Curs 10.11.

2011 Gradul 2 de jurisdictie:

Curtile de Apel -organizate la nivel regional; -judeca atat pentru starea de fapt cat si pt motive de drept ( judeca atat in fapt, cat si in drept); -judeca apelurile importiva Trib. de mare instanta dar si contra hot. jurisdictiilor specializate; -in materie penala exista o Camera corectionala care judeca apelurile impotriva Trib. de politie si corectionale; -exista si o Camera de instructie care judeca infractiunile atunci cand acestea sunt crime de gradul 2 ( crima=infractiune cu cea mai mare gravitate, nu doar omor) -exista pe langa Curtile de Apel un procuror general care depinde ierarhic de ministrul justitiei Curtile cu jurati ( Cours dassises) -sunt element preluat din sistemul anglo-saxon -funct. numai in materie penala -nu sunt permanente, sedintele de judecata sunt trimestriale, in cadrul fiecarui department -completul e format din 3 magistrati+9 jurati ( sunt fara pregatire juridica, persoane cu o buna reputatie sociala) Curtile militare -formate exclusiv din magistrati Pentru minori exista juges denfants

In vf. Ierarhiei se afla Curtea de Casatie, grad 3 de jurisdictie, judeca doar in drept, faptele sunt stabilite de instantele ierarhic inf. Curtea de Casatie verifica legalitatea hot. Curtilor de Apel, dar are si misiunea de a asigura unitatea interpretativa a legii.

b. Jurisdictii specializate
Exista, de asemenea, pentru litigiile administrative jurisdictii adm. separate de cele de drept comun. Dr. adm francez este mai mult un dr. al judecatorilor, ceea ce a impus ca necesara si org. unor tribunale

separate=> exista tribunal adm., grad 1 de jurisdictie; Curti Adm. De Apel, grad 2,; iar in varful ierarhiei se afla Conseil dEtat ( Curtea Suprema Administrativa a Frantei) Conseil dEtat judeca recursurile contra Curtillor Adm. De Apel (verif. leg. hot. pronuntate), fie recursurile pt exces de putere. Recursul pentru exces de putere este o cale extraordinara de atac prin care se contureaza legalitatea actelor emise de aut. Publice/statale, pt a vedea daca aceastea nu au emis acte cu exces de putere, profitand de pozitia lor privilegiata. Exista 38 de trib. adm si 8 Curti Adm. De Apel. Ex. de recurs pentru exces de putere: recursul contra unui decret

c. Tribunale de conflict
-create pt conflictele de competenta intre jurisdictiile inferioare si cele administrative; -este compus din membri ai Consiliului de Stat + membr. Curtii de Casatie; -sedintele sunt prezidate de Ministrul Justitiei, in realitate el vine in mod exceptional, in caz de paritate a voturilor. Daca o procedura este inceputa in fata jurisdictiilor de drept comun, prefectul declina competenta si aceasta apartine jurisd. adm.

III. Izvoarele dreptului francez

Legea scrisa este principalul izvor de drept -jurisprudenta este izv. de dr in doua cazuri: 1.Jurisprudenta Cons. Constitutional care se publica in jurnalul oficial si este obligatorie erga omnes 2.Jurisprudenta C. de Casatie in materia unitatii interpretarii legii

Sistemul german de drept

I.Formarea dreptului german
-dr. german s-a format in mai multe etape Prima etapa: pana la sf. secolului al 19-lea? ( cred ca era mai degraba 18)

Dreptul german a fost influentat de Imperiul Romano-Germanic ( incepe in 843, inainte de a avea acest nume si a rezistat pe timpul catorva secole; dr. din aceasta perioada este un drept feudal). Regatul devine imperiu in 962 cand incep sa se afirme noi state ( ex. Prusia). Imperiul dispare formal abia in anul 1806. Pana in aceasta perioada dr. era mai mult cutumiar, legea scrisa fiind un izvor secundar de drept. Etapa a II-a: secolul 19 -secol ce conduce la unitatea nationala ( 1867-1871) -dr. evolueaza in aceasta perioada de la un drept tipic feudal cu puterea concentrata in mainile monarhului la un drept divizat, divers dupa ducate, apoi state; -dr. penal are un caracter neunitar, initial cutumiar, apoi a devenit un drept cu caaracter preponderent scris- initial adaptat Constitutiei Criminale caroliene ( Const. criminalis/penala)- pentru ca mai apoi sa se ajunga la un process de codificare mai ampla; --Constitutia criminalis avea doua categorii de dispozitii: de fond si de procedura (penala) -in ceea ce priveste dreptul privat, a fost si el, initial, un drept cutumiar, germanii formuland adagiul : cutuma este sacra; acest fenomen s-a manifestat pana la mijlocul sec 18 cand apare ca necesara codificarea=> in Bavaria a fost adoptat Codul Civil (1756) -cutuma a avut un loc important in izvoarele dr. german pt ca a fost considerata dreptul care a fost experimentat; -dr. roman a fost si el receptat de sist. german si a ocupat si el un loc important in formarea dr. german, dar rolul sau se accentueaza cu incepere din sec 16; -dupa Codul Civil din Bavaria a fost adoptat un Cod general de drept (Allgemeines Landrecht)-Prusia, 1794. El acoperea intregul sist. de drept, insa fara procedura si organizarea judiciara; -unificarea politica a dus la unificarea dreptului. Astfel, a fost creata Confederatia Ger. De N.- era un stat federal, unde aut. Imperiale aveau competente de legiferare, astfel ca , in timp, si statele din Ger. De S au aderat la Confederatie. Acest lucru a determinat un amplu proces de codificare a dreptului. -dupa adoptarea, in 1871, a Codului de comert a fost adoptat un nou Cod de comert ,in 1897, pt ca s-a dorit ca acest nou Cod de comert sa fie in armonie cu noul Cod civil -Codul penal a fost transpus in codul Penal al Confederatiei Ger. De N( 1870) apoi, dupa aderarea statelor Ger. De Sud, a devenit Cod imperial (1871). A fost urmat de noi legi privind procedura si organizarea judiciara, in 1877.

-in 1874 a fost creata o comisie pt redactarea Codului civil german ( BGB-Brgerliches Gesetzbuch) care a luat decizia sa nu urmareasca niciun model prestabilit, ci sa compare sist. jur. din statele germane a.i. sa gaseasca cea mai buna solutie; aceasta comisie a fost inlocuita de o

alta comisie=> 1896, Codul civil a fost votat, a fost promulgat, dar nu a intrat in vigoare decat de la 1 ianuarie 1900.
-BGB este total diferit de Codul civil francez; are cinci carti si cuprinde o parte speciala si una generala; partea generala este dezvoltata si = ansamblul institutiilor de drept civil; partea speciala are 4 carti din cele 5 --exista diferente de fond:-imprumuta principiul individualismului liberal din sec 19, nu princ. sociale novatoare a epocii sale -are dispozitii originale in ceea ce priveste actele juridice precum si obligatiile civile -dupa codul civil, o amploare deosebita a luat-o dr. const=> se vorbeste despre un constitutionalism german ( statul este un stat de drept in care legea se aplica in mod egal nu numai cetatenilor, dar si aut. statale. De asemenea, in viz. germana, statul de drept trebuie sa fie in acelasi timp si un stat social ( asigura protectia cetateanului=> s-a dezvoltat ramura de drept social) diferit fata de blocul de constitutionalitate de la francezi In perioada dintre cele doua Razboaie Mondiale se obsv. un fenomen de criza a dreptului, aceasta criza a avut doua cauze principale: 1. Falimentul monetar determinat de rigiditatea BGB, care a incercat sa fie corectat de jurisprudenta si alte legi 2. Nazismul care a pervertit intreg sist. de drept german Dupa cel de-al doilea Razb. Mondial, Germania s-a divizat in doua state: RFG si RDG. -in RFG dr. a incercat sa se integreze spiritului European, adica a fost un sist. ce a avut la baza eco. de piata si doctrina liberal; -in RDG a existat un drept socialist; Dupa 1990, unificarea politica a Ger. a determinat si unificarea dr. german, unificare facuta sub egida COnstitutiei din 1949,ce a restabilit statul de drept pe intreg ter. Ger.=> 3 consecinte majore: 1. Promovarea dr. const->a insemnat si promovarea dr. supranational, adica aplicarea dr. European ( in special a tratatelor fondatoare a U.E. + Conventia europeana a drepturilor omului) -toate dispozitiile din ramurile de drept( in special civil) sunt aliniate dr. const 2. Au avut loc reforme tehnice importante in dr. penal si procedura penala, pornindu-se de la principiul legalitatii ( nullum crimen sine lege=nimeni nu poate fi tras la raspundere juridica daca fapta comisa nu este reglementata intr-o norma de drept) -procedura releva un sist. intermediar intre familia anglo-saxona si sist. francez de drept -este un sistem acuzatorial, dar care este imbunatatit sau atenuat prin inst. precum dreptul la aparare, detentia provizorie sau preventive etc.

3. Reformarea dreptului privat -au aparut noi ramuri: dr. familiei, dr pers. handicapate -s-a reformat falimentul si dr. obligatiilor

II. Organizarea judiciara

-exista jurisdictii ordinare si specializate a. jurisdictiile ordinare sau de dr. comun -la nivel bazic: Trib. cantonal, de prima instanta, grad 1 de jurisdictie, judecatorul e unic, judeca litigii a caror valoare patrimoniala nu depaseste 5000 de euro; -de la 5000 euro + competenta apartine Trib. regional- complete de 3 judecatori, grad 2, judeca litigii atat in materie civila cat si in materie penala. In materie penala exista urmatoarea structura: Marea camera penala ( judeca in prima faza, judeca grosul) si Mica sectie penala -Tribunalul regional superior- 3 judecatori in complet, grad 2, echivalentul Curtilor de Apel de la noi, judeca in materie civila, mai prcis apelurile impotriva hot. pronuntate de Tribunalul regional -grad 3: in vf. Ierarhiei se afla Curtea Federala de Justitie= Curtea Suprema Federala, judeca atat in civil, cat si in federal

b. In materie adm: Tribunalul adm + Curti Adm. De Apel + Curti federale adm, analog in dreptul muncii si materie financiar-fiscala ( dif ca nu sunt adm ci de munca sau financiar-fiscala)

c.jurisdictia constitutionala -exista Curtea Constitutionala, create in 1949, 16 judecatori, doua camera, in fiecare camera sunt cate 8 judecatori ( are sediul la Karlsruhe). Desi nu face parte din jurisdictiile ordinare, totusi, face parte din puterea judecatoreasca=> orice judecator poate sesiza C.Constitutionala

III. Izvoarele dr. german

-legea scrisa; -jurisprudenta are valoare persuasive; -exista autoritate de lucru judecat ( nu se poate judeca de doua ori aceeasi speta), dar nu exista o hotarare judec. unica, in sensul ca singura nu poate determina crearea unei norme de drept pt ca formarea dr. de catre jsp. ger. se poate realiza doar in urma hot. judec. successive, din care sa fie deduse reguli de drept --contributia jurisprudentei la crearea dreptului este globala, generala;

Dreptul musulman sau Islamic

I.Formarea si izvoarele
-un drept de inspiratie religioasa -exista trei izvoare religioase: Coranul, Sounnah, Ijma; -exista si surse laice de drept; a. Coranul -cuprinde revelatii ale profetului Mohamed, facute de Arh. Gavril, pe care profetul le-a transmis oamenilor; -doar 500 de versete priversc dreptul; -in ceea ce priveste dr penal sunt 6 fapte care sunt retinute, def. ca infractiuni sau crime; -in ceea ce priveste dr civil sunt reglem relatiile de familie+ statutul persoanei+ poligamia + repudierea+ succesiunile; -70 de versete din Coran sunt ref. la statutul persoanei, 30- dr penal, din care 13 se refera la procedura judiciara, 10- dr const, 10- eco. + finante, 25- dr international, 70- dr civil propriu-zis ( proprietate si obligatii, in special);

b. Sounnah -cuprinde trad. desprinse din comportamentul lui Mohamed, trad. concretizate intr-un ansamblu de hadithuri. Un hadith reprezinta o propozitie sau un vers cu privire la viata profetului Mohamed, vb sale, obic. sale, atitudinea avuta in fata vietii; -exista trei categorii de hadithuri ( n. cutumiare religioase) --autentice: doar ele pot fi invocate si aplicate ca norme de drept;singurele care stau la baza crearii concrete a unei reguli --bune

--false -exista 8000 de hadithuri; unele sunt contradictorii; --s-a considerat ca un hadith poate abroga un altul care a fost considerat fals; --multe hadithuri au fost eliminate;

c. Ijma -cuprinde acordul unanim al doctrinarilor -dogma sa este urmatoarea: caracterul infailibil al vb profetului

*Concordanta opiinilor cu privire la normele religioase promovate de Ijma -s-a considerat ca nu este necesar sa existe unanimitate, astfel au aparut rituri diferite de Ijma, care nu au fost considerate obstacole in calea aplicarii Ijma; -se face o distinctie intre cele corecte ( apartin sumitilor, care considera ca pot exista rituri religioase dif, dar trebuie sa fie compatibile cu Coranul si Sounnah) si cele eretice ( apartin siitilor, considera ca seful musulmanilor trebuie obligatoriu sa apartina familiei profetului; pentru sumiti, califul trebuie sa fie arab, dar poate fi orice musulman); -Ijma este folosita pt interpretarea legala a surselor scrise ( ex. Coranul); --pt ca o regula de drept sa fie admisa de ijma nu este suficienta credinta poporului sau aderarea unanima la aceasta *--a nu se face confuzie cu cutuma --unanimitatea se cere doar din partea specialistilor, a jurisconsultilor --acc. reg. de drept confera solutii juridice/ efecte juridice, inseamna o admitere unanima ( admitere unanima= prioritate fata de lege pt ca regula respectiva are forta legii)

Cele trei surse religioase nu au o valoare egala in tabloul izvoarelor dreptului; numai Coranul si Sounnah sunt considerate cele mai importante izvoare, Ijma este considerata un izvor provenit din ratiunea umana, ratiune ce nu a beneficiat de revelatii divine; -exista consacrat un concept aparte-ijdihad;

--juristii musulmani au incercat sa explice sol. juridice pornind de la Coran si Sounnah. Ei nu au fost preocupati de teoretizarea dr, ci de sistematizarea unui mecanism intelectual pt a legitima o practica care sa gaseasca solutii la cazurile noi, dar autorii nu au avut rol creator de drept pt ca sau limitat la a avea doar rolul de a interpreta si de a preciza sol. continute in sursele initiale ( Coran si Sounnah) ---interpretarea lor s-a impus erga omnes

Sursele laice de drept