Sunteți pe pagina 1din 6

Aparatul lacrimal

Aparatul lacrimal este un sistem complex alcatuit dintr-o componenta secretorie (glanda lacrimala si glandele anexe) i o component de eliminare (punctele lacrimale, canaliculele lacrimale, sacul lacrimal, canalul lacrimo-nazal). Secreia acestor glande formeaz filmul lacrimal care este dispersat uniform pe suprafaa corneei i conjunctivei, datorit micarilor pleoapelor, asigurnd nutriia i protejarea corneei. Componenta secretorie a aparatului lacrimal este alctuit din : -glanda lacrimal-este situata n unghiul supero-extern al ochiului, produce cea mai mare parte a secreiei lacrimale. Secreia lacrimal ajunge n fundul de sac conjunctival superior prin numeroase canalicule microscopice, de aici n fornixul inferior prin micarile pleoapei, este etalat i dispersat uniform pe cornee ; ajunge apoi n unghiul intern al ochiului de unde este evacuat prin cele 2 puncte lacrimale ( superior i inferior). -glanda anexa a pleoapei a III-a -glandele Meibomius, glandele Moll i Zeiss -celulele Goblet Secreia acestor glande formeaz filmul lacrimal precorneean, ce este alcatuit din 3 straturi cu compoziie diferit: -stratul superficial lipidic, produs de glandele Meibomius, Moll i Zeiss, mpiedic evaporarea componentei apoase i scurgerea la exterior a acesteia prin creterea tensiunii superficiale -stratul mijlociu apos, produs de glanda lacrimal i de glanda anex a pleoapei a III-a, asigur nutriia corneei prin scimburile de oxigen, aportul de ap, glucoz i

electrolii, vehicularea celulelor i subtanelor cu rol n rspunsul imun, ndeprteaz metaboliii i corpii strini. -stratul profund mucos produs de celulele Goblet menine n contact intim filmul lacrimal cu suprafaa corneei. Cile lacrimale Punctele lacrimale se gasesc la 3-5 mm de comisura medial i la 1 mm de marginea liber a pleoapei. Carunculul lacrimal separ cele 2 puncte. Canaliculele lacrimale au traiectul n lungimea marginii pleoapei i se deschid individual n sacul lacrimal plasat n fosa lacrimal a osului lacrimal. Conductul lacrimo-nazal se ntinde de la nivelul sacului lacrimal catre cavitaile nazale i este alcatuit din 3 poriuni. O poriune proximal intraosoas situat n canalul osos lacrimo-nazal, o poriune medie situat intr-o gutier a osului maxilar i o poriune distal nvelit de un cartilaj care se termin n ostiumul lacrimo-nazal, poziia acestui orificiu difer n funcie de ras i individ. Afeciunile aparatului lacrimal pot evolua cu creterea sau scaderea secreiei de lacrimi. Creterea cantitii de lacrimi, denumit epifor, este ntlnit n cazul corpilor strini, conjunctivitelor sau cheratitelor. Pseudo-epifora este ntlnit cnd cantitatea de lacrimi este normal, dar drenarea acestora este defectuoas sau abolit, fiind caracteristic inflamaiilor cilor lacrimale, corpilor stini cantonai n cile nazale, rinite cronice sau tumori nazale. Scderea produciei de lacrimi apare dup traumatismele glandei lacrimale sau poate fi indus chirurgical dup ablaia glandei anexe a pleoapei a III-a sau a pleoapei a III-a, cns att cantitatea ct i compoziia filmului lacrimal sunt modificate. Secundar scaderii cantitaii de lacrimi apare cheratoconjunctivita sicca.

3. Anomaliile congenitale pot interesa atat glandele lacrimare cat si sistemul excretor avand pe plan clinic urmatoarele consecinte: - sindromul de ochi uscat congenital cu deshidratarea si tulburari trofice ale corneei urmate de aparitia de mici eroziuni ce predispun la suprainfectii. Cauza acestui sindrom o poate constitui fie absenta glandelor lacrimale fie de anomalii neurologice (hipoplazia nucleului lacrimal, paralizii congenitale ale nercilor cranieni VI, VII, XII) . - staza lacrimilor in caile lacrimale cu suprainfectarea acestora, - epifora (expresie a sindromului ochiului lacrimos) adica scurgerea libera si permanenta a lacrimilor pe obraz in lipsa unei stimulari reflexe.

3.1. Anomaliile congenitale ale glandelor lacrimale: Glandele supranumerare sunt glande in plus fata de cele normale situate ectopic la diferite nivele ale ochiului (iris, orbita, dermoidul limbului, corp ciliar, etc. ) . Manifestarea clinica este aparitia sindromului ochiului lacrimos cu lacrimare excesiva (epifora) . Chisturi congenitale este o anomalie cunoscuta si sub denumirea de dacryops constand in existenta congenitala a unor formatiuni lichidiene in unghiul superoextern al ochiului. Chisturile contin lacrimi cu o dominanta a componentei seroase sau mucinoase. Expresia clinica este aparitia exoftalmiei uneori chiar importanta. Cele de dimensiuni mai mari pot fi palpate. Ecografia este utila pentru punerea diagnosticului. Tratamentul consta in extirparea in bloc a chisturilor pentru a evita recidiva. Fistulele congenitale sunt comunicari anormale situate deasupra marginii superioare a cantusului extern sau deasupra marginii superioare a tarsului. Tratamentul consta in extirparea chirurgicala a acestora sau transplantarea lor in fundul de sac conjunctival. Alacrimia este urmarea lipsei congenitale a glandelor lacrimale ce apare in cadrul anoftalmiei sau criptoftalmiei.

3.2. Anomalii congenitale ale cailor lacrimale Imperforatia sau ocluzia punctului lacrimal are ca urmare aparitia epiforei. Tratamentul vizeaza dilatarea punctului lacrimal folosind o sonda extrem de fina sub microscop. Ocluzia canaliculului lacrimal este ceva mai frecventa decat precedenta avand uneori transmitere ereditara. poate afecta canaliculul in totalitatea sau doar portiunea externa a acestuia. Prezenta de canaliculi supranumerari este in majoritatea cazurilor asimptomatica. Daca se insoteste de prezenta unor fistule conduce la eliminarea lacrimilor pe piele ceea ce impune necesitatea extirparii fistulelor. Dacriocistografia este explorarea paraclinica de electie care poate evidentia si alte anormalitati cum ar fi existenta diverticulilor sacului sau canalului lacrimonazal si in mod cu totul exceptional absenta completa a cailor lacrimale in anomalii grave ale fetei. Imperforarea congenitala a canalului lacrimonazal duce la manifestari cum ar fi epifora, conjunctivita purulenta, dacriocistita care apar in general intre a 10-a si a 12-a zi dupa nastere pana cel tarziu in a doua luna. Canalul fie se termina in meatul inferior dar fara al perfora fie se termina sub forma unui reces intre mucoasa meatului si peretele osos. Portiunea osoasa a conductului poate fi absenta. Pentru punerea diagnosticului se folosesc teste de permeabilitate cum ar fi: - instilarea de fluoresceina sau orice alt lichid colorat in fundul de sac conjunctival trebuie sa ajunga in nas, - injectarea de ser in canaliculul inferior este urmata de refluare prin canaliculul superior in cazul unui obstacol situat in aval, - rinoscopia poate evidentia o posibila cauza nazala a imperforarii, - sondajul cailor lacrimale evidentiaza obstacolul, - radiografia cu substanta de contrast de asemenea poate localiza obstacolul. Tratamentul in aproape jumatate din cazuri nu este necesar, vindecarea obtinandu-se

spontan. Intr-o prima etapa se administreaza antiseptice si decongestive conjunctivale, se maseaza regiunea sacului lacrimal si se face irigare sub presiune cu astuparea prealabila a punctului lacrimal superior pentru a forta ruperea membranei Hasner (valvula Hasner este situata la deschiderea nazala a canalului lacrimonazal avand rolul fiziologic de a impiedica refluarea lichidului din nas contaminat deci cu bacterii in sistemul lacrimal sau patrunderea aerului) . Daca permeabilizarea totusi nu se obtine se face inainte de trei luni sondajul canalului, procedeu ce poate fi repetat de doua trei ori. 4. Traumatismele glandei lacrimale i ale cailor lacrimale Sunt ntlnite la carnivore, ca urmare a traumatismelor n zona superoextern a ochiului prin lovituri, plgi prin agare, nepare sau muctur. Clinic : n cazul contuziilor se observ edemul i hematomul zonei supero-externe a ochiului. n cazul plgilor din aceast regiune, se observ fistul lacrimal (perii sunt aglutinai de secreie lacrimal, n timp corneea se usuc, sufer fenomene degenerative, se pigmenteaz. Iniial apare inflamaia glandei lacrimale urmat de atrofia acesteia. n cazul traumatismelor cilor lacrimale, la unghiul intern al ochiului se observ fistula lacrimal i perii aglutinai de secreie lacrimal. Testul cu fluorescein va evidenia traumatismul cilor lacrimale prin prezena substanei colorate n plaga facial. Tratamentul este complex cu antibiotice local i general, sutura plagii, substitueni de lacrimi. 5. Corpii straini Aristele, achiile de lemn i seminele sunt cei mai frecveni corpi strini ce pot fi localizai la nivelul canaliculelor lacrimale sau al punctelor lacrimale. Se ntlnesc mai frecvent la cinii de vntoare.

Semnele clinice observate sunt conjunctivita cronic unilateral (seroas sau muco-purulent), blefarospasm, chemozis i prurit discret. Diagnosticul se stabilete pe baza semnelor clinice, a examinarii cilor lacrimale (punctele lacrimale congestionate, dureroase, la compresiune se exprim secreie seroas, muco-purulent i corpul strin). Tratamentul vizeaz ndeprtarea corpilor strini, lavajul cilor lacrimale cu ser fiziologic i soluii cu antibiotice, colir cu antibiotice i antiinflamatorii. Sunt recomandate colirele care au capacitate crescut de a penetra cile lacrimale. 6. Inflamaiile glandei lacrimale i ale sacului lacrimal Dacrioadenita este inflamaia glandei lacrimale ce poate fi consecina unor boli infecioase (maladia Carre la cine, rinotraheita infecioas la pisic) cnd apare bilateral, sau consecina infectrii plgilor penetrante (ce afecteaz glanda lacrimal) cnd este unilateral. Iniial, cantitatea de lacrimi crete, are caracter seros, mucos sau mucopurulent, apoi scade treptat. Secundar apare cheratoconjunctivita sicca. Dacriocistita este inflamaia sacului lacrimal i se manifest clinic cu epifor, exudat muco-purulent la unghiul intern al ochiului i conjunctivit moderat. Infecia poate fi ascendent (secundar unei rinite) sau descendent (secundar unei conjunctivite). Prin presarea sacului lacrimal se exprim o cantitate apreciabil de secreie purulent. Testul cu fluorescein este negativ. n formele cronice se poate produce abcedarea sacului lacrimal i apariia fistulei lacrimale. Tratamentul afeciunii primare (rinit sau conjunctivit), lavajul cilor lacrimale prin cateterism, cu soluii de antibiotice n asociere cu antiinflamatorii.

S-ar putea să vă placă și