Desingul echipamentelor electrice si electronice ecologice

Responsabilitatea producatorului fata de mediul inconjurator reprezinta o ocazie de a proiecta produse mai bune si de a creste succesul afacerii. Abordari inteligente si de succes vor fi prezentate in cadrul unor Sesiuni de lucru despre Eco-Design pentru intreprinderile mici si mijlocii din sectorul electronic Aceasta campanie de informare care se va desfasura in intreaga Europa promoveaza atat cadrul legislativ, cat si strategii ecologice pentru reteaua de aprovizionare si pentru managementul de mediu. Fiti constienti de faptul ca impactul asupra mediului inseamna un impact asupra costurilor intreprinderii! Castigati avantaje competitive prin Eco-Design! 2005 EcoDesign Campania de promovare pentru IMM din domeniul electronic si electrotehnic IMM inovatoare reprezinta coloana vertebrala a economiei europene. Influenta lor asupra cresterii economice si ecologice din dinamica industrie electronica este de o importanta ce nu poate fi contestata. Noua legislatie europeana implica oportunitati dar si provocari pentru intreprinderi. Propunerea pentru Directiva pentru produse care folosesc energie, a Uniunii Europene, va intra probabil in vigoare incepand cu anul 2006. Ecologie + Economie = Eco-Design aceasta este formula pentru o proiectare ecologica a produselor. Eco-Design este un concept care ia in considerare sistematic cerintele ecologice in proiectarea produselor. In acest fel, compatibilitatea ecologica va fi asigurata pe toata durata de viata a produsului respectiv. Aruncand o privire mai atenta asupra ciclului de viata al produsului, incluzand productia, utilizarea si moartea produsului, pot fi descoperite resurse de imbunatatire, atat din punct de vedere ecologic cat si economic. De exemplu: Eficienta energetica a produsului Materiale toxice, restrictii pentru anumite substante Refolosirea produselor si a componentelor, reciclarea Impactul asupra mediului inconjurator poate fi diminuat prin optimizarea produsului in faza de proiectare. Optimizarea nu contribuie doar la protectia mediului inconjurator. Ea faciliteaza in acelasi timp reducerea costurilor si asigura o crestere a eficientei si a avantajelor competitive. 28 de sesiuni de lucru vor fi oferite de Institutul Fraunhofer pentru siguranta si microintegrare (Fraunhofer Institute for Reliability and Microintegration - IZM) si de alti parteneri in numele Comisiei Europene. Ele se vor desfasura in perioada

aprilie - septembrie 2005 in 20 de tari europene. Campania de promovare EcoDesign (Eco-Design ARC) se adreseaza in special IMM din industria electronica. Teme ale sesiunilor de lucru: Beneficiile obtinute prin Eco-Design Succesul afacerii Avantaje economice Aspecte legate de marketing Cum sa aplici cu succes politica si legislatia UE IPP (Politica integrata de produs) EuP (cerinte de Eco-Design pentru produsele care folosesc energia) Directivele UE: WEEE (reziduuri ale echipamentelor electrice si electronice) si RoHS (restrictii in utilizarea substantelor periculoase) EMAS (management de mediu) Notiuni elementare de Eco-Design ce si cum trebuie facut? Metode si instrumente Aspecte economice Profile ecologice ale produselor Declararea materialelor Standarde ISO Aprecierea ciclului de viata Strategii pentru implementare Eco-Design Legatura dintre sistemele de management ecologic si Eco-Design Licitatii publice ecologice Contact pentru sesiuni de lucru in Romania: Euro Info Centre Bucuresti Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti B-dul Octavian Goga nr. 2 030982 Bucuresti Romania Tel: 021-322.95.32-33 Fax: 021-322.95.41 euroinfo@ccir.ro Studii regionale de caz Studii de caz pentru IMM Initiative ale asociatiilor industriale Cerinte ale producatorilor de echipamente pentru furnizorii lor de componente Cercetare - dezvoltare: rezultate actuale Forum de discutie asupra implementarii Eco-Design Schimb de cunostinte si de experienta Ce castig eu ca IMM?

Forum de discutie al specialistilor Programul sesiunilor include: Partea I: Beneficiile intreprinderii prin Eco-Design Circa 20 de sesiuni de lucru in intreaga Europa, fiecare cu specific regional, urmate de sesiuni de lucru dedicate Partea aII-a: (teme individuale ce urmeaza a fi anuntate) Circa 8 sesiuni de lucru in anumite locatii, cu tematici de specialitate individualizate. Toate sesiunile de lucru vor fi evenimente de o zi. Specialisti din intreprinderi mici si mijlocii, din intreprinderi mari, din asociatii industriale, de la diferite autoritati si din domeniul cercetarii-dezvoltarii vor vorbi despre experienta lor si despre abordarile curente ale implementarii Eco-Design. Participarea la sesiunile de lucru este gratuita. Programul se adreseaza in special IMM care produc echipamente si componente sau sunt furnizori de componente in urmatoarele domenii: Aparatura electrico-casnica Motoare electrice, generatoare si transformatoare Distributia energiei electrice si aparate de control Cabluri Baterii si acumulatori Echipamente pentru iluminat si lampi electrice Alte echipamente electrice Echipament electro-medical Instrumente de masurare, precizie si control Echipament pentru controlul procesului industrial Echipament electronic Echipamente de birou si calculatoare Componente electronice Telecomunicatii Produse electronice pentru consumatori individuali Pentru mai multe detalii in legatura cu programul sesiunilor de lucru si pentru mai multe informatii, va rugam vizitati site-ul: www.EcoDesignARC.info

Gestionarea deeurilor

Europubel de 120 l. Gestionarea deeurilor, cunoscut i ca managementul deeurilor, se refer la colectarea, transportul, tratarea, reciclarea i depozitarea deeurilor. De obicei, termenul se refer la materialele rezultate din activiti umane i la reducerea efectului lor asupra sntii oamenilor, a mediului, sau aspectului unui habitat.[1] Gestionarea deeurilor are ca scop i economisirea unor resurse naturale prin reutilizarea prilor recuperabile. Deeurile gestionate pot fi att solide, ct i lichide sau gazoase, precum i cu diverse proprieti (de exemplu radioactive), necesitnd metode de tratare specifice fiecrora. n Romnia activitatea de gestionare a deeurilor este fundamentat pe OUG 78/2000,[1] care implementeaz o serie de directive ale Consiliului Europei. Coordonarea acestei activiti cade n sarcina Ministerului Mediului i a Ageniei Naionale pentru Protecia Mediului (ANPM). Din punct de vedere economic, activitatea de gestionare a deeurilor n Romnia are o pondere de 10 miliarde EUR.[2] Istoric nc din 1970 s-a contientizat c deeurile constituie o problem i c metodele de tratare prin depozitare sau incinerare nu sunt satisfctoare. De asemenea, s-a pus problema reciclrii materialelor care intr n componena acestora. La Conferina Naiunilor Unite pentru Mediu i Dezvoltare (UNCED) de la Rio de Janeiro din 1992 sau adoptat politici care au fost introduse pe plan mondial.[3] n Uniunea European preocuprile erau mult mai vechi, primele directive ale Comisiei Europene n problema deeurilor datnd din anul 1975.[4] Oamenii sunt obisnuiti sa recicleze din cele mai vechi timpuri? Studii arheologice au arata ca, in perioadele cand resursele de materii prime se diminuau, gropile de gunoi ale oraselor antice contineau mai putine deseuri cu potential pentru reciclare (unelte, ceramica etc). In erele preindustriale deseurile din prelucrea bronzului si a altor metale pretioase erau colectate in Europa si topite pentru refolosire continua, iar in unele zone praful si cenusa de la focurile de carbuni sau lemne erau refolosite pentru obtinerea materialului de baza in fabricarea caramizilor. Principalul motiv pentru praticarea reciclarii materialelor era avantajul economic, nevoia de materii prime naturale fiind astfel redusa.

Un intreprinzator englez, Benjamin Law, a fost primul care a transformat reciclarea hainelor care nu mai puteau fi purtate in materii prime pentru noi materiale textile? Astfel, el a inventat 2 noi materiale: shoddy si mungo, bazate pe lana recuperata din haine vechi, combinata cu lana noua. In 1860, in orasul Batley, Anglia, se produceau peste 7000 de tone din acest material. Perioadele cele mai propice reciclarii in masa erau cele de razboi? Germania Nazista este una dintre tarile in care rationalizarea si reciclarea au fost adoptate atat in timpul cat si in perioada pre-razboi. In special se reciclau fierul dar si alte metale rare, fibrele textile sau oasele din care se facea apoi sapun. Lipsa resurselor cauzata de cele doua razboaie mondiale si alte evenimente au incurajat puternic reciclarea. Campanii guvernamentale puternice au fost promovate in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial in fiecare tara implicata, impingand cetatenii sa doneze metale si sa conserve fibrele, ca o chestiune importanta de patriotism.. Programele de conservare a resurselor stabilite in timpul razboiului au fost continuate in unele tari ce nu stateau foarte bine la capitolul resurse naturale, cu ar fi Japonia. Japonia este una dintre tarile in care reciclarea este reglementata prin lege si general accepata de catre locuitori, mai mult decat in celelalte tari? In 2007, in Japonia s-au colectat pentru reciclare 802.036 tone de plastic, cu 429,5% mai mult decat in 2000, adica fiecare locuitor al tarii recicleaza aproximativ 6.4 kg de plastic pe an. Urmatoarea mare investitie in reciclare a avut loc in anii 70, datorita cresterii costului energiei (reciclarea aluminiului foloseste doar 5% din energia necesara productiei virgine; sticla, hartia si metalele au si ele un consum redus de energie la reciclare). Adoptarea in 1977 in SUA a Clean Water Act a creat o cerere puternica de hartie alba (hartia de birou care a fost deja albita a crescut ca valoare atunci). O treime din totalul deseurilor din Statele Unite este reciclat! Astfel, 82 de tone de materiale sunt reciclate dintr-un total de 251 tone de gunoi care se produc anual. Se estimeaza o crestere de 100% a cantitatii de materiale reciclate in SUA in utimii 10 ani. n SUA exista cea mai mare productie de gunoi pe cap de locuitor din lume? Astfel, in fiecare zi, in medie, un cetatean american produce putin peste 2 kilograme de gunoi. In anii 70, orasul Woodbury din statul american New Jersey a fost primul din tara care a introdus reciclarea obligatorie? Curand, si alte orase i-au urmat exemplul, principalul motiv al noii pasiuni a americanilor pentru reciclare fiind costul ridicat al energiei. Astfel, se economisea 95% din energie daca se folosea aluminiu reciclat pentru producerea aluminiului. Campania de contientizare c cea mai eficient form de tratare a deeurilor este reciclarea lor a avut loc n Europa sub sigla trei R (Reducere, Refolosire, Reciclare, n englez Reduce, Reuse, Recycle, n francez Rduire, Rutiliser, Recycler). Dei n Romnia s-au demarat iniiative de reciclare ale deeurilor sub acest generic nc nainte

de 1989, n contextul lipsurilor din acea perioad aciunea, fiind impus de sus n jos, a ntmpinat rezisten.[5] n prezent reciclarea este reluat, dar reuita politicii de reciclare ine i de posibilitatea sortrii deeurilor, care trebuie nceput chiar din prima faz, prin colectarea separat a materialelor refolosibile. Legislaie Legislaia privind gestionarea deeurilor este bogat. n februarie 2008 la nivel european acquis-ul comunitar cuprindea 29 de directive ale Comisiei Europene.[4] Pentru aderarea la Uniunea European Romnia a trebuit s implementeze n legislaia sa aceste directive. Principalele directive sunt:[6]

Directiva 2006/12/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind deeurile Directiva Consiliului 91/689/CEE privind deeurile periculoase (modificat prin Directiva Consiliului 94/31/CE) Directiva 94/62/CE privind ambalajele i deeurile de ambalaje (modificat de Directiva Parlamentului European i a Consiliului 2004/12/CE) Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deeurilor Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deeurilor Directiva Consiliului 2002/96/CE privind deeurile de echipamente electrice i electronice Directiva Consiliului 2002/95/EC privind restricionarea utilizrii anumitor substane periculoase n echipamentele electrice i electronice Directiva Parlamentului European i Consiliului 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate (modificat de Directiva Consiliului 87/101/CEE) Directiva 2006/66/CE privind bateriile i acumulatorii i deeurile de baterii i acumulatori Directiva Comisiei 93/86/CE privind etichetarea bateriilor Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor i trifenililor policlorurai (PCB i PCT) Directiva Consiliului 86/278/CEE privind protecia mediului i n particular a solurilor cnd se utilizeaz nmoluri provenite din epurare n agricultur

n februarie 2008, dintre cele 29 directive, 21 erau complet transpuse n legislaia romneasc, 3 erau transpuse parial, iar 5 nc nu erau transpuse. n total un numr de 116 acte legislative transpuneau aceste directive: legi, hotrri de guvern, ordonane de urgen ale guvernului i ordine emise de Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile (MMDD, fost Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor MMGA, fost Ministerul Apelor i Proteciei Mediului MAPM), Ministerul Economiei i Finanelor (MEF, fost Ministerul Economiei i Comerului MEC) i Ministerul Transporturilor (MT, fost Ministerul Transporturilor i Telecomunicaiilor MTCT).[4] Actual aceast transpunere este complet.

n Republica Moldova, Programul naional de valorificare a deeurilor de producie i menajere a fost elaborat n conformitate cu stipulrile art. 28 al Legii cu privire la deeurile de producie i menajere nr. 1347XIII din 9 octombrie 1997, fiind aprobat ulterior prin Hotrrea Guvernului RM Nr. 606 din 28 iunie 2000.[7] Tipuri de deeuri Dup provenien, pot fi deosebite urmtoarele tipuri de deeuri: A. Deeuri municipale i asimilabile, care sunt deeuri generate n mediul urban i rural. Ele sunt grupate n:[8]

A1 - Deeuri menajere, provenite din activitatea casnic, magazine, hoteluri, restaurante, instituii publice.[8] A2 - Deeuri stradale, specifice fluxurilor stradale (hrtii, mase plastice, frunze, praf).[9] A3 - Deeuri din construcii i demolri, provenite din activitatea de construcii i modernizarea i ntreinerea strzilor.[9] A4 - Nmol orenesc, rezultat din staiile de tratare a apelor uzate i menajere.[9]

B. Deeuri sanitare, provenite din spitale, dispensare i cabinete medicale.[9] C. Deeuri de producie, rezultate din procesele tehnologice industriale sau agricole.[9]

C1 Deeuri industriale stocabile, pe care normele europene le clasific n:[9] o Clasa 1 Deeuri industriale periculoase, dar netoxice, de exemplu azbest. o Clasa 2 Deeuri industriale nepericuloase i netoxice. o Clasa 3 Deeuri inerte, de exemplu cele provenite din construcii. o Clasa 4 Deeuri toxice, de exemplu cele medicale, radioactive. o Clasa 5 Deeuri industriale produse n cantiti foarte mari, de exemplu cenuile produse de termocentralele care funcioneaz pe crbune. C2 Deeuri agro-zootehnice, provenite din agricultur i, n special, din zootehnie.[10] C3 Deeuri speciale, categorie n care intr explozibilii i substanele radioactive.[10]

Clasificarea deeurilor conform Directivei 2006/12/CE[11] Simbol Q1 Q2 Q3 Q4 Q5 Q6 Q7 Q8 Q9 Q10 Q11 Q12 Q13 Q14 Q15 Q16 Tip deeu Reziduuri de producie sau de consum, nespecificate altfel n continuare Produse care nu corespund specificaiilor Produse al cror termen de garanie a expirat Materiale deversate n mod accidental, pierdute sau care au suferit alte incidente, inclusiv orice materiale, echipamente etc. contaminate ca rezultat al incidentului n cauz Materiale contaminate sau ptate n urma unor aciuni planificate (de exemplu, reziduuri de la activiti de curire, ambalaje, containere etc.) Piese inutilizabile (de exemplu, baterii rebutate, catalizatori epuizai etc.) Substane a cror performan nu mai este satisfctoare (de exemplu, acizi contaminai, solveni contaminai, sruri de amestec epuizate etc.) Reziduuri din procese industriale (de exemplu, zgur, reziduuri de la distilare etc.) Reziduuri din procese de captare a poluanilor (de exemplu, nmol de la epuratoare de gaze, praf de la filtre de aer, filtre uzate etc.) Reziduuri din prelucrare mecanic / finisare (de exemplu, pan provenit de la operaiile de strunjire, zguri mcinate etc.) Reziduuri din extracia i prelucrarea materiilor prime (de exemplu, reziduuri miniere, reziduuri din exploatarea zcmintelor de petrol etc.) Materiale contaminate (de exemplu, uleiuri contaminate cu PCB etc.) Orice materiale, substane sau produse a cror utilizare a fost interzis prin lege Produse care nu mai au utilizare pentru deintor (de exemplu, articole rebutate de agricultur, menajuri, birouri, magazine, ateliere etc.) Materiale contaminate, substane sau produse rezultate din aciuni de remediere a solului Orice materiale, substane sau produse care nu sunt incluse n categoriile menionate anterior.

Colectarea i transportul deeurilor

Omul ordonat, simbol al civilizaiei. Precolectarea deeurilor se refer la adunarea lor n diferite recipiente: couri de gunoi, pubele (pentru deeurile menajere) i containere (pentru deeurile stradale i cele produse de agenii economici).[12][13] Pentru a permite reciclarea, colectarea deeurilor care conin materiale refolosibile se face separat n recipiente de culori diferite. Culorile recipientelor disponibile sunt: galben, roie, verde, albastr, maro i negru antracit.[14] Culorile recomandate pentru recipientele destinate diferitelor tipuri de deeuri sunt: rou (portocaliu) - materiale plastice, galben - metale, verde - biodegradabile, albastru - hrtie, carton i sticl, maro - electrice i electronice, negru - nereciclabile, ns acestea nu sunt respectate ntotdeauna. Pe recipente exist etichete care precizeaz exact ce fel de deeuri se pot pune n recipientul respectiv.[15] Metode de tratare ale deeurilor Odat colectate, urmeaz etapa de tratare a deeurilor. Metodele de tratare ale deeurilor sunt variate, la fel ca deeurile n sine i locul lor de provenien. n principiu, deeurile pot fi scoase din circuitul economic (eliminate) sau reintroduse n circuit (recuperate).[11] Metode de eliminare Eliminarea deeurilor trebuie fcut prin metode care nu pericliteaz sntatea oamenilor i fr utilizarea unor procese sau metode care pot fi duntoare pentru mediu.

Operaiuni de eliminare conform Directivei 2006/12/CE[11] Simbol D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 D8 Tip operaiune Depozitare pe sol i n sol (de exemplu, depozite de deeuri etc.), Tratarea n sol (de exemplu, biodegradarea deeurilor lichide sau a nmolurilor depozitate n sol) Injectare la adncime (de exemplu, injectare a deeurilor care pot fi pompate n puuri, domuri de sare sau falii geologice naturale etc.) Descrcare pe suprafee (de exemplu, descrcarea de deeuri lichide sau de nmoluri n puuri, iazuri sau lagune etc.) Loc de descrcare special amenajat (de exemplu, dispunerea n celule etane separate, acoperite i izolate unele de altele i de mediul nconjurtor etc.) Evacuare n mediu acvatic, exceptnd mrile i oceanele Evacuarea n mri i oceane, inclusiv ngroparea n subsolul marin Tratare biologic, nespecificat n alt parte n prezenta anex, avnd ca rezultat compui sau amestecuri finale care sunt eliminate prin intermediul oricreia dintre operaiunile numerotate D1-D7 i D9-D12 Tratare fizico-chimic, nespecificat n alt parte n prezenta anex, avnd ca rezultat compui sau amestecuri finale care sunt eliminate prin intermediul oricreia dintre operaiunile numerotate D1-D8 i D10-D12 (de exemplu, evaporare, uscare, calcinare etc.) Incinerare pe sol Incinerare pe mare Depozitare permanent (de exemplu, amplasarea de containere ntr-o min etc.) Amestecare sau mixare nainte de efectuarea oricreia dintre operaiunile numerotate D1-D12 Reambalare nainte de efectuarea oricreia dintre operaiunile numerotate D1D13 Stocare n ateptarea oricreia dintre operaiunile numerotate D1-D14 (excluznd stocarea temporar, pn la colectare, n locul unde se produc deeurile)

D9 D10 D11 D12 D13 D14 D15

Depozite

Depozit de gunoi n Hawaii. n funcie de tipul deeurilor acceptate depozitele se clasific n depozite pentru deeuri periculoase (clasa a), depozite pentru deeuri nepericuloase (clasa b), depozite pentru materiale inerte (clasa c) i depozite pentru un singur fel de deeuri (monodeponie).[22] Depozitele trebuie s dispun de sisteme de paz, echipamente de cntrire, laboratoare de analiz, instalaii de recuperare a gazului de depozit i de tratare a levigatului, de utilaje (buldozere, ncrctoare, compactoare, screpere, excavatoare) i de servicii de ntreinere a acestor utilaje.[23] Eliminarea deeurilor prin depozitare n rampe (gropi) de gunoi fr vreo msur ulterioar este actual o practic care nu mai este acceptat. Conform Directivei Consiliului 75/442/CEE[24] aceste depozite trebuiau nchise pn n anul 2007, ns Romnia nu s-a putut conforma n acest termen. Ca urmare, Romniei i s-a acordat o perioad de tranziie, care este pn la sfritul anului 2009 pentru deeurile periculoase industriale, pn la sfritul anului 2011 pentru deeurile provenite din industria minier, pn la sfritul anului 2013 pentru deeurile provenite din industria energetic, chimic i metalurgic i pn n 16 iulie 2017 pentru deeurile municipale. Ealonarea nchiderii depozitelor neconforme este reglementat prin HG 349/2005.[25]

Compactarea deeurilor ntr-un depozit. Actual, depozitarea n rampe de gunoi presupune la sfrit nchiderea depozitului prin acoperire cu pmnt (ngropare) i este o practic curent n multe ri. Astfel de rampe se organizeaz n cariere n care exploatarea s-a ncheiat sau n mine abandonate. O ramp de gunoi realizat i exploatat corect este o metod relativ ieftin i care satisface criteriile ecologice de eliminare ale deeurilor. Vechile rampe, necorespunztoare, au efecte negative asupra mediului, cum ar fi mprtierea de gunoaie, atragerea duntorilor (insecte, roztoare) i poluarea aerului, a apelor i a solului. Poluarea aerului se produce prin miasme i prin degajarea unor gaze rezultate n urma fermentrii, cum ar fi dioxidul de carbon i metanul, care produc efect de ser i contribuie la nclzirea global. Poluarea apei i a solului se face prin levigat (lichidul scurs n urma proceselor biochimice), care, n lipsa unui strat izolator se infiltreaz n sol i polueaz apele pnzelor freatice. Aceste poluri pot fi aa de puternice c mpiedic creterea plantelor

deasupra acestor rampe. n mod normal, pe ramp deeurile sunt compactate pentru a le mri densitatea i stabilitatea, i acoperite cu folii i cu pmnt.[23] Rampele pentru deeuri organice au instalaii de recuperare a gazului de depozit. Principalele componente ale acestui gaz sunt metanul (54 %) i dioxidul de carbon (45 %), la care se adaug mici cantiti de hidrogen sulfurat, monoxid de carbon, mercaptani, aldehide, esteri i ali compui organici. El poate fi valorificat prin ardere. Dac nu exist posibilitatea de valorificare local, se recomand s fie totui ars la instalaia de facl deoarece dioxidul de carbon rezultat prin arderea metanului are un efect de ser mai mic dect al metanului iniial.[23] Pentru a mpiedica levigatul s se infiltreze n sol rampele moderne sunt prevzute cu straturi izolante, care pot fi din argil (lut) sau din folii groase de material plastic (geomembrane) sau textil (geotextile). Grosimea stratului de argil trebuie s fie mai mare de 1 m pentru deeuri inerte sau nepericuloase i mai mare de 5 m pentru deeuri periculoase.[23] Din cauza problemelor pe care le ridic, gsirea unor amplasamente pentru noi depozite de deeuri este dificil deoarece rezidenii din apropiere se opun, apare sindromul NIMBY (englez Not In My BackYard), care literalmente se traduce ca nu n ograda mea.[26] Incinerare

Instalaia de incinerare Spittelau, la Viena. Incinerarea este o metod de eliminare a deeurilor prin arderea lor. Este una din metodele de tratare termic a deeurilor. n urma incinerrii se obin cldur, gaze, abur i cenu.

Incinerarea poate fi practicat n instalaii mici, individuale, sau la scar industrial. Pot fi incinerate att deeurile solide, ct i cele lichide sau gazoase. Metoda este preferat n locurile unde nu se dispune de teren pentru rampe, de exemplu n Japonia, i la eliminarea anumitor deeuri periculoase, cum sunt cele biologice provenite din activiti medicale, ns la nivel industrial este controversat, din cauza poluanilor gazoi, n special dioxine (dibenzodioxine policlorinate PCDD i benzofurani policlorinai PCDF) produi prin ardere.[27][28] Instalaiile de incinerare sunt cuptoare prevzute cu focare cu grtar cu mpingere direct[29] sau rsturnat,[30] cuptoare rotative,[31] cuptoare verticale,[32] focare cu ardere n strat fluidizat,[33] sau cu ardere n suspensie[34] Ele pot trata (arde) deeuri cu putere calorific mic, de doar 10 MJ/kg.[28] n ultima perioad se discut despre coincinerarea deeurilor. n acest caz deeurile sunt arse n focarele marilor cazane energetice sau n cuptoarele de ciment, n amestec cu combustibilul uzual al acestora. Ponderea deeurilor n amestecul combustibil este de cca. 10 %. Termenul de coincinerare se aplic n cazul n care arderea amestecului combustibil care conine i deeuri nu deturneaz instalaia de ardere de la utilizarea sa obinuit. Dac ntr-o asemenea instalaie scopul principal devine incinerarea deeurilor, procesul va fi considerat incinerare, nu coincinerare, iar condiiile de autorizare a funcionrii n acest caz vor fi mai stricte, adic cele pentru incineratoare.[28] Metode de recuperare

Simbolul internaional al reciclrii. Prin recuperare se nelege extragerea din deeuri a resurselor care pot fi refolosite. Recuperarea poate fi fcut prin reciclare, reutilizare, regenerare sau orice alt proces de extragere a materiilor prime auxiliare. Poate fi recuperat att partea material, ct i cea energetic. Materialele pot fi refolosite pentru a produce noi bunuri, iar energia poate fi convertit n energie electric.[11] Ca i n cazul eliminrii, recuperarea trebuie fcut fr a periclita sntatea oamenilor i fr utilizarea unor procese sau metode care pot fi duntoare pentru mediu.

Operaiuni de recuperare conform Directivei 2006/12/CE[11] Simbol R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7 R8 R9 R10 R11 R12 R13 Tip operaiune Utilizarea mai ales sub form de combustibil sau ca alt mijloc de generare a energiei Recuperarea/regenerarea solvenilor Reciclarea/recuperarea substanelor organice care nu sunt utilizate ca solveni (inclusiv compostare i alte procese biologice de transformare) Reciclarea/recuperarea metalelor i a compuilor metalici Reciclarea/recuperarea altor materiale anorganice Recuperarea acizilor sau bazelor Recuperarea componentelor utilizate pentru captarea poluanilor Recuperarea componentelor din catalizatoare Regenerarea uleiurilor sau alte metode de refolosire a acestora Tratarea n contact cu solul n folosul agriculturii sau n scopuri ecologice Utilizarea deeurilor obinute n urma oricreia dintre operaiunile numerotate R1-R10 Preschimbare de deeuri nainte de efectuarea oricreia dintre operaiunile numerotate R1-R11 Stocarea deeurilor n ateptarea oricreia dintre operaiunile numerotate R1-R12 (excluznd stocarea temporar, n vederea colectrii, n locul unde se produc deeurile)

Recuperarea materialelor

Deseuri de otel sortate si balotate version vederea reciclrii la facilitatea de Central European Waste Management n Wels, Austria.

Pentru o reciclare reuit este nevoie de o sortare n funcie de calitatea materialului, sortare care ncepe prin colectarea selectiv a acestora. Ele mai pot fi separate i n instalaii de sortare a deeurilor. Materialele obinuite care pot fi recuperate sunt aluminiul din dozele de bere, oelul din ambalaje alimentare i sprayuri, polietilena de nalt densitate (englez High-density polyethylene - HDPE) i ambalajele de polietilentereftalat (englez Polyethylene terephthalate -PET), sticlele i borcanele, hrtia din ziare i reviste, cartonul din ambalaje.[15] Pot fi recuperate mase plastice ca policlorura de vinil (englez Polyvinyl chloride - PVC), polietilena de joas densitate (englez Low-density polyethylene LDPE), polipropilena (PP) i polistirenul (PS), dei acestea nu sunt colectate n mod curent. Produsele fabricate din astfel de materiale sunt de obicei omogene, coninnd cte o singur component, ceea ce uureaz reciclarea. Prin comparaie, reciclarea echipamentelor electrice i electronice este mai dificil, ea necesitnd tehnologii de separare a diferitelor materiale care le compun.[35]

Uzina de tratare mecanico-biologic a deeurilor de la Lbeck, Germania, 2007 n depozite, recuperarea ncepe cu sortarea materialelor. Pentru deeurile amestecate prima operaie este mrunirea, care este operat n mori cu ciocane, percutoare, toctoare, rapeluri. Urmeaz sortarea dimensional n site tambur, site vibratoare, separatoare balistice, sortarea densimetric n cicloane, sortarea magnetic a materialelor feroase, sortarea optic (pentru sticl) i, eventual, sortarea manual. Urmeaz operaii de purificare prin splare. Deeurile sortate i purificare sunt balotate n prese, fiind gata de livrare spre beneficiar.[36] Dac deeurile amestecate conin componente biologice, acestea pot fi prelucrate biologic, ns trebuie separate dinainte pe ct posibil celelalte materiale recuperabile.[37] n Romnia recuperarea este efectuat de o serie de Societi specializate n tratarea deeurilor n vederea reciclrii.[38]

Electrice i electronice

Aciune de colectare a DEEE la Cluj-Napoca, organizat n 2010 de Asociaia Romn pentru Reciclare (RoRec), n colaborare cu Umbrela Verde.[51] Pentru detalii, vezi: Marea Debarasare. Ca ar membr UE, Romnia are obligaia asumat de a colecta i recicla, anual, 80 000 de tone deeuri de echipamente electrice i electronice (DEEE).[52] Aciunile de colectare organizat au fost iniiate n anul 2007 prin Campania naional de colectare a deeurilor de echipamente electrice i electronice[53] cunoscut i sub numele de Marea debarasare. Aciunea prevedea ca cetenii s scoat n faa casei sau a blocului echipamentele nefuncionale, apoi societile de salubrizare s le ridice i s le transporte la centrele de colectare,[54] pentru ca de acolo s fie preluate de organizaiile colective autorizate, n vederea transportrii lor la reciclatori.[55][56] Sunt colectate aparate de uz casnic de mici i mari dimensiuni (ex.: prjitoare, fiare de clcat, aspiratoare, maini de splat, frigidere), unelte, echipamente de iluminat, aparatur electronic i de informatic, jucrii.[57] Din cauza noutii, succesul aciunilor din toamna anului 2007 a fost relativ. A doua aciune a avut loc pe 19 aprilie 2008, cu rezultate notabile.[58] A treia campanie de colectare a DEEE a fost programat pentru 4 octombrie 2008,[59] cnd au fost colectate peste 400 t de deeuri.[60] Cantitatea colectat fiind mic, au mai fost organizate campanii de colectare, a IV-a ediie avnd loc pe 1 noiembrie[61] iar ediia a V-a pe 6 decembrie 2008.[62] n afar de aceste aciuni, importatorii i productorii de electronice ar putea fi obligai s adune deeuri de aparate electrice i electronice ntr-o cantitate echivalent cu 20 % din cantitatea total de electronice i electrocasnice pe care le vnd. n acest scop, firmele ar putea oferi bonusuri la cumprare, n caz de returnare a obiectului vechi similar.[63] ] Gestionarea integrat a deeurilor

Ierarhizarea msurilor de gestionare integrat a deeurilor conform principiului prevenirii. Eliminarea deeurilor este o activitate complicat i costisitoare.[2] Concepia actual privind deeurile nu pornete de la ideea creterii i perfecionrii capacitilor de eliminare, ci de la adoptarea de noi tehnologii, care s produc deeuri n cantitate ct mai redus, ntr-o form ct mai uor de tratat. n plus, rezolvarea problemelor de mediu ridicate de deeuri nu se poate face dect dac msurile care sunt luate sunt coordonate. Principiile pe baza crora se face coordonarea sunt urmtoarele:[64][65]

Principiul prevenirii, conform cruia activitile sunt ierarhizate n ordinea importanei: evitarea apariiei deeurilor, minimizarea cantitilor de deeuri produse, reutilizarea, tratarea prin recuperare, tratarea prin eliminare. Principiul BATNEEC, care stipuleaz c vor fi folosite cele mai bune metode disponibile care nu presupun costuri excesive (englez Best Available Technique Not Entailing Excessive Cost ). Principiul Poluatorul pltete, conform cruia costurile de gestionare a deeurilor i de acoperire a pagubelor produse mediului s cad n sarcina celui care le produce. Principiul substituiei, care stipuleaz nlocuirea materialelor periculoase cu altele nepericuloase. Principiul proximitii, care prevede ca deeurile s fie tratate ct mai aproape de sursa lor. Transportul (exportul) este admis doar spre capaciti care dispun de tehnologia necesar tratrii lor. Principiul subsidiaritii, care promoveaz iniiativa nivelelor de decizie inferioare, pe baza unor criterii uniforme. Principiul integrrii stabilete c activitile de gestionare a deeurilor fac parte integrant din activitile social-economice care le genereaz.

Implementarea n Romnia a Sistemului Integrat de Gestionare a Deeurilor se face pe baza Strategiei Naionale de Gestionare a Deeurilor, elaborat de MMDD, i a Planului Naional de Gestionare a Deeurilor, elaborat de ANPM. Pe baza planului naional, Ageniile Regionale de Protecie a Mediului elaboreaz Planurile Regionale de Gestionare a Deeurilor.[66]