Ce este Managementul de Mediu?

Managementul mediului are drept scop utilizarea responsabila a resurselor naturale, economice si umane astfel incat mediul sa fie protejat si imbunatatit. El cauta sa protejeze bunurile ecologice valoroase, sa managerieze zonele locale pe cea mai potrivita cale si sa dezvolte relatiile intre populatie si mediul natural. Astazi obiectivele managementului mediului sunt asigurarea principiilor fundamentale ale dezvoltarii durabile care cauta sa puna in locul economiilor, mediul pentru acestia si generatiile viitoare. Intrebare: Ce este managementul de mediu? Raspuns: Managementul care face responsabila utilizarea resurselor naturale, economice si umane pe caile care protejeaza si dezvolta mediul. De ce este Managementul Mediului important? Definitii De la inceput trebuie diferentiati clar termenii de ecologie, respectiv protectia mediului. Ecologia este o stiinta biologica de sinteza ce studiaza prin excelenta conexiunile ce apar intre organisme si mediul lor de viata, alcatuit din ansamblul factorilor de mediu (abiotic si biotic), precum si structura, functia si productivitatea sistemelor biologice si supra-individuale (populatii, biocenoze) si a sistemelor mixte (ecosisteme). De subliniat faptul ca, daca ecologia este o stiinta, protectia mediului este mai degraba un concept care trebuie sa se regaseasca in fiecare domeniu de activitate (industriala, agricola, comerciala, de transport). In sensul dat de legea mediului, protectia mediului este ansamblul actiunilor de ocrotire si imbunatatire a mediului inconjurator, de protejare si gospodarire judicioasa a resurselor naturale, inclusiv aerul, apa, solul, flora, fauna si esantioanele reprezentative ale ecosistemelor naturale. Imbinarea si corelarea aspectelor economice si de protectie a mediului cu cele sociale, culturale, traditionale si de conservare a patrimoniului istoric, combinata cu dezvoltarea unor mecanisme de productie similare mecanismelor ce domina ciclurile naturale urmate de resursele naturale regenerabile (cicluri inchise) conduc la un model de dezvoltare durabila. Dezvoltarea durabila este acea dezvoltare care corespunde necesitatilor prezentului, fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a le satisface pe ale lor. Conceptul a fost promovat si a reprezentat rezultatul activitatii Comisiei Brundtland numita astfel dupa numele celei ce a condus comisia, d-na Bo Harley Brundtland, ulterior devenita si Prim Ministru al Norvegiei.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Sensul de durabil care aparent este contrar dezvoltarii trebuie interpretat ca o dezvoltare rationala facuta astfel incat sa poata fi mentinuta pe timp indelungat, chiar permanent, continuu, deci durabil. Conceptul de dezvolatare durabila este strans legat de utilizarea durabila a resurselor naturale regenerabile. Asa cum ciclurile apei sau vegetatiei (ambele reprezentand resurse regenerabile) sunt permanente cu pastrarea si conservareaa cantitativa, la fel modelul de dezvoltare durabila incearca sa transpuna ciclurile inchise naturale in cadrul unor activitati umane, inclusiv in utilizarea durabila a resurselor naturale regenerabile. Prin utilizare durabila se intelege folosirea resurselor regenerabile intr-un mod si o rata care sa nu conduca la declinul pe termen lung al acestora, mentinand potentialul lor in acord cu necesitatile si aspiratiile generatiilor prezente si viitoare. Desigur ca realizarea acestor obiective nu este posibila fara promovarea unui management de mediu adecvat, componenta integrata in managementul general al unei organizatii. Managementul este stiinta organizarii si conducerii intreprinderii, dupa unii autori. Dupa altii managementul este activitatea sau arta de a conduce. Desigur, daca avem in vedere necesitatea existentei la un conducator a unor calitati native cum ar fi capacitatea organizatorica sau de decizie, managementul are si elemente specifice unor arte. O definitie mai completa ar fi: Managementul este ansamblul activitatilor de organizare si conducere in scopul adoptarii deciziilor optime in proiectarea si reglarea proceselor microeconomice (relatiile economice la nivelul fiecarei intreprinderi). Pentru ca in definitiile formulate mai sus am utilizat si notiunea de ecosistem este bine sa o definim : Ecosistemul este un fragment mai mare sau mai mic al biosferei, alcatuit dintr-o componenta vie, reprezentata de plante si animale (biocenoza) si una nevie (biotop) formand un ansamblu integrat, in permanenta interactiune. Totalitatea ecosistemelor formeaza biosfera. Biosfera mai poate fi definita ca totalitatea ecosistemelor si a vietuitoarelor din geosferele care contin viata (hidrosfera, litosfera si atmosfera, unde hidrosfera reprezinta componenta lichida a geosferei, litosfera-componenta solida iar atmosfera componenta gazoasa). La inceput, deoarece primele acte si sisteme de reglementare Aer Curat, Apa Curata si Depozitarea Deseurilor erau usor de dezvoltat, responsabilitatile de conformare erau relativ simple si stabilite clar. Sarcina industriei de a gasi si implementa solutii de inginerie pentru a clarifica problemele identificate a fost relativ simpla, dar costisitoare. Acest obiectiv nu a facut sa se creeze o necesitate urgenta a companiilor spre a schimba cultura lor sau calea lor de a face afaceri. Cu trecerea anilor, totusi circumstantele s-au schimbat. Legile si reglementarile au crescut in complexitate si s-au inplicat spre punctul in care cele mai multe companii au nevoie sa dezvolte sisteme cuprinzatoare de conformare si culturi de conformare pentru a satisface consistent litera legii.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

De ce conformarea simpla cu legea este adesea insuficienta pentru protectia bunurilor si investitiilor companiei? Mai mult decat atat, companiile au descoperit ca simpla conformare cu legea adesea nu este suficienta pentru a proteja bunurile lor si investitii mari pe care ei trebuie sa le faca fata pentru crearea unei imagini favorabile care sa se identifice cu marca fabricii. Actiuni in conformitate cu legea trebuie totusi sa rezulte din incidentele de mediu, pagube si gasirea de amenzi dure de care trebuie sa se aiba grija rezultind procese si raspunderi punitive. Actiuni in conformitate cu legea pot totusi sa fie fondate social dar iresponsabile din punct de vedere mediu . Actiuni in conformitate cu legea, in mod egal daca grija fata de taxe este exercitata, pot sa fie rau receptionate de comunitatile si organizatiile afectate .

Cadrul institutional specific protectiei mediului si conservarii naturii

Pentru a putea vorbi despre managementul mediului in cunostinta de cauza trebuie sa cunoastem principalele organisme cu atributii in domeniul protectiei mediului cu rol de a elabora politici, strategii, reglementari, organisme de care trebuie sa tina seama toate unitatile economice cu impact asupra mediului. Institutii semnificative la nivel global O serie de organisme din domeniul protectiei mediului sunt constituite pe langa Organizatia Natiunilor Unite. Un organism important il constituie: Comisia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabila (CNUDD). Aceasta comisie s-a constituit dupa Conferinta O.N.U. pentru mediu si dezvoltare (UNCED). Comisia are rolul de a urmari progresele inregistrate pe plan mondial privind transpunerea in practica a obiectivelor Agendei 21. Agenda 21 este un document strategic sintetizand principalele obiective in diverse domenii ce trebuie realizate in scopul tranzitiei spre o dezvoltare durabila. Agenda 21 a fost adoptata de sefii de state si guverne cu ocazia participarii la Conferinta Mondiala Mediul si Dezvoltarea, care a avut loc la Rio de Janeiro in iunie 1992. Cu aceasta ocazie fiecare tara participanta a pregatit un Raport National privind Mediul si Dezvoltarea (Romania a prezentat si ea un astfel de raport) cu evidentierea evolutiilor privind economia si mediul realizate dupa Conferinta Omul si Mediul de la Stockholm din 1972. La Rio s-au adoptat si alte documente importante si anume: Declaratia sefilor de state si guverne participante conventiei cadru a ONU privind prevenirea modificarilor climatice. Semnarea conventiei cadru a ONU privind conservarea biodiversitatii Adoptarea unui document referitor la despaduriri

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Desigur ca un document extrem de important a fost si Agenda 21, chiar daca dupa unele pareri acest document fixeaza unele termene nerealiste (de exemplu eradicarea saraciei pana in anul 2000-2005 ). CNUDD se reuneste in fiecare an la New-York la nivel de ministri ai economiei, mediului, finantelor, etc. Cu aceasta ocazie se analizeaza si rapoartele anuale intocmite de fiecare tara. Exista inca multe discutii asupra obiectivului de activitate al acestei comisii si al evitarii suprapunerilor cu alte institutii ale ONU. Datele analizate indica progrese modeste in ceea ce priveste promovarea obiectivelor Agendei 21. Programul Natiunilor Unite pentru Mediu (prescurtat in limba engleza UNEP sau PNUE in franceza). Acest organism a luat fiinta la scurt timp dupa conferinta mondiala Omul si mediul din 1972. UNEP a avut ca scop promovarea cu precadere a unor proiecte de mediu menite sa vina in sprijinul tarilor in curs de dezvoltare. Nu intamplator sediul acestuia se afla in Africa, la Nairobi, capitala Kenyei. Este de altfel singurul sediu ONU aflat pe teritoriul african. Printre proiectele prioritare finantate de UNEP sunt cele privind sprijinirea promovarii legislatiei de mediu, protectia marilor si oceanelor inclusiv a marilor fluvii, crearea unui sistem mondial de supraveghere a mediului, promovarea unor moduri de productie ecologica, etc. O atentie speciala s-a acordat in ultimul timp Dunarii si Marii Negre prin sustinerea corelarii dintre doua programe de mediu importante (programul privind protectia mediului in bazinul Dunarii si cel privind protectia mediului in bazinul Marii Negre). Din pacate acest organism se confrunta cu dificultati financiare deosebite si fondurile de care dispune sunt insuficiente. Peste aceasta situatie se suprapune si necesitatea unei delimitari mai clare intre activitatile UNEP si CNUDD. Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Desi acest program nu este dedicat direct problematicii mediului, totusi el acorda o prioritate aspectelor de mediu in contextul unor actvitati economice. Un important program PNUD in domeniul mediului s-a derulat si in Romania in perioada 1991-1994 PNUD are o reprezentanta permanenta si in Romania, el reprezentand si interesele UNEP si ale fondului mondial de mediu in Romania. Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala (ONUDI) se implica si ea in sustinerea unor proiecte de mediu. Organizatia este interesata in facilitarea transferului de tehnologie, crearea unor centre regionale care sa faciliteze transferul de tehnologii, etc.. In acest context ONUDI se implica in promovarea unor proiecte de transfer tehnologic in cadrul unor conventii internationale din domeniul mediului. Astfel, in Romania a finantat crearea secretariatului permanent al Conventiei de la Viena si a Protocolului de la Montreal privind controlul substantelor ce distrug stratul de ozon. Totodata, ONUDI a finantat proiecte de introducere in Romania a unor tehnologii alternative fata de cele actuale (care utilizeaza cloroflorcarbonii ce contribuie la deteriorarea stratului de ozon). Astfel de proiecte s-au derulat la Arctic Gaiesti, Tehnofrig Cluj, Bicapa Tarnaveni, etc. Secretariatele Conventiilor Internationale din domeniul mediului. Toate conventiile internationale din domeniul mediului, dispun de secretariate tehnice permanente, care au rolul de a corela toate actiunile intreprinse de diferitele tari in cadrul

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

obligatiilor ce revin prin semnarea si ratificarea acestor conventii de catre tarile respective. Fondul Mondial pentru Mediu (GEF) este gestionat prin Banca Mondiala si este constituit din donatii ale unor organizatii internationale pentru acordarea unor fonduri nerambursabile tarilor ce promoveaza proiecte de mediu ce intra in sfera de preocupare a GEF. Deciziile sunt luate de un Consiliu al GEF format din reprezentanti ai diferitelor tari din lume. In afara organismelor de mai sus exista o serie de institutii finantatoare internationale care se implica in sustinerea financiara a proiectelor de mediu, precum si importante organizatii neguvernamentale internationale. Un astfel de exemplu este: Uniunea Internationala pentru conservarea Naturii (UICN) organism ce are menirea de a coordona pe plan international eforturile destinate protejarii diversitatii biologice. Printre membrii UICN se numara si tara noastra prin implicarea in mod deosebit a unor specialisti de prestigiu de la Facultatea de Biologie a Univesitatii din Bucuresti.

Institutii europene in domeniul protectiei mediului La nivel european se disting urmatoarele organisme importante: Comisia Uniunii Europene. Acest adevarat guvern european exercita atributii in domeniul mediului prin Directia Generala XI-Mediu, Control Nuclear si Protectie Civila (DGXI). Daca Comisia UE poate fi asimilata cu un ,,guvern european, DGXI reprezinta un adevarat ,,minister al mediului european. Alaturi de DGXI este implicata in promovarea proiectelor de asistenta externa inclusiv cele privind protectia mediului (PHARE, LIFE, etc.) si Directia Generala I care coordoneaza politica externa a Uniunii. Agentia Europeana de Mediu de la Copenhaga. Acest organism a fost creat in 1995 avand rolul de a asigura cooperarea in domeniul mediului intre tarile U.E. cu precadere in domeniul monitorizarii mediului. Si tarile asociate printre care si Romania colaboreaza cu Agentia de la Copenhaga, dar pentru tarile asociate diversele actiuni nu au caracterul de obligativitate pe care il au pentru tarile membre U.E.. Una dintre actiunile si sarcinile cele mai importante ale Agentiei, asa cum aminteam mai sus este realizarea unui sistem unitar european pentru monitorizarea mediului. In acest context s-au realizat rapoartele privind starea mediului in Europa componenta importanta a procesului media pentru Europa. Sub aceasta denumire se deruleaza actiunile decise de ministrii mediului din Europa, care se intalnesc periodic pentru a analiza si a decide asupra masurilor ce trebuiesc intreprinse in continuare. Bazele acestor reuniuni s-au pus la Dobris in Cehia in anul 1991. Ulterior au avut loc reuniuni ale ministrilor europeni ai mediului la Lucerna (1993), Sofia (1995) si Arhus (1998). Reuniunea de la Dobris a fost precedata de alte doua reuniuni in 1990 la Bergen (Norvegia) si Dublin (Irlanda). Rapoartele europene privind starea mediului au menirea evidentiereii dinamicii calitatii mediului european. S-a pus la punct o retea internationala informatica (EIONET) la care este racordata si tara noastra prin Institutul de Cercetari si Ingineria Mediului Bucuresti.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

 Consiliul Europei. Alaturi de Comisia Uniunii Europene, Consiliul Europei are atributii in domeniul mediului legate strict de conservarea naturii, ariile protejate, biodiversitate,organizarea retelei Europene de arii protejate, etc. Sub egida Consiliului Europei s-a organizat si Anul European al Conservarii Naturii in 1995 dedicat protejarii zonelor naturale aflate in afara zonelor protejate. Cu aceasta ocazie o atentie deosebita s-a acordat actiunilor de educatie inclusiv cu sprijinul mass-mediei, sau a sensibilizarii personalului a carei activitate era legata de natura, de spatii largi (silvicultori, gospodarii apelor,agricultori etc). Comisia Economica pentru Europa (CEE). Acest organism a carui preocupari initiale erau de natura economica s-a orientat din ce in ce mai mult spre abordarea problemelor de mediu prin Comisia pentru Politica de Mediu. CEE s-a implicat in mod deosebit si in actiunile legate de procesul Mediul pentru Europa, corelarea actiunilor legate de promovarea unor Conventii internationale (Conventia privind accesul populatiei la informatia de mediu). Pe langa Comisie functioneaza si Secretariatul Permanent pentru Calamitati si Accidente Industriale. Acest secretariat asigura coordonarea actiunilor de ajutoare derulate de diverse state pe baza de voluntariat. Totodata secretariatul asigura mobilizarea potentialilor voluntari in cazul unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului. Un organism care merita a fi mentionat este Centrul Regional pentru Mediu de la Budapesta (REC). Acesta este un organism neguvernamental, creat cu participarea SUA, Japoniei, Comisiei U.E si a Ungariei. Principiile care stau la baza activitatii acestei organizatii sunt cuprinse in Carta REC semnata si de Romania .REC. sprijina si finanteaza programe de mediu propuse de organizatiile neguvernamentale (ONG) din tarile asociate la UE. Si ONG-urile din Romania participa la proiecte finantate de REC. De altfel REC are o reprezentanta si la Bucuresti. In ultimul timp conducerea REC a luat masura de a se consulta mai intens cu guvernele din tarile membre. De altfel, in Consiliul REC a fost reprezentata si Romania,o perioada detinand chiar o functie de vicepresedinte, prin autorul acestei carti. Cadrul institutional in domeniul protectiei mediului in Romania Este utila o scurta prezentare a institutiilor celor mai importante implicate in protectia mediului in Romania. Marea majoritate a acestor institutii s-au creat dupa 1989. Pentru prima oara s-a format un departament al mediului in decembrie 1989 dupa crearea Ministerului Apelor, Padurilor si Mediului Inconjurator (MAPMI) prin reunirea Ministerului Silviculturii, Consiliului National al Apelor si crearea unui nou departament, cel al mediului inconjurator. Ulterior ministerul s-a numit Ministerul Mediului in perioada iunie 1990 noiembrie 1992 si Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului (MAPPM) incepand cu noiembrie 1992. Concomitent s-au dezvoltat si o serie de organisme in teritoriu sau la nivelul altor institutii care sa reflecte corespunzator noua activitate. In cele ce urmeaza vom prezenta cateva din ele. Parlamentul Romaniei. La nivelul Parlamentului activitatile de protectie a mediului sunt reprezentate la nivelul unei comisii de specialitate atat in Camera Deputatilor, cat si in Senatul Romaniei. In Camera Deputatilor problemele legate de promovarea legislatii de mediu 6

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

sunt analizate de catre Comisia pentru Administratie Locala, Ecologie si Amenajarea Teritoriului iar in Senat de Comisia pentru Sanatate, Ecologie si Sport. Cele doua comisii analizeaza si activeaza toate proiectele de lege in domeniul mediului care sunt transmise Parlamentului inainte ca acestea sa fie dezbatute in plen. Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile are rolul de a reglementa si controla toate activitatile cu impact asupra mediului. Planificarea strategica Reuneste ntr-un singur cadru de management aspecte cum ar fi planificarea politicilor publice, elaborarea bugetului, stabilirea prioritatilor si planificarea organizationala. Sistemul a fost introdus n 2 etape: 1. Componenta de management care contine aspecte precum: Mandatul, Viziunea, Valorile comune, Analiza mediului intern, Analiza mediului extern, Prioritatile pe termen mediu, Directiile de activitate, Monitorizarea, evaluarea, raportarea 2. Componenta de programare bugetara: descrierea programelor bugetare cu urmatoarele elemente Analiza situatiei actuale, Obiectivul programului bugetar, Rezultatele si indicatorii de performanta ai programului bugetar, Noile initiative de finantare, mecanismele de implementare, Finantarea programului Prima etapa a permis MMDD sa analizeze n detaliu domeniile sale de competenta si sa stabileasca directiile sale de activitate. A doua etapa a constat n corelarea prioritatilor si a directiilor sale de activitate cu procesul de elaborare bugetara. Planul strategic al MMDD se elaboreaza pentru o perioada de trei ani. Mandatul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile Conform legislatiei n vigoare, Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile este organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, n subordinea Guvernului. Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile este desemnat ca autoritate de management pentru Programul operational sectorial pentru infrastructura de mediu. Mandatul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile este de a elabora strategia Guvernului n domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor si de a coordona aplicarea acesteia la nivel national pentru asigurarea unei dezvoltari durabile. Actele normative care reglementeaza statutul institutiei sunt HG nr. 368/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile si HG nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului institutional pentru coordonarea, implementarea si gestionarea instrumentelor structurale, cu modificarile si completarile ulterioare. Viziunea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile Ministerul Mediului si Dezvoltarii Dezvoltarii Durabile actioneaza pentru a proteja mediul si resursele naturale, pentru a garanta generatiei actuale si celor viitoare un mediu curat, n armonie cu dezvoltarea economica si progresul social.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

 Valorile Comune ale Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile Pentru a identifica valorile comune mpartasite de toti angajatii ministerului, Unitatea de Politici Publice a distribuit personalului ministerului chestionare n care era expusa o serie variata de valori posibile, angajatii trebuind sa aleaga cinci valori considerate reprezentative pentru munca desfasurata de acestia n cadrul ministerului. Valorile cel mai des mentionate de angajati au fost, n ordinea numarului de optiuni pentru fiecare dintre acestea: responsabilitate competenta corectitudine eficienta spirit de echipa dezvoltare continua Analiza Mediului Intern al Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile Analiza mediului intern reprezinta o analiza a principalelor probleme de management ale institutiei fiind structurata pe doua dimensiuni: analiza resurselor ministerului (umane, financiare, de infrastructura) si analiza coerentei functionale a institutiei, a capacitatii acesteia de a-si atinge viziunea si scopurile si de a realiza sarcinile prevazute prin acte normative si documente de politica publica.

Comisia Nationala pentru Dezvoltare Durabila. Comisia are ca scop corelarea eforturilor si actiunilor intre componenta economica, sociala si de mediu, promovarea unei strategii a dezvoltarii durabile in tara noastra si oferirea unui cadru adecvat pentru monitorizarea promovarii unor obiective ale Agendei 21 adoptata la Rio. In acelasi timp aceasta comisie trebuie sa indeplineasca rolul de corespondent national al Comisiei ONU pentru Dezvoltare Durabila, fiind una din sarcinile preconizate de Conferinta Mondiala de la Rio. Agentiile pentru Protectia Mediului (APM) emit acorduri si autorizatii de mediu, controleaza respectarea acestora si a legislatiei de mediu de catre unitatile economice si monitorizeaza calitatea factorilor de mediu. In afara APM-urilor,Ministerul Mediului mai are in subordine Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (A.R.B.D.D.) cu sediul in Tulcea. A.R.B.D.D. administreaza din punct de vedere ecologic pe baza unei legi speciale si a unui program special de management .Atat APM-urile cat si A.R.B.D.D.sunt institutii publice finantate de la bugetul de stat. Compania Nationala Apele Romana (C.N.A.R.) are sarcina de a administra unitar din punct de vedere cantitativ si calitativ apele de suprafata (ape curgatoare si lacuri) cat si cele subterane. Limita de administrare a C.N.A.R. se opreste la portile localitatilor. In acest sens nu trebuie confundat C.N.A.R cu regiile Generale de Apa si Canal din cadrul localitatilor, care cumpara apa de la C.N.A.R si apoi se ocupa cu tratarea, distribuirea si epurarea apei in cadrul localitatilor. 8

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Garda de mediu

Atributii principale ale Garzii Nationale de Mediu : In domeniul protectiei mediului controleaza activitatile cu impact asupra mediului inconjurator, si aplica sanctiuni contraventionale prevazute de legislatia in domeniul protectiei mediului; controleaza modul in care sunt respectate prevederile actelor de reglementare privind protectia mediului, inclusiv masurile stabilite prin programele de conformare pentru activitatile economico-sociale si respectarea procedurilor legale in emiterea actelor de reglementare; exercita controlul cu privire la desfasurarea actiunilor de import-export a produselor, bunurilor si altor materiale, cu regim special de comercializare; exercita controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore si/sau impact semnificativ transfrontalier asupra mediului, in vederea prevenirii si limitarii riscurilor de poluare; participa la interventiile pentru eliminarea sau diminuarea efectelor majore ale poluarilor asupra factorilor de mediu, si la stabilirea cauzelor acestora si aplica sanctiunile prevazute de lege; controleaza investitiile in domeniul mediului in toate fazele de executie si are acces la intreaga documentatie; propune organului emitent suspendarea si/sau anularea actelor de reglementare emise cu nerespectarea prevederilor legale; constata faptele ce constituie contraventii si aplica sanctiunile contraventionale in domeniul protectiei mediului, sesizeaza organele de cercetare penala si colaboreaza cu acestea la constatarea faptelor care, potrivit legislatiei de mediu, constituie infractiuni; verifica sesizarile cu privire la incalcarea legislatiei in vigoare in domeniul protectiei mediului; coopereaza cu celelalte autoritati si organisme internationale de mediu si participa la proiecte si programe derulate in domeniul protectiei mediului; controleaza realizarea exportului si tranzitului de deseuri periculoase n conformitate cu prevederile conventiilor internationale la care Romnia este parte precum si importul unor categorii de deseuri permise la import conform legii;

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

 verifica la obiectivele controlate stadiul achitarii obligatiilor financiare la Administratia Fondului de Mediu, conform prevederilor actelor normative privind Fondul de Mediu; pune la dispozitia publicului date privind starea mediului n conformitate cu legislatia privind accesul publicului la informatia de mediu. In domeniul controlului habitatelor naturale, biodiversitatii si ariilor protejate controleaza modul de respectare a legislatiei de mediu privind ariile naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei, faunei salbatice si acvaculturii; urmareste respectarea conditiilor din autorizatia de mediu; controleaza lucrarile cu impact asupra zonelor de habitat natural, de conservare a ecosistemelor, a florei, faunei salbatice si acvaculturii; controleaza modul de respectare a masurilor de conservare dispuse, cu scopul mentinerii sau refacerii unor habitate naturale, pe anumite suprafete terestre si acvatice cu accent deosebit ,,Delta Dunarii; exercita controlul privind activitatile de capturare, recoltare, achizitie si comercializare pe piata interna si externa a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica; controleaza respectarea planurilor de management pentru ariile protejate, de catre administratorii sau custozii care administreaza aceste arii; verifica la punctele de vama concordanta intre actele vamale si avizele de export ale agentilor economici care comercializeaza resurse naturale din flora spontana si fauna salbatica; controleaza modul de valorificare a resurselor biologice, de flora si fauna salbatica, a fondului piscicol din apele naturale si a animalelor salbatice de interes vanatoresc; organizeaza actiuni de prevenire si combatere, in vederea evitarii distrugerii habitatelor naturale din ariile protejate; controleaza respectarea legislatiei de mediu in cuprinsul ariilor protejate, parcurilor si rezervatiilor naturale, organizand actiuni comune impreuna cu reprezentantii acestora , in vederea protejarii habitatelor naturale; mentine legatura permanent cu fundatiile care au ca obiect de activitate, ocrotirea florei si faunei salbatice.

10

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Standardele Managementului de Mediu i Sistemele de Management de Mediu

Controlul efectiv al polurii nu se poate realiza exclusiv pe soluii tehnologice, ci trebuie abordat n baza unui sistem de management de mediu, integrat managementului general al ntreprinderii. Dei implementarea sistemelor de management de mediu este o aciune voluntar, a reuit s conving, nu numai prin beneficiile financiare obinute (identificarea zonelor ce pot aduce economii, mrirea eficienei produciei, gsirea de noi piee etc.), dar i prin creterea credibilitii n obinerea de credite bancare, n atragerea investitorilor i a noilor beneficiari. Deoarece organizatii si companii de toate felurile sunt din ce in ce mai interesate sa realizeze si sa demonstreze o performanta ecologica sanatoasa prin controlarea impactului activitatilor, produselor si serviciilor lor asupra mediului, ele efectueaz un numar crescut de "remedieri" sau "auditri" pentru a aprecia performanta ecologica. Totusi, aceste remedieri si auditri singure nu sunt suficiente pentru a asigura o organizatie ca performanta ei nu numai ca intruneste, dar va intruni si in viitor cerintele legale. Standardele Managementului Mediului (cum ar fi Comisia Europeana EcoManagement si Sistemul de Audit EMAS si seriile de standarde ISO 14000 constituie un etalon dupa care organizatiile si companiile isi pot masura performanta. Ele furnizeaza un proces structurat care face posibila introducerea unui Sistem all Managementului Mediului viabil. Sistemul Managementului Mediului (EMS) este un mecanism care se adreseaza unor teme ecologice majore prin alocarea de resurse, desemnarea responsabilitatilor, si o evaluare continua a practicilor, procedurilor si proceselor, care sunt organizate intr-un mod sistematic. Sistemul Managementului de Mediu trebuie sa fie proiectat pe o astfel de cale pentru a asigura ca:
q

Politica de mediu a companiei, obiectivele si programele sunt auditate periodic si revizuite daca este necesar. Sunt in mod propiu definite responsabilitati si autoritati. Proceduri de operare au fost stabilite. Cerintele pentru politica de mediu a companiei, programul si sistemul de management sunt monitorizate. Documentarea managementului de mediu este stabilita. Programul auditului de mediu este implementat.

q q q

q q

Standardele Managementului de Mediu

Autoritile de reglementare a managementului mediului sunt: 11

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Comisia European Eco-Management i Schema de Audit (EMAS); Standardele ISO14000, care este un set de standarde de cerinte de mediu referitoare la operare, audit, produse si cerintele pentru produse, incluzand un standard independent de auditare pentru Sistemele de Management de Mediu;

SA8000 care este un stndard independent de auditare pe raspundere sociala; CERES Global Reporting Initiative (Initiativa Raportarii globale CERES). Ce este EMAS si care este obiectivul sau?

EMAS este o schema voluntara de management de mediu, bazata pe armonizarea liniilor si principiilor specifice Uniunii Europene. Obiectivul schemei este de a promova dezvoltarea continua a performantei de mediu a activitatilor industriale prin: 1. Stabilirea si implementarea politicilor ecologice, programelor si sistemelor manageriale de catre companii,n legtur cu platformele lor industriale. 2. Evaluarea obiectiva, sistematica si periodica a performantelor acestor elemente. 3.Furnizarea informatiilor legate de performanta ecologica publicului larg. Cine poate participa in EMAS si cum poate obtine recunoasterea? In EMAS pot sa participe zonele industriale. Pentru a participa in EMAS, o companie trebuie sa adopte o politica de mediu, sa revada performanta sa de mediu la zona in cauza, sa dezvolte un sistem de management de mediu si sa dezvolte un plan de actiune in lumina a ceea ce s-a constatat n urma verificrilor, sa auditeze sistemul si sa publice o declaratie a performantei zonei Forte si slabiciuni EMAS a fost proiectat ca un sistem generic de management al mediului (EMS) standard care ar fi asigurat cadrul pentru participarea companiilor. Puncte forte: ncurajarea firmele industriale sa si ia responsabilitatea pentru cerintele lor de mediu Reducerea impactului negativ asupra mediului intr-o maniera voluntara de auto reglementare Permite un gradul de flexibilitate, care determin o aplicatre eficient a reglementrilor in diferite contexte legale si culturale. Puncte slabe Deschiderea determinata de flexibilitate este calea pentru diferente de interpretare si discrepante in aplicare, ducand spre potentiale bariere.

12

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

a) Cum se face adaptarea EMAS? Multe organizatii din Europa au inceput sa-si ajusteze sistemele de management se mediu astfel incat sa se conformeze cerintelor Regulamentului EMAS. De asemenea, Comisia Europeana promoveaza studii pilot pentru cresterea participarii in sistem a companiilor mici si mijlocii (SMEs) si prevede ca statele membre individuale sa adapteze sistemul si in alte sectoare, cum ar fi serviciile publice. Directii pe care trebuie sa le urmeze EMAS: 1. Extinderea sferei EMAS in toate sectoarele de activitate economica. 2. Integrarea ISO 14001 ca sistem de Management de Mediu cerut de EMAS. 3. Adoptarea unui logo EMAS vizibil si recunoscut pentru a permite organizatiilor inregistrate sa-si publice mai efectiv participarea in EMAS. 4. Implicarea angajatilor in implementarea EMAS. 5. Intarirea rolului declaratiei de mediu, pentru imbunatatirea transparentei comunicarii performantei de mediu ntre actionarii lor si public. 6. Promovarea participarii SMEs prin mecanisme de sprijin potrivite. 1.3. Standardul international ISO 14001

ISO 14001 a fost finalizat in septembrie 1996 si este acum implementat de companii pretutindeni in lume. El specifica cerintele pentru un sistem de management al mediului, pentru a permite unei organizatii se formuleze o politica si obiective tinand cont de cerintele legislative si informatia despre impacturile semnificative de mediu.El se aplica tuturor aspectelor de mediu pe care organizatia le poate controla si peste care pote fi de asteptat ca el sa aiba influenta. Nu face el singur declaratia specifica criteriului de performanta de mediu. Acest standard international este aplicabil oricarei organizatii care este dornica sa : 1. S implementeze,ntrein si imbunatateasca un EMS. 2. Sa se asigure de conformarea sa cu politica de mediu declarata. 3. Sa demonstreze o asemenea conformare celorlalti. 4. Sa caute certificarea/inregistrarea EMS-ului sau de catre o organizatie externa. 5. Sa faca o auto-declaratie de conformare cu acest standard din proprie determinare

ISO 14001 are o structura clara si logica care acopera urmatoarele: 1. Obiectivul 2. Referintele Normative 3. Definitii 4. Cerintele Sistemului de Management de Mediu. 5. Cerinte Generale. 6. Politica Mediului 13

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

7. Planificare 8. Implementare si Operare 9. Actiuni de Verificare si Corectare 10. Revederea Managementului. Toate cerintele din acest standard international au intentia sa fie incorporate in interiorul oricarui sistem de management de mediu. Extinderea aplicarii va depinde de astfel de factori ca politica de mediu a organizatiei, natura activitatilor ei si conditiile in care ea opereaza. Odata ce o companie a dezvoltat un EMS care satisface cerintele lui ISO 14001, urmatoarea intrebare este cum sa obtina certificarea Iso 14001. Companiile dornice sa obtina certificarea trebuie sa contacteze bordurile de acreditare al standardelor lor nationale, care trimit un grup de auditori la fabricile companiei spre a determina daca EMS-ul companiei satisface standardul ISO 14001. Companiile care au un EMS aprobat sunt inzestrate cu un certificat valid pentru o perioada finita de timp, in mod uzual trei ani.
q

Seria ISO 14000

Comitetul tehnic al Organizatiei pentru Standardizare 207 (ISO/TC 207) pregateste standardele internationale de management al mediului si are grupul de lucru format din personalitati ale comitetelor nationale. ISO a dezvoltat o serie de standarde si liniile directoare in aria mediului care sunt in mod colectiv cunoscute ca seria ISO 14000 de standarde. ISO14001 este singurul standard certificabil, restul fiind linii directoare de sustinere. In mod curent, cele mai avansate dintre standardele si liniile directoare in serie sunt: 1. ISO 14001 Sisteme de Management de Mediu- Specificaii i Ghid de Utilizare. 2. ISO 14004 Sisteme de Management de Mediu- Ghid privind principiile, sistemele i tehnicile de aplicare. 3. ISO 14010 Ghid pentru Audit de Mediu- Principii Generale. 4. ISO 14011/1 Ghid pentru Audit de Mediu- Proceduri de Audit - Partea .Auditul Sistemelor de Management de Mediu. 5.ISO 14012 Ghid pentru Audit de Mediu - Criterii de calificare pentru auditorii de Mediu. Familia ISO 14001 a standardelor de management de mediu, conform planului actual, cuprinde 23 de standarde individuale, indrumari si rapoarte tehnice legate de managementul de mediu in cadrul sistemului de management de mediu (EMS) al unei companii. Aceste standarde sunt dezvoltate printr-un proces care cuprinde urmatoarele faze: Faza 1: Selectarea elementelor de lucru. Comitetele Nationale pot sa propuna noi elemente de lucru

14

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Faza2: Prepararea planului de lucru. Proiectul de lucru este preparat de grupurile de lucru ale subcomitetelor. Faza3: Aprobarea Comitetului pentru planul de lucru. Votul este luat asupra Proiectului de lucru. Personalitatile organizatiilor nationale sunt membri participanti si astfel titulari la vot. Daca este aprobat, el devine planul Comitetului. Faza4: Ratificarea de catre toti membrii ISO. Proiectul Comitetului aprobat este semnat de toti memebrii ISO pentru ratificarea ca Proiect de Standard International (DIS). Perioada de vot este de sase luni. Faza 5: Confirmarea finala. La zi este urmatorul vot de afirmare. Urmeaza aprobarea tarilor membre ISO, documentul este denumit Proiectul Final al Standardului International (FDIS). Faza 6: Publicarea standardului ISO. Standardul aprobat estae publicat la Geneva in limbile oficiale: Engleza, franceza si rusa. Faza 7: Publicarea in limbile altele decat engleza, franceza si rusa. Comitetele nationale vor participa la traducerea standardelor in limba lor nationala. Standardul va fi publicat mai tarziu ca standard national.

15

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com