpilor si/sau rig1elor.

9.

PROIECTAREA PLAN~EELOR STRUCTURILOR I CADRE
sunt solicitate:

Planseele structurilor in cadre - la mcarcari verticale;

_ la mcarcari orizonta1e, cand 1ucreaza ca saibe. Calcu1u1 la incarca ri vertic ale este obligatoriu Ia

structurile.

Calculul Ia mearcari orizonta1e se va efectua prevazute la pet. 9.2 ale prezentu1ui Cod

in

9.1. Calculul planaeelor

la tncarcari verticale

daca planseele nu sunt beton ' bricate cu sau fara suprabet v . mo1nobt (elemente prefa onm c. a te solut ii). 9.2.1 Incarcarile orizontale e1' ' . me orizontale (saibe) d t ' P P ansee considerau, ca diafrag . ' se e elmllla acceptand . t I' a) saibele realizate eli I urma oare e ipeteze: n p an~ee de beton ' ' , .' elements prefabricate mas i ai mat mono lit sau asive eu imbinai-i d ti mtreg perimetri 1 se '.J e con muitats; pe b)A ,', conSluen:;Ilrde1(jp'Y'-b;' 1 rncarcaril- {Jt'IfU- ;, le cor dc """ He ill p- anul lor COl espun , WI t.elor ca bile al -' se va consiciff'l a '1 ",' pa ue aw cadrelor: , "-, unea SeJsIDl"a IW di ' .. t il " ' structurii ca sal cir d ,. ,'1 ~,~. It ct 11 e principale ale . ~ _u l S'l.I iburta hrnar n , 1 ~l echivalcnta [OJ' 'J' ' .l, ,,1 oportrona cu masa t.e or or1'7OI·tale de- \ I t c) 1a structuri1e calculat "d' , .c '(), ate in cadre (iig 9.])' al man+: e In omeniul nelinis , d ' matenale10r mcarcarile ' lUI e comportare dif eritelo i ct.ap: d, . ' pe saibc se dats' 1 ,,'. ., errmna corespunzato•. t aparit.ie a art 1 t '1 sti uctura: in ac "t, ca .: . " leu a ,11 or plastice in ',C zu ri . verificare se vor considers rezi t tel :,'-<' a saiibel de planseu elm Reactiunj]p rddre1 en, ele medii ale betonu1ui si armatu;'il' ,1 .~ ~ 01 asupra saibel , ".' 1Z0 area rig1elor de I, . 11 ' .. 101 se pot determina prin a rnve u consideiat.
A "

din

c

A'

A

A

A.

,.

n

A

-

~4

:s

Actiuni1e verticale pe planf?ee se considera corespunza gruparilor fundamentale de rncarcari precizate in STAS 1010 49

48

iata astfel: • structura de rezistenta verticala 11 casei scarilor.~laI~!. Solicitarile in saibele cu rigiditate medie sau redusa se determina considerand incarcarile precizate la pct.'t di nea iagrama de momente lllcovoietoare pe stalp S3 corespunda cu fig..0:wi. 9. curti de lumina etc. grinzi de Yang etc. r A. .eton ~rmat mo::olit se verifica similar cu grinzll~ P~l eti (daca 1ezult~ proportii corespunzatoare).3 Verificarea planseelor la eforturile sectionale determinate de efectul de saiba se realizeaza-diferentiat.> e. La verificarea planseelor se vor considera eventualele goluri (scari.~deexemplu pentru rezemarea podestelor ~n~e~edlare . solicitarilo de mt:nder~ d~ la ~argImIe planseuh. 9.2 Calculul eforturilor sectionale in saibe se face functie de solicitarile orizontale determinate conform pet 9. se recomanda sa se considere in calcul ~i sectiunile intermediare dintre cadre.2. .. . I II I semnificativa de eforturi.4. . 2. 9.le~le diI~b.elernentelor prefabricate pe reazerne se verifies din efectul de saib».e. In situatiile in care se prevad rigle de cadru intre nivelurile ~urente ~lre planr. functie de conditiils de transmitersn lunecarilor in rosturile dintre acestea. Eforturile sectionale in saibe se determina corespunzator actiunii seismice pe directiile principale ale structurii si ambele sensuri de solicitare. "" Fl l1li Fi _til JI !m -F. Structura de reeistenta a scarilor Structura de rezistenta a scarilor se considera diferent. Eforturile sectionale semnificative pentru verificarea saibelor sunt momentele lncovoietoare si fortele taietoare.l~fliri~~:ff~~¥. functie de rigiditatile elementelor structurale.eel~r.- T.1 imbin~~il. f?l Ia solicitarile rezultate II II ~'!F. m acest sc~ps~ rec?manda ca momentele capabils III sectlUlllle de la extrelllltatlle nglelor sa tIP suficient dp mici astfel i . elemente prefabricate se considera in calcul ca fh~ldformat~ ~m elemente ~ndependente sau care coducreaza. ~a aleatmrea generala a scarilor se VOl' considera recomandax:. 9. care pot determina concentrari 50 9. . prin exprimarea echilibrului in sectiunea considerata. in situatia unor distante mari intre cadre. . Sectiunile de calcul se consider a in dreptul cadrelor de pe directia de calcul considerata. functie de alcatuirea constructiva a acestora (plansee din placi de beton arm at monolit. in care apar solicitari importante.1.tlede pet. plansee din elemente prefabricate etc.r s~urtl. realizata din cadre de beton arm at.2.] se vor considera concentrate m grinzile (nglele) corespunzatoare. grmzi e ~reze~tul Co~ se refera numai la alcatuirea structurii de rezlstent~ a .).1. se VOl' evita comportilt'ile specifics ~ta~pl1o. ~lan!?eele din. d \ podest.cente casei searilor se VOl' respecta pre\edenle privind calculul~:i aleatuirea eadrelor curente..a:e sCanlor).FI I II I~ IIi' 1'" III .' ~a pn~ieeta~e~ladrelor ad1'. 51 .3.casel scarilor. b sau d.3.).). • Fig. • structura de rezistenta a scarilor (nodests ramp ":]1'.

calculate. interactiunea celo trei componente este esentiala pentru int elegerea corecta comportarii sistemului. Pe inaltimea mfrastructurii pot exista si stalpi reeemati 'd' t d tii I ~l irec pe fun a. conditiil de alcatuire si modelarea lor pentru calcul fac obiectul prescri tiilor specifice. 10. de tezistenta si de rigiditate. pe unul sau mai multe niveluri eoneepute.~te subsol iar la partea inferioara prrntr-un radiel: sau fundatii continui si placa armata. in acest caz. Normativuhj] PI00-92) se va evita de regula I' d b I' . 0 crester brusca.legata d e aces t ea.fre realizata ca un sistern casetat alcatuit din peretii de subsol planseul pe..11. .10. constituie elemente structur~le ale mfrastructunl.1 ). prin intermediul carol' reazema pe teren. " rea lzarea e su so uri partlale. dire asupra structurii. .1 52 53 . Aceasta pecizare est deosebit de importanta in cazul constructiilor supuse predominan actiunilor seismice intrucat. b) Structuri cu infrastructuri. e seisrmce A-i-D se recornanda ca infra s t ruc t· '.-D (ccnf. 2. amp asa e In zone.uctllie amplasate in zonele seismice A. n aceste situatii de alca tuire (sol tii t 1 1 di . (2) infrastructur si/sau fundatiile si (3) terenul de fundare. t l" . De obic infrastructura este constituita dintr-un sistem de pereti. in unele situatii infrastructura se poate intinde si pe inaltimea unuia sau m multor niveluri de la partea inferioara a constructiei.0 cre~tere semmfieativa de rigiditate si rezistenta. semnificativa. 10.. f?ipentru dirijarea controlat a deformatiilor plastice. Fundatii sunt elementele structurale prin care se asigura rezemarea terenul de fundare a infrastructurii sau..6. n ac In cazuI cladirilor de inaltime medie sau inaite I. in raport eu suprastructura. Fundatiile pot de suprafata sau adancime. ura sa. in totalitate. INFRASTRUCTURA 10. in contact direct cu peretii sr fu~datl1le afere~te.Ia calcuiul l~frastructurii si suprastructurii de efectele de torsiune generaia generate de excentricitatea infrastructurii fata de ansamblul structural. de Ia subsol componente Fig. Generalitati ~I FUNDATIILE PreIuarea si transmiterea incarcarilor ce actioneaza asupr unei constructii se face prin sistemul structural constituit di trei componente principale: (1) suprastructura. Infrastructura se considera acea componenta a sistemul structural care prezinta. ' " La c?nstr. bI u 11 curen e ~ e a In cu ~u so).iile. dispu pe inaltimea subsolului (sau subsolurilor).1. In cazurile in care exista 0 infrastructura aceasta conlucreaza cu fundat. formand 0 unica componenta structurala Principiile proiectarii infrastructurilor f?ifundatiilor. PIanf?~_ul(p1anl?eele). la care rezemarea tuturo stalpilor se realizeaza direct pe fundatii. siste spatiale de peret i structurali. izolate. ~leatuite si armate astfel incat sa reali::eze .. Conditiile care pot determina alegerea sistemului de funda sunt indicate Ia pet. Cand acestea nu pot fi evitate se va tine seama . in .unele cazuri. la care sunt prevazute intre supr structura (sistemul de stalpi l?i grinzi) si fundatii. Structurile in cadre de beton armat pot avea urmatoarel solutii de alcatuire a infrastructurii si fundatiilor: a) Structuri fara infrastructuri. care conlucreaza c planseele care ii marginesc sau pe care ii strabat. se va tine seama in calcuIuI infr'astructurii f?~de efortunie preIuate de la stalpii care nu sunt in co t t direct cu peretii (fig. continui sau radier.

proprie a spatial suprastructura-infrastructura-teren de fundar~. . trate la acest nivel. Dimensionarea elementelor va urmari de regula evitarea sectionale in elementele infrastructuru prm stu~lUl ~chlhbrulUl aparitiei deformatiilor plastice la nivelul infrastructurii. Pentru gruparile speciale de rncarcari (actIU. zand gruparilor fundamentale si gruparilor .1.4.' peret tndeplinita.1. fort ele de legatura considerate in calculul l. . i. infrastructurii forte de lunecare ca efect al reactlUmlor o~zontal Da~a peretii infrastructurii sunt rezemati continuu pe pereti ale stalpilor si al fortei seismice corespunzatoare maser coneen ulati se considera in calcul ansamblul acestora.~fra Sectiunile (orizontale) din rosturile de turnare se verifica. impreuna cu fundatiile si placa (placile) de planseu adiacente. Functie de configuratia diagramei de momente incovoietoare admite a considera ca reactiunile suprastructunl sunt asociat peretii de beton armat se consider a pentru calcul astfel: ' mecanismului structural de plastificare (M. functie de caracter:sticile de deformabilitate ale terenulUl I?lal Sectiunea de calcul a peretilor infrastructurii se va considera infrastructurii. eforturile sectionale se obtin prin integrarea eforturilor unitare furnizate de programele de calcul (se admite modelarea comportarii elastice a materialelor).5 . la forta de lunecare conform STAS 10107/0-90.uiesc fiecare din cele trei componente.3 si 5. in cazurile in care rnaltimea de calcul In situatiile in care calculul dinamic post-elastIc es~e l~PU a sectiunii (h) si distanta intre doua puncte de inflexiune in prezentul Cod (pet. in situatiile in care ccnditia 10. 5.. De regula in acest scop se apeleaza la metod 55 = A" • 54 .specIale de mcarcan: Daca infrastructura este in contact direct cu un singur planseu Un model de calcul riguros implica considerarea ansamblului (placa) se admite neglijarea rigiditatii la torsiune. 102 Calculul infrastructurii Pentru cazurile curente se poate modela infrastructura in Fu~datiile si infrastructura se verifica la ac~iunile :or~sp~~calcul ca un sistem de grinzi pe mediu elastic. in acest caz. 1. . a) Grinzi de beton armat.4.~upropnetati definite prin legi constitutive fidele comportarn reale a elementelor infrastructurii. dimensioneazalverifica la starea limita ultima si la starea limita Se admite in cazul constructiilor etajate cu inaltime redu~a I?imedie (definite conform pct.) Fortele transmise de suprastructura euprind si ef~rturile tr~ Grinzi pereti.) in calculul elementelor infrastructuru se con81de~ m mfrastructura precum I?i cele proprii acestora. (in locul presiunilor pe teren) fnrtele care se dezv~~tain fundatr Calculul eforturilor in elementele infrastructum se recomand sa se efecueze cu programe de calcul automat care permit mod larea corecta a legilor constitutive pentru terenul de fun dar si infrastructura.2). plansee) se elementelor care alcat.2) s~ deter~ine e~o:tunl~ de deformatie. solicitate la fortele de legat~~a cu su. ~). in acest infrastructurii izolate.elementelor finite. Infrastructura (elementele componente: pereti.~rastructura si la presiunile care apar la nivelul talpii fundatn~or: scop momentele incovoietoare considerate in fortele de legatura cu suprastructura (in gruparile speciale de Incarcari) vor fi In aceste cazuri presiunile pe terenul de fundare se det~r~m determinate cu consider area suprarezistentei armaturilor.~l seismice) s 3.2. structurii sunt cele rezultate din calculul su~ra~tn~ctu~n. Planseul peste subsol tra~s~lte la. hlLi<0. In cazul actiunilor corespunzand gruparilor fundament~le d mcarcari.2. Q. pct. (10. La dimensionarea planseelor f$ifundatiilor se vor considera In situatiile in care se utilizeaza fundatii de a~~Ilclme (pilot ~ec~le cumulate din participarea acestora la preluarea eforturilor barete etc. fortele de legatura c (L) respecta conditia infrastructura vor fi cele rezultate din acest calcul.1. nu este smise prin plansee.

Se va urmari ca prin dimensioriarea adecvata a fundatiilo sa se evite dezvoltarea deformatiilor plastice la nivelul terenuh sau in elementele de beton armat ale fundatiilor (mecanism de disipare prin deformatii plastice a energiei induse de cutrem sa se dezvolte numai in suprastructura). vor. Calculul fundatiilor Condit iile privind presiunile pe terenul de fundare t?i de proiectare a fundatiilor sunt cele precizate in normativul PIO 86. Ice VOl' avea annatunle JongItudmale realizata ca bare drepte (n di bare inclinarn). 4. . Solicitarile transmise la fundatii.aza cu suprabetonarea (decofrare transport malllpulare ~I montajJ nu se respects conditia' .:U-~atu. dispune conform indicatiilor din fig. Pre~ederile privind alcatuiraa .1) r!ne~ll se.iunea cutremurelor de mar intensitate sectiunile de la baza stalpilor se pot plastific momentcle incovoietoare transmise fundatiilor sunt asocia momentelor capabile all' stalpilor.pre.7Rt (11.Ia aces tora in plan sau elevatie." ri 'de r.ti pOZI.2). eforturile transmise 18 fundatii se determina astfel a) Eforturile rezultate din analize dinamice neliniare ale structurii b) Efoituri!e corespunz and mecanismului de plastificare suprastructurii in cazul actiunilor seismice.) sunt necesare arrna t " I' r e . 11. DimenslOnarea riglei si a imbinari10r va rea iza (conform t 6 1 2) 1 functi d pc. Se recornanda ca la arm area riglelor de cadr I'. infrastructura si/sau sup structura se verifica Ia efectele tasarilor inegale. longitudinale ca in fig il 2 r cazul nglelo ' f: b . plastics in sectiunile din apropierea nodurilor se reco manda ~Ispunerea armaturi!or .3 si 6. Conditii de alcatuire a riglelor de cadru Alcatuirea si armarea riglelor se realizeaza in conformit cu prevederile din STAS 10107/0-90 (pet 6. la act. 6. " a eforturi (M. . 6. Daca in fazele intermediare de lucru all' grinzilor prefabricate care. pe anga d '1 di s'r'A -.1Il :1'\.2. Se VOl' consider a ca zone potential plastice sectiunile de la capetele tu turor riglelor indifersnr de . Q) stabihte ~Ie e momentele bil di '. se considera conform pi-evederilor din prescript. plasti.damentale de incarcari si se VOl' verifica in gruparea speciala.armarea in zonele plastin' potentials se VOl' considora pe IUngImI!e plastice indicate in Anexa J din STAS 10107/0-90 (pet J.nle lo~gtt.a.2. lasr. Fort ele taietoare sunt asociate mom en tel or incovoietoare sectiunile de la baza stalpilor.i« a I'll 01 P astIce. lI1 care se urmare!?te evitarea formarii de artIculatll. se VOl' dimenslOna functis de eforturile corespunzatoare grupanlor fun. Iuni potentI.I?i. ALCATUIREA ~I ARMAREA STRUCTPRILOR CADRE 11.. sec t iunil e . . sa se respecte urmatoarele: . pentru cel~ doua sensun de act iune. prin adapse ul:eI 1Il ig.dispunerea sectlUnll riglei. 6. n . de armaturi inclinate la marginea 11. Pentru cazuril generale cand.3).iile de pruiectare precizate in aliniatu precedent. mcat din actiuni sersmice de mare intensI-tate . Riglele solicitate predominant din actiuni seisrni . articular"l . corespunzator actiunilor di gruparile fundamentale de incarcari.l1.l. ca efect al incarcarilor vertic ale importante (fo. 56 57 .1. STAS ~1300/1-85 t?i STAS 3:-WO/2-85.8 . ncate care reahzeaza cu stalpii noduri ta~ea s:~ r.10. Pentru gruparile speciale de incarcari. Nu ~e ~~m_ite .10107/0-90. de regula.3.ficarii imbinarrln-. u. Q/~b~(!) + M/Wt• < 0.2.' -.1.' urr Inc Inate. incluzand actiune seismic a. u se ispun Daca.udlI~ale sa fie dimension ate si dispuse astfel .i capa I e In sect iunile de aparit. Conditiile de alcatuire si armare sunt diferentiate intre sect nile curente si zonele potential plastice. sI~~atlIle.ale de fOlmare a articulatiilor plastice. conlucre. Daca sub actiuni din gruparile speciale de incarcari tereni de fundare are deformatii remanente.t concentrate mari etc.c~~~n~a eVltarea. preve en e .5) din prezentul Cod (pet. sa coincida. acestea.

continuu. t-- . I ftB 1-1 i- f- I OJ II ~1ffiJm.4 59 ....IF.4. T' f- Vi. .3). 11.'16 d.. r l +-zona I 'l:. -d pn a e or cu podun ru Ian t e.l.. Masurile privind asigurarea capacitatii de deformare post. 11. Fig. I :1:500 : 1 . in reptul grinzii de rulare etc. fiind dispusa.3)" se recomanda utilizarea modelului din fig.3 Fig.10.5h-+ plasticl polenliai ..11. 6.Im ras ructuni) precum si In zone e In care apar variatii man' I V'" .3.51.e~ ~ etrieri conectori etrieri inchi~i a stalpilor (in fundatri.. .). + Fig. iL..2 11. 11.2. In sectiunile potentiale de aparitie a articulatiilor plastice de la baza stalpilor se recomanda ca armatura longitudinala sa nu fie innadita prin petrecere sau sudura.. Iongi ttldinDl III tilt .alti " v a e secylunll pe Ina ylrnea umn myel (de exemplu la stal " h I I . ·.~"_ 1.. conform modelului din fig. 4.ll. 1-5h! 2... .. Conditti de alcatuire a stalpilor Alcatuirea si armarea stalpiloreerealizeaza in conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-90 l?i din prezentul Cod (pet.lh..1 1/10~ 'l~ • . pet. 1. V . I.11. sau la nivelul superior al i frast .LI . elastica (ductilizare) se vor aplica in sectiunile de incastrar 58 _J I Fig. ~ r-~ •• """T5'_ . In situatiile in care se admite innadirea prin petrecere armaturilor longitudinale din stalp (STAS 10107/0-90.

6.. i r Grind3 h_:. . fiecare bara se va amplasa la coltul unui etrier.ru ancorarea armaturilor sunt necesare bucle sau carlige. noduri de colt etc. La detalierea armaturii din nod se va avea in vedere realizarea spatiilor necesare turnarii si vibrarii betonului (nu se conteaza pe turnarea betonului in nod prin grinzi).6: 11. Barele longitudinale din stalpul inferior se pot prelungi in stalpul superior prin graifuire (fig. c· . _ -- -~~--~-- Grinda bg~ I I I -t--'-bg-:-. arrnaturile longitudinale din stalpi sau grinzi care se ancoreaza in nod se prelungesc de la planul median al nodului (perpendicular pe armatura) cu lungimea de ancor are deterrninata conform STAS 10107/0-90. 6. continu~ inferior bs .-100 )/6 [mm] (11. eg 1 B 1 rmzi ~l sta pi cu secnuni transversale b a~.~~~~----_".~---. .Tl.5 Nod central cu gri .5.solU\ie recomondaiCi ~ STAS 1010710-90. hgr rnaltimea sectiunii transversale a riglei in dreptul armaturilor graifuite.) excentricitatea in plan orizontal nu va depasi 114din latura corespunzatoare a sectiunii transversale a stalpului inferior.a~e e supenoare se prevad continue prin nod' are e In enoare din grinzi se pot intrerupe ' 60 61 . ( C) Bare in1erioare intrerupte in grinzi -so(u'tie nerecomandata cornpletctc cu prevederi din prezen1ele instructiuni tehnice.2..5. daca aceasta conditie nu se poate realiza (noduri marginale. 11.interioore: intrerupte in gnnZI .2) unde . acestea se VOl realiza intotdeauna in nod (fig.7 si 11.2.predominant din actiuni seismice VOl' avea cel putin cate 0 armatura verticala interrnediara pe fiecare latura a nodului.10). ' Fig. daca armatu rile din stalp sunt graifuite.Z) daca devierea arrnaturilor in plan orizontal (d) respecta conditia: do«h". Nodurile solicitate.. pet.g:__ 1 L i i ~ilR l_ ___Ei__ Bcrz longi't\JdinotlZ in griC'ZI. 11.4.11.3 Noduri de cadru La proiectarea nodurilor de cadru se vor respecta urmatoarele se recomanda ca axele elementelor adiacente nodului sa fie centrate in axul nodului. 11. '1' . Daca pent.hs (a) Bore longitudinole inferioare corrtinue in grinzi (b) Bare . __ .pct.

C. 62 63 . - • In capete ~ 40mm • lateral ~ 60rnm acoperiran cu beron Con!.7 -t- 0.r)!(i scurto ArrOOtlrJ ntru imbunatli1irea ancora'ului barelor longitudinale din grinzi.acoperirea cu be' . Barele longitudinale din grinQCise prevad continue prin nod. Fig 1UJ d > dmax dmax max [d1idZ'.udinale din grindo.hg Nod central grinzi.60 m recomandabil No. Ancoranza borelor longitudinale din ig.1 se oomite di X~~C:!:!:~=t:r-- indoirea bcnlor irTfczrioof'¢ in jos Nod margino I.A -A a .rr:t?:l) de curburd conform pet. Ancoranza bcrelor longi. 11. r .Om • In ternl :a.la (apete:a.hs ~I ~ Fig. 11. Ancorarea armciturilor longii:udinale 'n consolo seurta prevCizuta in ocest seop.atunci clnd acestea sint comp-imate bg. cu grinzi cu sectiunile tronsverscle neczgale.d3] = ancorajului bcrelor de armaturCi din grinzi prin prevederea unor bare transImbunatatirea versale Bare continue Sttl 5 erior bs. 9 Nod marginal eu consolil scurta .

L 01 <b) s: en C)_ " Fig. cleoregula de IO:ime redusd ..--~----~ ~-- ~-- a .te :n nod ~omm orm6lum inierioor6 I .cr operire • lu ccpete ·luterClI cu beton ~ 40 m:n ...13 Solutii (0) (diomplrul barei care. 11.'rieru\ui. opr. se prinde In C IOC U t .) d~ recomondote capetelor grinzilor constitu ite numai perfru olcatuirea prefabricate din elementele pretobr iccte campus.!I(etr ier i) Armoturil.. Ion itudinale si Iransv~rsale.tiVI? a noriu!ul .10 Ancororea barelor longitudirne din stllp.lare ~e.omm arm01uri Ion itudino(e r~ 3dp (conform STA 10107/0-90) !?I~ d Fig.12 Oetatiul pen t ru C'IO(Ut elrierului 64 65 ..--_.u . 60mm Fig. I grinzi inguste..~ . udino(o armcrturo de conec.brv- .i S.rezul'olc d iri (o\{ui se dispvn in l_n1l?'nO Q(iei cc.. 11.40mN*·"l.11 imbinare intr e de 51 I -1' pi lal. (b }grinzi Fig 11. dintre placile pretcbr iccte aleplonseului. grinda hg =hgp..a din elementut prefabricat ~i suprabetonarea de 10 nivetut pldcii (solu\ie recomcn data).'1. agra1ele (et r ler ii) de 10 partea superioara sin! pentr u lega!ura cu monotitizcreo .40mm detalii armare. 20 .

1. B. B. momentul de mertie al. In situatiile in care nu sunt disponibile asemenea ?rograme.)se recomanda a se realiza cu programe de calcul automat specializate. au po 1 consi erat~.tIe deformatl11or specifice sunt date pentru cazurile curente.3. Anexa A.7 din STAS 10107/0-90' De~~min~rea curburii de curgere <P" se face consider~nd matiile si eforturile pe sectiune ca in fig. se VOl' considera rigiditati section rezultate din programe de calcul automat care definesc Ie moment curbura.1.sectiu brute de beton la care Iat imea activa de placa este jumata din valoarea prevazuta in STAS 10107/0-90.ionale sunt hotaratoare as up rezultatelor calculelor. stabilite conform pet.l. calculul direct ("manual") va considera urmatoarele Rezi.n cu relatia: initierii curgerii in armatura 66 67 . ~lt~ma (<P') se poate calcula conform situatiei. din cercetari experimentale concludente s relatii de calcul mai exacte date in literatura de specialita Curbura.2Ehlh ipoteze: • • • Stalpi comprimati Stalpi intirrsi Modulul de elasticitate al betonului Eh se va lua confo STAS 10107/0-90..1.a. slmplificat ca in fig. de def~rmatl1 si eforturi pe sectiune.s~entele materialelor corespund valorilor lor medii. • Legils constitutive pentru beton!?i armatura (diagramele' 0-£) corespund prevederilor din STAS 10107/0-90 s t fi 'd .c. momentul inertie al sectiunii brute de beton. • In ?al_cu~se va considera si aportul armaturilor distribuite pe malt1mea sectiunii. unde valorile ultime :.l. • pentru grinzile cu sectiune T. .. Momentul de inertie Ih al sectiuni echivalente se determi astfel: • pentru elementele cu sectiune dreptunghiulara. <p.1.<PH <P. unde: <PH curbura ultima. rs.ANEXA A: RIGIDITATI SECTIONALE PENTRU RIGLE ~ STALPI Pentru calculul eforturilor in cadrele de beton armat moduli de rigiditate sectionala se pot considera conform prevederilo din Tabelul AI. 2. defor- ELEMENTUL Rigle MODULUL DE RIGIDITATE 0.8E_b!t 0. Pentru verificarile la starea limita de deformatie si in situatii in care valorile rigiditatii sect.6EJh 0.b. In~cel~ de ductilitate sectional a (1-1) se calculeaza I-I~ . ?u~bura in momentul mtmsa. pct. B. din fig.(I-1. de rupere. 3. Tabelul Al ANEXA B: CALCULUL DUCTILITA TII DE CURBURA (SECTIONALE) Stabilirea diagramei M-<p si a indicelui de ductilitate sectionala. Tabelul 7.

d::::e:..J1 _..2 ~i 3 (cap.:..:U:::lre:::::a:::.3...' ~al~d~e:..u... i hiaI wlmii .:::.:a.".. I ' r--"".11.....:el::::.l.ans::...:s:::.:::C::ala.r1I~· or~ _ _J1 Pet...:::fo::.JI Cap.:::. C.. C..:::S:::ta:::b::.==ul1l~··_-.::. 5.. I Cap.m:..-:-.=:::tjz::::a::. s-au facut trimiterile corespunzatoare.:::U.tru~ct:::u:.2.2. 6.:rt.ca::=:ICIJ::::...l.2.AIcM=:.._ ~ Pet.m:::b:::.l.. 6..4-91 Cap...1 _. 3...l:::::..::re. iar pentru prevederile cu caracter mai larg.l Fig.------.-:-:-.:::IU~i~S~lrU~cI~u::..:"":".. Principalele etape ale proiectarii structurilor in cadre de beton arm at sunt prezentate in fig. 11 etc.em:.l. STAS 10107/1.I1 STAS 1010711.. 5. anelta A a) BE rox C'OMl'RlMAT • b) 11..S.::·Io~r:...in:::iII~ri I ..:.:..deformalli.:.3 pet.AIdIt=!!:u.I IL-_ rL. STAS 1010710-90..:.:ra::Ie::"'_ _ _J1 STAS 10107/0·90...$:::.-I-:-:--:-:-. 2A 1·91: ..:s:!!truct.._:::::S=c:b.a i..lmplifkwe . ---STAS 10107/0·90.:::ema::.3..:a::...2. 1. STAS 1010711. Fig.92 _.:m.--=-~~J. 11.c Ple!!nt~ru::. B.:::..7..:!rii:.. _.:e.-_--... Cerintele particulare.::un.4. generale.. 10 etc. 3..::lu::.J Pel.COMENTARII LA CODUL DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI iN CADRE DIN BETON ARMAT 1.:::!:a.ire:::a:.:.. _ I I 1L- _.~ I Stabilirea delaliilor de alcllluire '--..4. specificestructurilor in cadre sunt precizate in Codul de fata...3.:. 69 68 . .:. 6.::fndl:j::::!:.. 4) P10-86 etc r-----:-:-~~---:J.n:::sa:..4.un!!:·Ior~· sir:..3.n:..2.tru~ct:!:u::. I : .:::.::a. GENERALITATI Prezentul Cod de proiectare cuprinde prevederi referitoare la proiectarea si calculul de rezistenta ale structurilor in cadre de heton armat ale cladirilor.:T::.4-91 STAS 3300/1..:.:.re:::a:.:t:::::ebr:::::.:bl. 5.3.ilire:.::. I ill ~I +.ii ====.deschideri de 1isuri: • ductililate lmecanism structural de plasliticare.1..::od:::.t!pll!!!!a!:s!i.2: Pl0·S6 Cap..8.. 8 Verl1lcarea elementelor structurale: .5 ] VeriflCarea oondi1iilor de rigiditale a P100..:. 1L.·:.:!.._ ___:::.rcm=.:r.!!.stAri imitA: rezistenllli.3..::tJI.-4-91 _J P10-86: Gap._ _J1 STAS 1010111....".5. continute in prescriptii de rang superior.:AIcM==u::i:.:en.....

. Acest principiu trebuie respectat si in stadiul post-elastic de comportare al structurii. daca pereti din fatada pot constitui elemente de rigidizare la forte orizontale. Structure rig)dA 2.2.1) este de natura sa reduca rigiditatea si rezistenta saibei.2. ale planseelor sunt..2. Conditiile de rezistenta se refera la: a) preluarea si transmiterea incarcarilor gravitationale b) realizarea efectului de saiba orizontala rigida. C.este dlct~t~ de domeniul de aplicare al prezentului cod.2. dispunerea unor goluri mari in plansee. Masurile pentru asigurarea acestor plansee a rolului de saiba orizontala sunt. Stalpii lamelal7 sr peretii structurali (diafragme verticale) prezinta elem~nte spe~lfice de comportare si calcul (deformat ia li~ita a ~e.1. Calitativ se constata ca. serveste la precizarea anumitor caracteristici specifice.1. Conditia (1. prin stabilirea cap acitat.. ci .. care implica un grad ridicat de incertitudine. cum ar fi cele cu pereti structurali ran . Se corisidera structuri in cadre acele struct~ri care sunt alcatuite din stalpi si rigle si realizeaza prelu~rea sr tr. de la caz la caz. solicitarile in saibele orizontale sunt sensibil mai mici decat in cazul altor sisteme structurale.ansmiterea integr ala la terenul de fundare a incarcarilor verticale f?i orizontale ale constructiei (fig...2. care apar in saibele orizontale realizate de plansee. Pentru aceste tipuri de structuri se VOl' aplica actele normative specifice. in special. Alcatuirile care pot deterrnina reducerea sensibila a rigiditatii sau rezistentei.iile constructive la ~are st:u~tura lll:a?r. Fig. Aceasta limitare . este 0 problema dificila. care modifica se~nificativ comportarea cadrului. care nu pot fi extrapolate cadrelor curente.~ u~ ar:um1t tip de comportare din punctul de vedere al po~dern dlfent~lor act. C.1. sau in zonele "sensibile".1.1. se intelege prin "cadre cu ~panouri de umplutura".. grinzile (in consola) de sustinere se vor dimension a si la eforturile rezultate din interactiunea cu acesti peret. Alcatuirea de ansamblu a structurii in cadre urmareste reducerea efectelor de torsiune generala datorita excentricitatii intre centrul de rigiditate si rezultanta fortelor seismice. armat cu plase si/sau prevederea de centuri pe contur. C.i..dru C. 70 I " 71 . cele corespunzatoare planseelor realizate din elemente prefabricate.2.2). C 2. ALCA TUIREA DE ANSAMBLU C. prevederea de detalii care sa asigure transmiterea sigura a lunecarilor intre elementele prefabricate si preluarea momentelor incovoietoare dezvoltate in plan orizontal prin efectul de saiba. C. de exemplu: suprabetonarea cu un strat de beton de 4+6 cm. Clasificarea nu subirrtelege neapara..e conlucreaza din punctul de vedere al rezlsten~el si/sau al lll?dltat ii cu pereti din zidarie sau din alte matenale.. in plan orizontal. In cazul constructiilor cu bovindouri. C.C . Evaluarea cantitativa a solicitarilor generate de act iunile seismice. comportarea la compresiune excentrica obhca etc.iurii .1) limiteaza superior raportul intre la~uril~ sectiunii transversale a stalpilor.1. C.). avand rigiditati egale sau apropiate ale cadrelor.tonulUl compnmat.1.ilor de r ez is ten t a proportional cu rigiditatea la forte orizontale (reducerea excentricitatii intre centrul de rezistenta si forta seismic a rezultanta).3. Deasemenea. In sensul prezentului Cod.3. la structurile regulate in cadre. Clasificarea conform numarului de niveluri trebuie privita diferent iat in raport cu zona seismica in care este ampl~sata constructia. solut.. (fig.

iile de.4. distribuirea cat mai simetrica in plan a peret ilor care conlucreaza cu cadrele.4.2. astfel.1. cu rosturi fata de stalpi.!!¥\1_ Fig. actiunea seismica etc. realizarea de detalii adecvate de prindere de structura sau de asigurare a rezistentei si stabilitatii elementelelor prefabricate (panouri de fatada. alcatuirea peretilor golurilor de ascensor sa se facAaastfel incat acestia sa nu se incarce cu forte orizontale. Cadrele care margtnesc casa scarii pot avea o.). prin urmare f?ifundatiile. relizarea unui raport intre capacitatile portante si rigiditatile cadrelor si peretilor de umplutura care sa asigure preluarea de catre elementele cadre lor a eforturilor generate de interactiunea cu peretii.sau structurile duale (cadre conlucrand cu pereti structurali).umplutura. precum si conlucra~ii cu peretii.rigiditate sporita fata de cadrele curente datorita prevederii unor grinzi suplimentare. in conformitate cu prevederile Normativului P 100-92. C. limitandu-se efecte defavorabile de torsiune sau suprasolicitari locale ale unor cadre. I~ zona casei scarilor elemente suplimentare de rigidizare pot constitui scarile f?i peretii golurilor de ascensor. CONDITII GENERALE DE PROIECTARE C. frontoane si pereti de inchidere la hale etc. _&_<?I it! pl!'. la jumatatea inaltimii etajului. • infrastructura si fundatiile.I.7. pentru rezemarea podestelor. astfel incat. sunt de prefer at tntotdeauna solut.). Data fiind dificultatea determimlrii riguroase a eforturilor maxime din saibe. expuse unei deteriorari pronuntate si deseori. in cazul unor cutremure puterriice deplasarile in planul 72 peretilor sa nu conduca la avarierea pronuntata a acestora.S. 3. cu planseu la acelasi nivel pentru toata cladlrea. 73 . In acest sens. "Cerintele de performanta structurala" constituie 0 parte din cerintele de performanta definite prin STAS 12400-89.3. C.).4. aticuri inalte etc. la calcane. In mod general. goluri cat mai mici (amplasate la interior) etc.In scopul evitarii sau dim~nua~ii acestor concentrari de solicitare se vor avea in vedere masuri adecvate cum ar fi: _ rezemarea podestelor intermediare sa se faca pe riglele nivelului inferior. evitandu-se pericolul unor avarii locale. Punctul (b) se refera la: asigurarea unei rigiditati la deplasari laterale a cadrelor. la fiecare nivel. • terenul de fundare.4. Se Intelege prin "sistem structural" ansamblul de elemente care indeplinesc functia de a prelua si transmite actiuni (incarcari gravitationale. din vant.2. rosturile de tasare trebuie sa separe complet intregul sistem structural al constructiei. In cazul act iunilor seismice. Latimea rosturilor seismice se determina conform Normativului P100-92. se pot prevedea rosturi intre pereti si planseul superior. zonele cu rigiditate sporita se tncarca mai mult decat cadrele curente fiind. Rosturile de dilatare/contractie si rosturile seismice nu traverseaza fundatiile.2. tasari diferentiate. pct. alcatuiril~ clare. necontrolata. C 2. Exemple de goluri in plansee (saibe) amplasate defavorabil C. sistemul structural are trei componente principale: • suprastructura. prevederea unor masuri de alcatuire care sa limiteze degradare a peretilor de zidarie si sa impiedice prabusirea lor (centuri si samburi din beton armat la peretii cu rnaltimi sau cu lungimi mari. ~e .

pentru a asigura 0 buna comportare a riglelor in domeniul post-elastic de comportare. conform Normativului PI0092. se pot admite simplificari/aproximari privind distributia acestora in lungul riglei.2) 75 74 . Metodele (iv) si (v) se pot aplica.4. atat structurilor plane cat si celor spatiale.11?i4. raspunsul structurii la actiurri seismice are. la preluarea fortelor seismice totale de nivel. Metodele de analiza structurala la actiu~i seismice. raportul intre laturile sectiunii transversale se recornanda sa nu depaseasca 1imita: h/b :<=. un caracter spatial. iar metodele (iv) si (v) in "Metode de calcul de complexitate superioara (metoda B)".2. (i). diferentiat pentru diferite categorii de constructii: pentru constructiile curente . spatial al' ansamblului suprastructurii la incarcarile seismice. (iii) Analiza dinamica liniara. in practica. la predimensionarea structurii. 2. Metodele de analiza structurala sunt metodele de determinare a eforturilor si deplasarilor in punctele caracteristice ale diferitelor componente ale sistemului structural. rezultand 0 diversificare corespunzatoare a metodelor de calcul.b. in evaluarea incarcarilor verticale. Astfel. Prevederile privind sectiunea transversala (relatiile 4. I I I I C.ie semnificative. amplasate in zone cu seismicitate ridicata sau cu conditii dificile de teren se vor alege metode mai complexe de calcul sau se va face apel la Incercari sau studii analitice speciale. Conditiile de la pct. pentru constructiile cu inaltimi.(iii) se rncadreaza. in principiu. constitue 0 recomandare menita sa permita simplificarea cofrajului si turnarii betonului: in situatiile in care sunt necesare alte forme ale sectiunilor de rigla (din considerente arhitecturale.) se vor lua masuri care sa permita turnarea in bune conditii a betonului. a structurii la actiunea seismica modelata prin accelerograme (inregistrate sau generate artificial). Cerintele c si d se refera la necesitatea dea alege metode de calcul si analiza. in "Metode de proiectare curenta (metoda A)". 4. A ELEMENTELOR STRUCTURALE C. pentru structurile in cadre din beton armat. similare celor de lapct. 2 (C.2. functie de modul in care este modelata actiunea si de fidelitatea modelarii raspunsului au grade crescatoare de complexitate de la (i) la (v) dupa cum urmeaza: (i) Calculul static elastic. PROIECTAREA PRELIMINARA. deschideri. 4.2) constituie conditii care pot fi considerate limitele admise. (v) Analiza dinamica post-elastica. inglobarea ter~oizolatiei etc. Ele au diferite grade de complexitate dupa modul in care reflecta caracterul real al comportarii sistemului. ce intra in alcatuirea suprastructurii. elastic. al fiecarui cadru. (iv) Calculul static sau post-elastic la mcarcarr seismice orizontale ce cresc monoton si la incarcari gravitationale constante. In cazurile curente se pot extinde unele schematizari ale incarcarii ca 0 sarcina uniforma si in calculele de dimensionare/verificare la momente incovoietoare.5.. in general.3).3.4.metode curente. plana sau spatiala. simplificate. plan. de exemplu. incarcari. (ii) Calculul static. forme deosebite. conform Normativului P 100-92 (pct. de calcul. la rncarcari seismice orizontale (conventionale) determinate pentru modurile proprii de vibrat.1.4. Calculul pune in evident a efectele de torsiune generala precum si modul in care participa fiecare cadru. Observatii: 1.orizontale.2. Totusi. pentru exprimarea conditiei de plastificare a sectiunilor de beton annat solicitate spatial (¢tare triaxiala de tensiuni) nu se dispune de date concludente astfel incat metodele de calcul post-elastic se aplica cu precadere structurilor plane. pentru actiunea fortelor taietoare aceste schematizari ale incarcarii nu sunt admise.:~ I . C. Metodele (i) . post-elastic si dinamic.

1.5.. C. Stabilirea diagramelor rnfasuratoare se bazeaza pe cerintele privind dezvoltarea de articulatii plastice in sectiunile de la capetele riglelor si nu in stalpi sau noduri.:.4. C. Considerarea structurilor in cadre ca sisteme spatiale determina in elementele componente si deformatii de torsiune. Situatiile de actiune seismica pe directii oblice (±45°) nu sunt impuse explicit (verificarea elementelor. precum si evitarea cedarilor premature la forta taietoare.1. pentru acest nivel de solicitare.4. se permite reluarea facila a acestora in cazul modificarii sectiunii elementelor. Efectul spatial realizat de transmiterea prin torsiune a eforturilor este relativ redus intrucat rigiditatea la torsiune a elementelor liniare din beton armat scade considerabil odata cu aparitia fisurilor (in stadiul Il). Se admite ca efectele ~cestor deformatii pot fi neglijate datorita rigiditatilor reduse la torsiune precum si a faptului ca sunt rezultate din conditii de compatibilitate a deformatiilor pe structura si nu din conditri de' echilibru intre incarcarile exterioare si eforturile in structura. pentru aceste situatii de solicitare.5.4. astfel..b Pentru stabilirea diagramelor de eforturi se considera ca valori minime efectele corespunzand solicitarilor din gruparile fundamentale si speciale de incarcari. Torsiunea generala a eonstructiei induce in stalpi efecte de torsiune iar rotirile nodurilor (9.3) unde: H = inaltimea stalpului. Pentru aceasta .5.1. e) provoaca deformatii de rasucire in riglele de pe directiil~ "'y" respectiv "x".1.2. Efectul spatial realizat prin legaturile orizontale create de plansee depinde de modul de alcatuire al .1.3.iunii de beton a stalpilor (bib).4 devine: H/h s 4 (C. pe langa posihilitatea utilizarii unor procedee avansate de calcul. C. CALCULUL EFORTURILOR SECTIONALE C. in cazul structurilor in cadre tara elemente de rigidizare suplimentare (hale cu portal.acestora (saibe rigide. realizandu-se indirect). saibe semirigide sau plansee fara rigiditate semnificativa in planul lor).6.6. C. 76 . Verificarile facute prin analize dinamice post-elastice pe cadre plane au confirm at realizarea dezideratului mentionat. 5. C.::. 6.1. conditia 4. 77 i .7. prin plastificarea riglelor de pe ambele directii.C. Daca stalpii pot fi considerati incaetrati la capete.1 si C. verificarea explicita la actiuni seismice pe directiile oblice este obligatorie. DIMENSIONAREANERIFICAREA STRUCTURALE ELEMENTELOR C. Nu s-au precizat conditii privind forma sect.1. C. stalpii sunt solicitati la compresiune excentrica oblica corespunzator momentelor capabile ale riglelor. pereti etc.d. Echivalarea incarcarilor gravitation ale pe deschiderea riglei va respecta si conditiile date la pct.5.4.2). Trebuie mentionat ca in cazul considerarii comportarii spatiale a structurii. Stabilirea diagramelor mfasuratoare (M !?i Q) pe elementele cadrelor trebuie sa asigure atat capacitatea de rezistenta necesara cat si 0 dirijare favorabila a mecanismului structural de plastificare in cazul actiunilor seismice puternice.1. Calculul eforturilor sect ionale se recomanda a fi realizat cu programe de calcul automat. este menita sa evite formarea de articulatii plastice in stalpi !?i dirijarea acestora in riglele cadrelor.6.2. Stabilirea momentelor de dimension are a stalpilor cu relatia (6.3.3.) se recomanda sectiuni cat mai apropiate de forma patrata sau circulara. Pentru constructiile la care stalpii au scheme statice de console verticale (hale) etc. 6.vor considera toate ipotezele de incarcari plauzibile precum si efectele din act iuni seismice pe directiile principale ale constructiei.

C.. pot apare modificari semnificative ale reactiunilor transmise stalpului.2. fata de eforturile de calcul rezultate din calculul prin metoda "A" admisa in Normativul PI00-92. este mai potrivit ca la determinarea fortelor axiale din incarcari sa se considere suprafetele de planseu afeIente fiecarui stalp. n :c:: 20).s este numarul de niveluri superioare sectiunii de calcul. greu de cuantificat in calcul. C. Un alt efect care poate conduce la dezvoltarea de zone plastice in stiHpi este determinat de relativa imprecizie cu care este determinata fort a axial a pe sectrune.aala determinata de mcarcarile gravitationale aplicate pe rigle (in GF sau GS) este mfluent. __ In cazul actiunii seismice. Reactiunea acestora se va determina ca atare.4.1.ata de defcrmatiile axiale neuniforme ale stalpilor (echivalente cu tasari de reazeme).6. inclusiv a fortelor axiale extreme (N . Acest efect nu poate fi considerat direct si pentru mcarcarile gravitationale din greutatea proprie a planseelor. Pentru stabilirea eforturilor axiale s-au considerat numai situatiile actiunii seismice ~e directiile principale ale cadrelor ortogonale (sau ale riglelor. sunt: efectul cumulat al fortelor taietoare in riglele adiacente (efectul indirect oN).015 nes' unde ne.0. modulul de rigiditate sectionala se reduce apreciabil.6. se impune stabilirea cat mai riguroasa a valorilor de calcul. posibila in cazul unor solicitari seismice extreme pe directie oblica. .6. Conditia 11 ~ 5/6 IN este bazata pe considerentele la C 11. de regula corectiile (necesare pentru a tine seama de raspunsul "real") privind fortele taietoare in stalpi sunt mai mari decat ale momentelelor incovoietoare. Avand in vedere pericolul cedarii casante la forta taietoare a stalpilor.uficienta prevederea privind asigurarea ancorarii armaturilor. Pentru aceste situat ii de solicitare s-a acceptat (simplificat) considerarea riglelor ca fiind articulate in dreptul stalpului solicitat la intindere (superior si inferior). C. cu exceptia stalpilor de colt.plastificarea stalpilor nu este evitata prin calculul cu relatia (6. fortele axiale din stalpi sunt asociate mecanismului structural de plastificare.6.4.6. de de cadru. nu a fost prevazuta. nu s-a considerat explicit situatia actiunii seismice pe directii oblice (±45°). Similar calculului momentelor incovoietoare. urmare a efe~tului indirect. care intervine cu pondere insemnata in calculul momentului capabil. incarcarile gravitationale.2). pe schema statica cu rigle articulate in dreptul stalpilor rntinsi. In cazul nodurilor marginale sau de colt. Verificarea la fort a taietoare in sectiunile de incastrare a stalpilor va considera conditiile de calcul specifice zonelor de aparrtre a articulatiilor plastice. fapt care conduce la redistribuirea eforturilor intre el~me~te.ele taietoare asociate momentelor capabile. fiind operate reduceri ale efectului indirect oN (afectat de coeficientul c 1 . in aceste conditii complexe de comportare.6. III cazul cadrelor dispuse pe directii oarecare). Fenomenul este influent at si de deformatiile de curgere lenta din stalpi si rigle. ). Daca deformat'iile axiale din stalpi la nivelul unei rigle (rigide) sunt mult diferite. functie de executia nivelelor.7. actiunea seismica verticala etc. care se aplicain etape. pentru dimensionare s-au considerat fort. Este necesar a se preciza ca. gravitationale permanente = C. solicitate predominant d~.1. stalpii sunt solicitati la intindere (N :c:: 0).6. in literatura de specialitate ac~as~a ipoteza nu este acceptata integral chiar in cazul actiunii seismice pe una din directiile principale ale constructiei. Ipoteza plastificarii simultane a tuturor riglelor adiacente unui stalp. precum si de deformatiile infrastructurii sau tasarii fundatiilor. Nodurile interioare 78 79 .1. de regula sunt solicitate cu forte taietoare reduse (nesemnificative pentru dimensionare) ca atare in aceste situatii este !. Unele dintre componentele fortei axiale.N nF10rta n. Deoarece forta axiala intervine cu pondere semnificativa in determinarea momentelor capabile si stabilirea capacitatii de deformare plastica a stalpilor. C. Daca.

se poate accepta ca aceasta ipoteza acoperitoare. In prezent.2. se majoreaza corespunzator si fortele taretoare care solicita nodul cadrului. dupa montajul in pozitia finala sagetile totale se obtin prin insumarea sagetilor calculate in fazele intermediare (montaj.Mdl' hgr .6. Proiectarea structurilor in cadre este conditionata !?i de necesitatea limitarii deplasarilor relative de nivel in cazui actiunii seismice. Solicitarea nodurilor cu forta taietoare este semnificativa pentru dimensionarea sectiunii de beton si a armaturilor (longitudinale si etrieri) din nod. • limitarea efectelor de ordinul II (efectul P-t1). Este de preferat utilizarea de programe de calcul specializate care real iz eaza integrarea curburilor "reale" pe lungimea elementelor. In verificarile la starea limit a de deformatie sub actiunile din gruparile fundamentale de rncarcari se VOl' consider a rigiditatile sectionale (modulul de rigiditate) in conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-90 sau valori obtinute prin programe de calcul care modeleaza mai corect legile constitutive ale materialelor (beton.9) fiind 'inlocuita cu: Qh = 1. s'tructura finala). in care pe lungimea elementului se vor considera cel putin cinci zone (boltari) pe care se definesc modulii de rigiditate sectionala. prevederile din Cod precizeaza asemensa cazuri care nu cuprind exhaustiv domeniul de interes.) sau la care 0 parte insemnataa incarcariiverticale actiorieaza pe 0 schema statica cu legaturi articulate la capete. Prin lim!tarea deplasarilor se urrnareste asigurarea globala a unor cerinte ca: • limitarea degradarilor la peretii inramati (zidarii de umplutura). deci !?ia momentelor capabile ale riglelor. in care se considera modulii de rigiditata prevazuti in STAS 10107/0-90 pet. In anumite situatii particulare reazemele nu mai pot fi considerate fixe. de contractia betonului din monolitizarile nodurilor sau suprabetonare. 1986 si 1990 nu s-au constatat degradari generalizate ale nodurilor structurilor in cadre. sunt momentele din riglele de pe directia de calcul. Conditiile de rezistenta la momente incovcietoare si forte axiale se considera realizate daca sectiunea (orizontala) de beton a nodului este identica cu a stalpulu. compenseaza efectul defavorabil determinat. acestea nu erau verificate explicit prin calcul. Procedeul de calcul mentionat. datorita cresterii fortelor seismice de calcul din Normativul PI0092 in comparatie cu versiunile anterioare. si M. deci in calculul deformatiilor trebuie considerat ansamblul structurii.251Ms . relatia (6.Qs (C. VERIFICAREA LA STAREA LIMITA DE DEFORMATII C.B. • ' Elementele prefabricate la care sectiunile de beton sunt zvelte (ca urmare a utilizarii betoanelor de rezistenta ridicata etc. se va aplica procedeul de calcul 80 mentionat. cu semnele stabilite functie de pozitia armaturii intinse. B. Daca schema statica sau sectiunea activa se schi~b~ in ~iferite faze intermediare. • reducerea diferentelor de rigiditate la forte orizontale intre 81 . C.1) unde: M. cu toate ca.6.2. Este cunoscut ca la cutremurele de pamant din anii 1977.) daca verificarea la starea Iimita de deformatie este hotaratoare asupra dimensionarii.9 si 3.daca riglele sunt puternic armate. pot fi semnificative verificarile specifice nodurilor solicitate predominant de actiuni seismice. verificarea l~ star~a Iimita de deformatre poate fi semnificativa pentru dimensionars.1. conduce la supraevaluarea efectului curgerii lente a betonului asupra deformatiei final~. 3. In cazul elementelor cu sectiune variabila (grinzi cu vute etc. armaturi) si a conlucrarii dintre acestea. Calculul deformatiilor determinate de incarcarile verticale la plansee si riglele cadrelor in general se poate efectua considerand numai deformatiile proprii ale acestora daca elementele principale pe care reazema (grinzi principale sau stalpi) au deplasari mici.4. C. de regula.7.B.i inferior (mai mare) si armaturile au asigurata ancorarea.6..

poate fi limitata superior functie de deformatiile limita admise de elementele de inchidere sau compartimentare (prinderile peretilor cortina etc. in principiu. permit determmarea fortelor de legatura cu saiba (prin difereritele intre fort ele taietoare de etaj sau fortele de legatura intre cadre). C. efectele specifice lunecarilor au ponderea cea mai mare. Calculul dinamic post-elastic sau procedeele de calc~l biografic (aplicate pe scheme de calcul plan). la acel~~l myel al cadrului. PROIECTAREA CADRE PLAN~EELOR STRUCTURILOR IN C.b.5. Deformatiile cadrelor indue in panourile de zidarie de umplutura 0 stare complexa de ~forturi.2. Cazul general de deformare a panoului de zidarie de umpl utu ra prezentat in fig. rezulta ca fiind necesara efectuarea calculelor statice pentru cele doua conditri de rigiditate ale elementelor. Eforturile in saibele de planseu ale structurilor in cadre calculate in functie de actiunea seismica de cod ~i acceptand comportarea elastica a elementelor structurale. in orice panou al etajului. sunt de regula . Aceste cerinte globale deterrnina si principiul de baza pentru calculul deplasarii relative de nivel precum ~imodul de precizare a conditiilor limita.etaje/cadre ca efect al degradarii avansate a peretilor de la unele niveluri ale constructiei (prin degradarea peretilor inramati de la nivelurile inferioare structura in cadre se apropie de comportarea la actiuni seismice specifica structurilor rigide cu parter flexibil). anumite situatii particulare pot exista diferente intre val~nle deplas~ril.1.3.3.8. variatia rigiditatii cadrelor ca urmare a dezvoltarii treptate a articulatiilor plastice poate determina chiar schimbarea sensului fortelor orizontale la unele niveluri deci si a modului de solicitare al saibei. utilizate in calculul eforturilor (pct. .1.nese~nificative pentru dimensionare.8. Pentru cazurile curente. evidentiaza metodologia de calcul in baza relatiei 8. • Deplasarile nodurilor se vor considera cu semnele corespunzatoare C+/-). este folosit in calculul caracteristicilor dinamice ale structurii (perioade de vibrat ie. .2. Deplasarea relativa de nivel maxima. Un calcul riguros implica consider area pentru fiecare nivel al stadiilor diferite de aparitie a deformatiilor post-elastice in structura.1. 82 In. Observatii: • In fig. 9.2.1. .9. in aceste cazuri la stabilirea sectiunii de calcul a riglei se considera bp=O.8. cadre de imHtime mica sau medie. 8.1 toate deplasarile de noduri sunt pozitive.). se admite considerarea modulului de rigiditate conform relatiei 8. C. 8.Posibilitatea cresterii solicitarilor in saibe este sporita de existenta peretilor de compartimentare care rigidizeaza unele cadre.2. • Calculul deplasar ii relative de nivel se poate efectua. 83 . Deplasarile relative de nivel limita precum !?i fortele orizontale de calcul (din actiunea seismica).or relative calculate in diferite panouri (deschiden). Modulul de rigiditate sectionala stabilit conform relatiei 8.) si al deplasarilor relative de nivel (MH). moduri proprii etc. sunt cele precizate in Normativul PlOO-92.2. Deoarece in Anexa 1 sunt date valori diferite ale modulului de rigiditate sectionala. De regula calculul deplasarii relative de myel se va efectua intr-o deschidere interioara unde efectul deformatiilor axiale in stalpi (din forta axiala indirecta 8N) este minim.2). Stadiul de solicitare postelastic al cadrelor conduce la cresterea substantiala a solicitarilor in saibe ca efect al redistribuirii fortelor orizontale intre cadre. • limitarea efectelor de torsiune generala ca urmare a schimbarii pozitiei centrului de rigiditate (sau de rezistenta) al etajuluil cladirii prin avarierea exagerata a unora dintre peretii de umplutura ai cadrelor.

Prin limitarea zonei active a fundatiilor izolate din Normativul P10-86.10. Pentru a controla cat. la nivelulterenului de fundare. evitarea flambajului armaturilor comprimate etc. cu cerints mari de ductilitate si f~rte taietoare asociate momentelor capabile majorate (scade d~stant~ 1). 84 . Dimensionarea infrastructurilor trebuie sa considere in totalitate acest sis tern de eforturi (momente concentrate ~i forte de lunecare transmise prin plansee).10. de regula acest tip de fundatie nu este adecvat. Conditiile constructive. 6.la capetele majoritatii riglelor apar articulatii plastice. se vor considera momentele incovoietoare din sectiunile de la nivelul primului planseu al subsolului.n. rezulta ca in situatia in care stalpii sunt solicitati la intindere (urmare a efectului indirect). se consider a eforturile asociate mecanismului de plastificare al suprastructurii.1 au urmatoarals ratiuni: III situatiils III care momentele iTICovoietoare din Incarcari gravitationale sunt comparabile cu cele din actiunea seismica este posibil ca sectiunile de plastificare a riglelor la momente pozitive sa apara in deschiderea acesteia. ~l nu au fost reluate in prezentul Cod. Pentru realizarea acestui deziderat. Momentele capabile ale stalpilor se calculeaza consider and rezistentele de calcul ale armaturii majorate cu 10%. Realizarea unei infrastructuri (partiale sau totale) la structurile in cadre este de natura sa creeze legaturi suplimentare (reazeme. la actiuni seismice puternice. considerate ca elemente de beton armat. III sectiunile de . la care dimensionarea lao moment~ incovoietoare respecta conditiile date in prezentul ?od ~l ~o~atIvul P100/92.in sect~unile dc plastificare la momente negative (pe o deschidere sa apara doua articulatii plastice). prin dimensionaraa ~l dispunerea armaturilor de rezistanta de la partea inferioara a sectiunii riglei (alegerea convenabila a diagramei Mcap)' sa se dirijeze articulatiile plastice de momente pozitive . intr-o desc~l1dere. fiind necesare retele de talpi continui sau 0 infrastructura tip cutie rigida. asigurarea corespunzatoare la forta taietoars. Rezultatele anal~:elor dinamice neliniare efectuate pe un numar mare de structun III cadre etajate. sa fie evitate incursiunile in domeniul post-elastic de comportare al terenului de fundare sau al infrastructurii si fundatiilor. INFRASTRUCTURA ~I FUNDATIILE 11. nu langa reazeme.10.2. a 3+4 articulatii plastIc~. date in acest sens in STAS 10107/ 0-90 si in prezentul Cod. Anexa J etc. aceasta rmpune luarea de masuri adecvate pentru ductilizarea zonelor de plastificare (limitarea valorii S. Scaderea rigiditatii si capacitatii de rezistent.3. incastrari) pentru stalpi la nivelul planseului peste infrastructura. 6. In acest scop dimensionarea fundatiilor se va face la valorile momentelor capabile din stalpi.. de regula. la dimensionare in gruparile speciale de incarcari. eventual.). incIusiv in ce priveste realizarea mecanismului structural de plastificare. 6.3. de regula. ai bine formarea articulatrilor plastice m in riglele de cadru solicitate predominant din actiuni seismice 85 C. sau la solicitarile transmise de infrastructura. de regula urmareste dirijarea aparitiei de deformatii plastice in suprastructura sau. ~rec~za~~ suplimentare de la pct. ALCA TUIREA ~I ARMAREA C. in final. Dimensionarea fundatiilor. Principalele prevederi de alcatuire a riglelor de cadru sunt d~te in STAS 10107/0-90 la pct. in calcul se va modela cat mai fidel structura real a (suprastructura-infrastructura-teren de fundare). 6. Pen~n~ evitarea acestora se recomanda ca. La dimensionarea fundatiilor de stalpi.1. arata ca. care la nivelul planseului peste subsol au deplasarile orizontale impiedecate (subsol rigid). Structurile in cadre se dimensioneaza astfel incat.2. Daca asemenea alcatuiri nu pot fi evitate. C.ll~1.a este de regula defavorabila sub multiple aspecte. urmarese pe langa ductilizarea zonelor de aparitie a deformatiilor plastice si asigurarea unei degradari redu~e a modulului de rigiditate si rezistentai in articulatiile plastice. Structurile cu subsolul partial au. Acea~ta ~ituatie cond~ce la formarea.5. cote diferite de incastrare a stalpilor la baza.

. 6.1 Daca i~ s~ctiunile de inc~strare ale stalpiior. tinand cont de faptul ca in zonele de dezvoltare a deformatiilor plastice conlucrarea dintre beton si armatura 86 .b. Fig.1l. Ad' f' s pi.+--+__j I I'T I" L a.llll. Condit iile de alcatuire pentru stalpi sunt considerate conform prevederilor din STAS 10107/0-90. nu poat~ fi.ll. innadirea armaturilor longitudinale cu dla~et:e. A In?adlrea prm suprapunere a armaturilor longitudinale din stalpi se va conforma prevederilor din STAS 10107/0-90 t 6.2. .l1. Mo~elul de innadirea prin petrecere a armaturilor longitudinale d~n fig.I I I I este de preferat armarea cu bare drepte. In punctele de indoire a armaturilor graifuite etnense vor suda de barele longitudinale. care pot duce la fisurarea acestuia prin despicare in stratul de acoperire). 87 C. ~ 25 ~m prm sudura este obligatorie.LlB este curent aplicat in alte tari. cu asigurarea corespunzatoare a lungimilor de ancorare !?i ver ificar ea atenta a diagramei de momente (positive) capabile. f) este mica. asupra betonului sunt transmise presiuni ridicate. pet. '. jgheab etc. innadirea prin sudura este obligator~e pentru barele cu diametre ~ 16 mm. b. armarea cu bare drepte si bare rnclinete este specifica grinzilor incarcate gravitational. dispunerea acestora la margine a sectiunii transversale nu este recomandata (in portrunile curbe ale armaturilor. Este de preferat ca dispunerea calaretilor sa se faca ca in fig. s-a ~ecomandat evitarea innadirii prin petrecere a armatur:l~r l?ngItudinale in aceste zone.se. . 6. ca atare se recomanda adoptarea ace!'tUla m practica proiectarii. dimensionarea armaturii de la partea superioara in camp trebuie sa considere momentul precizat in fig.n. Masurile privind ductilizarea zonelor potentiale de aparitie a deformatiilor plastice sunt obligatorii in sectiunile de inoastrare (deasupra fundatiilor sau a planseului superior al infrastructuriilor rigide). evitata cu certltudm~.j . La partea superioara cantitatea de armatura trebuie variata prin intreruperea calaretilor (variatia momentelor negative in diagrama infasuratoare este de regula mare). ' JT (~. 6. .l. Daca armatura de la partea inferioara a sectiunii nu poate fi constanta pe deschidere (de exemplu din r atiunile prezentate in aliniatul precedent).1.4 etc. C. armaturile nu su~t continui.j' 11!. I I I I I este a~ect~ta. A Intrucat aparitia deformatiilor plastice pe inaltimea stalpilor m c~zu~ unor a:tiu~i seismice de mare intensitate. 6. Daca nu se poate evita armarea cu bare inclinate.a.prer.In ~ortiunile de graifuire a armaturilor longitudinale din tal ' etrieri tre b ure ~n esm corespunzator conditiilor specifice zonelor . 11. C. Riglele prefabricate (cu suprabetonare) care in fazele intermediare de lucru sunt solicitate relativ puternic la forte taietoare si/sau momente de torsiune se recomanda a fi armate cu etrieri corect ancorati (etrierii de conectare prefabricat suprabetonare.3. Aparitia de deforrnat.3.1.2. C.I pla~tl~e potentiale. ' pc . fiecare bara longitudinala fiind legata cu etr~er~ sau agrafe. nu au asigurata ancorarea corespunzatoare la partea superioara). care pot avea comportari necontrolate la solicitan altern ante in domeniul post-elastic.3.4.ii plastice in sectiunile mention ate este practic inavitabila.).r' !I': I I I 11111 . I . I Itl'. Aceasta recomandare est.e v~lablla si in cazul irmadirii armaturilor prin sudura (cu e~h. ca in fig. El prezinta aVAantaJ~ pnvm. daca inaltimea grinzii prefabricate (h gr.d comportarea si capacitatea de rezistenta a stalpu~Ul'A dar !?l ~e executie. acestea se pot intrerupe in camp.

ing.In conformitate cu Hotararea Parlamentului nr.Se aproba: "Normativ privind igiena compozitiei aerului in spatii eu diverse destinatii.01.asoe. Gheorghe PETRESCU dr. 2 Normativul de la art. Serban Petre LAZAR fiz. in functie de activitatile desfasurate. in regim de iarna-vara''. 61/NIL din 22. Art.MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENP. Paul POPESCU dr. NICOLAE NOICA . 12/1996 si a Decretului nr.In temeiul H.ing. . 43/1996.Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urmatorul NORMATIV PR~VIND IGIENA COMPOZITIEI AERULUI IN SPATH CU DIVERSE DESTINATH.laboratoarele Responsabil ~ef lab orator ~ef laborator ACUSTICA si PTEE tema: Acustica: PTEE: dr. 591/1996. . Constanta MARIN-PERIANU 88 89 .1997 Avand in vedere: Avizul Consiliului Tehnico-Stiintific nr. 1 intra in vigoare la data publicarii in Buletinul Constructiilor.Directia Programe de Cercetare !?i Reglementari Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin.JARII TERITORIULUI INSTlTUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE iN CONSTRUCTII ~I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR -INCERC- ORDIN Nr. MINISTRU.G. Art.ing. Serban Petre LAZAR fiz. iN FUNC=rIE DE A9TIVITATILE DESFAeuRATE.VARA INDICATIV NP 008-97 Elaborat de: o R DIN: !NSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN CONSTRUCTII ~I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR Director Director general: Departament: conf. 456/1994 privind organizarea si functio narea Ministerului Lucrarilor Publice !?i Amenajarn Teritoriului. 1 . . 3 . IN REGIM DE IARNA. Indicativ NP 008/97. nr.ing. Serban Petre LAZAR Art.

A. IN REGIM DE IARN.' Terminologie _ . bioxid de carbon. instalatii tehnice.A. Reglarea duratelor in care pot fi recuperate spatiile 108 5. mucegai etc.••••••••••.CUPRINS NORMATIV PRIVIND IGIENA COMPOZITIEI AERULUI IN SPATII DIVERSE DESTINATII.A. Detenninari prin calcul · ·. particule sedimentabile. Producerea de bioxd de carbon (C02) .TILE DESF.~URATE.P. Producerea de vapori de apa c.T cu urdinul nr.L.1.·········· 99 Mllsuri tehnice reco-mandabile pentru realizarea nivelurilor de performanta 105 5. ~ de filtrare sau de absorbtie 10~ 5.2. radon si substante radioactive.)..3. Nivelurile admise pentru parametrii ce definesc cerinta trebuie asigurate din faza de proiectare si mentinute pe durata de exploatare a constructiei.).1 B97 91 . hidrocarburi etc. 1. mirosuri ale corpului uman etc. produse de ardere (oxid de carbon. Poluantii ce pot altera calitatea aerului provin din: materiale de constructii.4. 1.A. solventi etc. Limitarea poluarii chimice si radioactive la sursa 105 5.1. t inand seama de sursele poluante: produse metabolice (bioxid de carbon. oxizi de azot. Exemple de calcul a.1. 1.-VAR.01. 110 Anexa 2 .•••••• b. GENERALITATI CU DE INDICATIV NP 008-97 1 2 3 4 5 General itafi 91 Compozitia aerului exterior 93 Compoziti a aerului interior 96 Metode de determinare a concentratiei de substante poluante 98 4.). Obiect Prezentul normativ stabileste valorile parametrilor corespunzatori cerintei privind "Igiena aerului" functie de destinatia constructiilor sau a unitatilor functionale ce intra in componenta acestora. mobilier si echipamente. particule in suspensie respirabile si nerespirabile. Elaborat de: Anexa 1 Tipuri de cladiri care fac obiectul prezentului normativ ..2. fum de tigare. compusi organici volatili (formaldehida. Detenninari experimentale 98 4..2. Lucrarile de constructii trebuie sa asigure un mediu sanatos pentru ocupanti. Reglarea calitatii aerului prin tehnici de ventilare. pentru asigurarea calitat ii aerului interior incaperilor Anexa 5 Masa moleculara si densitatea pentru unele substante intalnite curent in atmosfera 115 115 117 127 1:31 INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN CONSTRUCTII ~I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR Aprobat de: M.•••••••. virusi. 61iN din 22. vapori de apa. 111 1 13 Anexa 3 Prescriptii tehnice conexe Anexa 4 Recornandari privind stabilirea debitului de noxe. IN FUNCTIE ACTIVIT.3. Reglarea concentratiei de umiditate 108 1. vapori de apa.). inclusiv aparatura de ardere.A. Metode de calcul simplificat al necesarului de aer proaspat. micro-organisme (bacterri.

\Metabolism Activitate considerata M(met)* crt. "02":20. serviciu in restaurante 7.5 7.. conceptia de alcatuire si realizare a constructiilor in ansamblu sau a elementelor componente de constructii sau instalatn.). d plante etc..4. I :m:odul e ocupare a spatiilor (numar de persoane. Activitate sedentara (munca de birou. Activitati sportive si munca foarte grea 3 .8 7. Pentru calcule estimative (in proiectarea sau verificarea constructiilor) privind schimburile de aer. utilizarea de fungicide sau alte substante bioacide pentru eliminarea sau neutralizarea noxelor.6. Principalii termeni specificisunt prezentati in Anexa 2.0 4.0 1. Somn 0. surse exterioare. Controlul emanat. camere de hotel 2. kg 50 4. vopsitorii etc.:. zugraveli. 17 7.5 . sistemul de distributie a apei.94% bioxid de carbon. 5. recep15 tioneri etc. b) "mg" substanta poluanta/m" de aer (mg/m").7 2.0 8. Repaus lungit 0.4.1.1. iar activitatile specifice ce se desfasoara in unitatile functionale din aceste cladiri.iai de noxe se poate realiza prin: interzicereallimitarea anumitor substante. 1. 1. Activitate normala desfasurata stand in picioare (munca personalului din ~ervicii. Tabelul 1 activitati din interiorul cladirii (lucrari de intretinere.) 3. reglarea debitului de aer pe baza bilanturilor de concentratii. vapori sau pulberi care intra in compozitia sa"Aceste concentratii se pot exprima in: • " a) procente de volum sau masa (%).8 3. Activitate desfasurata stand in picioare si care implica concentrare intelectuaia (munca desfasurata de conferentiari. se accepta uzual urmatoarsa compozitie a aerului exterior uscat (in procente de masa)*: oxigen. 15 W/m2 92 2. 1. * Calitatea aerului atmosferic depinde de concentratia diferitelor substante sub forma de gaze. "N. doctori in oneratie etc. curatenie in locuinte. spalat. 2. .2 audierea cursurilor sau conferintelor etc.5.5 7.0 7. Activitate desfasurata stand in picioare si care implica efort fizic: 7. Principalele reglementari tehnice conexe la care se refera acest normativ sunt prezentate in Anexa 3.3. 4. animale. "C02": 0." si gaze inerte: 79. 1. Nota: Cladirile care fac obiectul prezentului normativ sunt specificate in ANEXA 1. asezat pe scaun 1.:.).03% azot. 1.03%. draperi etc.2. precum si nivelul metabolic corespunzator sunt prezentate in tabelul 1. spalat manual rufe usoare (lenjerie) 2. transport greutati 30. * 1 met:. d) "ppm" (parti de substanta poluanta raportate la 1 milion parti de aer exprimate in volume). COMPOZITIA AERULUI EXTERIOR Nr. treaba la bucatarie 2. c) "mg" substanta pohranta/kg aer (mg/kg).6.. Repaos. obligat sa nu se aseze: vanzatori. 6. uscat.5. sol. 58. preparat hrana. spalat rufe grele (cearsafuri.

75 .01 0_()J5 -:='0. 17 maxima g/mz/luna Metoda de analiza 10195-75 anorgamcl .5..d.~ -rs'j-AS -+__ - -_-rsTAsiTioJ=I~ ST AS!2~~ STAS IOI.lS Furfural O.OJ Sulfurl de carbon 4.----Funingine O.04 0.~ -__ i-----.012 0.5 ._l_____r--_.:I.25 ~ O'-O'-:'3=-+--_~~_t.2. unde ajunge la 0. I 0[103 1.. -------Metode de analiza r---:-=: ~_I~ ACId azobc ' ACId clorhldnc Acrolcma ~_~~-+.OQ. pentru toate zonele climatice ale teritoriului Romaniei. 2..-..~ .'\~5 _4--compt.o-n~entralia Substanta poluantA medie de scurta durata 30 min ~ __ ~2 __ 04 ma.uos o OJ 01)5 0. m!p. 2. durat1i lun.Ois Mangan cornpusi (Mn) .O 0.----C=. 1.. Aerul mai poate contine diverse particule.-------. - I STAS 10814-76 S'TAS 10815·85 STAS IIIOS-7.) Dioxid de azot ~de 50-lfFenol Fluor t-c.1 MPaj-~10%). valoarea totala a concentr at iei diverselor substante nu poate depasi 10 ppm (in cazul valorilor medii de scurta durata) si 4 ppm (in cazul valorilor medii zilnice).. . -elm Crom(Crt).> O.01 05 0..dmisiblla.D3 OOOO? - . STAS 11010-78 STAS 10810-76 -- ° 0. . 2.IS Hidrogeu sulfurat .') OJ U.-.OJ __QJ____ __ - - ~hideTl1CHO) Amon.005 1.1)5 O.oooO~- -_-+_-:____+_.\~2--.1 -_ 0.I_ _J__i)"-. in cazuri bine justificate.---=..3.~ - amlala 6 _ __ __Q2_ _ ~. presiunea atmosferica == 0..--- 0. __ (J_.2928 kg (in conditn normale de exploatare: temperatura variind intre 0-35°C.. Procentul de CO2 continut in aer poate fi mai mic de 0.008 -.:.l'ulbcri in suspensie 0.0 0.ant« dedit cele din tabelul 1 se conside ra ca accstca depascsc co nce ntrat.3 ---1-'.5 -----ru. Calculul concentratiilor (pentru mai multe substante actionand concomitent) se face conform prevederilor STAS 12574-87. iar pentru cea de vara de 70%.)'(c. greu solubih I (f) .-" __ ..15 0.1 ~JI(Ol) Plumb Sulfa!. 94 95 .04%.0 Metanol Melli mere.0000\ ~.70). Anbdrida fosforica -\rsen Bcnzer. - - .-~-+ O.TAS :0943:~ i 1331-79 11332-79 IOK12-76_ _:~ -_-+_- - ~TAS IOc)31~ o. Pentru perioada de iarna aceasta umiditate este de 85%.01~ . Umiditatea relativa de calcul a aerului exterior este conform STAS 6472/2-83..06 ! gazosi (F) -compusi anorzarncr sub r~'A de ' aerosch usor solubili . -1 0.xuni .4.~ S'TAS 1\027-77 10946-77 r---- 0. pran 6.0.\ 0.__ STAS IOH0-7~ t: 2. - . Amplasarea construct iilor de locuit sau a cladirilor publice este interzisa in zonele in care concentratiile de noxe depasesc limitele din tabelul 2.erosoj. Tabe! 2 Concentratii maxime admisibile conform STAS 12574-87 ~-.0 T ncloreulena 0. Concentratiile maxime admise pentru pulberi sedimentabile se prezinta in tabelul 3 (conf.(J.si a. in suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfunc (SO.0 ~d de carbon 0. In aceste cazuri. STAS 12574-87)._ -=-- " ~!AS STAS HAS S.~ ) 0. .OO::. gazo~1 sub forma de . cat si vapori de apa (umiditatea relativa poate ajunge iarna pana la 80-95% f?1 vara paria la 50-75(.immedie 7~lnici ~~3C_-4_~4 de lung. amplasarea de constructii in astfel de zone se poate face cu avizul organismelor avand atributii in controlul mediului si sanatatii populatiei cu adoptarea de masuri tehnice pentru inscrie:rea in parametrii prevazuti in tabel._- . Concentratiile maxime admisibile ale substantelor chimice din aer sunt prezentate in tabelul 2.iilc maximo admise at unci ca nd mirosul lor dezagreabil si persistent este scsizabil olfactiv.03% in zonele rurale si mai mare in zone de oras.In calcule de proiectare se consider a ca 1 rna de aer cantareste 1.__jQ__ 0. Tabe! 3 Substanta Pulberi poluanta Cantitatca admisibila.075 - STAS II \94-79 STAS 11104-78 \ STAS 108lJ-76 sedimcntabile STAS * Metodcle de analiza VOl' fi aviz ate de Ministerul Sanatatii Observatie: in cazul altor subst.-_. ___:(".

a zgurei f?i a slamului rezultat din prelucrarea ingrasamintelor chimice.3. pentru grupuri sau persoane din populatie.5 rem)/an. pentru populatie in ansamblul sau. peste valoarea fondului natural local de iradiere. COMPOZI'fIA AERULUI INTERIOR 3. 0. echivalentul dozelor individuale de iradiere prevazute mai sus pentru populatie in ansamblul sau.03 Sv x (0. C. B. Cantitatea de bioxid de carbon eliminata de 0 persoana se determina conform Anexei 4. si anume de 1.4. trebuie sa se inscrie in urmatoarea distributie: expunere prin iradiere externa = 0. functie ~e ~impul de expunere.01 Sv la 1 milion locuitori pe durata de 30 ani. Se precizeaza ca valoarea de 0.OOlomx Sv pe an peste valoarea fondului natural local de iradiere.035 mg/m" ca valoare medie mregistrata pe parcursul celor mai defavorabile 30 de minute dintr-un interval de 24 de ore.1983). a produselor agro-alimentare.3 rem). 96 . .1. 0. Continutul de monoxid de carbon trebuie sa fie cat mai scazut dar nu mai mult de 6 mg/m" aer.01 x 10Bom x Sv x (1 x 1060m x rem). Se interzice utilizarea ca materiale pentru constructii civile. Contrnutul de bioxid de carbon din aer trebuie sa nu depaseasca 1600 mg/m" aer (cca.) nu va depasi valoarea de 0. a) Radioactivitatea continutului de radon 220 si/sau radon 222 din aer (provenit din sol.de 30 ani.3 rem)' ' expunere prin alimente = 0.5%COHB.1. pe durata de 30 ani. Concentratia de substante poluante in interiorul unitatilor functionale se limiteaza dupa cum urmeaza: 3. sociale si industriale a deseurilor radioactive sau a sterilului.4 rem)' expunere prin apa potabila = 0.01 Sv x (1 rem). sau din materiale de constructie) nu va depasi valoarea medie anuala de 140 Bq/m". 51/ 18. ~n. in cele mai defavorabile 30 de minute dintr-un interval de 24 de ore. b) Echivalentul dozelor individuale maxim admise pentru populatie (conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr. coloranti etc. provenite din iradierea externa si intern a a organismului ca efect indirect al activitatilor nucleare.1.02 Sv x (2 rem)/30 ani. a nisipului. expunere prin inhalare = 0.05%). 3.015 Sv x (1.005 Sv x (0. a bunurilor de larg consurn si a materialelor de constructii trebuie sa corespunda cu radioactivitatea materiilor prime din care provin. Observatre: Bioxidul de carbon din aerul unei incaperi se datoreaza pr~zentei omului si metabolismului sau. 0. care au un continut de elemente radioactive naturale sau artificiale peste valoarea materiei prime de baza ce se utilizeaza in mod curent in constructii. a bauturilor.1. . . Continutul in elemente radioactive naturale a alimentelor. 0.003 Sv x (0.5 rem)/an. Pentru populatie in ansamblul sau se accepta 0 iradiere colectiva de 0.02. Pentru grupuri sau persoane din populatie se accepta 0 iradiere colectiva de O. Doza colectiva reprezinta distribuirea unui anumit echivalentde doza individuala si pe 0 anumita durata de timp. Observatie: Aceasta concentratie a monoxidului de carbon din aer asigura nedepasirea concentratiei admisibile de carboxihemoglobina din sange. 3. Continutul de formaldehida din aer (degajata sub forma de substante volatile in special din materialele de constructie: rasini sintetice.3. pe timp .1. pentru persoane in formare profesionala.1. la un numar de indivizi din populatia de referinta si se exprima in: om x Sv sau om x rem.2. sunt urmatoarele: A. fiind interzisa adaugarea intentionata de elemente radioactive naturale sau artificiale. 3.01 x 1060mx Sv reprezinta distribuirea dozei de 0.004 Sv x (0.

Determinarea continutului de oxid de carbon prin metoda cromatografului masic" si ISO 8760- .450 Observatie: Continutul de vapori de apa din aerul unei 'incaperi se datoreaza prezentei omului si metabolismului sau.2. continutul de oxid de carbon.3. (1) METODE DE DETERMINARE SUB STANTE POLUANTE 4. crt. continutul de radon 222. rata schimbului de aer. In cazul unui proces de schimb de aer intre 0 unitate functionala si exterior (care se desfasoara in timp) concentratia de substanta poluanta in interior se determina prin calcul cu relatia: . 1a momentul "t". se determina eu relatia: K Cj(t) = V t + Cjl (2) H 4. concentratin de substant.a poluanta din aerul exterior (considerata constanta).5. variatia concentratiei de substante poluante in interior. 1. volumul de aer (sau masa volumului de aer) din incapere. in cele mai defavorabile 30 de minute dintr-un interval de 24 de ore. A CONCENTRATIEI DE 4. Tabelul Nr. . 4.' 3.1. in momentul initial al procesului consider at (schimbul de aer).1. conform SR ISO 7726-85.400 Unit at i fu nct io na le din cladiri civile 9. conform STAS 11332-79: "Puritatea aerului.2. 4 Concentratia maxima trued 90: "Aerul la locul de munca. ~ e. Cj It =0 K Ce D V concentratia de substanta poluanta din aerul interior. 99 .0t) + c. prin metoda tubului cu iridicat.1.3%. t timpul care a trecut de la inceperea schimbului de aer.2.1. in spiritul prevederilor ISO 8156-89: "Aer ambiental. Concentratiile diferitelor substante chimice poluante . Cdt) = K + DC [ 0 1.abilesc prin metodele de analiza specifice precizate in tabelul 2. in functie de timp. 4. precum f?iexistentei plantelor si diferitelor activitati casnice. Concentratia 4. debitul surselor de substante poluante. Determinarea concentratiei masice de oxid de carbon. Cantitatea de umezeala degajata de 0 persoana sau de alte surse se determina conform Anexei 4.ia directa".1. In relatiile (1) si (2): Ci(t) concentratia de substanta poluanta din aerul interior.ce actioneaza in int~riorul unei unitati functionale se st.2. Concentratia de vapori de apa ce actioneaza in interiorul unei unitati functionale se stabilests experimental. V. Continutul de vapori de apa din aer trebuie sa nu depaseasca valorile prevazute in tabelul 4. Determinari prin ealeul mg/m" de iarna '" 20±2" Destinatia tncaperii Regim tOled de vara Regim '" 25±3" 15. conform STAS 12051-82: "Puritatea aerului. Determinarea continutului de radon 222". e_0 t t~OV . Determinari experimentale In cazul unor unitati functionale unde functioneaza surse de poluant $i practic nu exista schimb de aer intre interior l\1i exterior. In mod suplimentar: continutul de aldehida formica. de oxigen trebuie sa nu scada sub 16.1. Determinarea aldehidei formice".

In relatiile de mai sus se considera neschimbata densitatea globala a aerului. in care concentratia de vapori cte apa in interiorul unei unitati functionale se determina cu relatia (2'). subst. exprimata in m"). In cazul unui proces de schimb de aer intre 0 unitate functionala si exterior (care se desfasoara in timp) concentratia de vapori de apa in interior se determina prin calcul. Recomandari privind modul de stabilire a debitului diverselor surse de substante poluante si exemple de calcul al concentratiei rezultate sunt prezentate in Anexa 4.x106~ppm (velum) -------- ----------- pare se exprima concentratia de urmatoarele re1a\l1: subst. Pentru un timp suficient de lung de desfasurare a schimbului de aer se obt ine un regim stat ionar. cu relatiile (1) I?i (2) in care marimile considerate se refera la vapori de apa (In loc de substanta poluanta).2. 4. in care marimile considerate se refera la vapori de apa .aer = ( 1m3) . in care concentratia de substanta poluanta in interiorul unei unitati function ale se determina cu relatia: C _ K + 0 . Pentru un timp suficient de lung.6.3.2. 4. poluanta(mg. Recomandari privind modul de stabilire a debitului 101 Adim. x 102~ procente (volum masa) Adim.5. 1-00(%volum)" .2. poluanta 1 kg.2. 4.2.lm3) .106 de unita\i 3(3') (parti de substanta poluanta raportate la 1 milion parti de aer.000077%(%masa) = densit. specificate = 0.It l L:ecare intervin inrelatiile (1) samblurile de uniW\i. 4.2. Ce (2') 10 in care toate marimile considerate au semnificatia din relatia (2).4. In Anexa 5 se prezinta in mod informativ masele moleculare si densitatile pentru unele substante iritalrrite curent in aerul din unitatile functionale. 4. de desfasurare a schimbului de aer se obt ine un regim stat.ionar.

Ce eoncentratia admisa de substanta poluanta in aerul exterior (mg/m'J).s<1lide mese • eu fumatori ~tara fumatori 25 35 17 15 13 ---.) Destinatia incaperii Recornandat ~ ~~M mim 3 2 I ---- BIBLIOTECI DEPOZITE CART! BIROURJ .cam ere de loeuit .2 ..mijlocii . . ineaperii considerate (m"). Observatie: . BARURI 40 70 Tratamente termice Turnatorii Laboratoare MAGAZINE -mici .V voluJlMlol. ~ cum se arata in Anexa 4. Numarul sehimburilor de aer orare pentru unele unitati functionale trebuie sa fie mai mare eel mult egal cu valorile indicate in tabelul 6.obi$nUlte • lux .eomone .baron Brutarii 4 Ateliere rnecanice Schimbul de aer (volume /ora) Recomandat Minim - 4 .eanlere 4 4 3 4 3 5 8 17 25 6-8 0-10 10 6 12 40 50 40 85 6 4 8 25 50 io-zo to 4-6 5-10 6 6-8 6-8 15-25 10-15 40 40 50 70 25 12 8-15 6-8 - - 20 13 30 17 8-15 8-10 ..normativ.metsda se aplica pentru asigurat-ea cantitatit de oxigen ~i limitarea cantitatilor de CO2.2.de conducere BucATARII COMERCIALE lJrestaurante.de vapori de apa si exemple de ealcul al concentratiei rezultate sunt prezentate in Ancxa 4.7. 4..'i APARTAMENTE .cam ere dus .universale PISCINE REST AURANTE .3)xlO-4ms/mxsxPa) R alia de aer proaspat (mJ/h ' pers. si umiditate.eu circulatie de public . Numarul de sehimburi de aer pentru mentinerea rilor admise se dstermina eu relatia: n K (1 / h) (1) I 2 3 valo- in care: K debitul orar al surselor de substarrta poluanta (mg/h).. Cad concentratia admisa de substanta poluanta in aerul interior (mg/m"). cantine) Cafenete Camcre masuran ~i incercari CANTINE CENTRALE TELEFONICE CINEMA TOGRAFE Cluburi Coafor Garaje Hale umede Heliograf HOTELURI .W.in eonte~ ac~st. Tabelul 6 NumArul mrmm de sehimburi de aer orare pentru diverse tipuri de Incaperi (pentru ferestre eu eoefteientul de mfiltratie (0._ 10-15 4-6 6 6-10 20-30 30-60 20-30 6-10 4-8 4-8 6-8 13 8.individuale cu fumatori .individuale tara fumatori .carnere de baie 1 :>:'i 40 I I 34 50 .0.bucatarii BANCI 13 I7 I 2 2 5 10 4 10 15 4 2 L.5 I 20-30 20 25 8-12 5-10 - - 102 103 .

Maternitati .2. 5. in apele de supr afat a.Boli piele.Boli epiderm ice .sali de emisi e Scoli . ehirurgie . I 70 35-70 100 max.Copii . MASURI TEHNICE PENTRU REALIZAREA NIVELURILOR DE PERFORMAN'fA 20 30-50 50-85 4-6 8-12 20-40 15-25 10-15 5 8-10 60 75 max. naturale sau artificiale. • utilizarea de aparate construite si ment inuta in stare de functiune in vederea reducerii emisiilor de substante poluante. in zonele in care exista captari pentru alimentarea centrala cu apa potabila. I 0 5-8 5-10 3-5 6 6-8 5-10 3 10-15 15 20 20-50 25-50 5-8 10-12 Observatie: Pentru fiecare tncapere se va face calculul schimburilor de aer necesare atat in functie de numarul de persoane cat si functie de volumul incaperii. prin: • limitarea surselor poluante prin prevederea de bariere convenabile care sa opreasca emisiile de substante poluante in mediul ambiant. blul sau sunt obligate sa depoziteze aceste reziduuri pe platforme impermeabile.sali de receptie .eu fumatori Sali de masim Spalatoni meeanice Calcatorii SPITALE .Siili asteptare + vestiar . Limitarea poluarii chimice Ili radioactive la sursa Aceasta limitare se face prin: renuntarea sau limitarea folosirii materialelor sau produselor de construetii care degaja substante poluante ce ar putea conduce la depasirea concentratiilor admisibile. Se interzice de asemenea introducerea de elemente radioactive.1.Coridoare . Unitatile care extrag materii prime din care rezulta steril continand elemente radioactive precum si cele care au procese de productie din care rezulta zguri sau deseuri cu conti nut de radioelemente mai mare decat valorile maxime admise pentru populatre in ansam-.Cabinet den tar Statii de emisiune . bali interne . luandu-se in consider are situatia cea mai defavorabila.Saloane bolnavi.ie Aceasta cuprinde: ventilare naturals ventilare mecanica prin tehnici de ventilare. Reglarea calitatii aerului de filtrare sau de absorbt.1 Braserii cu fumatori Sali de asteptare Sali de banchete SAli de biliard SaIi de CaINe SAIi de conferinte . 5. 104 105 . eliminarea sau reducerea degajarii de substante poluante in aerul ambiant.full fumatori . • conceperea de produse si lucr ari de constructii vizand impiedicarea sau limitarea de substante poluante. in zone neinundabile si ferite de intemperii.sali de clasa Teatre WC-uri publice 2 17 3 20 4 4-6 6-10 6-8 20-30 5 5.Slili de operatii . infectioase. • utilizarea de fungicide sau de alte biocide in vederea eliminarii surselor de microorganisme atunci cand nu este posibil de a se actiona preventiv la nivelul proiectarii.

traseul parcurs de aer in interiorul cladirii. Atunci cand unele Incaperi ale cladirii sunt echipate cu un ventilator extractor care de ex. infiltratia trebuie avuta in vedere. medicale.1. sau pentru aplicatii industriale) aerul trebuie fumizat mlcanic deoarece el trebuie filtrat si. daca este necesar. Totusi. in interiorul carora presiunea termica creaza un efect de CO!?.2.inut seama de limitele practice ale metodei.4. b) Calitatea.2. conditionat.3. dar trebuie t. 5. unde este esential controlul calitatii aerului si reducerea nivelului de bacterii existente in aer. in cazul indepartarii gazelor evacuate (CO). 5. in majoritatea cazurilor se foloseste ventilarea naturala. Ventilarea naturala este functie de viteza si directia vantului precum si de temperatura aerului. se poate admite ca infiltrarea aerului exterior se produce numai prin neetanseitatile ferestrelor sau usilor. vaporilor de petrol si fumului din timpul unui incendiu. atunci cand necesarul de aer trebuie sa aiba 0 puritate ridicata (pentru centre stiintifice. In lipsa vantului. in consecirrta.: la 0 hota de aspirare din bucatarie. I I I I I I I I I in principiu.2. Ventilarea naturala a cladirilor se datoreaza diferentelor de presiune ale aerului intre ambianta exterioara si interioara ca si datorita deschiderilor de ventilare !?i neetan!?eitatilor existente in anvelopa cladirii. in cladirile inalte. 5. Pentru anotimpul calduros. Infiltrarea aerului in anotimpul calduros trebuie luata in considerare numai in regiunile eu vant. pareuri de masini inchise. majoritatea cantitatilor de aer pot fi furnizate prin ventilare natural a . Teoretic. La locuinte. Ventilarea mecanica se poate realiza prin mai multe metode. in special pentru etajele inferioare. 11 conditioneaza !?i recupereaza caldura de la aerul extras. in mod practic. cladirea se considera ventilata in mod natural. Diferentele de presiune ale aerului sunt produse prin actiuriea vantului in jurul cladirii si de diferentele de temperatura intre ambianta exterioara si ambianta interioara sau de combinare a acestor doua efecte. Sistemele mai complexe folosese 0 tubulatura de introducere a aerului cu ventilatoare centrale care introduc si extrag aerul. valoarea infiltratiilor aerului poate fi neglijata. in particular. Aerul evaeuat trebuie sa fie de asemenea filtrat atunei cand este necesara reducerea "pcluarii aerului exterior. e) garaje. d) un de exista conditii exterioare ambientale. Calitatea. Patrunderea aerului prin porii materialelor de constructie si prin neetanseitatile dintre acestea !?i structura de rezistenta este extrem de redusa ~ipoate fi neglijata. substantelor toxice sau netoxice la locul producerii lor. In situatiile in care cladirea este situata intr-o zona poluata sau. In aceste cazuri este necesara 0 deschidere adecvata care sa permita intrarea sau iesirea aerului astfel Incat ventilatorul sa poata opera in mod satisfacator. consta in evacuarea locala si pentru scurta durata a vaporilor sau mirosurilor in timp ce. 106 107 . b) in industrie. . nefavorabile. ventilatoarele asigura in permanenta un raport de aer proaspat suflcient pentru ansamblul cladirii.I I filtrarea aerului interior absorbtia din aerul interior sau din aerul captat a substantelor poluante. cele mai simple fiind introducerea sau aspirarea aerului cu un ventilator de perete.2. 5:2. Nu doar acesti parametri afecteaza rata de ventilare. Functia principala a ventilatorului. in cazul unei ventilari mecanice. dar pe baza lor se poate stabili daca orice deschidere va opera ca intrare sau iesire pentru aer si. Situatiile in care este absolut necesara ventilarea mecanica sunt urmatoarele: a) incaperi sau spatii care necesita ventilare si care nu pot fi ventilate prin metode naturale. noxelor. un sistem mecanic poate fi proiectat sa satisfaca necesitatile spatiului respeetiv. acolo unde este necesara i'ndepartarea pulberilor. cantitatea si controlabilitatea aerului introdus influenteaza alegerea intre ventilarea naturala si cea mecanica: a) Cantitatea. c) spitale. Avantajul major al ventilarii meeaniee este controlabilitatea. in acesta situatie. In practica constrangerile sunt date de cost si de limitele spatiului ventilat.

Verificarea riscului de condens in structura se va face conform STAS 647214-89. Verificarea prin calcul a temperaturii punctului de roua se face conform STAS 647213-89.ie avand grija ca presiunea de vapori la interiorul elementelor sa fie mai mica decat presiunea de saturatie a vaporilor de apa. A 108 109 .2. umezelii si noxelor.5. izolare si ventilare ca sa se echilibreze acesti parametri. b) Prever:ire~ co. sa se evite condensul in interiorul elementelor de coristruct. sunt necesare urmatoarele masuri: pereti si acoperisuri: • peretii subsolurilor trebuie sa impiedice patr d iditatii di 1 un ere a rilo 1 1 atn In so In scopul evitarii deteriorarii incapenor.). izolare. • peretii exteriori si acoperi!. c) sali de lectura. Umiditatea pe suprafetele interioare si/sau la interiorul elementelor de constructie poate sa fie controlata prin urmatoarele mijloace: a) Etansarea contra umiditatii exterioare. holuri de teatru unde se presupune 0 densitate mare de ocupare. \inand seama de sensibilitatea materialelor utilizate.coriceptie mai buna a produselor si o alegere judicioasa a materialelor. procese industriale necesitand rndepartarea aerului fierbinte.4. racire).sa impiedice fenomenele de condens pe suprafete prin asigurarea unei temperaturi pe suprafata elementului de constructie superioara temperaturii punctului de roua corespunzatoare temperaturii si umiditatii Telative a aerului interior.2. b) locuinte. de amplasarea lor in elementul de constructie !?ide timpul necesar pentru evacuarea aerului. la care efectul de horn nu permite aerisirea prin deschiderea geamurilor. d) bucatarii comerciale mari. Pentru a evita sau impiedica infiltrarea si patrunderea ploii. acesta trabuie sa ramana sub anumite limite acceptabile.4. zapezii. 5. Reglementarea duratelor in care pot fi recuperate spatiile Dupa executarea lucrArilor de constructii sau reparatii (vopsitorii. Mijloacele care permit sa se regleze concentratia de umiditate a aerului intr-o lucrare de constructii sunt urmatoarele: cresterea sau scaderea temperaturii aerului (incalzire.4. in general. tratamentele de suprafata anti-fungicide pot sa contribuie in anumite cazuri la impiedicarea formarii umiditatri. 5. etc. zugraveli etc. Totodata acest tratament este in mod obisnuit 0 masura provizorie care este utilizata atunci cand nu este posibil sa se actioneze la nivel arhitectural. e) situatii in care viteza vantului face ventilarea naturala impracticabila.lurile trebuie sa constituie un obstacol impotriv~ p~t:un~e~i ploii sau a zapezii.5. reocuparea spatiilor se poate face conform normativelor de executie. pentru indepartarea mirosurilor sau umiditatii excesive de la bai si bucatarii. ventilarea rncaperilor (naturala sau mecanica). umidificar~a sau desumidificarea aerului interior si a aerului care este introdus. Reglarea concentratiei de umiditate 5. standardelor si agrementelor de tehnologii. Daca nu poate fi evitat condensul. ca si la unele cladiri foarte inalte. Situatiile in care ventilarea mecanica este de dorit sunt: a) mtreprinderi. Acest rezultat poate fi obtinut printr-o . eliminarea sau reducerea umiditatii la sursa sau izolarea activitatilor generatoare de umiditate.ndensului pe suprafete interioare l1iinterspatii: . Ele nu trebuie sa poata fi deteriorate de umiditatea din sol.1. in lucrare si pentru a evita sau impiedica infiltrarea apei subterane in lucrare.3. planseele peste sol: trebuie sa Impledice ca umiditatea solulUI sa urce ~ana la suprafatn superioara a planseului. 5. sa se actioneze concomitent prin incalzira.

Utilizator F'iint a sau obiect pentru care este conceputa 0 constructis. refugii.Produs de construe. 3. 8.Cluburi . 4. unitatea functionala.ANEXA TIPURI DE CLADIRI CARE FAC OBIECTUL PREZENTULUI NORMATIV Nr. 1 .Depozite _}i antrepozite .Cantine .Aziluri . 7. G. 9.Pie Ie .Teatre. intr-o cladire).Element realizat ca unitate distincta tie (element compo.Biblioteci .Magazine . dispensare Sanatorii Sali de gimnastica Sali de sport Bazine de inot si santun Polig_oane de tir I 9 sanatatii 10 Cladiri pentru complexe pentm cultura fizica ~i sport Obiect care rezulta in urma unei activitati de constructie. sau a diverselor sale parti.Actiune Influenta exercitata de un agent asupra construcns.Carnine.rului fata de constructia ce trebuie realizata si fata de spatiile prin care utilizatorul se deplaseaza si fata de eleinentele delimitatoare ale acestuia.hale .destinat pentru a fi incorporat intr-o nent) constructie in care indeplineste una sau mai multe funct ii specifics.Cofetarii/patiserii . 5.Cladiri pentru birouri .Scoli .) . 10. Tipul de cladire Cladiri de locuit Exemple de categorii de cladiri -~---~ 1 TERMINOLOGIE ANEXA 2 crt.Gradinite .Institute de inv~run.~t~~Qr ______ ----_ .Agent Fenomen sau substanta ce actioneaza asupra constructiei sau a diverselor sale parti.Hoteiuri si alte clAdiri turistice (moteluri. intemate .Locuinte uni ~i multi-familiale .Efect Rezultatul unei actiuni.Portun Aeroporturi he liporturi Spitale Policlimci.Enuntarea unei necesitati a utilizatorului .Baruri .Restaurante .GaD ~i autogari 2 3 4 Cladiri comerciale Cladin pentru dcpozitare Cladiri de alimentatie publica 5 Cladiri pentru cultura si divertisment 6 Cladiri pentru invlltArnant 7 8 Cladiri admimistrative Cladin pentru dinjarea transporturiior Cladiri pentru ocrotirea .Cerinta a utilizato.Constructie 110 111 . cinematografe .Criteriu de perforCaracteristica ce trebuie luata in consimanta (parametru) derare la convertirea exigentelor de performanta in cantitatr denumite "Niveluri de performanta" in raport cu 1.Subsistem al unei Parte a cladirii care Irideplineste una constructii sau mai multe functiuni necesare satisfacerii cerintalor utilizatorului (de ex.Expozitii . Acest term en include atat cladirile cat si lucrarile inginerel?ti. 2.Conditie tehnica Exprimarea modului prin care cladirea (partial sau total) raspunde la cerintele utilizatorului. etc.Muzee . amplasament pe sol.

Perform ante in constructii. Termotehnica. Parametri climatici exteriori".Intretinerea norma. "Fizica constructiilor. Terminologie". justificata din punct a unei constructii de vedere tehnico-economic. Prescriptii de calcul". "Poluarea atmosferei. Performant e in constructii. Calculul permeabilitatii la aer a elementelor si materialelor de construetie.Domeniul de foloDestinatii ce pot fi date unei constructii sinta al unei contin and seama de modul in care performantele acesteia corespund nivelurilor structii de performanta specifice destinat iei considerate. "Const. Calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor".care se evalueaza indeplinirea unei exigente de performanta." "Fizica constructiilor. necesare pentru mentinerea constanta. Performante in constructii. Comportarea elementelor de constructie la difuzia vaporilor de apa. tul prescriptiilor fundamentale redactate in spiritul conceptului de performant a in constructii". Termotehnica. "Aer in zonele protejate. Termotehnica. 14.Durata de utilizare Perioada de timp. 12.inere normala si beneficiile pe care le aduce constructia. sau elemente de exprimare a criteriilor de performant a. 13. respectiv elemente de care trebuie sa se tina seama in proiectare. cuantificarea acestora (niveluri de performanta) reprezentand reguli de proiectare (nivel e minime/maxime admisibile). a performantelor cladirii. la stabilirea duratei de utilizare se are in vedere necesitatea de amortizare a costurilor de investitii si realizarea unui echilibru economic intre cheltuielile de intret. in care se asigura folosirea cladirii. a unui subsistem sau produs de constructie in raport cu domeniul sau de utilizare. "Fizica constructiilor. "Fizica constructiilor. Ll. 112 113 . Constructii civile si industriale. in timp.ruct ii civile si industriale. Conditii de calitate". PRESCRIPTII STAS 1240010 (proiect) TEHNICE CONEXE ANEXA 3 STAS 12400/1 (proiect) STAS 12400/2-88 STAS 9081-78 STAS 12574-87 STAS 647212-83 STAS 647213-89 STAS 647214-89 STAS 647217-85 STAS 6472111-85 Construct ii civile f?i industriale. Notiuni si principii generals". Mod de exprimare a performantelor cladirii in ansamblu". Higrotermica. "Fizica constructiilor. Contimi.Ansamblu de mas uri preventive sau rela a unei constructii paratorii.Performanta 0 anumita proprietate efectiva (exprimata cantitativ) ce earacterizeaza comportarea unei constructii. Determinarea permeabilitatii la aer a materialelor si elementelor de constructii". Termotehnica.

' aU prin degradarea acestor substante..S).).. .~yj." ANEXA " RECOMANDARI PRIVIND STABILIREA DEBlTULUI DE NOD . '. "Instalatii de Incalzire. "1' "" . EXEMPLE DE CALCUL -.. "Ambiante termice. M . .pltl. "Ambiante termice moderate. din interioM orpnismala. lipide si proteine) si de cantitatea de caJd~. degradarea subansamblurilor obtinute de organism ~'" tatie (glucide. Temperaturi interioare conventionale de calcul". Determinarea indicilor PMV si PPD si nivele de performanta pentru ambiante. Calculul necesarului de caldura.' Acest proces depinde de modal In car~". activitati gospodaresti inbuc:atirii. Parametri climatici exteriori". =uce .i 2 vapori de apa.2" K = 85 X 10-4 x M x A (mvh) '~. din text (art. conform tabelului 1.J \: !: Debitul de CO2 eliberat in cadrul schimburilor ~~e se determina.STAS 6648/1-82 STAS 6648/2-82 STAS 1907/1-90 STAS 1907/2-90 SR ISO 7726-85 STAS l3149-92 "Instalatii de ventilare si climatizare.I.schimburi metabolice intre utilizatori !?i spatiul' interior. cu relatia:. Prescriptii de calcul". in mod experimental. corespunzator urmatori '1or agenti care potactiona in interiorul unitatilor functionale din interiorul· cliclirilor: .:.I A. pentru asigur~calititii.I. it' \" 114 115 . Surse A. Producerea de bioxid de carbon (C02) A. plantele din incaperi: activitati casnice (fumat. descompunerea unor produse de combustie folosite'tn instalatii de mcalzire sau aparate gospodaresti. etc.~a.l)i in care: -J t.. . "Instalatii de ventilare si climatizare.nivelul metabolic corespunzator unei anumi~L. . Calculul aporturilor de caldura din exterior. Prescriptii fundamentals".'~ Introducere Prezenta anexa se refera la stabilirea debitului de CO . Aparate si metode de masura a marimilor fizice".I. ~ In cadrul acestei anexe se prezinta si 0 metodi decalcul simplificat al necesarului de aer.l. bai.. '. . Schimburi metabolice Eliminarea de CO in cadrul schimburilor IDft*bolice se datoreaza oxidarii produselor organice. ! '. Calculul necesarului de caldura. "Instalatii de Incalzire..

"A"se estimeaza la 2 m2/jucator (tinand seama de gabaritul sporital jucatorilor de baschet).imea de 1.612 mvh = 1. Prezenta plantelor in Incaperi In prezent.3.209 . aerul este denumit "saturat" iar umiditatea sa relativa este de 100%. tin and seama ca baschetul presupune un efort fizic mediu. Sa se determine debitul de bioxid de carbon eliminat de jucatorii a 2 echipe de baschet pe parcursul rntalnirii. La 0 temperatura data. 3.6 m. la 0 temperatura data aerul contine cantitatea maxima de vapori de apa. Volumul mcaperii = 30 x 20 x 10 = 6000 rna C = 00004 x 1. Umiditatea relativa da 0 indicatie asupra gradului de saturatie a aerului cu vapori de apa. in procesul de respiratie. denumita concentratia de saturatie sau umiditatea absoluta la saturatie Cs (in g/m" sau in g/kg). in mod preponderent.1.4) K Cad . de calcul Exemple 1. K =10 x 85 x 10-4 x 3. Jocul de baschet se desfasoara fara spectatori intr-o sala avand dimensiunile 30 x 20 x 10 m. Cunoasterea fenomenelor ce se produc permite insa ca amplasarea plantelor in diverse spatii sa se faca in mod judicios. 2. considerand ca aerul exterior are compozitia specificata in par.1 din prezentul normativ.A- suprafata totala a corpului uman (de ex. Producerea de vapori de apa B. In mod curent se foloseste notiunea de umiditate relativa a aerului (in %) care reprezinta raportul dintre presiunea partiala efectiva a vaporilor de apa din aer si presiunea partiala de saturatie.a luminii. cantitatea de vapori de apa nu poate depasi 0 anumita limita. plantele elimina ins a CO2. in procesul de asimilare clorofiliana plantele absorb bioxidul de carbon. C. tipul si randamentul aparatului. 116 . la temperatura data.2. De exemplu. ceea ce conduce la cresterea concentratiei de substanta poluanta in aerul din unitatea functionala.2928 = 517 x 10-6 kg/m" = 517 mg/m" C:d = 1'600 mg/m" (conf. denumita si umiditate absoluta. pentru un barbat cu inalt. .517) 0. masurata in glm3 sau in g/kg.6 x 2 = 6120 x 10-4m:lfh = = 0. "M" se estimeaza la 3. etc.1. Atunei cand.209 kg/h = 1. contribuind la imbunatatirea calitatii aerului.8 m"). Numarul total de jucatori: 2 x 5 =10 jucatori.70 m.1. Descompunerea unor produse de combustie Eliminarea de CO2 in procesul de functionare a unor instalatii ce folosesc produse combustibile depinde de numerosi parametri: natura combustibilului. nu se vor introduce plante in spatii ce pot fi ventilate eficient in cursul noptii si se va evita prezenta lor in dormitoare de mid dimensiuni.·cazul instalatiilor de incalzire sau a aparatelor casnice ce functioneaza cu gaze naturale (avand in compozite. Aceasta cantitate maxima este 0 functie corespunzatoare de temperatura. 10 = 1116m3 / h (1600 .186h-1 6 Dnec V 1116 6000 A.209 X 106 mg/h. Sa se determine numarul schimburilor orare necesare "n". 2.Ce n = A. pet. Intre marimile de mai sus exista relatia: 117 1.1. B. avand masa de 70 kg. dar este necesar sa se precizeze totodata si temperatura aerului la care s-a facut masurarea. CH) se poate considera ca debitul de CO2 eliberat in cadrul procesului de ardere (in m3/h) este egal eu volumul de gaz consumat. A =1. Umiditatea relativa poate fi masurata usor cu aparate de diferite tipuri denumite in general psihometre. In lipsa luminii. Umiditatea aerului Aerul contine intotdeauna 0 anumita cantitate de vapori de apa care poate fi exprimata prin concentratia vaporilor de apa in aer. In prezent nu exista date suficiente pentru cuantificarea proceselor descrise mai sus. IfI.

50 15.16 1. C C. 100 = C(621 + Cs) .04 24.1.36 6.25 7.81 t (. (1 . concentratia de saturatie a vaporilor.49 4.63 51.04 33.00 10.Ps 100 .06 1.74 8.2. III Pa.I) Tabel B.ie a vaporilor de apa.Cs(803 + C) sau 1 °° (%) (B.84 13.34 12.80 35.iala efectiva a vaporilor de apa._1~00~O (B. p P.iala de sat.14 c. = Cs <l'a ___.39 1.19 5. <l'a . 100 Ps Cs (621 + C) <l'a __. 118 119 .:1c_::0-=.14 2.56 21.92 46.umiditatea relativa.56 5. _ C(803 + Cs).urat.58 39._ _E_ .80 1.33 19.1 Presiunile de s~turatie P8 !. presiunea part.65 37.07 12.76 30. presiunea part. in %.71 43.53 3.37 25.76 27.32 17.42 20. 7 8 9 p. (mg/m') 0.~f6ao) 621 .1. de la diferite temperaturi C 8 C 803.36 32.'e) IO II 12 I3 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 p.65 11. Daca concentratiile se exprima in g/kg relatiile (B.) si (B.96 2.Ii concentratille de eaturatie ale vaporilor de apil.84 5. Cs (%) (B.23 28.65 1.2') Presiunile !?i concentratiile de saturatie pentru diferite temperaturi ale aerului sunt prezentate in tabelul B. in g/m".2.39 16. (1 . (Pa) 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 1228 1312 1403 1498 1599 1706 1818 1937 2065 2197 2340 2487 2645 2810 2985 3169 3362 3565 3781 4006 4244 4491 4754 5029 5318 5622 5940 6274 6624 6991 7375 (ml!:/m3) 9.97 1.39 ]0.29 18.0<I' 621 + Cs .95 6.26 8.88 0.22 48.) devin: -20 -19 -18 -17 -16 -15 -14 -13 -12 <l'a sau = _E_ .27 1. in g/m".51 1. in Pa.77 23.33 2. (Pa) 103 114 125 137 150 165 180 198 217 237 260 284 310 337 368 401 437 476 517 562 611 657 705 759 813 872 935 1002 1073 1148 c.75 2.25 3.I') -11 -10 -9 -8 -7 -6 -5 -4 -3 -2 -I 0 I 2 3 4 5 6 C = (g/m") (B.15 4.60 41.83 4.99 3.53 2.1<1'Oa ) in care: <1'.79 7.) t ClC) 803 + Cs . concentrat ia vaporilor de apa.65 14.

Aparate casnice en ardere deschisa Debitul de vapori emis de arderea combustibililor depinde de natura acestora si de puterea arzaturuhri. de 0..2.. cu varfuri pana hi 1000 . conform Anexei 1. baia.2.5 .1. spalatui. a kg de vapori de apa pe saptamana. Pentru aparatelo de uz casnic (rnasini de gatit. in functie de natura activitatii.6 95." .000 1.m-. plite) in conditii normals de ardero a combustibilului. dimineat... dusu}. MV .5.185xAx(M2+0. in met Debitul de vapori de apa. Nivelul de activitate.2.3) in care: K .. 120 121 .B.i.. 1500 g/h.baia sau dusul Producerea vaporilor de apa in carnere de baie poate fi evaluata la 600 . conform STAS 13149-92) P 0 este data de relatia: K = 87xO.4xM)x103 (mg/h) (B..000 B.::. &epot admite urmatoarelo debite de vapori: gaze naturale '" .. 1:30 g/h.000 2 140. M . prin evaporarea sudorii (gradul de transpiratie fiind eorelat eu senzatia de confort). 800 g/saptamana. in mmlh 1 40. se poate estima ca spalatul < Debitele de vapori de apa produse de 0 persoana aflata in stare de eonfort termie.. Tabelul B. Pentru un adult (A =1.1Hl1" Pentru calcule orientative se poate considera en volurnul vaporilor de apa eliberati in cadrul procesulu i de combustie este sensibil egal eu dubiul volumului de gaz rnetan (tiriand seama ca densitatea vaporilor de apa este. usearea rufelor cea. aflata in pozitie asezata. in met.. pentru diferite nivele de activitate sunt prezentate in tabelul de mai jos. in g/h.nivelul de activitate metabolica. 160 g/hm" petrol lamp ant ] 00 g/hrn'' gaz imbuteliat .3.a. pentru 0 locuinta ocupata de 4 pci soane. B. Ea depinde de obiceiurile culinare care pot fi foarte impo rtanta.000 1. 700 g de vapori de apa. eorespunde metabolismului unei persoane in repaos... si prezint... Activitatea metabolic a Degajarea vaporilor de apa de origine metabolica se efectueaza in 3 moduri: prin respiratie (aerul expirat din plamani este praetie saturat eu vapori de apa). 1000 g/zi pentru 0 familia de 4 persoane..spalatul ~i uscatul rufelor Pentru 0 locuint.8029 kg/m"). activitatea de preparaie a hranei.::.ntr-o locuinta Hint generatoare de vapori de Epa: prepararaa hranei. Activitati casnice Numeroaso activitati practicata i. .debitul vaporilor de apa. Se poate estima ca.''''H' este fcart« variabil.a perioade de varf rufelor emite cca. .8 m"): K = 29x(M2+0. uscatul si calcatul rufelor etc.2. un g. A .2. in .15 W/m2.2 55. 9 kg/saptamana iar spalatul pardoselilor cca. inclu siv spalatul veselei. .a de 4 persoane... produce cca..2. Surse B.. .. . Productia de vapori de apa pentru 0 persoana aflata in stare de eonfort termie (-0. Nivelul de 1 met=58. SOO g In pra nz $1 1700 g seara: in medie zilnica se poate considera un debit de vapori de cca.4xM)x10:J (mg/h) (B.suprafata totala a eorpului uman. prin difuzia vaporilor de apa prin piele (perspiratie).3') Nivelul de activitate metabolica este precizat in STAS 13149-92..prepararea hranei Produeerea de vapori de apa in buct.

Viteza cu care aceasta umiditate va fi evaporata depinde de: cantitatile de umiditate absorbite (abundenta ploilor in cursul fazei d~ executre. tapete lavabile din plastic.) nu trebuie aplicate foarte repede dupa terminarea peretilor. etc.2.6. dupa terminarea unei locuinte din materiale traditionale. finisarea rapida a elementelor de constructii. precum !. grosimea straturilor de material (viteza de uscare este invers proport ionala cu patratul grosimii stratului). Condensarea vaporilor de apa Condensarea vaporilor de apa se poate produce sau in masa elementelor de inchidere sau pe suprafetele lor.). caracteristicile de uscare ale materialelor puse in opera. betoanele).3. absorbita de materiale in cursul fazei de executie. corespunzatoare temperaturii si umiditatii relative a aerului interior. cu straturi putin permeabile la vapori rntarzie mult uscarea). pentru incaperile in care pot avea loc degajari mari de umiditate. Aceasta umiditate este data de: apa absorbita de materialele de constructie in cursul depozitarii la fabricant si pe santier.5. in cursul perioadei imediat urmatoare dupa darea in exploatare. Ea depinde deci de caracteristicile termice si de permeabilitatea la vapori a elementelor componente ale structurii. se recomanda utilizarea unor finisaje cu rol de volant pentru preluarea "si-cedarea umiditatii (tencuieli cu mortar pe baza de var. ponderea volumului de materiale puse in opera cu procese umede (de ex. Plante verzi Productia de vapori de apa pentru plante de apartament este: buchete de flori legate: 5 10 g/h glastra cu flori: 7 15 g/h plante acvatice (nimfacee): 6 8 g/h ficus elasticus: 10 20 g/h B.lide parametrii aerului interior si exterior. constructia trebuie sa fie suficient de bine incalzita si ventilata. etc. 5000 1. Umiditatea de constructie . Dupa 2 ani de la terminarea constructiei. ipsos. apa proverrita din precipitatiile atmosferice. placi de ipsos. ca de exemplu: evaporatoarele care se monteaza pe radiatoarele de calorifer sau acvariile. Condensarea in masa unui element de constructie este legata de variatiile de temperatura si de presiune de vapori de apa in interiorul elementelor. se apreciaza la 3000. Alte surse de umiditate In cadrul unui apartament pot exista si alte surse de emisie a vaporilor de apa. in intervale scurte de timp. Aceasta condensare apare mai evidenta pe suprafetele vitrate sau pe suprafetele tratate cu finisaje impermeabile la vapori si ea poate modifica bilantul 122 123 . la grosime egala.). in special recipientele care contino apa. mortare. _ apa de amestec necesara punerii in opera a materialului (betoane.B. Cantitatea de apa care va trebui sa se evapore. B.4. in peretii de beton prefabricati este apreciata la 201lm2• Din aceste considerente rezulta ca: finisajele greu permeabile la vaporii de apa (pelicule de vopsitorie.. Debitul de vapori pentru aceste surse poate fi apreciat la 40 g/h. umiditatea ram as a. posibilitatile de usc are a structurilor (de ex.2.2. Umiditatea de echilibru care se stabileste dupa mai multi ani de la darea in exploatare a constructiei prezinta totusi variatii in functie de sezon si de regimul de exploatare a mcaperilor. Prin umiditate de constructie se intelege cantitatea de umiditate prezenta intr-o constructie dupa terminarea lucrarilor de executie. De exemplu.. Condensarea pe suprafata se produce atunci cand temperatura superficiala a elementului de constructie este inferioara temperaturii punctului de roua. etc. (de ex. betoanele se usuca mai lent in comparatie cu 0 zidarie de caramida). B.

93g / m3 Sa se determine umiditatea relativa a aerului interior pentru care concentratia vaporilor de apa.55 x 0 5 = 25 5rn:l/h ~plicand r~~atia (2') din cadrul nO~'mativuiui. la temperatura de 20°C este.PsA) . . ~once~t:atia g/m. 1-0 camera .37 g/m".2) =111.4 gIh Concentratia vaporilor de apa din aerul exterior (formula B. care f< -.3) cadrul Exemplul 2: S~ se determine exterior. PsA presiunea de saturatie a vaporilor de apa corespunzatoare temperaturii pe suprafata A.78 g/m". pera ura e in care: K' debitul vaporilor condensati. la temperatura formula 'B. Cj = D + Ce = 25. de rezistenta la transfer terrnic a elementului de inchidere.. =c.- r dat atunci (g/h) de ecuat ia (1') din se poate scrie: (B. in s/m (~i '" 22xl0-9s/mJ.27 . Exemple de ealeul Exemplul 1: este: K = 2 x 2. in g/h. de caldura latenta de condensare.. avand concentrat ia vapo rilor de apa din aer I U umiditatca relativa de 85('.93 = 6.059 / m3 Exemplul 8: Sa se calculeze umiditataa relutiva a aerului interior int . 1) este: 124 125 .78(803 + 11. in Pa.24 1.24(f-~0. calculat cu relatia (B. in Pa. rezulta concentratia de echilibru a vaporilo.d . Debitul de condensate depinde de temperatura ~i umiditatea relativa a ambiantei interioare.85 803 + 2.4 x 1. corespunzatoare concentratiei de 6. t .309 / m3 Umiditatea relativa a aeru] .37(803 + 6. de 11. este de 6. •• :l UI111 enol'. Concentratia de saturatie a vaporilor de apa. 0. Ce C.5) In care: Ai suprafata elementului pe care se produce condensarea vapori101' de apa. Pi presiunea partiala a vaporilor de apa in interiorul incaperii. calculata conform STAS 6472/3-89. cu mvelul metabolic M = 1..5 + 1.4.2) se obtine: at' -lOoC este 1.l.24 = __~03_1.37) .de umiditate a1 Incaperilo prezentului normativ.85 1.4 .2 met in urmatoarete conditii ' dirnensiunile carnerei 4 x 5 x 2. etc.27 .55 m numarul oral' al schimburilor de aer n temperatura aerului interior 20°C ' Kc zz: = 0. Aphcand C 803 + de saturatie.6· L Ai~i(Pi . depunand 0 activitate sedentara.100 11. e Zl o~upata de 2 pel'soane.. Aplicand formula (Bd ) se obtine: <Pi 6.5 h' aerului exterior -3"C (temperatura medie a lunii Bucuresti) umiditatea relativa a aerului exterior 85%. Debit~l de vapori de apa prndus de cele 2 persoane.8-5Y ·0.2J C e = 803· 2. ~i coeficientul de transmisie a vaporilor de apa la suprafata.30 g/m calculata cu relatia (B.103 (g/h) (B.22 + 0.9 0.de apa din interiorul incaperii: K 111. 0. in mod simplificat debitul de con dens are se poate calcula cu relatia: 3. la temperatura de 20°C. de curentii de convectie in vecinatatea elementului.K'+D . -100C.15- cc 1. si tern or t 'd . in m". de temperatura exterioara .3J este: ranuarie ~mpe~at~ra 111 B.------0--. conform tabelului B.78) = 60% Rata schimbului de aer (debitul de ventilatia) este: D = V x n = 4 x 5 x 2.

1 este: Pi = 2340 x 0.55 m".37) . 1 = 111.l. se prezinta 0 sinteza a principalelor categorii de activitati ce se desfasoara in interiorul unitatilor functionale.6 9. Temperatura pe suprafata vitrata. 44 8 '30 = 293 9 /h Umiditatea relativa a aerului.1Ci = 1600 . calculata.1) si tabelul B. Ro I = 20 _ 20 + 3 .1: 126 127 . debitul instantaneu de producere a vaporilor de apa este: K = 1195 Pa Debitul de condensare pe suprafata ferestrei.55 . calculat cu relatia (B.30) Exemplul 4: Sa se determine contributia 1acresterea concentratiei vaporilor de apa intr-c bucatarie.2 25.4 .30(803 11. pentru asigurarea calitatii aerului interior tncaperilor In functie de datele expuse pana in prezent. in functie de rata metabolic a considerata.avand un coeficient de transfer termic de 3.5 .18.2 - - 05 9 / m .37(803 + 5. 2.5 + 193 ' = 56 / .R C.3).6(803 + 11. 100 56% + 6. in urmatoare1e conditii: consumul de gaz metan a fost intr-o luna de iarna de 44m'l. numarul oral' al schimburilor de aer n = 2 h 1 function area aragazului a fost in medie de 8 ore pe zi.4). este: PsA C. 3 Exemplul 5: Sa se calculeze umiditatea relativa a aerului interior pentru mcaperea din exemplul 3.37(803 + 11. este conform tabelului B.2 g/h Concentratia vaporilor de apa in conditiile condensului pe suprafata vitrata. calculata conform STAS 6472/3-89 este: tsi = ti ti . 100 = 50% In realitate scaderea umiditatii relative a aerului interior nu va putea avea loc dedit pana la valoarea sub care nu se mai produce condens pe suprafata interioara a ferestrei. admitand ca este echipata cu 0 fereastra cu suprafata vitrata de 2 m.6) . este: 5. dimensiunile bucatariei sunt: 2. rata metabolica corespunzatoare acestor activitatii precum si necesarul de aer proaspat (m'l!hx om) necesar pentru mentinerea in limite normale a concentratiei de "02" si "COl'" Totodata tabelul contine cantitatea de vapori de apa degajata de un om (g/h). data de formula (B.lPl · = 6.6oC Presiunea partiala a vaporilor de apa din aerul interior.6 W/(m2K).0125 = l' 3.9 m3 = Cresterea concentratiei vaporilor de apa. corespunzatoare acestei concentratii. Metode de calcul simplificat al necesarului de aer proaspat.6 x 2 x 22 x (1310-1195)=18. 3. in tabelul C.37) lPi = 11.2.5 x 3. datorita functionarii aragazului. datorita flacarii de aragaz este: . conform relatiei (B.5) este: K' =3. Tinand seama ca 1 m" de gaz metan degaja 1600 g vapori de apa (conform pct.5 .5 x 2. data de relatia: lP = PsA K - PSi ·100 = 2340 1195 ·100 = 51<¥< 0 D = 293 2. pentru temperatura pe suprafata ferestrei.tc .B.56 = 1310 Pa Presiunea de saturatie.

+ ±o"e jOe + io'c + 15° C t 20'JC j 25° C j 30° C 100 75 50 30 20 15 75-. Temperatura aeru1ui interior este de 18.iile in care in unitatile functionale sunt rnai rnulte categorii de activitati.) . "! 1.·r·--l-----.84 _ __ ___ .) continutul de "CO:' <>. Tabelul C.L umane I?i caracteristici metabolice Nota: Pentru cantitati fae interpolari. proiectantul poate sa le asimileze cu categoriile prevazute in tabel (ex: soron. 30 20_j r--z.10.l: 1.-.3 x 1O-4m:J/mxsxPa. 1.acr Tempe17.-_-_I 50 ----7 Diferenta de presiune intre exterior ~i interior este de 10 Pa.munca moderata/munca grea). In clasa studiaza 30 elevi. conform schitei de mai jos si eoeficientului de infiltratie a aerului prin rosturi de 0.5 met 1. Tipul de activitate: Munca usoara 1.- .:. umiditatea relativa a aerului si cantitatea corespunzatoare de va pori de apa continuta intr-un m" de aero Tabelul C.8 g/m") intr-o sala de clasa ce are dirnensiunile: 9.1.-- 100 --75 --- --100 ---.16.00 I- )1-------------------------a Rel atia dintre temperatura.munca foarte grea.-------Activitati Nr l ategona de activitan crt._-_---------~ __ __f_l!_ntl_latca~ va on de apa in gim.0.. de vapori altele decat cele din tabel se I Functie de activitatile desfasurate. se prezinta relat ia intre temperatura. sport-munca foarte grea).5"9 iar umiditatea relativa la Inceperea orei de curs este de 50%.05%) concentratia de vapori de apa <>.continutului normal de substanta: 129 128 . in completarea datelor de mai sus.7~ ___9_2J? _ _I_1.3.i "C02" Se precizeaza conform tabelului C..29 __ 23 4._---_. umiditate relativa aeruJui I?i cantitatea de vapori . . Rata metabolica: 1.~-. pentru asigurarea conditiilor admisibile in ceea ce priveste: continutul de "0'" (>. in tabelul C. Necesarul specific de aer pentru asigurarea .100 ----------.2 Nota: Exemplu de calcul Sa se determine numarul necesar de schimburi orare de aer.84 ratura 6_.00 x 3.00 x 6. in condit. a cS ~ .00 100 3 O(J 1.0 30 --50 100 50 -- - 20 15 30 75 ---.. repaos-stat linistit.2.W~..2.00 m. Calculul numarului necesar de schimburi orare pentru asigurarea continutului de "02" . pentru spectatori . calculul se face pentru fiecare in parte (ex: sala sport: pentru sportivi .

densitatea (Ia t=OoC.4.1.. 44 28 28 32 5.g m Concentratia vaporilor de apa la umiditatea relativa initiala de 50% (conform tabelului C.0. Calculul volumului de aer infiltrat prin rosturile ferestrelor V = L x ~p x 3600 x 0.8 g/m" (umiditate relativa 68%): 33.5. 313. 2.3 x 10-4 .8 schimburi orare Substanta considerata . Calculul numarului necesar de schimburi orare pentru asigurarea conrinutului de vapori de apa 2...8 schimburi orare). 3 [4 x 1. Nz o. 3_ 4.93 g/m" Necesarul de aer pentru mentinerea concentratiei de vapori de apa din aer la 10. Vapori de apa degajati (conform tabelului C.77 == 3.49 m" == 0. Concluzii Schimbul prin infiltratii datorita neetanseitatii ferestrelor (".32 schimburi orare Pentru alte gaze poluante.3.4289 21409 0.36 mvh elev 10.3. M 22. I_ 5 313.. 6.): 180 gIh elev 2.pentru pentru Total 1. 30 = 3333 /3 162 .44 m:l/h elev x 30 .44 m:l/h elev total de aer (D) 4. p =105Pa) poate fi determinata cu relatia aproximativa: D =- in care "M" este masa unui mol de gaz (g).3 x 10-4 in care: L lungimea total a a rosturilor (m).32schimburi orare) este total nesatisfacator fata de necesarul de 02' CO2 si vapori de apa (".33 + 7.2570 1.6 x 10 x 3600 x 0. Concentratia vaporilor de apa degajati in volumul V: 2.6 m V = 48. 0 48 18 1.4.77 o-c ~i 10.8028 30 - 1.93schimburi orare 2 schimburi orare 2. crt. Masa moleculara aproximenva 28. 7.08 mvh elev 9..2928 1.3'~ '----- 3. Pa (kg/m') Densitatea la aer CO2 CO 2.2): 7. 10. 8. 180 . 52.1.9768 1. ~p 10 Pa L .2.2 9·6·3 1.80 + 3 x 3J = 48.2505 1. Necesarul n D V de schimburi 312 162 = orare (n) ANEXA Masa moleculara Ili densitatea pentru unele substante intalnite curent in atmosfera Nr. 03 vapori de apii (H2O) formaldehida /H H-C\. Este necesar sa se realizeze 0 ventilare naturala controlata sau 0 ventilare mecanica.1. Necesarul .39 108 = 3.4 (kg/m") 130 131 .2 m-/h 1.

industriale Iii speciale Ghid privind metodologia de agrementare a ancorajclor !Ii sistemelor de blocare pentru precomprimare. Nr. 8 NICOLAE NOICA Ghid privind agrementarea tehnica pentru PROCEMA SA. precum si procedurile si ghidurile de evaluare aferente sistemului calitatii in constructii . 2.A.conform anexei Dr.conform anexei nr.hnica pc-ntru produse din beton arm at dispers eu fibre de otel pentru clemente ncstructurale Ghid privind agrementarca tehnica pentru produse din bcton armat dispers eu fibre sintetice pentru clemente ncstructurale 2 CEPROCIM SA IKCERC Bucuresti urmatorul :~ o 1 R DIN: 4 2 3 4 Se aproba ghidurile de agrement tehnic .MINISTERUL LucRAR1LOR PUBLICE 1$1AMENAJARIl TERITORIULUI ANEXA nr. 1 LISTA GHIDURILOR DE AGREMENT TEHNIC FINALIZATE IN ANUL 1996 ORDIN Nr. 7 PROCEMA SA. produse din hewn armat dispers eu fibre de sticla pentru clemente nestructurale 132 133 . Ghidurile !?i procedurile se editeaza contra cost de catre elaboratori . 591/1996 privind numirea Guvernului Romaniei. GAT 254 IKCERC Bucuresti 5 GAT 256 IKCERC Bucuresti 6 GAT 128 GAT 129 GAT 130 PROCEMA S.1997 Avand in vedere avizele Consiliului Tehnico-Stiintific al Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului: in conformitate cu Decretul nr. Directia Generala Reglementari si Atestari Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin. Cod Ihid 1 Denumirea ghidwui 2 Elaborator 3 si fundatii IKCERC Cluj o GRUPA SPECIALIZATA 01 Elcmenu: structurale 1 GAT 097 GAT 214 GAT 253 Ghid privind mctodologia de agrementare a planseelor din grinzisoarc si corpuri de umplutura Ghid privind mctodologia de agrementare a cimenturilor conform EKV 197/1992 Ghid privind metodologia de agrementare a armaturilor pentru precomprimare utilizate la constructii civile. a procedurilor si a ghidurilor de evaluare aprobate prin prezentul ordin. 456/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.la cererea celor interesati. MINISTRU. 111N/1 din 22.01. se va publica in Buletinul Constructiilor. utilizate la construct ii civile. 1. industriale Iii spcciale Ghid privind mctodologia de ngremcntare a sisternelor de ancorare pentru armaturi in clemente portante existcnte I hnon annat. in temeiul Hotararii Guvernului Dr. zidarie ) • Ghid privind agrerncntarca u. Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite crt. Lista ghidurilor de agrement tehnic.

17 Ghid privind agrementaraa tehnica pentru produse din ipsos armat cu fibra de sticla Ghid privind agrementarea tehnica a geamurilor pentru ccnstructii Ghid privind agrementan. perati se lemnoase.a tehnica a produselor izolatoare din sucla de tip foam-glass Ghid privind agrementaroa tehriica a produ- PROCEMA SA PROCEMA SA PROCEMA SA PROCEMA SA 4 5 GAT 262 GAT 263 GAT 264 GAT 265 GAT 266 GAT 273 6 7 8 tuburilor Ghid general de agremcntare pentru procedeck tehnologice mecanizate in constructii (clemente din beton.A. 3 INCERC Bucuresti PROCEMA S. pereti nestructurali. t. 6 7 PROCEMA S.amplarie si vitraje 3 PROCEMA SA o 12 1 GAT 217 2 Ghid privind metodologia de agrementare a peretilor exteriori usori.A. 15 16 ICECOK S. 4 5 PROCEMA S.ru realizarea selor din poliester armat cu fibra de sticla GRUPA SPEClALIZATA 03 Protectii la foe. social-culturale si industriale (peroti din produindustriale agrementarua tehniea pentru din beton cu agregate INCERC Bucuresti 13 2 3 derilor usoare la cladiri Ghid privind metodologia de agrementare a procedeolor tehnologice de realizare a blocurilor mid din beton pentru constructii Chid privind metodologia de agrementare a procedeelor GAT 132 GAT 1:35 GAT 143 GAT 144 GAT 147 Ghid privind produse prefabricate usoare PROCEMA SA 14 ICECOK S.A. din rnateriale pc baza de lemn Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a ferestrelor din lemn Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a usilor din lemn Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a elementelor de constructii din materiale pe baza de lemn antiseptizante (rezistente la agenti biologici xilofagi) Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a elemcntelor de constructii din lernn (rasinoase si foioase antiseptizate rezistente la agenti biologici xilofagi) tehnologice din bctori pent. pentru constructii tip sera. astereala) Ghid privind metodologia de agrememare tehnica a peretilor cu structura din lemn si placati. 11 GAT 274 134 135 .o 9 1 GAT 139 2 Ghid privind agrementarea tehnica a caramieilor si a blocurilor ceramice GRUPA SPEClALlZATA 02 Elementc de inchidcre. clemente functionale de montaj din mase plastice etc.A.) Ghid privind metodologia de agrernentare tehnica a accesoriilor metalice pentru sarpantc din lemn Ghid privind metodologia de agrement.A.A.ru cladiri din placi subtiri) vile. cornpartirnentare. pentru cladiri 3 ci- 1 GAT 188 GAT 191 GAT 193 GAT 231 Ghid privind metodologia a procedeclor tchnologice de agrementare ICECON S.are tehnica a acoperisurilor din lernn (sarpanta.A. de realizare a inchiICECOK S. acustica. PROCEMA S. protectii hidrofuge ~i invelitori 9 10 IKSTITUTUL NATIONAL AL LEMNULUI n"STITUTUL KATIONAL AL LEMNULUI INSTITUTUL NATIONAL AL LEMNULUI INSTlTUTUL NATIONAL AL LEMNULUI INSTITUTUL NATIONAL AL LEMNULUI INSTlTUTUL NATIONAL AL LEMNULUI INSTITUTUL NATIONAL AL LEMNULUI 1 GAT 189 GAT 192 GAT 215 GAT 138 GAT 140 GAT 141 GAT 142 Ghid privind metodologia de agrementare a procedeelor tehnologice de executie a hidroizolatiilor Ghid privind metodologia de agrementare a procedeolor tehnologice de realizare a tiglelor din beton Ghid privind metodologia de agrementare a hidroizolatrilor la partil« subterane ale cladirilor Ghid privind agrementarea tehnica a tiglelor de acoperis din ceramica si din mortar de ciment Ghid privind agrementarea tehrrica a nnpasliturilor si a tesaturilor din fibre de sticla bitumate si nebitu. tencuieli subtiri. pereti pent.!?ate ' Ghid privind agrementarea selor din vata minerala Ghid privind agrementarea selor din vata de sticla tehnica a produtehnica a produ- ICECON SA 2 ICECON SA. tcrmotehrrica.A.

aro a pardoselilor speciale pentru hale industriale (antiderapante.i tiilor IKSTITUTUL KA'f!OKAL AL LEMKULUI INSTITUTUL KATIOKAL AL LEMl\lJLUI IKSTITUTUL KA'f!ONAL AL LEMl\lJLUI INSTlTUTUL NATIONAL AL LEMl\ULUI Ghid privind a fcrcstrelor INCERC Bucurest i Ghid privind a aditivilor 258 GAT 181 GAT Ghid privind agrement.hnica pe ntru PROCEMA S. o 1 2 3 de agrcmcntarc Il\STITUTUL l\ATlOl\AL AI.---. utilizate pentru finisari in constructii din lemn Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a lacurilor poliuretaniee.i INCERC Bucurvst i ICECOK SA 16 GAT 219 GAT 220 Ghid privind a tapetelor metodolugia autnadezivc de agrernentar« Chid privind mctodologia de agromentarc a sistemelor de izolarc exterioara a fatadei cu tencuieli subtiri aplicate pe matcriale termoizolante Ghid privind metodologia de agrcmcntare a vitrajelor speciale tcrrnoizolante Ghid metodologia de agrement.anici) utiliz ati pont ru incluierca lomnului destinat co nstruct iilor Ghid privind metodologia de agrementaro u-hnica a produsclor de protcctie insect icida 8i fungicida a lemnului ut iliz at i n constructii 12 GAT GRUPA SPECIALlZATA 04 Finisaje. gresie. caramida sau piatra Ghid privind agrcmentarea tehnica pcntru protectii si acoperiri anticoroz ive a metalului 28 pentru rncleierea structiilor lemnului destinat con- GAT 136 PROCEMA S.area tchnica pcntru sistema de prindere a placajelor exterioare Il\CERC Bucurosti PROCEMA S. utilizat! IKCERC Cluj ICECOK SA 21ti 15 INCERC Bucun. faianta. din betoane 136 137 .tt: verticale situate in mu. PROCEMA SA.A.A.are a luminatoarelor la acoperisurilc construeprivind metodologia de agrerncntaro realizato din profile PVC metodologia de agrerncntare pcntru bctuanc Il\CERC Bucuresti ICECOK SA 17 lii GAT Il\CERC Bucurcsti ICECOK SA 19 20 21 221 GAT 222 GAT 22:3 GAT INCERC Bucurest. LEMl\ULUI Il\STITUTUL KATIOl'\AL AL LEMl\UUJI INCERC Bucurcst i 9 Ghid privind agrementarea tehnica a cararnizilor de sticla Ghid particular privind agrementarea materialelor hidroizolantc folosite in porturi si cai navigabile 11 GAT Ghid privind metodologia 271 uhnica a adezivilor speciali (cianacrilic! si poliurct.rior Chid privind metodologia GAT GAT 185 GAT 186 GAT 187 GAT 267 GAT 268 5 6 7 9 GAT 269 10 GAT 270 mutodologia de agromentare bctoane colorate metodologia de agrementare a procedeelor tehnologice de executie a lucrarilor de tencuieli in strat subtire Ghid privind metodologia de agrementare a procedoelor tehnologice de execurie a lucrarilor de vopsitorii speciale Ghid privind rnetodologia de agrementare a procedeelor tehnologiee de exeeutie a pardoselilor reci din rnateriale noi Ghid privind mctodologia de agrementare a procedeelor tehnologice de exeeutie a pardosclilor calde din materiale noi Ghid privind metodologia de agrementare tehnica a produselor de protecrie ignifuga a lemnului utilizat in constructii Ghid privind metodologia de agrementare tchnica a lacurilor acriliee rezistente In condi\ii de exterio r.st. tencuieli. utilizate pentru finisari in constructii din lernn Ghid privind metodologia de agrementare tehniea a adezivilor epoxidici. protcet. pc difcrite suporturi de beton.• 0----1------2---GAT 145 GAT 227 --------_. antiscanu-ie. anticoroz ivc) Ghid privind metcdologia de agrcmcntarc a placilor ccrarnicc spcciak pentru SUpJpft.A.--~----. 22 134 din piatra natural a Ghid privind agrement. mortar. adezivi de lipire a placilor de rnozaic. -----.area u._------------------ 3 PROCEMA S.A.ii antieoroaive si speciale. placaje si pardoseli 272 GAT GAT 098 2 GAT 099 GAT 184 4 Ghid privind a pardoselilor chotelor Ghid privind a dalelor din Ghid privind metodologia de agrementare de material plastic !!i a rno- IKCERC Cluj 14 216 de agroment.

area tehnica a produselor din mase plastiee pentru impermeabilizar'i si impotriva penetratiei apei Ghid privind agrementarea tehnica a produselor pentru pardoseli utilizate pentru aetivitati sportive Ghid privind agrementarea tehnica a caramizilor din ceramica antiacida Ghid privind agrernentarea tehnica a produselor de finisaj pe baza de dispersii apoase GRUPA SPECIALIZATA 05 Produse.utilizare pent.ICPAlUC tudinii de utilizare a instalatilor de incalaire prin pardoseala. 14 GAT 200 S. regeneratoare de caldura. tudinii de utilizare a recuperatoarelor de caldura: cu fluid intermediar.A. tudinii de utilizare a echipamentelor de stocare a frigului pentru varful de consum al instala\iilor de c1imatizarc in eonstruetii Ghid privind procedura de verificare a apti.ICPAIUC SA. tudinii de utilizare a racitcarclor de apa destinate instalatiilor de aer conditienat Ghid privind procedura de verificare a apti. 1 GAT 101 GAT 102 GAT 108 GAT 104 2 3 4 5 GAT 105 GAT 106 GAT 107 6 7 Ghid privind procedura de verificare a apti. GAT 201 GAT 202 GAT 203 GAT 204 GAT 17 S. 19 SA.ICPAlUC tudinii de utilizare a bateriilor elect.emele de treeeri etanse ale conductelor prin pere\ii .are .ICPAIUC SA tudinii de utilizare pentru destratificatoare de aer Ghid privind procedura de verificare a apti.ICPAIUC SA. din instalatiile de ventilare din construetri Ghid privind procedura de verificare a apti.rici pcntru instalatii de vcntilare si climatizare Ghid privind procedura de verificare a apti. inclusiv cornponente Ghid privind procedura de verificare a apti.A. PROCEMA SA.ICPAIUC SA. tudinii de utilizare pentru ventile automate ~i dezaerisire destinate instala\iilor solare ~ de incalzire Ghid privind procedura de verificare a apti.ICPAlUC SA.ICPAIUC tudinii de utilizare a camerei de amestec a aerului.ICPAIUC SA tudinii de utilizare pentru echipamente de incalzire cu perdele de aer cald Ghid privind procedura de veriflcare a apti. aferenta instalatiilor de ventilate si climatizare Ghid privind procedura de verificare a apti.ICPAIUC SA.A.gaze . 15 16 SA. cu tuburi termice.ru silJl. tudinii de utilizare pentru ventilatoare extractoare de acoperis Ghid privind procedura de verificarc a apti.ICPAlUC tudinii de utilizare a schimbatoarelor de caldura eu placi destinate centrale lor termicc GAT 199 SA.electrice 3 PROCEMA S. procedee si echipamente pentru instalatii aferente constructiilor de: inealziri • climatizari ventilatii sanit.ICPAIUC tudinii de utilizare a aerotcrmelor electrice pentru instalatiile de ventilare si climatizare Ghid privind procedura de verificare a apti.i plafoanere ~"nstruc\iilor Ghid privind procedura de verificare a apt.ICPAlUC SA. 10 GAT 196 GAT 197 11 12 GAT 198 13 SA.i.ICPAIUC SA tudinii de utilizare pentru vcntiloconvectoare Ghid privind procedura de verificare a apti.o 24 1 GAT 187 GAT 146 GAT 148 GAT 2 Ghid privind agrement. tudinii de . tudinii de utilizare a echipamentelor destinatt' ridicarii presiunii apei (hidrofoare) Ghid privind procedura de verificare a apti. 205 Ghid privind proeedura de verificare a apti.ICPAIUC SA. tudinii de utilizare pentru echipamente de filtroclimatizare de camerA 139 138 . 9 26 27 PROCEMA SA.ICPAIUC tudinii de utilizare a vaselor de expansiune inehise pentru instalatii de mcalzire Ghid privind procedura de verificare a apti. o 8 1 GAT 194 GAT 195 2 3 25 PROCEMA SA. tudinii de uti lizare a rezervoarelor de stoeare a combustibilului pentru instalati! de Incalzire eu combustibil Iichid din construc\ii Ghid privind procedura de verificare a apti. 18 SA.ICPAIUC tudinii de utilizare a convectorilor elect.ICPAIUC SA.ICPAIUC SA.rice pentru instalatiile de ventilare si conditionare Ghid privind procedura de verificare a apti.

ICECOl\ SA tahlouri elect rice SA SA SA 24 ICPAIUC S. S. 88 39 ICPAIUC SA 40 tate) ale instalatiilor de mcalzire.ICECON tudinii de utilizare a elementelor' de automatizare Ghid privind mctodologia de agrementare a ICECON conductelor pentru alimentari cu apa Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON contoarelor de caldura Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON tablourilor electrice generale Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON armaturilor de scurgere Ghid particular privind metodologia de agre.ICECOl\ S. SA.0 20 21 22 1 CAT 206 CAT 207 GAT 208 CAT 211 GAT 212 2 Chid privind procedura de tudinii de utilizaro pcntru de camera Chid privind procedura de tudinii de utilizare pcntru Chid privind procedura de tudinii de utiliz are pent ru cu agent termic 3 verificaro a apti.actoare Ghid privind metodologia de agrementare a ICECON rezervoarelor tampon de apa pentru consum Chid privind procedura de verificarc a apti.. a' ICECOl\ SA ICECON SA. socialculturale si civile 25 GAT 213 Chid privind procedura de agrement. SA. motoare !ii generacladirilor verificare a apti.A. SA.) 41 42 43 44 45 26 27 28 GAT 151 GAT 152 GAT 153 GAT 154 GAT 170 GAT 171 GAT 172 Ghid privind procedura de agrernentard pen. microprocesoare ete. contoarelor do apa Chid privind procedura de tudinii de utilizare pentru toare clcctrjcc din dotarea Chid privind procedure de tudinii de utilizare pcntru de apartamcnt verificare a apti.ICECON SA. .ICECOl\ S. veruilare si cundit ionaro (regulatoare. 179 GAT 32 49 165 Chid privind procedura de verificarc a apti. 140 141 . presostato.ICECOl\ tudinii de utilizare pentru relee si com.ICECON mentare a obiectelor sanitare eunice ~ din fonta emailata Ghid particular privind metodologia de agre.A. ii de pompare Ghid privind metodologia de acrementare a ICECON echipamentelor pentru sta\ii de epurare a apei SA. SA.A. SA. umidos- ICPAIUC S.A. tru conducte si canale de ventilatii Chid privind procedura de agrementare a ICECON SA vibroizolatoarelor pentru ventilatoare Chid privind procedura de agrementare pen' !CECON SA. 48 ICECON S. SA. tru sine de ghidare a cabinei ascensoarelor si contragreutartlor Ghid privind procedura de agrementare troliilor incorporate in constructii . 29 30 Chid privind procedura de verificare a aptitudinii de utilizare pentru intrerupatoare si prize Ghid privind procedura de verificar€ a.ICPAIUC SA filtro electrost.ICECON ment.A tudinii de utilizare a echipamentelor de pornpare Chid privind mctodologia de agrernentare a ICECOl\ S.are a obiectelor sanitare din mae plutice Ghid privind mctodologia de agrementare ICECON pentru mqti de acoperire nocluri aanitare Ghid privind procedura de verifieare a apti. CAT 155 :34 CAT 174 85 GAT 156 :36 GAT 175 87 GAT 176 CAT 177 CAT 157 GAT 178 GAT 158 GAT 159 GAT 160 GAT 161 GAT 162 GAT 163 GAT 164 GAT Chid privind metodologia de agrementarc ICECO!\'" SA pentru receptoarc termoelectrice Chid privind procedura de verificare a apti. aptitudinii de utilizare pentru corpurile de iluminat Chid privind procedura de verificare a aptitudinii de utilizare a plintelor si tuburilor de protectie pentru conductoare ~ehlctrice 46 47 31 ICECON SA.A.are tehnica a elemuntelor complexe de wglare din cadrul instalatiilor de incaizire.ICECON tudinii de 'utilizare a echipamentelor pentru sta\ii de tratare a apei ~ .aticc verificare a aptiradianti cu gaz vcrificare a aptipanouri radianto ICPAIUC SA ICPAIUC SA 0 83 1 2 3 23 Chid privind procedura de verificare a aptitudinii de uti lizarc a procedeului de sablare cu granule polimerice Chid privind metodologia de agrementarc tchnica a componeritelor din sisternele de automatizare (terrnostatu. vcntilare si climatizare din cladiri industriale. SA.A.

A. scari rulante.o 50 51 52 53 54 1 GAT 166 GAT 167 GAT 168 GAT 169 GAT 180 CAT 181 2 3 S.A. 55 56 CAT 182 Ghid privind metodologia de agremcntare a ICECON echipamentclor pentru centrale de frig avansat Chid particular privind metodologia de agre.A. SA.A. GAT 255 Ghid privind metodologia de agrementare seismomctrelor Incorperate in constructii a INCERC Bucuresti 142 143 . o 64 1 GAT 239 CAT 240 CAT 241 CAT 242 CAT 243 CAT 244 CAT 245 GAT 246 CAT 247 GAT 248 GAT 249 CAT 296 GAT 2 3 S. mentcle de instalatii elect rice Chid general de agremontare pentru echipaICECON S. 76 ICECON S. S.A.A.A. mentcle electrocasnicc incorporate in construetic (ascensoare.are a procedeelor tehnologice noi de compactare a betonului Chid privind mctodologia de agrementare a procedeelor tehnologicc noi de prelucrare a tevilor de instalatii inglobate in constructii Chid privind metodologia de agrementare a echipamentelor de pomparo incorporate in construct ii pentru evacuarca apei de infiltratii Chid privind metodologia de agrcmcntare a elernentelor arnortizoare inglobate pentru fundatii de masini ICECON S. S.A.are a electropalanelor incorporate in constructii Chid privind metodologia do agrement.A. 133 Chid privind metodologia de agrementare a ICECON procedeclor tehnologice noi de finisare mecanizate a lucrarilor de parnant in spatii inguste Chid privind metodologia de agrementare a ICECON procedeelor tehnologice noi de consolidare a constructiilor prin injectare Chid privind mctodologia de agremcntare a ICECON intrerupatoarelor automate Chid privind metodologia de agrementare a ICECON releelor diferentiale la curenti "defect" Chid privind metodologia de agrementare a ICE CON pompolor de eirculatie a agcntului termic in instalatiile de incalzire Chid privind metodologia de agrementare a ICECON centralelor de clirnatizare Chid privind metodologia de agrementare a ICECON sistemului vas-rezcrvor WC Chid gener-al de agrementare pcntru echiICECON pamentele din instalatii sanitare Chid general de agrementare pentru echiICECON pamentele din instalatiile de incalzire Chid general de agrernentare pentru echiICECON pamentele din instalatiile de ventilare Chid privind metodologia de agrementare a ICECON balustradelor de proteetie Chid privind metodologia de agrementare a IKCERC sistemelor ~i echipamentelor de automalizare Bucuresti din punctele termice Chid privind agrementare tehnica pcntru ICECON accesorii de conducte de alimcruare cu apa si canalizare GRUPA SPECIALlZATA 06 Domotica ~i produse si echipamente inglobate in constructii SA.A. S.A.are eu apa la cladiri de locuit si social-culturalc 65 66 67 68 S.A. S.ICECON mentare a tevilor si fitingurilor pentru gaze Chid particular privind metodologia de agre. S.ICECON rnentare a armaturilor pentru gaze Chid privind metodologia de agremcntare a ICECON contoarelor de gaze Chid privind metodologia de agrerncntare a ICECON procedeelor tehnologice de montaj ansambluri de instalatii olect. S. ICECOK S. S. S.) 59 60 CAT 234 CAT 2.A. S. S. SA.are pentru echipaICECON S.rice Chid privind metodologia de agrementare a ICECON proccdcolor tehnologice de montaj ansambluri de instalatii de mcalzire locuint. S. ICECOK SA.A. sisterne de avertizare etc. 69 S.A.A.A.A.A.A.A.'35 CAT 236 CAT 237 CAT 238 61 62 63 Chid privind metodologia de agrement.e eu centrala individual a Chid privind mctodologia de agremcntare a ICECON procedeelor tehnologice de montaj a instalatiilor de aliment. 1 ICECON S. SA. 70 71 72 73 74 75 57 58 CAT 232 CAT 233 Chid general de agrement.

A.uare tiilor de pl: caile navigabile INCERTRANS S.i echipamcntc pc.ntru irigat.3 GRUPA SPECIALlZATA.' ruazcm si a aparatclor seismice pcntru poduri rut.ari eu apa.a ale podurilor rut. a rnodificatorilor si a alter adaosuri pentru bitum si emulsii de bitum la d rum uri metodologia de agrement.ierc 3 07 U.CERTRANS SA. INCERTRANS a 12 13 metodologia de agrementare a procedeelor de obtinere a structurilor bituminoase arm ale Ghid privind metodologia de agrernentare a produselor si procedeelor de colmatare a I'OSturilor si a fisurilor. deser a ri.A. recupe- SA Il\CERTRANS rari-rcdari u-renuri agricolc si amonajari piscicole 1 2 4 GAT 112 GAT 113 SA Il\CERTRAl\S 5 SA Il\CERTRANS GAT 259 GAT 260 Ghid pulor privind pentru agl'ementUJ'ea u-hnica a pornechiparca puturilor el.area eu apa Ghid privind rnetodologia de agrement are a aditivilor. alimunt.are a procedeelor de obtinere a mixturilor asfaltice si de executic a straturilor bituminoase particular de agrement.arc a elcrne nprefabricate din bcton pcntru porturi si cai navigahik Ghid privind mctodologia de agrcrncnt. INCEHT~':\NS SA.ar« a repararii si consolidarii ulemcnu-Ior de rezistent. Il\CERTRAKS 8 9 10 Il\CERTRAl\S Chid privind mctodologia do agrcmcntare cailor de lansare si tragere a navclor In SA INCERTRAKS 8.CERTRAl\S 14 GAT 122 GAT 109 GAT 110 GAT 111 Ghid privind metodologia de agromcntare a rosturilor de dilat at ie si a elcmeritelor de continuizare a caii la podurile ruticre Ghid privind metodologia clcmcntolor prefabricate poduri rutiere de agrernentare din betori pentru a Ghid privind metodologia de agrementare a prnccduelc r privind reparareu imbracamintilor ruriere si auroportuare Ghid privind metodclogia de agremcntare a procedeelor privind lralamcnll'1e bitumincase H.. 09 Ghid privind mctodologia de agrcmcntaru a aparat.elor d. IKCERTR. drcnaje foraje. materialelor geosintctice (gcornornbranc geotextile. Drumuri 1 si poduri rut.ii.are agregatelor naturale si artificialc pentru drumuri Ghid privind Ghid privind rnetodologia filierelor rutierc de agrernentare a SA 1 GRUPA SPECIALIZATA. procedue r. ISPIF SA 6 GAT 114 Ghid privind agl'l.iure Ghid privind rnetodologia de agromcnt.are rosturilor de dilatatie la lucrarile portuare !.menlarcu tchnica a coloanelor filtrantc de la construct ia pentru alirne nt.A.: "<!iu de agrcrnentare tehnologiilor de reah~<II"l' a corist ructiilor ingincrcsti suhacvaticu a SA INCERTRAKS 5 11 GAT 119 GAT 120 GAT 121 INCERTRANS SA IKCERTRANS S. SA Il\CERTRAl\S 15 2 SA Il\CERTRAl\S GRUPA SPECIltLIZATA. la rmbracamintitc din Ghid privind beton de cimcnt SA 144 145 .\KS SA Il\CERTRAl\S 3 4 santierc navale Ghid prtvind mctodologia st ruct. googrile.Ii la CIJ" de pe cai ncvigabil« Ghid privind metod.A.iure Ghid privind metodologia de agrementare bitumurilor rutiere nemodificaua Produsc.) foraj ISPIF SA.urjlur de J'ozistenifl Ghid telor de agrorncntarc a iarurilor a Ghid privind mctodologia de agrernentare mixturilor asfaltice de diverse tipuri SA Ghid privind mctodologia de agrernentare a Il\CERTRANS S_'\. Baraje ~i acumulari de apa 10 de agrernen~i a construea 7 GAT 115 GAT 116 GAT 117 GAT 118 INCERTRANS GAT 224 GAT 225 GAT 226 GAT 229 GAT 228 GAT 230 SA 2 a a Ghid-cadru privind metodologia tare a construcviilor port. SA 6 INCERTRANS S. ecrane drenantc) pent ru drumuri Ghid privind metodologia de agrement.

A. CEPROCIM S. Denumirea procedurilorl ghidurilor de evaluare ------ Executant ----- ORDIN Nr. Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urmatorul R DIN: Se aproba: "Manual ~i program de calcul cadru pentru intocmirea cartilor tehnice a constructiilor". Bucuresti. respeetiv Institutul de Consultanta. 751N1 din 10. 193/23. nr.i a Decretului nr.01. MINISTRU. CEPROCIM S. Prezentul ordin intra in vigoare la data publicarii in Buletinul Constructiilor. Directia Programe de Cereetare s i Reglementari Tehnice va aduee la indeplinire prevederile prezentului ordin..1996. 12/1996 r. 1.. In conformitate cu Hotararea Parlamentului nr.G.07. 2. 59111996. o Art.ANEXA nr.A. 2 Art. 2 LISTA PROCEDURILOR ~I A GHIDURILOR DE EVALUARE AFERENTE SISTEMULUI CALITA TIl IN CONSTRUCTIl FINALlZATE iN ANUL 1996 MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII TERITORIULUI crt. Organizare si Cibernetica in Constructii. 3. NICOLAE NOICA Proceduri analitice de audit si ghiduri dl' evaluare pentru certificarea matorialelor de constructii Ghid de evaluare tehnica a unui producator de placi ondulate de azbociment Ghid de evaluare tehnica a unui producatnde placi pe baza de azbast Ghi~ de evaluare tehnica a unui producator de JpoSOS de ccnst ructii PROCEMA S.i se distribuie la beneficiari impreuna eu programul eadru pe suport magnetic de catre elaborator. Manualul de la art. 4: 146 147 .1 se publica in brosura r. 1 Art. CEPROCIM S.A. Indicativ PC 001/97. 3 Art. 4.A. Nr.1997 Avand in vedere: Avizul Consiliului Tehnico-Stiintific nr. 456/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului. In temeiul H.

12/1996 si a Decretului nr. MURGU Bucuresti o Art.1996. n r.05. Manualul de la art.E. In conformitate eu Hotararea Parlamentului nr. In baza Raportului Direct iei Generale de Reglementari !?1 Atestari Tehnice.G. 284/23. 1 Art. In temeiul H. 3 Art. 456/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului. Indicativ M. 2 Art. Direct ia Programe de Cercetare s i Reglement. 74IN/ din 05. MINISTRU. 59111996.I se publica in brosura !?i se distribuie la beneficiari impreuna cu programul cadru pe suport magnetic de catre elaborator. 001/97. Bucuresti Prezentul ordin intra in vigoare la data publicarii in Buletinul Constructiilor.MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII TERITORIULUI ORDIN Nr.1997 Avand in vedere: Avizul Consiliului Tehnico-Stiintific nr.ari Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin. inclusiv sistemul informatic ~i baza de date a activitatii acestuia''. Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urrnatorul R DIN: Se aproba: "Manualul dirigintelui de specialitate in constructii. NICOLAE NOICA 148 Redactor: Alexandra Imprimeria Gutenberg.a. 4 . respectiv Institutul de Consultant.07. Organizare si Cibernetica in Constructii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful