Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sistemele de ventilatie au in principal rolul de a asigura conditiile de confort pentru oameni, in spatiile in care acestia isi desfasoara activitatea. Factorii care contribuie la atingerea conditiilor de confort, de altfel parametri tinta in activitatea de proiectare, sunt usor de intuit: temperatura, umiditatea, viteza curentilor de aer precum si calitatea aerului. Un alt element, cel putin la fel de important, lasat deseori in plan secund si avand efecte din cele mai neplacute este nivelul de zgomot generat si transmis prin sistemele de ventilatie. Indiferent daca este vorba despre zgomotul generat in sistem sau doar transmis prin intermediul acestuia, trebuie luate masuri pentru a nu permite ca acesta sa ajunga in spatiile deservite. Nivelul de zgomot trebuie sa aiba un rol determinant in stabilirea vitezelor din sistem, chiar daca uneori acestea vor avea valori prea mici din punct de vedere al optimului economic. Inainte de a prezenta modalitatile de calcul ale nivelului de zgomot sau metodele de reducere a acestuia, poate fi utila amintirea unora dintre notiunile referitoare la sunet:
d) Nivelul presiunii acustice / Sound pressure Reprezinta presiunea undelor cu care sunetul se deplaseaza intr-un mediu si putem spune ca este ceea ce urechea umana percepe ca si sunet. Ca unitate de masura pentru presiunea sonora se utilizeaza (dB), iar ca scara de masurare urechea umana percepe valori peste 0dB (limita de audibilitate) pana la 120dB (valoarea la care sunetul produce durere fizica). Nivelul presiunii acustice este o valoare care poate fi masurata intr-o incapere deservita de un sistem de ventilatie si este o rezultanta a mai multor factori: numarul surselor de zgomot din incapere (guri de aer), amplasarea acestora, distanta pana la zona de confort, caracteristicile sonore ale incaperii etc. e) Nivelul puterii acustice / Sound power Reprezinta energia pe care o sursa sonora o emite in unitatea de timp (Watt). Este notiunea cu care se caracterizeaza din punct de vedere sonor sursele de zgomot fara a tine cont de conditiile de amplasare in incapere. In cataloagele tehnice (ex. pentru grile si difuzoare) vor fi indicate pentru fiecare produs nivelul puterii acustice si nu nivelul presiunii acustice. Spre exemplu, se pot compara astfel diferite produse din punct de vedere al zgomotului generat pentru aceeasi valoare de debit. Exista o dependenta clara intre nivelul puterii acustice si nivelul presiunii acustice. Astfel, plecand de la valoarea puterii acustice pentru sursele de zgomot masurata in laborator si regasita in cataloagele tehnice se poate determina nivelul presiunii acustice (perceput de oameni) tinand cont de urmatorii factori : Factorul Directie. Indica modul de distributie a sunetului in jurul sursei. Este valoarea necesara in fereastra de selectie a difuzoarelor in CADvent. O sursa amplasata liber (de ex. modalitatea de amplasare pentru RCW) va avea factor de directie 1. O sursa amplasata in plafon sau perete va avea valoarea 2 O sursa amplasata la intersectia plafonului cu peretele va avea valoarea 4. O sursa amplasata in coltul unei incaperi va avea valoarea 8. Distanta de la sursa de zgomot la zona de confort. Aria echivalenta de absortie a sunetului in incapere. Este o valoare dependenta de tipul materialelor care se afla in incapere si de suprafata acestora. Anumite materiale pot absorbi mai bine sunetul decat altele, iar acestea pot avea valori intre 0 si 1. O suprafata care va reflecta complet sunetul are valoarea 0, iar o suprafata care va absorbi total sunetul are valoarea 1. Pentru a percepe mai clar deosebirile putem sa ne imaginam diferentele din punct de vedere auditiv intre o incapere captusita complet cu material fono-absorbant (catifea) si o incapere placata complet cu marmura.
f)
Frecventa / Frequency Frecventa poate fi definita ca fiind numarul oscilatiilor intr-o secunda. O oscilatie intr-o secunda este egala cu 1Hertz (Hz). Cu cat sunt mai multe oscilatii intr-o secunda, cu atat frecvetele sunt mai Inalte (ex.vioara) si cu cat sunt mai putine intr-o secunda vom avea sunete joase (ex. bass). In general, in cataloagele tehnice pentru guri de aer, ventilatoare, atenuatoare de zgomot, frecventele sunt impartite in 8 grupe: 63, 125,250,500,1000,2000,4000,8000 Hz.
g) Curbe de zgomot Curbele de zgomot sau curbele de nivel egal de tarie Cz reprezinta limitele maxime ale nivelului de zgomot pentru o anumita frecventa in functie de destinatia spatiului. Acestea trebuie respectate pentru obtinerea conditiilor de confort. h) Propagarea zgomotului Reprezinta fenomenul de transmisie a zgomotului produs de echipamente prin intermediul elementelor de constructie sau prin sistemul de ventilatie constituit, pe de-o parte de tubulatura, fitinguri, accesorii, iar pe de alta parte de aerul vehiculat. i) Atenuarea zgomotului / Noise attenuation Este fenomenul de reducere a nivelului de zgomot in sistemul de ventilatie sau in incaperea deservita de acel sistem. Poate fi realizata prin absortia sunetului (atenuatoare de zgomot, atenuare naturala in tubulatura, atenuare in incapere) sau prin reflexia sunetului (in bifurcatii sau coturi, la nivelul difuzoarelor prin fenomenul de intoarcere a sunetului in tubulatura). Nivelul de zgomot al unei surse (Ns) nu este perceput de un receptor (om) la aceesi valoare ci mai scazut (Nr). Diferenta numerica Ns-Nr reprezinta atenuarea produsa in incapere. Timp de reverberatie / Reverberation time Reprezinta timpul in care nivelul de zgomot se reduce de la valoarea initiala pana la 60dB. Mai concret putem spune ca este usor perceptibil in cazul aparitiei ecoului intr-o incapere (sali mari, biserici etc).
j)
k) Cmp proxim si cmp de reverberatie / Near field & Reverberation field Cmpul proxim reprezinta zona unde zgomotul direct de la sursa domina nivelul sonor masurat. Cmpul de reverberatie este zona unde sunetul reflectat este dominant. In aceasta zona este imposibil sa se determine care este directia din care vine initial zgomotul de la sursa. l) Viteza sunetului / Sound speed Este viteza cu care se propaga undele sonore intr-un mediu. Vaer circa 340 m/s Vapa - circa 1500 m/s Votel - circa 5100 m/s
m) Infrasunete si ultrasunete Sunt vibratiile produse la frecvente din afara domeniului de sensibilitate al urechii. Infrasunete sub 20Hz Ultrasunete peste 20kHz
Nu dorim ca zgomotul generat de catre echipamente sa se transmita catre exterior (echipamente amplasate in apropierea unor zone in care se afla oameni) Nu dorim ca zgomotul generat intr-o incapere sa se transmita catre exterior (ex.Discoteca).
Metodele de reducere a zgomotului prezentate mai jos nu au un caracter limitativ, in practica putand exista diverse situatii in care alte masuri au o eficienta mai ridicata:
a) Trebuie evitata amplasarea ventilatoarelor sau a centralelor de tratare in apropierea incaperilor in care se doreste un nivel de zgomot mai redus (birouri, camere de hotel, sali de sedinta etc) precum si in apropierea spatiilor exterioare frecventate de oameni (alei, intrari in cladire etc). b) In cazul in care echipamentele se afla intr-o incapere special destinata, aceasta trebuie izolata fonic (usa prevazuta cu garnitura de cauciuc, pereti izolati, placi de pardoseala etc). c) Zgomotul se poate transmite cu usurinta prin spatii mici gen orificii, crapaturi sau strapungeri in perete astfel incat este necesara izolarea fonica a acestor spatii mai ales in zonele in care tubulatura, tevile sau cablurile traverseaza pereti. d) Selectati un ventilator cu eficienta mare insemnand totodata un ventilator care va genera un nivel de zgomot mai redus fata de un ventilator mai putin eficient. e) Verificati daca ventilatorul este bine echilibrat si preveniti transmiterea vibratiilor de la acesta la structura cladirii. Vibratiile transmise prin structura cladirii sunt cauze comune de aparitie a problemelor si trebuie eliminate direct de la sursa. Oricum, ventilatoarele trebuie prevazute cu elemente de izolare a vibratiilor si cu elemente flexibile de racordare a acestora la tubulatura. f) La dimensionarea sistemului alegeti viteze reduse pentru transportul aerului. Utilizarea unor viteze mari poate duce la generarea unui nivel de zgomot ridicat in sistem.
g) De asemenea, utilizarea unor viteze mari si implicit a unor pierderi de sarcina mari vor conduce la alegerea unui ventilator mai puternic si, bineinteles, mai zgomotos. Incercati sa dimensionati sistemul astfel incat sa fie limitate pe cat posibil rezistenta aeraulica si aparitia turbulentelor. h) Selectati un ventilator care va avea punctul de functionare cat mai aproape de curba sa de eficienta. Utilizati ventilatoare care au un nivel de zgomot mai redus decat altele. Utilizarea unui ventilator care functioneaza sub sau deasupra curbei poate avea ca si consecinta generarea unui nivel ridicat de zgomot. i) La iesirea din ventilator utilizati pe cat posibil tronsoane drepte de tubulatura sau piese speciale care sa impiedice aparitia turbulentelor si implicit a unui nivel de zgomot ridicat. Evitati sa amplasati imediat dupa iesirea din ventilator piese speciale gen clapete de reglaj, coturi,etc
j)
Evitati amplasarea pieselor speciale la distante foarte apropiate (ex. o ramificatie fata de un cot). Incercati sa pastrati o distanta de 5 diametre intre acestea sau chiar mai mare in cazul sistemelor cu viteze mari.
k) Selectati atenuatoare de zgomot ce vor induce o pierdere de sarcina cat mai mica in sistem. Alegerea unui atenuator cu cadere mare de presiune va conduce la alegerea unui ventilator sensibil mai puternic. Incercati pe cat posibil alegerea atenuatoarelor cu pierdere maxima de sarcina de 80Pa. l) Mentineti viteza aerului redusa in zonele cu cerinte ridicate marind sectiunea sistemului in acele zone. Atentie insa, nu mariti sectiunea utilizand reductii cu unghi mai mare de 15 pentru ca acestea vor favoriza generarea zgomotului. De aceea este de preferat utilizarea reductiilor tip RCLU in locul RCU.
m) Alegeti grilele si difuzoarele pentru un nivel de zgomot cat mai scazut cand faceti selectia acestora. n) Incercati sa amplasati grilele si difuzoarele cat mai departe de ramificatii sau coturi. o) Evitati amplasarea grilelor si a difuzoarelor in colturile incaperii sau la intersectia peretilor cu plafonul. p) Limitati utilizarea registrelor de reglaj pentru gurile de aer in incaperi cu conditii restrictive privind nivelul de zgomot. q) Utilizati sisteme de sustinere prevazute cu garnituri din cauciuc pentru preluarea vibratiilor. r) In anumite situatii (hale industriale, spatii mari), o solutie pentru limitarea nivelului de zgomot (nu doar de la sistemele de ventilatie ci mai ales de la echipamentele de productie) o constituie placarea plafonului sau a peretilor cu placi fono-absorbante.
Normativul I.5-98 admite sa se efectueze calcul de verificare al nivelului de zgomot numai pentru frecventa de 250Hz, iar la cladirile pretentioase (sali de auditii, opera, studiouri de emisie etc.) sa se efectueze acest calcul pentru toate frecventele. Oricum, acest calcul se poate face extrem de simplu si rapid utilizand o aplicatie software special dedicata, cum ar fi DIMsilencer sau CADvent. Insa metodele de calcul pentru nivelul de zgomot din sistemele de ventilatie vor fi descrise in L.V.G. din luna iulie.
Costin Ionescu,
Product Manager Lindab Business Area Ventilation