CHINA

Suprafa\a: 9.596.961 km
2

Popula\i a: 1.171.000.000 loc. Capitala: Beijing ISTORIC: China are o istorie de peste 5.000 de ani. {n mileniul III [.Hr., a aprut aici un mare imperiu. Cu circa 200 de ani [.Hr. imperiul s-a unificat ]i a fost ridicat Marele Zid Chinezesc, care a izolat China, de restul lumii. {n sec. XVIII-XIX, China intr sub influen\a puterilor coloniale ]i a Japoniei. {n 1912 este [nlturat monarhia ]i se ajunge la rzboi civil. {n 1927, Partidul Comunist creeaz Armata Ro]ie care, [n frunte cu Mao Zedong, proclam [n 1949 Republica Popular Chinez. {ncepe perioada maoist, cnd se adopt modelul sovietic de dezvoltare, cu accent pe industria grea. {ntre 1958-1976 strategia se schimb. Deviza devine - numai cu for\e proprii, fr influen\e strine, politicul domin economicul, agricultura redevine baza dezvoltrii. Dup 1976, dar mai ales din 1982, [ncepe noua cale chinez, orientat spre reforme, modernizare ]i deschidere ctre Occident. A}EZARE: SE-ul Asiei, din Asia Central pn [n Pacific. CARACTERISTICI GEOGRAFICE: China foarte prezint divers, se o un cadru natural obi]nuie]te [mpr\ire generalizat. China China de (Cmpia Manciuriei Marea Chinez), precum ]i dealuri, cu o clim umed. Vestul Chinei ]i Cmpie de de Est ]i Vest. cmpie

Prima are un relief

cuprinde mun\i ]i podi]uri, Tibet Podi]ul cel mai

[nalt de pe glob (5.000 m) cu o clim arid. China are trei regiuni topografice principale ce se ridic [n trepte (povrni]uri), de la depresiuni de-a lungul coastei de est pn la mun\ii [nal\i din vest. Vrful cel mai [nalt din lume, Everest (8.848 m) se afl pe grani\a dintre China ]i Nepal. Nivelul cel mai sczut, sub 1000 de metri, ocup sec\iunea estic ]i cea mai populat a \rii. O mare parte a nordului Chinei se afl [ntr-o zon seismic ]i cmpiile joase sunt adesea inundate. CLIMA: Estul Chinei are o clim temperat, cu ploi musonice puternice [n timpul verii. SE Chinei are o clim subtropical cu ploi puternice de var. Centrul ]i S-V, au o clim continental cu veri calde ]i ierni reci ]i secetoase. VEGETA|IA: - este subtropical [n sud. {n nordul \rii, [n Manciuria apar predominant tufi]uri ]i conifere scunde. Partea muntoas vestic este dominat de stepe ]i de]erturi, dar cresc ]i pduri foarte rare. POPULA|IA: Republica Popular Chinez este na\iunea cea mai numeroas din lume cu peste 1,17 miliarde de cet\eni, aproape un sfert din totalul popula\iei globului. Majoritatea (94%) este concentrat pe litoralul din SE ]i [n cmpii, unde densitatea atinge 500-1000 loc./km2. Aproximativ 70% locuiesc la \ar [n sate cu circa 2000 locuitori. Urbanizarea ]i natalitatea sunt controlate de stat. China este [mpr\it [n 23 de provincii, trei municipalit\i sub jurisdic\ie guvernamental ]i trei regiuni de grani\ autonome. RELIGIA: Religiile dominante sunt confucianismul (un sistem de valori sociale ]i politice care pune accent pe venerarea strmo]ilor), budismul ]i islamismul. {n Tibet sunt budi]ti lamai]ti. Dup 1949, sub conducerea guvernului comunist, religia a fost combtut, de]i libertatea de a crede [ntr-o religie era garantat prin Constitu\ia din 1954. {n timpul Revolu\iei culturale de la mijlocul anilor 1960, institu\iile religioase au fost distruse, dar din 1978 guvernul a devenit mai tolerant fa\ de ceremoniile religioase. Totu]i exist un pericol continuu de tulburri etnice, [n special [ntre budi]tii din Tibet ]i musulmanii din regiunea Xinjiang. LIMBA: Limba chinez are multe dialecte. Vorbirea curent, mandarina, bazat pe un dialect nordic (vorbit ]i [n jurul capitalei Beijing), a devenit limba na\ional.

Guvernul comunist a promovat acest dialect [naintea tuturor celorlalte forme de chinez ]i acum este vorbit de aproape dou treimi din popula\ie. Un rezultat al acestui fapt este c limba scris ]i cea vorbit sunt mai aproape dect au fost vreodat. Pe lng mandarin, limbile din China se clasific [n trei mari familii lingvistice. Familia lingvistic ural-altaic include grupurile lingvistice turcice, mongolice ]i tungusice, familia lingvistic mon-khmer ]i familia lingvistic indo-european.

ECONOMIA: - se bazeaz pe agricultur care ocup 10% din

antreneaz 60% din popula\ia activ.

suprafa\ ]i

AGRICULTURA: - este intensiv, ob\inndu-se [n sud pn la trei recolte pe an. Se fac terasri (terasarea pmntului este de asemenea o caracteristic a agriculturii chineze [n zone deluroase; terasele servesc att la controlul eroziunii solului, ct ]i la captarea ploilor musonului de var pentru inundarea lanurilor de orez de pe dealuri); irigri, fertilizri. Agricultura, silvicultura contribuie cu peste 25% la Produsul Intern Brut (PIB). China de\ine locul I mondial la produc\ia de gru ]i orez, dar ]i la cartofi dulci, bumbac, tutun, rapi\, ceai (locul II dup India). Pentru comer\ cea mai important cultur este bumbacul. Cre]terea animalelor se face cu precdere [n vest. China de\innd recorduri la porcine (40% din efectivele mondiale), ovine (locul III), cabaline (locul I), bivoli (locul II), yac ([n Tibet). Exist o tradi\ie [n privin\a cre]terii viermilor de mtase. Pescuitul ocup locul III [n lume, fiind dezvoltat piscicultura. RESURSE: China are cele mai mari rezerve de crbune din lume, crbunele asigur 80% din consumul de energie al \rii (locul I). Majoritatea crbunilor se gsesc [n nordul \rii. Sudul Chinei con\ine 84% din resursele de hidroelectricitate ale \rii. Alte resurse ale subsolului sunt: fier (locul II), tungsten (locul I), sare, mangan, mercur, plumb, staniu. China este al patrulea productor de petrol din lume, resurse minarale, cele mai mari rezerve de stibiu ]i wolfram din lume. INDUSTRIA: Dup ce comuni]tii au ajuns la putere [n 1949, industriile implementat politic China ]i a toate a o de na\ionalizat

industrializare rapid,

condus de stat, cu un pe legate Din investi\ii concentrat accent deosebit de o\el noile s-au [n dezvoltarea de 1978, aprare.

industriilor

industria textilelor ]i a bunurilor de larg consum de folosin\ [ndelungat. Industria prelucrtoare gse]te Industria este [n continu cre]tere: siderurgie (locul IV), [n regiuni principale. ma]ini unelte, automobile,tractoare,feroviar, biciclete, mecanic fin, nave, electronic, industrie chimic, nuclear. China a ptruns puternic pe pie\ele occidentale prin industria artizanal, mai ales prin jucrii. Dup 1980 conducerea chinez s-a orientat spre o economie de pia\ dirijat, crend zone economice specializate (ZES) pe litoral. De la Beijing la Tianjin se gse]te un cordon industrial care produce crbune ]i produse ale acestuia, [ndeosebi fier ]i o\el, piese de ma]ini, produse chimice ]i textile. Regiunea nord-vestic este principalul productor de metale neferoase. TURISMUL: este [n cre]tere, bucurndu-se de peisaje deosebite, regiuni carstice, multe obiective istorice (Marele Zid Chinezesc). TRANSPORTUL: Cile de comunica\ie sunt dese ]i modernizate [n partea de est a \rii. China are un sistem larg de ci navigabile interne 110.000 km. Baza sistemului de transport al Chinei moderne o reprezint re\eaua de ci ferate 53.187 km. S-au construit multe drumuri principale noi pentru a deschide regiunile vestice periferice. {n total, [n China exist 1.014.300 km. de drumuri. Este foarte extins mersul pe biciclet. DIFEREN|IERI REGIONALE: litoralul ]i S-E sunt industrializate; se ]apte

partea central este agricol, bine populat, dar cu un nivel de trai relativ sczut. vestul este defavorizat de natur (munte ]i climat arid), pu\in populat ]i slab dezvoltat.

Powered by http://www.referat.ro/