P. 1
40012200-LISTA-CU-TERMENI

40012200-LISTA-CU-TERMENI

|Views: 430|Likes:
Published by Adela Gabriela

More info:

Published by: Adela Gabriela on Nov 14, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/12/2015

pdf

text

original

LISTA CU TERMENI

A.
ABSORBANTE INTESTINALE - trecerea medicamentelor de la locul
de administrarii in circulatia generala (sanguina).

ADSORBANTE INTESTINALE - Medicamentele adsorbante sunt
produse insolubile in apa si in lichidele din tubul digestiv, adsorb toxine microbiene, microorganisme, etc. Se etalează pe mucoasa gastrica, formând un strat protector. Ex.: NORIT (cărbune medicinal), SMECTA, Silicatul de magneziu

ACIDOZA - cestere a aciditatii si reducere a rezervei alcaline din sange,
din cauza unor tulburari functionale in organism.

ACIDOZA METABOLICA - aceasta dereglare a echilibrului acidobazic
al organismului poate fi provocata de o productie crescuta de acizi in organism sau printr-o pierdere de baze (bicarbonatul de sodiu, de exemplu). Acidocetoza, o forma de acidoza metabolica, survine intr-un diabet zaharat prost stapanit si, intr-o masura mai mica, in post. O acidoza metabolica poate, de asemenea, sa fie provocata de o pierdere de bicarbonati in caz de diaree severa sau de intoxicatie cu aspirina. Dar cauza principala a acidozei metabolice o constituie eliminarea insuficienta a acidului prin urina: atunci se vorbeste despre o acidoza renala.

ACIZI BILIARI -

favorizează absobţia grăsimilor colesterolului, a

vitaminelor liposolubile, au efect coleretic si colecistokinetic, activează 1

lipaza pancreatica (enzima pancreatica), contribuie la menţinerea unui tranzit intestinal normal Ex.: URSOFALK, URSOSAN, LITHOFALK

AEROSOLII – sunt preparate farmaceutice sub forma de picaturi sau
particulele foarte fine, dispersate in aer cu ajutorul unor dispozitive speciale. Sunt intrebuintati in diferite afectiuni ale cailor respiratorii, in tratamentul complicatiilor pulmonare pre- si postoperatorii, astm, traheite, laringite, bronsite, pneumonii.

AGENTI DE DIAGNOSTIC – produse ce ajuta la stabilirea exacta a
diagnosticului Ex: ANTIGENE – pentru IDR – se foloseste in diagnosticul tuberculozei THYROTROPIN ALFA (THYROGEN) – pentru diagnosticul tiroidei HELICOBACTER TEST INFAI – pentru diagnosticul in ulcer HP

ALCALOIZI – Sunt substante organice produse de plante utilizate deseori
in terapeutica, datorita efectelor benefice pe care le produce asupra organismului

ALERGENI - Substanta care antreneaza o reactie alergica la unii
subiecti: pneumalergenele, care patrund pe cale respiratorie in organism, sunt continute in acarienii din praful de casa, in polenuri, peri, scuame si pene de animale, in mucegaiuri si in poluantii industriali. trofalergenele, care patrund pe cale digestiva, sunt prezente in lapte, oua, carne, peste, unele fructe si legume. Unele alimente sunt, de fapt, pseudoalergene, adica ele produc simptome care simuleaza

2

alergia

deoarece

sunt

bogate

in

histamina,

substanta

care

declanseaza efectele alergiei (branzeturi, bauturi fermentate, varza murata, carnati, conserve), sau pentru ca provoaca eliberarea acesteia de catre celulele organismului (oua, crustacee, nuci, arahide, capsuni, rosii, ciocolata, peste, alcool). alte alergene afecteaza omul pe alte cai, foarte variate, calea sangvina, de exemplu; ele se gasesc in medicamente, in veninuri, in microbi.

ALOPECIE - Alopeciile reprezinta afectiuni ale parului si scalpului
caracterizate prin caderea difuza sau localizata a parului.  Alopeciile difuze sunt definite in raport cu o cadere normala de cca.50 de fire de par pe zi.Unele caderi ale parului sunt fiziologice (caderea parlui lanugo la nou nascut si cea zisa seboreica la sexul masculin).  Alopecia androgenica este foarte frecventa la barbati, responsabila de calvitia comuna, cu predispozitie ereditaradominanta. Ea incepe dupa adolescenta, mai ales in regiunea temporala si este dependenta de atitudinea afectiva a subiectului vis-avis de podoaba sa capilara.Acest tip de calvitie la o femeie trebuie sa duca la cautarea unui sindrom de virilizare.Tratamentul acestui tip de alopecie este deceptionant si reprezinta o sursa importanta de profit pentru comertul cu produse medicale si para-medicale.  Efluvium telogen (alopecia difuza de stress) ,este datorat sincronizarii a numeroase fire de par in faza telogena, dupa un episod febril, o nasere dificila, o interventie chirurgicala sau un episod negativ psiho-afectiv.Refacerea completa dupa un astfel de episod se realizeaza in 4 pina la 6 luni.

3

 Alopeciile toxice sunt datorate in special chimioterapiei anticanceroase, antitiroidienelor de sinteza, anticoagulantelor, anticonvulsivantelor sau derivatilor de vitamina A.  Alopeciile mixedemului, difuze dobindite insuficientei se observa in cazul pituitare,hipertiroidiei,

hipoparatiroidiei, diabetului sever, colagenozelor, carentelor alimentare, sindroamelor de malabsorbtie, sifilisului .  Pelada este o boala frecventa de cauza inca neprecizata, asociata cu vitiligo, cu auto-anticorpi anti-stomac, anti-tiroida, ereditate, diabet, atopie, traume psihice.Limita zonei fara par este neta,pielea este stralucitoare, punctata de orificiile foliculilor pilo-sebacei, inconjurata de fire rupte la 1 cm, deformate in forma de semnul exclamarii.Evolutia poate fi spre crestere spontana sau capricioasa, spre generalizare.  Alte alopecii in placi sunt fie traumatice: tricotilomania sau alopecii create de diverse tipuri de coafura.  Alopeciile cicatriciale urmeaza orice proces care distruge foliculul pilos: traumatism, arsura, afectiuni congenitale, lupus, foliculite, modificari date de tratamente radioterapice, cancere epiteliale primitive, metastaze, etc.

AMINOACIZI - Compus organic care contine o grupare amino si o
grupare carboxil. Aminoacizii sunt constituentii fundamentali ai proteinelor. Ex: L-TIROSINA (TIROZINA)- Aminoacid pur, ALANINA, ACID GLUTAMIC, CITRULINA, E 920, ACID GAMMA-AMINOBUTIRIC

AMINOGLICOZIDE – grup de antibiotice active pe numeroase tipuri de
bacterii. Datorita toxicitatii lor (afectarea auzului si a rinichilor) sunt folosite doar in cazul cand alte antibacteriene mai putin toxice sunt ineficace; se administreaza cel mai frecvent injectabil.

4

Foarte numeroase si uneori grave. de paracetamol si de aspirina. in general. FASCONAL. in general. ANALGEZICE - Substanta capabila sa suprime sau sa atenueze durerea prin actiune centrala. Analgezicele centrale sunt. sunt reprezentate. un consum de energie. In caz de durere intensa si rebela. NEOMICINA. STREPTOMICINA ANABOLICE SISTEMICE . in principal. Ele sunt asociate uneori unor medicamente mai specifice simptomelor (antispastice. derivati de morfina. Medicament destinat suprimarii sau atenuarii durerii. Efecte nedorite . Ex: PARACETAMOL. intravenoasa sau locala (prin cateter). fie centrale. creier). intre care unele sunt eficace si impotriva febrei.Ex: GENTAMICINA. actionand la locul durerii. Analgezicele centrale trebuie sa constituie obiectul unei prescriptii medicale. apoi alte analgezice periferice. actionand asupra sistemului nervos central (maduva spinarii. rectala. Analgezicele sunt fie periferice. 5 . el necesita. intramusculara. ele sunt specifice fiecarui tip de produs si sunt favorizate de automedicatie. Analgezicele sunt prescrise adesea in completarea tratamentului privind cauza durerii.). ROYALTROPIN ANABOLISM . Analgezicele periferice. ACID ACETILSALICILIC. ANTINEVRALGIC. apoi morfinice minore si la sfarsit morfinicele majore. Administrarea poate fi orala. care pot chiar sa le inlocuiasca in mod avantajos. antimigrenoase etc.este totalitatea reactiilor chimice care conduc la o sinteza sau la o fabricare.Steroizi anabolizanti Ex: ANDROLI. prescriptiile se fac in ordinea crescanda a toxicitatii: paracetamol. antiinflamatoare.

Ex: TESTOSTERON.: BARBITURICELE. ANAVAR / OXANDROLON. OPIOIDELE (KETAMINA) c. Lichide volatile : HALOTAN. IZOFLURAN. ANAPOLON. Anemia feripriva este frecventa in special la femei. 2. Una din 5 femei si jumatate din gravide sufera de anemie feripriva. secretat de testicul.generale sau narcoticele sunt substanţe care provoacă deprimarea funcţiilor SNC. METOXIFLURAN. anemia feripriva are drept cauza lipsa de fier din organism. PROGESTERON. BENZODIAZEPINELE (DIAZEPAMUL şi MIADZOLAMUL).ANDROGENI – hormoni sexuali masculini produsi de testicule si ovare. ENFLURAN. Fierul este necesar producerii de hemoglobina -substanta care se gaseste in globulele rosii si joaca un rol important in transportul oxigenului. Anestezice generale inhalatorii 1. Ex: FERRUM HAUSMANN ANESTEZICE . Stimuleaza dezvoltarea si functia organelor genitale masculine si aparitia caracterelor sexuale secundare. b. Gazoase : PROTOXID DE AZOT. Anestezice generale intravenoase Ex. a. la care se adauga androgenii secretati de corticosuprarenala si in cantitati foarte mici de ovar.sau anemia prin carenta de fier se Asa cum caracterizeaza prin nivelul scazut de hemoglobina din sange si este tipul de anemie cel mai des intalnit in toate categoriile de varsta. Principalul androgen este TESTOSTERONUL. ETER DIETILIC. DANABOL / NAPOSIM ANEMIE FERIPRIVA . indica si numele sau. CICLOPROPAN. Anestezice locale 6 . Lipsa de fier din dieta este una din cauzele acestui tip de anemie.

ANEVRISM . Anestezice prelungită locale ( mai cu mare potenţă de 3 crescută ore) : şi acţiune BUPIVACAINA. ANGINA PECTORALA .: .medicamente stimulante dependenta. reduc pofta de mâncare acţionând insomnie. circumscrisa. MEPIVACAINA.1. REDUCTIL. Dr. Nitrit de amil). THEISS NOVA FIGURA ANTIACIDE .XENICAL. CLORPROCAINA. ETIDOCAINA .) şi potenţă scăzută. excitabilitate). 2. dureaza cateva minute si dispar la incetarea cauzelor sau la administrarea unor compusi nitrici (Nitroglicerina.Medicamentele antiacide sunt medicamentele care reduc cantitatea de acid clorhidric din stomac a) Antiacide sanguina) alcalinizante sistemice (intra in circulaţia 7 . CINEOCAINA. cu tendinta la crestere. Pot da la nivel SNC prin inhibarea centrului foamei din hipotalamus.este o dilatatie a peretelui vascular sau a unui organ cavitar. Au acţiuni Ex. PRILOCAINA 3. Anestezice locale cu potenţă şi durată de acţiune medii (1-2 ore): LIDOCAINA. TETRACAINA. sunt rapid inactivate de colinesterazele plasmatice. determinat de ischemia miocardica tranzitorie (o insuficienta a debitului coronarian fata de nevoile miocardului). care comunica cu lumenul vasului/organului.este un sindrom dureros toracic. Anestezice cu structură esterică – au durată de acţiune mai scurtă (20-60 min. GASTROFIBRAN.REGENON. ANOREXIGENE . PROCAINA. Simptomele apar la efort sau la emotii. asupra SNC (cefalee.

Ex.Mg O => MAGNESIA USTA – produs de elecţie.Carbonatul de magneziu . 8 . Derivaţii de magneziu in general sunt medicamente antiacide caracterizate prin efecte: . CORDIL.Ca CO3 .ULCEROTRAT ◊ Citrat de sodiu ◊ Fosfat de sodiu b) Antiacide neutralizante parţial sistemice ◊ Carbonat de calciu . diminua munca inimii si nevoia de oxigen.Oxidul de magneziu .Neutralizante . DINITER. OLICARD RETARD.Silicatul de magneziu – Sulfatul de magneziu ( Sarea ANTIANGINOASE (Angina pectorala) Produce veno.suspensie c) Antiacide adsorbante (aduna gazele) ◊ Carbonat bazic de bismut ◊ Silicat de magneziu si aluminiu ◊ Bentonitele d) Antiacide neutralizante nesistemice ◊ Fosfatul de Aluminiu .Laxativ amara) ◊ Hidroxid de aluminiu . NOVALOX – produs de electie ANTACID.Trisilicatul de magneziu . NITROPECTOR.: NITROGLICERINA.Al (OH)3 – EPICOGEL .◊ Bicarbonat de sodiu . ISODINIT. Dilata coronarele si diminua presiunea ventriculara endodiastolica. ◊ Oxid de magneziu .Adsorbant .si arteriolodilatatie.

CORDARONE MEXITIL. care relaxează musculatura netedă Betastimulentele. Glutamat feros (conţine 21-22 % Fe). etc. În funcţie de calea de administrare acestea pot fi: Pe cale orală • sub formă de săruri feroase (Fe2+): . 9 .sunt medicamentele care se administrează ca tratament împotriva anemiilor.Sulfat feros (conţine 20 % Fe). ipratropiu sunt bronhodilatatoare. Acestea vă vor ameliora simptomele. MEXILETIN ANTIANEMICE . teofilina şi bromura de contractată a căilor respiratorii.ANTIARITMICE .Reduc si regularizeaza ritmul cardiac. prelungesc durata potentialului de actiune. Clasa III – AMIODARONA (Ro). Vitamina C. RYTMONORM. Gluconat feros şi Acid ascorbic Pe cale parenterală • complexe coloidale neionizate: Dextriferon. Fumarat feros (conţine 33 % Fe) • preparate cu Fe3+: . Vitamina B12. Proteinsuccinilat feric • Fier în combinaţii: Fumarat feros şi Acid folic. trivalent singur sau în asociere cu: Acid folic. Sunt preparate care conţin fier bivalent. Există două grupe de medicamente antiastmatice: Bronhodilatatoarele. Sulfat feros şi Acid folic. Ex. Complex de hidroxid de Fe3+ sucroză ANTIASMATICE – sunt medicamentele ce reduc crizele de astm in ceeace priveste frecventa si intensitatea lor. Eritropoetină.Complex de hidroxid de Fe polimaltoză. Colinat de Fe. Fier polimaltozat. Fier dextran.: Clasa I – PROPAFENONA. CHINIDINA.

nu sunt toxice serotoninei. ameliorând dispoziţia afectivă alterată. TRIPTILINA. ANTIDEPRESIVE PSIHOTONE . mecanismul de acţiune inhibarea recaptării DOXEPINA avea efecte sedative şi vegetative importante. sau semisintetice). Nitrofurani.medicamente eficace în psihozele afective. prevenind apariţia episoadelor de astm. Efectul antidepresiv este mai slab decât al 10 ANTIDEPRESIVE SEDATIVE . Eritromicina. mai ales monoaminoxidazele şi oxidazele microzomiale hepatice. VENTOLIN INHALER. Spiramicina. Corticosteroizii. Lincomicina. Cloramfenicolul. V. Monomicina.sunt medicamente care au proprietăţi antidepresive şi inhibă o serie de enzime. Ex: SALBUTAMOL. cromoglicatul. Gentamicina. MIANSERINA. înlatură inhibiţia depresivă şi pesimismul. TRAZODONA. nedocromilul şi inhibitorii de leucotriene sunt medicamente antiinflamatoare. Se deosebesc: Antibiotice cu spectrul larg – Bacteriostatice – Tetraciclina. Ex. Oleandomicina. FLUOXETINA.: pentru (IMAO) . fără a cord. inhiba dezvoltarea microorganismelor patogene. Acid nalidixic.AMITRIPTILINA.- Antiinflamatoarele sunt medicamente care reduc inflamaţia căilor respiratorii. ANTIDEPRESIVE INHIBITOARE ALE MONOAMINOXIDAZEI . ASTMOPENT ANTIBIOTICE - sunt substante chimice organice produse de microorganisme sau obtinute prin sinteza sau semisinteza care in doze foarte mici. Cefalosporine. Kanamicina. Aminoglicozide (Streptomicina. Framicetin ) ANTIDEPRESIVE .PROTRIPTILINA ANTIDEPRESIVE ATIPICE – au acţiune antidepresivă. Sulfamide Antibiotice cu spectrul limitat – Bactericide – Penicilina (G. BEROTEC.

actionand simtomatic la nivel central sau periferic in arcul de reflux al vomei. fie asupra mucoasei si continutului intestinal.diaree acuta – FURAZOLIDON. VALPROIC. ANTIDIABETICE – medicamente ce intervin in metabolismul glucidelor.sunt capabile să oprească convulsiile şi să scadă frecvenţa de apariţie a convulsiilor. EMETIRAL ANTIFUNGICE . SELEGILINA.sunt medicamente capabile sa uşureze eliminarea gazelor din stomac şi intestin. IMODIUM ANTIEMETICE – medicamente care inhiba starea de voma. ANTIDIAREICE au actiune adsorbanta si protectoare a mucoasei intestinale. SAPROSAN. ANTIEPILEPTICE (anticonvulsivantele) . inhiba absorbţia glucidelor in intestin. meningitice. etc. CLORGILINA. ZOFRAN.: . reduc numarul si frecventa scaunelor. Ex. FENELIZINA. – TRANILCIPROMINA. (Diazepamul) Acidul ANTIFLATULENTE . BIOCTIS . Ex. CARBAMAZEPINA. Stimulează secreţia de insulina.diaree cronica – LOPERAMID.compuşilor triciclici. FENOBARBITALUL. Ex.substanta medicamentoasa utilizata in tratamentul infectiilor cu fungi (ciuperci).: FENITOINA.: METOCLOPRAMID.). 11 . indiferent dacă apar în epilepsie sau în alte condiţii (convulsii febrile. BENZODIAZEPINELE PRIMIDONA. actionand fie asupra motilitatii intestinale. MOCLOBEMIDA. SMECTA.

Anason. Ex: ZENTEL. 12 . Carminativele – favorizeaza eliminarea gazelor din tubul digestiv. TIMO-GAL ANTIGUTOASE . TIMOPTIC.Ex. Ex: MILURIT ANTIHELMINTICE . cu consecinte antispumante.medicamente care se folosesc pentru combaterea viermilor intenstinali. Ex: TIMOLOL.: Dimeticona datorita (Ceolat) sau Simeticona are proprietati antiflatulente modificarii tensiunii active a continutului intestinal gazificat. ESKAZOLE. GELASPON ANTIHEMOROIDALE - preparate continand corticosteroizi.produse care inhiba formarea de acid uric. ETAMSILAT. Carbunele medicinal este putin eficace pentru combaterea flatulentei. Medicamentul asociaza intr-o combinatie galenica efectul antiinflamator si decongestiv al hidrocortizonei cu proprietatile anestezice locale ale novocainei si anestezinei actionand eficient in criza hemoroidala acuta pe factorul inflamator si dureros.medicamente care opresc sau care combat hemoragiile Ex: VITAMINA K. Menta ANTIGLAUCOMATOASE – produse ce reduc tensiunea intraoculare (TIO) la pacienţii cu glaucom cu unghi deschis sau cu hipertensiune oculară care nu răspund suficient la beta-blocante sau la analogi de prostaglandină cu administrare topică. MINTEZOL ANTIHEMORAGICE . ADRENOSTAZIN.

se găsesc in marea majoritate a organelor si sunt blocaţi de medicamente antihistaminice clasice (antialergice) Ex.BRINERDIN. DOPEGYT. HEMORZON DOXIPROCT PLUS. ANTIHIPERTENSIVE SI DIURETICE IN COMBINATII NEOCRYSTEPIN .sunt localizaţi la nivelul glandelor mucoasei gastrice si sunt implicaţi in mecanismul secreţiei de acid clorhidric si pepsina. antihipertensive sunt capabile sa scada presiunea arteriala actionand la nivelul mecanismelor fiziologicecare controleaza aceste valori: 1. KAMIREN. TERFENADINA  H2 . ULTRAPROCT.: PROMETAZINA. HYTRIN. acţionând prin blocarea receptorilor specifici ai celulelor efectoare. (HIPAZIN). Medicamentele antihistaminice H2 blochează aceşti receptori deci secreţia acida gastrica scade. LORATADINA ( CLARITINE ). 2. ANTIHISTAMINICE sunt substanţe de sinteza care inhiba efectele histaminei. KORNAM. debitul cardiac rezistenta vasculara periferica volumul circulant ANTIADRENERGICE CU ACTIUNE CENTRALA RAUWOLFIA MOXOGAMA. ANTIHIPERTENSIVE Med.ALCALOIZI DIN CYNT. CLEMASTINA. EBRANTIL 3.Ex: DOXIPROCT PLUS. CETIRIZINA. ANTIADRENERGICE MINIPRESS. CU ACTIUNE PERIFERICA PRAZOSIN. CARDURA. CLONIDINA. . Existe doua tipuri de receptori antihistaminici  H1 . 13 . ASTEMIZOL.

Ex. KETOROLAC   Derivaţi de FLURBIPROFEN. KETOPROFEN. la care predomină efectul antiinflamator. TENOXICAM. Derivaţi de acid acetic:   derivati de acid fenilacetic: DICLOFENAC. BENORILAT. DIFLUNISAL. acid propionic: SULINDAC. Derivaţi de acid fenamic : ACIDUL FLUFENAMIC.  Acizi enolici   Pirazolone: FENILBUTAZONA Oxicami: LORNOXICAM. QUAMATEL ANTIINFLAMATOARE NESTEROIDIENE (AINS): sunt substanţe care fac parte din grupa analgezice-antipiretice-antiinflamtoare. Antiinflamatoare nesteroidiene clasice (generaţia I)  Acizi carboxilici:  Derivaţi de acid salicilic: ACID ACETILSALICILIC. ULCORAN. PIROXICAM. 1. 2. NIMESULID 14 . Înlatură sau diminuează unele simptome şi semne ale inflamaţiei în boli reumatice. DEXKETOPROFEN. LONAZOLAC. ACID NIFLUMIC. Antiinflamatoare nesteroidiene inhibitoare selective sau specifice de COX2 (generaţia a II-a)  Blocante selective: MELOXICAM. ZANTAC. HISTODIL. ARNETIN. IBUPROFEN.: CIMETIDINA.  NAPROXEN. RANITIDINA. FAMODAR. ALCLOFENAC derivaţi de acizi carbociclici şi heterociclici acetici: INDOMETACIN. ACID MEFENAMIC.

mucegaiuri. ele modifică evoluţia procesului reumatic o o o o o Compuşi de aur: AURANOFIN. VALDECOXIB. - medicamente pentru tratamentul Ex: PIRAZIAMIDA. METILPREDNISOLON. IZONIAZIDA ANTIMICOTICE – produse folosite in tratamentul micozelor pielii si mucoaselor provocate de dermatofiti. BETAMETAZONA. PREDNISOLON. PARECOXIB. ETORICOXIB. Blocante specifice (coxibi): ROFECOXIB(retras de pe piaţă).secretaţi de glandele suprarenale cât şi de sinteză. Ex: Glucocorticoizi: CORTIZON. HIDROCORTIZON. PREDNISON. levuri si microorganisme ca Malassezia furfur si infectii dermice provocate de Corynebacterium minutissimum. Ex: LAMISIL. LUMIRACOXIB  Antireumatice specifice :au acţiune lentă fără efect antiinflamator.reprezintă o grupă de antiinflamatoare din care fac parte hormoni steroidieni (glucocorticoizi şi mineralocorticoizi) atât fiziologici . AUROTIOMALAT DE SODIU Antimalarice de sinteză: HIDROXICLOROCHINA (Plaquenil) Derivaţi tiolici: PENICILAMINA Imunodepresive: METOTHREXAT. CLOTRIMAZOL 15 . CICLOSPORINA Sulfasalazina ANTIINFLAMATOARE STEROIDIENE . CELECOXIB. RIFAMPICINA. TRIAMCINOLON. DEXAMETAZONA ANTIMICOBACTERIACEE tuberculozei. CANESTEN.

PARACETAMOL. TRIHEXIFENIDIL (ROMPARKIN) ANTIPIRETICE . NAPROXEN SODIU. SOVENTOL. Ex: HALOPERIDOL. METAMIZOL. SODERMIX ANTIPSIHOTICE (Neuroleptice) . DISSENTEN ANTIPRURIGINOASE . LOPAMIDE. CLORPROTIXENUL. acestea se numesc neuroleptice de tip sedativ cu potenta relativ mica. NIMESULIDA. FLUPENTIXOL. dar au efect extrapiramidal intens.: BROMOCRIPTINA. TRIDERM. fie prin reducerea activităţii colinergice centrale. Ex. si ANTIPROPULSIVE – (Inhibitori ai peristaltismului). se numesc neuroleptice de tip incisiv (acestea au potenta crescuta). Alte neuroleptice sedeaza putin.medicamente care sunt folosite în tratamentul diareei Ex: IMODIUM. Medicaţia antiparkinsoniană acţionează fie prin potenţarea activităţii dopaminergice. AMANTADINA.  ASPIRINA. NEO-ENTEROSEPTOL.In tratamentul psihozelor .unele neuroleptice au efect sedativ foarte mare in comparatie cu efectul extrapiramidal. Ex: ELOCOM.medicamente utilizate in tratamentul pruritului (mancarimi). SELEGINA. FENAZONA AINS cum ar fi IBUPROFEN. CLORPROMAZINA 16 . In tratament se fac asocieri intre acestea şi blocantele colinergice centrale. VIPSOGAL. Ex:  KETOPROFEN.ANTIPARKINSONIENE (NO4) – medicamente eficace în boala Parkinson şi în alte tulburări motorii extrapiramidale.Produse folosite pentru scaderea febrei. TIOLIDAZINA.

NIMESULID ANTISEPTICE .ANTIRAHITICE – medicamente ce combat rahitismul Ex: VIGANTOL.Medicament .In functie de structura lor chimica si de proprietatile lor.care combate infectiile microbiene. derivati metalici (mercur. derivatii de amoniu cuaternar..medicamente care inlatură sau diminuează unele simptome şi semne ale inflamaţiei în boli reumatice. albastru de metilen). LORNOXICAM. cupru. toxicitatea. iod. zinc). TENOXICAM. VITAMINA D ANTIREUMATICE . probabilitatea de a declansa o alergie. necesitatea de a elimina in mod radical germenii sau doar a impiedica proliferarea lor. hexomedina.  Antiseptice pentru uz extern . dorhexidina. MELOXICAM. Ex: FENILBUTAZONA. se deosebesc numeroase substante: alcoolul. INDOMETACIN. argint. oxidanti. Criteriile de alegere sunt pe numeroase mucoase si sau complexe: pe plagi. 17 . apa oxigenata.  Antiseptice pentru uz intern Unele medicamente neantibiotice sunt prescrise pe cale orala in tratarea infectiilor intestinale sau urinare (sulfamide). ANTISPASTICE se impart in 2 grupe :  ANTISPASTICE PARASIMPTOLITICE – impiedica influentele excitomotorii vegetative. acizi. derivatii fenolului. hexetidina. coloranti (eozina. PIROXICAM. puterea iritanta interzicand aplicarea rapiditatea de actiune.

IZONIAZIDL ANTITUSIVE Mdicamente care deprima centrul tusei si receptorii sensitivi din mucoasa respiratorie  ANTITUSIVE OPIOIDE Ex. Antituberculoasele sunt intotdeauna asociate intre ele (de la doua la patru produse) si administrate pe durata a cel putin 6 luni. SINTROM. ASPENTER. OXIFENONIUL şi PROPANTELINA . pe cale orala. MEBEVERINA este antispastic de sinteza ANTITROMBOTICE – medicamente care diminua sau impiedica procesul coagularii sangelui. ce are proprietati antispastice şi vasodilatatoare prin actiune musculotropa. PLAVIX. cu efect de 35 ore. IPATON. RIFAMPICINA. EX: PIRAZIAMIDA. HUMEX. VESEL DUE. Ex: TROMBOSTOP. TUSAN  ANTITUSIVE NEOPIOIDE 18 . HEPARINA. SCOBUTIL COMPUS asociaza butilscopolamina cu un analgezic NORAMIDOPIRINA METANSULFONAT.: ATROPINA – este un parasimpatolitic neselectiv. CODEINA FOSFAT. ORFARIN. TUSIN.este un derivat cuaternar de amoniu al scopolaminei si se absoarbe putin.: CODEINA (Metilmorfina) – CODENAL.: PAPAVERINA este un alcaloid izochinolonic din opiu.sunt compuşi cuaternari de amoniu ce efecte mai elective decat atropina  ANTISPASTICE MUSCULOTROPE– actioneaza direct asupra musculaturii netede. Ex.Ex. ANTITUBERCULOASE - medicamente (antibiotice) utilizate in tratamentul tuberculozei. BUTILSCOPOLAMINA BROMURA .

ulcer varicos. in administrare i.  ACICLOVIR. activa fata de virusurile A. insomnie. MEPROBAMAT. IMOVANE. Ex: DIAZEPAM. HEPATROMBIN. tromboflebite. HIDROXIZIN. GANCICLOVIl. cu actiunea antivirala pe tipul A2 al virusului gripal in doze de 100 .: CLOBUTINOL – TABCIN.inlatura anxietatea si simptomele care o insotesc: emotivitate. TRIFLARIDINA. NAPOTON AORTA . astenie.Ex. TUSSAMED. palpitatii. Iduviran.  RIBAVIRINA.D. Emanil). Ex: LIOTON. ANTIVARICOASE medicamente folosite in tratarea afectiunilor venoase.200 mg zilnic. Unele rezultate se obtin si in encefalita herpetica.  CYTARABINA. cu efect preventiv (in primele 2 zile de gripa). tromboze. TUSOSEDAL.vas de sange important care preia sangele pompat de inima si din care pleaca vase mari catre intreg organismul. sub forma de instilatii oculare. si INTERFERONII sunt alte antivirale cu spectru larg. FENILBUTAZONA. BUTAMIRAT – SINECOD. Unele rezultate se obtin in varicela severa si in zoster. ISOPRINOSINA si INTERFERONUL sunt ANXIOLITICE (Tranchilizante) . OXELADINA – PAXELADINE. este activ in terapia locala a herpesului corneean. tulburari digestive.v. varice.N. ZIDOVUDINA.  IDOXURIDINA (Idu. Principala artera a 19 . anteantivirale. DOXIVENIL ANTIVIRALE – substante ce au efect impotriva unui sau mai multor virusi Dintre numeroasele antivirale cunoscute au intrat in practica curenta numai urmatoarele:  AMANTADINA (Viregyt).

In ambele cazuri. formandu-se de la baza ventriculului stang si distribuind sangele oxigenat de catre plamani in intreg corpul. O alta leziune ateromatoasa este disectia. formarea de cheaguri este frecventa si raspunzatoare de emboliile creierului si ale membrelor. fie sub ambele. indeosebi cardiopatiile ischemice (arterioscleroza. in general de catre o placa de aterom. ducand la o dilatare (anevrism) sau la o ingustare a vasului.  bradicardiile. APELE AROMATICE – sunt solutii apoase de uleiuri volatile destinate a fi utilizate ca atare sau ca vehicole la prepararea unor medicamente de uz intern. dar se foloseste si pentru unele forme semisolide sau chiar solide.  fibrilatiile ventriculare (contractiile anarhice si ineficace). APA DISTILATA – este solventul cel mai important din punct de vedere cantitativ si cel mai utilizat pentru prepararea formelor farmaceutice lichide. fie al regularitatii frecventei cardiace. (FR IX) ARITMIE CARDIACA .Toate cardiopatiile.organismului. Printre alte origini.se pot observa diferite anomalii: o ingustare congenitala la nivelul istmului (coarctatie).aritmiile sunt dereglari ale ritmului normal al inimii fie sub raportul frecventei. ateroscleroza) si chiar simpla imbatranire a inimii sunt cauze ale aritmiei. clivajul producandu-se in grosimea peretelui. o atingere a peretelui.  Patologie . Toate aceste atingeri justifica un tratament chirurgical.  tahicardiile (accelerarile bruste si trecatoare ale ritmului cardiac).  Cauze . Se pot distinge:  extrasistolele (contractiile premature). trebuie sa 20 .

de angor (angina pectorala) sau de semnele unei insuficiente cardiace.  Tratament . un receptor si un inregistrator sunt purtate timp de una sau mai multe zile de catre pacient. si sa se noteze frecventa cardiaca. Stimularea cardiaca. de palpitatii. temporara sau permanenta (pacemaker).). sau radiofrecventa. Cel mai frecvent este vorba de sincope. In caz de palpitatii. a zonei de origine a tulburarii. o electrocardiograma endocavitara (inregistrare cu un electrod urcat prin calea venoasa pana in cavitatile cardiace drepte) este indicata. accelerand sau incetinind frecventa ritmului sau influentand sistemul nervos simpatic. stari de rau. De asemenea. de o cadere a tensiunii arteriale. de o gafaiala. 21 . antiaritmice etc. Unele tulburari de ritm. In acest caz. este important sa se repereze daca bataile sunt regulate sau neregulate. unele excitantele precum inregistrarea de lunga durata (Holter). de interesul monitorizarii anumite abuzul medicamente de tutun.Acestea sunt variate. Este vorba de un examen specializat practicat in mediu spitalicesc. daca aparitia tulburarii este progresiva sau brutala si care a fost durata sa.  Simptome si semne .citam: embolia pulmonara. Uneori. cafeaua.  Diagnostic perioada Este asigurat unde prin electrocardiograma in prin de criza. tulburarile hidroelectrolitice. in particular in absenta cardiopatiei. este practicata o electroterapie (soc electric). nu necesita nici un tratament.Acesta face apel la medicamente antiaritmice care diminueaza excitabilitatea inimii. In unele cazuri. este posibila de asemenea. alcoolul. atunci cand este posibil. prin energie electrica. poate fi avuta in vedere o distrugere foarte localizata. brohopneumopatiile. (diuretice.

Cefalosporine. Atriul stang primeste sange din plaman iar atriul drept sangele intors din restul corpului. sau semisintetice). Din atrii trece in ventriculi si este pompat de acestia in arterele aorta (ventriculul stang) si pulmonara (ventriculul drept).ARTERIOLA . Nitrofurani. Eritromicina. B.Substanță sau medicament folosit pentru combaterea secrețiilor organice exagerate. Ex: Penicilina (G. Aminoglicozide BACTERIOSTATICE bacteriilor. Spiramicina.una dintre cele patru cavitati ale inimii . Lincomicina. Oleandomicina. Acid nalidixic.vas de sange de calibru foarte mic care se continua cu capilarul.sangele vine din organism si plamani in atrii. BACTERICIDE – medicamente care distrug microbul patogen. cel mai mic vas de sange. V. ASTRINGENTE . ATRIU . – medicamente care impiedica imultirea Ex: Tetraciclina. Cloramfenicolul. Sulfamide BADIJONARE – a unge cu o solutie medicamentoasă (în scopuri curative sau preventive) 22 .

DISTONOCALM (contine alcaloizi de Belladona + alcaloizi din cornul secarei ERGO +Propanolol + Amital) .METOPROLOL. NARIGINA. DAROB. Ex: QUERCITINA. NEBILET. fibre musculare striate si muschiul uterin. FOSAMAX. LOGIMAX BETAXA. VASCOTEN. reglandu-le permeabilitatea si se opun formarii de varice si de hemoroizi. ATECOR. BIOFLAVONOIDE ( Medicatia capilarelor) . (FELODIPINA+METOPROLOL) . HESPERIDINA. De asemenea.BETABLOCANTE – sunt medicamente care inhiba competitiv stimularea receptorilor beta-adrenergici produsi de mediatorii adrenergici de la nivelul viscerelor. LOKREN. DILATREND. BISOBLOCK.NESELECTIVE – PROPANOLOL (reduce TA pe vena porta). antiaterosclerotic de prima mana si antitrombotic. EGILOK. SEPTOPAL. Ex: AREDIA. BISOGAMMA. RUTINA.CU ACTIUNE ALFABLOCANTA CARVEDILOL CORYOL. BETALOC. SOTALOL SOTAGAMMA. . SKELID 200 mg.SELECTIVE .sunt analogi sintetici ai pirofosfatului care se leaga de hidroxiapatita din structura osului. Bioflavonoidele preintampina ridarea si imbatranirea pielii. tonic cardiac. BAICALINA si PICNOGENOLUL BIOFOSFONATI (MO5) . VASOCARDIN. BONEFOS. CONCOR. Sunt specifice beta-1 pentru inima. ATENOLOL. bioflavonoidele au un efect antianginos.cresc rezistenta capilarelor. 23 . mentinandu-i elasticitatea si tineretea. BETALOC ZOK. beta-2 pentru bronhii.

permit subiectului sa opreasca orice activitate care poate deveni periculoasa pe timpul crizei. determinând relaxarea fibrelor musculare. in crize. CARZEM BOALA MENIERE – afectiunea urechii interne care se manifesta printrun ansamblu de tulburari cuprinzand vertij. dar poate fi si bilaterala. In general. Acuitatea auditiva scade.Vasodilataţia produsă este datorată blocării pătrunderii ionilor de Ca în celulele musculare netede ale arteriolelor.In timpul crizelor. dureri de cap si o senzatie de bazaituri in ureche. NORVASC.: AMLODIPIN. Boala Meniere afecteaza urechea interna. scaderea auzului si zbarnaituri in urechi. precum si respectarea unui regim alimentar sarac in sare si excluderea 24 . AURONAL. mai ales cea pentru frecventele grave. NIFEDIPINA. Frecventa acestor crize este imprevizibila. Boala survine. DIACORDIN. Tratamentul de fond este permanent si face apel la mai multe mijloace: o viata echilibrata este recomandata. subiectul trebuie sa stea in repaus. la persoanele de varste cuprinse intre 20 si 50 de ani. ISOPTIN.  Cauze -Cauza precisa a bolii lui Meniere nu este cunoscuta. ea nu afecteaza decat o ureche.BLOCANTE ALE CANALELOR DE CALCIU . Ex.  Tratament . crizele de vertij se estompeaza. semne vestitoare. VERAPAMIL. Acestui vertij i se asociaza transpiratii. ca o senzatie de ureche plina. dar functia auditiva este atunci foarte alterata. Criza dureaza mai multe ore si epuizeaza subiectul bolnav. DILZEM. Acesta are impresia ca se invarteste sau ca totul se invarteste in jurul lui: el trebuie sa se aseze la orizontala.Cu 30 de minute pana la o ora inaintea crizei. DILTIAZEM. AMLOHEXAL. greturi si varsaturi. o stare de rau. responsabila de auz si de echilibru.  Simptome si semne . Dupa 10-15 ani. FELODIPIN.

Sunt medicamente care au interactiuni cu alimentele si cu alte medicamente. Medicamentele prescrise sunt: anxiolitice.tutunului si alcoolului. Exista 3 tipuri de medicamente bronhodilatatoare:  Anticolinergice: • • • Durata scurta de actiune: Ipratropium bromid Durata lunga de actiune: Tiotropium bromid Efectul advers cel mai frecvent este uscarea mucoasei bucale (gura uscata). tremorul  Metilxantine Teofilina Efectele adverse cele mai frecvente sunt greata si pirozisul (senzatia de arsura la nivelul stomacului). CANDIDOZA – este o micoza frecventa a mucoaselor si tegumentelor. BRONHODILATATOARE – medicamente care ajuta la reducerea efortului depus pentru a respira. se reduc sau chiar pot sa dispara dispneea si wheezingul.  Beta2-agonisti Durata scurta de actiune: Salbutamol Durata lunga de actiune: Salmeterol Efectele adverse cele mai frecvent intilnite sunt aritmia. Astfel. • • • • • C. este determinata de variate specii de candida care in conditii de 25 . Rolul lor este de a deschide conductele respiratorii din plamanii tai. antihistaminice si antivertiginoase. Alte efecte adverse pot sa includa infectii urinare sau aritmii. tahicardia. diuretice.

Cefalosporinele actioneaza 26 . in general. Ex.  CAPSULE PAPIRACEE (capsule de hartie)  CAPSULE AMILACEE (casete sau buline)  CAPSULE OPERCULATE (gelatinoase tari)  CAPSULE PERLE (gelatinoase moi) CARDIOPATIE ISCHEMICA . el antreneaza. Drept urmare. actioneaza prin modificarea peretelui bacterian. Modificarile cardiace produse de ischemie sunt desemnate de termenul cardiopatie. pot deveni invazie cu localizari organice si tisulare. au spectru larg.: CLOTRIMAZOL.este totalitatea reactiilor care conduc la o degradare. acizi grasi si glucoza. Acest fenomen de reducere a fluxului de sange prin arterele coronare a fost numit in limbaj medical ischemie. o eliberare de energie. BUTOCONAZOL CAPSULE – sunt preparate farmaceutice formate din invelisuri care contin doze unitare dew substante active asociate sau nu cu cu substante auxiliare.imunodeficienta a gazdei. Ex. LANOXIN (extras din Degetelul Lanos) CATABOLISM .este boala care afecteza arterele coronare si datorita careia acestea isi micsoreaza calibrul. CEFALOSPORINE – antibiotice cu actiune bactericida. DIGOXIN.: DIGITALINA (extras din Degetelul Rosu). intarindu-i forta de contractie si normalizandu-i ritmul batailor. Sunt destinate administrarii pe cale orala. MICONAZOL. SOYFEM. CARDIOTONICE – medicamente care stimuleaza inima. are loc o scadere a cantitatii de sange care iriga muschiul inimii care nu detine in aceste conditii cantitati optime de oxigen.

ETAMBUTOLUL. CHINOLONELE. CEDAX . CEC. Primakina. Ex: OFLOXACINA. IZONIZIDA. Ex: Biseptol. Acidul AMINOSALICILIC. CECLODYNE. TRIMETROPRIMUL. Ex: Pentamidina c) Chimioterapice active fata de Giardia intestinalis. MICONAZOLUL. CHIMIOTERAPICE . d) Chimioterapice active fata de Pneumocistis carini. Ex: BIODROXIL. Pentamidina e) Chimioterapice active fata de Toxoplasma. KEFLEX. CECLOR. CLOTRIMAZOLUL. Ex: Biseptol asociat cu Claritromicina CHINOLONE . CEFALEXINA. ZINACEF. FORTUM. Ex: Nitroimidazol.CEFALEXIN.substanțe de sinteză chimică cu acțiune bacteriostatică. PEFLOXACINA.sunt chimioterapice cu spectru ultralarg si cu reactii adverse reduse.in faza de multiplicare a bacterilorprin inhibarea sintezei peretelui celular bacterian. NITROFURANTOINA. Ex: SULFAMIDELE. ZINNAT. CHIMIOTERAPIA ANTIPROTOZOARELOR – medicamente care inhiba sau distrug protozoarele. 27 . NORFLOXACINA. TALNAFTOLUL si METRONIDAZOLUL. Ex: Clorokina. SULFONELE. SPIROSINE. Specii: a) chimioterapice antimalarice ( Plasmodium). CIPROFLOXACINA. Rhinina b) Chimioterapice active pt Triphanosoma ( boala somnului). Trihomonas vaginalis.

TROPICAMIDA.Compus organic din grupa lipidelor care are multiple roluri in organism:  este un constituent important al membranelor celulare unde are rol in reglarea permeabilitatii acestora fata de diverse substante 28 . respectiv cresc cantitatea de bila. MYDRUM.stimulează contracţiile vezicii biliare si relaxarea sfincterului Oddi (este un inel muscular ce înconjoară porţiunea terminala a ductului biliar comun care se deschide in duoden ) COLERETIC . TIAMFENICOLUL COLECISTOKINETIC (Colagog) .AB cu spectru larg de actiune. Ex: CLORAMFENICOLUL. ciclopegie si cresterea presiunii intraoculare. TROPIXAL. picioare si nas rece.stimulează secreţia de bila. CLORAMFENICOLII (Cloranfenicol si Tiamfenicol) . producand midriaza.CICLOPLEGICE – sunt substante parasimpatolitice care inhiba actiunea nervoasa. COLESTEROL . MYDRIACYL – paralizia acomodarii – fiind necesara pentru masurarea viciilor de refractie in cadrul examenului oftalmologic mai CIRCULATIE PERIFERICA – circulatia periferica slaba sau deficitara se traduce prin a avea maini. se utiliz rar datorita risculuii de reactii adverse hematologice.  MIDRIAZA – este folosita in scopul examinarii fondului de ochi  CICLOPEGIA ales la copii. Ex: HAPITROPIN. CYCLOGIL.

Cand este in exces se depune pe peretii vaselor sangvine sub forma de placi de aterom sau sub forma de calculi in vezicula biliara. HDL colesterol). ajunge in sange de unde este preluat de catre ficat si metabolizat. antiseptice sau antibiotice. hormonilor sexuali si a acizilor biliari  rol metabolic. pentru badijonarea gingiilor şi a pereţilor interni ai gurii. el provenind din alimentele de origine animala. folosite în stomatologie. urinari dese. prezenta calculilor este asimptotica in unele cazuri.litiaza renala este determinata de prezenta unor calculi in basinet si caile urinare. COLICA RENALA . cand exista tendinta de migrare apar crize dureroase pornind din regiunea lombara (regiunea salelor) spre radacina coapsei. fiind apoi eliberat in circulatie legat de lipoproteine (LDL colesterol.sau intrahepatice. si a caror prezenta poate sa nu se manifeste clinic sau poate sa se insoteasca de o simptomatologie zgomotoasa (dureroasa). COMPRIMATE – preparate farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai multe substante active – se obtin prin comprimarea unui 29 . urine rosii (care arata prezenta sangelui in urina) COLUTORII – forme farmaceutice lichide mai mult sau mai putin vâscoase. COLICA BILIARA – litiaza biliara este o afectiune provocata de dezvoltarea unor calculi biliari in vezicula sau in caile biliare extra. fiind introdus prin alimentatie. Dupa absorbtie la nivel intestinal. ce se produc prin precipitarea si cristalizarea substantelor care se gasesc in mod normal in urina. este implicat in sinteza corticosteroizilor. Cea mai mare parte a colesterolului din organism este de origine exogena. VLDL colesterol.

lupusul eritematos sistemic. cum ar fi artrita reumatoida. administrate pe cale orala sau prin injectare intravenoasa sau intramusculara. CORTICOSTEROIZI . care sunt foarte asemanatori cu cortizolul. în vederea extragerii principiilor active din acestea. precum si anumite tulburari respiratorii. Acestia sunt hormoni produsi sintetic. reliefate). 30 . prurit (mancarime). papule (leziuni hiperemice. hiperemie (piele rosie). D. cruste si alte leziuni exfoliative.volum constant de substante active asociate sau nu cu substante auxiliare si sunt destinate administrarii orale.soluţie apoasă obţinută prin fierberea anumitor plante alimentare sau medicinale. in functie de factorul declansant.sunt medicamente care pot fi inhalate. DECONTRACTANT musculaturii. DECOCT . Ei impiedica globule albe sa mai atace tesutul si micsoreaza capacitatea celolelor imune de a produce substante inflamatorii. insa tratamentul acestora este oarecum asemanator. Ex: MYDOCALM MUSCULAR – care ajuta la relaxarea DERMATITA – poate fi tradusa simplu ca o inflamatie a pielii. vezicule (leziuni cu continut lichidian). insa aceasta afectiune este caracterizata printr-o multitudine de simptome precum: piele uscata. Exista mai multe tipuri de dermatita. Corticosteroizii sunt frecvent utilizati in tratarea tulburarilor inflamatorii si autoimune.

plante. sapunul.stresul . determinate de contactul cu anumite obiecte. Dermatita atopica este o afectiune cu transmitere genetica. antiperspirantele. fructe. pruriginoase (cu mancarine) sau nepruriginoase.  Dermatita atopica – cunoscuta de asemenea si sub numele de eczema.  Dermatita numulara – este o forma de dermatita care prezinta leziuni sub foma unor placarde eritematoase (de marimea unor monede mici). animale sau substante. este o forma frecventa de dermatita care provoaca leziuni tegumentare pruriginoase (cu mancarime). materialele cu fibre sintetice. acetona. care sunt localizate la nivelul pielii bogate in glande sebacee (scalpul. care pot evolua catre leziuni eritematoase si chiar pustuloase (cu continut lichidian).  Dermatita seboreica – este o forma de dermatita care prezinta leziuni tegumetare eritematoase sau de culoare galbuie.afectiunile asociate ale pielii. localizate la nivelul membrelor superioare.ambientul cald si uscat . lacul de unghii. Plantele sunt cel mai frecvent incriminate in determinarea leziunilor de dermatita (iedera sau stejarul otravitor). Dermatita de contact - aceasta forma de dermatita este caracterizata prin aparitia unor pete roz-rosietice. Unele legume. pielea 31 . Este mai frecventa in randul barbatilor cu varste cuprinse intre 55 si 65 de ani. Dintre factorii care predispun la aparitia acestei forme de dermatita sunt: . formaldehida (folosita in industria chimica). Iritantii chimici cel mai frecvent incriminati in aparitia dermatitei de contact sunt: detergentii. membrelor inferioare si torsului. familiala si este asociata de asemenea cu alergenii. mainilor. clorul.dusurile si baile calde . astmul bronsic sau cu stresul. ierburi sau chiar pamantul pot determina iritatia tegumentului.

regiunea submamara sau pielea fetei). care pot evolua spre eritem si ulceratii.  Dermatita de staza – aceasta forma de dermatita apare in randul persoanelor cu insuficienta circulatorie periferica (varice hidrostatice. DIABET ZAHARAT – este o afectiune cronica. 32 . arterite. In cazul frecvent al dispepsiei functionale. Foarte puţine dezinfectante sunt capabile să sterilizeze materialul pe care sunt aplicate. printr-o incetineala a digestiei. axila. Dermatita seboreica este determinata de o secretie excesiva a glandelor seboreice cu blocarea canalelor excretoare si acumularea subtegumentara de sebum. diabet zaharat). DISPEPSIE – senzatie de disconfort digestiv. printr-o senzatie de greutate. aparand dupa masa. dar acest lucru depinde şi de modul cum sunt aplicate dezinfectantele. O dispepsie poate constitui simptomul unei boli organice: gastrita. Tratamentul este cel al cauzei. este un simptom de natura functionala. Dispepsia se traduce prin dureri abdominale. DEZINFECTANTE . ciroza hepatica. Insficienta circulatorie determina edem local (acumulare de lichid in tesuturile subcutanate). tumora. al carui mecanism este necunoscut. insuficienta cardiaca. Aceasta forma de dermatita este mai frecvent intalnita in randul sugarilor. boala a intestinului subtire sau a colonului. fie le aduc la un nivel sigur. la adult fiind legata de modificarile hormonale generale si de stres. renala.regiunii genitale. caracterizata prin cresterea in sange a glucozei peste valorile normale.sunt substanţe antimicrobiene care fie distrug toate microorganismele dăunătoare de pe un material. atunci cand ea este cunoscuta. In absenta oricarei cauze organice. cu sau fara eliminarea acesteia in urina.

precum si afectiuni care au drept urmare scaderea fortei de contractie a musculaturii expiratorii cum ar fi poliomielita. revarsate hidrotoraxul. hemotoraxul. antispasmodice) este adesea deceptionant. chist hidatic). pneumotorax spontan. emfizem pulmonar). prin prezenta constienta a unui "disconfort respirator". bronsiolite. dispneea devenind o reactie de adaptare a organismului la lipsa de oxigen si acumularea CO2. (pneumoconioze).  Dispneea din insuficienta respiratorie pulmonara poate fi o dispnee de tip obstructiv. stenoze circumscrise ale arborelui bronsic.  Dispneea obstructiva este determinata de afectiuni obstructive ale cailor aeriene superioare (stenoze laringiene si traheale). restrictiv si mixta. Subiectiv ea se traduce prin senzatia "lipsei de aer". astfel incat va creste nivelul CO2 in sange. DISPNEEA – este o tulburare a respiratiei caracterizata prin modificarea ritmului si intensitatii miscarilor respiratorii. Dispneea are la baza o patrundere insuficienta in tesuturi sau o asimilare (captare) insuficienta de catre acestea a oxigenului. lichidiene precum si bronhopneumonii. pleurale tuberculoza (pleurezii personala). afectiuni ce evolueaza cu diminuarea elasticitatii pulmonare (emfizem pulmonar.  Dispneea restrictiva apare in afectiuni respiratorii acute si cronice care intereseaza abundente portiuni intinse de din diferite plaman etiologii (pneumonii. 33 .un tratament simptomatic (pansamente gastrice.  Dispneea mixta se caracterizeaza prin asocierea sau intricarea unor componente din dispneea obstructiva cu elemente de dispnee restrictiva. procese obstructive la nivelul bronhiilor si tesutului pulmonar astm bronsic. Toate acestea au drept consecinta o scadere consecutiva a proceselor oxidative tisulare. miastenia gravis.

 Bolile sangelui caracterizate prin modificari care tulbura functia de transportor al oxigenului (anemii. afectiunile miocardice. situatiile speciale pentru piloti. Aceasta din urma poate fi o dispnee cu inspir prelungit (in afectiunile obstructive ale cailor aeriene superioare) sau cu expir prelungit (astm bronsic.  Afectiunile nervoase si endocrine ce evolueaza cu tulburari ale excitabilitatiicentrului respirator (psihoze. atmosfera viciata cu CO2) evolueaza cu dispnee. emfizem pulmonar. hemodinamica. bronsiolita capilara). insuficienta suprarenaliana. acidoza. Caracteristicile dispneei  Polipneea (hiperpneea) – este dispneea ce se caracterizeaza prin accelerarea ritmului respirator. Dispneea poate proveni si din insuficienta respiratorie de origine extrapulmonara.  Afectiunile cardiaca dispneea. cardio-vasculare evolueaza cu insuficienta valvulare. Ea poate fi compensate (fiziologica) la sportivi sau decompensata (patologica).  Altitudinea ridicata.  Tahipneea – este o respiratie rapida si superficiala foarte putin eficace.  Bradipneea consta intr-o diminuare a ritmului respirator. meningoencefalita. hiperfoliculinimii) se manifesta si prin dispnee. pericarditele au printre altele ca important mod de manifestare 34 . afectiuni vasculare cerebrale. pot evolua cu o simptomatologie care include si dispneea. scafandri sunt factori care duc la scaderea continutului de oxigen al atmosferei. fapt care duce in consecinta la instalarea dispneei. altele decat cele pulmonare. hipertiroidie. distonii neurovegetative. Diverse afectiuni. hemoglobinopatii. intoxicatii exogene.

dispnee de DIURETICE – medicamente care produc sau maresc diureza. Dispneea respiratorie poate fi o dispnee paroxistica (ex. hipertensiunea intracraniana. astmul bronsic intricat).  Respiratia Kussmaul este o respiratie in patru timpi. Apare in ateroscleroza sistemica. emfizemul pulmonar). 35 . permanenta (sclerozele pulmonare. Debutul dispneii poate fi un debut brusc (in pneumotorace) sau un debut lent . dispneea mixta (sunt afectate ambele faze ale respirariei). sau pe fondul unei dispnei permanente pot surveni accese paroxistice (ex. intre fazele Din punct de vedere al respiratiei (inspir-expir) dispneea se poate clasifica in: dispneea inspiratorie (inspirul este mult prelungit). hemoragii cerebrale. raportului zgomotoasa. dispneea expiratorie (expirul efort. astmul bronsic). cu apnee care poate dura 10-30 de secunde. profunda. septicemii.  Respiratia 5-30 de Biot secunde. tumori. mult prelungit). cancer bronho-pulmonar). stari de agonie. Sunt cunoscute trei tipuri de respiratie neregulata:  Respiratia Cheyne-Stokes caracterizata prin alternanta de polipnee neregulata ca amplitudine. scleroza pulmonara. Respiralia neregulata este expresia unei iritajii a centrului respirator.progresiv (emfizem pulmonar. se Este manifesta intalnita prin in miscari respiratorii intrerupte periodic de apnee cu durata de meningite.

edemelor cardiace.Substanţe care filtrează glomerular. Ex: ACETAZOLAMIDA Diuretice osmotice. Ex: FUROSEMID. Acid ETACRINIC. Provoacă eliminarea unei cantităţi mari de apă.Acţionează prin blocarea receptorilor pentru aldosteron (Spironolactona). METOLAZONA Diuretice antialdosteronice . şi sau ca ca antagonişti urmare. K+. ai aldosteronului(Triamteren amilorid) scade reabsorbţia tubulară de Na+ şi scad eliminarea urinară de K+. Se administrează ca tratament cronic al insuficienţei cardiace. IZOSORBIT 36 . iar apoi scade disponibilul de ioni de hidrogen pentru schimburile Na+/H+ la nivelul tubului contort distal şi la nivelul canalului colector. hipertensiunii arteriale. Sunt indicate în stările de hiperaldosteronism.Acţionează la nivelul ansei lui Henle împiedicând reabsorbţia de Na+ şi Cl. TRIAMTEREN Diuretice inhibitoare ale anhidrazei carbonice . BUMETANID. BUTIZIDA. AMILORID.Diuretice de ansă . Aceste diuretice sunt folosite cel mai frecvent ca tratament de urgenţă în edem pulmonar acut şi criza hipertensivă (pe cale intravenosă) sau ca tratament cronic în insuficienţa cardiacă. Ex: HIDROCLOROTIAZIDA. Ex: MANITOL.Scade formarea de acid carbonic. Ex: SPIRONOLACTONA. edeme. rămân în urină şi reţin echivalentul osmotic de apă. UREE. Au un efect diuretic foarte intens crescând foarte mult eliminarea de sare şi apă. Cl-. Sarea eliminată este uşor crescută faţă de o eliminare normală. Efectul diuretic al tiazidelor este mai puţin intens decât cel al diureticelor de ansă.Acţionează la nivelul segmentului ascendent al ansei lui Henle inhibând reabsorbţia de Na+. TORSEMID Diuretice tiazidice .cu o creştere consecutivă a eliminării urinare de K+. renale sau hepatice.

nivelul de oxigen din sange scade iar presiunea pulmonara creste. Mult mai rar. unui puseu de hipertensiune arteriala sistemica sau unei hipervolemii (cresterea volumului sangvin). EDEM PULMONAR – invadare a alveolelor de catre plasma sangvina care a traversat peretele capilarelor (vase mici). legat de o crestere a presiunilor in circulatia pulmonara. unele bacterii) sau toxici. Embolismul pulmonar cauzat de trombi mari poate determina moarte subita. 37 . de obicei in 30 de minute de la aparitia simptomelor. de obicei de unul sau mai multi emboli. Un edem pulmonar este cel mai frecvent de origine hemodinamica. Odata ce artera este obstruata. Trombii de dimensiuni mai mici pot determina leziuni ireversibile la nivelul inimii si plamanilor. edemul pulmonar poate fi consecinta unei alterari a permeabilitatii capilarelor pulmonare de catre agentii infectiosi (virusul gripei. DRAJEU – medicament în formă de pilulă învelit cu un strat protector (făcut din zahăr sau din ciocolată) pentru a-i masca gustul sau mirosul.DISCOPATIE LOMBARA – este o afectiune a coloanei vertebrale manifestata prin modificari degenerative ale discurilor intervertebrale din zona lombara. EMBOLISM PULMONAR – reprezinta obstructia unei artere pulmonare. E. Aceasta poate fi datorata unei proaste functionari a inimii.

o Enterocolita bacteriana poate fi cauzata de o bacterie vie care distruge mucoasa (shigelloze.: ULEI DE PARAFINA.  Enterocolita infectioasa Este o inflamatie a mucoaselor intestinului subtire si a colonului care poate fi cauzata de o bacterie. virusuri. crampe abdominale. yersinioze cu Campylobacter jejuni) sau de o bacterie care produce o toxina responsabila de o hipersecretie hidroelectrolitica (holera. paraziti. CEAIURI (FRUNZE DE NUC. salmonelloze. in principal. OXIDUL DE MAGNEZIU. Contaminarea se face prin ingestia alimentelor infectate sau prin transmisie intre indivizi. in rehidratare si in administrarea de antibiotice in caz de afectare severa sau prelungita. varsaturi. o Enterocolita cauzata de o tuherculoza intestinala. Tratamentul este cel al diareei (rehidratare. CRUSIN) EMULSIA – sistem dispers alcatuit din cel putin 2 faze lichide nemiscibile dintre care una este dispersata sub forma de picaturi in cealalta . antibiotice) si al tuberculozei. Simptomele ei sunt o diaree apoasa sau sangvinolenta. CIOCOLAX. ciuperci. avand un efect lubrefiant si favorizand astfel evacuarea continutului intestinal. ea priveste mai frecvent pacientii imunodeprimati (SIDA). ENTEROCOLITA – este o afectiune a tractului digestiv determinata de diverse infectii cu bacterii. este inca si azi o cauza relativ frecventa a enterocolitei infectioase. Tratamentul consta. asociate sau nu cu febra. 38 .EMOLIENTE SI LUBREFIANTE – formeaza un filtru protector la suprafata mucoasei intestinale. de un virus sau de un parazit. sau tuberculoza digestiva. intoxicatii alimentare). Ex.

Boala lui Crohn reprezinta forma principala a acestui tip de enterocolita. evolutia favorabila sub tratament antiparazitar. TRIFERMENT. indeosebi. cauzata. MEZIN FORTE.o Enterocolita virala. PANZCEBIL. care afecteaza subiectii imunodeprimati si bolnavii de SIDA. poate provoca o atingere uneori grava a colonului si a rectului.(sangerarea nazala) este un accident obisnuit. Ex. ileonul si colonul. glicolitice (digera glucidele). COTAZYM FORTE (enzime cu conţinut de extract de bila de bou) EPISTAXIS . o Enterocolita parazitara poate este fi de origine variata. Citomegalovirusul. cu leziuni de tip ischemic (intreruperea circulatiei sangvine). FESTAL. in principal. proteolitice (digera proteinele). lipolitice (digera lipidele). In acesta boala cronica a carei origine este inca necunoscuta. ZYMOGEN. afecteaza. Apare de obicei ca rezultat al unor mici traumatisme cauzate de scobirea in nas sau suflarea nasului. Poate apare si in urma unei infectii a mucoasei care determina uscare si aparitia de cruste. Parazitozele cele mai frecvente sunt amibiaza (afectarea duodenojejunaIa). copiii si evolueaza de la sine catre vindecare.: DIGESTAL. ENZIME DIGESTIVE . mai ales la copii si poate fi tratat foarte simplu. de retrovirusuri. orice segment al tubului digestiv poate fi afectat si. Bolnavii de SIDA sau persoanele imunodeprimate pot fi subiectii unor infestari intestinale grave (criptosporidioza sau anguililoza). in particular.  Enterocolita inflamatorie Este o inflamatie de origine neinfectioasa a mucoaselor intestinului subtire si a colonului. 39 .sunt enzime pancreatice.

fie o boala infectioasa (scarlatina. Apare mai frecvent la persoanele care iau aspirina. care provoacă fenomene caracteristice estrului EXPECTORANTE – medicament. calmeaza tusea. cum ar fi hipertensiunea arteriala. in special la persoanele invarsta. chimica (dermita artificiala). medicamentoasa (eritem pigmentat fix). infectioasa (intertrigo. 40 . pasteureloza. erizipel. Eritemele sunt urmarile unei dilatari a vaselor sangvine cutanate. se recomanda consultarea unui ORL-ist pentru efectuarea unor teste suplimentare. megaleritem epidemic. Daca epistaxisul apare frecvent (mai des de o data pe saptamana) poate fi un indiciu al unei alte probleme de sanatate. erizipeloid. Eritemele localizate pot avea o cauza fizica (insolatie).inrosire a pielii care paleste la apasare. lupus eritematos diseminat). ESTROGENI – nume generic dat hormonilor de tipul foliculinei. Eritemele generalizate au drept cauza fie o alergie la un medicament. rubeola. sifilis exantem subit). medicul poate preciza daca medicamentele pe care le ia pacientul pot determina aparitia epistaxisului. F. dar ocazional poate fi amenintator de viata. ERITEM . De asemeni. trichinoza) sau dermatologica (dermatomiozita. Daca se suspecteaza o problema mai serioasa. Se recomanda consultarea medicului de familie pentru masurarea tensiunii arteriale si prescrierea unui tratament potrivit. rujeola. fluidificand expectoratia. care uşurează expectoraţia. anticoagulante (medicamente care impiedica coagularea sangelui in vase) sau la pacientii cu boli hematologice.Epistaxisul este rareori serios.

Novecin). gonococilor. ENOXACINA etc. boli de piele etc. colibacililor. Ex: OFLOXACINA (Meneflox. de obicei intre copii. pneumococilor. Unele persoane infectate 41 . Indicate in hemofililor.FLUOCHINOLONELE – sunt chimioterapice cu spectru ultralarg si cu reactii adverse reduse. Norflox. iazurile. GARGARISME – sunt preparate lichide destinate spalarii si tratamentului cavitatii bucale si a laringelui prin barbotarea cu aer (gargara) evitand inghitirea solutiei. FRAGILITATE CAPILARA – este o diminuare a rezistentei vaselor capilare consecutiva alterarii peretelui lor. meningococilor> enterobacteriilor. dar si prin transfer fecal –oral. endocardite meningite. Majoritatea oamenilor se infesteaza prin consumul de apa contaminata. GIARDIOZA (Lambliaza) . Protozoarul contamineaza lacurile. shigelelor. rickettsiilor. PEFLOXACINA Spectrama). (Abactal). si actioneaza asupra streptococilor. G. septicemii. salmonelelor. Ciprocin etc). mycoplasmelor. chiar si cele curate. tuberculoza. gastrointesinale. febra tifoida. osteoarticulare. boli respiratorii. parteneri sexuali sau persoane care calatoresc. infectii ORL (otite cu piocianic). hepatobiliare. FLEROXACINA. micobacteriilor. LOMEFLOXADINA. Ciprinol. NORFLOXACINA (Nolicin. Sunt bacteriostatice stafilococilor.Giardia lamblia este cel mai comun agent al diareilor epidemice si endemice din intreaga lume.este cea mai frecventa parazitoza umana. CIPROFLOXACINA (Aristin. urogenitale.

La inceput. Spre exemplu. traumelor si stresului emotional. care regleaza nivelul hormonilor din organism. rezultand in final pierderea vederii. ducand in timp la orbire definitiva. tesutul sanatos din genunchi este vazut ca fiind infectat si este atacat de catre propriile globule albe ale organismului. Ele sunt glande mici. de obicei provocand pierderea gradata a vederii. TINIDAZOLE. Uneori. crampe abdominale. nervul optic este doar usor lezat. flatulenta. GLANDELE SUPRARENALE . Daca nu se trateaza. GLAUCOMUL – cuprinde totalitatea afectiunilor oftalmologice in care se produce lezarea nervului localizat in polul posterior al ochilor (nervul optic).sunt o parte a sistemului endocrin.sunt asimptomatice. Tratamentul utilizeaza antibiotice cu spectru larg de actiune: EX: METRONIDAZOL. altele debuteaza dupa 2 saptamini cu: diaree apoasa. Exista 3 forme de glaucom:  Glaucomul cu unghi deschis este cea mai frecventa forma de glaucom. Putine persoane dezvolta diaree persistenta. provocand o inflamatie dureroasa. Cortizolul are mai multe functii dar cel mai important este extra cortizolul care se produce pentru a ajuta la tratarea infectiilor. chiar si cu o extra productie de cortizol. se pierde campul vizual periferic. dar cea mai sigura metoda de al certifica este testul de detectie a proteinelor giardiei in scaun. Prevenirea infestarii cu parazitul consta in fierberea apei. NITAZOXANIDE. se agraveaza pierderea acuitatii vizuale. Glandele suprarenale produc un hormon numit cortizol. Pot fi afectati ambii ochi in acelasi timp. desi de obicei unul estemai afectat decat 42 . Simptomele indica diagnosticul. in forma de piramida care se gasesc in partea de sus a fiecarui rinichi. In aceasta forma. raspunsul sistemului imunitar nu este controlat in mod adecvat. dezinfectarea piscinelor alaturi de filtrarea apei.

celalalt. Persoanele cu varsta dupa 3 ani si adultul tanar pot prezenta o astfel de forma de glaucom numit glaucom juvenil.AB cu structura glicopeptidica si spectru ingust. Un anume subtip de glaucom cu unghi inchis este de cele mai multe ori o situatie de urgenta care necesita tratament imediat pentru a se preveni lezarea definitiva a ochiului  Glaucomul congenital este o forma rara de glaucom care apare la unii copii la nastere. TEICOPLANINA/ TARGOCID 43 . partea colorata a globului ocular (irisul) si cristalinul blocheaza circulatia umorii din camerele globului ocular. Acest lucru poate cauza pierderea brusca a vederii insotita de durere. Ex: VANCOMICINA. prezentand sensibilitate la lumina si lacrimare excesiva. In aceasta forma de glaucom. fiind cam 10% din cazuri. facand ca presiunea intraoculara sa creasca si astfel sa comprime sistemul de drenare (sistemul de trabecule) al ochiului. Aceste simptome apar dupa varsta de 6 luni chiar un an dupa nastere. Copiii cu glaucom congenital sau infantil au de cele mai multe ori ochii congestionati. sunt considerate AB de rezerva si de inlocuire ale beta lactaminelor la pacientii alergici. Alte simptome care apar sunt greata si varsaturi. GLICOPEPTIDICE . eritem (inrosire) la inceput doar la nivelul unui singur ochi. Daca problema nu este detectata precoce si tratata poate sa apara scadere severa a acuitatii vizuale sau chiar orbire. De obicei este nevoie sa fie afectat mai mult campul vizual pentru a se observa modificarea  Glaucomul cu unghi inchis este mai putin frecvent. Glaucomul care apare in primii ani de viata se numeste glaucom infatil.

GLICOZIZI CARDIOTONICI (Digitalici) Medicamente de origine vegetala capabile sa amelioreze cordul insufficient.: DIGOXIN. LANOXIN (extras din Degetelul Lanos) (medicament de prima alegere in insuficienta cardiaca) SOYFEM 44 . Trateaza insuficienta cardiaca. Ex.

de origine infectioasa (cauzate de un streptococ). 45 . administrarea de diuretice pentru disparitia edemelor. cel mai des consecutive unei angine netratate. Glomerulonefritele acute se manifesta printr-un sindrom nefritic caracterizat printr-o atingere renala care survine la 10-15 zile dupa angina: se dezvolta foarte rapid edeme ale pleoapelor. se recurge la un tratament cu medicamente hipotensoare.GLOMERULONEFRITA . aparand si o hipertensiune arteriaia. urina este inchisa la culoare si putina. tngeneral. Atunci cand aceste masuri se dovedesc insuficiente. Tratamentul este cel al siptomelor: restrictii la aportul de apa si de saruri.Glomerulonefritele acute sunt. Gomerulonefritele acute .orice boala renala caracterizata printr-o atingere a glomerulilor (unitatile filtrante ale rinichiului). continand sange si proteine. mai rar unei infectii cutanate ca impetigo. exista uneori o insuficienta renala moderata. Vindecarea survine aproape intotdeauna in 10-15 zile fara a lasa sechele. in regiunea lombara si la glezne.

sa duca la anasarca. In grade variabile. eventual. care provoaca un sindrom nefrotic (aparitia de edeme). purpura reumatoida. sau actiunea unor medicamente ca sarurile biliare sau Dpenicilamina. unui corp solid. glomerulonefritele necesita o dializa si. glomerulonefritele cronice nu justifica nici un tratament. Acesta poate. lipidelor și protidelor. diabetul. 46 .Glomerulonefritele cronice . Tratamentul simptomelor se dovedeste intotdeauna necesar: regim strict fara sare. BUDIAIR. tăierea etc. FLIXOTIDE. edem generalizat care se dubleaza prin efuziuni pleurale si ascita (acumularea de lichid intre cele doua foite ale peritoneului).Glomerulonefritele cronice pot fi primitive. precum și în cel al apei și al electroliților. Intr-un stadiu foarte evoluat. in forma sa majora. toate glomerulonefritele cronice sunt susceptibile sa evolueze catre o insuficienta renala cronica. ASMANEX GRANULE – particule solide mici care intră în componența unui corp solid cu structură eterogenă sau care rezultă din sfărâmarea. In anumite varietati mai grave ale bolii. Glomerulonefritele cronice se traduc printr-o proteinurie (prezenta de proteine in urina) uneori foarte abundenta. paludismul.Hormoni secretati de glanda corticosuprarenală. un transplant renal. Atunci cand se manifesta printr-o simpla anomalie urinara. ingrijirea in mediu specializat in caz de insuficienta renala cronica. cronice GLUCOCORTICOIZI . fara cauza cunoscuta. cu rol în reglarea metabolismului glucidelor. tratamentul hipertensiunii arteriale. principalele medicamente utilizate sunt corticosteroizii intrebuintati singuri sau asociati cu imunosupresoarele. dar ele trebuie supravegheate cu regularitate. Ex: BECLOFORTE. amiloza. sau secundare consecutive unor boli ca lupusul eritematos diseminat.

H.
HEMATURIE – prezență a sângelui sau a hematiilor în urină, întâlnită în
unele afecțiuni renale, vezicale, ureterale etc..

HEMOSTATICE – medicamente capabile sa opreasca sangerarile si
hemoragiile. Ex.: FITOMENADIONA, ADRENOSTAZINA,

HEPARINA Substanta anticoagulanta naturala care este continuta de
catre toate tesuturile organismului. Heparina este indicata pentru actiunea ei foarte rapida asupra trombozei (formarea cheagurilor in vasele sangvine) fie atat in mici doze pe cale subcutanata, cu scop preventiv intro flebita - de exemplu la persoanele imobilizate la pat-, fie in doze mai mari si pe cale subcutanata sau intravenoasa atunci cand exista deja o tromboza. Heparina este contraindicata atunci cand pacientul este subiect al unor hemoragii (boala de coagulare) sau daca este alergic la heparina. Asocierea cu alte medicamente care au, de asemenea, efecte anticoagulante (aspirina, antiinflamatoare, antivitamina K) este proscrisa. Pot surveni unele efecte nedorite: sangerari, trombopenie (scaderea nivelului plachetelor sangvine), osteoporoza (fragilitate osoasa cu risc de fractura spontana) in cursul tratamentelor indelungate

HEPATITA CRONICA – prin hepatita cronica se intelege o leziune
sistemica a ficatului, este hepatita cu o durata mai mare de 6 luni.

47

HEPATITA VIRALA - inflamatie a ficatului legata de o infectie virala.
Leziunile ficatului din cursul hepatitelor virale sunt cauzate de doua tipuri de atingene care se conjuga: o atingere directa prin virus si o atingere indirecta prin reactie imunitara, anticorpii pacientului, produsi pentru a apara organismul impotriva virusului, atacand si propriul ficat. Virusuri responsabile - Doua feluri de virusuri sunt in cauza: virusurile hepatotrope, care ating aproape exclusiv ficatul, si cele pentru care atingerea hepatica nu constituie un element al bolii. Printre primele, cele hepatotrope, se deosebesc virusurile A, B, C, D si E. Virusul A, cauzatorul hepatitei A, cel mai anodin, nu duce la evolutia bolii spre cronicizare. Contaminarea se face pe cale digestiva prin apa, materii fecale si contaminarea fructelor de mare. Virusul B este cauzatorul hepatitei B, care evolueaza, de asemenea, de cele mai multe ori, in mod favorabil, trecerea la cronicitate nefiind observabila decat in 3-5% din cazuri. Modul de transmisie este sexual, sangvin (in cursul transfuziilor sau al utilizarii seringilor intrebuintate indeosebi de catre toxicomani) sau feto-matern (de la mama la fetus). Virusul C, individualizat mai de curand, este responsabil de hepatita C, care pare mai grava decat formele A si B, cu trecerea la cronicizare intrun anumit numar de cazuri Modul de transmisie, sexual, sangvin si transplacentar, este asemanator celui al hepatitei B. Virusurile D, E sunt individualizate inca si mai de curand decat virusul C. Alte virusuri care afecteaza ficatul, hepatita nefiind atunci decat unul dintre polii infectiei, sunt virusul lui Epstein-Barr, agentul mononucleozei infectioase, si citomegalovirusul, care infecteaza celulele sangvine. Diverse virusuri (ai gripei, rubeolei sau arbovirusuri) pot antrena si ele, intre altele, hepatite.

48

Simptome si semne - Perioadele de incubatie sunt variabile: de la 15 la 45 zile pentru hepatita A si de la 45 la 160 zile pentru hepatita B. Perioada zisa de invazie, care dureaza intre doua si sase zile, se caracterizeaza printr-un sindrom pseudogripal: febra, dureri articulare si musculare, uneori eruptie cutanata si adesea o senzatie puternica de oboseala. Faza zisa icterica se traduce prin aparitia unei ingalbeniri de o intensitate variabila cu urine inchise la culoare si scaune decolorate, oboseala persistenta, pierdere a poftei de mancare, greturi. Unele hepatite virale trec total neremarcate. Diagnostic - Diagnosticarea se face pe baza dozarilor sangvine. Unele semne sunt comune tuturor hepatitelor: cresterea masiva a transaminazelor (enzime hepatice), dovedind distrugerea celulelor ficatului. Altele indruma spre o infectie virala: cresterea numarului de limfocite fara cresterea numarului altor globule albe, polinuclearele. In sfarsit, serologiile specifice permit sa se identifice virusul in cauza. Evolutie si tratament - Majoritatea hepatitelor virale sunt benigne, cu vindecare completa si spontana intr-o luna sau doua; doar cateva forme sunt grave, fie dintr-o data (rare forme fulminante), fie de cele mai multe ori cand evolueaza spre cronicizare cu riscul cirozei si cancerizarii. In formele obisnuite, faza de regresie este inaugurata printr-o crestere importanta a volumului urinar. Toate simptomele dispar spontan fara nici o sechela. Tratamentul consta in esenta in masuri de igiena si de dietetica (odihna la pat; exclus consumul de alcool); starea de oboseala generala poate totusi sa persiste timp de cateva luni.

49

-

Hepatitele

grave,

chiar

fulminante,

antreneaza

in

aproximativ 4 cazuri din 1000, si indeosebi in ce priveste virusul B si virusul C, o evolutie severa cu semne de insuficienta hemoragii) hepatica necesitand (confuzie mintala, intr-un encefalopatie, serviciu de transferarea

reanimare, chiar grefa hepatica de urgenta in cazul distrugerii totale a ficatului. - Hepatitele cronice persistente au o evolutie mai lunga, simptomele subzistand timp de mai mult de 6 luni. Ele cer o supraveghere particulara a functiilor hepatice si a markerilor sangvini ai virusului. Vindecarea este totusi posibila. Orice tratament este inutil; bauturile alcoolice si medicamentele metabolizabile de catre ficat sunt interzise. - Hepatitele cronice active, definite printr-o evolutie pe mai mult de 6 luni si prin caracteristici histologice, ca cele cu virusuri B si C in principal, reprezinta intre 3 si 10% din hepatitele virale. Riscul il constituie survenirea unei insuficiente hepatice si aparitia, cu timpul, a unui cancer al ficatului. Tratamentul consta in administrarea de antivirale (vidarabina, interferon). In cele din urma poate fi necesara grefa.

50

Este recomandabil ca persoanele expuse riscului (personalul sanitar. ESENTIALE HIPERTENSIUNE ARTERIALA – este un sindrom caracterizat prin cresterea presiunii sistolice si diastolice peste valorile normale. Tensiunea arteriala are doua componente:  tensiunea arteriala sistolica (numarul mai mare) care reprezinta presiunea inimii generata pentru a pompa sangele de la inima spre celelalte organe  tensiunea arteriala diastolica (numarul mai mic) care reprezinta presiunea vaselor sangvine in momentul in care inima se umple cu sangele venit din restul corpului. drogatii.Prevenire . verificarea prospetimii fructelor de mare (hepatitele A si E). Cel contra hepatitei B este. disponibil. hemodializati. 51 . homosexualii etc.Un vaccin contra hepatitei A e pe cale sa fie pus la punct. politransfuzatii.) sa se vaccineze. VITAMINA B 12. LIV 52. a seringilor de unica intrebuintare de catre drogati (hepatitele B si D). HEPATOPROTECTOARE – produse care au un efect de protectie a ficatului. Respectarea regulilor de igiena permite de asemenea prevenirea aparitiei hepatitelor virale: spalarea mainilor. utilizarea prezervativelor. Se considera hipertensiune arteriala cresterea presiunii maxime peste 140 si minime peste 90 mmHg. Ex: SILIMARINA. Depistarea hepatitei B a devenit obligatorie la femeia gravida la 6 luni de sarcina din cauza riscului de transmisie a virusului la copil. In sfarsit. incalzirea in prealabil a produselor sangvine si cautarea anticorpilor la donatorii de sange au redus drastic riscul de transmisie sangvina a hepatitei C. de asemenea. HEPAVIT.

: RETARD  Clasa SULFONAMIDE Ex. Ea face parte dintr-un ansamblu de semne denumit sindrom extrapiramidal. numita si hipertonie spastica sau spasticitate. HIPOGLICEMIANTE – intervin in metabolismul glucidelor. METFORMIN. este consecinta unei leziuni a caii piramidale (fasciculul de fibre nervoase care comanda miscarile voluntare). NOVONORM. SILUBIN 52 . MINIDIAB . GLIPIZID.  Produse din plante pe baza de pulberi vegetale frunze de afin frunze de dud frunze de mesteacan teci de fasole FITODIAB NORMADIAB SIOFOR. ACTOS.  Clasa BIGUAMIDE Ex. care comanda tonusul muscular si posturile corpului. GLIBOMED. degenerativa). de origine neurologica. BIDIAB.HIPERTONIE MUSCULARA . GLIFORMIN. Ea poate lua doua forme: Hipertonia piramidala. Stimulează secreţia de insulina. DIGUAN. Hipertonia este consecutiva unei leziuni a sistemului nervos central. inhiba absorbţia glucidelor in intestin. AVANDAMENT.exagerare permanenta a tonusului muscular (gradul de rezistenta a unui muschi striat in stare de repaus). DIAPREL. a carei cauza poate fi diversa (tumorala. AMARIL  Combinatii: GLUCOBAY AVANDIA. sau hipertonia plastica.: MANINIL GLIBENCLAMID. a carui cauza tipica este boala lui Parkinson. Hipertonia extrapiramidala. TOLBUTAMID. vasculara. MEGUAN. este consecinta unei proaste functionari a sistemului nervos extrapiramidal.

LOVASTATIN. NIASPAN 4. 1. reduce riscul evenimentelor coronariene la bolnavii cu HDL mic si trigliceride mari Ex. LIPANOR 3. CADUET 53 .ACID OMEGA 3 – OMACOR. MEDOSTATIN.: SIMVASTATIN. STATINE. Ex. FENOFIBRAT. CRESTOR 2. REGARDIN.HIPOLIPEMIANTE .sunt inhibitori ai enzimei care intervine in sinteza colesterolului in ficat. ZOCOR. SIMVAXESAL. exercita un efect direct asupra peretelui vascular.sunt medicamente care scad lipidele din serul sanguin sau numai anumite fractiuni si sunt indicate in profilaxia sau tratamentul arterosclerozei si al complicatiei acesteia. LIPANTHYL. EZETROL.: BENZAFIRAT. SORTIS. VASILIP.scad trigliceridele. ACIDUL NICOTINIC – OLBETAM. FIBRATI. INEGY. ALTE HIPOLIPEMIANTE . stabilizeaza placile de arteroscleroza. SIOVOR.

produc sau prelungesc somnul. care impiedica apa din organism sa fie pierduta in prea mare cantitate in urina.HIPOTALAMUS . astenia. HIPOTENSIUNE ARTERIALA este un sindrom caracterizat prin scaderea presiunii sistolice si diastolice sub valorile normale. HIPNOTICE {sau somniferele} – sunt substante deprimante ale SNC. tija pituitara. ci mai curand medicamentos sau radioterapic. depilarea). care induc. hormoni care controleaza secretiile antehipofizei. de exemplu intervenind aspra ritmului cardiac sau respirator. deci prizele alimentare.Hipotalamusul secreta doi hormoni care sunt stocati in hipofiza inainte de a fi eliberati in sange: hormonul antidiuretic sau vasopresina. sub talamus si deasupra hipofizei. Hipotalamusul secreta. precum si termoreglarea.  HIPNOTICELE BARBITURICE (HB) – sunt derivati ai acidului barbituric 54 . Functionare . de asemenea. absenta scurgerilor menstruale. senzatiile de foame si de satietate. Simptomele revelatoare ale unei opriri a secretiilor hipotalamice sunt legate de marimea tumorii sau de deficitul hormonal (ca paloarea. Alt rol al hipotalamusului consta in a actiona asupra functionarii viscerelor (viata vegetativa). Hipotalamusul controleaza.Patologia hipotalamusului este legata de cea a hipofizei si poate sa se traduca prin tulburari diverse ale functionarii hormonale.Regiune centrala a diencefalului situata la baza creierului. care stimuleaza contractiile uterine in cursul nasterii. Hipotalamusul asigura un dublu rol de control al secretiilor hormonale hipofizare si de control al activitatii sistemului nervos vegetativ. si ocitocina. un tratament hormonal substitutiv este necesar pentru a corecta hipopituitarismul. care este legata de el cu o tija. Patologie . Tratamentul este rareori chirurgical cand atingerea hipotalamica este importanta. de asemenea. liberine. In toate cazurile.

55 . inrudite cu tranchilizantele). METAQUALONA. IMUNOGLOBULINE – globulina plasmatica dotata cu proprietati imunitare si avand un rol de anticorpi in organism. GLUTETIMIDA. BARBITAL. dar in doze mai mari pot avea si efect hipnotic). eteri. ZOLPIDEM.  HIPNOTICE NEBARBITURICE (HN) – compusi cu structuri chimice diferite: benzodiazepine. FLURAZEPAM. CLORALHIDRAT PARALDEHIDA (sunt utilizatemai ales ca si sedative. compusi cu proprietati hipnotice asemanatoare celor ale barbituricelor Ex.medicamente care deprima imunitatea fiind folosite in urmatoarele cazuri:  Boli autoimune: Lupus eritematos. FAVIRAB IMUNOSERURI – se folosesc ca terapie de stimulare a imunitatii organismului impotriva virusilor IMUNOSTIMULANTE – stimuleaza proliferarea si diferentierea neutrofilelor. alcooli. AMOBARBITAL.: . FLUNITRAZEPAM (benzodiazepine.NITRAZEPAM. TETIG. HORMONI – secretie a glandelor endocrine si exocrine care contribuie la dezvoltarea si functionarea normala a organismului I. CICLOBARBUTAL. BERIRAB. Ex: TETAGAM.Ex. IMUNOSUPRESOARE. chinazolone. mastocitelor. aldehide. ureide. BROMIZOVAL. piperidindione. SECOBARBITAL.: – FENOBARBITAL. bazofilelor. ZOPICLONA. IVHEBEX.

CAPOCARD. adică reîntoarcerea sângelui venos din membrele inferioare spre inimă şi toate consecinţele anatomice. Diferite forme de hepatita  In profilaxia rejetului de grefa INFUZIE . Ex. Tiroida.: OMEZ. Are structura proteica si este secretata de celule β ale pancreasului endocrin. ULTOP. inhibitoare foarte active ale secretiei – acide. OMERAN. PRESTARIUM. ENAP.- Poliatrita reumatoida. subiective şi obiective determinate de această stare de boală. GOPTEN INSUFICIENTA VENOASA – slăbiciunea circulaţiei venoase de la nivelul membrelor inferioare de a-şi îndeplini rolul. QUINALAPRIL. HELICID. ACCUPRO. LISINOPRIL. INSULINA este principalul hormon hipoglicemiant al organismului. RAMIPRIL. MONOPRIL. Medicamente antiulceroase. în scopul extragerii principiilor active pe care le conține INHIBITORI AI POMPEI DE PROTONI – Pompa de protoni are rolul de a transfera ionul proton din celula secretorie gastrica in lumenul gastric. 56 . funcţionale. LOSEC INHIBITORI AI CENTRULUI TUSEI – Fosfatul de codeina este un inhibitor al centrului tusei de 3 ori mai mare decat morfina INHIBITORI AI ACE – (inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei) Ex.Soluție apoasă obținută dintr-o plantă prin opărirea ei cu apă clocotită.: CAPTOPRIL.

LAXATIVE – medicamente care aduc la normalitate tranzitul intestinal. 57 . se imbiba cu apa din continutul intestinal si favorizeaza alunecarea acestuia. ISPANGULA (seminte de PSYLLA). SENNA. MICROLAX LINCOSAMIDE . HUMALOG. BISACODIL. Lincosamidele sunt inhibitori ai sintezei de proteine care se leagă de partea a 23S 50S subunitate a bacteriene ribozomii şi cauza disociere prematură a peptidyltARN de la ribozomului.: Painea integrala. prunele. EUCARBON.: DULCOLAX. SICOLAX  Laxative de contact – maresc peristaltismul intestinal. Insulina nu este activa administrata oral! Ex. smochinele. mucilagiile. HERBOLAX. FORTRANS. L. Ex. TRITICUM (tarate de grau)  Laxative osmotice – retin apa in intestin fluidizand astfel continutul intestinal.  Laxative de volum –maresc continutul intestinal. INSULATARD. HUMULIN. curmalele. Ex. REGULAX. ele produc un scaun normal cu aspect si consistenta moale si format. dar irita mucoasa Ex.: ACTRAPID. sunt puternic hidrofile. DULCOPIC.: LACTULOSE.sunt o clasă de antibiotice. ANGIOLAX. FORLAX.Insulina folosita ca medicament este preparata din extract din pancreasul de porc sau de bou. MACROGOLI. RHAMONLAX (crusin). DUFALAC. EXUBERA. APIDRA. INSUMAN RAPID. fibrele vegetale.

al unei luari de sange. este preferabil sa fie consultat un medic.Ex: VANCOMICINA. CLINDANMICINA. edulcorate si aromatizate. subiectul revine la starea normala incercand. O lipotimie se observa mai curand la subiectii hipersensibili. Subiectul trebuie sa se intinda. El are tulburari trecatoare ale constientei. este comprimat.este o senzatie de pierdere iminenta a constientei. a unei mese copioase luate intr-o atmosfera inchisa sau atunci cand sinusul carotidian. eventual. transpira. M. cu ocazia unei emotii. In general. purgativ. de cele mai multe ori. lipotimia poate fi urmata de o sincopa (pierderea constientei). LINCOMICINA LIMONADELE – sunt solutii apoase obtinute prin dizolvarea de diferiti acizi minerali organici sau saruri in apa. cum ar fi ale tractului respirator şi infecţii ale ţesuturilor moi. Daca raul se reproduce. In anumite cazuri. Antibiotice macrolide sunt utilizate pentru tratamentul infecţiilor. Poate surveni in cursul unei dureri subite. este palid. Macrolidele sunt 58 . sa nu i se dea bauturi alcoolizate si sa fie sustras. MACERAT Dizolvarea partilor solubile ale unui aliment prin tinerea indelungata intr-un solvent MACROLIDE sunt un grup de medicamente (de obicei antibiotice). din circumstantele declansante. cand nervul pneumogastric este stimulat. LIPOTIMIE (lesin) . O lipotimie este un rau treptat in care subiectul are o impresie de cap gol. in stari febrile si in intoxicatii cu substante chimice. este vorba de o tulburare benigna. destinate administrarii interne cu rol laxativ. antiemetic sau ca bauturi racoritoare. In cateva minute. are nevoie sa se intinda. daca e posibil. sediul baroreceptorilor. unei contrarietati. de incetosare a vederii. impresia unei oboseli.

uşurând învaţarea şi memorizarea. Actioneaza prin antagonism central şi periferic fata de dopamina şi/sau prin mecanism colinergic periferic. JOSAMICINA. Mecanismul de acţiune al macrolidelor este de inhibare a biosintezei proteinelor bacteriene. DIRITROMICINA. OLEANDOMICINA. ERITROMICINA.. fiind utile in sindromul de hipomotilitate gastrica.: PIRACETAMUL.pentru ultrasunete Ex: LUMINITY. SPIRAMICINA. nootropele. COMPUSI 59 .. activatoarele metabolismului cerebral pot ameliora procesele metabolice neuronale şi pot proteja creierul de agresiuni. SONOVUE RADIOACTIVI pentru SNC si sistemul osos Ex: IZOTOPI DE TECNETIU SI IOD. PIRITINOLUL MEDICATIA PROKINETICA - stimuleaza motilitatea gastrointestinala. TROLEANDOMICINA MEDICATIA NEUROTROPA . ROXITROMICINA.inhibitori ai sintezei de proteine. la nivelul plexului mienteric. mărind performanţele psihice ca urmare a ameliorării funcţionalităţii conexiunilor intercorticale şi corticosubcorticale. CLARITOMICINA. Ex: AZITROMICINA. pot îmbunătăţi procesele cognitive. Ex.: METOCLOPRAMIDA – este un antagonistdopaminergic. MEDII DE CONTRAST . in esofagita de reflux şi pentru examenul radiologic al tubului digestiv. care are şi proprietati stimulante colinergice.neurotropele. Grabeşte golirea stomacului şi creşte peristaltismul intestinului subtire. DOMPERIDON (Motilium) şi CISAPRIDA sunt alte medicamente prokinetice. Ex.

PHENYLE-PHRINE MIOTICE – medicament care produce mioză (contractia/micsorarea pupilei) MIORELAXANTE . inflamaţiei sau traumatismului.capabile să relaxeze musculatura striată spastică. declanşate de unele stări patologice viscerale sau somatice.MICROORGANISME ANTIDIAREICE . CYCLOPENTOLATE. Ex.sunt celule vii care apar foarte rapid in stomac si duoden după administrarea orala. MUCOLITICE – medicamente fluidifiante ale secretiilor bronsice. fiind rezistente la acţiunea sucului gastric. a bilei si a sucului pancreatic.: AMBROXOL N. B2. acidul pantotenic si acidul nicotinic. si după 6 ore de la administrare apar in colon. Ex: ATROPINA.: ENTEROL 250.: DIAZEPAMUL. Ex. MUCILAGII – sunt preparate farmaceutice lichide. Sintetizează vitaminele B1. CLORZOXAZONA terapeutică este crescută prin asocierea cu analgezice antipiretice. Eficacitatea Ex. Inhiba creşterea diferitelor bacterii si a candidei. B6. Unele sunt eficace în stările de spasticitate spinală. unele sunt analgezice. consecutive iritaţiei. vascoase. Utilizate pentru combaterea spasmelor musculare de cauză locală. Au şi efect sedativ sau tranchilizant. BACLOFEN. 60 . ca şi a spasmalor de origine reflexă segmentară. HIDRASEC MIDRIATICE .medicamente care provoacă midriaza (dilatarea pupilei).

afectand mai ales sistemul nervos vegetativ. Aceasta duce la scaderea sensibilitatii dureroase. înlătură manifestări psihopatologice ce apar în psihoze. 61 . infectiile sau deformari osoase si articulare. La baza neuropatiei diabetice stau in primul rand tulburarile metabolice ale tesutului nervos. Haloperidolul. Ex. efectul antiagresiv este utilizat în psihiatrie pentru calmarea bolnavilor furioşi şi agresivi.: Clorpromazina. tensiunea arteriala. tactile. Tiolidazina. NEUROPATIA DIABETICA . activitatea motorie si membrele inferioare. Este cea mai frecventa forma de neuropatie diabetica. Cel mai frecvent afecteaza picioarele (laba piciorului si gambele) si poate contribui la aparitia unor probleme serioase cum ar fi ulcerele. cu alterarea functionala si morfologica a fibrelor sistemului nervos. termice si vibratorii in anumite parti ale corpului si poate uneori sa afecteze capacitatea de miscare si forta musculara.NEUROLEPTICELE .produc scăderea agresivităţii. Neuropatia diabetica este cea mai comuna complicatie a diabetului zaharat afectand aproximativ 65% din bolnavi si se datoreaza persistentei cronice a hiperglicemiei. indiferent de psihoza respectivă. produc o stare asemănătoare bolii Parkinson: rigiditate musculară cu lipsa supleţei mişcărilor şi tremurături caracteristice ale membrelor. periferic si autonom. Acesti nervi sunt implicati in controlul functiilor involuntare ale corpului cum ar fi bataile inimii. Trifluoperazina.  • Neuropatia periferica rezulta din afectarea sistemului nervos periferic. Clozapina.reprezinta disfunctii sau modificari patologice ale sistemului nervos central. Flupentixolul. Olanzapina Clorprotixenul. Flufenazina.  • Neuropatia autonoma (vegetativa) este rezultatul afectarii sistemului nervos autonom.

 • Neuropatia focala afecteaza un singur nerv. cel mai frecvent la nivelul incheieturii mainii. digestia. coapsei sau piciorului.Nitraţii organici sunt esteri organici ai acidului azotic. NITRATI ORGANICI . de cele mai multe ori. ca de exemplu sindromul de canal carpian (consecinta a comprimarii nervului median la nivelul incheieturii mainii). prin crize destul de intense. Diferitele tipuri de nevralgie se clasifica dupa localizarea lor in:  Nevralgia faciala provoaca o durere supraacuta in zona controlata de catre nervul trigemen. maxilarul superior. NEVRALGIE . in general. Si aceasta este o forma frecventa de neuropatie diabetica.  Nevralgiile prin iritaria nervilor membrelor coboara in lungimea unei benzi stramte pana la extremitatea membrului: nevralgia cervicobrahiala in membrul superior. Produc coronarodilataţie. De asemenea poate afecta nervii de la nivelul spatelui si toracelui anterior precum si pe aceia care controleaza musculatura oculara.durere provocata de o iritatie sau de o leziune a unui nerv senzitiv. vasodilataţie venoasă cu scăderea 62 . functia renala si cateva aspecte legate de functia sexuala. Adesea se produce in conditii de comprimare sau strivire (pensare) a nervilor. Ea se produce de o singura parte si este adesea provocata de o stimulare a unei zone particulare a fetei. Neuropatia focala de obicei apare brusc si este cea mai rara forma de neuropatie diabetica. pleoapele superioare si. dar intre crize poate persista un fond dureros. nevralgia crurala si sciatica in membrul inferior. in principal. Totusi sindromul de tunel carpian apare frecvent la persoanele care au diabet dar nu au neuropatie focala.transpiratia. dar urmeaza traiectul de inervatie cutanata care taie oblic coastele.  Nevralgia interstitiala intervine de ambele parti. obrazul. Ea afecteaza. Durerea evolueaza.

chimioterapice de sinteza cu actiune intensa asupra germenilor anaerobi si a protozoarelor. Ex: NITROFURANTOINA NITROIMIDAZOLII . iar în infarctul miocardic împiedică remodelarea patologiei cardiace postinfarct. Ex: METRONIDAZOL. se transforma in niste compusi intermediari care au efect toxic asupra ADN-lui. membranei celulare si proteinelor. OCITOCICE – sunt stimulatoare ale contractiei uterine.: NITROGLICERINA. NITRATUL DE AMIL. IZOSORBIT MONONITRAT. efectul e bactericid. ERGOMETRIN OCITOCINA – este un hormon eliberat de hipofiza posterioara care controleaza activitatea uterului si a glandei mamare. mecanism de actiune: patrund prin difuziune in interiorul microorgansimului. NIFUROXAZIDA b)nitrofurani cu actiune urinara. NITROFURANII . MOLSIDOMINA. a) nitrofurani cu actiune intestinala. TINIDAZOL O. alte efecte: inhibă funcţiile plachetare (scade formarea de trombi). 63 .chimioterapice cu spectru de actiune ingust si utilizare redusa. vasodilataţie arterială (efect mai puţin semnificativ) cu scăderea postsarcinii.presarcinii. munca inimii este uşurată şi diminuează consumul de O2 al miocardului. nu se utilizeaza in infectii sistemice. Sunt alcaloizi din ERGOT sau CORNUL SECAREI Ex: OCITOCINA S. Ex: FURAZOLIDON.doar in infectii localizate. IZOSORBIT DINITRAT. Ex.

eritropoieza. dupa inocularea directa a germenului in teaca tendoanelor flectoare ale degetelor. PERITOL stimulează osteogeneza (formează celula osoasa) si OTOGUTTAE – forme farmaceutice. ce decurge din inocularea intrun deget a unui germene. OTALGAN P.anabolizante sistemice care cresc apetitul si greutatea corporala.: NAPOSIU (Ro). DECANOFORT. o inrosire.  Panaritiu superficial. mai rar. pulverizate sau aplicate in conductul auditiv extern pentru tratamentul afectiunilor urechii sau pentru completarea interventiilor chirurgicale. antrenand o crestere in volum a degetului. o durere in general zvacnitoare si responsabila de insomnie si de febra. ori constituie complicatia unui panaritiu superficial. o intepatura sau printr-o plaga. cel mai obisnuit. solide destinate a fi instilate.  Panaritiu profund survine dintr-odata. de la picior. lichide semimisolide. Ex. PANARITIU – infectie acuta a unui deget de la mana sau. este amplasat pe pulpa degetului sau pe conturul unghiei (turniola). Panaritiul este o afectiune frecventa. El se traduce printr-o inflamatie care evolueaza in cateva ore sau in cateva zile. de cele mai multe ori un stafilococ. Ex: NIFUCIN. Infectia poate atinge osul unei falange (osteita). de catre o aschie. unul sau mai multe tendoane ale degetului cu teaca lor 64 .OREXIGENE . uneori si la inaltimea primei sau celei de a doua falange.

Ea acţionează în special asupra bacteriilor gram positive. Spectrul penicilinelor este. gonococul. Penicilinele au un spectru bactericid relativ redus contra germenilor gramnegativi. sifilisul. in carlig. Sunt două forme uzuale de penicilină: PENICILINA F (forma injectabilă) şi PENICILINA V (forma acidorezistentă) care se poate admnistra oral. amigdalita. solid. endocardita bacteriana (infectia uneia dintre tunicile inimii. pneumococul. in general. meningococul. Bacteriile sensibile la aceste medicamente sunt putin numeroase: bacilul difteriei. si in prevenirea crizelor de reumatism articular acut. apartinand familiei betalactaminelor. capabila sa distruga mai multe varietati de penicilina. De altfel. care se administrează pe cale bucală 65 . pneumonia. ca: faringita. streptococul etc. eventual o imposibilitate de a misca degetele in cauza. Penicilinele sunt indicate in tratamentul infectiilor cu germeni sensibili. listeria. ceea ce a determinat obţinerea derivatelor ei ca ampicilina care are un spectru bactericid contra gramnegativilor şi grampozitivilo. PENICILINE . PILULA . penicilinaza. o articulatie dintre doua falange (artrita) sau chiar intreaga mana (flegmon). este una dintre primele antibiotice. endocardul). blenoragia si angina lui Vincent.Medicament antibiotic bactericid (care omoara bacteriile). bacteriile devin din ce in ce mai rezistente la peniciline. de forma unui disc.preparat farmaceutic dozat. ingust. stafilococul. Se observa atunci o inflamatie intensa. unele secreta o enzima.(tenosinovita). care survine atunci cand este afectata teaca tendonului flector si antreneaza o deformare dureroasa a degetului. bronsita.

metodă de tratament care întrebuințează doze foarte mici de medicamente care ar putea produce o boală analoagă bolii care se combate. mecanism de actiune: actioneaza similar detergentilor cationici. glanda corticosuprarenala (CSR). CINNASAN. ar declanșa efecte contrare simptomelor caracteristice bolii care trebuie tratată.` Ex: BANEOCIN. cresc tonusul sfincterului esofagian accelerand golirea stomacului. STUGERON.POLIMIXINE . Ex: IZOTOPI RADIOACTIVI I131 PROGESTOGENI – hormoni secretati si de barbati si de femei Ex: PROGESTERONUL – secretat de testicol. MICROSER. COLISTIN/POLIXIMINA E membranelor citoplasmatice microbiene. molecula lor intercalandu-se efectul intre este fosfolipidele bactericid. PRODUSE ALOPATE . corpul galben PROPULSIVE – stimulatoare ale motilitatii (miscarii) gastro-intestinale. sunt active asupra bacteriilor Gram-. au spectru de actiune ingust.AB cu structura lipopetidica. PREPARATE ANTIVERTIGO - preparate pentru tratamentul tulburarilor de echilibru. sunt 66 . destinate administrarii umane in scop terapeutic sau de investigatie. placenta. PRODUSE RADIOFARMACEUTICE – sunt preparate dozate care contin unu sau mai multi radionuclizi.tratament medical constând în administrarea unor medicamente în doze care. PRODUSE HOMEOPATIE . la omul sănătos. Ex: BETASERC.

tulburari de tranzit intestinal la copii Ex: MOTILIUM. balonari.utile in refluxul gastro-esofagian. DOXEPINA. ACID ALGINIC (ESOGAST) PSIHOANALEPTICE  ANTIDEPRESIVE si timoleptice – – medicamente medicamente care care stimuleaza influenteaza functiile in sens cerebrale. DOMSTAL.care imbunatatesc tonusul psihic Ex: STRATTERA. SUCRALFAT (VENTER. COORDINAX. SUCRALAN). METOCLOPRAMID. antidepresoarele sunt psihoanaleptice. CERUCAL. fie prin stimularea secretiei de mucus care protejeaza mucoasa. stimulator psihicul si starea timica (timus) de aceea se mai numesc Ex: AMITRIPTILINA. AMFEPRAMONA. UNIPRIDE. PREPULSID. PERISTIL. IMIPRAMINA  PSIHOSTIMULANTE SI NOOTROPE .  dementa de tip Alzheimer (DTA) este cea mai des întâlnita si se caracterizeaza printr-o deteriorare lenta a functiilor corticale superioare. sughit. PREMOSAN. 67 . GASTROTIMELETS. PROTECTOARE ALE MUCOASEI GASTRICE – sunt substante insolubile care actioneaza fie prin formarea unei pelicule protectoare la suprafate mucoasei. Gradul de alterare este diferit. Ex: SUBCITRATUL DE BISMUL COLOIDAL (DE – NOL). in greturi si vome de diferite etiologii.  SUBSTANTE ANTIDEMENTA – substante ce intervin in procesul patologic definit ca o tulburare persistenta a nivelului intelectual anterior.

GINKGO BILOBA. Ex: ARICEPT. SEMINTE DE IN. VASNAL. datorata unor anomalii epidermice ce constau in cresterea activitatii mitotice si keratinizare anormala in zonele cutanate afectate PURGATIVE – medicamente care provoaca eliminarea intregului continut intestinal prin mai multe scaune repetate (lichide sau semilichide).  dementa subcorticala se manifesta prin aparitia miscarilor patologice si regresie psiho-motorie. BILOBIL. REMINYL. dementa multi-infarct (DMI) apare ca un rezultat al infarctului clinic sau subclinic de origine aterosclerotica.este o dermatoza cronica. caracterizata prin prezenta de leziuni eritemato-scuamoase. THIRIDAZINA.: AGAR-AGAR. TANAKAN. Ex. METIL CELULOZA 68 . HALOPERIDOL PSORIAZIS . Deteriorarea functiilor survine pe etape cu perioade de platou clinic. procesele cognitive se pot restabili o data cu tratamentul afectiunii primare. CHLORPROMAZINA.  dementa secundara este un tip de "dementa reversibila". FLAVOTAN PSIHOLEPTICE – medicamente ce pot actiona:  fie ca sedativ numite TRANCHILIZANTE MAJORE Ex: LEVOMEPROMAZINA.  fie ca neuroleptic incisiv numite si DEZINHIBITORII Ex: SULPIRID.  Purgative de volum – produse vegetale nedigerabile si coloizi hidrofili.

TARTRAT DE POTASIU.este o afectiune virala acuta a sistemului nervos central intotdeauna mortala. SENA.forme farmaceutice lichide (solutii apoase.constipatii cronice .comun este o boala metabolica generala. care.: COAJA DE CRUSIN. au efect laxativ sau purgativ. Se folosesc in: intoxicatii cu saruri de Bariu. caracterizata printr-o tulburare de mineralizare a osului.: SULFATUL DE MAGNEZIU (SAREA AMARA). RAHITISMUL CARENTIAL (COMUN) . emulsii. RHINOGUTTAE sau ERINE . aerosoli.dupa antihelmintice Ex. Dantronul R. in functie de doza. De asemenea. administrate oral. Ex. datorata virusului rabic. favorizeaza difuziunea şi secretia electrolitilor si a apei in intestin. suspensii. TARTRAT DE SODIU  Purgative antrachinonice – are actiune iritanta asupra mucoasei colonului. . in conditiile unei carente de vitamina D3 (colecalciferol). uleioase. unguente) folosite sub forma de picaturi de nas 69 . RABIA (TURBAREA) . ALOE. HIDROXID DE MAGNEZIU. stimuland mişcarile propulsive datorita declanşarii de reflexe mediate de plexul submucos. Purgative osmotice (saline) sunt reprezentate de saruri ale unor substante . Frangula.

se asociaza cu conjunctivita.  Rinita alergica perena prezinta aceleasi simptome. Diagnosticarea trebuie sa fie precedata de radiografia sinusurilor si / sau tomografie.este inflamatia mucoasei nazale si se manifesta prin rinoree.  Rinita infectioasa este cauzata de o infectie virala. Ca simptome. obstructie nazala. Diagnosticarea se face pe baza testelor cutanate negative si a frotiului nazal bogat in eozinofile. prurit nazal (mancarime). parul de animale. la adulti. Alergenii pot fi: acarienii aflati in praful din casa. plante specifice sezonului. diagnosticarea se face pe baza istoricului bolii si al testelor cutanate pozitive. De asemenea. polen. nas infundat. gandacii de bucatarie. prurit.  Rinita perena nonalergica se manifesta prin continutul ridicat de eozinofile (un tip de leucocite) al mucoasei si secretiilor nazale. Ca si in cazul rinitei alergice sezoniere. dar pe tot parcursul anului. dupa care produc inflamatie. acest tip de rinita se intalneste cu precadere la femei. In mod frecvent. poate fi provocata de consumul indelungat al unor medicamente: antidepresive. diminuarea simtului olfactiv. bolnavul prezinta congestie nazala si secretii purulente. rinoree. Folosirea acestora este recomandata pentru 3-10 zile. apare asociata cu polipoza nazala. Se manifesta prin stranut. Simptomele persista tot timpul anului. stranut.  Rinita nonalergica idiopatica. in general. numita si rinita vasomotorie. din cauze necunoscute. anticonceptionale orale etc.RINITA ALERGICA .  Rinita medicamentoasa este provocata de folosirea excesiva a picaturilor dezobstruante. Din cauze necunoscute. mucegaiul. apare. Se manifesta ca sensibilitate crescuta la schimbarile importante de temperatura si 70 . Poate duce la complicatii: sinuzita acuta sau cronica. vara si toamna.  Rinita alergica sezoniera este cauzata de factori alergogeni specifici diferitelor sezoane: primavara.

RINOREEA . hipertrofiei adenoidiene.boală a componentelor care delimitează cavitățile nazale. nu este datorata unei rinite ci deviatiei de sept nazal. adica nu va indica sensibilitatea la un anumit factor alergogen. cu caracter sezonier (apare primavara si iarna). care se transmite prin aerosoli sau in utero de la mama la fat (forma congenitala). polipozei nazale sau. RUBEOLA .este o boala infectioasa contagioasa. la mirosuri puternice. S. Testul cutanat va fi negativ. unei tumori localizate la nivelul cailor respiratorii superioare. spre deosebire de cea inflamatorie. mai rar. din familia Paramyxoviridae). de origine nazala sau nazosinusala (rinoree anterioara). 71 . fum sau emotii. agentul cauzal fiind reprezentat de virusul rujeolic (genul Morbillivirus.  Rinita hormonala poate sa apara in timpul graviditatii precum si in cazurile de hipotiroidie (insuficienta tiroidiana) sau acromegalie (hiperfunctia glandei hipofize).reprezinta o scurgere de lichid din fosele nazale. RUJEOLA . RINOPATIE . Alteori lichidul se scurge retronazal.  Obstructia mecanica. care se transmite pe cale aerogena (prin intermediul picaturilor de saliva). Simptomele constau in stranut in salve si rinoree abundenta.umiditate.este o boala contagioasa produsa de virusul rubeolic (un ARN virus). putand fi inghitit sau expectorat (rinoree posterioara).

VORIHEP SCARLATINA . SEDATIVE – substantele sedative produc deprimare psihomotorie cu linistire. SCINTIGRAFIE . demielinizare si glioza (cicatrizare). CYNARIX. cu mitoze si lacune sanguine fara pereti proprii. BARBITURICE.: FIOBILIN. diminuarea reactiilor psihovegetative. COLEBIL. prezentand o afinitate deosebita pentru un organ sau un tesut.SARCOM . caracterizata microscopic prin prezenta de numeroase celule conjunctive atipice. ANGHIROL.: SECONAL. ceea ce explica existenta metastazelor pe cale sanguina.proliferarea maligna a tesuturilor de origine mezodermala. AMYTAL. micsorarea performantelor. 72 . SARURI BILIARE – se folosesc sub forma de bila bovina uscata. LUMINAL. SCLEROZA IN PLACI (SCLEROZA MULTIPLA) este o afectiune a sistemului nervos central caracterizata prin inflamatie cronica. uneori insotite de somnolenta.este o boala infectioasa eruptiva caracterizata prin manifestari cutaneomucoase secundare producerii unor toxine pirogene (eritrogene) de catre streptococii beta-hemolitici de gup A (dintr-un focar faringoamigdalian). Medicamentele din aceasta clasa. Ex.tehnica de imagerie medicala bazata pe detectarea radiatiilor emise de o substanta radioactiva (radioelement) introdusa in organism. in doze mici au numai un efect calmant Ex. OXIBIL. TERPENE. FENOBARBITAL.

cu eliberare crescută de NA care acţionează asupra receptorilor β adrenergici.împiedică acţiunile α ale α1 adrenergică majoritatea .SIMPATOLITICELE .stimulante adrenergice = adrenomimetice. REZERPINA SIMPATOMIMETICELE . unele au efecte predominant α.: TOLAZOLINA. METOPROLOL.: GUANETIDINA. vasoconstricţia vasodilataţia vasoadrenergică. a) Blocantele împiedică α adrenergice . blocantelor adrenergice provoacă vasodilataţie prin diminuarea controlului simpatic vasomotor.blochează direct receptorii adrenergici. PRAZOSIN Blocantele β adrenergice . Ex. FENTOLAMINA. Sunt substanţe care provoacă efecte asemănătoare celor ale stimulării nervilor simpatici acţionând agonist la nivelul sinapselor simpatice terminale. dar nu şi α adrenalinei prin blocarea electivă a receptorilor specifici.blocante adrenergice = adrenolitice. împiedicând astfel efectele substanţelor simpatomimetice şi efectele stimulării simpaticului. Sunt substanţe care inhibă funcţia sinapselor adrenergice. Simpatomimeticele directe – acţionează direct asupra receptorilor adrenergici α şi β membranari. ATENOLOL  Neurosimpatoliticele – sau blocantele terminaţiilor adrenergice – acţionează pe terminaţiile simpatice periferice şi epuizează depozitele de NA sau împiedică eliberarea mediatorului chimic. Ex. favorizează tahicardia datorită blocării receptorilor α2.: PROPANOLOLUL. 1. 73 . Sunt clasificate în:  Blocantele adrenergice sau inhibitoare adrenergice sau adrenolitice . Ex.Impiedică selectiv efectele β ale substanţelor simpatomimetice şi ale excitării fibrelor simpatice . altele au efecte predominant β adrenergice.

II.Efectele sunt potenţate prin: denervarea simpatică (împiedică captarea şi inactivarea în terminaţiile nervoase şi creşte suprafaţa receptoare disponibilă ). Simpatomimetice adrenergice. Transmiterea se face pe cale sexuala. vasodilatatoare şi relaxante uterine. Simpatomimetice vasoconstrictoare adrenergice. Simpatomimetice cu spectru larg de activitate . parenterala si materno-fetala. 74 . NOREPINEFRINA folosite ca: bronhodilatatoare. EFEDRINA. Efectele lor sunt micşorate prin : denervare simpatică. care acţiuni α şi β adrenergice. După acţiunile farmacologice. cocaina ( împiedică recaptarea şi respectiv inactivarea ). simpatomimeticele se împart în 3 grupe: I. III. NORADRENALINA. care au acţiuni β2 folosite – cu ca antihipotensive α-adrenergice şi şi β 1acţiuni scade permeabilitatea membranei presinaptice la simpatomimeticele indirecte ) şi rezerpina ( epuizează depozitele de SINDROMUL IMUNODEFICIENTEI DOBANDITE (SIDA) reprezinta un sidrom de imunodeficienta secundara infectarii cu virusul imunodeficientei umane (HIV). Acest sindrom se dezvolta in stadiile finale ale infectiei cu virusul HIV. rezerpina ( realizează denervare simpatică de natură chimică ) 2. acţionând prin intermediul ei.: ADRENALINA. Simpatomimeticele indirecte – pătrund în terminaţiile simpatice şi eliberează NA în fanta sinaptică. cocaină ( NA ). Ex.

Ganglionii limfatici permit multiplicarea limfocitelor T si B ajunse la maturitate dupa formarea lor in maduva osoasa si timus.M. celulele sangvine si proteinele mari recuperate dupa iesirea lor din vasele capilare si transporta grasimile absorbite de catre intestin in cursul digestiei.Ganglionii limfatici sunt noduli situati pe traiectul vaselor limfatice. Ei au un important rol de releu in cursul raspunsului imunitar. pe care le produce. de la baza gatului. de asemenea.  Examene Ganglionii superficiali sunt accesibili la palpare.  Structura . mult mai rar prin limfografie (radiografia sistemului limfatic dupa injectarea unui produs de contrast).O crestere in volum a unui ganglion sau adenopatia poate fi de origine infectioasa (ganglioni moi si sensibili) sau 75 .R. Ele dreneaza. Principalul vas limfatic este canalul toracic care ia nastere in abdomen apoi isi urmeaza drumul pana in varful trunchiului.  Patologie .). Ganglionii profunzi sunt explorati azi prin ecografie si mai ales prin scaner si imagerie prin rezonanta magnetica (I. au un rol circulator (drenarea limfei spre un curent sangvin). localizati in pelvis. care. Un ganglion cuprinde o capsula si numeroase globule albe. unde se varsa in confluenta venoasa jugulo-subclavie stanga. Ele sunt. Aceste vase dreneaza tesutul interstitial. vase satelite ale vaselor sangvine. in lungul aortei si in hilurile pulmonare. sau limfocite. intre care cei mai importanti sunt situati in plica inghinala. pe de o parte. Vasele limfatice asigura circulatia acestor celule deversandu-le in circulatia venoasa. si ganglionii profunzi.SISTEM LIMFATIC – totalitate a ganglionilor si vaselor limfatice. Provenite din toate partile corpului. vasele limfatice converg spre ganglionii limfatici. participa la apararea imunitara a organismului. apoi se reunesc in vase de calibru din ce in ce mai mare. Exista ganglioni superficiali. Examenul lor histologic se poate face prin punctionarea cu un ac sau dupa ablatie. iar. subaxilar si de fiecare parte a gatului. in general. pe de alta parte.

SOLUTIA . care dispare sub tratament cu antibiotice daca la originea sa se afla o infectie bacteriana. nu se dizolva in acest mediu si se mentin dispersate numai in anumite conditii  COLOIZI LIOFILI – se disperseaza spontan la adaugarea solventului – particulele au tendinta de solvatare (in cazul apei vorbim de hidratare) – prin solvatare (hidratare) se formeaza un strat protector care impiedica agregarea.tumorala (ganglioni tari. 76 . de asociatie) – sunt substante cu dimensiuni moleculare mai mici de (< 1nm) decat dimensiunile coloidale. dispersat intr-un anumit mediu de dispersie. Vasele limfatice pot fi sediul unei limfangite (inflamatie). au caracter amfifil (o parte a moleculei are afinitate fata de apa.amestec omogen compus din două sau mai multe substanţe chimice (dintre care una este de obicei lichidă) dispersate la scară moleculară în diverse proporţii SOLUTII COLOIDALE – sistem dispers coloidal sau ultramicroeterogen sunt constituite din particule cu dimensiuni de la 1 la 100 nanometrii (nm). a) COLOIZI MICELARI (amfifili. invadarea ganglionilor plecand de la un cancer este o forma de metastaza. iar cealalta parte fata de ulei) si in mediu lichid moleculele se asociaza spontan. limfomul. insa datorita structurii lor moleculare.  COLOIZI LIOFOBI – particulele dispersate nu au afinitate fata de mediul de dispersie. imobili si nedurerosi). formand agregate numite micele de dimensiuni coloidale. se intampla ca sistemul limfatic sa fie sediul unei tumori maligne. In sfarsit. de origine parazitara sau tumorala. Unele vase limfatice pot sa se dilate si sa formeze o limfangiectazie si/sau un limfedem din cauza unui obstacol in calea curgerii limfatice.

numai in perfuzie). au structura complexa. au mecansim ca si macrolidele. THOMASIN (indicat in hipotensiune) STIMULANTELE PSIHOMOTORII (SP) . datorită excitării scoarţei cerebrale. DOPAMIN (se adm.reprezinta o ingustare a orificiului aortic responsabila de obstructia ejectiei ventriculului stang spre aorta. rezervele se epuizează. pot ameliora performanţele diminuate de oboseală.: ADRENALINA (Ro).in timpul sistolei. cu o deschidere incompleta in diastola.: AMFETAMINELE – AMFEPRAMONA. dar metabolismul lor nu este ameliorat.TEOFILINA. funcţiile neuronilor sunt crescute. NORADRENALINE (med. iar cataboliţii rezultaţi se acumulează. de urgenta in colaps). TEOBROMINA STREPTOGRAMINE/ SINERGESTINELE . avand un numar de cel putin 1000 atomi cu greutate moleculara peste 104. STENOZA AORTICA .b) COLOIZI MACROMOLECULARI – sunt substante formate din moleculeuriase. STENOZA MITRALA se caracterizeaza prin fuzionarea comisurilor valvulare si retractia aparatului subvalvular. STIMULANTE CARDIACE Medicamente ce cresc forta de contractie a miocardului – efect inotop pozitiv . FENFLURAMICA. CAFEINA (este un alcaloid) . Ex.stimulează activitatea mentală şi pe cea motorie. ANAPEN. DOPAMINA. FENTERMINA.AB care aprtin familiei macrolidelor. Ex. care produc reducerea suprafetei orificiale. au 77 . ceea ce determina abuzul de SP. direct sau prin intermediul SRAA.

: Sodiul si potasiul controleaza absorbtia. Calciul are un rol esential in functionarea muschilor si a nervilor. Trimetoprim-chimioterapic 78 . se recomanda in infectii grave cu bacterii Gram+. Cobaltul. Cuprul. Fluorul.actiune bactericida. Fosfor) Calciu Magneziu Zinc Spirulina & Chlorella SULFAMIDE – AB cu activitatii bacteriene.se adm ora SUBSTANTE MINERALE  MACROELEMENTE – mineralele de care organismul are nevoie in cantitati relativ mari sunt numite.clasificare  cu actiune sistemica.(Calciu. Sulfadiazina argentica/Flamazine. Ex. • • • Favimin . Ex. Potasiul intervine in desfasurarea normala a activitatii muschilor.: Fierul este un element de prima importanta pentru formarea hemoglobinei din globulele rosii. Cromul.  MICROELEMENTE mineralele de care organismul are nevoie in cantitati extrem de mici sunt numite. Ex: Sulfafurazol/Neoxazol. Molibdenul. retinerea si eliminarea apei in si din organism. Calciul si fosforul sunt elementele care confera oaselor rigiditatea caracteristica. Manganul. Iodul este un element esential al hormonilor tiroidieni care influenteaza decisiv dezvoltarea intelectuala. Magneziu. distributia. Seleniul.preparate:* Pristamicina .  cu utilizare locala. Biseptol. Zinc. Zincul.

tahicardiile atriale sunt adesea benigne. acestea putand bate cu o frecventa de 200 pana la 600 pulsatii pe minut. stimulatorul . de un scurtcircuit la nivelul nodului auriculoventricular sau prin intermediul unui fascicul de conductie anormal. Marimea particulelor este cuprinsa intre 1-100 microni. pot atinge un ritm de 200 pulsatii pe minut. antreneaza o tahicardie sinusala. de asemenea. nu toate aceste impulsuri sunt transmise ventriculelor. Ritmul cardiac normal variaza la majoritatea subiectilor de la 60 la 90 pulsatii pe minut. din fericire. cu o medie de 70 pana la 80. fie patologica. este vorba de cele mai multe ori 79  O accelerare a activitatii electrice a nodului sinusul. Tahicardiile jonctionale. in general.SUSPENSIA – preparate farmaceutice lichide eterogene constituite din una sau mai multe substante active insolubile suspendate intr-un mediu de dispersie lichid si destinat administrarii interne sau externe. 2. o anemie sau in majoritatea bolilor cardiace sau pulmonare in faza lor de agravare  O tulburare a ritmului poate fi la originea unei tahicardii cu caracteristici diferite dupa portiunea inimii in care ca ia nastere: 1. acesta este cazul cand ea insoteste o febra. ca in cursul unui exercitiu muscular. MOLDAMIN T. Cauze fiziologic al inimii. Ex: PENICILINE RETARD. TAHICARDIE – accelerare a frecventei batailor inimii peste 90 de pulsatii pe minut. deoarece nodul auriculoventricular joaca un rol de filtru retinandu-le. a. provocate. Tahicardiile atriale debuteaza in auricule. Ea poate fi fie naturala. deci sunt dispersii microeterogene.

deoarece ventrieulul nu mai poate sa-si mai indeplineasca functiile sale de ejectie sangvina. Evolutie . responsabila de o tahicardie ventriculara rebela. aceste tahicardii degenereaza uneori in fibrilatie ventriculara.O tahicardie poate evolua in mod complet tacit. Daca exista o cauza favorizanta (cafea. Ex: Tertraciclina. TETRACICLINE . care este insotita de stop cardiorespirator si de o stare de moarte aparenta b. Tehnicile ablative (mai ales utilizarea de curent de radiofrecventa) constau in distrugerea pe cale endocavitara (inaintarea unei sonde pana la inima).rezistenta microbiana e datorata scaderii transportului activ in interiorul microorganismului si scaderii atasarii AB-lui de subunitatea ribozomala.Acesta depinde de originea si de tipul de tulburare a ritmului responsabil de tahicardie. de altfel.efectul e bacteriostatic. mecanism de actiune: patrund prin transport activ in interiorul microorganismelor. ele sunt adesea grave si greu de tolerat.Oxitetraciclina. de exemplu). focar de hlperexcitabilitate ventriculara). tutun.-generatia II: Minociclina- TINCTURA . fara simptome. utilizarea lor larga a dus la selectarea unui nr mare de tulpini rezistente. clasificare: in 2 generatii.AB cu spectru larg de actiune. tratamentele medicamentoase antiaritmice sunt uneori adecvate. 3. ori se poate traduce prin palpitatii.de forme benigne care evolueaza prin crize paroxistice (boala lui Bouveret). prin stari de indispozitie si prin sincope. c. trebuie sa fie suprimata. Tahicardiile ventriculare pot atinge 300 pulsatii pe minut. Tratament . a zonei de miocard responsabila (de exemplu.preparat medicamentos lichid obținut dintr-un extract de plante dizolvat în alcool sau în eter.inhiba sinteza proteica prin legarea de subunitatea 30S ribozomal. 80 .farmacocinetica:se absorb de la nivel digestiv.

staza venoasa si – care duce la ocluzia partiala sau totala a lumenului venos. Trombii de la nivelul venelor superficiale cauzeaza rareori probleme. determinand embolism pulmonar ce poate ameninta viata. serotoninici). chiar panica. Aceasta manifestare poate determina durere. EX. edeme. Trombii de la nivelul venelor profunde se pot mari in dimensiuni. la formarea lui peretelui hipercoagulabilitatea sangelui. tromboza venoasa profunda lezeaza peretele venos si determina sindrom posttrombotic de lunga durata. Tromboza venoasa profunda poate avea si alte complicatii pe termen lung. emotivitate. insomnie. pe anxietatea (in miorelaxant). tulburari de pigmentare (depigmentare) si rani la nivelul membrelor. pot circula in torentul sangiun pana la nivelul plamanilor. antihistaminic). Trombii se pot forma fie la nivelul venelor superficiale (boala se numeste tromboflebita sau simplu flebita) sau la nivelul venelor profunde. CLONIDINA (in stari de anxietate.: BENZODIAZEPINELE (inlatura anxietatea si simptomele care o insotesc: digestive). pe cand cei de la nivelul venelor profunde necesita evaluare medicala imediata. pentru ca scade tonusul simpatic periferic). In aproximativ 25% din cazuri.TRANCHILIZANTE . receptorii data de BUSPIRONA(actioneaza simpatoadrenergica). slab tulburari MEPROBAMATUL (tranchilizant.Substantele tranchilizante reduc starea de anxietate. Majoritatea 81 .BISEPTOL – medicament cu actiune bacteriostatica. TRIMETOPRIM . hiperreactivitatea HIDROXIZINA PROPANOLOLUL antiemetic. palpitatii. astenie. venos. TROMBOZA VENOASA contribuind leziunile se caracterizeaza prin aparitia unui tromb. (antianxios.

precum şi ale aparatului genital masculin. U. tratarea şi recuperarea chirurgicală a bolnavilor cu suferinţe ale aparatului urinar la bărbat şi femeie. ulcerele venoase apar pe una din partile laterale ale portiunii inferioare a gambei. 82 . VACCINURI . Tipic.este specialitatea care se ocupă de depistarea. UNGUENT – preparat medicamentos sau cosmetic sub formă de pastă sau de emulsie consistentă.numit si ulcer de staza ale picioarelor.produs biologic preparat din germeni patogeni sau din secreţii microbiene. apar atunci cand sangele nu mai circula normal prin venele membrelor inferioare. cremă cu proprietăți curative sau cosmetice.trombilor se dezvolta la nivelul venelor gambei si coapsei si mai putin frecvent la nivelul venelor membrului superior sau pelvisului. Aceasta situatie poarta denumirea de insuficienta venoasa. UROLOGIE . deasupra gleznei. ULCER VARICOS . compus din substanțe grase și elemente active. V. ULCER DUODENAL . care se administrează prin injecţii sau pe cale bucală unui om sau unui animal în scop preventiv (pentru a căpăta imunitate împotriva bolilor infecţioase) sau curativ.este boala caracterizata prin aparitia la nivelul stomacului sau duodenului a unei leziuni ulceroase. adica a unei pierderi de substanta.

 Verucile plane sunt frecvente mai ales la copii. desi acesta este numele consacrat prin folosirea repetata. verucile seboreice sunt amplasate in principal pe fata. Culoarea sa variaza de la galben-deschis la negru. Extrem de frecvente. cu marginea hiperkeratozica (groasa. impestritata de orificii pilosebacee dilatate. 83 . dureroasa la apasare. Veruca seboreica ia forma unei leziuni foarte bine delimitate. Ele persista timp de mai multe luni. VERUCA . adolescenti si subiectii imunodeprimati.  Verucile plantare pot lua doua forme. "creasta de cocos".VASODILATATOARE – produce veno. Adesea multiple. afecteaza mai ales fata. denumite in mod obisnuit. diminua munca inimii si nevoia de oxigen. cu suprafata catifelata sau foarte putin aspra. de culoare rozalie. constituie o varietate de veruca. cu suprafata relativ neteda. ea seamana cu o batatura si are mai curand tendinta de a creste in profunzime. pe spate si pe piept. Foarte frecvente.mica tumora cutanata benigna provocata de un virus de tip papillomavirus.si arteriolo-dilatatie. spatele mainilor. chiar mai multi ani si pot disparea spontan dupa ce s-au inconjurat de un halou inflamator pruriginos. uscata). ele ating in general subiectii trecuti de 50 de ani. Uneori dispuse linear. nu sunt de origine virala. Forma obisnuita sau mirmecia este putin proeminenta. tare. Acestea sunt mici ingrosari.  Verucile seboreice. Dilata coronarele si diminua presiunea ventriculara endodiastolica. genunchii si fata anterioara a gambelor. Cea de a doua forma cuprinde mici elemente hiperkeratozice grupate in mozaic si nedureroase. abia proeminente. bratele. verucile pot lua forme multiple:  Condiloamele genitale sau vegetatiile veneriene.

uneori brazdata de fisuri. si anume: A. organismul trebuie sa si le procure din alimente. eventual in jurul unghiilor si sub ele. riscand atunci sa le dezlipeasca. filiform. D. VITAMINE sunt substante organice naturale de care organismul are nevoie in cantitati foarte mici. asigurand desfasurarea unor procese vitale. Ele joaca un rol indispensabil in functionarea enzimelor. Vitaminele nu constituie o sursa de energie si nici nu sunt folosite ca elemente constructive ale materiei vii. miligrame sau micrograme. Ele apar pe spatele mainilor si degetelor. Se cunosc  VITAMINE LIPOSOLUBILE (care se dizolva in grasimi). Verucile vulgare sunt proeminente. dar de care nu se poate lipsi. Pentru ca nu le poate sintetiza singur. Suprafata lor este concomitent mamelonata si hiperkeratozica. de forma emisferica. E si K.  VITAMINE HIDROSOLUBILE (care se dizolva in apa): C si vitaminele din grupul B 84 . Verucile vulgare ale fetei au un aspect diferit.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->