REFERAT

SISTEMUL SOLAR

ntocmit de elev: SOARE ANDREEA Clasa a V-a

SISTEMUL SOLAR

SISTEMUL SOLAR s-a format acum, aproximativ 4 miliarde de ani in consta in SOARE, cele nou planete care se nvrt in jurul lui i sateliii lor. Aceste planete sunt: MERCUR, VENUS, PAMANT, MARTE, JUPITER, SATURN, URANUS, NEPTUN, si PLUTO. Sistemul solar s-a format, probabil, dintr-un nor de gaze si praf care s-a desprins dintr-un nor mai mare. Forele gravitaionale au fcut ca norul s se nvrteasc si s se contracte. Centrul, devenind foarte compact, dens si extrem de fierbinte, a format SOARELE. Celelalte materiale au format un disc, care ingrmdindu-se, au format corpuri. In urma ciocnirii corpurilor si rcirii lor s-au format planetele.

SOARELE

SOARELE este o mas gazoas, de mrime medie care are cldur si lumin proprie, si care conine 99.9% din toat materia din sistemul solar. Toate planetele, inclusiv PAMANTUL, fac o micare de revoluie in jurul SOARELUI. Cu toate c mai puin de jumtate din a miliarda parte din energia SOARELUI ajunge pe PAMANT in fiecare secund, este deajuns s susin viaa.Petele solare, care apar pe suprafaa SOARELUI ca nite pete negre, sunt regiuni mai reci de pe SOARE. Explozile solare - erupii de gaz si particule asociate cu petele solare pot distruge comunicaiile si sistemul electric de pe PAMANT. Vntul solar, un uvoi de particule electrizate, strbate tot sistemul solar, cauznd AURORA BOREALA.

MERCUR

MERCUR este cea mai apropiat planet de SOARE. De pe suprafaa uscat a planetei, SOARELE apare de doua ori mai mare ca de pe PAMANT. Temperaturile de pe suprafaa planetei, care variaz cel mai mult din sistemul solar, pot ajunge amiaza la 427 de grade Celsius si pot scdea noaptea pn la -184 grade Celsius. Suprafaa lui MERCUR este acoperit de cratere, provenite din bombardamentele cu meteorii si comete. MERCUR pare a fi fcut in majoritate din fier. Din cauza miezului de fier, planeta are cmp gravitaional, dar este prea mic si prea slab pentru a sustine mai mult de o subire atmosfer de vapori de sodiu si heliu.

VENUS

VENUS este a II-a planet de la SOARE. Cu toate c distana pn la SOARE este de dou ori mai mare fa de cea a lui MERCUR, VENUS este cea mai cald planet din sistemul solar. O atmosfer subire si noroas format din dioxid de carbon, reine clduta solar si invluie planeta cu un strat de acid sulfuric cauzat de erupiile vulcanice. Suprafaa planetei este format din cmpii intinse si regiuni muntoase modelate de vulcani si de rurile de lav. Se crede c vulcanii continu s erup. Deoarece cantitatea dioxidului de sulf variaz, s-au depistat regiunile calde de pe planet.

PAMANTUL

Este a III-a planet de la SOARE. Datorit distanei la care se afl de SOARE, prezena unei atmosfere protectoare si a unui amestec corect de substane organice, PAMANTUL este singura planet din sistemul solar care poate susine viaa. Este deasemenea singura planet pe care o substan (ca apa) exist in stare gazoas, lichid si solid. PAMANTUL este extrem de dinamic a crui scoar se recicleaz constant, datorit micrii continue a platfornelor.

MARTE

Este a IV-a planet de la SOARE avind ca dimensiune jumtate din mrimea PAMANTULUI. Deasemenea este inclinat pe o ax care are ca rezultat existena anotimpurilor. Aceste anotimpuri schimbtoare creaz pe planet vnturi care ating 161 k/h si care cauzeaz puternice furtuni de praf. MARTE are 2 satelii care sunt probabil asteroizi capturai, emisfera sudic a planetei este o suprafa stabil cu multe cratere. Si totusi, pe emisfera nordic se observ ruri intinse de lav si vulcani gigantici considerai ca fiind cei mai mari din sistemul solar. O uria deschidere, numit Valles Marineris, este de cinci ori mai lung si de dou ori mai lat fa de Alpi. Nenumate canale ramificate strbat cmpiile care sunt strnse in apropierea Ecuatorului. Aceste canale se aseamn sistemului de ruri gsit pe PAMANT si s-ar fi putut forma cnd condiiile de pe MARTE erau foarte diferite de cele de astzi.

JUPITER

A V-a planet de la SOARE, JUPITER este cea mai mare planet din sistemul solar. Suprafaa lui JUPITER este de dou ori mai mare dect suprafaa total a celorlalte planete laolalt. Inconjurat de 16 sateliI, JUPITER seamn cu un sistem solar in miniatur. La fel ca o stea, este compus in majoritate din gaze si isi genereaz propria-I cldur. Oamenii de stiin speculeaz c dac JUPITER ar avea de 70 sau de 100 de ori mai mult materie, ar fi o stea. Atnosfera planetei este fcut din benzi misctoare, de gaze. Dominanta MAREA PATA ROSIE, avnd diametrul de trei ori mai mare fat de cel al PAMANTULUI, este o furtuna urias care a existat cel puin de cnd telescoapele observ JUPITERUL. O rotaie foarte rapid - odat la 10 ore - d lui JUPITER cele mai scurte zile din sistemul solar si ajut la formarea unui puternic cmp magnetic care este de nenumrate ori mai mare fat de cel al PAMANTULUI. Noaptea pe JUPITER este departe de a fi intunecoas: cerul este luminat de cei 16 satelii, o auror strlucitoare cauzat de cmpul magnetic si strlucirea fulgerelor gigantice.

SATURN

Planeta SATURN este a VI-a planet de la SOARE. Este inconjurat de nenumrate inele formate din bucele mici de roc si ghea. Acestea pot fi resturile de la un satelit care a fost frmiat intr-o coliziune cu un alt corp ceresc. SATURN are cel puin 24 de satelii iar unii dintre ei au urmele unor astfel de coliziuni. Densitatea uriaei planete este att de mic inct poate pluti pe ap, un indiciu c este fcut in majoritate din gaze de hidrogen si heliu. SATURN isi genereaz propria-I cldur, probabil, deoarece gazele se separ in interiorul lui, printr-un proces similar celui de separare a uleului de oet. Aceast separare permite gazelor s transforme o parte din energia de micare, energie cinetic, in cldur. SATURN are un cmp magnetic puternic a crui poli coincid cu polii geografici.

URANUS

Este a VII-a planet de la SOARE. Cea mai caracteristic particularitate este c se rotete pe o parte ajungnd doar pe un singur pol lumina solar. O teorie sugereaz c URANUS a fost lovit de un obiect mare,care l-a rsturnat. Obiectul a fost pulverizat iar resturile au format nori din vapori de ap si pulbere de roc. Mai trziu aceste resturi s-au strns formnd cei 15 satelii si 11 inele care inconjoar planeta. O alt teorie susine c inelele s-au format din resturile create cnd ctiva din sateliii planetei au fost zdrobiti de meteorii mai mici. Ca si NEPTUN, in mare parte URANUS este un ocean murdar de ap sustinut de un miez de roc. Atmosfera format din hidrogen si heliu cu urme de metan d planetei culoarea albastru-cenuie.

NEPTUN

Planeta NEPTUN este a VIII-a planet de la SOARE. Cu furtuni uriae care sufl cu o putere de zece ori mai mare dect cea a uraganelor - aproape deajuns s sparg bariera sunetului - NEPTUN este planeta din sistemul solar bntuit de vnturile cele mai puternice. V-a rmne de determinat ce cauzeaz aceste vinturi puternice. De patru ori mai mare dect PAMANTUL i puin mai mic dect URANUS, NEPTUN probabil, nu are limite bine definite ntre straturi. Are un mic miez de roc topit nconjurat de un ocean amestecat cu bucai de roc i noroi. Partea superioar a oceanului se gradeaz treptat ntr-o atmosfer compus din hidrogen i heliu. O mic cantitate de metan d planetei culoarea albastruie - gri.

PLUTO

Este a IX-a planeta de la SOARE, cu toate ca orbita ei eliptica o aduce mai aproape ca NEPTUN de SOARE. Mica planeta (25 de planete ca PLUTO incap in MERCUR, urmatoarea planeta ca micime) PLUTO pare a fi mai mult un asteroid facut dintr-un amestec deroca, ghiaa, amoniac I metan. PLUTO I singurul ei satelit funcioneaz ca o planeta dubla. CHARAN, satelitul lui PLUTO, este aproape jumatate din marimea planetei I ar parea de pe cerul lui PLUTO ca fiind aproximativ de ase ori marimea LUNII. Cele doua corpuri se rotesc in jurul unui punct balansat care se afla intre ele. Cele doua corpuri impart chiar atmosfera subtire de nitrogen a lui PLUTO.

PAMANTUL SI LUNA sunt legate prin fortele gravitationale, Pamantul si singurul sau satelit, Luna,calatoresc impreuna prin spatiu. Luna executa si o misacare de rotatie completa in jurul Pamantului de durata unei luni calendaristice. Luna este cel mai apropiat corp ceresc fata de Pamant,situandu-se in medie la 385000 km de acesta.Intr-o luna calendaristica Luna pare a-si modifica forma, de la cea de secera pana la cea de cerc plin si inapoi. Luna nu emite lumina si modificarile aparente de forma se datoreaza faptului ca in timpul rotirii in jurul Pamantului se poate observa doar partea iluminata de Soare. Modificarile succesive de forma ale Lunii,se numesc faze,si ele se repeta la fiecare 29.5 zile.Avem cele mai multe informatii despre Luna in comparatie cu orice alt corp ceresc deoarece oamenii au pasit pe ea si au explorat-o. Acestia au fost astronautii de pe Apollo care au vizitat de sase ori Luna,intre iulie 1969 si decembrie 1972,in cea mai mare aventura realizata vreodata de umanitate. In comparatie cu planeta-mama,Luna este un satelit mare. Diametrul acesteia,de 3476 km,este mai mult de un sfert din diametrul Pamantului(12756km). Majoritatea satelitilor sistemului nostru solar sunt mici in comparatie cu planeta-mama.De exemplu Ganymede cel mai mare satelit al planetei Jupiter,este mai mic decat a 25 parte a planetei. Din aceasta cauza multi astronomi considera ca Pamantul si Luna privite ca un sistem planetar dublu.Intradevar,Luna este la fel de mare cat jumatate din Pluto,cea mai indeparata planeta,si nu cu mult mai mica decat Mercur. Masa Lunii este ceva mai mica de 1:80 din masa Pamantului.Forta ei gravitationala este si ea mai mica,doar o sesime di cea a Pamantului.Cu toate acestea forta gravitationala a Lunii afecteaza Pamantul.Aceasta atrage apele din mari si oceane dand nastere fenomenului de maree.Fluxul apare atunci cand luna este in ascensiune,fluxurile aparand pe ambele parti ale Pamantului.

Pamantul si Luna sunt asemanatoare ca structura.Sunt alcatuite din

roca.Au o structura stratificata:un miez bogat in fier in interior,acoperit cu o manta semi-lichida de roca.La suprafata este o scoarta de roca solida mai usoara.Scoarta selenara este mai densa decat cea a Pamantului care sub suprafata oceanelor are o grosime de doar 10 km:mantaua Lunii pare sa fie rigida si compacta pe toata grosimea ei in vreme ce partea superioara a mantalei terestre este usor elastica,ceea ce inseamna ca poate curge.Curgand,duce cu ea crusta solida,proces numit deplasare a placilor tectonice. Scoarta Pamantului nu se deplaseaza ca un tot,ea se divide in aproximativ 15 fragmente,sau placi,care se deplaseaza in directii diferite.Studierea tectonicii placilor este astazi unul dintre cele mai importante domenii ale geologiei(studierea Pamantului). Miscarile tectonice ale placilor dau nastere si altor fenomene.Cand o placa se loveste de cealalta,relieful se increteste si se inalta,formandu-se muntii.Acesti munti pot contine vulcani formati din roci topite izbucnite din zonele de slaba rezistenta ale scoartei.Acolo unde doua placi tectonice aluneca una pe langa alta,ele se intepenesc uneori pentru ca apoi sa se elibereze brusc.Aceasta transmite unde de soc care se propaga prin scoarta ,detectate sub forma unor cutremure de pamant. Daca suprafata Terrei a fost modelata in principal de miscarile placilor tectonice,acest lucru nu este valabil si in cazul Lunii. De pe Pamant se pot vedea cu ochiul liber campiile de lava si parti din vechea scoarta selenara.Campiile sunt zonele mai intunecate,in timp ce scoarta veche pare mai luminoasa. Modelul de umbre si lumini vizibil pe suprafata Lunii ramane intotdeauna neschimbat deoarece putem vedea doar o singura parte a acesteia.Aceasta deoarece Luna executa o asa-numita rotatie siderala:durata rotatiei in jurul propiei axe este aceiasi cu durata rotatiei in jurul Pamantului-27 zile si o treime.Noaptea,Luna poate fi observata deplasandu-se pe cer nu din cauza propriei sale orbite in jurul Pamantului,ci din cauza ca Pamantul insusi se roteste. Campiile selenare sunt denumite mari deoarece primii astronauti au crezut ca aceste intinderi ar putea fi oceane;de fapt,pe Luna nu exista apa. Spre deosebire de Luna,care este extrem de uscata,Pamantul este foarte umed.Peste sapte zecimi di suprafata Pamantului este acoperita de apele oceanelor. Pamantul,fiid mult mai masiv are o forta gravitationala suficienta pentru a mentine o atmosfera gazoasa.Atmosfera se comporta ca un invelis care distribuie lumina Soarelui in timpul zilei si care impiedica disiparea acesteia in spatiu in timpul noptii.Astfel,temperatura de pe Pamant este mult mai uniforma decat pe Luna,cu variatii relativ mici intre zi si noapte.Aerul din atmosfera Pamntului este un amestec de gaze,in cea mai mare parte(aproximativ 78%) si oxigen(21%).Prezenta oxigenului din atmosfera impreuna cu apa abundenta de pe suprafata face posibila existenta vietii pe Pamant,sub diverse forme. Pe luna,lipsa aerului si a apei face imposibila dezvoltarea oricarei forme de viata. Apa si aerul joaca un rol foarte important si in modelarea suprafetei terestre. Acestea sunt principalele cauze ale eroziunii,indepartarea stratului de roca la suprafata, modificand permanent relieful. Curgerea apelor, miscarea neintrerupta a apelor oceanelor si marilor,efectul distructiv al ghetii,efectul devastator al vantului:acestia sunt agenti de eroziune puternici care in timp pot transforma roca cea mai dura in praf. Deoarece suprafata Pamantului este in permanenta schimbare, planeta este tanara geologic.

Doar cateva straturi de roca depasesc 1.5 milioane de ani.Spre deosebire de Pamant,Luna este inactiva si suprafata ei este mult mai veche.In ultimii 3 miliarde de ani suprafata acesteia s-a schimbat putin.