1.

Categorizarea bazata pe obiect

Se cunosc mai multe abordari ale categorizarii: a) Abordarea clasica: o categorie este alcatuita dintr-un ansamblu de obiecte caracterizate de un numar de atribute individual necesare si impreuna suficiente; b) Abordarea prototipica : dezvoltata de Rosch. In opinia acestuia, procesele de categorizare sunt dominate de doua principii: 1. Functional si presupune ca toate categorizarile trebuie sa ofere indivizilor un maxim de informatii despre lume cu un efort minim de reflectie. 2. Principiul Structural-cere individului sa perceapa realul ca structurat , structuri ce se impun indivizilor si le restring activitatea de categorizare. Informatia este abstrasa intr-un prototip sau schema pe masura ce ne parvine fiind tratata direct. Treptat ne-am facut o imagine despre juristi si aceasta va dicta modul ulterior de a-i percepe. Tot aici, categoriile ofera o structura dubla: verticala si orizontala. Dimensiunea verticala explica cele trei niveluri diferite e abstractizare pe care le ofera categoriile: Nivelul supra-ordonat (mobila), Nivelulu de baza (scaun), Nivelul sub-ordonat (scaun de gradina). In psihologia sociala, aceasta dimensiune este regasita in Teoria Auto-categorizarii (Turner 1987): _Nivel Sa-O Rasa umana, _N de baza-membrul unui anumit grup, _ N Sb-O persoana distincta. Conform acestei teorii oamenii aleg la nivelul de baza grupul care ofera cel mai mare meta-contrast, adica grupul care produce cele mai mari diferente fata de celelalte grupuri si cele mai mici diferente in interiorul sau. Dimenisunea orizontala explica ca categoriile sunt ansambluri vagi si ca e greu de le definit clar. Criteriul "Aerului de familie " - Membrii cei mai tipici sunt recunoscuti mai usor ca apartinand categoriei caruia ii corespund.

Barsalou 1985, a propus o versiune prototipica a caracterizarii care explica punctul de vedere al subiectului. Acesta a definit trei conceptii ale structurii categoriale: cea a unei tendinte centrale (criteriul aerului de familie, adica, in medie, misa si misa cunosc bine informatica si se aseamana), conceptia frecventei de instantiere (frecventa cu care un obiect este in mod subiectiv asociat unei categorii), cea a idealului sau a extremei (corespunzatoare exemplarelor care poseda caracteristici care le permit sa serveasca un rol anume, corelat categoriei careia ii apartin).

Structura categoriilor nu reflecta doar structura realitatii, dar si obiectivele subiectului care percepe.

c) Abordarea prin intermediul instantelor (exemplarului) (Fiske si Taylor 1991) Aici informatie este stocata ca atare si este comparata cu alte informatii specifice, accesibile din memorie, pentru a forma categorii. Smith si Zarite 1992, pleaca de la ideea ca judecatile noastre asupra celorlalti se bazeaza pe reprezentari ale unor indivizi similari, stocate in memorie.

In studiul categorizarii este esential sa luam in calcul motivatiile si obiectivele subiectului care percepe. Structura categoriala depinde de obiectivele si cunostintelel lui.

2. Categorizarea in functie de subiect