P. 1
Influenta Cofeinei Asupra Procesului de Memorare

Influenta Cofeinei Asupra Procesului de Memorare

|Views: 32|Likes:
Published by _Dorina_

More info:

Published by: _Dorina_ on Nov 14, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/14/2012

pdf

text

original

1

Studiu privind influenţa cofeinei asupra memoriei
Epure Silvia-Ramona Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea Bucuresti,Specializarea psihologie, Anul I, Seria 1, Grupa 2.

2

REZUMAT Cercetarea de faţǎ îşi propune sǎ analizeze influenţa cofeinei asupra procesului de memorare ,precum şi asupra diferitelor tipuri de memorie. Existǎ numeroase studii privind aceastǎ influenţǎ ,însǎ nu se spune nimic despre tinerii consumatori de cofeinǎ. Deşi tinerii au capacitatea de a memora mai uşor decât adulţii , nu se poate nega faptul cǎ înaintea examenelor aceştia utilizeazǎ tot felul de produse cu cofeinǎ pentru a reţine mult mai uşor. Studiul acesta este aplicat pe tineri ,atât de liceu ,cât şi de facultate.S-a observat cǎ , la nivelul creierului , cofeina este un puternic stimulent ,activând anumite arii responsabile de memorare.Cei care nu consumǎ produse pe bazǎ de cofeina, în special cafea, pe parcursul zilei manifestǎ o stare de moleşealǎ şi sarcinile care le sunt propuse pentru memorare nu sunt duse pânǎ la capǎt cu succes. Cofeina este un excitant al sistemului nervos central, stimuland functiile psihic si motorii ale scoartei; indeparteaza senzatia de oboseala, creste activitatea mintal si suprima actiunea deprimanta a alcoolului, narcoticelor si a hipnoticelor. Produc tahicardie, vasodialatatie, vasodilatatie periferica, cerebrala si creste moderat diureza. Uneori, apar actiuni nedorite, ca nervozitate, insomnie, tremuraturi, palpitati (efecte similare apar si dupa consumul de ceai). Se administreaza, dupa prescriptie fiole de cofeina natriu benzoica (1 ml), subcutanat. Cafeina este un derivat de xantin stimulant psihomotor, respirator, cardiac si al secretiei gastrice.

3

INTRODUCERE Am hotǎrât sǎ realizez aceastǎ cercetare pentru cǎ de foarte mult timp cofeina este consumatǎ în cantitǎţi considerabile ,oamenii atribuindu-i rolul de compus care ajutǎ în procesul de memorare , fǎrǎ a şti însǎ în ce mǎsurǎ aceasta acţioneazǎ realmente la nivelul memoriei.Problema cercetatǎ vizeazǎ informarea populaţiei cu privire la rolul cofeinei , avantajele şi dezavantajele consumului de produse pe bazǎ de cofeinǎ şi modul în care memoria este influenţatǎ de acestea. Acest raport de cercetare este important întrucât poate schimba comportamentul consumatorilor. În comparaţie cu alte studii , lucrarea de faţǎ îşi propune sǎ abordeza problema din toate punctele de vedere , decizia de a consuma revenindu-i în cele din urmǎ consumatorului. Ipoteza cercetǎrii este urmǎtoarea:Persoanele care consumǎ frecvent produse pe bazǎ de cofeinǎ memoreazǎ mult mai uşor decât cele care nu apeleazǎ la astfel de produse. Memoria se referǎ la „relaţiile funcţionale existente între douǎ grupe de conduite cu observabile ,separate printr-un interval temporar de duratǎ variabilǎ ...Primele conduite aparţin fazei de achiziţie .Conduitele ulterioare aparţin fazei de actualizare.” (Flores,1974). Memoria cuprinde „mecanismele prin care o achiziţie oarecare rǎmâne disponibilǎ ,putând fi reamintitǎ şi utilizatǎ”. (Reuchelin , 1988).Memoria este implicatǎ în marile comportamente ale vieţii omului, cunoaştere şi învǎţare ,înţelegere şi rezolvare de probleme, inteligenţǎ şi creaţie.Psihologul german Lange considera cǎ viaţa psihica a omului fǎrǎ memorie ar fi un ghem de impresii senzitive ,adicǎ un prezent fǎrǎ trecut , dar şi fǎrǎ viitor.Memoria umanǎ este activǎ şi selectivǎ ceea ce prespune nu doar o simplǎ înmagazinare de cunoştinţe ,ci şi o confruntare a lor cu necesitǎţile şi cerinţele actuale ale vieţii individului ,fapt care se soldeazǎ cu o nouǎ organizare şi sedimentare a materialului ,cu restructurarea şi asamblarea informaţiilor într-o formǎ nouǎ ,superioarǎ celei anterioare ,cu evitarea erorilor comise în trecut ,cu eliminarea verigilor de prisos şi extragerea datelor relevante din experienţa anterioarǎ.Memoria are o imensǎ valoare adaptivǎ ,contribuind la echilibrarea organismului cu mediul.Psihofiziologul rus I.M.Secenov a considerat-o ca fiind condiţia fundamentalǎ , „piatra unghiularǎ” a vieţii psihice.Procesele memoriei sunt urmǎtoarele :memorarea informaţiilor ,stocarea informaţiilor şi reactualizarea informaţiilor.Memorarea informaţiilor este primul proces al memoriei ,cunoscut şi sub denumirea de întipǎrire,fixare, engramare.Presupune introducerea informaţiilor în memorie.Dupǎ prezenţa sau absenţa atenţiei ,intenţiei , efortului voluntare poate fi automatǎ (spontanǎ) sau voluntarǎ, iar dupǎ prezenţa sau absenţa înţelegerii,mecanicǎ şi logicǎ. Craik şi Lockhart (1972) au elaborat teoria

4 nivelului tratǎrii informaţiilor care descrie memorarea ca o activitate şi nu ca o structurǎ .Ei considerǎ memoria ca un subprodus al percepţiei şi atenţiei ,sugerând cǎ o informaţie poate fi tratatǎ la diferite niveluri şi cǎ tocmai nivelul ei determinǎ facilitatea cu care ea va fi ulterior reactualizatǎ.Existǎ astfel un nivel superficial de tratare, care implicǎ doar o asemǎnare fizicǎ între doi stimuli şi altul profund ce se referǎ la aspecte fonologice şi semantice.Cei doi autori considerǎ cǎ memoria ar trebui studiatǎ pornind de la paradigmele memoriei incidentale pentru cǎ în ea experimentatorul poate controla modul în care subiectul trateazǎ informaţia. În memoria voluntarǎ ,subiectul adoptǎ strategii pe care experimentatorul nu le poate controla. Cofeina este o substanţa cu efect stimulant asupra sistemului nervos . Cafeaua este cel mai popular stimulent din lume: 4 din 5 americani o beau, consumând mai mult de 400 milioane de ceşti pe zi. Consumul în ţǎrile scandinave este mai mare de 12kg (26lb) per capita. Cu peste 25 milioane de oameni angajaţi in industria cafelei, cafeaua se afla pe locul doi in comerţul mondial, imediat dupa petrol. Cofeina purǎ este un praf alb cu gust amar ce se aseamǎna cu amidonul. Este solubilǎ în procentaj moderat în apǎ la temperatura corpului omenesc şi uşor solubila în apa încǎlzitǎ A fost pentru prima data extrasǎ din cafea in 1820, iar din ceai in 1827, dându-i-se numele de “theina”. Curând dupǎ aceasta s-a descoperit si faptul cǎ proprietatea de a modifica starea de spirit si comportamentul se datoreazǎ tocmai cofeinei şi în cazul cafelei şi în cel al ceaiului. Dupa ceai si cafea, cea mai importanta sursǎ de cofeina o reprezinta bǎuturile nealcoolice (coca-cola), apoi cacaoa şi ciocolata. Ultima sursa importanta este in prescriptia de medicamente si a medicamentelor fara prescriptie. Persoanele care consuma in mod regulat cantitǎţi mari de cafea (mai mult de cinci cesti pe zi) realizeazǎ adesea ca organismul lor s-a adaptat acestor cantitǎţi, astfel ca şi toleranţa la aceasta substanţa creşte; rezultatul este cǎ ei trebuie sa mǎreascǎ şi consumul pentru ca substanţa sǎ mai aiba efect stimulator. Pe de alta parte, daca unii renunţǎ la consumul de cafea pentru un timp, uneori chiar şi câteva ore, se pot confrunta cu simptome inverse, cum ar fi oboseala, dureri de cap, iritabilitate datoratǎ dependenţei lor fizice şi mentale. Cercetatorii australieni de la Universitatea Queensland au descoperit ca, atunci cand consumi cofeina, esti mai atent si accepti argumentele mai usor. Experimentele realizate au constat in a-i intreba pe participanti in legatura cu atitudinile lor fata de eutanasie inainte si dupa ce li s-a dat sa citeasca o serie de argumente impotriva opiniilor lor initiale. Inainte de a li se da sa citeasca argumentele, participantii au consumat suc de portocale cu cofeina (echivalentul a doua cesti de cafea) si fara cofeina (placebo). Nivelul 'procesarii sistematice a mesajului' a crescut in cazul celor care au baut sucul cu cofeina si participantii s-au aratat in mai mare masura de acord cu argumentele, si-au amintit argumentele

5 mai bine si au demonstrat ca au inceput sa gandeasca in maniere similare cu argumentele aduse in tematici înrudite. Autorul principal, Dr. Pearl Martin de la Scoala de Psihologie de la Universitatea Queensland, a spus ca, "date fiind numeroasele situatii in care oamenii sunt expusi la argumente persuasive, aceste rezultate pot avea multe aplicatii. Ganditi-va de pilda in ce fel va pot afecta produsele care contin cofeina (precum cafeaua, ceaiul, cola sau bauturile energizante) atunci cand vedeti reclame, ascultati un discurs politic, cititi o cronica de film, sau sunteti intr-o intalnire de afaceri." Fapt surprinzator, cofeina nu este un stimulent tipic; ea nu ajuta in mod direct celulele cerebrale sǎ se învioreze si sǎ lucreze mai bine. Cofeina acţioneaza mai degraba intr-un fel ocolit. In loc sa declanşeze eliberarea substanţelor chimice insufletitoare", blocheaza acţiunea neurotransmitatorului adenozina care comanda in general creierului sa se linisteasca si sa adoarma. Deoarece molecula cofeinei seamana cu adenozina, poate intra in receptorul celulei cerearale, substituind adenozina. Aceasta impiedica adenozina sa inabuse entuziasmul neurotransmitatorilor insufletitori", ca dopamina. Astfel, cofeina, deghizata in adenozina, pǎcǎleşte celulele cerebrale, fǎcându-le sǎ rǎmâna într-o stare permanenta de excitabilitate. Nu este nevoie de multa cofeina pentru a se obtine acest efect. Dupǎ spusele experţtilor, cofeina din doua cesti de cafea poate anihila receptorii de adenozina ai creierului pentru doua ore, mentinându-vǎ creierul in stare alerta. Chiar si cantitatile mici de cofeina sporesc atentia si concentrarea, înlǎtura oboseala şi micşoreazǎ timpii de reactie,stimulând procesul de memorare. Este ceea ce au stabilit studiile clasice întreprinse la sfârsitul anilor '80 de cǎtre doctorii Harris R. Lieberman şi Richard Wurtman, de la MIT. Intr-un grup de bǎrbati, ei au descoperit ca o cantitate de cofeina variind de la 32 mg, dintr-un pahar de cola, la 256 mg, dintr-o cana de 280 grame de cafea, a îmbunǎtǎţit performanţa la testele ce implicau atenţia, concentrarea şi reacţiile rapide. Concluzia: chiar si cantitǎţile mici de cofeina sunt psihoactive, dar doza optimǎ pare a fi de 100 pina la 200 mg - una pânǎ la douǎ cesşi de 140 grame - luate dimineata si, din nou, pe la sfirsitul dupa-amiezii, cind efectul cofeinei dispare. Dozele mai mari nu au dot rezultate mai bune asupra creierului. Nu este sigur, dar exista unele dovezi ca memoria ar avea de câştigat de pe urma cofeinei. Cercetatorii de la Centrul National de Dependenţa din Londra au testat 9 003 consumatori adulţi de cofeina. Cei care au bǎut mai multǎ cofeina din cafea, si intr-o mǎsurǎ mai mica din ceai, au obţinut rezultate mai bune la un numǎr de teste cognitive, axate concomitent pe timpul de reacţie, memoria verbalǎ şi orientarea vizuala şi spaţiala, faţa de non-utilizatorii de cofeina. Persoanele mai vârstnice au fost mai stimulate mental de cofeina decât tinerii, au conchis investigatorii.

6 Si cercetǎtorii olandezi au observat efecte benefice ale cofeinei asupra memoriei. Cercetatorii de la Universitatea Limburg din Maastricht au administrat la 16 persoane o substanţa care afecteaza memoria pe termen scurt si pe termen lung. Consumul de cofeina a contracarat semnificativ daunele induse de substanta chimica. Subiecţii care au bǎut doua pânǎ la trei ceşti mici de cafea (250 mg de cofeina) au recuperat informatii din memoria pe termen lung şi şi-au amintit normal cuvinte la testele pentru memoria pe termen scurt si lung; viteza de citire si concentrarea vizuala au ajuns aproape de nivelul normal, dinainte de administrarea drogului. Cercetatorii au atribuit imbunatatirea memoriei unei stimulari a activitatii colinergice", sau cresterii activitatii neurotransmitatorului memoriei", acetilcolina, ceea ce se intâmpla, spun ei, când cofeina blocheaza adenozina. Suplimentele pe baza de cofeina, sub forma de pastile sau bauturi energizante, au ajuns noul drog la moda in randul tinerilor americani, numai in statul Illinois inregistrandu-se peste 250 de cazuri de supradoza in ultimii ani. Varsta medie a dependentilor este 21 de ani. Ei abuzeaza indeosebi de bauturile energizate pentru a rezista invatatului sau ritmului de distractie. Medicii atrag atentia ca abuzul de cofeina nu este mai putin periculos decat folosirea altor droguri, mai ales cand se combina cu acestea din urma. Conform investigatorilor italieni, cofeina contribuie la consolidarea memoriei la animalele de laborator, dupǎ cum a demonstrat-o capacitatea lor superioara de a-şi aminti cum sǎ gǎseasca drumul prin labirint. Dar cofeina a îmbunǎtǎţit memoria prin alte mecanisme decât blocarea adenozinei, au conchis cercetatorii. Un alt motiv posibil pentru care cofeina stimuleaza memoria: provoaca o uşoara creştere a adrenalinei, care limpezeste creierele amortite. Adrenalina declanşeaza şi o creştere a nivelului zahǎrului din sânge (glucoza), care, la rândul ei, stimuleaza eliberarea acetilcolinei, neurotransmitatorul care îmbunǎtǎţeşte memoria. Dr. Richard Restak de la George Washington University, o autoritate in domeniul cercetarilor pe creier, recomanda folosirea judicioasa a cofeinei" pentru a-i ajuta pe virstnici sa compenseze incetinirea functionarii creierului. Exista si un examen pe care cofeina nu il trece. Nu puteti conta pe cantitǎţi masive de cofeina pentru a va îmbunǎtǎţi capacitatea de a lua hotarâri manageriale complexe, conform testelor întreprinse la Penn State University. Subiecţii au fost 24 de manageri bine plǎtiţi care consumau in mod normal patru sau mai multe ceşti de cafea în fiecare zi (400-1 000 mg de cofeina). Aceştia au fost supuşi unui test video-computerizat de şase ore, cu scenarii menite sǎ le testeze priceperea în luarea hotǎrârilor manageriale complexe.

7 O sǎptǎmâna mai târziu, managerilor li s-a spus sǎ ia un supliment de 400 mg de cofeina pe zi, in capsule. Desi cantitatea este foarte mare, corespunzând la 8-14 ceşti de cafea pe zi, se intâmplǎ ca oamenii aflaţi mereu sub presiune sǎ o consume, au spus cercetatorii. Subiecţii au fost apoi supuşi unui alt test simulat pe video-computer pentru a li se examina capacitatea manageriala.Interesant, sub influenţa excesului de cofeina, au fost cu 20% mai rapizi in luarea deciziilor. Dar deciziile lor nu au fost neapǎrat mai bune. In fapt, ca pacitatea managerilor de a profita de anumite ocazii, bun indicator al succesului managerial, s-a deteriorat in urma consumului excesiv de cofeina - probabil din cauza ca managerii s-au grǎbit sǎ acţioneze fǎrǎ a cheltui destul timp pentru a-si aminti si a lua in considerare informatiile relevante pentru hotarire. In general, excesul de cofeina nu a avut impact asupra majoritǎţii mǎsurilor cu relevanţa majora, au conchis cercetǎtorii. În Noiembrie 2002 ,s-a realizat urmǎtorul studiu:consumul de cafea asociat cu perfomanţele cognitive înalte ale femeilor vârstnice.Un studiu asupra 1528 de vârstnici a comparat funcţia cognitivǎ (susţinutǎ prin 12 teste standardizate) cu perioada de viaţǎ şi consumul curent de cafea ,declarat de fiecare.Un consum mai mare de cafea pe parcursul vieţii femeilor a fost asociat cu o performanţǎ mai bunǎ la 6 din 12 teste.Consumul curent de cafea a fost asociat cu o performanţǎ mai bunǎ la 2 teste.Printre femeile de 80 şi peste 80 de ani , consumul de cafea de pe parcursul vieţii a fost asociat cu o mai bunǎ performanţǎ la 11 din 12 teste ,dar rezultatele nu au avut importanţǎ statisticǎ.Atunci nu a fost gǎsitǎ nicio legǎturǎ între funcţia cognitivǎ şi consumul de cafea la bǎrbaţi. Cofeina îmbunǎtǎţeşte memoria de scurtǎ duratǎ şi accelereazǎ timpul de reacţie acţionând asupra cortexului prefrontal al creierului, conform unui nou studiu.Cercetǎtorii au folosit rezonanţa magneticǎ funcţionalǎ pe 15 voluntari ca sǎ determine felul în care activeazǎ cafeaua diferite arii ale creierului . „ Cofeina moduleazǎ o funcţionare mai intensǎ a creierului prin efectele sale asupra diferitelor arii ale creierului” ,explicǎ Florian Koppelstätter ,care a realizat cercetarea împreunǎ cu colegii sǎi de la Universitatea Medicalǎ din Innsbruck ,Austria.Inainte de testare, grupul s-a abţinut de la cofeinǎ şi nicotinǎ cel puţin 24 de ore.Apoi le-a fost datǎ o ceaşcǎ tare de cafea –conţinând 100 mg de cofeinǎ sau o bǎuturǎ cu efect placebo fǎrǎ cofeinǎ.Dupǎ 20 de minute toţi participanţii au fost scanaţi prin rezonanţa magneticǎ în timp ce luau parte la un test de memorie şi concentrare.Dupǎ câteva zile experimentul a fost repetat ,în aceleaşi condiţii ,dar fiecarui participant i-a fost datǎ cealaltǎ bǎuturǎ. In timpul testului de memorie ,participanţilor le-a fost arǎtatǎ o secvenţǎ rapidǎ cu majuscule ,apoi a apǎrut foarte repede o singurǎ literǎ pe ecran şi li s-a spus sǎ decidǎ dacǎ litera era aceeaşi cu cea care apǎruse penultima în secvenţa de mai devreme.Au trebuit sǎ rǎspundǎ apǎsând „Y” pentru DA şi „N” pentru NU. „Toţi cei din grup au

8 avut activatǎ partea memoriei de lucru din creier” ,a explicat cercetǎtorul . „Dar cei care au consumat cofeinǎ au avut o activare net superioarǎ în partea lobului prefrontal .Aceastǎ zonǎ este implicatǎ în memoria de execuţie ,atenţie ,concentrate, planificare şi monitorizare.Acest tip de memorie este folosit când ,de exemplu, cauţi un numǎr de telefon într-o carte şi apoi îl reţii înainte de a-l forma”.Aceastǎ cercetare a fost prezentatǎ la conferinţa anuala a Societǎţii de Radiologie din America de Nord. Rezultatele unor teste fǎcute în laborator de o echipǎ de la Universitatea Newcastle au arǎtat cǎ ceaiul negru şi verde inhibǎ activitatea anumitor enzime în creier care sunt asociate cu memoria.Rezultatele ,care sunt publicate în jurnalul academic , pot conduce la dezvoltarea unui nou tratament pentru o formǎ de demenţǎ care afecteazǎ 10 milioane de oameni din toatǎ lumea,Alzheimer.Pentru acest experiment, s-au investigat proprietǎţile cafelei şi cele ale ceaiului negru şi verde într-o serie de experimente ştiinţifice.Ceaiul negru şi verde încetineşte activitatea unei enzime care a fost descoperitǎ în depozitele de proteine gǎsite în creierul celor cu Alzheimer.Dr.Ed Okello susţine „Deşi nu existǎ niciun tratament pentru Alzheimer ,ceaiul poate fi o altǎ armǎ folositǎ împotriva acestei boli.” Un alt studiu sugereazǎ ca memoria este ajutatǎ de cafea.Adulţii mai în vârstǎ care au bǎut o ceaşcǎ de cafea înaintea unui test de memorie au performat mai bine decât cei care au bǎut cafea decofeinizatǎ.Consumatorii de cofeinǎ au avut scoruri mai mari la test,care a fost dat dimineaţǎ şi dupǎ-amiazǎ ,şi nu a arǎtat vreun declin al memoriei pe parcursul zilei.Rezultatele cercetǎtorilor de la Universitatea Arizona din Tucson sunt publicate în revista de specialitate „Psychological Science”.Doctorul Lee Ryan spune cǎ rezultatele sprijinǎ alte cercetǎri ,arǎtând cǎ memoria adulţilor poate fi îmbunǎtǎţitǎ de consumul de cofeinǎ.Cei care beau cafea regulat au suferit un declin în ceea ce priveşte memoria când li s-a dat cafea decofeinizatǎ.Cercetǎtorii au realizat testele verbale cu participanţii ,toţi peste 65 de ani , la 8 am şi 4 pm , cu o diferenţǎ de la 5 la 11 zile. Ei au fost împǎrţiţi în douǎ grupuri :cei care au bǎut cafea cu jumǎtate de orǎ înainte de test şi cei care au bǎut cafea decofeinizatǎ.Toţi participanţii consumau regulat cafea.Cercetǎtorii au ajuns la concluzia cǎ oamenii în vârstǎ au memoria mai ascuţitǎ dimineaţa ,chiar dacǎ au bǎut sau nu cafea.Oricum ,memoria lor tinde sǎ se deterioreze pe parcursul zilei dacǎ nu consumǎ cofeinǎ. Dupǎ cum se poate vedea, foarte multe cercetǎri au încercat sǎ demonstreze în ce mǎsurǎ influenţeazǎ cofeina memoria. Cafeaua ,ca si alte bauturi,este un amestec bogat de diferite substante ce pot avea efecte benefice asupra organismului daca sunt consumate in cantitati potrivite si fara exagerare. Pe baza caracteristicilor individuale ale consumatorului (varsta, greutate, metabolism,sistem nervos si cardiovascular) este posibil consumul de 2 pana la 5 cescute de cafea pe zi.Compozitia

9 cafelei este complexa - mai mult de 2000 de substante care variaza in functie de tipul cafelei si de modalitatile de pregatire. Datorita cofeinei,un alcaloid prezent in cafea,aceasta determina importante efecte analgezice asupra organismului uman.Cofeina este utilizata si pentru prepararea anumitor medicamente care pot fi cumparate fara reteta si care reduc durerea in cazul unor traumatisme minore. Studii efectuate in Italia si USA au demonstrat rolul important al cafelei in combaterea hemicraniei.Numeroase studii au demonstrat efectul antioxidant al cafelei.Cafeaua contine substante care contrasteaza actiunea radicalilor liberi ,favorizand prevenirea tumorelor legate de imbatranirea celulelor. La nivelul aparatului digestiv cafeaua favorizeaza digestia avand un efect de "normalizare" a functiei intestinale.Consumul de cafea mareste metabolismul energetic fara sa modifice consumul energetic total.Din cercetarile efectuate asupra desfasurarii unor activitati sportive,rezulta efecte positive datorate cafelei asupra nivelului de concentrare precum si reducerea senzatiei de oboseala in sporturile de rezistenta. Cafeaua contine trei saruri minerale deosebit de importante pentru alimentatia umana : potasiul,magneziul si fluorul.

D.Metode Participanţii La studiu a participat un eşantion de 52 de persoane ,ales dupǎ mai multe criterii.Au fost aleşi participanţi cu vârsta cuprinsǎ între 18 şi 25 de ani,atât de sex feminin ,cât şi de sex masculin.Numǎrul participanţilor de sex masculin a fost egal cu numǎrul participanţilor de sex feminin.Astfel s-au ales 13 persoane de sex feminin consumatoare de produse pe bazǎ de cofeinǎ, 13 persoane de sex feminin care nu consumǎ astfel de produse, 13 persoane de sex masculin consumatoare şi 13 neconsumatoare.Studiul a durat o sǎptǎmânǎ.Participanţii au fost aleşi din rândul studenţilor şi a elevilor de liceu , unde memoria este solicitatǎ foarte mult, astfel încât aceştia sǎ se situeze în aceleaşi condiţii de stres. Aparate Experimentul s-a realizat într-o salǎ .Pentru fiecare participant s-a folosit aceeasi lista de cuvinte.

10 Modelul experimental Am utilizat experimentul de confirmare (sau provocat).Variabila dependentǎ a fost reprezentatǎ de procesul de memorare ,iar cea independentǎ de consumul de cafea.Variabila de control au constituit-o participanţii care nu consumǎ produse pe bazǎ de cofeinǎ pentru a memora.Grupurile experimentale au fost împǎrţite în perechi.Astfel ,în momentul experimentului în camerǎ se aflau 4 persoane: 2 consumatoare de cofeina ( 1 de sex masculin ,1 de sex feminin) şi 2 non-consumatoare (de asemenea ,1 de sex masculin ,1 de sex feminin).Subiecţii au fost selecţionaţi aleatoriu ,din rândul studenţilor şi din cel al elevilor de liceu.Au fost motivaţi intrinsec ,întrucât ştiind care sunt efectele cofeinei asupra procesului de memorare ,vor decide când şi în ce condiţii sǎ consume. Procedura Produsul pe care l-au consumat participanţii a fost reprezentat de cafea.Fiecare consumator a bǎut 2 ceşti de cafea zilnic a câte 200 mg /ceaşcǎ ,la aceeaşi orǎ. Toţi au fost puşi sǎ reţinǎ 11 cuvinte fǎrǎ legǎturǎ între ele (în fiecare zi alte 11 cuvinte).Pentru asta ,au avut la dispoziţie 2 minute.Dupǎ fiecare memorare, non-consumatorii erau mult mai epuizaţi decât consumatorii ,depunând mai mult efort, întrucât nu erau stimulaţi de nicio substanţǎ psihoactivǎ. REZULTATE

DISCUTII

11

12 Bibliografie: 1) Lieury, A., (1996), Manual de psihologie generală, Bucureşti, Ed. Antet, II296829 2) Dictionar explicativ de psihologie şcolarǎ D1599/T94S4 3) Demonstraţii experimentale la lecţiile de psihologie 1958 Roşca Alexandru şi Benjamin Zorgo 1534ROS 4) Doron, R., Parot, F., (2006), Dictionnaire de psychologie, Bucureşti, Ed. Humanitas, III482692 5) Roşca, Al., (1971), Metodologie şi tehnici experimentale în psihologie, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 159.9/R74.S4 6) Zlate,Mielu Fundamentele psihologiei Ed.Universitarǎ 7) Discovering psychology III451205 8) Paullan,Francois L’activité mentale et les elements de l’esprit 96133 9) Attention ,perception and memory 10) Sécrétion gastrique d’un xenobiotique:la caféine :mise en évidence et étude du mécanisme MF1216 Articole ProQuest: 1) Coffee :better than a couple therapist?Gabrielle Shape Woodland Hills :Sep 2006 Vol.26 2) Exploring the role of attention during memory retreival:Effects of semantic encoding and divided attention 3) Introduction:Memory.Embodied Cognition and the Extended Mind 4) High-capacity spatial contextual memory 5) Implicit memory and performance effects 6) Should coffee drinkers switch to tea? 7) Reinforcing effects of caffeine in caffee and capsules 8) Clustering of Atherogenic Behaviors in Coffee drinkers 9) What makes working memory spans so predictive of high-level cognition? 10) Joint heavy use of alcohol ,cigarettes and coffee and the risk of suicide. Linkuri: 1) www. newsscientist.com 2) www.sciencedaily.com 3) www.interscience.com 4) Es.wikipedia.org 5) www.exploratorium.edu/memory

13 6) www.monografics.com 7) News.softpedia.com 8) www.mindtools.com/memory.html 9) www.mtsu.edu 10) Memory.uva.nl

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->