1

Studiu privind influena cofeinei asupra memoriei

Epure Silvia-Ramona Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea Bucuresti,Specializarea psihologie, Anul I, Seria 1, Grupa 2.

REZUMAT Cercetarea de fa i propune s analizeze influena cofeinei asupra procesului de memorare ,precum i asupra diferitelor tipuri de memorie. Exist numeroase studii privind aceast influen ,ns nu se spune nimic despre tinerii consumatori de cofein. Dei tinerii au capacitatea de a memora mai uor dect adulii , nu se poate nega faptul c naintea examenelor acetia utilizeaz tot felul de produse cu cofein pentru a reine mult mai uor. Studiul acesta este aplicat pe tineri ,att de liceu ,ct i de facultate.S-a observat c , la nivelul creierului , cofeina este un puternic stimulent ,activnd anumite arii responsabile de memorare.Cei care nu consum produse pe baz de cofeina, n special cafea, pe parcursul zilei manifest o stare de moleeal i sarcinile care le sunt propuse pentru memorare nu sunt duse pn la capt cu succes. Cofeina este un excitant al sistemului nervos central, stimuland functiile psihic si motorii ale scoartei; indeparteaza senzatia de oboseala, creste activitatea mintal si suprima actiunea deprimanta a alcoolului, narcoticelor si a hipnoticelor. Produc tahicardie, vasodialatatie, vasodilatatie periferica, cerebrala si creste moderat diureza. Uneori, apar actiuni nedorite, ca nervozitate, insomnie, tremuraturi, palpitati (efecte similare apar si dupa consumul de ceai). Se administreaza, dupa prescriptie fiole de cofeina natriu benzoica (1 ml), subcutanat. Cafeina este un derivat de xantin stimulant psihomotor, respirator, cardiac si al secretiei gastrice.

INTRODUCERE Am hotrt s realizez aceast cercetare pentru c de foarte mult timp cofeina este consumat n cantiti considerabile ,oamenii atribuindu-i rolul de compus care ajut n procesul de memorare , fr a ti ns n ce msur aceasta acioneaz realmente la nivelul memoriei.Problema cercetat vizeaz informarea populaiei cu privire la rolul cofeinei , avantajele i dezavantajele consumului de produse pe baz de cofein i modul n care memoria este influenat de acestea. Acest raport de cercetare este important ntruct poate schimba comportamentul consumatorilor. n comparaie cu alte studii , lucrarea de fa i propune s abordeza problema din toate punctele de vedere , decizia de a consuma revenindu-i n cele din urm consumatorului. Ipoteza cercetrii este urmtoarea:Persoanele care consum frecvent produse pe baz de cofein memoreaz mult mai uor dect cele care nu apeleaz la astfel de produse. Memoria se refer la relaiile funcionale existente ntre dou grupe de conduite cu observabile ,separate printr-un interval temporar de durat variabil ...Primele conduite aparin fazei de achiziie .Conduitele ulterioare aparin fazei de actualizare. (Flores,1974). Memoria cuprinde mecanismele prin care o achiziie oarecare rmne disponibil ,putnd fi reamintit i utilizat. (Reuchelin , 1988).Memoria este implicat n marile comportamente ale vieii omului, cunoatere i nvare ,nelegere i rezolvare de probleme, inteligen i creaie.Psihologul german Lange considera c viaa psihica a omului fr memorie ar fi un ghem de impresii senzitive ,adic un prezent fr trecut , dar i fr viitor.Memoria uman este activ i selectiv ceea ce prespune nu doar o simpl nmagazinare de cunotine ,ci i o confruntare a lor cu necesitile i cerinele actuale ale vieii individului ,fapt care se soldeaz cu o nou organizare i sedimentare a materialului ,cu restructurarea i asamblarea informaiilor ntr-o form nou ,superioar celei anterioare ,cu evitarea erorilor comise n trecut ,cu eliminarea verigilor de prisos i extragerea datelor relevante din experiena anterioar.Memoria are o imens valoare adaptiv ,contribuind la echilibrarea organismului cu mediul.Psihofiziologul rus I.M.Secenov a considerat-o ca fiind condiia fundamental , piatra unghiular a vieii psihice.Procesele memoriei sunt urmtoarele :memorarea informaiilor ,stocarea informaiilor i reactualizarea informaiilor.Memorarea informaiilor este primul proces al memoriei ,cunoscut i sub denumirea de ntiprire,fixare, engramare.Presupune introducerea informaiilor n memorie.Dup prezena sau absena ateniei ,inteniei , efortului voluntare poate fi automat (spontan) sau voluntar, iar dup prezena sau absena nelegerii,mecanic i logic. Craik i Lockhart (1972) au elaborat teoria

4 nivelului tratrii informaiilor care descrie memorarea ca o activitate i nu ca o structur .Ei consider memoria ca un subprodus al percepiei i ateniei ,sugernd c o informaie poate fi tratat la diferite niveluri i c tocmai nivelul ei determin facilitatea cu care ea va fi ulterior reactualizat.Exist astfel un nivel superficial de tratare, care implic doar o asemnare fizic ntre doi stimuli i altul profund ce se refer la aspecte fonologice i semantice.Cei doi autori consider c memoria ar trebui studiat pornind de la paradigmele memoriei incidentale pentru c n ea experimentatorul poate controla modul n care subiectul trateaz informaia. n memoria voluntar ,subiectul adopt strategii pe care experimentatorul nu le poate controla. Cofeina este o substana cu efect stimulant asupra sistemului nervos . Cafeaua este cel mai popular stimulent din lume: 4 din 5 americani o beau, consumnd mai mult de 400 milioane de ceti pe zi. Consumul n rile scandinave este mai mare de 12kg (26lb) per capita. Cu peste 25 milioane de oameni angajai in industria cafelei, cafeaua se afla pe locul doi in comerul mondial, imediat dupa petrol. Cofeina pur este un praf alb cu gust amar ce se aseamna cu amidonul. Este solubil n procentaj moderat n ap la temperatura corpului omenesc i uor solubila n apa nclzit A fost pentru prima data extras din cafea in 1820, iar din ceai in 1827, dndu-i-se numele de theina. Curnd dup aceasta s-a descoperit si faptul c proprietatea de a modifica starea de spirit si comportamentul se datoreaz tocmai cofeinei i n cazul cafelei i n cel al ceaiului. Dupa ceai si cafea, cea mai importanta surs de cofeina o reprezinta buturile nealcoolice (coca-cola), apoi cacaoa i ciocolata. Ultima sursa importanta este in prescriptia de medicamente si a medicamentelor fara prescriptie. Persoanele care consuma in mod regulat cantiti mari de cafea (mai mult de cinci cesti pe zi) realizeaz adesea ca organismul lor s-a adaptat acestor cantiti, astfel ca i tolerana la aceasta substana crete; rezultatul este c ei trebuie sa mreasc i consumul pentru ca substana s mai aiba efect stimulator. Pe de alta parte, daca unii renun la consumul de cafea pentru un timp, uneori chiar i cteva ore, se pot confrunta cu simptome inverse, cum ar fi oboseala, dureri de cap, iritabilitate datorat dependenei lor fizice i mentale. Cercetatorii australieni de la Universitatea Queensland au descoperit ca, atunci cand consumi cofeina, esti mai atent si accepti argumentele mai usor. Experimentele realizate au constat in a-i intreba pe participanti in legatura cu atitudinile lor fata de eutanasie inainte si dupa ce li s-a dat sa citeasca o serie de argumente impotriva opiniilor lor initiale. Inainte de a li se da sa citeasca argumentele, participantii au consumat suc de portocale cu cofeina (echivalentul a doua cesti de cafea) si fara cofeina (placebo). Nivelul 'procesarii sistematice a mesajului' a crescut in cazul celor care au baut sucul cu cofeina si participantii s-au aratat in mai mare masura de acord cu argumentele, si-au amintit argumentele

5 mai bine si au demonstrat ca au inceput sa gandeasca in maniere similare cu argumentele aduse in tematici nrudite. Autorul principal, Dr. Pearl Martin de la Scoala de Psihologie de la Universitatea Queensland, a spus ca, "date fiind numeroasele situatii in care oamenii sunt expusi la argumente persuasive, aceste rezultate pot avea multe aplicatii. Ganditi-va de pilda in ce fel va pot afecta produsele care contin cofeina (precum cafeaua, ceaiul, cola sau bauturile energizante) atunci cand vedeti reclame, ascultati un discurs politic, cititi o cronica de film, sau sunteti intr-o intalnire de afaceri." Fapt surprinzator, cofeina nu este un stimulent tipic; ea nu ajuta in mod direct celulele cerebrale s se nvioreze si s lucreze mai bine. Cofeina acioneaza mai degraba intr-un fel ocolit. In loc sa declaneze eliberarea substanelor chimice insufletitoare", blocheaza aciunea neurotransmitatorului adenozina care comanda in general creierului sa se linisteasca si sa adoarma. Deoarece molecula cofeinei seamana cu adenozina, poate intra in receptorul celulei cerearale, substituind adenozina. Aceasta impiedica adenozina sa inabuse entuziasmul neurotransmitatorilor insufletitori", ca dopamina. Astfel, cofeina, deghizata in adenozina, pclete celulele cerebrale, fcndu-le s rmna ntr-o stare permanenta de excitabilitate. Nu este nevoie de multa cofeina pentru a se obtine acest efect. Dup spusele expertilor, cofeina din doua cesti de cafea poate anihila receptorii de adenozina ai creierului pentru doua ore, mentinndu-v creierul in stare alerta. Chiar si cantitatile mici de cofeina sporesc atentia si concentrarea, nltura oboseala i micoreaz timpii de reactie,stimulnd procesul de memorare. Este ceea ce au stabilit studiile clasice ntreprinse la sfrsitul anilor '80 de ctre doctorii Harris R. Lieberman i Richard Wurtman, de la MIT. Intr-un grup de brbati, ei au descoperit ca o cantitate de cofeina variind de la 32 mg, dintr-un pahar de cola, la 256 mg, dintr-o cana de 280 grame de cafea, a mbuntit performana la testele ce implicau atenia, concentrarea i reaciile rapide. Concluzia: chiar si cantitile mici de cofeina sunt psihoactive, dar doza optim pare a fi de 100 pina la 200 mg - una pn la dou cesi de 140 grame - luate dimineata si, din nou, pe la sfirsitul dupa-amiezii, cind efectul cofeinei dispare. Dozele mai mari nu au dot rezultate mai bune asupra creierului. Nu este sigur, dar exista unele dovezi ca memoria ar avea de ctigat de pe urma cofeinei. Cercetatorii de la Centrul National de Dependena din Londra au testat 9 003 consumatori aduli de cofeina. Cei care au but mai mult cofeina din cafea, si intr-o msur mai mica din ceai, au obinut rezultate mai bune la un numr de teste cognitive, axate concomitent pe timpul de reacie, memoria verbal i orientarea vizuala i spaiala, faa de non-utilizatorii de cofeina. Persoanele mai vrstnice au fost mai stimulate mental de cofeina dect tinerii, au conchis investigatorii.

6 Si cercettorii olandezi au observat efecte benefice ale cofeinei asupra memoriei. Cercetatorii de la Universitatea Limburg din Maastricht au administrat la 16 persoane o substana care afecteaza memoria pe termen scurt si pe termen lung. Consumul de cofeina a contracarat semnificativ daunele induse de substanta chimica. Subiecii care au but doua pn la trei ceti mici de cafea (250 mg de cofeina) au recuperat informatii din memoria pe termen lung i i-au amintit normal cuvinte la testele pentru memoria pe termen scurt si lung; viteza de citire si concentrarea vizuala au ajuns aproape de nivelul normal, dinainte de administrarea drogului. Cercetatorii au atribuit imbunatatirea memoriei unei stimulari a activitatii colinergice", sau cresterii activitatii neurotransmitatorului memoriei", acetilcolina, ceea ce se intmpla, spun ei, cnd cofeina blocheaza adenozina. Suplimentele pe baza de cofeina, sub forma de pastile sau bauturi energizante, au ajuns noul drog la moda in randul tinerilor americani, numai in statul Illinois inregistrandu-se peste 250 de cazuri de supradoza in ultimii ani. Varsta medie a dependentilor este 21 de ani. Ei abuzeaza indeosebi de bauturile energizate pentru a rezista invatatului sau ritmului de distractie. Medicii atrag atentia ca abuzul de cofeina nu este mai putin periculos decat folosirea altor droguri, mai ales cand se combina cu acestea din urma. Conform investigatorilor italieni, cofeina contribuie la consolidarea memoriei la animalele de laborator, dup cum a demonstrat-o capacitatea lor superioara de a-i aminti cum s gseasca drumul prin labirint. Dar cofeina a mbuntit memoria prin alte mecanisme dect blocarea adenozinei, au conchis cercetatorii. Un alt motiv posibil pentru care cofeina stimuleaza memoria: provoaca o uoara cretere a adrenalinei, care limpezeste creierele amortite. Adrenalina declaneaza i o cretere a nivelului zahrului din snge (glucoza), care, la rndul ei, stimuleaza eliberarea acetilcolinei, neurotransmitatorul care mbuntete memoria. Dr. Richard Restak de la George Washington University, o autoritate in domeniul cercetarilor pe creier, recomanda folosirea judicioasa a cofeinei" pentru a-i ajuta pe virstnici sa compenseze incetinirea functionarii creierului. Exista si un examen pe care cofeina nu il trece. Nu puteti conta pe cantiti masive de cofeina pentru a va mbunti capacitatea de a lua hotarri manageriale complexe, conform testelor ntreprinse la Penn State University. Subiecii au fost 24 de manageri bine pltii care consumau in mod normal patru sau mai multe ceti de cafea n fiecare zi (400-1 000 mg de cofeina). Acetia au fost supui unui test video-computerizat de ase ore, cu scenarii menite s le testeze priceperea n luarea hotrrilor manageriale complexe.

7 O sptmna mai trziu, managerilor li s-a spus s ia un supliment de 400 mg de cofeina pe zi, in capsule. Desi cantitatea este foarte mare, corespunznd la 8-14 ceti de cafea pe zi, se intmpl ca oamenii aflai mereu sub presiune s o consume, au spus cercetatorii. Subiecii au fost apoi supui unui alt test simulat pe video-computer pentru a li se examina capacitatea manageriala.Interesant, sub influena excesului de cofeina, au fost cu 20% mai rapizi in luarea deciziilor. Dar deciziile lor nu au fost neaprat mai bune. In fapt, ca pacitatea managerilor de a profita de anumite ocazii, bun indicator al succesului managerial, s-a deteriorat in urma consumului excesiv de cofeina - probabil din cauza ca managerii s-au grbit s acioneze fr a cheltui destul timp pentru a-si aminti si a lua in considerare informatiile relevante pentru hotarire. In general, excesul de cofeina nu a avut impact asupra majoritii msurilor cu relevana majora, au conchis cercettorii. n Noiembrie 2002 ,s-a realizat urmtorul studiu:consumul de cafea asociat cu perfomanele cognitive nalte ale femeilor vrstnice.Un studiu asupra 1528 de vrstnici a comparat funcia cognitiv (susinut prin 12 teste standardizate) cu perioada de via i consumul curent de cafea ,declarat de fiecare.Un consum mai mare de cafea pe parcursul vieii femeilor a fost asociat cu o performan mai bun la 6 din 12 teste.Consumul curent de cafea a fost asociat cu o performan mai bun la 2 teste.Printre femeile de 80 i peste 80 de ani , consumul de cafea de pe parcursul vieii a fost asociat cu o mai bun performan la 11 din 12 teste ,dar rezultatele nu au avut importan statistic.Atunci nu a fost gsit nicio legtur ntre funcia cognitiv i consumul de cafea la brbai. Cofeina mbuntete memoria de scurt durat i accelereaz timpul de reacie acionnd asupra cortexului prefrontal al creierului, conform unui nou studiu.Cercettorii au folosit rezonana magnetic funcional pe 15 voluntari ca s determine felul n care activeaz cafeaua diferite arii ale creierului . Cofeina moduleaz o funcionare mai intens a creierului prin efectele sale asupra diferitelor arii ale creierului ,explic Florian Koppelsttter ,care a realizat cercetarea mpreun cu colegii si de la Universitatea Medical din Innsbruck ,Austria.Inainte de testare, grupul s-a abinut de la cofein i nicotin cel puin 24 de ore.Apoi le-a fost dat o ceac tare de cafea coninnd 100 mg de cofein sau o butur cu efect placebo fr cofein.Dup 20 de minute toi participanii au fost scanai prin rezonana magnetic n timp ce luau parte la un test de memorie i concentrare.Dup cteva zile experimentul a fost repetat ,n aceleai condiii ,dar fiecarui participant i-a fost dat cealalt butur. In timpul testului de memorie ,participanilor le-a fost artat o secven rapid cu majuscule ,apoi a aprut foarte repede o singur liter pe ecran i li s-a spus s decid dac litera era aceeai cu cea care apruse penultima n secvena de mai devreme.Au trebuit s rspund apsnd Y pentru DA i N pentru NU. Toi cei din grup au

8 avut activat partea memoriei de lucru din creier ,a explicat cercettorul . Dar cei care au consumat cofein au avut o activare net superioar n partea lobului prefrontal .Aceast zon este implicat n memoria de execuie ,atenie ,concentrate, planificare i monitorizare.Acest tip de memorie este folosit cnd ,de exemplu, caui un numr de telefon ntr-o carte i apoi l reii nainte de a-l forma.Aceast cercetare a fost prezentat la conferina anuala a Societii de Radiologie din America de Nord. Rezultatele unor teste fcute n laborator de o echip de la Universitatea Newcastle au artat c ceaiul negru i verde inhib activitatea anumitor enzime n creier care sunt asociate cu memoria.Rezultatele ,care sunt publicate n jurnalul academic , pot conduce la dezvoltarea unui nou tratament pentru o form de demen care afecteaz 10 milioane de oameni din toat lumea,Alzheimer.Pentru acest experiment, s-au investigat proprietile cafelei i cele ale ceaiului negru i verde ntr-o serie de experimente tiinifice.Ceaiul negru i verde ncetinete activitatea unei enzime care a fost descoperit n depozitele de proteine gsite n creierul celor cu Alzheimer.Dr.Ed Okello susine Dei nu exist niciun tratament pentru Alzheimer ,ceaiul poate fi o alt arm folosit mpotriva acestei boli. Un alt studiu sugereaz ca memoria este ajutat de cafea.Adulii mai n vrst care au but o ceac de cafea naintea unui test de memorie au performat mai bine dect cei care au but cafea decofeinizat.Consumatorii de cofein au avut scoruri mai mari la test,care a fost dat diminea i dup-amiaz ,i nu a artat vreun declin al memoriei pe parcursul zilei.Rezultatele cercettorilor de la Universitatea Arizona din Tucson sunt publicate n revista de specialitate Psychological Science.Doctorul Lee Ryan spune c rezultatele sprijin alte cercetri ,artnd c memoria adulilor poate fi mbuntit de consumul de cofein.Cei care beau cafea regulat au suferit un declin n ceea ce privete memoria cnd li s-a dat cafea decofeinizat.Cercettorii au realizat testele verbale cu participanii ,toi peste 65 de ani , la 8 am i 4 pm , cu o diferen de la 5 la 11 zile. Ei au fost mprii n dou grupuri :cei care au but cafea cu jumtate de or nainte de test i cei care au but cafea decofeinizat.Toi participanii consumau regulat cafea.Cercettorii au ajuns la concluzia c oamenii n vrst au memoria mai ascuit dimineaa ,chiar dac au but sau nu cafea.Oricum ,memoria lor tinde s se deterioreze pe parcursul zilei dac nu consum cofein. Dup cum se poate vedea, foarte multe cercetri au ncercat s demonstreze n ce msur influeneaz cofeina memoria. Cafeaua ,ca si alte bauturi,este un amestec bogat de diferite substante ce pot avea efecte benefice asupra organismului daca sunt consumate in cantitati potrivite si fara exagerare. Pe baza caracteristicilor individuale ale consumatorului (varsta, greutate, metabolism,sistem nervos si cardiovascular) este posibil consumul de 2 pana la 5 cescute de cafea pe zi.Compozitia

9 cafelei este complexa - mai mult de 2000 de substante care variaza in functie de tipul cafelei si de modalitatile de pregatire. Datorita cofeinei,un alcaloid prezent in cafea,aceasta determina importante efecte analgezice asupra organismului uman.Cofeina este utilizata si pentru prepararea anumitor medicamente care pot fi cumparate fara reteta si care reduc durerea in cazul unor traumatisme minore. Studii efectuate in Italia si USA au demonstrat rolul important al cafelei in combaterea hemicraniei.Numeroase studii au demonstrat efectul antioxidant al cafelei.Cafeaua contine substante care contrasteaza actiunea radicalilor liberi ,favorizand prevenirea tumorelor legate de imbatranirea celulelor. La nivelul aparatului digestiv cafeaua favorizeaza digestia avand un efect de "normalizare" a functiei intestinale.Consumul de cafea mareste metabolismul energetic fara sa modifice consumul energetic total.Din cercetarile efectuate asupra desfasurarii unor activitati sportive,rezulta efecte positive datorate cafelei asupra nivelului de concentrare precum si reducerea senzatiei de oboseala in sporturile de rezistenta. Cafeaua contine trei saruri minerale deosebit de importante pentru alimentatia umana : potasiul,magneziul si fluorul.

D.Metode Participanii La studiu a participat un eantion de 52 de persoane ,ales dup mai multe criterii.Au fost alei participani cu vrsta cuprins ntre 18 i 25 de ani,att de sex feminin ,ct i de sex masculin.Numrul participanilor de sex masculin a fost egal cu numrul participanilor de sex feminin.Astfel s-au ales 13 persoane de sex feminin consumatoare de produse pe baz de cofein, 13 persoane de sex feminin care nu consum astfel de produse, 13 persoane de sex masculin consumatoare i 13 neconsumatoare.Studiul a durat o sptmn.Participanii au fost alei din rndul studenilor i a elevilor de liceu , unde memoria este solicitat foarte mult, astfel nct acetia s se situeze n aceleai condiii de stres. Aparate Experimentul s-a realizat ntr-o sal .Pentru fiecare participant s-a folosit aceeasi lista de cuvinte.

10 Modelul experimental Am utilizat experimentul de confirmare (sau provocat).Variabila dependent a fost reprezentat de procesul de memorare ,iar cea independent de consumul de cafea.Variabila de control au constituit-o participanii care nu consum produse pe baz de cofein pentru a memora.Grupurile experimentale au fost mprite n perechi.Astfel ,n momentul experimentului n camer se aflau 4 persoane: 2 consumatoare de cofeina ( 1 de sex masculin ,1 de sex feminin) i 2 non-consumatoare (de asemenea ,1 de sex masculin ,1 de sex feminin).Subiecii au fost selecionai aleatoriu ,din rndul studenilor i din cel al elevilor de liceu.Au fost motivai intrinsec ,ntruct tiind care sunt efectele cofeinei asupra procesului de memorare ,vor decide cnd i n ce condiii s consume. Procedura Produsul pe care l-au consumat participanii a fost reprezentat de cafea.Fiecare consumator a but 2 ceti de cafea zilnic a cte 200 mg /ceac ,la aceeai or. Toi au fost pui s rein 11 cuvinte fr legtur ntre ele (n fiecare zi alte 11 cuvinte).Pentru asta ,au avut la dispoziie 2 minute.Dup fiecare memorare, non-consumatorii erau mult mai epuizai dect consumatorii ,depunnd mai mult efort, ntruct nu erau stimulai de nicio substan psihoactiv. REZULTATE

DISCUTII

11

12 Bibliografie: 1) Lieury, A., (1996), Manual de psihologie general, Bucureti, Ed. Antet, II296829 2) Dictionar explicativ de psihologie colar D1599/T94S4 3) Demonstraii experimentale la leciile de psihologie 1958 Roca Alexandru i Benjamin Zorgo 1534ROS 4) Doron, R., Parot, F., (2006), Dictionnaire de psychologie, Bucureti, Ed. Humanitas, III482692 5) Roca, Al., (1971), Metodologie i tehnici experimentale n psihologie, Bucureti, Ed. tiinific, 159.9/R74.S4 6) Zlate,Mielu Fundamentele psihologiei Ed.Universitar 7) Discovering psychology III451205 8) Paullan,Francois Lactivit mentale et les elements de lesprit 96133 9) Attention ,perception and memory 10) Scrtion gastrique dun xenobiotique:la cafine :mise en vidence et tude du mcanisme MF1216 Articole ProQuest: 1) Coffee :better than a couple therapist?Gabrielle Shape Woodland Hills :Sep 2006 Vol.26 2) Exploring the role of attention during memory retreival:Effects of semantic encoding and divided attention 3) Introduction:Memory.Embodied Cognition and the Extended Mind 4) High-capacity spatial contextual memory 5) Implicit memory and performance effects 6) Should coffee drinkers switch to tea? 7) Reinforcing effects of caffeine in caffee and capsules 8) Clustering of Atherogenic Behaviors in Coffee drinkers 9) What makes working memory spans so predictive of high-level cognition? 10) Joint heavy use of alcohol ,cigarettes and coffee and the risk of suicide. Linkuri: 1) www. newsscientist.com 2) www.sciencedaily.com 3) www.interscience.com 4) Es.wikipedia.org 5) www.exploratorium.edu/memory

13 6) www.monografics.com 7) News.softpedia.com 8) www.mindtools.com/memory.html 9) www.mtsu.edu 10) Memory.uva.nl