Sunteți pe pagina 1din 23

HIGH ROMANTICISMUL LUI ION ELIADE RADULESCU

Singurul poet, din prima generarie romantica, ata~at deplin spiritului High Romanticismului - a~a cum I-a definit Virgil Nemoianu - este la noi Ion Eliade Radulescu. Aproape toate elementele acestui prim romantism se gasesc la el In stare pudi: radicalismul ideologic, coeren!a vizionara, simrul cosmic, misticismul de sorginte biblica ~i intensitatea pasionala. El lnsu~i l~i descrie (In Destainuirea) inima ca 0 "vulcanoasa stanca" In care lovesc valurile ~i crivarul, ca un foc "ce arde ca sa arza" ~ila care nimeni nu se-ncalze~te, caci "lumina-i face groaza ~i celui Ingherat". Poetul traie~te In "loc osandit", pe care elll face rai, avand ~i alte colosale puteri:
Cand canta el, s-aude, veacurile rasuna; Cand se i'nchina, cernl el i'l coboara jos; Dragostea lui e flacari ~i ura lui detuna, Blande!ea-i e seninul acel mai lurninos.

Chiar cand, la Inceputurile sale mai ales, Eliade lamartinizeaza, se observa deosebirea de temperament. Luand de pilda de la poetul francez obiceiul de a evoca trecutul (mod de a deplange trecerea vremii) ~i 0 intimitate erotica inexistenta la poerii dinainte, el descopera deodata 0 expresie oximoronica foarte intensa a sentimentului:
~i ochii no~tri se ratacesc, Aprin~i de flacari se-ntuneceaza,

Se las, s-ardidi, se lumineaza, Tot e tacere, toate vorbesc. "b<./ira, invocata de trubadurii de Ia 1800 ca aIegorie abstracta a f;('lIlill1cntuIui, este la EIiade capabila sa sudeze pe Indragostiti ("Un joc p Inll1dc printr-amandoi"), ce vor forma un cuplu de nedesflicut, rod aI unei IlldJ'() inii morale, ca aceea de care va fi vorba In Anatolida. Lamartinismul Iili 1~liade este doar un punct de plecare ~i In 0 noapte pe ruinele 'J' rgovi.),tii, care Incepe cu bucolica In amurg a~a de raspandita In secolul V III la I"rancezi ~i la italieni:
I

Undele de melodie Leganand sufletu-mbie Catre ~armii celestini, ~i aude intonare D-o serafica cantare SarMtorilor divini. Voce-auz, voce de pace, ~i orice durere tace. ~i este un pretios, la propriu ca ~i la figurat, imaginandu-~i Santa o zidire de pietre scumpe In care curge raul de lumina al vieti i:
'(1/(1/1' 'I

n., d...t.~

Soarele dupa dealuri mai straluce~te Inca, Razele-i rubinoase vestesc allui apus, ~i seara, panditoare subt fiecare stanca, Cu-ncet ~i-ntinde umbra cutezatoare-n sus II 'V Ild ~i Ia arlova ~i Alexandrescu, spre a parasi Insa aproape numaidedit ,,11/11111('1' 'siru allucrurilor ~i a se Indrepta spre acela celest, care constituie 'Ill'vi lIillll '~I lui Eliade: Soarclc-aeum sfin~e~te~i noaptea nainteaza, 'u-ncetu-~i carrnuie~te carul eel aburos; Mii de lumini In preajma-i, pe frunte-i scanteiaza, $-acuma l~i lntinde valul de abanos. 'hii-mi In marmurire se uita la vecie, in slea In stea se plimba, In oriee stea citese; sun lu-mi s-aripeaza ~i zboara In tarie, oS s ~t1d. In lumina elerului ceresc,

Incinge muri nenvin~i de adamante, Se coroana de turre nestimate, Nal~a coloane de porfir gigante, Pur ca cristalul aurul straluce, Rubin, safir, smarald, iaciant, brilliante Tin unghiuri, fundament ce Ie produce. Capodopera High Romanticismului sau ~i a Intregii lui pO'i',ii ','II' Anatolida sau omul ~i forte1e, poem miltonian, In care cel stul, t1iviillll, extazele sau angelismul sunt convocate Impreuna cu infernalul, :\PO ':11 111'1 iI II ~idemonicul, Intr-o unitate a contrariilor rareori atinsa 1n lirica IIO:IS!I' ,.' I spus di Eliade e "nul ca poet liric" (Iorga) sau ca e de pr I" rOIlIII rlllllll\, ( ioculcscu), fjind el un clasicizant, In compoziriilc epi" S ':/1'111 , III I' alitatc, Eliade e te liric ~i romantic prin 1nsu~i suflul sau p 'Ii' ,nOII;'!1111I I'~sen ~a ceJor mai bune vcr 'uri ale sale e vizionadi ~i 111Ii 'I , '1'1'i III I i !\/l%/idei ' inspirata de ace a biblid:i, dc) Bliad <.Ir pun '1,1i lid I VI ,'011111 d' v I rC In privin~a Cr arii univ rsului. La Ill' put a rosl l'111Jil 'iii II 'nluririi, d und mall:\ vi:I\~1 ~i i/,vora dill I r I'i'irii. 'iliude dl'.'\'1 \ .. '(;1''~I ii' '[\IIIJ ii" 'U :i1ill/.ul lui ()bi~nlljl d' 11'010 :iSI11' 1111 Ill,' 111I Ih d ,rilliliv rcharhaliv' ':1 III .....1/(( ('('/1/(', :Ipr\l:q)t' 11' 'il:\hil \Iill 1 I pi i ,ill: ), illir 1111!'elllll!' 'llhil t'I!)!'1 dt' :1 prilldl' III '1lVilllt' P II' Illi, i I ',II ',' \'1 'I i '\11 1\'I\i/i lui I Il'dik 'I ):
I,

1'1 111111111 11111 11111111111111111111111' ,. til' III ("11'111111111 tli It ii, 'I I III tii 11111111111
I

Umbrit de cedrii-eterii, florat de amarante, ~i unde se dezvolta virtu!ile florali. herubinii Ii apar ca rorile de foe ale Verbului Divin, iar paradisul insu~i . loeul luminii pure, spirituale, armonios, in pofida volburilor de foe din IlIi'I,ullui: lar spiritele-ntransul, prin tragerea centrala, Celebra imeneul, arzand ca mii de sori, Fiin!e mii intr-una in nunta-universala, o fladlra din flacari, volvoare din volvori. Trufia insa care fierbe in marele arhangel face sa-i plesneasca cre~tetul ~i dill el sa iasa Pacatuirea, "frumoasa ~i ridenta", de care se indragoste~te 101 'J1lpircul. Aici ritmul se aecelereaza brusc: Se inamora; ea 11rape~te ~i mii de angeli 0 numesc sor, La to!i ea rade, ascuns fior Pe toti petrece, la to!i clipe~te, Pe to!i provoaca, la to~i se-ntinde, Cu to~ie dulce, ochii-vorbesc; ~i cap, ~i inimi la to!i aprinde, Ard de placere, tremur, doresc. lcribila lncercare pentru inaripatele fapturi din empireu aceasta "filie d'lIrhun' I, nascuta-n cugetare", ,,0 femine in spirit"! Tabloul paeii univerH Ii's' dlsloarna. Atotputernicul ii alunga pe paeato~i. Caderea e reversul p 11':1 lisiu 'ului, 0 vaItoare zgomotoasa de trupuri ~i membrc. Eliade se doved \'1 . 'i'n/,'slrul ~i pcnlru viziunea infcrnala. Locul substantivelor (ex)staticc II ilill v'rb I dinumicc (rnulte onomatopcc). Pril11-pJanul legringolaclci cstc vill('lll:tIO ;ra/'i ':
Jo'O'

Pica ~i se schimba pe cat trec din cer: Capete de angeli, de demoni picioare, Aripa cereasca una se mai vede, Alta infernala la vale-nnegre~te, Monstru la al!i capulin abis precede Talpele, lumina in cer mai luceste. Neagra, fumeganda acum sunt ~olvoare, Nume, suvenire din ceruri Ie pier. tn parale1, caderea spirituala, cu mult mai grozava, nu pO;II' lid '\ sugerata prin compararea cu ie~irea din ax a cosmosului: Cand aste intunereci de lumi nenumarate Nestramutate astre ~i sateli~i, plane!i ' Ce-~i !in ale lor giruri prin cai prei'nsemnate, Sori, centre par!iale, spaimantiHori come!i, Cand toate s-ar exmulge din marea concentrarc Ie~ind din a lor axe, ~i nu s-ar mai tinea, S-ar precipita-n spa~iu spre-eterna l'or pierzar ~i una peste alta zdrobindu-se-ar cadea. Ast vuiet ce ar face totala-anomalie, Amestecul, ciocnirea, cutremur in tarie, N-ar face-atata vuiet ca-ast zvon spiritual. Verbele caderii sunt vajaitoare, plesnitoarc, ~uiertllO;\r', 111111 IIdl, 'i'nvolburand universul tot. Imaginapa neagdi a rOllltlllli'llll1 ,'II cxceprionaJa:
~i ad uz5nd a mintca, s-al'lIndu In llirm V5rlc.i as L1~jL ,~i LOl S' as 'ut s., ~i ~lIi 'r; v!llvOilr'iI 'il lupla-n "'nl 'Ill', ~i 11' 'ri, '!It S-;,I'UIIUI1, 'u-Ill III S' n 'L""s',
'Ill "

P/illllh

n 'W" .;i rO~lI /ilillin;, S' pI' '1';1", ' 11~III'in(1I,:i "nil St d ";'1':1' .;
II

'id n'l \'Ill


1110,11\,11111\'

,'Pill

II

:1 v, i I,

l' 'I" II

I,

11,1\(llpl

\"I'lld,

Aeesta ea alt soare, si I'nca si mai mare i dipede ea mintea: ea uiet' ajungand, , In Tartar urland eade, s-afunda ea-ntr-o mare, Cat universu-n spa~iu desehide volburand. Acest Eliade al apoeotastazei are 0 fantezie verbaHi inepuizabila: <lcll1onii prabu~indu-se In tartar zbiara, gui!a, ras!ipa, bubuie, urla, rasurla 'I '. Spectacolullumii de dupa cadere e primar geologic ~i vulcanic: S-alina-apoi tumultul ~i nu mai e vedere, Profund, mare-ntuneree I'n mijloeul de foe, Varteje de fum negru roteaza I'n taeere ... AI doilea cant se intituleaza lmnul crea(iunii ~i el urmeaza la Eliade i'1I1i1SlroLdei prabu~iri a empireului. Conform cu scenariul biblic, Dumnezeu 'I "[Ii',: lumina, cernl, apele, pe~tii, pasarile ~i animalele. Din nou imaginatia Illi Hli:ld se deschide spre infinitatea ~i sublimitatea celesta, acolo unde 1111111111 'nlul e a~ezat ca 0 bolta uria~a "In tot nemarginitul, In multul nalt Ii' II ''', ,,111<1 i sus dedit zenitul, mai jos dedit nadirul", ceea ce ar da 0 idee Ii\' 1111 'OSIl10S circular ~i simetric. Apele nasdinde susura, murmura, \plllll' '; , vuiesc, mugese, Intr-o "pangosmie armonie", florile produc 11111< d-arome". Revenim la concilierea cosmica ("Natura este-n nunta, )IIi, , \'dlllr' L1lliv rsala") ~i la pretiozitatea care se asociaza de fiecare data la 1\1 j Hit' 'u p rCeqiunea divina a lumii ("Se Imple tot abisul, eoprinsele III II ill .; I lucitorul nacru, de candidele perle) De rumenul coraliu"), La 111111,'sl' T at ol11ul, singura faptura androgina, In mijlocul unei lumi deja tll,', liS' I 'r r chi. Luancl cuno~tinta de edenulin ccu'e I-a a~ezat Dumnezeu, (lltll" V '<I' r r chile de fjinre care-i defileaza pe sub och,j ~i care i se jnchina i'l 11I1I1i '" 1 ' I cia numelc: P' dinainle-i ll" IO:ll, voioase r:1r~ l :1Il1i:1 T 'chi ~i dllp!! sp:qii 11"" rflndL:l"ispr -n '1Ii;l:lr', '1'1'" p!!s!1ri, p!1s, ,.'1', ~i cirip: ~i 'flnl:; 'II solu i lilolll 'Ill, ~i 1IiIIOl'OS l'oillmillil 'II ,nil I'i ('olllillil ,!I'd '1111111111 'I.
I
( 'II

Cu-a sa Iiona leul, ~i tigrul eu tigreasa. lena, lup ~i vulpe vin umili I'nainte-i, Cu limba Ii saruta pieioarele ~i mana, Se tavalese, se joaca ~i-arata bucuria, Spre semn de mul~umire, luandu-~i allor nume.

~i tree I-a lor pasiune ~i jocuri inoeente: Junieea cu liona sunt bune veeinele, Cavalla pe tigresa voioasa pune nara, Tigresa pe eavalla e-o laba pufulina mangaie u~ure ~i mutual se cearea; ~i pan'la pisieu~a, eu ~orieelu-n labe Se joaca resaltandu-l, ea pruneul cu 0 minge.

Dumnezeu "pune a sa mana pe coasta din stanga" a lui elibereaza pe Eva, Trezit din "dulcea armonie", barbatul se cI spectacolul trupului gol al femeii ce doarme sub un dafin, Inv cositele ei de aur, Imperecherea primilor oameni seamana cosmic- fabuloasa: ~-electrizat revarsa parfumuI feeundarii, ~i puJberea-auree zefirii 0 disfira, o spulbera-amoroasa, ia pJanteJe de-a dlndul, Se-mbata In delieii, din fJoare peste aHa. Se-nfioara pasari d-amor, de bueurie, Din aril i, al"il ioal"e balura ~i cantara. ~i c I brar~ rilul mist I" lor vi lei. Lu' r ri, astr , st'l ' ~i i'nsu~i C:ISla lun!! ;\flrins'r: 'a marlori r. 'Ii I 1111111:tI', $i lint' 'Iii ;1';11 \;i flnlar; 'pil1l111l11ul ~i !I 'liulli d' gr'!Ilii, d 1IIIIonti 'Olljtlglll,

A Itlill I' 'IL'IIi', \'11 Iii 10 II III 'u 0 1111111

Holt iI

1(" 'II

ill',

Ikrlll'\' 'Ii'

1,1111,1111111 III' '/I 1

lilli,

POETI ROMANTICI

,1111 l11aipurin, dar nelasand sa-i scape nici 0 virtualitate. El este, pe langa l'o,'ll1i 'ul vizionar pe care I-am vazut, ~i un liric moral, ranit launtric, sta~iat. r' simtul damnarii constiinta de a fi sorbit din cup a cu otrava. eel mai . l' 11';1 'leristic exemplu este Visul, compus din mai multe sonete, in care atitudille:! poetului penduleaza intre imn ~i pamflet, intre elogiu ~i sarcasm. Poemul II" In Iri:izneli unice in poezia noastra preeminesciana, Al optulea dintre cele dou, 'I, ci de sonete este consacrat aspirariei celeste. Un heruvim ~i un serafirn In'/" 'S . In poet un "stant nesariu" ~i elincearca zadarnic sa atinga intangiIlilul, IIlereu cenzurat de blanderea angelica ~i mereu luand-o de la capat:

Galbena si useata fata eea lunguiata, Pana la u~eehi buza-i d-ocara-nveninata, Un rumen de strigoaica in veei se-mprumuta. Pieioare de insecta ee foametea veste~te, In veci nesatioasa eu cinstea ee hrane~te De la strein '~irude, far-a putea-o da, Lirismul acesta pamfletar izbucne~te inca 0 data in finalul prea. 1~I ,.j i n poeme Ingratul, intr-o imprecarie argheziana de 0 puternica plastJCJtall': Sa urli de turbare cand ti-o ciidea blesteme A doua inimi ealde ce tu le-ai dezunit Si-n viata de acum si-n eea de apoi vreme; Sa trem~ri ea un caine in rane schilavit Ca molepsit de crime veninul sa-aiba In tine, Si-n casele ce intri sa vezi a curati, Ca urmele de ~arpe, ~i urma dupa tine, Cu apa cea sfintita in preajma a stropi. Pribeag vei fi In lume, fara laca~, culcare, Si ein'te va atinge se va sim~ turbat; Nici viermii in mormiintu-ti nu vor afla manearc, Ca vor muri d-otrava din trupu-ti veninat. rantezie verbala ludica arata Eliade Yncateva poem mai rHI' 'il il ' 'iliaI' In uncle dintre fabule. Satirele lui, Yndi trdnsparent p' ;t1(~ 'lid, \'11 II :ldr's:J C se m'li poate 'hi i, n dele lcaza n1ai 1.11 s prin pilOI' '," Ii vo ';11111Iar printr-o ron li 'U SP' 'UI;IIU la l11axil11ul~). {l1I/('(:II/ :/1',1'11/11 \ ~i III.' 'ri' III Iradi[ia I s'udorol'lori', a IOV slirilor In v'rsurl dill ,'t' '1!l11i Ilrn'L'd 'nl, :1111 "nllt! linlhilt, u in 'Iliozililt ' ~i vioi 'illn\' I' '111111" I 'Sl III
I I

'..

Ele fugea de mine ~i-n veei mi-era de fata, ~n veei eu dupa ele eram neobosit; ~n geam-ostenitoare ele mi-era povata, Dar sa le-ajung vrodata in veei mi-a fost oprit. Fantome de nactejde, fiinte aeriene Si fara de amestee in eele pamantene! Cu mintea-mi eea hrapita semet ma-ntraripam. Ele zambea la ravna-mi ~-imi imputa-ndrazneala Poruneitorul deget imi arata gre~eala. Nebun d-a mea ru~ine, mai repede zburam.
I,ll :!lIlipod se afla viziunea infernala. Heruvimul s-a prefacut in Inger 1i\'1~I'II,'u limba de ~arpe ~i fapte spurcate. Eliade nu este doar poetul d IIlIj 111 Iii morale, ci ~i al paeatului. it. Sonetul al treisprezecelea conrine !l0lll't>lul h:lud lairian al unei iasme diavole~ti, rod echivoc al naturii:

loaca bine, mai Martine,


Sa-ti dau paine cu masline, Sa-ti mai dau ~i altceva, Sa fie pe seama ta. Diuha! Diuha-mai! Sa te vaz fecior la lele, Fa 0 tumba d-ale grele, Sa ne-arati vrun marafet, Alivanta! berechet! Tinde cracul, deh, skar/! Cu piciorul fa pall! Ca pan a la fmparatul ... Zicatoarea-o ~tie satul, Manca-l-ai sa-l mananci tot, Sa te lingi cu el pe bot! Diuha! Diuha-mai! Nais te chirasaimos Te delo del bah Dabule flandara Andoi gheneral baros Dabule baqi~ul, Cii vin hotii de paguba~i.

~i colta~a tare-n dinte: Procopseala 0 ai toata, Lumea-n deget 0 faei roata.

Epica propriu-zisa este insa foarte plictisitoare. Nu ~i in OfeSI( llii' o sarbatoare) subintitulata "opera seria" ~i conrinand indicarij mll/.iVlih' Satira contra lui ~tirbei ~i a austriecilor, poema istorise~te in versllri "II i V() 'I ~i licenrioase na~terea ~i marirea "principului Limbric" din vis '\'j ,I "vinararului Hesse". Uneori aluziile sunt perfect decriptabi!e ~i as!. I.i, 'I" i ce creeaza oarecare impresie de vulgara facilitate ("Ce mai prinl/ ., III1 limbric/ Rasul dracului!! Ce mai loaza de nimic/Loaza, nagoch!/ I rillllill . , prinrul colea/ Prinrul drumesul!/ Bietul prinrul havalea/ Rasul 'i(liIl' '1(11 etc."). Dar alteod limburia spomica a poetului ~i-a pierdut ref r nlul i.'11ll ~i ne duce in puru! absurd onomatopeic ~i onomastic din Occisio
Aide, capitan Costache, Sari, Radule Rusetache, Plaino, pune-rni-ti dintii, Cum de-ar cere toti cochin~ii, Papa-tot ~i cocean-nap, Neaica, da-te peste cap; Mame lene Avestite, Poale peste cap, domnite; Crai de verde pe~echer, Pelitat Robert-Maker, Harr! poc! Otetili~ene, Creanga, heria, ollenel Mavre, Ioand, consor~i! Villara ie~i dintr l11or~i!

este "poema comidi" Pacala ~i Tandala, care incepe cu o illvo '~qjc burlcsdi a muzei (ca in Tiganiada):
1\ IllOnpannesdi

Lele muza cantareata, Mult pestrita ~i ra~neata, Ce cotoi ~i Illa~e sute L-aJ tau m;au dllllan ca l11ute! I ullciul 'hior, punciul ghehos, ~:lriv:lri panl 'OS, Uil: 101:1 ~i 'hindi:l ~i 'ililpoilil ~i Iii si:l,
;111'.I' i, 'I' ':; (' IIIVII\. I' II' II,' 'lilt 1111111 ; 1'11111

,I ~I II IIiI

II II 11111\'.

s-o primeasdil Ca p-o stima ~oriceasca"), ~i, mai cu seama, Un muieroi 'Ii Jfemeie, de 0 enorma gratuitate, fara absolut nici un sens Ia dupa mai bine d' un secol, dar plina de 0 acea familiaritate glumekmahalageasdi ~i care II' race sa ne gandim imediat Ia Mircea Cartarescu:
Au ca mine e~ti tu, sluto? Au ca mine e~ti tu, muto? Uscativo, Costelivo, Exclusivo! Stai Inchisa, mototoala, Sufli-n foe ~i bagi In oala, Exclusivo; Inclusivo! Taci, vezi bine ca e~ti toanta ~i ce-ai sa mai zici, ma rog? Furca stramba, fus olog! Ac pocit ~i sula boanta! ~tii tu ce se face-n lume? Ti-ai facut ~i tu vrun nume? Lea Papelco de la foe, ~tii vro moda, ~tii vrun joc? Tu principele Ie tii? Frantoze~tele Ie ~tii? . Nici bonjur, nici bonsoar Nu-nvata~i ~i tu macae Nevastuica, baroana, Ai tu vro ducatioana? Ai fost ~i tu de bonton? $tii sa zici Incai pardon? Yngalato DcZmilt3to, Uscativo,
ost Jivo, I\x'iusivo! I I'ill '1lIsi'illli 'II
Ij

xvrn si a meditatiei Iamartiniene, "Turme, cai, dobitoace Ia apa se cot 0111'

Clopot~ bat, se ;cutur, cu-al diminetii zvon": versurile din 0 noal II' IN' ruinele Targovi!itii contin deja stiIul descriptiv din cea de a dou') I 111'1(' I Zburatorului, desigur, cu schimbarea de rigoare a momentului din {,i. S 'III I Ia tara e un motiv frecvent la arcadicii italieni din secolul anterior, dill , Ia Delille ~iIa ceilalti precursori ai lui Lamartine. Mai interesant de 1'111/11' ' II este ca aIexandrinul romanesc de 14 silabe, cu monotona cezura m <.Ji III va fi metrul pasteIuriIor Iui AIecsandri, In mai mare masudi d [il III Itl Co~buc, cu care toata Iumea I-a comparat pe Eliade din ZbureVorlll:
Era In murgul serii ~i soarele sfintise; A puturilor cumpeni tipand parca chema A satului cireada, ce greu, mereu sosise, ~i vitele muginde la zgheab-i'ntins pa~ea,

Desigur, atmosfera noptii de vara este Ia Eliade, aceea vii 1onr ' d ' I I Co~buc:
fncep a luci stele rand una cate una Si focuri In tot satullncep a se vedea; Tarzie asta-seara rasare-acum ~i luna, ~i, cobe, cateodata tot cade cate-o stea .., Tacere este totul ~i nemi~care pJina: fncantec sau descantec pe lumc s-a lasat; Nici frunza nu sc mj~d\, nici vantul nu suspina, $i apclc dorm duse, ~i mor Ie au stat.

('j

ill'

idil

,j

'D~h'll'i
III ('('01

IIII\'D/

\'1

,,'1 ' s-o dea de exemplu i 1111 l11ui gasim p Irodidi

spovedaniei aiurea)

tnfrigurate exact

a fetei, Nicaieri exclusa:

tn aIta parte

diruia destul

a debut at. La traducerile de numeroase ~i acestea. cu romanticul corespunzatoare. silabe, nimerind

propriu-zise, Caracteristic francez

trebuie pentru

adaugate

imila~iill',

la el acest realism

~i tn fond serios,

din care intentia

acest prim conla 'I iambul

01

(net predominanta

este complet

poeti1or romani metri ~i ritmuri

este di limba noastra

nu posc I, III\'

Peste tot Eliade transforma relativ tarzi u masura alexandrinul

d ' OPI
I'

Vezi, mama, ce ma doare! ~i pieptul mi se bate, Multimi de vinetele pe san mi se ivesc; Un foc s-aprinde-n mine, racori ma iau la spate, Imi ard buzele, mama, obrajii-mi se palesc! Ah, inima-mi zvacneste!.,. si zboara de la mine! Imi cere,., nu-~' ce-~i cer~ ~i nu ~tiu ce i-a~ da; -?i cald, ~i rece, uite d-mi fumid prin vine, In brate n-am nimica ~i pard am ceva,., Tol ~I~U, onversatia c 'llilli . ~i ludic IOIH'li '~ a limbii: Tot zmeu a fost, surato, Vazu~i, impelitatu, Ca tinta I-aIde Floarea in clip a strabatu! -?i drept pe co~, leicuta! ce n-ai gandi, spurcatu! Inchina-te, surato! - Vazutu-l-ai ~i tu? 1\1iad ' CSlc virtual '1/,ul s,
I'

sau de douasprezece ~i ~aisprezece care va deveni

silabe allui Lamartine

tn troheul de zece, douasl de paisprezcc romanesc

"!',i"CI'

s i1 IIIll'

(dupa opinia lui Streinu)

~i aruill 111

Curs fntreg de poezie generala Ii va aprecia eltnsu~i nobletea ca Iil III' II elegiei romantice, Probabil ca Poetul murind (Le poere mouranl) (arI'Ollpi' contemporana Cursului) reprezinta reu~ita cea mai mare a tradudilorullti III
Lamartine. Prin versuri trece un fior eminescian:

dintre femei e reprodusa poezii

tntr-un aIt spirit dedit acela expresia lexicala ori

din celelalte

care speculeaza

A vietei mele cupa se sparse inca plina; In lungi suspine viata-mi se duce ~i declina; Nici lacrami, nici suspinuri n-o pot intarzia! In bronzul ce ma plange in sonuri preacurmate A mortii mana rece ultima-mi ora bate. Sa gem oar'? sau mai bine sa caut a dnta? care arata ~i cum se tmpletesc radacinile schopenhaucrisJ11ului 'U Iii'

romantismului

(pana la Eminescu): -?i ce sunt aste zile ce omul Ie impJora? Un soare ~i alt soare, 0 ora ~-alta ora, ~i cea venita-asemcni Cll ceca cc s-a elus, -?i ce nc-adllcc una Cll ccalalta pier, Travalill ~i rcpaos, c1l1rcri~i iar dur 'r , $i noaptca pcst lum , cftncl ziua a apus.

un mare poet. Ca sa putem trebuie sa-i vedem cercetarea Problema critica,

tntelege

mai bine origiNu e de ~i 1n multe

II ililal ':1 po zici lui Eliade,


'(1

sursele noastra

~i conceppa.

'lam,

1nlr-o istorie limpurii


'U

minutioasa

pllvilll ' d 'I"iniliva a unui D. Popovici, I 11\' , '111 {,t or ll'aduccrilc


~ Iii

e alta ~i anume poclului

ale lui EJiadc, uncle dintrc clc vaJoroasc dc cc ~i dit i-a folosit ~i I a cxamina Ineci alor lui apoi a~a-I,isa

sin',

'ji siJ n

dam scama

'11111 '1lII jI "sta I '1IIi',


il

inlim prin

v rsul allora,

I"rllllloas~ aulO I l'inir 111'1 'siollal r


Ii pili

<I pO'lului
1111011'1('(/ III;

I'ran'

z,

lill II 'clll~i

10'111, I
1'1 111\

Iii '1';11'" l1lull Illai Inlinsil ~i l11ai imporlanl, I"ol'\a III "rllril<ll', alllOnti

d' ';II au riJl'ul 'ol1l~nl:ltorii ~i-:I "I riln<tl () I ;11'(' dill


,

'l'Ili . I ' Ui;ld'

"al", 11I:linl 'II Irjldll' 'rii dill I K()(I,lI 11)ln III rcl'ip' 'Iivel' i"
'rl()\ (I, dovlld \' I Vi'I,'1l1i. III pi iill1 v

1'1\'(11', III 'arc,

'1IIIVilll', ',ii' .. III III 'Ill' lin illl 'l'Iiil\' IIl1lril ' III I 'g. lur "lOp 'I'I litn:lr. pillpi II 'I, ' ,I lip III ,'IOpOlllo,,, \'\1 IlO 'I,i I ' IIIi I,' i 1111Illil 111H!t)Il',' '\'11\ \' I 11111 111111' I

ill' t'\llli 11'01 rill III I H I III I 1)(' Illlllt'i 'U1IO,:lilll (I'
'111'11.

'1,111111,

III

Iii/II

II I'd'

Iili

Id ' 111,11,.

P'

dl

'pi

'IIV III,

III II

II II \ 1111' , 11'1 III

d\' II I K 10, III HII I ("flH) '1/1 P' 1,/1111111Ii ,llil ,li'llllllIl I
I

1II'IlIH)V'

~i eu sunt ca metalul ce plange dupa tine, Prin focuri de durere trecut ~i lamurit, ~i patimile repezi izbind inima-n mine, Fie~tecare scoate un sunet osebit..,

~i eu fui ca arama prin flacari lamurita, Batura-ntr-al meu suflet ~i patimi, ~i ursita, ~i scoasera-mpreuna acordul cel mai santo

J'etais comme ce bronze epure par la flamme, Et chaque passion, en frappant sur mon arne, En tirait un sublime accord.

N-a tradus diu Eliade din Boileau, dovada aceste recomandari facute 10 'lilor, In masura epistolelor lui Alexandrescu (de~i sunt din 1822-1823):

delicioase arhaisme; totodata, Eliade ar fi tins la 0 limba un iv "'s" riguroasa ~i mallarmeeana, ce ne-ar trimite la Barbu, Dan Bolta ~i 11111'. I, Dad traducerile din Ariosto ~i Tasso sunt francamente prozaicc, "II d II Infernullui Dante pare sa confirme ipoteza lui Mincu, E probabil la nliilo ~i inclinatia dantesca a spiritului lui Eliade insu~i, intrucatva suprasoli '1111 de Calinescu, dar cu siguranta tentativa poetului roman de a obli II(' t I echivalenta cat mai apropiata de original, prin urmare intr-o Jimb, piwl (' nu propriu-zis nationala, cat inteligibila universal. E de r 11"1111" II (' neologismul neomologat face casa bun a cu termenul autohton ~i ,II II popular, intr-o sinteza foarte cutezatoare, High Romanticism.u/ lindt'," \ vacIeste 0 data mai mult in radicalitatea aceasta din epoca CurslI/lli /If/I',l' (und~ publica traducerea) a~a de deosebita de bunul simt Biec!'r/l/elel' d il Gramatica de la 1828, Strict filologic vorbind, schimbarea idcilol' lui I (Ii 1\11 a mers contra curentului limbii, dar, ca utopie poetica, ea confirm; 'VOIIII I scriitorului de la un romantism mijlociu ~i cuminte spre ul1L11 '111, 'Ii 1\ extl' I I din anomalie regula:
I

o ureche ce nu iarta de cadenta sa aveti;

Auzul celor ce-asculta a mu1tumi daca vreti

Apa era neagra, mai mult decat verde, ~-apoi i'mpreuna cu-undele-i brune Intraram i'njos p-o cale diversa, Ast trist raurel, ajungand la vale In poalele relelor, grive plage, Forma-o palude eu nume de Styge, ~j eu, ee stam atent ~i fn mirarc, Vazuj gin~i fangoase In ae :J lin~, Dcspuiatc toate, la ra~a aprins ;
1\
'j

fn~elesul totdauna vorbele-n v~rsuri cu~mand, Sa-nsemneze un repaos, semistihul aratand; fngriji~i ca 0 vocala, rapede i'ntr-al sau drum Alcrgand, p-alta vocala sa nu-mpunga nicidecum.

I\ lI~or <.I constatat ca Eliade a IncaIcat deseori elinsu~i acest din urma 1"'1" 'pl. I ar dificultatca lui principala este de ordin lexical. Italienizarea lillihii, llU nurnai a pocziilor, a produs la un moment (at hibrizi ciudati, care III IllIp, rtil Tili 'a. Dc r gula, Jimba a fost consiclcrata caldliul vulncrabil tI po 'zi 'i lui bliad', M. Za 'iu a gllll11it sJrcastic p S Clma i: "Tr'ldlls, Ilrli Ilk ;11'f'i Iin III;II'~PO I al S' '01 tllIi XIX", Dc () p, I' I' dir-ril; II fost M Il'ill Mill 'u, 'ollsi l'I'Dnd I ' Ui:ld' "un visl lor " '(IVilll'" ';11" III' ri 11111101' ill'lHlIllI:I lillll), 'U nl'olo)',islIlL'1111 1IIIIllii It' ol'igilH' it ilion, ,d:lr 1IIIIi I',('II(I II I'ollllni' r I, I" 111111111 ' ,,'I I)P 1111Illi Mill Ii /,I1IIII'i,'dr,'pr ' :I It'lt 1IIIII '1,11(' 10 ,/, I Ilol.'11t III '( (' 1111 IX , 1\' (III 1 1)('111111 11',1 , IIi)

st as
'U 'IIPIII,

lov ;1, nu-n

'Iii

'II ll1f1nil "


"',

Ii

RlIlIl)) Illdu S'

pi 'iOlll' I'I~il, 'litiinlii,


'11111 ~j 'U

Ca supt ape-aici multe ginti suspina ~i fae sa eolcaie apa in fata, Cum oehiul ti-o spune-oriunde se-ntoarce. Infipti In mocirla, zic: Tri~ti furam In aerul dulce alllegrat de soare Ce aducea-n noi ealiginos fum. Ne-attristam, dara-acum in balta neagra." Imnul aeesta Ie galgaia-n gatleje ~i nu-l putea duee eu vorba-ntreaga. A~a giraram a baltei putoare, Marele-arc dintre loe ~i rapa uscata. Cu ochii intor~i spre cei ee Inghit tina.

'ritica lui Eliade este unul din capitolele cele mai uimitoare ale activii, Iii lui. Are dreptate Cioculescu sa vada in el "cel dintai critic literar" al noslrll ~i S1 combata prejudecata raspandita ca ar fi fost nu numai contra ','ili 'ii, dar lipsit de spiritul ei. Intr-un fel, Eliade a fost mereu contrapus Ill! I O'" Iniccanu ~i, daca numele acestuia din urma s-a legat norocos de J1j'()gr~lIl1ulcritic din 1840, de la "Dacia literara", numele lui Eliade a ramas Itll~;11d' rra7,a din 1837 din Asupra traductiei lui Omer, deseori citata dupa 111"'11'. Finalul articolului suna corect a~a: "Nu e vremea de critidi, copii; (' VI''Ill 'a <J' s Tis. ~i scrip cat veri putea ~i cum veri putea, dar nu cu rautate; I' Icel i, iar I1U strica~i, di naria primqte ~i binecuvanteaza pe cel ce face ~i 111(','1 '11111 D' . I c steidL Scrip CLl inima curata ~i lncepe~i ~i lL1cra~i ~i ,', vnr~ili In I omnlll ~i Domnul va binccLlvanta ostcncl.ilc voastrc ~i ncal11l1l V I 'illsli vi;i\a ~i purl:lr a voaslra, ~i viitorimca va p 111ni nUI1 Ie vO'lslrc ,:i v()i v 'Ii l'i r'ri 'iii, p 'nlrll " v Ii av a p,I' ;1 In iniln: , I a' 'a dar ri' u v()i!", HI ,'l' l:lIvill' eli,' '1IIalili 'onl 'xlulill 'aI" a rost 'OlllpLlS: Illi:ld' :lpi1ril lI'd '!I'I 'lol'i IrlldlJ('l'I\~11 Illi ;\, iSlill lill 110111'1', oh,'l'rv IIHI c, n 'qlin nil ro,'1 I111 Ilillil II 'I' (' "'\JIII,'J 11(" I IIINI(' 'I'il 1'1 Idl'V I" i. 1)(' Ill'\' 'n 111'(''IIV III It'l "I, Ill! Illp Ill' ,'II !'I'plll, III (, 111111,111 I II ('I dt'(' I i /1('1" "C' Illd
II 1 I

zice cineva di frasul acesta, construqia aceasta nu-mi place, ~i nu iu Silll\11I pana sa arate cum trebuie sa se fad; dind zice ca nu-i place ~i.are ~i.PI' 'I'll! sa treaca de literator, seamana, mi se pare, cu badaranullm Moll r 'iii va sa treadi de nobil". Ideea lui este in fond di, a~a cum se {J n , I I inceputurile ei, cultura noastra are nevoie de planuitori ambip()~i, <II' arhiteqi geniali, nu de simpli salahori lucrand la voia intamplarii: "Ai 'i l\ !\' yorba de 0 zidire literala, ~i zidarii, ~i salahorii, caramidarii, vararii n-all <II'I'JlI sa carteasca impotriva arhitectului pentru ce ~i-o face a~a ~i nu alllTlillt 1'(,11' I, Este mare deosebire de la cel ce i~i face un plan, i~i cunoa~te mal 'rillilli, isi face socoteala, i~i combina ~i imparte greutatea mai dinainl ~i 111'(1 l~creaza, pana la cel ce vrand sa-~i faca un bordei, niciodata nu S-a ~ 11(1I nici cum se face nici ce ii trebuie, nici cum sa imparta greutatea ':1 S. 1111 cada vizunia pe dansul sau sa i-o spulbere vanturile", Se vedc b.in und' Illll' in fond Eliade. Deja din 1829 el vorbea de proiectul unei "bihliol(" romanesti" menite sa stranga talmaciri. Spre deosebire de Kogalni . 'ulIli, \ I incepe ~u traducerile. Vrea sa ne scoata in lume, aducand mai Inlni IUllli' I la noi in casa. In 1843, un nou apel numqte biblioteca "univ 'rs Ii ", Planurile lui Eliade erau de-a dreptul ciclopice: 21 de volume Hnual, I'il'(' Ill' a 25-30 de coli, cate trei pentru istorie, filosofie, drept ~i roman~lIri, ' I' doua pentru politidi, ~tiinre naturale ~i poezie ~i cate unul pcnlru' 'OIl(lIll ' politidi, belearte ~i retorica. Catalogul publicat de Eliadc cuprin<.l . P'I'IIl'. )O~l dc nume: tot ce are mai bun cultura lumii pana lajumatatea S' 'oluilli I., Fa~a de programul a~a de tipic Biedermeier al "Daciei litcrar ", ulOI ill '1'1 \' eliaclesca ne conduce spre acela~i High Romanticism pe car 1-:\111 1'11'1 VII 01 laideologul politic ~i la poet. ~i sa nu uitam ca, pc Iftnga bibliot", iii I I nazuia si la un dictional' dc cLlno~tinrc univcrs'li , car '\1' ri I'osl 101011il , un lexi~on dc nc I~gismc, Numai 11 litera A ar fi rost tr~lIal 'uvillll'l ': 11)\11, a 'ad l11ic, aC'i I l11ician, a" nt, acord, a tor, uda ljO, A(\Olllli, til'/'11 , :II . '0 l'i , a Ioc ul i ~, ;11 /, i " a 1m a n a h , :IIn a lor, a 111 n ilal " 111111(' III II, u 1 :111:1'1'Ol1ti', :Illlislrol':, :llllil'S , :ll!olo ,i ,:l priori, i1ri', ;\I'il'I" tir!' 'II II, III , urlicol, :Isl 'ris ',alll'uri ~,:1. Proie 'Iul 'sl'IIlISdl'ilill. 111'i11l',11l1' 11 ('III(lllil ( il'l III'v r II '[ 1'1 I '(lIid), illl I II, III ('tip, I 'I ili 'I. III I H 17,1('111111(1111('\I III 1i'1!'ollil '/ 1/1' I, (,I i\111\11'l' I' '<I II 111101' 111111((' I 1\11'\)(111,'I I I I III ,'I ': ,,( '111'h.\,",1)1('111 11(' 1,:1!lilli'1111I JlI Ii' P 1(', (' 11\ I111 II'\' 1111111 pi II \' II I <It' 11('1" I'illl III '('11111\ 'llli( II lid III ''I, I III 11111111111111111 II 111/1/\

\' vor discuta doar dirrile care merita stima; la traduceri se vor face mai II 'S obscrvarii asupra limbii, fiindca originalull~i are de la sine merite ~i d 'I" 'IC; In legatura cu poezia, nu se vor ocoli problemele de limba ~i de vl'I'si I'icape; baza aprecierilor va fi data de logica, estetica, retorica, W:lIl1;ltidi; In sfar~it, critica va trebui sa fie toleranta cu credinrele autorului. "llllr-un cuvant, scrie Eliade, critica aceasta nu va fi aHa decat 0 curata '()IIIpara~ic .. ,". l'i1r rea iara~i cea mai raspandita este ca toata critica lui Eliade este 1'1'IIltalicata ~i stilistica. Pana la un punct e adevarat. Dar trebuie sa adau", Iii ., '(;I are deseori caracter polemic ~i mai cu seama ca este 0 critidi prin \'X '\'I 'Il!a analogica, a~a cum de altfel autorullnsu~i 0 definea, Insuflerind III pili,"; :1I1aliza prin considerarii de ordin personal, prin amintiri ~i portrete. 'I'll '1IIlIi crilicului este exceprional. "Daca sorietatea este un trup - zice el 11111' loc - stimulentul poeziei ~i al me~te~ugurilor lilt este sufletul care 11 III, 1111 T'aza ~i 11 nobileaza", adaugand ironic ca procopsitul care nu /\' '1lIloa~lc acest sentiment este ca orbul care prefera sa tagaduiasca soarele <I' , II s; -~i marturiseasdi sie~i lipsa organului vederii. Altundeva compara P' IVlol'i ell c1octorii: unii vindeca trupul, aJrji moralul noroadelor. In Asupra III! /11 '(;e; scrie: "Limba e materia ~i autorul e me~terul". Eliade a tiparit de III III' 'IIUI In "Curier" ~i apoi In "Curierul de ambe-sexe" evocari ocazionate <I'llto;lrl a eon[rarilor sai. Inainte cu un veac de Oameni cari aufost allui 1011'11,('I Teeal'.a]a noi necrologul. Meritele literare sunt In afara oriearei Ilidoi 'Ii. S;:t luam pc acela consacrat In 18391ui Lazar. Ni se dau mai Intai "ln'lll d' ulile c1etalii despre opoziria Intampinata de ardelean cand cu d', 'Ilidcr 'a ~colii lui romane~ti. Chemat In fara Divanului, Impreuna cu <II,' ',1111 V nilll11in de la ~coaIa grcceasca, in zadar asucla ~i se straduia el ',I(pli ", l'iind "Ia toate, clin cancl in cancl raposatul Veniamin, ca un 01 if '01, I' 'I '1;1r rr nul: den ginelai". Fara a cleznaclajclui, Lazar izbLlte~tc sa !lillll' 0 Iltflll, d I vi (IntI' 'Ire, Eliacle 'j'nsu~i), dupa spargerea ~colii I',n' '(',:Ii prill 'xil,lr 1Idasdllului i. Dupa nici un an, prinlii in ,in ri romDni (11,:1' vopilallclri) Ill: ,..;oar, 11l(l~iil dill \:lr1l: Iii 10 hll 'Ilri' s, va 1'., 'ill'Vii 'opiii, IIllii III II' 'I Iflild linia 'II 1l101ltfli, ,i il 111<1 I 1'1I ,:i 1', '1IId srlllil I, ,'II'I '" Itd: III Irr Ipl I; :lIlil Illdrl'( I(IIHI ~i 111\ 11<1 1111III ",,' 'lilli, pilil 11'11,; II'll 11,,\'/, 11<1 Idv\'1 II I III I,' I. 1\' ,,'I II I' III I iI I, I \'\'11111 111I1'1t d II II 1111/\11 III 1111/1111/,11j' III 'It' 1,,1/1111",

compasullncepea a pa~i pe harta ~i spunea stanjenii de la 0 momaie pDn la aHa; lanrul facea Incercarea ~i satenii ce erau spre slujba Incepea a-~i 1:1 coate ~i a ~opti ca dracu din sticlura Ii face sa ghiceasca (a~a Ii se parell 101' acul magnetic sau busola, ce-l vedea jucand). Bietul Lazar aprinclea pipli ~i, petrecandu-~i mana asupra pieptului, i se inundau obrajii de lacrimi. N I treeut mult si la mosiile de masuratoare nu mai era trebuinta ' cle fiinla lIl' , , fara a profesorului" (idem, p. 324), Finalul evocarii are chiar stilul barbatesc emorional allui Iorga: "Calatorule roman, cand trec de 1a Bra~ov la Sibiu, In satuI Avri " III mana dreapta de-alaturea drumului este 0 bisericura. Acolo e mormanllil 1111 Gh, Lazar. 0 cruce alba de marmura este frumosullui monument, nlOll1l ment vrednic de un om ce a stiut rabda in viata sa, Sanlta acea cnl' Si v ,I , , ' citi pe dansa urmatorul epitaf: Cititorule, ce e~ti am fost; Ce sunt vei fi; Gate~te-te dar. Frumos epitaf ~i frumos adevar, vrednic de acela pe care oam 'n 1 1 II pregateau de episcop, ~i Dumnezeu, cand toate ajunsesera Ie' n '1':1\ k' ': amorreala,lI hotarase pentru regeneraria romanilor". Eliade e ~i un scormonitor de clocumente. Gase~te ~i publica, 'i'nSO\illdtl 1 de doua vorbe, cantecul haiducesc scris de Nicolae Vadires 'U In I IT/', II I rniscarilor lui Tudor. La moartea lui Tichincleal, exclama mDhn il: "JIll/'ll II I . , I'Omanilor cu moartea lui este J'ndoita, pentm ca nu numai ea all I i'rdlll '\' 'I .. nu m'li pUlca lucra accst barbat, ci cu grabnica lui Illo/II'lr, I I lispozi\iiJc omuIui dUI a urma, nu se ~ti 'j'ntr-alc cui I11Dini :111II" 'III () Illul\im d manuscript dinlr car un Ie rau ~i 'ilia I' Iii ;II' ,:1 :IIIi'I\' Ill' 'pul .... "i 'Ollluni'iJ 0 lisl. d' lilluri. 1n slilul viilOI' "I Illi 101" I ' 1\ 111'111. to,II";1 ';11'11'1ril',ar':1 rahul lor Ilil Ti 'hillL! ':11:"FIIIIII('It' Illi '1'1 '11111<1I I POI I'i Pl'llll'li rOlllnl1i pCl1ll'U 10ld '111111il labl'l' I 'l'ii :111.'1..' 1",'li ''', din I \'i,' II ,'I"S " ,It! 1"1 'II Mniol\'s 'lI,I\lilldt' 11III ,'II (Il' '(II 01'1 Ii' III 1'('1\\'1:1111 i, IIIII 'uhll <Iill I Hol <11','1)1\' p(w/,i 1 lid 11011111 '\,,'1(' 11111 11111 dill I III II 1" '1'1 T P' 'II ' I' IV\'III, \'11 'I II <1\' v 'I, III , 1'\1I11 \IIi II dl ,,,I 'III pi h' I 'I III HI 1(1\ 11111\'('( I II /I \ VOl' I I 1111/1 11111/illl I plH /111111III

'a

J30JIiac este trasa din analogia cu fizionomia poetului, abservata Intr-o 1l11prcjurare trecuta. Pagina este 0 capodopera de fine~e a intui~iei: "D. Bolliac are una din fizionomiile cele mai semnificative ~i picante. Nu-I poate vedea nimeni tara a-i a~inta bagarea de seama; la chipul lui d 'odata, omul se simte rni~cat sau de dragoste sau de ura; indiferent nu poate 1\ manca. Mi-aduc arninte, acum vreo zece ani, glumeam amandoi In camera S:I;~Ivcape masa 0 oglinda eu doua fe~e; Intr-una ehipul se arata In rniniatura ~i lnlr-alta nu numai ca se marea, ci se faeea ~i oval. Intoreeam oglinda ~i 11' lIilam amandoi de-alaturea Intr-lnsa, Cand Ii vazui chipulln miniatura, lIilni . nu era mai pieant ~i mai placut, semana, dupa cum zie romanii, copilul dl':l 'ului, francezii - enfant terrible, plin de foc ~i de vivaeitate. Mi-era drag ... I v 'I.. Intoarse deodata de eealalta parte aglinda razand ~i, cand Ii vazui rhillli ell gura deschisa, prelungit ~i mare, mi-a venit sa ~ip!.., Astfel e illla ,inca scrierilar celor pana aeum ale poetului nostru ~i ale expresiilor lui III vorbirc; cand te Intalne~ti ~i ~i-e drag sa-l ascul~i; cand te face sa ~ipi..,". hind yorba de rabdarea de a a~eza textul sub lupa, ea nu i-a lipsit 10Id '~Illna lui Eliade, mai ales cand exista motiva~ia polemica, A~a este 1I'li'olul dcspre fabula lui Alexandreseu, Vulpea, calul ~i lupul. Nu intra In Ii.. 'U! i acum juste~ea observa~iilor, ci tipullor. Analiza este metieuloasa, Ij';ll11ali'ala, stilistica, prozodiea, presarata de analogii rautacioase, dar de (,re 'I. I marcand eliziunea nefericita a voealei ini~iale dintr-un hemistih, Iii j I I, 'omcnteaza mali~ios: "Apostroful e 0 buna urechelnWi adeseori, dar III:iSII' 'I d InlampHiri In loc sa gactile In~eapa urechea mai rau decat ghimpii 1II'il'illllli". Ariciul nu e fara legatura eu numele poetului, botezat ad-hoc I'i'illl s' I. Eliadc sesizeaza, eu aluzii batjoeoritoare la con~inutul fabulei, <i('il' 'I 'I'd 'adcn~a ("niei eaden~a, nici macar numarat pe degite sau, de-a '.i IlllllI; 1':11 po lul, i-a iqit a~a de bine ca ~i lupului cand a vrut sa numcrc ~loVl'k dup; pOlcoava ealului") sau pierderca pc drum a ditc unci silabe ("eu I' i ,,'I, vlllpi~oari.'l mid rilra cartc; darln scmislihul de-al doil a IIi lips ~lC II ,'illh. ,:It!i '; 'oa<.l:1 !i- 'ionlali.'l ~j vulp a 'u oa<.b laial;, lup: '(1111i ' z 11111 lisop, 1111"'a :11' '1"'1,:Illfint") sau rilllar'a tll{lS'lIlill: a'olo und' S-ar p II '('I \II 1('IIJillill, C.lIn S('lllislill, ni 'i h: rh: I('S', l1i'i 1"111 'il'S', S'11111; 11;\1I1 i 1'111' '\111111,'1('11"). 'llilld IIIClll,'tir'llt', III Ii l. ":t.ill,11111' Hn \lII/llllIlli '01, ,~i I (III1011 Ii IHI\IIIlNIIiI 10l,lil lilt' '1)/1111111 11,1111 11111.,'11111111 II! II .:i I \' IIIIi /11111 1I11i1I,III)1 dill 111111 I III d lilt It I lid lip I I I I Irlll'l I) II
0

a confirmat): "Bietul badaran allui Moliere Inva~ase de la dascal ~i n ' tOI spune ca ce e versuri nu e proza ~i ce e proza nu e versuri, Acum Insa II' bllk sa mai adauge ca mai este ~i alteeva ee nu e niei proza, niei versuri". o minune de duh ~i de umor, deseori citata, este eelebra Pre/I((1 II Gramatica, un soi de fiziologie a novatorului ~i a eonservatorului In mal 'I'i\, de seriere, Hisat fieeare sa-~i exprime punetul de vedere ca Intr-un dialOl' de surzi. Conservatorul e perplex ~i patruns de evghenia lui, neerUp.llOI'('II mojicii, dar remarcile lui nu sunt lipsite de verva ~i de spirit de obs rv:'l II'. Ne gandim la monologul dramatic al unui Sandu Napoila, ultrarclro'I',11 vaicaret: "Ei! dar ee fel de carte e asta?!!! uite-te minune!!!, aiei Iii s's'o gramad~ de slove! a~tia Val' sa ne lase saraci! Aici folositorul ~i purl. tOl'\d de ortografie N lipse~te, maretul ~i Ingamfatul W, asemenea; OY e I h )/\ II In loe nu se mai vede! In loe de K, unde si unde se vede E~; In 10' I' I( l. ..,! Vai de mine ee grosime ~i mojacie!!! ia te uita ea a~tia ~i p d 1i 'Illiil ~i plinul de dulcea~a I-au seos! nu zau, a~tia sunt Rumani gr ~i bild .III de la ~ara, nu VOl' sa aiba cat de pu~ina evghenie pa dan~ii! Oar' v, 'I,! \,; In loe de 3 pun KS; In loe de 'P, TIC! Sunt vrednici de ras Intr-ad v,r! V '(\I'l' lueruri eopilare~ti! vede~i eresuri! vede~i nesoeotin~i! toata lum <.I silt'~ll S l ia uiltlli din ce mai are sa mai adaoge ~i sa se mai Imboga~easdi, dar ci ea ~i din ce mai avem VOl' sa mai lepede! ... Ait! s-a strieat!!! -<.Ia:l-(IIIIIII" aeum ~i limba!! ei au !epactat ~i oesiile! ~i psilii! ~i dasia !!! 0 drtl 'lI!"', '1 de ele de nirnie nu-mi pare a~a de rau, ca par'ca era ni~te f10ri clc! ():lIl1l'ltilol rara gust, tara leae de ortografie! Oar cine v-a pus pc voi sa v. '\,'< I 1 j III II iseusi~i decat ata~ia ln~elep~i batrani? Voi v-a~i gasit sa Slri 'a~i a' TO '(' I11I rnsit eu cale atapa in~i, ~i nu ca vol, ei altfcl dc lnva~a~i?! ~i :11 1111,,'1 oi, voi ca obieeiul cste balran ~i dl. lJ"cbuiesa purla~i cinstc ~isf'ialt II" (I 11,'111' I ,cal d Dumnc'l.cu sa sc duca alal a slove!!!". Dupalombal rl1, vorb ~I 11'0 r siSlul: Asa ()l1ll1ul s-au dus, si :1'lllnll dU1ll1l'111:1 l'ii S: III 10,'; -1,;' IIIdll s, si 1111 vor 111ai 1l1()1Ir' " 'j 1- (I j'ollil 0 so 'i 'Ial '1I1tr('lI!~, I' 0 ',()IlitIII tl~ S' 1 " , IIITplll1 "'v. Ill. ,'j 11111111':1111, I)Ollllllil', Illili ..t:IlI1P" j III,in Illi II , 1\ 111(1qll' 11\ II hill('

~,

I\It ,'\11'

I lOll

I 1111',' I' 'II'

'tll

III 'I

I ('

tI

" II' 'diUll1 pIli III 1 III 11\1',\/,1/(, 1111('1 1111/ (' IIIl 111111111 1'111 III I t~: I11111 1111111111 11I1l1i I'

tit: <1I1i.lni~ial, Eliade traduce sau prelucreaza ce-i trebuie, pe urma, dilillirindu-se ca toata istoria este "pervertita", se pune a scrie elinsu~i una 1111 iVTsala a "popolilor" ~i una generala a literaturii, "De aici inainte nu mai v I'lli (l traduce nimic, afara de mici fragmente din capete d' oped!; nu mai VI'lli a consulta pe nimeni, afara de fapte ~i date, declara el pe la 1865. Vrui " u iI lot cc am inva~at de la al~ii, tot ce am citit din cani; ~i sa nu mai scriu d('C[l1 lIuITIai ce am vazut cu ochii meu proprii ~i ce am putut judeca cu I"'OI ria mea judecata...", Proiectul este de dimensiuni cu care Eliade ne-a Ohi.~I1Uit,iar eruditia comparabila, ~i ea, unor Hasdeu sau lorga mai Hirziu. , 'III'S 'I ' sunt citate de-a valma, combinate cu amintiri proprii, totulintr-un vrrilnhil dclir asociativ, Inainte de odobesciana Istorie a Arheologiei, Eliade I" 'IL' pril nulla noi care poseda mica ~i marea infonna~ie referitoare la oamenii i111,;lri lin vechime, neocolind anecdota, dar nici critic a sumara de text. IIIinti ' ~tie sa a~ate curiozitatea auditorului de la intrarea in scena a eroilor: "III Ill' 'asti:i epoca de limbu~ie generala, dupa cum am aratat, ~i de polemica, 1/1 II ' ',1St;]epoca de oclora~ie, pe cand razbeau in politic a urdorile societa~ii, Ill' dll<l lupta era mare ~i nimeni nu mai vedea pericolul ce sta la portile I'll 'i, In Iupta cea mare de vorbe, ie~ira doi campioni, adversarii unul ill i Iii, un ul Demostene ~i altul Eschine", Dovedind sim~ dramatic, Eliade II" totoduta 0 cxpresie evoluata ~i plastica, sco~and mari efecte din 'olll'i'l.w aroristica. "lov incepe drama", scrie elin felul calinescian. Sau: ,,( ;1I110i lu i Jov, transfigurat, va deveni calvariullui Iisus". ~i inca: "Eschil ul II IIrl ni 'i 0 proporpe din cele recunoscute, Este aspru, abrupt, excesiv, 1ll\'up:lhil de clipe nctezite, feroce, cu 0 gra~ie a sa proprie ce seamana cu I 10 'urilor Inrioratoare, avand mai putin a face cu nimfele decat cu 1\llllll'nid'l ,din parlicluI titanilor, dintre zece alegand pe cele neguroase ~i , III I/',ond sinistru gorgoneJor, filii ai terrei, ca Othryx ~i Briarell, ~i pc tot litillllliilin st:lr' a sc<t1uc.la contra spervenitului Jupiter. EschiI este misterul In IIIIi ' r. 'III ()III; un' '<I un pror t plgan. Opera lui de am ri avut-o touta II Ii 0 sP' ,i' d Bibli I niij". Analcwia rul1eri:lloare, im<11in<i\ia 111<11' '1,lll'nl: , dCIlsil;11 ':1 I' 'I' 'rin[ ,lor Sllll! r>:trti "t1arita\ilc <I' 'slui 's 'isl 11111111'111, IprOlip ~tI ,10' pOlrivil 'U vr '111'il III 'ur' scri " S' pOi 'iln 1I11111 ' li)li'l'l'l'i 11H'Ill()l'Ihiil': ,,1.llIY('llllll IIll' tOI 'I' lip,'l',;11' Itd 1,1, 'I' '!ill: pnlilllll, (111d I I, /111',111' 111'1111'11' ' ,I'tif'/i ,PI'(' (II ,Iii Ill" dl.'l1l I /',hlill 101', I" I' 'I ()II i1llli' 1,11111 111111111": H(' d)lIlll, 11111 ('II II 'I II I II, I\'I! dt, ('II lid

domn, tremurand sub Tiberiu, teribil dupa Tiberiu, varsandu-~i spaim:1 d ' ieri in atrocitate", Neologismul savant sclipe~te in fraze ca lama CLqilullti: "Dante a construit in mintea sa abisuI. A facut epopeea spectrelor". Sail III aeeasta geniala caracterizare a lui Rabelais: "Papalitatea moare de in Ii Sli ,! Rabelais ii face 0 farsa, Farsa de titan, Bucuria pantagruelica nu email lI(ill grandioasa decat mare a voie-buna jupiteriana. Faka contra falci i. hd 'II monarhica ~i sacerdotala mananca: faka rabelaisiana racIe, Cine a 'i IiI I ' Rabelais are pentru totdeauna inaintea oehilor sai aceasta confruntape s ,y ')' : masca teocra~iei, vazuta drept prin masca eomediei". ~i al oi, I /'ill compara~ie, Cervantes: " ... Batjocura lui Cervantes n-are nimic din ac ;\ In"1\ deschizatura de gura rabelaisiana. Este 0 fire voioasa de gentilom, c1UI~ :It'l' I jovialitate de preot paroh". Scurt-circuitarea secolelor, eulturilor ~i 01 'rl'lOI este formidabila: "Capul de om trece din mainile lui Dante j'n muinil ' III Shakespeare. Ugolin 11roade, Hamlet 11intreaba". Nimeni nu s 'ria 1111' II noi astfella mijlocul secolului trecut, caci nimeni nu dobandise non~~i1t11l\I spiritului lui Eliade, familiarizat cu to ate geniile din toate linljuril", capabil sa Ie defineasea universul operei in cateva linii esen~iaJ S:lll H I cvoce in cele mai nea~teptate amanunte, comprimandu-I j'ntr-o nUIII'rlll'l' epustuflanta, A~a face bunaoara cu acela homerie: "Homer este marele poet copiI. Lumea se na~te, Homer cant: . HI 1,,'1,' paserea a acelei aurore. Homer are candoarea sacra a dimine~ei. L1lllld 11I1 cl1noa~te umbra. Haosul, Cerul, Terra, Geo ~i Ceto, JU] it 1', 'I. 'ul I,t' 101. Agamemnon, regele regilor, popolii, turme de Ja il1ceput, tempi I , "I I Ii', asalturile, seeeri~uri1c, oceanul; Diomcde combatan I, Ulise 1'< I: 'illdll ,I', meandrcle unei veJe cautand patria; ciclopii, pigmcii; 0 harli d' 'O)',!' ilk cu 0 coroana de zei ai OJimpului ~i ici ~i colo dli.e 0 gaud! d' 'liplOI pi 11 'ar s vede Eb rul; preo(ii, ver 'inil , mum I , copiii l1li 'i sp Ti:l[i dv pl'II\'II' coirurilor , dinel c Isi :ldu' aminle, vorb I 111~lrj' '<Iddill hilrlwk dill', , ;1I11ij I , mDlli I si hidr'i ' , Vul ':111 'nlru rDsul d' sus, 'I' 'rsil I) 'Itl1'I1I' Iii I) , Ill' .io,S, :ll11ftndOll, asp' '1'1, 11l:II'liri;lliullii I' '/',lII1I:i1' Ill;!i dill:lillll' 1ll'111111 ,\' 'uli III likllll ~i P ~1ll'I()Pll; Sligl', Ik'slilllll, " 'lilililli I\llill',l'. I' tll' 'III' tll','lilllll III' 1'0,'1 IIIVIII,' II' ,'lig'; 11l(1IINII'II111", ('I'Oli, () 11111'11 ,111 II d 1ll'I,'1 . 'Ilv,' 11111 /,,111(' 'V 1111!illlilllllll' llil '(', 111i'\1 IIII'll I 'I'\HII,III 11('\' I IIIII II '/,
1

111smr~it, pagina curat istoridi e tensionat( concentrata, oximoronica, dl'Opolriva plastica ~i morala, ca la Tacit (din care se inspira) sau Gibbon: "IJllpcriul roman este 0 crima indelungata. Aceasta crima incepe prin 1'111111moni: Tiberiu, Caligula, Claudiu, Nero. Tiberiu, spionul imperator, d () '1lilll 'C nu lasa lumea in urma, primul dictator ce a cutezat a intoarce Ill'lIll'lI sinc legea maiestafii facuta pentru poporul roman, ~tia grece~te, era IllIrll ' , 'Iur, plin de patrundere, sardonic, elocvent, oribil. Amat de delatori, II 'iI',' lor al cctafenilor, cavalerilor, senatului, femeii sale, familiei sale; avand III Ii IIHlII acrul de-ampurge decat a masacra popolii. Vmil inaintea Il, IIl:qilol', lrMator cu Archebaus, codace cu Artaban, avand doua tronuri, 1H'lllrli I"rocitate Roma, pentru turpitudine Carpeca; inventand viciuri ~i 111111\: II 'nlru accste viciuri, batran, cu un seraliu de copii, magru, pJe~uv, III 'oV, i:ll, cu picioareJe strambe, puturos, ros de lepra, plin de supurafiuni, 1111,''III d 'Ilasluri, curonat de lauri, pI in de ulcere ca lov ~i pe langa aceste ~,j '1I1l S' plru in mana; incungiurat de-o tacere lugubra, cautand un IIHI,:lcllilor, mirosi pe Caligula ~i-l afla numai bun: vipera ce alege un tigru". "roza lui Eliade este in schimb tipica pentru Biedenneier: diversa, II 'Ii 'Iiv., publicistica. A fost unilateral privita pana acum, fie sub unghi polili' ~i i I ologic (D. Popovici), fie ca pamflet ~i satira (G. Cilinescu). Ca I()l i P(\~()DIi0tii, Eliade exceleaza in trei direqii ale prozei: in memorialistica, III ,'l'I'isori ~i In speciile publicistice. Nu incape discufie ca el s-a visat ideolog "i i.. lori " ;I~a cum nc yom convinge numaidecat, redactandu-~i carfile cu ,1'Olllll'i Dr cisco Expresie literara nu e insa de gasit tocmai in pagina I lo~ori " , Icorctica, imbatata de stilul emfatic lamennesian ~i deseori
lid j

'olt . M '11I()ri~d iSlullnsa,

carc ~i el trcbuie spicuit din amalgamul care e proza IIIi lililld " 111rili') inconlestabil alta inscmnatatc dccat i s-a dat. Calinescu I 11'1,'dill 1111110rii toata infornu.1!.ia nceesara capitolului biografic, dar nu , I /~ IIltlil s. I' pI' !uiasci:l ~i In Ie Insele, acli a lilcrar, clad! excludem n/lll",jvilni u il1v()luI11ar~ f) car ~I alribuil-o unoI' I ilsaj , lin ar Eliade 1(',' II11Jl'l'solln,i 'olili' ,~iOf)'I' lisli ',aIlI'O[1I 'artl ,illlillll (JII Zilill d _ iuli " 11111<1',I,'j '0:-;111,' prillljllll Il'iulll I' 1[1/):ll'i 'I'a ol'lI~lIll1i. 1'1', sura i :-;' 1I1l1pl' l d' 1I0ti ,:1Ik ,'Iil\d Il'd', 'qiv I 1l':-;llIllll 'llii ~i 11'[11i 1111(\'\1-1'11', :-;\ll'a,Hliad " 1111'11111 IJlIII 1'101', jo/I(' dL'1 '1'11'('11 lllllllli lill',,: \ ('t'l 1I'Id 11I11 'I ,j O iii I' 1'1 1I11 IIJlI'IV \'\11 I 1Il'IHlIO'11111)1 11\,1(,'I,' 1 V d 1)(' 11'111III' v /',11i

in starea de bruta? Reluari, cetareni, demnitatea de oameni ~i punefi caii la loc ... Succes enorm, strigate: Traiasca libertatea! la loc caii!. lorga insa mai demult atrasese atenfia ca Eliade e un "mare prozator", tocmai in memorialistica, "pe care nu 0 cete~te nimeni, dar care ar trebui reluata ~i desprinsa, caci ea traie~te". Situaria a ramas in buna masura aceea~i ~i astazi, de~i unele semnale s-au produs. Intre ele, acela allui Mircea Zaciu care a criticat incongruenfa portretului bazat de Calinescu pe memorialistica (~i devenit apoi c1i~eu de manual, prin girul suplimentar pe care I-a primit 1'n romanul istoric allui Camil Petrescu) sub cuvant ca se confundau in el "doua structuri existente in materia MemoriiLor, personajullor (proiecfie bovariana a autorului) fiind total identificat cu acesta din urma (cu autorul)". Zaciu va analiza mai departe Souvenirs et impressions d'un proscrit. Cat prive~te restul carrilor de aceasta factura ale lui Eliade, se margine~te la sugestia valorii lor: "RomanuL - constata el, insu~indu-~i termenul calinescian se inscrie toto data ca 0 prima imagine epica a evenimentelor de la 1848..." Eliade a intenrionat el 1'nsu~i (cum va spune in prefafa uneia din dirfi) sa acopere toata perioada care incepe cu protectoratul rusesc datorat Regulamentului Organic, se continua cu mi~carea de la 1848 ~i se Incheie cu exilul. In scopul de a da versiunea proprie a evenimentelor (ca ~i Ghica sau Lacusteanu mai tarziu), el publica de pe la 1850 Incoace mai multe carfi, in franceza (netraduse unele pana azi decat fragmentar ~i foarte prost) sau Jn romana (mai intai sub forma de texte aparute In reviste): Le ProtectoraL du Czar, Memoires sur L'histoire de La regeneration roumaine, Memoires et Souvenirs d'un proscrit, EchiLibruL fntre antiteze ~i cateva volum' intitulate Diverse. Acestea sunt titlurile importante. Le putem adauga alt Ie, destule, din care amintirile personale nu lipsesc aproape niciodata, ins, 'U un caraeter precumpanitor documentar. In fine, in scrisori ~i aiurea, Eliadt' sIr coara altc amintiri, Jndi ~i mai vechi decat acelca politice, de pe timlld ':1nd ra la ~coilla lui Lazar. versiune I' maneasdl fragmentara a text 101' I'I'1In\1I/,~Ii n -a lat Eliacl IIlSU~i, I f)ilcl~, 111F; '/rilihrll l/llre alllif( "'.1', jlliiO 'ilfln lu-s '01 ios. I I' I n\io d' '1:i1'[11~a lui 1.:,li:ld' :I 1'0:-;1i.I' [I de 01 i' '(ivilal ' i:-;Iori', . Ynlr 0:-; 'risonI" 't II" Mn ,Ii 'I'll, din lillliltl I' 'd:I'1 l'ii 11Io~lIrilor, V:l "pllil ': "Ell' I s 'dill)!, j:-;Iori' IHII of:-; 1111Ii 'j lIr, ,Ilj 'i palilll . I 'II " 1111'11 111'1\11ll' I,: I '\1111 ,,'Iill ,,'I '\1111'11111'11 '111111'111 d' II ", i II' do -Il' ',' III' : ,,1\11 \I' 1111,'1'1' II ,'1111I, 'I II 111'1111)1i\ I 111'1'", 11I1 II I pOi I III

~i cu ale altuia, cum poci sa ~tiu eu din Bucure~ti cele ce s-a fost I 'III 1;1Craiova, sau Giurgiu, ori Foqani? Scriind mai mulfi memorialele Inl, S ' va face materie de istorie", Tocmai obiectivitatea i s-a contestat, ~i III '0111'mporaneitate ~i mai apoi. A ram as obiceiul de a considera pe Eliade 1111 ,'uhi 'ctiv ~i, ceea ce e desigur adevarat, un impulsiv, Alexandrescu Ii scria lid (;lli ':1 despre Memoires: "Niciodata n-am avut a~a mari minciuni, nici 1I11 /.ul om sa se laude mai fara rusine", Dar relatiile celor doi barbati nu v, IIIIi i 'rall dcmulti~or cordiale, Ync~ Iorga, atun~i dind Ii lauda p~oza 1III'lllori:distica, II caracterizeaza a~a: "Om bucluca~, care se certa cu toata IlIlIh':I, ~i cu Grigore Alexandrescu ~i cu alfii, pentru filologie, pentru poliI ' . p 'nlru interes, el a dat un farmec deosebit tuturor proceselor sale, mari ... Illiri ..)i atunci dind Eliade se manie, cand se aprinde de pasiune lmpotriva 1 1IIIIIi 0111, I'ondul vechi al lui se treze~te, Recurge Indata la batjocorirea I Iv 'l's:lriior sai, Ii gase~te porecle care samana cu acelea pe care Ie pune 1)( )pol'UI 1..1 Sc amesteca In acest hazliu val injurios 0 mulfime de dictoane, tll' p Isiuni, amintiri din Biblie, povestiri In gen oriental, anecdote, de care-i I I I plin 'apul. .." Recitite astazi fara prejudecata, bro~urile istorice ale lui I U I I(I ' n 1I s dovedesc mai excesive decat ale contemporanilor implicafi In I\Tll'lI~i 'v nimente, Ele par ~i destul de corect informate, Sigur, EIiade are 'I polili 'ian ~i ca om alta anvergura decat Lacusteanu, ~i pune In tabloul II111111 :11()sd 0 calitate superioara, Indiferent de faptul ca are ori nu are I IIII'pllli ',111 moriile vadesc un stil, ce trebuie relevat ~i care aparfine unui (li igilllli pnm.ltor. Epoca romantismului Biedermeier e plina de memorii de 10 II 1111111:1, I'ormand un veritabil gen literar, cum n-am mai avut de atunci, I' 'i I'i '\iun ';1 (.I triumfat abia de la sfar~itul romantismului Incoace. Locul OP('I 'i Illi Illiad in cuprinsul accstui gen ramanc a fi fixat. Nil lI~:i d' artist ca Ghica, nici a~a dc fantczist prozator ca Sion, Eliadc "(' VI":I, el, iSlori', in limitclc pc carc am vazut ca Ic trascal.a singur III '1liorililiSIi 'ii, iI I; u 'and pi 'ii iSloricc "dltc documcnlc sau harlii ori :Ictc 1IIIIllin'lIIII plliut S: am", ompar:qiil 'Ca l1ai buna 'arc s poal fa' sl 1\ 1'1' I 'II M:liol'es 'U dill Islol'iu ('olllilllf/OrOIl(1. I\ulorlll I' 'produ' I unaoari'i (lliVor hi, iv' 'hi d' 'l1!iv:1 :llIi, 'II :I 'nil '; I '-:I illS '11111:11 l'v:1 ':1 S, nil 1111 It' I1II M Iill,," I', ,I 11'('0 h j 'l'i III 'IIy i IIll' I0 I' k 11'II j 1111. \ y IIId 'u Y od, 1 JlilH' '('II () 11\1III 1\'.'1\('11 I ! I PIIIII' III 1\ II'd'OIIII' I ,'w-dl'ii 1\('11\'1' IIIIItIi IllS 11111111111111111 11',1. ,( HIIl',1 1/ (lll'lllll "It 11\ Villi pUll'pl 1 Ill','i',

lil~" I' ';1

je veux faire de I'histoire", Iar Bibescu In replica: "Vos sentiments et cncor plus vos paroles sont assez thatrales", Teatralitatea aceasta fine, pc d 0 parte, de temperamentullui Eliade, mare iubitor de spectacole, de combin:!(ii (mai ales secrete), fauritor de societafi politico-literare ~i de proicct I' reforma, spirit declamator, profetic; dar, pe de alta parte, ea ~in' tll' sentimentullui intim ca a fost unul din protagoni~tii istoricelor Intaml I, j'i, Si Ghica si Lacusteanu au fost manati de motivatii asemanatoare, Poml jlit! Eliade rictica un semn de Intrebare 'In privinfa ~eracitafii afirma~iil()1' "Ii Eliade despre legaturile lui cu Dinicu Golescu ill Infaptuirea societa~ii s '1"" din 1827, dar nu merge pana la a Ie nega cu -totul, iar Paul Comea Jc (j , , " I , formuland mai degraba rezerve de amanunt. Cata exagerare era j'n asl I' 'I t11' afirmafii e ~i greu de stabilit acum, mai ales ca psihologia pa~opl i~1i101 diferea complet de a noastra ~i gustullor pentru comploturi ~i mist r , . II I' noua ne pare pueril, reprezenta 0 realitate moral a foarte putemica. lllil III Ii putem noi sa apreciem corect rolul esenfial pe care ~i-l atribuic ~ I ind ' III chestiunea tiparirii textului Regulamentului Organic, ocazie cu eLlI' ' III' I'i descoperit el, cel dintai, existenfa celebrului articol nesupus voWlui Adll narii Generale ~i care statomicea protectoratul Rusiei asupra Prin ipal '101" Felul cum Ie cantare~te Bogdan Duica mi se pare In continuare valabil. '111(1 scrie paginile respective, din Echilibru fntre antiteze, traiau indlllllm 'I't),: participanfi direcfi la evenimente, care ar fi putut contesta vcrsiUlIl':t 1111 Eliade, EI ~tie asta ~i invoca nu 0 data pe supraviefuitori, ~tirb i, anrilld (' EJiade e la originea furtunoasei adunari cand boierii opozan~i (in! I ~i S' 'I 'I, lol prin intermediullui Eliade, cu Voda dupa 0 IntaInirc noclurnt In tll', dill I lui Scufa), rcfuza sa acceptc articolul umilitor, j'J in cIcopi:l1'1 till' nd yawl. "Domnulc Eliadc - zicc cl - catc am fi:icut sub ' n r:llul I is 'It'll ':1 poslclnic, calc vorbc c aci in Aclunarc, ca ministcr, sunt:1I slujh ,j, II' diltori i.l\ei in cam ra, intI' patru ochi 1 .. ,1, t inlr b '(.I ROI1l;III,Spull' III , illlfll1lpl:lrca a illus '" c1csnodal11f1nlul :1' sl i '11 stiuni s, I'i' IIsll'l'l, , dllll1ll ':11:1sa fii af"l'i'\ d' Ol'i ., 1':spunt! 'I' , S:IU dllllill 'al:1 :ii 'UIlO,' 'III III 1:1"1' 'il 'onlr;1 'Illllli :I' 'Sl :ll'li '01 <IS'LIIIS~i I' ;Ii pI' 'pilr:11 nsll'" '11111. pili 1)(' li\' '111" dill Iloi 11111 'l':ISI. silllll!il', " 1:1IOli Ill' d, 0 t l'it'II\()l'lil ' .. :1 '\1111 I ili HII' Idlilil" ! '1IIlOS'\II 1I'li'01111~i 1PI'l'V '/,111 11"1,110 III 111111, 1 I .,'1/1il I 111111 11111Il,'I' III llil, II' IIIIH'I III 'j ': 111101' II Itl \' \' II" (' 1III1 '11/ \Ill, 'j P II /. I' .. I)' (I \ pllll'l, II lit ,plot II, 1;11 IIH 1I11t11l111l1 1,1111'tllllIllI\ did,

HIiud' acesta, suntem datori aceasta frumoasa ~i tare situarie". ~i Eliade IdIIU'L: "Tdiesc aceste doua personaje: singuri sunt eompetenri de ajudeca d ' :1(1 'varul celor relatate aci". ~i atunci cum sa nu-i scape de sub condei 1111111'~i paranoicele constatari ce urmeaza, privitoare la ingratitudinea cu 'I , 11'l"I rost tratat de eompatriori (In timp ce devenise rinta represiunii ruse~ti), : dill' ' ,1n 1836, domnitorul e inlaturat ~i tori boierii din Adunare exilari ,i pel's cuta~i? Tori pa~opti~tii au avut tendinra sa se planga 1n acest fel. Doar , 1;1iade ia un ton mai sus: " IZu Imi continuai in rucere si izolat indatoririle ce singur irni impusesem, , III 1IIIi'ul meu nu era nici un roman dinauntru, Cartego deLenda a mea era ",llvollismul; neputand face politica, faceam literatura; nimeni nu ma pi kq 'a, ca inamicul din afadL Cand 1848 aparu, ma dusei sa prinz pe 1IIIIIic 'U mana in sac. Respect Lapersoane qi Laproprietate fu deviza mea. ,,' j 'U dfillsa dedei proclamaria din care dateaza caderea protectoratului I',l('II/siv al Rusiei. Rusia 0 ~tie aceasta ~i de aceea m-a persecutat. 111,'11 LI/Il'Illclc Rusiei ce a~teptau, ca cei de la Ia~i, dornnia ~i ministere dupa I' d '1":1alesului nariunii, agen~ii zic ai Rusiei 0 ~tiu aceasta ~i de aceea m-au 1111111 ma numesc fataLitate. Rea fatalitate Ie-am fost in adevar! Plilcinta il ~i l) IV'UU, '(J ~i revolurionarii Moldovei, inaintea gurii, To~i aventurierii, to~i 1',llllllii, lo!i puii de fanariori au strigat ~i striga asupra-rni; tori agenrii secre~i "i dl' rill, ai Rusiei au strigat ~i striga asupra mea; ~i aceasta este in adevar, 10 II Illullul11irca mea, toata recompensa veghierilor ~i sacrificiurilor mele, I' II III, P I'secu La strainii, pana ma persecuta fanario~ii ~i puii lor, pana ma IlljUI', rurii ~i asasinii, pana dnd vocifera asupra-mi oamenii fara nici 0 ,,'Iilll\ ,1',1':1nici un principiu, pana atunei e semn ca e nirnic d-amestec intre lilill' \'i dnn~ii ~i di nefiind allor, sunt al nariunii". I l" :Ii 'i I1Umai stc dccat 0 jumatate de pas pana la vchemenra cu care Jlld ", p:ll'li(i:\ rivula ( hica, Arapila, Balcescu) din timpul rcvolu~ici dc la 1X,lx, I. 'ust 'ilIlU, d I 'po/',ilii advcrsc, cra tot a~a clc pOl'nit. Eliacl aciOlla 1111 IW '1'11\, lor: lOll ,,11111X IH viII' I' P 'sl ' PI'Ul ~i S' r!os/J(J,)'/ la la~i d ';illlario\i, d riii Ii '1111111' 1IiMoldov 'j ~i s(' t!osfI{',)'/(', qi ':1 ~i mi~ 'ill"lI d' 1;1I 1', il:l, 111'as'" 11'i'llli")I'"llsi('i' ,'i viiI\' Iloi I Sl' I '1111'1111 1111111\111 HII '111't'sli,In 'lIS1'Il' sl 1 III IIUII I' 'II('I II 111.',d ' 111'11.,' 111'111111' 11'1 d' II IIi' 1111, ('(\'111 11l11111I', I 'ill 11111 IliI II vol1l illil II Ii II I II '\II ,iii, I\'I I I, Illd II ' \ ('Ill I 11\' II\'i,
t
I I I

Programa acestei comisiuni fu: d-a ucide pe alesul nariunii; de a da fo ' (It trei parri: de la Ocnele Mari, de la Telega ~i de la Islaz; de a depracta av ril' impaqind proprietarile, de a viola persoanele, de a lovi in onoal' 'II familiilor" , Moderatul Eliade se aprinde de indignare in fara numai jll plll'I(' presupuselor planuri distructive ale radicalilor ~i, opunandu-le pUll 'ilil <1(' vedere propriu, delireaza sarcastic: "Ipsilanrii de la 1848 (pentru ca avu ~i anul acesta Ipsilanrii s~ i) 1'111' fanariorii din Ia~i ~i din Bucure~ti: ginerele unui fanariot inrolat u 11 IIIIII ~i nume de roman. Iar Tudorii din 1848 fura talharii de Eliade, M:I ,111'1'\1 ~i Tell; ~i ace~tia vin iar de peste Olt, de acolo de unde mai sunt 111 011,'1' 'e de roman, peste cari se mai'pot inca jntinde vine ~i piele, ~i peste cari pI' 'olld ~apca lua din mainile lui Eliade, spre a citi, profe~ia lui Iezechiel ~i '11'III spiritul Domnului spre a Ie invia". Dincolo de paranoia aceasta, este la Eliade un stil folcloric fabulos " bibIic, anticipand izbitor pe al lui Eminescu din publicistica, jn '01" t'l jncearca sa convinga lumea ca au existat in acela~i timp doua rcvollt! ii ~i la 1821 ~i la 1848 - una nelegitima, importata, alta Ie itilll,'l narionala, Fire~te, el insu~i 0 reprezinta pe a doua, ca re1ncarnare a lui '1'\1101: " Asa , doi 1821 fura: unul venia de unde si-a fost intarcat clra 'lIl 1'11111\ , ., rio~ii, In eapul caruia era Ipsilante; ~i altul de unde se mai afla In " , dll ' IlUvana ~i sange, oase incai; ~i tot oase de roman ce mai pot jnvia, 'i1III,'\1,,' ousclc peste cari profetiza Iezechiel. De peste Olt venia eel roman S', III 'IllI. d unde vin uraganele ce curara aerul de morburi sau de cium ~i 1', slo IIiI ~i casclc ce nu stau pe temelii bUlle. Oltenii veniau cu accl 1821 ~i III 'lipid lor ra Tudor Vlaclimircscu", 0'11' nu c accsta unicullimbaj al mcmorialisti ii lui -<Iiad', PCl'ipl'liill' I' ':11 d ruga 'arc-ncotro, a mini~trilor din gUY rnul provizoriu, , lid I'll zvol1ul illtn1rii trup lor rus ~ti, I' !atatc 111Mellloire,\' .I'I/r l'llis/ III I', ,'Iilil <It':illl:lti '-v s I', antr Il:lnl a Ili~t S' 11 d romlill (I' SI j(llllj, ('II ,'l'llilll/), ri d' nUI11 ~i P:i~;" OUI'I r;i1s , u SUSr>:II1S, lovituri d ' 1('/111 101 \I" II', IIIlII, ,~I '1';111 Il'ol1i ',0 1'111 'ni Illlrr 'UIl, 'U ':iI" 1;IIIi<l(' 'I \1 All '(/ <II 1111\11 l'l,()vi~1'i, ' IUIII(/ , tlUlOril.!iII' In '1I1edn'pl ,,'I 'j III :01 ',' 'II, HI 111\ \ 'I' II ii" illl~' 1'(''1111WI d(' II III '('PII!. 1)111 Ii 11I1 Nil 11111I\l\' dl 111'1 I 'III II 'II 1'111\11 pHIVIYtlllll, II II 'II 1'1 III ' ili I (' Ill' I lill I 1111'.'11111111111,

1.:1 Pucioasa, fugarii sunt aresta!i din ordinul unei energice femei, mama ,'lIh:ldministratorului de pIasa, care-l recunoa~te In sfar~it pe Eliade. Intreg Of'j ~ 'Iul face noapte alba Injurul casei unde sunt !inu!i prizonierii. Unii se Ipl"opic de ferestre ~i privesc curio~i Inauntru. Discuta cu voce tare, 'x pri mand pareri contradictorii. Pentru cei aresta!i, atmosfera e de-a II"'rlul siciIiana. Pe la miezul nop!ii, sunt deodata perchezi!iona!i, caci Ii Ijllllscse din urma zvonul ca la Eliade s-ar afla banii din cas a central a a 111,11. lirilor. Pe nea~teptate, sose~te subadministratorul, s care se aflase la '1'.11"()vi~IC, ~i de pe calullnspumat ' de goana se arunca direct la picioarele IIIi Hliade, strigand: "Vive la Constitution!". Guvernul provizoriu fusese Irplts In drepturi. Eliade 11 nume~te pe loc prefect pe salvatorul sau, Ir 'ltlloscand apoi, dind scrie memoriile, ca "il n'etait plus maItre de IIIi 1l1~ll1e. II etait egare, presque ivre de surprise; son egarement l'avait '1111 orlc jusqu'a la fanfaronnade. II y a des hommes qui savent supporter it' 111;dll ur ct que Ie bonheur ecrase". La Targovi~te, e primit triumfal de 1111 I";I~iluminat feeric la propriu ca ~i la figurat. Sunt ~i detalii picante. Aici O ,\' 1I1'1: de pi1da justificarea purtarii faimoasei mantale albe, care i-a atras Illi Eli'ld atatea ironii ~i acuza de a fi nutrit speran!e de regalitate. Eliade 'obO;ll"a Iucrurile la nivelul care trebuie sa fi fost cel real. Mantaua i-o 11\11 l"ull1ulase unul din verii sai, care nu-l parasea nici 0 clipa, In seara ziIei d' 19 iuni , cand guvernul, arestat de Odobescu, este eliberat ~i Eliade ('()IIS11l1. c1 propria manta Ii disparuse 0 data cu retragerea solda!ilor din pnlnl. a a varului sau, necesara caci era racoare, era 0 manta de ofi!er de '1Ivnlcri ' imitancl pe acclea purtate c1eaustrieci. Eliacle pretinde a n-o fi purtat III/Ii IIIUII de doua sau trei seri la rand, dar ca reaqiunea a speculat 111lpi'cjul"al"ea cn pc 0 Iczarc a democra!iei de catre unul din partizanii ei. Pl"ol',alorul relol"ic analizat de Vianu In Arta sc vede cel mai bine In ,'I/I'('lIi,'(, ,j'i illlfJP.I'ii ale unui proscris, bl"o~ura care, In prima parte, '\llllillll, III l'Ol"m;l jurnalului d caEilorie l'aplele de un Ie Ie-au lasal M/'/II ir(',I' .I'llI' I'lti.l'/oire. A doua pal"l sl cural id 010 'i'a ~i la l' I dc 11\'illl\'I\'S:1I11. IiI '1":11":I ~i P:II"I':I :1 II"'ia a 1~'cflilil)l'IIllIi IlIlre (lllIi/('z-e. I ;11" ' itlill dill d' ' I. lori' III 'rill 1I1'II\i', fll silidilil IIIi slil hilli', Hli:ld' 11111,,\'111', Ill'(wil 111('11 '11(',' /Ill (it'dlll, dill III bll~lr'! 1'('vol,1 I 'i, :tl'lilll I II ih' 0 'liP I ',. 'Illid . 1(' .. dill,' il 111 III III dOli', 'i ,:1 '11111'/' I lid l'rl/l/ /I /' 1 III I II iI, IIdl' lid 111,1'\'111111111 '111111111111')''\' Illlilll,',111 Jl I

romantic de la noi. Pe buzeIe lui Eliade se afla aproape In orice ':I/,ie (I fraza grandilocventa. Cercetat de vame~ii francezi, care Ii gase~' 11111111' lucruri straine, elle declara: "Nu-i Inca nimic francez In mine, 1'n al'~II",(II inima mea". EI e totu~i capabil de ironie. Primul drum In Paris SI' II Champs Elysees, a carui rezonan!a clasica Ii place, dar aeolo Eliae! IlU wdl' ferici!i In paradis, ci 0 liota de deeora!i cu Legion d'honneur: "Sa v /,i IIljl ! oameni primbHindu-~i vanitatea pe Campiile Elizee!", exclama prousp lid exilat. Ministrul de externe Intarzie a-I primi: "Banuiam ea era yorba d ' \111 I c1in acele grandori pitice cu care se stractuie~te a se Impodobi 101 )111111 . 1111 de inima", comenteaza Eliade In felul lui energic, Decep!ional r IOl'il' dl Fran~a ("unde sarmanul cer~e~te strivit de calea~ca bogatului, un I' v, "IV I I~i etaleaza pruneii le~ina!i, sfar~i!i de foame, unde orfelina 'Ol"lIll1ll' , pehlivanul reprezinta societatea"), Eliacle se 1mbarca pentru Consl~llllilli)pi)1 "Marea era furtunoasa, amenin!a sa ne inghita. Imi parll bin r: ' 1011\', Pentru ca ea avea sa-mi spele picioarele de tot colbul". Vapol"ul pll,' Ii care bate cu multiple picioare apa -Ii da pliIejul unor imagini su ' ','Iivi', Stilul de analogii culte, pe care I-am vazut In articolele de erili <, r I 1'(,/,1111 o slabieiune a lui Eliade. "Marea Incepea a fi pIina de Slftn . II 0 'I ill, aseunse ca ~i iezui!ii regatului de Neapole". Sau: "Cand vezi Blna, (i s\' 1'111 caminul unei faurarii desmasurate ce colcaie In rarunchii I alii 11111"111" Gasim ~i observa!ii de detaliu care ne izbese prin nu ~lill " ju,'II'II' capabila a caracteriza un om: "Cand calcaram pe useat, cazururll 111III ilil llnui ebreu ce vorbea greee~te, fran!uze~te, italienqtc, engl z ~I " 11I1'!'1II', " lotdeodata. Faeea un pas Inainte ~i se Intorcea de doua ori In~II 01, ' lid III dreapta, cancl In stanga", Tot a~a Incercarea matclo~ilor d a I"'11101' I I111 , vapor naufragiat estc descrisa In delaliu, eu cxccp[ionala prccizi ': ..,' , I ')'. II doua funii paralcJc dc dOlla p::iqi ale lui Ral11Fs. I 1.1'1:11', ': dill Iii I oalel Velin,i In epura a l'unqiona ~i coal' I I In IO~II. t'J'O,'illl\' I ,I 'i' 'ulatea lor, a se Intind . Velill sla I /0' 'u 10;11; rut I"';1 "PiliI(' I lill :I 11I:lillla; l'lIniil sc Inlind a ~iII' lsn ';I. PI 'sn ~I' d ' la Inijlo' lIllll ~I 1'.1111111 Icrihil; IlId:ll: pi 'Sll '~I ' ~i zh!'il"lI!1i'~j "lilall:. !\1l1!\lIdIHI, IWI 'II 1'111Ii 111111"d ' I :111'11 'I', lip j. sl illl Ill. lor, Sill' d 'I'III'I\' SlI'ol ii" '(I 'ul (It/,,/, I IV,IIII 1'\'11 'II 01111" '\', II' I' lid () l'illll', 'Ilk III 1\'1)IlIr, IIII' lid 0, '" 111/1"1 '1k I 11111," 1110' 111111'11111,1 ", II\. ,i illll)' Ill" I V \illllllllllllllill 1 II' 1)',1 1111111 II, II 010, d, III lillol' (. nN 1I11,I't'.l' \1 I lili I' II pI' I 1111\ 111111'1 l'i 11I11 d III II
I

Mdllliarina, CU 0 roata afund ~i cu alta In aef. Coastele-i era sparte ~i apa 111111'vajaia In camareIe-i afunde. Sonul aburilor, ce sta sa lnceteze, semana 'II IlftrDirca agoniei unui animal colosal. Verde ca gu~terul era stanca ~i lucea 'I solzii lui subt apa transparenta, ce sta sa lnghita nava ~i oamenii". ill 'atcva pagini razlete, memorialistul Eliade imita con~tient pe N(' '!'uzzi. Dispozi(iile .$i fncercarile mele de poezie au fost, recunoa~te 111101'111, stimulate de Cum am fnva(at romane.$te. Ele sunt pline de haz ~i III slilulinca foarte firesc al primei noastre proze memorialistice. Eliade IIIIV 'SI ~tc cum un vizitiu care citea Alexandria In gura mare In poarta Ill, 'ri'ii rctlllescu I-a determinat sa se lase de cartea greceasca pentru cea It IiII Iii 'as '1: "Plecam dimineata sa merg la ~coala, dar ma lntorceam pe alta IIli ,illlram prin gractina ~i, pe dupa case, pandind sa nu ma vaza nimeni, III ur '[1m In pod; ma bag am subt un co~ ~i acolo citeam vitejiile lui 1\1(, Illdrll eel Mare ..". Avea 9 ani. 0 slujniea urea In pod dupa ni~te Hina I , (' ,'I 'ri '3sindu-1 acolo pe ehiulangiul de la ~eoala Ineat scoala toata casa 'II il '1 'I' i. Cititorul Alexandriei e scos frumu~eI din "cabinetul de 1('('1111' , I sub co~ adica, ~i expediat la dasdilul grecesc, care-l prime~te " III il I, i, il sa Iveaza din mainile lui ~i de la suplieiul citirii octoihului ciuma IIIi '111'11'a. "Toata lumea era trista atunci; numai eu eram vesel", zice Iii 1(/' 'll un umor ce-l veste~te pe al lui Creanga. La 0 stana, un de e trimis pili II iSlovir a molimei, cite~te Pogorarea Maicei Domnului la iad, Viata , '/ //I/I//li 1\/ xie ~i altele, iar mai apoi la Bra~ov Istoria lui Arghir. "Ma 111'111' Ins, di nu ~tia nimeni sa-mi spuie ee este muza; Intr-un cuvant, eram 'U <I' Illillllll - In casa cand ma auzea fetile spunandu-Ie pe dinafara, in .IIIIuri, Isf Jrio. ancl ziceam: Hip! hop! la a mea iubita, aveam ~i biciul III III II ; pi 'sncam Cll dansul ~i saream In sus, clar mi-era necaz cle ce n-are ~I ili 'illllll'U lut I' a aeeea cle farmec (sa ma faea sa zbor)". Materia acestor 1I1t1l1liri IIlai 'I'I I' Illata spre batranqe In Librarie na(iollala romana ~i In IHI, 1111111 /)ol/h/7'oJ/l',\' '/1/. Oar' Ie mai veehi amintiri legate de ~coaEi (Ie d II I i.'I:1 '11pror SOl') suntlOl a' I <Idin scrisoarca cUlre N uru:u.i din V~lr~1 1(11IH \(1, Ai 'i 'sl' 1111 1~liad I'O:lrt' nalural sl~rDnilor <lllil1lhii: H<' I ,', lill lIli I'l Illfti' IlI'rarea 11 'ro<liloar', ';1 s; 101 II III~ rolosi <Ililll 111'1, CIII', '( lid <It.' III Ii 11IuIIl' ori ISIII)!'I ullui ohj 'I '(T:I T 11111 \ '1:11 'II Ii iI 11 , III 1III I Viii 1J1l1,'1 dill II 'I,' I P 11111(' \," 'II' IllIi PlllllllIll'11 1'01" \', IIIPI', l'lli \'111 I III 1111PII III III 110 'III Ildllllllll '\'Illi
1

sfadmate clin Sf. Sava, un biet clascala~ cu 50 lei pe luna, inconjural tll' ditiva ~colari saraci, hotarati ~i fanatiei In hotarfuea lor ~i In priete~ugul 111 'U, am Impartit leafa mea Intre dan~ii ~i am inceput lecriile mele la gramal i' , pana cancl am sffu~it eu clan~ii un curs de matematica ~i de filosofie, Tn lill1hll nationala vreme cle ~ase ani, fara sa ma Intrebe cineva ce fac, fariJ su vi' cineva sa incurajeze pe ~eolari. Venea iama: lerone cle nicairi; fieear ~ '0111 aducea cate un lemn clupe uncle gasea, care abia era In stare sa Tnealz 'as " prea jma unei sobe sparte ce umplea cIasa de fum ~i sa topeasca full ii d ' zapacla ce vijelia Ii rapezea pe ferestrele cele sparte. Tremudncl cu 111011111 pe compas ~i pe creta, ne faeeam leetia ~i Duronezeu a binecuv[lul II ostenelele noastre, ce era ni~te minuni ale dragostii ~i ale hotara,.ii". Inraurirea lui Negruzzi ~i Kogalniceanu 0 veclem ~i In aeele prO/'. ' s '111'11' pe care Eliacle Ie-a scris pentru a Ie publica In gazete. Publicistica lu i iiiiud este de altfel un capitol imens ~i variat, care ar merita sa fie X~IIIJiIIII incleaproape. Echilibru fntre antiteze ~i Diversele reunesc texte c au I'll,'I, multe din eIe, la origine publicate In presa, cle uncle putem declue " iiii:l(I , I1U gasea nepotrivita presa pentru lucruri din cele mai serioase, 'lUll III' II (enumerancl clomeniile abordate): analize ale st3.rii sociale a plugarului roll I III ~ia proletarului lonclonez; convorbiri economice; expliearca unoI' no!illili politice; statistici, anecclote populare; clocumente istorice ~i op I' /iIn:II' , proprii; metafizica; leqiile cle istoria Romaniei ~i a lumii ~.a.m.(1. h'cllilil 1'/1 lf1tre atiteze ~i Diverse sunt 0 bizara opera de poplllarizarc In IOal ' ,ICl'sl(' <.Iomenii ~i ea ne-ar parea ~i mai curioasa clecat este dad. 11-<lm,~Ii '< ~i II II ' carp clin romantism au accla~i earactcr hibricl, scmi~tiinrific ~i s '1idlill'I II, 'onvorbirile economice ale lui Ghica, Is/oria crilica a Illi Has I u ~i nlt\'1 ' Fart cstc di il1ainte de a lua forma car~ii (~i de a ri mOlival . d <101 I ill r's'ri rii istori i ~ia c1uciJrii politicc ~i cultural a romanilor), l11:1jOIt 111'1 i :1' 'slor I xl au rost liparil 111ziar ~i I' viSI . A~~I s xr/i', ~i 1'[1 '((11'1101 l'xlr '111<.I div rs, ,I '~Ir I' unir ;I Inlr a' -I ';I~i '01 1'1';1 ;1I[l101'l1 dillil ' I'll' 11-0 ill '111I'~I/',. In IIi 'i un I' I, 'null ro/'. 'i lulli 'iSli " 'SI ' la 1I0j ('1(' qi I IOlllilllli 'il()1' P:I~()Pli~li, ';I ~i III 'llIorialisli ';\. NUll' VOIIIIllirll, (It'"j, s, ill 111 1,,~jll(l I' Sllh I lIlln lui iii illlk' , d' , 'lllplll, II 'ell' f'i/',iolo!',ii :I~l\ d\' I',,'p lid II' III lilll\' <II' I I'voltqil' ~i III ('111'1'.. 111/ illlsir 11 III j ,"I illtH'ii VI'1lilii, I I 'I'P j" 1)0 II ' iii III I , 11111'111111\' 111111111111 '11'111111111'1111111111, III' I ((' 'illif I / I rig III I, '(If 11/11/1 /1, ,'rill). IllIp II II 11l'1 1111 I I" ill II

1~'Il" ramentullui razbainic. Domnul Sarsaila autorul nu numai critidi 0 111:lIli (aceea a autorHkului), dar love~te de-a dreptul in Grigore I ~xanclrescu ~i in Cezar Bolliac, deveniri 0 obsesie pentru Eliade. Lunga "I '''111 nesarata diatriba n-a oprit pe Cilinescu de la a lauda vocaria pIlIlll'lclara a 1ui Eliade ~i trucu1enra argheziana a 1imbaju1ui. Cu excepria 11 ' 'II i In care C.A. Rosetti (nenumit, dar indicat destu1 de clar, dupa cum I I' '1lwrcat, j'ntaiu1, Duica, urmat de Calinescu cat ~i de a1rii), smulge lau1II'IIIui apatic scripca pentru a-~i declama singur versurile cunoscutei lui IOlllilll! (pc care un editor actual 0 publica separat, sub titlul Aristocratia ,r l'l'glrenia, de~i ea face parte din Echilibru), toate ce1e1alte pagini indrepI Ill' d ' 1:;1 iade contra confrarilor nu sunt de calitate. E adevarat ca exista Illli (' 'III' rccte de limbaj, 0 verva a batjocurii (despre Bolliac-SarsaiIa: "El ( 11l1,iI, 'I arc patenta de zavergiu de la curri mari ~i patente, ~i insu~i de 1a NIl'il'!. Ii cc nu sunt nici mai mult nici mai purin decat medicale. El e armat II Ilni 'I" ~i carmeni de la iezui{i, In lipsa lui din rara, cate n-a mai suferit, I ' I'lliuri n-a mai jucat, pe la cate inchisori n-a mai fast! ~i tot pentru patrie, Ill! P'IIII'U libertate; azi se face Figaro, maine, Don Pascale, poimaine { 1/1 ' II//{Ira, cava1er de industrie, scamator; foe scoate din ochi, ace ~i cordele Iii' IIIIS. TD(')ovi~tea tremura de e1, sa nu i se dea foc. Pite~tii se crucesc, ('l'nioY:1 'I' c1ula crede ~i e in pericolul de-a-l aIege de meimandar ~i III 'I :\ralor al unui viitar cum nu s-a mai auzit. Domnului Sarsai1a azi ii e 111,11Iirallia, maine are trebuin{a de un imparat; azi e cu democrarii, maine 'II pol ';1 'ii ce YOr sa anexeze Romania Ia Po1onia; azi agent aI unei puteri, III ill':11 alicia"), dar canjuneturalismul ~i aspeetul de deIariune incearca lid 1I'lli . s: 1'1 'c capul ea stru~uIln nisip, sub principii ~i convingeri nobile. '1'0 '111lliIrallsri 'urarca cstclidi a matcriaI11Jui nll-i rell~e~tc lui Eliadc in multc dlll plllllli 'I ,It; salc. Sigur crt cclc mai gcncralc (cum ar fi fiziologia ciocoilor, 1Illlil'ipflnd P' a lui I-'ilimon, tot din Rchilibru sau accJca In care sc plf(ldill'l., lilllh:t ;ll'd I nilor, a musculilor S:lU a lrccilor - () prcdil' '!i la lillld(') s ~ 'il's' '1I O:tl' - ':Ir~ inl 'I' 'S 111 fns1l 1II1I1I' din "ur/',i' 'I ''', '11. 111\'11\'11 ,:i viol' -I-I' s:i1e (sp"i' 'ii d' 11Ihii 'isli', 1111 : IO:lrl', illlilal: dllp1l 'I \/I'.I'{ II' 1!1i I 1111')S 1111 orilil. P ','11111(' 1'loJ'. 1111k 1'0111'1'I'Olllllllli " ' 111'1///1//1/' III' {)I' tll/l Mlrwlll I I' ), ill ,1(' III 111111 '1'1('YO' lI(lIll" 11'111 III/ill Ii I 111 (:111' I (III It /1'1/ r 1/1 ,ill illl I II 1111111' .//I{I 1/ {I/I , III 1111', I' II' I

lirice (lmn carre holera), cand nu reprezinta simple prelucrari, nu mai POI fi luate astazi dedit sub beneficiu de inventar. In schimb, scrisori1e, unele nu demult intrate in circuit public, III rir. atenrie, de~i Eliade e departe de a-~i pune intreg geniulin acest gcn, I ill cele, nu prea numeroase, adresate exiIarilor de dupa 1848, rezuIta mai 'ul'Dnli amaraciune decat naduf si, j'n orice caz ele vadesc a anumita intel ,.,.' 1 , . lucruriIor: "Frate, sa va spui de unde vine dezbinarea. Cereri de la mill' 0 prudenra ~-o rabdare ce am avut-o, ~i dv, niciodata nu v-ari socotit a ) ~IV ' I, Mi~cariIe, fra{ilor, nu se fac cu un om, doi; ~i daca se fac cu muIp, Inl 'I 'II i iau cu binele muWmea ~i ecanarnisesc patirnile, debilitarile umane. Dy, 101i. cu popalul j'ntreg, Ie-ari ararat. De cate ori rara, popalul a stri ial IIII nenarocire numai un nume, d-at:atea ori s-a facut cate a desparrire $i S-;I 1': 'il o inima mai mult". MaderatuI Eliade nu pierde nici acest pril .i d' I candamna ara{area patimilor. Ghicim u~or cine este omul al carui nunll' 1 fast strigat, dar nu ramane mai purin limpede ca dezbinarea sistcmal i" d(' care varbe~te Eliade a fast 0 trisrn rea1itate j'n revalurie. Motivelc d {ivo 1('1' (pisma) au fast cu siguranra ce1e aratate de Eliade, dqi un oarccar u" 'III autocritic ar fi fost de rigaare mai ales aici, ("Fiecare crede ca el a rosl '()11III ~i sufletul mi~carii. In van Ie-am spus ~i Ie spui ca fiecare n-a fost d 'ul lIll membru mai mult sau mai purin important: cand vad pe catc Llnul r<S I'illd In nararii1e mele, sau cu yorba, sau cu fapta - ~i nu ca J1 fa U;l I' S Ii, caci eu nu spun decat cele ce am vazut - atunci, frate, sc pilles " ~I drvill Yine{i, cancep razbunari ~i calomnii"). Ca ~i CA. Rosetti, Odobescu ~i Hasdeu, Eliade nc-a Jasat un 101 '011111'1 1 de scrisori catre Maria (Mari{a), sopa Iui. Prima fiind fin 182. ,ullinl:! 'd II 1869. Suita, au daar 1'ntre 1848 ~i 1851, restul fiind disp'lral. or sll)lld 'II II dcbutcaza a$ zicc, ex abrupto, cu 0 scrisoarc In r cc~te,;I Ifln, 1'1I1l1iI, )I de ani, plinil dc imlutari lamcnLoasc ~i Intr-un stil Ir:l 'i- '()llIi . 1I1l,'1l1111 inil11it8bil: "N ,r'ri 'ilO! M;lri!o! 'I'll, i'l.vor ~i pri 'ill, ;t 1:1'I'illlilor, (i II "11()I'O'il I()I lil 'I'. Tu, M;ll'i\:1 111';1, ";1 1:11' Ilil' '. TlI,:t .I'llI vil:t1111:lllllosl'rrvi III 'I " 1111 Iii s('~li, III :Ii I. Sill, 1(' :!i d 'Pi 1'1:11, III. 'Ilililliqli, III 'I'll IllilollS ,Ill pili II )',1":1 III ' 'I' 'II"', III "(I 11111 l'1' "0'" II' I, I I K \ 1,\' lid III' 'liI'.' 'rL Ollie III IlllIl 11\ '\IIIIP I III "1 III n:1I ", 11111II 'III III, III i iii

10111 ' 'inUlmpHirile, intre care Eliade nu 1e uita pe cele bogate in coinciden~e IIIisl 'rioase ~i semnificative: " ... Pe seara incepura a tipari Proclamatia, Pusesem la cale, starn singur ,:j cllm se tip area 25 de buca~i, Ie strangeam suI, ca sa se scoata de subt I\'()I! Tcmantul tipografiei. Era seara, cel dintai suI 11 Iuai sa ma due a-I 1,''1111e. Aveam purina treaba in can~elarie, u~a era deschjsa ~j fereastra I 1,'\:111 nea. Cum jntraj inauntru, pe intunerk, sjm~ji ceva zburand pe sus. M i~c:trea ~i grjjea de a ascunde fapta in care ma ocupam ma sperie ~i ardicaj III IIHI u rolul printr-un instjnct sa ma apar. Lovij ceva in aer cu rolul ce \'Ili IlldcstuI de greu, ~j 0 data cazu la picioarele mele. Zisei sa adudi 1IIIIIfllI:trea, ~i scandurile era pline de sange, ~j la pkioarele mele 0 'II 'uvaic ucisa cu cele dintaj Proclamatii". III primavara Iui 49, ajuns la Paris, Eliade reeapituleaza prapastios ~j Ii 1I111;ln!: "S' apropie ~ase Iuni de cand m-am despar~it de voi, ~j niei 0 ~tire IHII,j(iv, n-avcam des pre cum va afla~j, Sjngura scrisoare ce primij aceasta (',I', 1\111trecut peste perico1e, am suferit neaverea, frjgul, nerepaosul, 1('11'1'S!', n<:lufragiuri; am vazut moartea cu ochji. M-am saturat de lume ~i (i\' () 1111 'ni; m-am deziluzionat de europeni ~i de franrezi mai vartos; ~i nu-mi 11111i Illflnca pc lume decat fiinrele cele mai scumpe ce Ie-am avut I' 1l)IIInllll;I" . 'ulp:tbil I'a~adc so~ie ~i cei cinci eopii, mizantropia exilatului ia 0 turnura <II'IlIliIli " : ..NlI vilz pe nimcni din ai no~tri. Nenorocirea i-a innebunit pe to~i, cu III II' , unii n-au fost niciodata cu minrile intregi. Critjc pe aI~ji ~i ar trebui ~ lIlI'I'P d ' la mine. Oh! mult v-am nedrepta~it, copila~ii mei! Patria ~i na~ia ,I IIIVIIIS 10:11 'simlimentelc mcle, Faca Dumnezcu ca asta patrie ~i asta nark " 1111 lIil, IIi 'iodalu a-~i imputa ca a fost ncdreapta ~i ingrata calre un om \' Ill' II Sll 'I'il'i ';11 lot p nlru dilnsa, ~i stare, ~i viitor, ~i eopii, ~i Insu~i sunet, \' \'1 :1 '\1111 Il1(1i(1m ni 'i sun t; I pi rdut d 'ilnd ma v~z 'i1 mi-um 1111 111'<11 iii '01 iii, ~i nilll 'ni Illl-~i a(iu' amini' <I' Illin "'. 'II 1\ ,'III, rnl 1(' loti ~i Ie IO;II\.',Llli L:tI1l:lrlin " p' 'ar 'II vizil\.':II'" 'inlr-1I11 I III 1,Ii I:I\'\" 1111()III''I 'IIU~', 1m, III 'epftll I 'U I'lislul II' dOli, IIII' Ii', 'I'W;OIIlIl I 1I'II('i, 'II( I III'! I('siolll' 1,/" (' I P' ,'w 1111) I I 1\111(11111' II'

"M-am dus in prima sambata, in mijIocul republicii, un lacheu la s 'ar , altulla u~a, un feciOf in tinda ce Iua mantalele ~i altul ce intreba nUI11 +, EI se ducea pana in u~a salonului unde era lumea ~i acolo strigu 1:11' ': Domnul cutare, ca sa auza stapanul sau stapana casei, sa ~tie eftl s, S' scoa1e ~i pana unde sa-~i iasa inainte. Stan~ele era tot aeelea, doua toal. ,IIi 'i cat cele doua din fa~a unde v-am Hisat in Bra~ov, ~i peste trei sute de 0:'1111II I in picioare, ca sardelele. D. Lamartine, in cravata alba, ill picioare, d'ln 1 "111' o bun a seara in dreapta ~i in stanga, ~i eand striga feciorul cate vrcun COIIII', vreun ambasador (caci de aeeea striga, ca sa auza ~i oamenii), atun i 'IIipul sau, perij sai cei albi pare ca zicea: VedeTi cine vine Ia mine .., Eu gan(i '11111 ca voi afla cel mult zece-douazeci de in~i, ca Beranger, ca Lam n:tis, 'I Kinet, actorj, arti~ti, oameni de litere, aduna~j 1mprejurul diminlliu familiar, citind ceva, spun and ceva. Unde? Ce cu gandul n-am gan IiI. ( curte de rege 1ntr-o mansarda ~i mansarda cu lachei - 0 com di ,! 1)11 Bourgeois gentilhomme, cu deosebire ea badaranuIIui Moliere, fiintl sel j,' de dansuI, te face sa razi, sa petreci. Badaranul asta te face sa plflllL'i h' mila" , Familia ii este in ~ara, apoi la Rusciuc, Constantinopol ~i bios, 'I II Paris, lipsjt de cele mai elementare ale vie~ii, napadit de griji, d r 'mll~' I ("de voi imi este, inocente fiinre, voi nu meritati aceste rigori al sourllj"), iritat de "aiurarile" Mari~ei, eareia 1i recomanda, firqte, "mod'r:lpl"', Obsesia fiind (ca Ia tori coresponden~ii romani) neregularit'lt.ea I O~ll'i, 1.,'1 l1umeroteaza scrisorile ~i-i pretinde ~i Mari!ei acela~i lueru. AI' dil'i'lIlt i 'u banii: vqnicele clatorii ale intelectualului roman din a doua jlllll, l:tl(' I s COlllllliXIX! Apoj, clcvetirilc, invicljilc, "nuveJcle" ear >1.1'< v S' slllkilil Uliade, care 0 pune Tn garda pe Mari~a, se c10vecl ~te, c I pUlin III II' "\'~I privin!a, foarte In~eJcpt. Nu e leloc acel L1iade"n bun" al Ir:ltlili 'j, 'Id II 11:1 'i:'i Oalll ni ca T II ~i el tlU <t' I a~i convin; ri [)olili' , int" 1111 ol I p 1 ri '1 'Ili lill l11o(iv'ti I'ir ~i ,- 'tlu 'a~i dif'ril.. ESI ' "illdi 111:11" "'I II " o 'aIOll1ni;II'., p' M:lril;I, dllp< ":1 stal 1:1nl:tsa 'j. I 'sir' :111 :lIilll 1011111 pOI :1 ,~:IP", "I 'll'IIlO!iOIl:lIlI:l rug, 'illn' II' l:t IsllIl'" lili:\(k' I ,'I" I' ('\1 ohi 'l'livil:l1 . ~i hllll sillJ\: "llt'ltilltit'~II' i Ull I I' 1 III Oil', I, I' I 'III pll'ol (' , III \'(11111 ,( 1111 '\I plolt" I, ('I I'll III lid I, ,Ill III' III II III t III I II I 'II' I, IIljlll
I

'i()coie~ti; judedi Insa drept, lucreaza drept [,.,] E In stare sa insulte I I I 'III 'ie lara sa ~tie ca insulili, sa faca un rau rara a ~ti ca face rau. Din partea Ilflt I I ()~Ile merge d-a dreptulln rai: e prunc". I :11' 'L1mera femeia careia Ii sunt adresate aceste scrisori? Dansa a vrut " l ,l' 'ollscrve ~i 0 parte din ale ei catre Eliade. E, incontestabil, 0 femeie 1III'Iig 'lIla, cultivata ~i energica. Infa!i~area primirii ce i se face de catre I'I ~id I a~a, primul-ministru turc, In 1849, este remarcabila, toata convor11/1'll d 'Ilolalld din partea ei un just instinct politic. Mari!a e 0 ambasadoare I 11111 IIlI numai a so!ului ei, dar ~i a altor exila!i romani, risipi!i prin lume. ,~i .,'11\' N, I'armccc, sa roage, dar ~i sa bata din picior (la propriu!), cum face III III1i lui Ali-pa~a, ministrul de externe, cand acesta Intarzie a-~i !ine 0 l'il)lllisiullC. Cum Hanam-efendi e 0 musulmana bigota, socotind din 1'1111 ill P tori cre~tinii caini, dar 0 monoteista, felul cum 0 prelucreaza 'i, II' 'I I 11\minlc Mari!a este nu numai de tot hazul, dar ~i eficient: "lllli /.i 'C cu un ton ce coresponda cu al meu: Ce este asta manie? De Ilildl' Iii vin ast curaj ~i Indrazneala?. Eu: Asta vreau sa ma Intrebi ~i sa-!i I ,~p/I " );1, spLlnc-mi, te rog, Hanam-efendi, crezi ca acolo sus sunt ata!ia 1IIIIIIIIl'/,'i 'i:i!i :lmpara!i sunt aci jos? ~i ca Dumnezeul meu este mai mic, III II , I Ii) ) 'cal al musulmanilor? Spune-mi!. Ea: Ba nu, este numai un 111111111 u >. Eu: A, nu vezi, domnia ta, d acest unul Dumnezeu nu !i-a ";' d II 1lllllil:d' 5 ocbi ~i mie unu; Intr-un fel ne na~tem, Intr-un fel murim. 1'1 "pi " SLlnlcm tot una? Pricepi ca, cum ne-a facut cbipurile sa semene, I, I II' :1 pus ~i simtirile morale tot Intr-un fel?". ,,'i Iu i R ~i Iii cHi peste bot cand acesta Ii vorbe~te de 0 pensie de doar 00 1I1'I 'i :'1 rob',U:i de sultan ~i pe care el nu i-a Inmanat-o socotind-o prea 11\ ' : "I ~u pus i man ilc la ochi ~i zisei ca 'Ii sunt foarte rcconecenta ca nu I 1I1I I <Inl,) 'nlrLl '~slugij mclc :Ji dau 500 Ici pa luna ~in-a~ vrea sa-i vaz I, I dl' 1I1I, ' il i S. pI' !L1ias a sacrificiilc lui Eliadc di sunt prc!.LlIunci sILlgi". I" 1 d' h: rI ,llul 'i ar 0 admirap nC!'1fmLlrita, care n-o Impi didi sil fic 11111'1111 il'Olli" ~i I, iO{ls: ,(" e am I L1lLll LI s:l :Isi 'LireI'. 'opiilor p nlrLl I '11111111 ~i 11 :1111 'ur:II'? Iu n-:1111avul all ':'1 it,d d' '[\1 Illoral, I '-am 11)1' :isi d II, prill 1IlIluilini 101 s, In ills" Oil 'SI ',S, Sill' '1'("()ri '111"lir:tlli " s. 1', 'i' II1I II' Itlilli ' <II'ZOIH)I'liilil. ()Olllilill III Ir Iii d II 0111111 (lI'lllv, ,1111'" I' 'I 1111 ' ,Ill i' IIi L'lllli' ,II II", III loin 'i'" ,11IIp II. ,,11\<111 II!.' j ,III \ I /ld, 1'1111 I\dll I II III Ilvlllli Il!I/1 d\ lilli' III 1111'llililill "~i':
1/1/11,1'

"Eu, In toata via~a mea cu tine, !i-am hranit prineipele sfinte cu care te-', nascut buna ta ~i a mea mama. Am luat crucea ~i copiii la 28 mai 848, am luat-o cu inima pEna de botarare, ca sa-!i dezleg Tie mainile, sa po~i lua ~i tu crucea ta la 9 iunie. ~i daca copiii no~tri vor fi uita!i ~i abandonap d ' bunul ~i dreptul nostru Dumnezeu ~i vor cadea In mizerii, apoi, frate, :J!ispui cu inima curata ca deopotriva sun tern complici, ~i eu poate mai muIr, c, 'j cand ma rugai tu ~i bunii fra!i Gole~ti (care au devenit vitregi pentru noi , cand ma ruga!i, zic, dad eram numai mama, trebuia sa zic: asigunqi-Illi Intai munca de 30 ani, care este viitorul a 5 copii, ~i a~a plec. Dar eu ':\ ~i tine am uitat ca sunt mama, eram cum sunt, romand", Astfel de insule de evocare rasar In textele lui Eliade, spre a rev nl III el, acolo un de nu te a~tep!i, Bunaoara printre Exemplele care complel 'a/, un proiect pentru 0 casa de credit reciproc (Pace sau fnso(ire), aflal 11111" paginile unui volum de Diverse, gasim foarte interesante lucruri d spr' autarbia economica a satelor vecbi ~i despre troc, Intr-o maniera :Jnrudil cu a Convorbirilor economice, ale lui Gbica, amestecand cvoca I' 'jl, anecdota, descrierea ~i etnografieul. Dincolo de scopul semi~tiin~ifi " <I ' popularizare, densitatea stilistica arata la Eliade un gust pentm material iU11 'II fizica a produselor enumerate voluptuos, ca mai apoi la Odobescu: "Cand eram copil'lntre anii 1810 ~i 1814, eram mai mult eu p~rin~ii 111 ,j In jude!ul Ialomi!a, In pIasa Grindului Fagara~ului, In satul Garbovi i Silli Siujitorii. Acolo, ca In toate satele Romaniei, fiecare familie travaliCl, lal 01' 1 ~i produeea ccle necesarie, grane, legume etc, In casa avca omul pflin ';1 \,j mumuliga, ~i vaca ~i gaina ~i ramatorul ~i prin urmare ~i earn a, ~i oul \ i laptcle, ~j untul, ~i branza; lana 0 eumpara pe pro lucte; intll ~i 'fin 'I :I Ir ;IV a din campu;:J11 casu aecstca se prcpara, se torcea, sc ~esea, S' 'roitt,," 'osca ~i dc la tala pana la prUI1Cll ~iargat, lori av 'a din cas~ '; In:\~, ~i i(II'i, ~i ';i1!uni, ~i /,abun, ~i dimi , ~i zcce, ~i ipin a, ~i v lin!lI p:'ln1'l11l "1'111 tl I'nlilloCis s 'Oil,"! "i1L11;'1 l , ~i ~I I' ''II', ~i lnilhrCl!11u, ~i i ,~i 1'01., ~i ~{)I'lll \'1 " Ad,s ':1 v d :1111um' mull, du '[\11lu-s din 10:11'I ;IJ'!il '~i ;1(lUllflll<l11" l , , pr' Bis 'I'i', IIlldc '1':1lIll uilli 1':11', To\i S' tlu' ':IU :1'ol(l, II 'IIIi'll " <Iill 'I, III 'Isn ~i dill l'UI', 1111;111'S' <IIId ' ~IiI" 'j iI vellil (;/'/'('/11 ,,'i 'II fl/'(II'II ,'l 11l\1'it"'l'l II 'gill, 101111r I' II n 1',"(' 'II <II' 1\ I it' , I\i'olo 11'1',11,'101111 V'II I i" \ II () 'Ill 'II II' 'Ii ,;1 I I 'Si'II,,'j 'II i' 1'1111\' 1111'II hili, I 'Il/I! III, IlIld!1 II, lIi1illdl'l 111'1l11i1 ~I i'II\' ,i i'i /11\ ,I I,d IIIIIIHI 1 III III \ 1111/11111 II

,.Ill/;, 'ap, tirilichii, scurteice, cojoace, brane, zabune, caciule, cisme, iminei, upill 'c, pantofi, conduri, papuci; stofe, ca manita, irbichir, ghermesit, ~amaIng 'II, cutnie, stambe, tistimele, basmale, pana la florant, atlaz, pelea-dracului ,:i puna la stofa belicoasa, ~i pan a la stofe sarasir. Mai avea grecul sau Ill' 'L1!~ lorul matase de tot felul, pan a la matase furungie, fluturi pentru ie; II ' . dc cusut sau cu gamalie carol' In partea locului Ie zicea spigle,flori cu ,1'/('11, bctcala, cordele, topi, margele, colane, paftale, bratare, cercei, oglinde III lIi~IC cutioare de tinichea cu care se putea duce la hora, cu dansele In IHI/',lllwr sau In brau, ~i altele mai mari pentru casa; mai avea Grecu de 1'()111:l1I pftna ~i ni~te minunate cosmetice, ca dres, suliman, momeala pe ni~te II)il' d -. hftrtie, ~i cate minuni toate. ':Il1d lumea ajungea acolo, Incepea targul. c eeri pe aeele aces tea ? I\tfttca oua. e eeri pe floarea sau pe oglinda asta? gaina. c ccri pe stamba sau stofa asta? 'ut 0 gaina sau doua sau trei... ". 'eri pe cojocul acesta? Il Yi~el 'cri pe maloteana asta? vaca ctc., etc. '!'fir 'ul sau schimbul se tacea pe orice, pe pureei, pe grau, porumb, meiu, 11111, <>ricc putea produce satul ~i avea fiecare familie de prisos. Grecul P' P' I Iodll" I~j sehimba sau yindea marfa, ~i toate acele producte Ie Incarca III ',l'Il\a d ~ rtata de marfa ~i In earul alaturat, ~i pleca din satu cu 0 scorta lit' vile Illari ~i mici cc urma dupa cadi ell cu~te plinc dc pascri dc tot feIul; ,:i vellin 'Ll dDlls I la Bucurc~ti a Ie schimba pc bani ~ibanii pe alta marfa". NIl s I 1I1 '(J Ull 0111 'Ll<.\lalasim~ aiI'I cCLaeolulLli sa nLl fi scris ~i tealI'll. 'II 1':,'1(' IOlll~i dOIII'lIiul . I mai Il saLisfiJdltor iluslral dill loal' III 'DL S-i.l Iii '~'I' ':II 1~liati '. Pilil la 1\1 'salldri ~i ar~1'ial , I '~llrlll n:qionalill "11'1" ,"1,' Iii sil d' vldolll' 'a 1 () '/',i 'i ~i 1I pro/', ,i. I\Ollllllllisllllillluslrll 1111-a 1i/'il'll1:11 s "I 11 II Ii" il prill 1'11(1'11,'I '1'1 1'1'1111 .. Hli ide ;:i II 'ollsidt'l'lll pit'srll: 't" ,,1111It'l' ", HI" ,'Ilill idili ',' ,'III I "/,L'w, I.i ,'" 1'0.11" I,'('lIiIO 1.,'1"() ) II' '111" till II' ,/( 1IIIIh I I) \' '11'1111,111/1/111' ,'1'111'/111, '.i' I \'111diN Illsld 111I \l11I,~11I 1
t

Rapaee - liberalul, ro~ul - pitoresc ~i demagogic, anuntand pe Cl v 'Ii 'j ~i pe Catavencu: "Voi sunteti oamenii trecutului, ni~te reactionari, ni~te boieri, ni~1 ' bogati; ~i s-au dus timpul bogatilor, s-au dus timpii boierilor, 0, plI i k aristocrati ce sunteti voi, scenele Galitiei va a~teapta. ~ioi, ~ioi, ~i i~lr ~io , ~i scarrrr~~~nirea dintilor va a~teapta la pragul portilor voastre, 0, corl i1m, 0, cucuvai ~i bufnite ai omenirii, 0, joimarite ~i stafii ~i strigoi ~i val' '0111' Oara noua, palengenezica ~i epopeica va face a rasari 0 aurora ro~ie, () alll'()1 a noastra, a ro~~iilor, ce are sa zambeasca lumii cu dintii de maP, rillil' , eu buze de trandafir...". Voiaj din Podul Mogo$oaii pana fn tigania Vladichii scam, 11 ('\1 pamfletele dramatizate ale lui Iordaehe Golescu, dupa cum a rel11<lr'III P lid Cornea, care i-a atribuit-o scriitorului cu solide argumente ~i a pul Ii ':11I prima oara in 1986. Pana atunci pies a era socotita a fi a lui IlIli"11 Vacarescu. Ar fi fost scrisa In 1839 ~i la ea s-ar referi un p<lsaj dillil I) serisoare catre Negruzzi. La argumentele editorului (altele, ind P lid 'III, II Mircea Anghelescu, 1986, p. 147-149) poate fi adaugaqi acela stilisli', ' presa folose~te frecvent procedeul parodierii unor jargoanc. Yn fru" I lid Eliade exista cateva asemenea abile parodii. In piesa e para lial jnrgolllll franp.lzit. Ocazionala ca ~i Sarbatoare campeneasca (aceasta, u d S~V,II"il insignifianta), presa nu mai e idilica, ci "neagra". In 10cul "pozitivilor", IY('1I1 aici exc1usiv eroi negativi. Subiectul e istoric ~i se refera la '< I. 101i I 1111 Campineanu din 1838 pe la curtile Europei ca sa obtina prijill III UpU ' II ' I domniei In Tara Romaneasca. Protagonistul (numit in pres, 'a '0) Idlill rXlrtizani politiei la sfat. Le tine un discurs "liberal" In carc vo'~ II' ,'II' 11I111 I 'Iorio~i, de la Romulus la Traian. Musiu Rapacea din Pro' ,I' f.:('/I('/' II 'Vlll I ~i 1 aproape acclca~i nUl11e. lata un nou argul11cntlll favo~lr u p;1I 'iitil I 1)1'111a/'.a 0 I ctura din opel' litcrarc I roprii ~I 18rti"anilor Itli 'a '0 IiIII 'ar al tai ar fi Bollia' ~i lI'ori 'i ar fi 1\1 'X;lIldr s 'u), I' '111/11' '1I1lil' 'i illl'l'I" 'ar' III 'Iodi '; d -.parodi 'I" alII or Slilllri IiI 'rur' dllP, III', lit' 'ilIlOI' '1111 '{'i,I~(/lli(/(/(Y ~i Illailli . d' /,0 ,iI/lffI ,1'01 'I} UII 'II 'olliioll !'Osti! d' 'I\'I Ii p'llllll 'II '0, I' ;IS 'Ill '11('11plIl'Odi " '1'1' d' 1111 ur' 'III" '1'(' 'I III II 'j'lIlivilll' o I 1111 Iwrl'("1 (slil\1111 ivilll 'I' 'Y TSIII Tilli Ilol)il ,lIlllilllilld d' 1'\'111d II (',/,1 II :'1',1111/1:" ,III, tI(, 11'1' or 1('li' I 'I '(),I III III I I lI.I, P illllli ,,1, ,,11,111 I I , 1 III ill I N i1111 . I II, ( , I 'II, 'I I I III III I III " III' 'I " III III I " " 11\iI I, I

h I ~i Jl ai Hiuntru dedit burta, urma~ilor! ~i precum sfarcul dind se muta de Ilil 1\) , la altul de va merge tot cu curu acela, Ii zic pretutindenea tot sfarc, 1,'('Ill'nea ~i tu, 0, preaopintitorule Caca, care te opinte~ti pentru patrie, (\1illildc te vei duce, de vei merge tot cu sentimenturile astea, pretutindenea Illi I all'iot 0 sa-ti zid". 0 idee buna este aceea finaJa, cand poporul da naval a d \I' IlU spre a omagia pe politieianul ce pleaca In eautare de sprijin pentru 1(lIllll , c.i pe datornieul care vrea sa ~tearga putina. Poporu1 e, deci, masa i 'Il'dilorilor. I' Tsonalitatea lui Eliade i-a cople~it pana ~i opera proprie. Cel putin I Tllsla estc impresia pe care ne-o lasa aproape toate eomentariile moderne. 'I'llillil I-a dat chiar Intaiul critic, In acceptia de astazi, care s-a ocupat de 'I, ( vid Dcnsusianu, "Netagaduit ca ~i dind e sa judecam pe Eliade - scrie ,I III I",ileratura romana moderna - trebuie sa tinem seama mai mult de loil d IIIi Tn mi~carea noastra cultural a decat de Insu~irile de scriitor". A~a (' I'll" 'J mai ales acestea din urma au stat In umbra. Inainte de Calinescu, ,I 1I1l niei dupa aceea, nimeni n-a pretuit lirica eliadesca, totu~i virtual a ii IllIlli 111(11' poet, poate singurul nostru High Romantic de pana la Eminescu. PIll/,:I, Ilwi lnrudita cu a epocii Biedermeier, este Insa proiectata pe planuri 111i V:ISt decat a oricarui contemporan ~i are un suflu incomparabil. Dad I II I I' 'lI~ittotdeauna In fiecare specie ~i gen romantic In parte, Eliade Ie-a III' 'I' 'al Ie tOcHe,a deztelenit un teritoriu vast cat 0 Intreaga literatura. In ,I I'~il, 'ritiea lui literara, aproape ignorata In afara schelariei de idei pe care ,I (d' 'i lot latura pragmatica, fiindca aceste idei au avut In contempoI \lH'illll' 'ou), este cu mult peste aceea scrisa la noi lnainte de Maioreseu, ,j 'I allV I' 'ura morala ~i filosofica, ~i ca arta literara. Tot Cilinescu a i\'lll II'':11~i ;i1la 'lsemanare esenpala cu poetul Luceafarului: numai ei doi, III Illi s . '01ul romantic, posed a 0 marc gandire unitara, care Ie strabate opera d' II 1111 ';'1)( tla altul, irigan 1-0 ea 0 re~ea inextricabila de canale. Cei care I III .'llIdial :1' (1st, 'andire ~i SUI'SIe ei (inegalatlll D. Popoviei) au rupt-o d' llhi "j d' on I'~IIii 'ral'!'\. Dupll ' 1 rsonalilal 'a polili '!:i ~j eulturali:i i-a Iii lH1~il10 zitl ~i prO/,;I, itll: allt S 'I ara\i I'v'nil, rutin;, it' ';1 dinlr' Id"lllllj', ,:i Irlis!. Ii '/I ~i 'LIlli billi 'lIl, ra\iollulisllil, l1liSlit'lIl, p, ,{Jlllil, 11111('1 Y111l1UI,'0' i1L'lld, ('1'11(1 illl Il'illllliYul, prol' '1111,11I'U!'llllIli . it Iii, 'ul, hllli II /11111, i '\lI"i 1I1I11Iill "II \'ill <I"(lilll'll II lVI' I op 'I I \lIL'li' I ' Ill, ,'111'1 till II 1\(', III II I II, 1111 tI II ,d \ "" II I 1 IIII ( I 1'1 I ,III Ii I I1IIv, \'.'

Eliade n-are, s-ar parea, nici pana In ziua de azi 0 situatie absolut clare. III literatura noastra. Mircea Zaciu a observat ca exista 0 ereditate a aver iunilol' In privinta lui. Intr-adevar, contemporanii ~i urma~ii imediati au acloplill pozitii extreme: de adulare (Deparareanu 11 plangea In 1849 ea pe Danll' exilat din Florenta) ~i de negare. In seeolul nostru, adularea Incetan I prill Indepartare de obiect, negarea s-a consolidat, paradoxal, din aceea~i call!., , De~i patimile trebuiau sa se fi stins de mult, ele au continuat sa fie a .,iv', Doar Macedonski (temperament apropiat) a mai avut parte de :llnl 1 lndarjire. E c1reptca G. Calinescu a faeut pentru recuperarea seriitorului IIlftl mult decat oricine: dar aprecierea omului ramane defavorabiIa. Perso 11lIj II1 Eliade din Istoria ealinesciana e un bufon earaghios, In pofida any r '(II'jj sale spirituale. Ceva din acest unghi malitios se pastreaza ~i la AI. Pi I'll, III masura In care, dintre dimensiunile personalitatii, aeeea comic a ~i p"I1111 II 'I este net privilegiata. 0 Incereare de a privi ~i fata cealalta a mcut loall:l IIII\, Petrescu, care a vazut In el 0 altemanta de epopeic ~i satiric, de sublilll . i carieatural, preeum ~i 0 teatralitate fundamentala, datorata faptului '; Iiiilld a fost un contemplativ care ~i-a tradus contemplatia In act ~i a pus la r. d 'ilill fiecarei aetiuni un gest simbolic. 0 noua simplificare propune Marin Mill 'Ii, erezand a putea adopta eticheta de heliadism pentru lntreaga I 'Ild ill\ novatoare, antitraditionala pe care 0 aduc In cultura noastra munt nii, M II lntemeiata este aha caracferizare: "Ca personalitate ereatoare, heli;l(Ii~lii SIIIII de tipologie baroca". Curiozitatea este ea, dad astfe! de forll1ul. ri, lIll 'It' mai norocoase, altele mai putin, abunda, examenul operei literar '0111llII i sa ne of ere un spectacol ineomparabil mai saracacios. E til11lul s, S' I I ' Ircptate, nu atat omului politic (~i el victima a unilateraldirii), 'Jt po '1111111. prozatorului, eritieului spre a se lnlatura prejudeeata p rsisl'lIl I "culturalul ui" EI iade, desealedtor ~i des~el inator, ciaI' cu 0 01 'I', Ii!r" II inrorl11a ~i il11perf eta, de nceitit etc. Nu tr bui rJSrrJnl :lSUpl'lIOP\'I(' Iii rar nici cI r ctele orto rafiilor sueeesiv 'ar au cI sri 'lIl'al-O, I\~I '11111 'sl" op ra lui Eliad sl Lli a dintr . I m:li cI s 'anl~ din too!. pi illl I 1:11"' :1s 'olului XIX romJn S '.