1.

Introducere
Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfasurata in alte sectoare-cheie din economia mondiala (industrie, agricultura, comert). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umana, cade sub incidenta studiului interdisciplinar, antrenand deopotriva economisti , geografi, psihologi si sociologi. Primele mentiuni privind preocuparile de a voiaja, apar in antichitate in operele geografului Strabon. Descrierile lasate de Marco Polo cu ocazia periplului sau asiatic (secolul al XIII-lea), cele ale lui Arthur Young (secolul al XVIII-lea) sau, mai aproape de noi, ale lui Henri Monfreid au jalonat preocuparile viitoare privind practicarea calatoriei. Turismul devine un fenomen de masa complex la sfarsitul secolului al XIX-lea fiind puternic articulat in mediul inconjurator. Privit ca un fenomen social-economic creator de benifici, turismul a fost definit in variante dinte cele mai felurite: arta de a calatori pentru propria placere (M. Peyromarre Debord); activitatea din timpul liber care consta in a voiaja sau a locui departe de locul de resedinta, pentru distractie, odihna, imbogatirea experientei si culturi, datorita cunoasteri unor noi aspecte umane si a unor peisaje necunoscute (Jan Medecin); fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cresterea necesitati de refacere a sanatati si de schimbare a mediului inconjurator, cultivare a sentimentului pentru frumusetile naturi ca rezultat al dezvoltari comertului, industriei si al perfectionari mijloacelor de transport (Guy Freuler). Activitatea turistica este bine sustinuta de un valoros potential turistic, diferentiat de la tara la tara, in functie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute in practica turismului mondial sunt: - turismul balnear maritim, cu o larga dezvoltare in teritoriu, practicat pentru cura helioterma sau climaterica sau avand alte motivatii terapeutice; - turismul montan si de sporturi de iarna, practicat pe arie larga pentru drumetie - cura climaterica si practicarea sporturilor de iarna; - turismul de cura balneara, prin care se valorifica insusirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal si minerale, namoluri, aer ionizat); - turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de arta, cultura si a altor realizari ale activitati umane; - turismul comercial expozitional, a carui practicare este ocazionata de mari manifestari de profil (targuri, expozitii), care atrag numerosi vizitatori; - turismul festivalier, prilejuit de manifestari cultural-artistice (etnografice, folclorice) nationale sau internationale; - turismul sportiv, de care cunoastem o mare extindere pe plan national si international, avand ca motivatie diferite competitii pe discipline sportive, interne si internationale , pana la manifestari sportive de amploare (olimpiade, competitii sportive regionale, campionate mondiale etc.);

turismul de vanatoare (safari) ce reprezinta o forma de turism distractiv, a carui dezvoltare -; marcata de spectaculos si inedit -; aduce mari prejudicii echilibrului ecologic al planetei, amenintand cu diminuarea sau, dupa caz cu disparitia unor specii extrem de valoroase ale patrimoniului faunistic al Terrei., etc Turismul a devenit o component fundamental a procesului de specializare internaional, alturi de celelalte servicii. Pentru multe ri, turismul a reprezentat ansa de dezvoltare a economiei naionale pn la acel nivel de dezvoltare care le mpingea n categoria rilor dezvoltate, cu potenial economic n plin proces de expansiune. Pentru alte ri, supradimensionarea turismului a fost generatoare de perturbri economice i sociale, a determinat drenarea valorilor create de munca naional spre exterior, a alterat cultura, uzanele, mediul nconjurtor. Turismul reprezint pentru rile lumii cea mai important activitate generatoare de ncasri valutare care influeneaz pozitiv att balana de pli, ct i procesul de cretere economic.

2. Motivatia alegerii temei

Asia este lumea unde minunile naturii, civilizatiile antice si peisajele citadine moderne coexista intr-o armonie perfecta. Fiecare port ofera o experienta diferita, se pot vizita temple antice si sate pitoresti, turistul se poate bucura de clipe de neuitat pe plaje neatinse de om, lua parte la petreceri de neuitat si vizita metropole asiatice extraordinare. Ca si destinatie turistica, Asia are multe de oferit tuturor tipurilor de turisti. Am ales zona de Est a Asiei pentru ca cel mai adesea turistul asociaza Asia cu unele dintre cele mai cunoscute state ale acestui continent: China si Japonia. Alaturi de acestea doua am mai ales Coreea de Sud datorita legaturilor puternice pe care acest stat le-a avut inca din antichitate cu cele doua mai sus mentionate, dar si datorita frumusetii contrastului turistic dintre traditionalitate si meodernism. Continentul asiatic se situeaz pe locul doi ca destinaie turistic i ca ritm de cretere a circulaiei turistice. n cadrul acesteia, Asia de Vest primete jumtate din fluxul de turiti care viziteaz continentul, insa cea mai dinamic circulaie turistic ce provine din rile europene se ndreapt spre Asia de Est.

3. Turismul in Japonia, Coreea de Sud si China: Posibilitati de explorare

Pe acelai spaiu geografic se pot practica mai multe tipuri de turism n funcie de resursele de care dispune spaiul respectiv. Aceasta este o tendin a turismului actual. Tipul de turism apare astfel ca o sum de nsuiri fundamentale ce se intercondiioneaz pe un anumit spaiu, pe o perioad de timp deteminat. ncercarea de difereniere a activitilor turistice i clasificarea lor n tipuri i forme este diferit n literatura de specialitate. Tipurile de turism de difereniaz de la ar la ar, asigurnd varietatea i, prin acesta, atracia asupra turitilor autohtoni i strini. Una dintre bogiile actuale de baz n domeniul turismului privete studiul elementelor regionale, n funcie de care se organizeaz activiti turistice tipice anumitor zone, i se pun n evident posibilitile de amenajare complex a acestora. Dei nu s-a ajuns la o viziune taxonomic unitar n domeniu, diferitele accepiuni utilizate pe plan internaional relev urmtoarele uniti ce pot fi luate n consideraie: - Regiunea turistic, conceput ca un spaiu de mari dimensiuni, cu o structur organizatoric bine consolidat i un patrimoniu turistic diversificat: spre exemplu Insula Hainan - considerata centrul turismului litoral din China, insula Jeju din Coreea de Sud sau muntele Fuji din Japonia) - Zona turistic un areal mai restrns consacrat pentru activitatea turistic de un anumit tip, puternic marcat de importante obiective sau alte motivaii pentru turism: de exemplu Shanghai-ul Chinei, vechiul oras Kyongju (Coreea de Sud) inscris in Patrimoniul Cultural Mondial UNESCO sau Nara leaganul culturii japoneze. - Centre turistice, reprezentnd puncte de convergen (puncte de plecare pentru zonele montane, porturi, alte centre consacrate prin patrimoniul lor turistic) a unor fluxuri de turism, cum este Tokyo pentru Japonia. Acest oras este o excelenta baza pentru drumetii efectuate in zona din jurul sau: Yokohama, Kamakura, Muntele Fuji, Nikko, etc. - Puncte turistice amenajate: peteri, defilee, gheari, temple si altare, etc: Cele trei defilee de pe fluviul Yangtze (China), Templul Heinsa care adaposteste Tripitaka coreeana cea mai mare colectie de scrieri sacre budiste, sau lacul Biwa cel mai mare lac din Japonia. ntr-o serie de ri cu vechi tradiii cum sunt China, Japonia si Coreea de Sud, turismul este susinut de un patrimoniu natural i antropic de excepie, mai importante fiind parcurile i rezervaiile naturale sau alte zone cu peisaj deosebit: rezervatia naturala din insula Hainan Hawaii Asiei (China), Parcul National Jiri-san din Coreea de Sud cu trasee turistice si munti de peste 1500 m inaltime, sau Parcul National Fuji Hakone Izu simbol japonez de necontestat. La acestea se adaug un bogat patrimoniu istoric constituit din elemente unicat ale culturi i civilizaiei asiatice, elementele ale culturii populare, etnografice i

manifestri traditionale care personalizeaz modelele culturale naionale, individualizand fiecare dintre statele anterior mentionate.

3.1 Turismul cultural

Turismul cultural apare ca un tip de turism clar difereniat de celelalte forme sau tipuri de turism mai ales prin motivaie. El poate fi definit ca o form de mobilitate turistic al crei scop principal este lrgirea orizontului de cunotine prin descoperirea patrimoniului cultural-artistic sau arhitectural i al teritoriilor n care acesta se nsereaz. Conform Micului Dicionar Enciclopedic, cultura reprezint expresia civilizaiei materiale i spirituale generate a unui popor. n sens larg cuprinde att cultura material (toate bunurile materiale i tehnicile necesare producerii lor), ct i cultura spiritual (creaiile din domeniul tiinei, literaturii, artelor). n acest context turismul cultural reprezint o form de valorificare a resurselor antropice i tocmai de aceea n sfera sa de cuprindere se poate include i turismul citadin i turismul rural-etnografic. Turismul cultural trimite obligatoriu la noiunea de patrimoniu, care reprezint componentele materiale i imateriale ale identitii oricrei societi, elaborate, apoi transmise i reactualizate n teritoriu. Patrimoniul material cuprinde muzeele, monumentele, ansamblurile arhitectonice, oraele de art, satele cu tradiii bine pstrate, siturile arheologice, grdinile, edificiile de natur religioas sau militar. Patrimoniul imaterial include srbtorile i manifestrile culturale, tradiiile i aptitudinile creative acumulate n timp. Din acest punct de vedere, Asia de Est este una dintre zonele care se bucura de faorte multa polularitate in rindul turistilor deoarece aceasta imbina cu succes civilizatiile antice si peisajele citadine moderne, oferind o combinatie placuta intre cultura traditionala si modernismul din prezent. Pentru a evidentia potentialul turistic ale celor trei state puse in discutie voi prezenta o varietate de regiuni, zone si obiective turistice care fac obiectul numeroaselor itinerarii de vizitare pentru milioane de turisti interesati de turismul cultural al Asiei de Est. Turismul cultural este asadar impartit in mai multe categorii pe care Claude Origet du Cluzeau le-a denumit teme in cartea sa Le tourism culturel. Astfel autorul francez sintetizeaza principalele teme ale turismului cultural i formele de manifestare turistic (tipul de pachet turistic) pe care le genereaz:

Tema Religioas Descoperirea de orae, regiuni, ri Istoric Artistic

Formula turistic / pachetul turistic Pelerinaj, ntlniri carismatice Circuit, sejur cu excursii Circuit, vizitarea sitului Circuit, stagiu Circuit tematic, excursie n situri industriale Circuit, sejur, excursie

Artizanat / Industrie

Parcuri i grdini

Festivaluri, manifestri culturale Gastronomic Cumprturi Lingvistic Pedagogia culturii

Sejur Sejur, circuit, stagiu culinar Sejur n ora Sejur n coal, n familii Ore n afara colii

Exemple obiective turistice Templul Todaiji regiunea Nara, Japonia Regiunea Nordica Gyeongsang, Coreea de Sud Centrul arheologic Xian, China Spectacol de teatru kabuki in Gion, Teatrul Minamiza - Japonia Vizitarea Centralei Nucleare KashiwazakiKariwa (Japonia), cea mai mare din lume Parcul national Halla-san, insula Jeju, Coreea de Sud Zona de Expozitie a Culturii Vaselor Ceramice Jingdezhen din China sau Sarbatoarea Ciresilor in Japonia Curs de gastronomie japoneza Plimbare si shopping in Ginza, Tokyo, comparabil cu 5-th Avenue din New York China, Japonia, Coreea de Sud Ore de patrimoniu. Cltorii de studiu

Turismul cultural este forma de turism cel mai des intalnita deoarece majoritatea turistilor sunt interesati de tot ceea ce este nou, dorind sa cunoasca cat mai in detaliu alta tara decat cea natala.In ultimii ani s-a inregistrat o crestere semnifivativa in ceea ce priviste fluxul vizitatorilor in Asia de Est, tarile acestui continent fiind considerate in mare parte o enigma pentru Europeni in special. In continuare am realizat o varianta de pachet turistic, un circuit cultural in Japonia, pe care orice persoana interesata il poate realiza in momentul in care doreste sa cunoasca tara Soarelui-Rasare.

Am inclus pe langa un posibil intinerariu al acestui circuit si tarifele aproximative pentru diverse excursii optionale, cazare, zborul cu avionul si alte taxe obligatorii. Asadar, turistul poate estima un cost total inainte de a pleca in aceasta calatorie

3. 1. 1
Ziua 1

Circuit Japonia 10 zile

Plecare din Bucuresti la ora 08:40, de pe aeroportul Henry Coanda catre Tokyo, via Moscova. Ziua 2 Sosire in cursul diminetii in Tokyo la ora 10:00 pe aeroportul international Narita. Primul contact cu civilizatia si cultura Japoniei il vom avea printr-un tur panoramic al orasului Tokyo. Se pot vizita Domeniile Palatului Imperial precum si Altarul Meiji, situate in apropiere. Acesta este construit din chiparosi japonezi, acoperind o suprafata de 70 hectare, si fiind populat de aproape toate speciile de arbori japonezi donatii facute altarului. Cazare. Ziua 3 Micul dejun. Vizitarea muzeului Edo precum si a templului Sensoji (numit si Kanonsama) din Asakusa, construit in sec VII, conform unei legende, de catre trei pescari ce au gasit in plasele lor o statueta a Zeitei Iertarii-Kannon. Alatri de acesta se afla Gradina Dembo-in, una dintre cele mai frumoase gradini japoneze. In continuare se poate observa unul dintre aspectele cele mai intalnite din Japonia: impletirea traditionalului cu inalta tehnologie japoneza: Cladirea Flamme dOr. Optional, in aceasta zi, se poate face o croaziera pe Sumida gawa. La intoarcere se poate face o plimbare si o sesiune de shopping prin vestita Ginza, un bulevard plin de magazine, comparabil cu 5-th Avenue din New York. Ziua 4 Micul dejun. Excursie in Yokohama al doile mare oras al Japoniei sic el mai important port al tarii. Vizitarea Turnului Landmark unul dintre cele mai inalte cladiri ale tarii (296 m), Muzeul Maritim, Muzeul Matasii, Gradina Sankei-en, turistii putand lua pranzul in Chinatown Yokohama cel mai mare cartier chinezesc din Japonia. In continuare se poate merge catre Kamakura fortareata samuraior si orasul templelor (peste 60 de temple budiste). Se viziteaza Templul Kotoku-in cu

veritabilul sau Daibutsu (Buddha Urias). La doar 500 m se afla Templul Hasedera, cu o priveliste minunata asupra golfului Sagami. In plimbarea prin Kamakura poti alege si alte temple sacre pe care le poti vizita in masura in care timpul iti permite: Altarul Tsurugaoka, Templul Engaki-ji, Templul Toke-ji, Muzeul Tezaurului National, sau Templul Kencho-ji. Intoarcere in Tokyo. Cazare Ziua 5 Micul dejun. Excursie in Nikko, la 128 km in nordul capitalei japoneze, unde se gasesc unele dintre cele mai importante situri istorice. La inceputul calatoriei prin aceasta lume fantastica te intampina Shin-Kyo (Podul sacru). Se poate vizita apoi Templul Rinno-ji, Altarul Tosho-gu cu sculpturile minunate ce imbogatesc aspectul constructiei si vestitul trio de maimute Sa nu auzi ceva rau, Sa nu vezi ceva rau si Sa nu spui ceva rau. Timp liber pana la intoarcerea in Tokyo. Cazare Ziua 6 Micul dejun. Vizitarea unui veritabil simbol japonez: Parcul National FujiHakone-Izu. In timpul ascensiunii muntelui Fuji cu telecabina se pot vizita si alte obictive intersante: Muzeul in aer liber Hakone, Owakudani Valea Marelui Clocot, lacul Ashino-ko, Altarul Hakone Gongen, cele Cinci Lacuri Fuji. In cazul in care se doreste o vizitare mai amanuntita a acestei rezervatii se poate innopta intr-una din statiunile de pe munte. Cazare Ziua 7 Micul dejun. Plecare catre Osaka. Dupa sosire se poate face un tur al orasului si poate vizionarea unui spectacol de teatru de papusi Bunraki simbol al acestui centru al artelor dramatice, Osaka. Se pot face cumparaturi in Umeda zona plina de malluri cu o arhitectura moderna ce s-a dezvoltat pe verticala. Cazare Ziua 8 Micul dejun. Excursie in Nara leaganul culturii japoneze. Se pot vizita Parcul Caprioarelor Nara Park, Altarul Kasuga, construit dupa traditie shintoista, Templul Todaiji., etc. La intoarcere, seara se poate vizita cel mai vestit cartier de Distractii din Osaka Dotomburi.

Ziua 9

Micul dejun. Excursie in Kobe. Tur al orasului si vizitarea unor obiective turistice, din apropierea acestuia, cum este: Castelul Himeji ( 55 km de Kobe) cel mai faimos si mai fotografiat castel din Japonia si primul obiectiv cultural al Japoniei intrat in patrimoniul UNESO, complex arhitectural format din 83 de cladiri din lemn. Intoarcere in Osaka si pregatirea bagajelor pentru plecare catre aeroport. Plecare catre Bucuresti pe ruta Tokyo Viena. Ziua 10. Sosire in Bucuresti, pe aeroportul Henri Coanda in jurul orei 20:00.

Costuri estimative pentru stabilirea unui buget alocat realizarii

acestui circuit: Cheltuieli transport: - Zbor avion pe ruta Bucuresti Tokyo (tur) si Osaka Bucuresti (retur) : 1200 euro / persoana, clasa economic - Taxe de aeroport: 370 euro / persoana (valabile in present) - Transfer individual catre obiectivele turistice (tren, telecabina, etc): 100150 euro Cheltuieli cazare si masa: - Cazare 7 nopti in - hoteluri de 3* (pozitionate semicentral) : 350 euro / persoana in camera dubla standard - hoteluri 4* (pozitionate semicentral): 600 euro / persoana in camera dubla standard - Masa inclusa in pret : mic dejun Cheltuieli pentru vizitarea obiectivelor turistice (Unele excursii optionale pot fi procurate la fata locului de la diverse agentii turistice, in cazul in care turistul doreste sa fie insotit de un ghid turistic): - intrarile la obiectivele turistice vizitate : 100 euro / persoana - excursie organizata in Kamakura: 90-100 euro / persoana - excursie organizata in Nara: 80 100 euro / persoana - excursie organizata in Kobe si Himeji: 120 130 euro / persoana Total costuri estimative: 2750 euro / persoana

Fluxurile turistice n cadrul turismului cultural se caracterizeaz prin alctuirea dintr-o clientel proprie care poate fi fie specializat ntr-o anumit tematic (capabil s parcurg distane impresionante pentru a surprinde nc o faet a pasiunii lor), fie atras de tot ce este cultural, fie ocazional, care este de obicei majoritar i se constituie din cei care, aflai n concediu sau vacan n scopul odihnei i recreerii, viziteaz i obiectivele turistice antropice din spaiul n care se afl. O alt caracteristic a fluxurilor care particip la realizarea turismului cultural o reprezint apartenena participanilor la categorii socio-profesionale superioare sau cu un nivel de educate mediu i ridicat: elevi, studeni, intelectuali i de aceea caracterul sau de mas este incert. Preponderent n alctuirea fluxurilor turistice este populaia urban. Practicile turistice culturale sunt i ele destul de diferite, variind de la vizitarea muzeelor i monumentelor n scopul cunoaterii efective a patrimoniului acestora, la simpla lor utilizare, ca decor al unor practici ludice (frecventarea unei cafenele sau a unui bar situat n apropierea unui obiectiv de patrimoniu, de exemplu). Exist, se pare, i o difereniere a practicilor culturale pe sexe: femeile sunt mai atrase de artele plastice i de arhitectur, dominnd net micrile turistice culturale; brbaii prefer siturile tehnico-tiinifice, tradiiile i artele populare. n general exist o preferin pentru siturile culturale n aer liber, ruinele atrgnd mai muli vizitatori dect multe monumente pstrate intactate. n ultimii ani formele de practicare a turismului cultural s-au diversificat foarte mult, lund forma sejururilor lingvistice, a turismului gastronomic. mbogirea ofertei turismului cultural se realizeaz sub presiunea a doi factori: cererea publicului, tot mai curios i exigent i atitudinea comunitilor locale care doresc s obin beneficii de pe urma activitilor culturale pe care le finaneaz. Eficiena turismului cultural este cea mai redus dintre toate tipurile de turism, dar dezvoltarea sa prezint i o serie de avantaje, ce se refer la faptul c cererea este stabil, solid i nu ine cont de mod, aa cum a fost cazul turismului balneo-climateric. Potenialul de extindere este imens, mai ales n contextul mondializrii.

3.2 Ecoturismul
Ecoturismul reprezint cea mai valoroas form de manifestare a turismului durabil. Ideea de turism durabil este de dat mai recent, pentru c i are originea n ideile Conferinei de la Rio din 1992. Aceasta a aprut n scopul ocrotirii naturii pentru viitor, ndeosebi a speciilor fragile i a pdurilor tropicale. Ca urmare, componena de mediu este foarte puternic. Prin noiunea de ecoturism, spaiul este privit sub dublul aspect, i anume: - pe plan cantitativ, prin capacitatea de primire a teritoriului, care poate fi natural sau creat; - pe plan calitativ, prin activitatea sa sau prin valoarea turistic a teritoriului, care poate fi natural sau creat. Dezvoltarea ecologic a turismului n zone turistice de maxim interes vizeaz n principal patru planuri: - economic. Prin creterea gradului de valorificare a resurselo, ndeosebi a celor mai puin cunoscute, prin reducerea presiunii asupra celor mai intens exploatate; - ecologic. Prin asigurarea utilizrii raionale a tutror resurselor, reducerea i eliminarea deeurilor, reciclarea lor, asigurarea conservrii i proteciei mediului, scderea procesului de sustragere a terenurilor agricole i forestiere din circuitul agricol i silvic; - social. Prin sporirea numrului de locuri de munc, meninerea unor meserii tradiionale, atragerea populaiei n practicarea diferitelor forme de turism; - cultural. Prin valorificarea elementelor de civilizaie, art i cultur deosebite, care exprim o anumit identitate cultural i dezvolt spiritul de toleran. Asia beneficiaz de 211 238 935 ha areale protejate, 22,5% din totalul mondial, dar cu o distribuie neuniform n cadrul statelor.rile cu cele mai mari areale naturale pretabile ecoturismului sunt: Rusia, China, Indonezia si India. Dezvoltarea ecoturismului n acest continent are ca avantaje: potenialul natural imens, oferte mixte, tradiii apreciate, acces variat, iar ca dezavantaje: distanele mari fa de rile emitente, riscul contaminrii prin unii vectori, instabilitatea politic, terorismul, comunicare dificil n limbile de circulaie mondial. Cu toate acestea, ecoturismul este o soluie pentru micorarea impactului pe fondul actual al mririi fluxurilor de turiti etc. Turitii de pretutindeni au inceput sa arate o dorin crescnd de a desfura activiti n zone bine administrate din punct de vedere ecologic. Sunt preferate uniti de cazare nu deosebit de luxoase,punndu-se accentul pe activitile n aer liber i nu pe cazare. Calitatea cltoriei este dat i de prezena ghizilor i a unor programe de interpretare calitative. Cltoriile preferate sunt cele de lung durat, de apte zile i chiar mai mult. Parcurile i activitile desfurate n parcurile naionale s-au dovedit a fi elemente foarte importante ale experienei ecoturistice. Tendinele mai recente din turismul asiatic arat o pia a ecoturismului n cretere, in special in Asia de Est. Pornind de la dimensiunile pieei poteniale, problema cheie devine furnizarea de produse ecoturistice care 10

s rspund nevoilor pieei i care, n acelai timp, s aib un impact economic i asupra mediului pozitiv. Experiena internaional ofer numeroase exemple de aciuni ale operatorilor din industria turistic, menite s rspund cerinelor ecoturitilor poteniali. Sunt cunoscute, n acest sens, ludabilele iniiative materializate n modelul Blue Flag (Steagul Albastru) i Green Flag nternaional (GF) Steagul Verde. Obiectivele acestora sunt n principal de a lucra n asociere cu organizaiile din industria turismului n scopul aducerii de mbuntiri mediului nconjurtor. Sunt verificate din punct de vedere ecologic produsele turistice oferite, organizatorii i gazdele vacanelor ecologice. Touroperatorii au sesizat creterea interesului pentru ecoturism i au ncercat s promoveze produse turistice eco precum: - ecotour (ecocltorie); - ecotravel (excursie ecologic); - ecovacation (ecovacan); - ecoadventures (aventuri ecologice); - ecocruise (ecocroaziere); - ecosafari; - ecoexpedition (expediii ecologice); Dei aceste iniiative nu au fost realizate n direct legtur cu ariile protejate, totui ale sunt o bun experien pentru conturarea unor produse ecoturistice n aceste areale. La ora actual, piaa turistic din Asia de Est ofer ns tot mai multe produse ecoturistice n destinaii constituite din parcuri naionale sau zone umede, unde exotismul cadrului natural i cultural ncepe s devin tot mai exploatat. In Asia de Est una dintre tarile care s-au implicat activ in promovarea acestui tip de turism, este Coreea de Sud. Parcurile Naionale ale acesteia acoper 6,5% din suprafata arii (suprafaa de teren 3,8%, zona maritime 2,7%) si au peisaje naturale splendide, care cuprind o varietate de caracteristici geografice, inclusiv muni, coaste si mare. Ele reprezinta ecosisteme majore extreme de cautate de turistii din intreaga lume. In anul 2000 unul dintre proiectele cu cele mai mari sanse de success a fost lansat in Coreea de Sud: crearea unui eco-sat in DMZ (Zona demilitarizata a Coreei). Datorita izolarii sale, aceasta intindere contine una dintre ultimele vestigii naturale de habitat. Coreea, cu frumusetea ei pitoreasca si mostenirea culturala si istorica unica, are multe de oferit turistilor. Tara peninsulara cu patru anotimpuri distincte, ea se mandreste cu frumoasele ei plaje, munti si rauri. La ora actual, piaa turistic ofer ns tot mai multe produse ecoturistice n destinaii diverse din Asia de Est unde exotismul cadrului natural i cultural ncepe s devin tot mai exploatat. In aceasta idee tot mai multi tour-operatori au dezvolatat pachete turistice care se adreseaza persoanelor amatorare ala acestui tip de turism ecologic. Aceste pachete include de obicei excursii in diverse rezervatii naturale cum sunt cele trei vestite parcuri rezervatii naturale din Coreea de Sud:

11

Sorak-san (Muntele sfintei zapezi) ce acopera 345 km patrati si cuprinde paduri luxuriante, cascade magnifice si izvoare termale; - Jiri-san, in sudul tarii, acesta fiind cel mai vchi dintre cele trei. Cu trasee turistice si munti d epeste 1500 m inaltime, parcul este popular printer exursionisti si alpinisti; - Halla-san, ce acopera insula Jeju, cu cel mai inalt munte din Coreea de Sud Halla-san un Vulcan de 1950 m. In general, sunt preferate uniti de cazare nu deosebit de luxoase, punndu-se accentul pe activitile n aer liber i nu pe cazare. Calitatea cltoriei este dat i de prezena ghizilor i a unor programe de interpretare calitative. Cltoriile preferate sunt cele de lung durat, de apte zile i chiar mai mult. Parcurile i activitile desfurate n parcurile naionale s-au dovedit a fi elemente foarte importante ale experienei ecoturistice.

3.3

Turismul rural - etnografic

n accepiunea Organizaiei Mondiale a Turismului i a multor organizaii europene de turism rural, turismul rural etnografic este o form a turismului care include orice activitate turistic organizat i condus n spaiul rural de ctre populaia local, valorificnd resursele turistice locale naturale, cultural-istorice si umane specifice fiecarui popor, precum i dotrile, structurile turistice, inclusiv pensiunile i fermele agroturistice. Cererea turistic i alegerea destinaiilor turistice au fost puternic influenate de formele de agrement i animaie oferite de fiecare zon n parte, de poziie i accesibilitate, cadrul natural precum i cel socio-economic, etnografia i folclorul local. Turismul rural - etnografic trebuie privit drept productor de valori, activitate complementar celor tradiionale i agricole mai ales pentru femeile i tinerii din mediul rural; n acelai timp el este un instrument de educaie, civilizaie i modelare a contiinelor, modalitate de uurare a cooperrii i realizrii de schimburi de experien cu activiti europene asemntoare. An de an, statisticile demonstreaz c turismul n spaiul rural a fcut tot mai muli adepi in Asia de Est, in special in Japonia, Coreea de Sud si China. Numeroase raiuni sunt invocate pentru a explica aceast evoluie: influena ideilor ecologiste, dorina de a se sustrage structurilor turistice clasice, cutarea unui ct mai bun raport calitate/pre, insa nu in ultimul rand curiozitatea europenilor de a intelege cat mai bine cultura, traditiile si poporul asiatic, considerat inca o enigma. Potrivit formelor de manifestare i practicii mondiale, aceste trsturi ale turismului rural etnografic ar putea fi: - apropierea de natur; - absena mulimii (de semeni); - linite si un mediu ambiant nemecanizat;

12

- posibilitatea de a cunoaste cultura si traditiile unor popoare - senzaia de continuitate i stabilitate, de trire a unei istorii, vie i trainic; - posibilitatea de a cunoate ndeaproape locuri i oamenii acelor locuri; - contactul nemijlocit cu autoritile locale, cu preocuprile i activitatea specific zonei; - cunoaterea ndeaproape a afacerilor ce se fac pe plan local; - posibilitatea prelevrii de imagini legate de identitatea indivizilor comunitii; - ansa integrrii n comunitate pe perioada sejurului. Una dintre cerinele practicrii durabile a turismului rural-etnografic const n prezervarea elementelor eseniale ale ruralului, deoarece este unanim acceptat faptul ca adevaratele traditii si folclorul popular specific fiecarui popor se regasesc cu precadere in aceste zone si nu in aglomeratiile urbane. n aceste condiii definirea turismului rural-etnografic ia n calcul i o serie de elemente precum dimensiunile: - psihologic (bazat pe trebuina uman de a se bucura de odihn i recreere intr-un spatiu nepoluat si zgomotos, cum sunt in general marile orase); - social (generat de contactul cu lumea rural, cu traditiile autentice si folclorul acesteia); - geografic (legat de configuraia reliefului, ce favorizeaz ori limiteaz dezvoltarea activitilor de turism); - urbanistic (modul de organizare spaial, mrimea aezrilor, nivelul dotrilor i cel al infrastructurii). Turismul rural etnografic din Asia de Est a sedus n special europenii, n mod deosebit locuitorii marilor aglomerri urbane, dar nu numai. Pentru aceasta tot mai muli dintre touroperatorii turistici ncearc o dezvoltare ct mai orchestrat a echipamentelor i zonelor turistice cu mediul natural i socio-cultural al ariilor de recepie. Att prestatorii ct i turitii ncearc o armonizare a interesului pentru o vacan excelent cu dorina de a mbunti impactul acesteia din punct de vedere social, cultural i al protejrii, respectiv atenurii efectului de degradare asupra mediului nconjurtor Aceste preocupri fac ca din ce n ce mai muli turiti - an de an mai numeroi s descopere vraja, romantismul, libertatea i facilitatea practicrii turismului n spaiul rural. n general aceti turiti doresc condiii de cazare i via tipic rurale, un grad de confort decent, preparate culinare tradiionale i specifice regiunii n care se afl, ateptnd o diversificare n timp a ofertei. Dup maniera n care ele sunt constituite se pot distinge urmtoarele tipuri de produse turistice prioritar solicitate de ctre turistul: a) produsele turistice alctuite de turistul nsui plecnd de la elementele constitutive ale vacanei n care el se nscrie. b) produsele turistice dinainte aranjate de ctre mediul de primire. c) produsele turistice alctuite de un profesionist n turism pentru clientela sa, pornind de la elemente rspndite sau disparate. Este cazul sejururilor organizate; d) produsele turistice All Inclusive, rspndite sub numele de produse forfetare.

13

Asadar, pentru a exemplifica ce inseamna mai exact un pachet turistic specific turismului rural etnografic, voi prezenta una din variantele mentionate anterior, pe care o poate incerca orice turist interesat de latura populara, traditionala a unui popor Asiatic produsul turistic alcatuit de turistul insusi:

3.3.1

Sejur individual in China, regiunea Xian

In cazul in care nu se apeleaza la o agentie de turism specializata, turistul poate gasi cazare pe cont propriu in asa numitele binguan case pentru oaspeti. Aici se poate caza pe toata perioda sejurului pe care si-a propus sa-l petreaca sau poate pleca in mai multe regiuni, deoarece aceste unitati de cazare se intalnesc in toate zonele cu un character rural mai pronuntat, sau in apropierea marilor orase. In regiunea Xian se poate plati intre 40 si 100 $ pe camera pentru o noapte intr-o astfel de unitate de cazare si de cele mai multe ori pretul va include si un mic dejun traditional, avand in vedere ca binguan sunt in general afaceri familiale. Astfel cazat in aceasta zona turistul poate experimenta mai departe viata poporului chinez. In drumul spre diverse obiective turistice, se poate intra foarte usor in contact cu istoria si cultura chineza. Spre exemplu obiective turistice care trebuie vizitate sunt Turnul Celor Opt Nemuritori sau Muzeul Padurii de Tablete de Piatra, insa pana la acestea, turistii se pot opri in Piata de Relicve organizata in fiecare zi de miercuri si duminica a saptamanii. Aici se gasesc mii de obiecte specifice folclorului chinezesc si istoriei acestui popor, precum: busturi de ceramica ce provib din diverse dinastii chinezesti, monocluri antice, pipe vechi, hartie funerara magica, fotografii sterse ale imparatesei Cixi, bijuterii din jad, etc. De asemenea, intr-o astfel de excursie turistii nu trebuie sa rateze ocazia de a viziona un spectacol in Centrul cultural din Xian pentru a intra in contact si cu acceptiunea de arta a Chinei. Biletul de intrare la un astfel de spectacol variaza intre 60 si 100 yuani. Turistii pot asista, in cazul in care calatoria a fost planificata la inceputul lunii martie, la unul dintre festivalurile cele mai faimoase chinezesti Festivalul Lampioanelor cunoscut si sub numele de Festival al Galustelor. Acesta are loc pe data de 4 Martie in fiecare an si marcheaza incheierea intregii perioade festive prilejuita de Srbtoarea Primverii din Anul Nou Chinezesc. Admirarea lampioanelor i degustarea glutelor sunt dou aspecte de nelipsit ale acestei srbtori. Cu aceasta ocazie se confecioneaz lampioane n diferite culori, forme i dimensiuni i cu diferite materiale. Sunt cunoscute lampionul muntelui broatei estoase" i lampionul rotativ al cailor", care au o istorie de peste o mie de ani. Oamenii se adun mpreun cu familiile lor n parcuri sau n alte locuri publice, admir lampioanele, ncearc s dea rspunsuri la ghicitorile lipite pe lampioane i danseaz dansul lampionului dragon. n aceast zi de srbtoare, se prepar i se consum n fiecare gospodrie glute din orez glutinos, cu diverse umpluturi.

14

Astfel, in functie de interesele fiecarui turist in parte, se poate strabate intreaga China, in cautarea adevaratelor valori traditionale si a spiritului popular chinezesc.

3.4

Turismul balneoclimateric

Turismul balneo-climateric este o forma specifica a turismului de odihna care a luat o mare amploare nu atat ca urmare a dorintei de a preveni anumite imbolnaviri, cat mai ales cresterii surmenajului si a bolilor profesionale determinate de ritmul vietii moderne. Din aceasta cauza el este legat mai mult de anumite statiuni cunoscute pentru proprietatile lor terapeutice, pentru apele minerale, termale, pentru namoluri, mofete, etc. situate intr-un climat de crutare. Este si motivul pentru care el reprezinta una dintre formele de circulatie turistica cele mai constante, cu o clientela relativ stabila, care contribuie la ridicarea coeficientilor de utilizare a capacitatii de cazare si la realizare a unor incasari medii sporite pe zi / turist. Inca din antichitate, tratamentele balneare au ocupat un loc de seama in arsenalul terapeutic atat al medicinelor "savante", cat si a celor traditionale. Scurgerea vremurilor si progresul tehnologic din domeniul stiintelor medicale nu au reusit sa diminueze insemnatatea balneoterapiei. Chiar acest mod de tratament s-a perfectionat, s-a nuantat cu indicatii si contraindicatii precise, s-a imbogatit cu proceduri noi si si-a castigat o fundamentare stiintifica. Paralel cu aceasta, numarul statiunilor balneare si al izvoarelor de ape minerale a crescut, iar instalatiile balneare s-au perfectionat. Semnificativ este faptul ca in jurul lor s-a structurat o adevarata industrie hoteliera si ca localitati rurale necunoscute s-au transformat in statiuni de balneoterapie, elegante, in cadrul carora toata recuzita turistica si-a gasit o ampla posibilitate de dezvoltare. Astazi balneoterapia sau mai cuprinzator balneoclimatologia a devenit o specialitate medicala de seama implicata in procesul de ameliorare a sanatatii publice, cu posibilitati profilactice si recuperatorii, dar si o ramura a turismului cu un rol important in economia nationala. In ultimile decenii, prin importantele sale efecte sociale si economice, turismul balnear a devenit un segment major al pietei turistice internationale, spre care se concentreaza importante mijloace materiale si umane, cu o implicare tot mai profunda a stiintei si tehnicii, a prestarii unor servicii turistice si medicale de o factura complexa si de un inalt nivel calitativ, chemate sa satisfaca cerintele vitale ale omului modern, determinate de evolutia conditiilor de viata si a starii de sanatate a populatiei. In Asia de Est, cu precadere in Japonia, turismul balneoclimateric a capatat amploare, beneficiind de o buna promovare nu numai nationala ci si internationala.

15

Fiind tara vulcanica, Japonia este impanzita de izvoare termale, exploatate inteligent in toate sezoanele, pe baza unei largi publicitati, care evidentiaza binefacerile si proprietatile fiecarui izvor in parte. Turismul balnear poate insa fi considerat un turism social. Turistii care se adreseaza statiunilor pentru a petrece acolo mai multe zile, cu sau fara recomandare medicala, cu sau fara asigurare de sanatate, nu vor sa fie considerati bolnavi pentru ca nici nu sunt. Vor insa sa petreaca un sejur relaxant avand grija nu numai de sanatatea lor fizica ci si de cea psihica, deoarece genul acesta de turism mizeaza mult pe oferta unor pachete turistice ce vor include tratamente corporale precum si un mediu relaxant. Asadar, voi prezenta in continuare o varianta de sejur in una din multele statiuni balneoclimaterice din Japonia:

3.4.1

Spa & Wellness in statiunea Nyuto Onsen, regiunea Akita-ken, Japonia

Durata: 4 nopti / 5 zile Transport: avion, Cazare: Hotel Tazawa 4* sau asemanator Masa: Mic dejun inclus Servicii incluse: bai si piscine termale interioare si exterioare, sauna, tennis, sala de jocuri, etc. Costuri estimative: - zbor avion dus intors Bucuresti, Henri Coanda Akita-ken , Japonia. Zbor cu escala in Amsterdam si Tokyo, operat de companiile aeriene All Niponn Airways si KLM Royal Dutch Airlines. Pret informative : 1000 euro / persoana - servicii cazare tip Bed & Breakfast pentru 4 nopti 750 euro / persoana Costuri totale estimative: 1750 euro / persoana In Nyuto Onsen sunt sase hoteluri cu spa, toate japoneze stilul ryokan intr-o frumoasa asezare de munte din care pornesc si cararile pentru drumetii. Asadar, turistii pot face si diverse trasee turistice, in cazul in care nu doresc doar sa se relaxeze pe intreg parcursul sejurului. Aceste bai si izvoare termale poarta denumirea de onsen in limba japoneza, iar unele au reputatia de a fi din perioada Edo (1603 1868). Avand atat bai interioare cat si rotenburo bai rustice in aer liber, hotelurile din Nyuto Onsen sunt locul perfect pentru o experienta onsen. De asemenea, un alt procedeu acvatic menit sa relaxeze cat si sa combata stresul cotidian este sauna japoneza ofuro. Aceasta sauna nu este una obisnuita ci implica trei procedee specific nipone: In prima faza corpul trebuie incalzit intr-un butoi cu apa calda la 45-55 grade si saruri minerale din izvoarele termale; intr-o cada dreptunghiulara furako

16

persoana va fi stropita cu rumegu de rinoase fierbinte, incepand s transpire. Astfel are loc deschiderea porilor si absorbirea uleiurilor eseniale de cedru, care au un efect curativ asupra organismului Apoi, vizitatorul se culc pe pietre fierbini, amplasate ntr-a doua cad dreptunghiular. Aici el se odihnete, i dac dorete, poate comanda un masaj cu pietre fierbini, care va nltura tensiunea coloanei vertebrale. Dupa cum se observa, exista multe variante de tratamente corporale pe care un turist le poate experimenta in cadrul unui sejur Spa & Wellness intr-o statiune balneoclimaterica din Japonia.

3.5 Turismul de croaziera

In ultima perioada, asupra turismului au actionat o multitudine de factori, care i-au indreptat evolutia spre concretizarea lui drept un fenomen de masa. In mod particular, turismul de croaziera, accesibil candva doar claselor sociale cu venituri ridicate, s-a modificat sub incidenta diversilor factori, devenind un produs de masa, destinat unui public larg. Insemnand, in acelasi timp, un model de tehnologie si o destinatie de vacanta, croazierele oferite in forma actuala sunt rezultatele deciziilor adoptate, in vederea satisfacerii nevoilor turistilor. Croaziera este un produs turistic, rezultat al asocierii si independentelor dintre zonele de interes turistic vizitate, si serviciile de baza si suplimentare oferite la bordul navei. Transporturile turistice pe cale nautica, ca o modalitate de deplasare spre destintiile turistice, au evoluat de la o simpla calatorie spre una care mbina deplasarea cu agrementul. Dupa datele statistice, circa 3% din traficul turistic international este reprezentat de transportul naval. Prin avantajele pe care le ofera croazierele - ca mod de petrecere a vacantei -, relaxare totala, distractie, confort si siguranta, piata transporturilor navale si implicit cererea, este n continua expansiune Turismul de croaziera se refera la timpul petrecut pe un vas cum ar fi navigarea cu flota, croaziere lungi, croaziere pe ruri, navigare cu yachturi decapotabile sau charter cu yacht. Totusi, raportul despre acest segment de piata se axeaza n special pe croazierele pe mare. Cererea pentru croaziere a devenit din ce in ce mai diversa, cu multi tur-operatori care intra pe piata la toate nivelurile, oferind o gama larga de produse. Diferitele tipuri de piete de croaziera includ croaziere pentru familii, sistem all-inclusive, linii de lux, nunti si croaziere tematice. Fiecare tip de croaziera atrage un segment specific de piata si cu toate pietele care nregistreaza acum cresteri serioase, operatorii pot sa se pozitioneze pe piata pe care considera ca se potriveste cel mai bine lor si care este cea mai profitabila pentru operatiunile lor. Croazierele atrag rapid piata familiilor deoarece parintii

17

considera ca, in comparatie cu vacantele terestre, croazierele sunt mult mai libere. Catering-ul pentru aceasta piata, facilitatile pentru copii care exista la bordul celor mai noi vase, de la discoteci pentru tineret la centre virtuale depasesc serios statiunile terestre. De-a lungul secolelor, scopul calatoriilor in Asia de Est nu s-a schimbat foarte mult, atractiile si cumparaturile fiind in fruntea listei. Exista mii de temple si altare, plus palate, manastiri, gradini si alte bogatii nationale, fiecare cu propriile calitati mistice. Bineanteles, nicio calatorie in China, spre exemplu, nu este completa fara un tur bine pus la punct al principalelor obiective turistice, precum Marele Zid Chinezesc, Orasul Interzis, Templul Raiului, Palatul de Vara si Piata Tian An Men. Pe langa acestea, nu trebuie ratate siturile arheologice ce inconjoara mormantul imparatului din Xian. Aici, cele 7.000 de statuete confectionate manual, din teracota, reprezentand soldati, pazesc sarcofagul. Peisajul rural din Japonia, China sau Coreea de Sud ofera un contrast puternic cu orasele moderne, iar programul de excursii ghidate de o zi ofera turistului ocazia sa observe viata de zi cu zi a locuitorilor, sa deguste bucataria traditionala si sa viziteze studiourile artistilor si fermele de orhidee. Cu toate acestea insa, exista doar cateva linii de croaziera care navigheaza in fiecare sezon in Asia de Est intre octombrie si mai, varful sezonului fiind in lunile februarie, martie si aprilie. Croazierele au intre 14 si 21 de zile, depinzand de vas, data plecarii si itinerariu. O calatorie in aceste tinuturi indepartate merita o vizita extinsa, majoritatea liniilor oferind programe pe tarm extinse, inainte sau dupa croaziera, pentru a oferi turistilor sansa sa profite la maxim de aceste destinatii. Pentru o mai buna intelegerea a conceptului de pachet turistic de tip croaziera, voi prezenta in cele ce urmeaza un astfel de produs:

3.5.1

Croaziera 11 zile Asia de Est

Ziua 1 Imbarcare din Shanghai, China. Cazare in cabina. Masa si program artistic. Ziua 2 si 3 Pe mare. Turistii beneficiaza de programele artistice de pe nava, precum si de alte facilitate precum sala de jocuri, piscine, jacuzzi, teatru, discoteca etc. Ziua 4 si 5 Beijing, China. Aici turistii pot vizita diverse obiective turistice alaturi de un ghid avizat in cazul in care solicita acest lucru sau pot face traseele individual. Ca si posibile obiective tursitice ce trebuie avute in vedere sunt Templul Paradisului , Piata Tienanmen, Orasul Interzis, Mormintele Imparatilor Ming si sectiunea Mutianyu a Marelui Zid Chinezesc, situate la 70 de km de Beijing.

18

Ziua 6 Pe mare Ziua 7 Insula Jeju, Coreea de Sud. Aici turistii pot vizita Parcul si rezervatia naturala Halla-san cu cel mai inalt munte din tara - un vulcan stins, ce ajunge la o inaltime de 1950 m. Optional se poate face windsurf pe plaja Sinyang din estul insulei. Ziua 8 Busan, Coreea de Sud. Obiective turistice: Turnul Busan simbolul orasului, Piata international ade peste Jagalchi, Bulevardul Nampodolg, Parcul Oceanic Taejongdae, Altarul Chungnyolsa, etc. Ziua 9 Hiroshima , Japonia. Obiective turistice: Parcul si Muzeul Memorial al Pacii, Domul Bombei Atomice, Insula Miyajima, etc. Ziua 10 Pe mare Ziua 11 Tokyo, Japonia. Debarcare. Servicii incluse: - cazare in cabina interioara la bordul vasului Silver Shadow Lux - masa All Inclusive - taxele portuare - activitati de recreere: piscine, jacuzzi, teatru, pista in aer liber pentru jogging Servicii neincluse: - transportul cu avionul pana si de la imbarcare / debarcare - transfer aeroport-port-aeroport - excursiile optionale la fiecare destinatie - asigurare medicala Tarif : 3500 euro / persoana

19

3.6

Alte tipuri de turism

Activitatea turistic este bine susinut de un valoros potenial turistic natural antropic difereniat de la ar la ar, n funcie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute n practica turismului mondial in afara celor deja mentionate in Asia de Est sunt: - turismul montan i de sporturi de iarn, practicat pe arie larg pentru drumeie, cura climateric i practicarea sporturilor de iarna; In Asia de Est lider pentru aceasta piata este in continuare Japonia care mizeaza pe un flux puternic permanent de turisti ce paractica sporturi de iarna in zona muntelul Fuji. - turismul festivalier, prilejuit de manifestri cultural-artistice (etnografice, folclorice) naionale sau internaionale; Acest tip de turism este bine reprezentat atat de Japonia cat si de China si Coreea de Sud, deoarece intreaga cultura folclorica asiatica este considerata in continuare o enigma pentru majoritatea europenilor. - turismul sportiv, de care cunoatem o mare extindere pe plan naional i internaional, avnd ca motivaie diferite competiii pe discipline sportive, interne i internaionale , pn la manifestri sportive de amploare (olimpiade, competiii sportive regionale, campionate mondiale etc.); - turismul de vntoare (safari), este o forma de turism distractiv, a crui dezvoltare marcat de spectaculos i inedit aduce mari prejudicii echilibrului ecologic al planetei, ameninnd cu diminuarea sau, dup caz cu dispariia unor specii extrem de valoroase ale patrimoniului faunistic al Terrei. - turismul pop-cultural este o forma de a calatori care permite turistilor sa viziteze locatii cunoscute prin intermediul literaturii, filmului, muzicii etc. Acest tip de turism este recomandat in special fanilor unui film sau unei carti, deoarece acestia pot sa vada locurile in care s-a filmat, destinatiile care apar in cartea lor preferata etc. China se situeaza din acest punct de vedere in topul clasamentului datorita popularitatii templelor shaolin din povincia Henan aparute in filmul Shaolin temple. - turismul de afaceri (business) reprezinta o forma de turism cu scopuri comerciale, guvernamentale sau educationale, avnd partea de agrement (leisure) ca motivatie secundara. Turismul de afaceri presupune, n general, deplasarea ntr-o alta localitate, la o distanta mai mare de 50 de km de localitatea de origine a turistului de afaceri, deplasare determinata strict de o afacere, de un eveniment sau de un scop educational. Acest tip de turism este foarte popular in Japonia in special, aceasta tara fiind un motor economic important pentru inteaga lume, gazduind trguri si expozitii, ntalniri de afaceri pentru tranzactii si negocieri pe tot parcursul anului. - turismul de shopping sau turismul pentru cumparaturi este categoria de turism in care scopul principal al vizitatorilor este acela de a face cumparaturi. Aceasta categorie include cumpararea de bunuri de consum

20

pentru uz personal sau cadouri, exceptand cazurile in care acestea sunt revandute sau folosite pentru un viitor proces productiv. turismul de weekend, in care turistul petrece 2 sau 3 zile de vacanta pentru a se relaxa si scapa de stresul cotidian. turismul de tip luna de miere, in aceasta situatie fiind preferate sejururile in diverse locatii exotice cu o clima calda. In aceasta categorie, mereu prezente in clasament ca si destinatii de top pentru luna de miere se afla Insula Jeju din Coreea de Sud, denumita si Hawaiiul corean, Insula Hainan din China vestita pentru plaja sa Tianya Haijiao: (Sfarsitul lumii ) o plaja presarata cu pietre de granit pitoresti, recife de corali si golfuri isolate.; etc turismul educaional dezvoltat datorit creterii popularitii nvrii i predrii de cunotine care s amelioreze gradul de competen tehnic n afara slii de clas. n turismul educaional, principala int a turului sau vizitei ntr-o alt ar este de a studia despre cultur, sau de a munci pentru a aplica teoria nvat (Programe de Training, Programe Educaionale). turismul creativ definit ca o forma a turismului ce se refer la participarea activ a turitilor n cultura comunitii gazd, prin seminare interactive i experimente de nvmnt informal. n acelai timp, conceptul de turism creativ a fost preluat de organizaii prestigioase precum UNESCO, care prin programul Creative Cities Network, a promovat turismul creativ ca pe o experien susinut, autentic care angajeaz o cunoatere activ a trsturilor culturale specifice ale unei destinaii turistice. turismul culinar o forma de turism adoptata de persoanele interesate de arta culinara a diferitelor tari, acestea participand de cele mai multe ori in diverse workshopuri si invatand sa deprinda arta culinara specifica tarii vizitate. Pentru aceasta categorie de turism intregul continent asiatic este renumit, numerosi turisti fiind interesati de insusirea artei culinare asiatice cu aromele sale unice.

21

4. Concluzie
Conform ultimelor statistici ale Organizatiei Mondiale ale Turismului (UNWTO) continentul asiatic se situeaz pe locul doi ca destinaie turistic i ca ritm de cretere a circulaiei turistice. n cadrul acesteia, cea mai dinamic circulaie turistic ce provine din rile europene se ndreapt spre Asia de Est i de Sud. Activitatea turistic se analizeaz pe baza unor indicatori ce exprim cat mai fidel intensitatea, cantitatea i calitatea turismului. Aceti indicatori sunt: - nr turitilor strini (stabilit de nr vizelor la frontiere sau nr sejururilor) - veniturile anuale (exprimate n $ SUA) Dupa o analiza detaliata, s-a dovedit ca cele mai ridicate fluxuri internaionale (80% din sosiri) din continental Asiatic se realizeaz in in partea de Sud Est a Asiei. Intre aceste tari Japonia, China si Coreea de Sud ocupa un loc important. Cererea turistic internaional se caracterizeaz prin mari inegaliti i printr-o orientare preponderent ctre rile dezvoltate.rile n curs de dezvoltare sunt n progres la acest capitol,ele reprezentnd o treime. De asemenea se remarc tendina de cretere a sosirilor,dar cu o evoluie diferit.Astfel,ntre anii 1975-1997,sosirile au crescut de peste 3 ori n Asia de Est i zona Pacificului spre deosebire de Asia de Sud ce a nregistrat o cretere de doar 3 procente (0.70% - 0.73 %). Din punct de vedere al cererii turistice primeaz Japonia, si Coreea de Sud, care nsuma 61 mil.sosiri n 2005,adic 12 % din total. In Coreea si China insa, se nregistreaz si cele mai mari creteri ale capacitii hoteliere, aici formandu-se si lanurile hoteliere Mandarin,Shanrila si Peninsula. Cu toate acestea, noul pol asiatic al turismului international prezinta un numar de particularitati, susceptibile sa-l faca si mai important intr-un viitor apropiat. Exista o mare diversificare a motivatiilor pentru sejururile in Asia de Est, iar acest lucru contribuie la o mai mica vulnerabilitate a fluxurilor turistice din zona. In sfarsit, Japonia, Republica Coreea de Sud si China constituie un potential considerabil de oferta turistica. Incasarile din turism au crescut considerabil in ultimii 10 ani, iar aceasta evolutie este rezultatul cresterii calitatii prestatiilor turistice in noile tari ale Asiei, ceea ce a asigurat imbunatatirea raportului calitate-pret si atragerea clientelei turistice din partea superioara a gamei. Succesul dezvoltarii turistice al acestor tari se bazeaza pe competitivitatea produselor lor, asociata cu un raport calitate-pret corect stabilit si acoperit prin servicii corespunzatoare pretului pretins si platit. In aceste conditii, viitorul turismului in Asia de Est si implicit in China, Japonia si Coreea de Sud nu poate decat sa infloreasca, aducand economiilor fiecarei tari in parte mari beneficii si reusind sa promoveze valorile pisagistice si culturale in fata tuturor potentialilor turisti.

22

5. Bibliogarfie:
1. Bornoff Nicholas, National Geographic Traveler Japonia, Editura Adevarul, Bucuresti, 2010. 2. Harper Damian, National Geographic Traveler China, Editura Adevarul, Bucuresti, 2010. 3. Marea Enciclopedie Statele lumii: Asia de Est, de Sud-Est si de Sud, Editura Litera, Bucuresti, 2009. 4. Mic Dicionar Enciclopedic, Editura tiinific i Pedagogic, Bucuresti, 1978. 5. Neacu N., Turismul i dezvoltarea durabil, Editura Expert, Bucuresti, 2000. 6. Stncioiu Aurelia F., Dicionar de terminologie turistic, Editura Economic, Bucuresti,1999. 7. Chang-Gi Yi,Linking Green Productivity to Ecotourism Ecotourism in Korea, Asian productivity organization, Tokyo, 2002, pag.119 128. 8. Palau Nicoleta, Statistica in turism, Editura Albastra, Bucuresti, 1998 9. Nistoreanu P., Ecoturism si turism rural, Editura ASE, Bucuresti, 2003. 10. Neacsu N., Cristureanu C., Baltaretu A., Turism international Studii de caz, Editura Oscar Print, Bucuresti, 1999. 11. www.paravion.ro bilete de avion online 12. www.hotelcon.net rezervari online cazare

23