P. 1
ÎNMULŢIREA FAMILIILOR DE ALBINE

ÎNMULŢIREA FAMILIILOR DE ALBINE

|Views: 1,014|Likes:
Published by Dan Daniel

More info:

Published by: Dan Daniel on Nov 16, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/20/2013

pdf

text

original

ÎNMULŢIREA FAMILIILOR DE ALBINE

Înmulţirea albinelor prezintă două aspecte: I. Înmulţirea sexuală a indivizilor pentru perpetuarea speciei; II. Înmulţirea familiilor de albine prin roire, care asigură formarea unei noi unităţi biologice, denumită roi. Instinctual de roire constituie un mijloc natural de inmulţire a familiei de abine , dar în practica apicolă au fost create o serie de metode de roire dirijată direct de apicultor, cunoscute sub denumirea de roire artificială. I. Înmulţirea sexuală a indivizilor pentru perpetuarea speciei; Creşterea reproducătorilor vizează creşterea mătcilor (reproducător femel) şi a trântorilor (reproducător mascul). Pentru obţinerea unor producţii ridicate de miere, polen, ceară, propolis, lăptişor de matcă sau apilarnil este important ca în stupină să existe material genetic de calitate, mătci tinere, selecţionate, împerecheate cu trântori proveniţi din suşe valorase. Regine pot fi procurate de la un crescător de mătci autorizat (soluţia cea mai sigură şi recomandată) sau crescute în stupina proprie, cu material selecţionat de la familiile cele mai valoroase. În selecţie trebuie avută în vedere şi calitatea trântorilor cu care matca se împerehează. De aceea trebuie acordată o atenţie deosebită şi creşterii speciale a trântorilor ce urmează a fecunda mătcile. Calitatea mătcii este un factor decisiv pentru obţinerea unor producţii ridicate. De aceea achiziţionarea sau creşterea în sistem propriu de mătci valoroase trebuie să fie prioritară pentru fiecare apicultor interesat să valorifice superior culesurile de producţie. CREŞTEREA MĂTCILOR Pentru obţinerea mătcilor pot fi folosite mai multe metode: obţinerea şi folosirea mătcilor din roiurile naturale sau a botcilor din familiile orfane sau care îşi schimbă liniştit matca, folosirea cutiei Jenter, decuparea fagurilor cu ouă şi transvazarea larvelor.  Obţinerea şi folosirea mătcilor din roiurile naturale

Atunci când familia de albine roieşte, albinele lucrătoare construiesc numeroase botci de roire, în special pe marginile laterale şi de jos ale fagurilor. Botcile formate de albine în perioada frigurilor roitului pot fi folosite la obţinerea mătcilor tinere. Astfel, pe măsura formării botcilor şi ajungerii lor la maturitate, acestea sunt tăiate cu o bucată de fagure cu o zi sau două înainte de eclozionarea mătcii (botcile mature, din care mătcile trebuie să eclozioneze în curând se recunosc după culoarea lor mai închisă şi după culoarea căpăcelului, care este mai deschis la culoare, cu aspect fibros şi ros parţial). Botca de roire se detaşează din fagure cu ajutorul unui cuţit ascuţit, preferabil încălzit, împreună cu o bucată de fagure lată de 1-1,5cm şi se altoieşte pe un fagure, clădit, mai închis la culoare,din care au ieşit câteva generaţii de puiet, de preferinţă cu puiet căpăcit şi coroniţă de miere în partea superioară , într-o familie orfană sau roi artificial nou înfiinţat. Pentru a obţine botci de la o familie anume se poate folosi metoda intrării în frigurile roitului a acestei familii de la care se urmăreşte luararea botcilor. Pentru aceasta coloniei i se asigură primăvara devreme cele mai bune condiţii de dezvoltare, de creştere a unui număr mare de puiet şi albine tinere (hrană suficientă, cuib strâmtorat pe cât mai puţini faguri, pentru păstrarea unui regim termic adecvat, matcă de 1an, stup protejat de curenţii de aer). În a doua jumătate a primăverii (în luna mai), când familia este în plină dezvoltare, cu multe albine tinere, se sistează introducerea ramelor noi folosite la extinderea cuibului şi se ţine cuibul strâmtorat. Adiţional se întăreşte cu puiet căpăcit, gata de eclozionare. Surplusul de albine tinere, înghesuiala în stup, lipsa spaţiului de depozitare a mierii şi a celulelor goale necesare pontei mătcii vor determina familia de 1

şi hrănesc abundent larve alese din cuib. provenite din botci de schimbare liniştită. larvele din aceste botci ca viitoarele mătci să beneficieze de condiţii optime de dezvoltare încă de la începutul creşterii. Apicultorul poate să detaşeze cele mai frumoase botci de pe fagure. pentru formarea unui roi artificial. 2 . de obicei. productivitate. Amputarea cu ajutorul unei forfecuţe a aripilor anterioare sau a unui picior din faţă a mătcii care trebuie schimbată din cauza vârstei înaintate. Matca care va ieşi din această botcă va avea rezultate satisfăcătoare pentru un an.  Obţinerea mătcilor din botcile de schimbare liniştită Când matca este bătrână. Când botcile ajung la maturitate (12-14 zile) se procedează la scoaterea (decuparea) botcilor şi se formează tot atâţia roi câte botci sau rame cu botci sunt. precum şi o ramă cu fagure artificial destinat clăditului. Stabilirea familei sau a familiilor de albine recordiste cu calităţi biololgice şi productive deosebite. adică mătcile cu vârsta potrivită. abdomen) astfel încât matca să-şi poată continua ouatul în condiţii normale. la care se mai repartizează încă doi faguri cu puiet căpăcit. În lumea apicolă se consideră că aceste mătci. de obicei pe mijlocul fagurilor. dar fără să se provoace rănirea sau strivirea unei alte părţi anatomice vitale (cap. apoi vor hrăni din abundenţă. Din botcile de roire se pot obţine mătci cu abdomenul foarte bine dezvoltat şi prolifice însă sunt roitoare. etc.cu lăptişor de matcă. mari. sunt cele mai bune. abdomenul triunghiular şi sunt mai mici decât mătcile provenite din botcile de roire. albinele cresc maximum 2-3 botci. Mătcile care eclozionează din aceste botci au. producţia de miere sau polen putând fi compromisă de intrarea în frigurile roitului a familiilor ce folosesc astfel de mătci. din aceeaşi familie în care au crescut botcile. epuizată sau când este mutilată în urma unui accident sau a intervenţiei apicultorului. Din cauza acestei infirmităţi aparente (matca nu se foloseşte de aripi pentru depunerea ouălor) albinele din familia respectivă hotărăsc înlocuirea ei prin schimbare liniştită. restul botcilor distrugându-se. gata de eclozionare şi miere. 2. având o vârstă mai mare atunci când au fost luate în creştere. Ele construiesc 2-3 botci pe mijlocul fagurilor în care matca va depune ouă. atunci când îşi dau seama că au rămas fără regină. lăsându-se pe ramă doar o botcă sau două. pe partea centrală a fagurilor din care vor ieşi mătci de calitate. Albinele. Din aceste larve se vor dezvolta mătci inferioare din punct de vedere al calităţilor urmărite (prolificitate. Apicultorul poate obţine botci de schimbare liniştă în trei faze: 1. Din familia intrată în frigurile roitului pot fi luate botcile cu întreaga ramă. după care trebuie schimbată. iar la familia orfană din care a prelevat botcile de salvare să lase doar o botcă. pentru a-şi creşte o nouă matcă. bine crescute de albine. relativ de calitate.) care. botci. cea mai dezvoltată.albine să intre în frigurile roitului şi să construiască un număr mare de botci pe care apoi apicultorul le poate folosi după necesităţi. nemaifiind necesară tăierea lor. ca şi familiile din care au fost crescute. silită de lucrătoare. vor ecloziona şi mai repede şi îşi vor omorî rivalele. dar sunt luate în creştere şi larve de vârstă mai înaintată decât cea optimă pentru creşterea unei regine (mai mari de 12 ore). se panichează. De aceea folosirea acestora în înmulţire nu este recomandată. se neliniştesc. numărul şi poziţia botcilor.  Obţinerea mătcilor din botcile familiilor orfane Atunci când îşi pierd matca în mod subit. albinele iau în creştere larve de vârstă tânără şi construiesc. folosind un cuţit ascuţit şi să le altoiască pe alţi faguri din alte familii orfane sau nuclee sau să ia ramele pe care aceste botci apar şi să formeze roi artificiali. La 10-12 zile de la amputare se face un control la care se urmăreşte prezenţa. caracterele ereditare moştenindu-se din generaţie în generaţie. torace.

Conform aceluiaşi ciclu de 12-14 zile. seara. situaţia se repetă. Roii astfel formaţi. Cuibul se completează cu 2-3 faguri clădiţi de la rezervă şi 2-3 faguri numai cu puiet căpăcit de la alte familii de albine . în acest sens. cu ajutorul unui cuţit bine ascuţit şi încălzit se taie fâşii de fagure. ceea ce face ca populaţia familiei respective să accepte cu uşurinţă prezenţa altei mătci sau chiar să o prefere. lăsându-se familia orfană până după-masa.Dacă dorim să producem în continuare botci crescute în condiţii de schimbare liniştită. pătrate cu tije. Pentru creşterea mătcilor se folosesc doar celulele din partea superioară şi de mijloc a fagurelui. însă este o metodă costisitoare de timp şi operaţii. care să conţină fiecare câte un rând de celule. zilnic. Treptat. în cuib sunt 2-3 botci mature. care sunt albine tinere. Este o metodă bună. între cele două grupe de rame un hrănitor cu 500g sirop de zahăr în concentraţie 1:1. În felul acesta culegătoarele (care sunt mai agresive şi acceptă mai greu matca nouă) se întorc în familia de la care au fost luate iar doicile. şi o cameră bine încălzită). În cazul folosirii directe a botcilor se pot folosi diferite forme de suporturi (pene. matca ouând direct în botcile fixate în bloc. fiind obţinute devreme. etc). fără a mai fi necesară transvazarea larvelor. astfel ca fiecare bucăţică de fagure să aibă o celulă cu larvă. care se duce într-o cameră încălzită. ce permite creşterea mătcilor în botci artificiale. În ziua următoare se scoate hrănitorul şi se apropie ramele transvazate de cele din familia primitoare. hrănită stimulativ cu sirop de zahăr şi turte proteice). cu atenţie. fixarea suporturilor cu botci făcându-se astfel mult mai uşor. Acest interval de timp permite dispariţia totală a orcărei urme de feromoni. Ei trebuie să fie mai 3 . Varianta 2. după încetarea zborului. în familia respectivă se lasă o ramă cu o botcă. Repetarea acestor operaţii se face până se obţine întregul necesar de mătci de care este nevoie pentru înlocuirea mătcilor necorespunzătoare şi pentru dezvoltarea efectivului de familii de albine din stupină. cu ajutorul cerii topite. epuizată. când se transvazează în familia primitoare după acelaşi procedeu ca în varia  Folosirea cutiei Jenter Cutia Jenter este un dispozitiv format din mai multe piese din plastic. este bine ca acest fagure să fie introdus în cuibul familiei doici câteva ore. Pe o masă. fără a atinge şi răni larva. După ce roii cu mătci tinere şi-au dobândit autonomia necesară unei familii în dezvoltare. se iau în cursul dimineţii câte 1-2 rame cu puiet şi albina acoperitoare din familia cu matca veche ce trebuie înlocuită şi se introduce după ultima ramă din familia nouă cu matca tânără. astfel: Varianta 1. Apoi fâşiile se taie în bucăţi separate. cu un beţişor de lemn gros de 6mm. când nu se mai doreşte obţinerea de botci. în fâşia de plastic sub formă de fagure. Se procedează apoi la transvazarea ramelor cu faguri şi populaţia de albine din stupul organizat în familia-roi cu matcă tânără. ouăle fiind depuse direct de matcă în botci. mai apoi. în vârstă de 1-2 zile. se stimulează din două în două zile cu câte 300400g sirop de zahăr în concentraţie de 1:1 până ce matca începe să depună ouă. rămân să crească puietul de pe fagurii respectivi. intercalând. fiind preferată mai puţin de producătorii de mătci în sistem comercial. Celula este lărgită la gură. celulele se lipesc de suporturi în care se scufundă repede baza celulei. având în vedere că mătcile obţinute sunt de calitate. se procedează la unificarea familiilor ale căror mătci trebuie să fie înlocuite cu aceste mătci tinere. Pentru a pregăti fagurele în care se vor fixa suporturile cu celulele naturale retezate şi lipite cu ceară. rotunjit la vârf. aproape de eclozionare cu care se procedează la formarea roiurilor sau a nucleelor. tot în cursul dimineţii. Fâşiile de fagure se aşează pe masă şi fiecare se taie la jumătate din înălţimea celulelor. cu mătci crescute prin schimbare liniştită. lăsăm matca infimă mai departe în stupul său. ca să se încălzească (se poate folosi. urmând ca matca care eclozionează să o înlocuiască pe mama ei vârstnică şi infimă. Când familia care urmează să fie desfinţată prin unificare nu mai are decât 4-5 rame cu populaţie. din cuibul familiei de prăsilă (donatoare de ouă sau larve) se scoate un fagure ce conţine larve în celule de lucrătoare. blânde. din plastic. coadă de rândunică. Într-o dimineaţă liniştită se înlătură din stup matca veche ce urmează să fie schimbată şi familia de albine se lasă în starea de orfanizare până către seară. se înlătură matca veche.  Decuparea fagurilor cu ouă A doua zi după ce familia doică a fost pregătită (orfanizată. La ultimul ciclu. Apoi.

Când stratul de ceară de pe beţişor este destul de gros se scoate afară din ceară. între două rame cu puiet căpăcit. intercalaţi. Într-o ramă de creştere se pot pune. se lipesc cu ceară topită de suporturile de botci din lemn care apoi se montează pe şipcile port-botci. de 3-4 ori. astfel că pe o faţă de faguri se pot fixa 4 rânduri de 10-12 pene fiecare. etc. botci care apoi se vor folosi după necesităţi (formare de nuclee. cu grosimea de 5. Vârful ascuţit trebuie să ajungă în peretele din mijloc al fagurelui (foiţa artificială pe care s-a construit). Metoda are dezavantajul că fagurele clădit din care se taie fâşiile nu se mai recuperează. Pentru executarea lucrărilor este nevoie de rame de dimensiunea celor din cuib.5mm. la distanţe egale. Acestea sunt prevăzute cu găuri în care vor intra picioruşele botcilor artificiale. în stupinele mari şi majoritatea crescătoriilor comerciale de mătci şi are două variante: mutarea larvelor în botci fără hrană larvară. între ramele cu puiet. lungi de 35mm. cupa.  Transvazarea larvelor Această metodă este folosită. din plastic. Suporturile se fixează pe 3-4 speteze de lemn care se introduc în rama de creştere pe nişte canale tăiate în corpul ramei. Când s-au strâns mai multe cupe. apoi. să se umezească. unul din capete este uşor rotunjit şi puţin conic. Atunci când. ca să nu se ardă. se cufundă în ea vârful beţişorului. Apicultorii care doresc să obţină doar câteva mătci pe an pot folosi botcile din ceară.închişi la culoare (în care s-au crescut câteva generaţii de puiet. Rama cu pene se aşează în mijlocul cuibului familiei doici. în locul penelor. datorită eficienţei. Distanţa dintre leaţuri (între 5 şi 8 cm) permite scoaterea şi introducerea acestora cu uşurinţă în rama de creştere şi îngăduie albinelor să clădească botcile fără a fi înghesuite. având un diametru de 8. suporţii pentru botci sau de care se vor lipi botcile confecţionate din ceară. are o lungime de 10 cm.25mm). La o familie crescătoare se pot da între 40 şi 60 celule cu larve din care vor rezulta între 30-40 botci de bună calitate. care se montează direct pe şipci prin intermediul unui picioruş sau a unui sistem de prindere format dintr-o altă piesă. pe un suport pot fi montate mai multe şabloane (beţişoare) de acest fel. cu o grosime de până la 2mm. astfel că ceara nu va adera de şablon. 3 leaţuri cu botci. cu celulele îndreptate în jos. pe aburi sau într-un vas înconjurat de apă foarte caldă. Pentru scurtarea timpului necesar confecţionării botcilor. recuperarea unei familii orfane. Botcile de ceară nu sunt potrivite pentru crescătorul de mătci ce lucrează în sistem comercial. Distanţa dintre pene este de 3mm iar dintre rânduri 5mm. Ţinerea ramelor cu botci din ceară în familia de creştere face ca albinele să modeleze şi să cureţe aceste potiraşe. faguri cu puiet căpăcit.). Dacă există mai multe rame cu larve de mătci la creştere. rapidităţăţii şi bunelor rezultate obţinute în urma aplicării ei. După ce ceara s-a topit. lăptişor (transvazare uscată sau simplă) şi mutarea larvelor în botci în care există lăptişor (transvazare umedă sau dublă). între aceste rame se pun. Acesta foloseşte botci artificiale. învârtind beţişorul între degete. 4 . să conţină predominant celule de lucrătoare şi să aibă în partea superioară o coroniţă de miere. se trece la confecţionarea botcilor. Acestea se confecţionează în felul următor: ceara se topeşte într-un vas. cu un şablon de lemn sau de sticlă. prevăzute cu şanţuri în care vor intra şipcile cu botci. se introduce în apa rece ca ceara să se întărească şi. să le pregătească pentru primirea larvelor. roi artificiali. Pe o şipcă de creştere se pot monta până la 14 botci. Alături de vasul cu ceară topită se pune un vas cu apă rece în care se introduce vârful beţişorului. Celulelele cu larve se pot fixa pe suporturi triunghiulare (pene) din pacaj sau lemn construite din scânduri subţiri. Şablonul se construieşte din lemn de tei strunjit. De fiecare dată când se introduce beţişorul în ceară se scufundă din ce în ce mai la suprafaţă astfel ceara de pe beţişor se îngroaşă sub formă de cupă. Ramele cu şipci se introduc pentru 24 de ore în familia doică. se recurge la fixarea celulelor de larve pe suporturi de lemn (25/25mm. lăţimea la capătul unde se lipesc celulele de 15mm iar vârful ascuţit. se detaşează începutul botcii. cu lateralele groase (lăţimea de 20-30mm). lipirea se face ca şi pe penele triunghiulare. Penele se înfing pe ambele feţe ale fagurelui în formă de zig-zag.

specific vârstei) şi acceptarea să fie. producătoare de lăptişor. apicultorul trebuie să folosescă o lanţetă de transvazare. Pentru ca lăptişorul să aibă acelaşi conţinut specific cu al larvelor transvazate (larve în diferite stadii de dezvoltare sunt hrănite cu lăptişor diferit ca şi compoziţie. de metal. cu multe albine tinere. după necesităţi). ce hrăneşte şi îngrijeşte mătcile pentru o perioadă de timp. temperatura exterioara fiind cat mai ridicata si constanta (lunile mai-iulie fiind cele mai recomandate). Acestea vor lua în primire larvele din botci şi le vor hrăni din abundenţă cu lăptişor de matcă. La 16 zile de la introducerea botcilor în nuclee se recoltează mătcile. Regulile cresterii matcilor Reguli de baza Roii artificiali se formeaza numai atunci cand dispunem de familii puternice. producătoare de lăptişor de matcă. iar după acceptarea larvelor. în permanenţă. se pun într-un incubator portabil (sau în lipsa acestuia într-o ladă frigorifică cu pereţii termoizolanţi. Pentru înlăturarea larvelor transvazate prima dată în botci recomand folosirea lanţetei germane. din material plastic. din metal Transvazarea simplă (uscată) se realizează prin depunerea directă a larvelor în vârstă de cel mult 12 ore în botca artificială. uscată. Rama se introduce mai apoi în banca de mătci (o familie orfană. ceea ce permite obţinerea unor mătci de o calitate foarte bună. Cutiuţele se aşează într-o ramă de stup ce este prevăzută cu suporturi din lemn. albine tinere. unii apicultori recurg la dubla transvazare: iniţial se face o transvazare simplă. dacă nucleele sunt în imedata apropiere a familiilor crescătoare. acoperiţi de o bucată de material textil pentru protejarea botcilor de acţiunea razelor solare. 5 . Aceasta este un instrument. din metal (lanţetă germană) sau bambus şi material plastic (lanţetă chinezească). familii orfanizate cu multe albine tinere. cu o populatie mare si mult puiet. Lanţetă chinezească Lanţetă germană. încălzită de la o pungă de cauciuc cu apă caldă) dacă nucleele sunt la distanţă mare de familiile crescătoare sau în bucăţi de burete prevăzuţi cu găuri în care vor intra botcile crescute. deoarece este rigidă şi permite luarea cu uşurinţă a larvei din lăptişor. până ce acestea vor fi vândute sau folosite în stupină. specific vârstei. În felul acesta larvele puse a doua oară în botci beneficieză încă de la început de lăptişor din abundenţă. larvele transvazate uscat se înlătură şi în locul locul lor se transvazează alte larve. care se introduc în cutiuţe cu şerbet. mai bună.Pentru a efectua transvazarea. La introducerea botcilor nucleele se hrănesc cu sirop de zahăr în concentraţie 1:1 la care se adaugă FumidilB pentru prevenţia nosemozei. la 12-24 ore de la introducerea acestora în familiile crescătoare. Albinele din banca de mătci se hrănesc din abundenţă cu sirop de zahăr şi turtă proteică iar săptămânal se introduce o ramă cu puiet căpăcit ca să existe. ramele cu botci artificiale se introduc în familiile doici. În crescătoriile comerciale sunt folosite doar botcile artificiale. După transvazare. În continuare larvele pot rămâne în aceste familii şi vor fi crescute în lipsa mătcii până la recoltare sau pot fi mutate în compartimente separate prin gratii Hanneman de cuibul famiilor cu matcă În ziua a 10-a sau a 11-a de la transvazare botcile se recoltează din familiile crescătoare. deci.

cu origine cunoscută. din stup). Această perioadă coincide cu înflorirea pomilor fructiferi. cuiburile familiilor-tată se reduc la maximum (prin această măsură se obligă matcă să depună un număr cât mai mare de ouă de trântor şi se protejează termic mai bine cuibul. luat de la o altă familie puternică şi productivă. se stimulează cu sirop de zahăr şi turtă proteică după care. Pentru realizarea acestui deziderat este necesar să se ia o serie de măsuri cum ar fi dotarea familiilor furnizoare de trântori (familii-tată) cu mătci selecţionate. care este de 24 de zile.CREŞTEREA TRÂNTORILOR Pentru obţinerea unui material biologic valoros este necesar ca în stupinele de împerechere să existe un număr suficient de trântori de calitate. un fagure clădit. cu celule predominant de lucrătoare. Pentru ca trântorii să fie apţi pentru împerechere în momentul în care primele mătci produse în stupină ies la zborul de împerechere. luaţi de la alte familii. a capcanelor pentru trântori sau a colectoarelor de polen. Înainte cu circa 3 săptămâni înainte de data la care este planificată creşterea ultimei serii de mătci creşterea trântorilor în familiile special destinate acestui scop poate înceta. se introduce un fagure artificial cu celule de trântor. între doi faguri cu puiet tânăr. Pentru a limita creşterea trântorilor în familiile de albine din stupină şi a favoriza astfel împerecherea mătcilor doar cu trântorii produşi în familiile-tată apicultorul are la dispoziţie mai multe metode: folosirea doar a fagurilor de calitate. Matca poate fi pusă şi în izolator pentru ca să depună ouăle de trântor în rama aşezată în cuib. precum şi planificarea lucrărilor de creştere a trântorilor în funcţie de perioada în care se cresc mătci şi momentul din sezon. albinele acoperind în totalitate fagurii din cuib). Cei care nu au fost ouaţi se iau şi se schimbă cu faguri cu ouă. cu celule de trântori. În afară de aceste perioade apicultorul mai trebuie să ia în calcul şi timpul necesar pentru pregătirea de către lucrătoare a fagurilor în vederea ouatului (23 zile). doar cadrul de lemn. 16 zile de la stadiul de ou până la eclozionare. folosirea la urdiniş a gratiilor Hanneman. Siguranţa împerecherii mătcilor cu trântorii doriţi. Stabilirea acestui decalaj de timp se face luând în considerare ciclul de metamorfoză al mătcilor. descăpăcirea celulelor cu puiet de trântor. durata maturizării sexuale care este de 7-10 zile la matcă şi 10-14 zile la trântor. selecţionaţi din familii recordiste. care au caractere valoroase. iar familia se întăreşte punându-i o ramă cu puiet căpăcit matur aproape de eclozionare. cu celule majoritar de trântori sau o ramă clăditoare (o ramă goală. La o săptămână după introducerea fagurilor se controlează cuiburile familiilor respective dacă în aceşti faguri matca a depus ouă. Pentru creşterea trântorilor. se obţine doar un procent destul de ridicat de împerecheri cu trântori selecţionaţi. În acest fel se asigură atât creşterea larvelor de trântori în familiile în care s-au introdus fagurii ouaţi cât şi ouarea tuturor fagurilor goi. Pentru a asigura împerecherea unui număr de 50-70 mătci este necesară creşterea de trântori într-o singură familie. este necesar ca începerea lucrărilor de creştere a trântorilor să se devanseze cu douătrei săptămâni faţă de lucrările de creştere a mătcilor. albinele construind în aceasta fagurii cu celule de trântori). Prin creşterea specială a trântorilor NU se asigură o împerechere controlată 100%. şi pe cel al trântorilor. tăierea fagurilor cu celule de trântori (din ramele clăditoare sau de pe marginile ramelor clădite. din familii selecţionate. Într-o familie-tată pot fi menţinute doi-trei faguri cu celule de trântori. 6 . se obţine doar prin folosirea inseminării artificiale.

In cazul in care colonia este orfana doar de cateva zile. starea ei fiziologica. Pe timpul culesului albine sunt asa de preocupate de acesta incat nu mai sunt atente la ceea ce se petrece imprejurul lor. Mirosul reginei. matca noua va fi primita mai usor. daca dam o matca unei familii de albine care are o matca in stare fiziologica deosebita de aceea pe care o adaugam. de care apicultorul trebuie sa tina seama. Anotimpul Primavara si toamna matcile sunt acceptate foarte usor. Conditii favorabile • • • • • • • • matcile sunt imperecheate. favorabile sau nefavorabile. matca noua va fi mai bine primita decat daca matca veche este inlaturata in aceeasi zi cu incercarea de inlocuire Conditii vitrege Incepand cu aparitia trantorilor (primavara tarziu) si pana la disparitia lor (toamna tarziu). Pe o vreme frumoasa albinele sunt mai dispuse sa primeasca o matca. iulie fiind luna cea mai nefavorabila acceptarii. de conditiile interne si externe. Albinele 7 . matca a depus oua o vreme mai indelungata in nucleu. Matca ce urmeaza sa fie schimbata este bine sa se afle in aceeasi stare fiziologica cu cea care o schimba si acest lucru nu se poate intampla decat primavara si toamna. Cand e furtuna si trasnete albinele devin nervoase si artagoase. continuand stimularea si dupa acceptarea matcii). Conditii subiective Acestea se refera la calitatea matcii. In aceste conditii albinele sunt dusmanoase la orice interventie. In astfel de imprejurari. Nu acelasi lucru se va intampla in lipsa culesului si mai ales toamna. contribuie la acceptarea tinerei matci. vreme. cules. Pe timpul furtisagului sau bezmeticirii introducerea matcii este mult ingreuiata. daca matca veche este inlaturata cu cateva zile inainte. cand sunt atente la tot ce misca.Regulile acceptarii matcilor Conditii obiective Acceptarea noilor matci tine de o multime de factori. in actiunile de inlocuire a matcilor necorespunzatoare sau pentru unificarea unor familii. Acceptarea se mentine pana la aparitia si stingerea fenomenului de roire naturala. cand albinele sunt in fierbere. deschiderea stupului abia dupa 6-7 zile de la introducere. matcile sunt primite cu mare greutate. motiv pentru care se poate actiona cu mai multa lejeritate in aceste perioade. cu cat vremea este mai buna cu atat albinele vor primi mai usor matca si invers. orfanizarea nu a fost prea lunga. dispozitia familiei care primeste matca etc. ori in timpul culesurilor abundente cand cuibul este blocat cu nectar. mai ales la introducerea unei matci noi. O introducere facuta spre seara va reusi cu mult mai bine decat una facuta pe timpul amiezii. primirea tinerei matci va fi mult usurata. Pentru o buna reusita este bine sa nu deranjam familia de albine cel putin 4 zile dupa introducerea matcii. in natura exista cules (ori sunt create conditii specifice unui cules. albinele vor accepta cu usurinta o regina daca stupul e orfan. firea ei blajina si nu prea sperioasa. albinele nu au botci sau albine ouatoare.

care incepe sa depuna imediat oua. la o temperatura de 2025 grade Celsius. astfel ca matca sa nu inceteze ouatul. Folosind mierea luata in gusa la plecare si rezervele de proteine acumulate. in cateva zile albinele roiului cladesc in locul ales ca locuinta multi faguri noi. roii naturali avand avantajul sanatatii si posibilitatii tratarii de varroa in conditii ideale (lipsa puietului). ploi dese si scurte urmate de culesuri moderate (nectarul diluat avand nevoie de mai multi faguri in cuib . in care matca incepe sa-si depuna ouale. Roirea are loc atunci cand primele botci cu larve luate in crestere au fost capacite (la 9-10 zile de la depunerea oualor. cuibul cu puiet sa fie largit la timp. ventilatia sa fie suficienta. Prezenta puietului si a oualor mai mici de trei zile va ingreuia mult primirea unei noi regine. cu una sau mai multe matci si trantori care formeaza in aer o formatie globulara "roiul" in drumul de la stup la locul de popas provizoriu sau definitiv. La factorii externi putem mentiona: supraincalzirea stupilor. O umbrire a urdinisurilor sau o asezarea a urdinisurilor catre nord-est scade procesul roirii. Înmulţirea familiilor de albine prin roire Roirea naturala Denumirea de "roire" vine de la una din fazele procesului de inmultire care se desfasoara sub forma multitudinii de albine in zbor. care pot fi modificate sau chiar inlaturate de apicultor. Printre conditiile interne se numara si stimularea indelungata facuta de apicultor. pe cand la o colonie lipsita cu totul de puiet larvar sau chiar capacit. Preintampinarea roirii • • • • • la producerea de roiuri artificiale sa nu se foloseasca familii roitoare. II.pentru rasfirare) etc. O familie ramasa orfana de mai mult timp.primesc mai usor o regina fecundata. predominarea albinei tinere. matcile din stupina sa fie tinere. va primi mai greu o regina decat o familie orfanizata de cateva zile. Este bine a folosi din plin aceasta energie sporita si sa dam roilor prinsi cat mai multi faguri artificiali. albinele sa aiba faguri artificiali (2-3 in mijlocul cuibului) si rame claditoare. Reginele virgine vor fi primite mai usor in primele 6 ore de la eclozionare. 8 . lipsa spatiului. Roirea este o insusire ereditara variabila a coloniilor influentata de o serie de conditii de ordin intern si extern. Sub 16 grade Celsius albinele nu roiesc niciodata. va fi primita mai usor. aparitia somajului etc. aerisirea necorespunzatoare. De mentionat ca asezarea prea apropiata a stupilor face ca zumzetul caracteristic roitului sa devina un excitant pentru intreaga stupina. chiar daca nu a ajuns sa fie bezmetica. decat una virgina. Majoritatea roiurilor ies atunci cand soarele bate direct in urdinis.

o cea mai simpla metoda de iesire din frigurile roitului este mutarea stupului pe alt loc si lasarea pe vechiul loc a matcii. . trecem fagurii alesi pentru formarea roilor dupa gratia Hannemann.Roiesc de obicei familiile cu o înclinaţie deosebită pentru roire. . prin apariţia frigurilor roitului în lunile mai – iunie.Nu se poate face o planificare asupra numărului de roi şi a puterii acestora. dupa ce in prealabil i-am scuturat de albina pentru ca nu cumva sa ramana matca pe ei. se vor folosi cu precadere matci tinere imperecheate cu exceptia celor la care tehnologia de formare cere altfel (cazul botcilor capacite de schimbare linistita sau crescute in familii recordiste). • DEZAVANTAJELE ROIRII NATURALE: . pe trei rame cu puiet capacit si 2 rame cu provizii. a doi faguri cu de toate. suficient de puternici pe 5-6 rame. intr-un stup nou completat cu faguri artificiali. .Prinderea roiurilor reclamă prezenţa permanentă a apicultorului în stupină. pentru intarirea roilor. intr-un stup furnizor. fagurii scosi fiind inlocuiti cu faguri artificiali. o din ce a ramas mai facem doi roi lasand in fiecare 2-3 botci din cele mai frumoase (acestea putand participa cu succes la culesul de floarea soarelui). In situatia in care familia a intrat in frigurile roitului: o facem un roi cu matca batrana. se asigura un cules de intretinere sau in lipsa se hranesc (atentie la furtisag) seara. acestia se ajuta periodic cu rame cu puiet capacit (fara albine) luat de la familiile puternice din stupina. care sunt slab productive. formand roi artificiali din 2-3 familii. numai dupa inceperea pontei matcii (altfel exista riscul ca matca sa fie omorata). se va urmari cu precadere indeplinirea normelor de calitate. sa-l asezam in locul stupului din care a plecat. o daca roiul a iesit. instalarea roilor se va face pe o vatra situata la cel putin 2 km de cea de baza. Daca dorim sa efectuam lucrari de inmultire la un numar mare de familii. in cazul formarii pe aceeasi vatra roiului i se da mult mai multe albine tinere (prin scuturarea a 1-2 rame cu puiet larvar. Fagurii pot ramane dupa gratie si cateva zile. dupa salcam (pentru a nu diminua productia de miere de la familiile de productie). Reguli generale de respectat la formarea roiurilor • • • • • • • • fiecare categorie de roi se formeaza cat mai timpuriu.O roire repetată duce la epuizarea familiei: . nu se ia material biologic pentru roi din familiile bolnave.• • in cazul existentei golurilor dintre culesuri suprapopularea va fi franata prin scoaterea de faguri cu puiet si albina. Roirea artificiala Roirea artificiala dirijata inlatura neajunsurile roirii naturale si sporeste productia de miere. 9 . stupul de baza fiind mutat in alt loc.Diminuează producţia de miere.

punand in prealabil un capacel de ceara la orificiul de iesire al custii.METODE DE ROIRE 1. Se da apa necesara in partea de jos a unui fagure (un lat de palma). Daca roiurile sunt formate pe mai putine rame ne vor da mai mult de lucru. Se va cauta in care diviziune este matca iar diviziunea ramasa orfana va primi o noua matca imperecheata sau o botca capacita. prin divizare. Prevenirea roitului se poate face prin diverse metode de roire artificiala (intarirea altor colonii slabe. neexistand decat un singur cules etc. colonia nou formata putand valorifica din plin culesul care urmeaza. intrucat vor iesi matci de calitate. la care se mai adauga 2 rame cu pastura si miere cu albina insotitoare + albinele scuturate de pe alte 2 rame cu puiet necapacit. seara. Ramele cu puiet si albine scoase din familii pot fi stropite cu sirop in care s-a adaugat cateva 10 . cu fagurii cu albina si puiet in exces de la coloniile ce risca sa roiasca (mentinandu-le active). sau pe cate 2-3 faguri cu puiet capacit. se impacheteaza bine si se reduce urdinisul la un 1 cm. si daca vom distruge primele botci capacite lasand pe cele necapacite. Roirea artificiala prin divizare simpla este procedeul cel mai simplu de formare a unui roi si consta din divizarea unei singure familii de albine puternice. Daca nu avem matca imperecheata. Metoda stolonarii Roiul stolon se formeaza pe un corp intreg si un magazin de recolta. albina si fagurii din cuibul de sus va fi transvazata in alti stupi care se vor deplasa pe o noua vatra unde vor primi noile matci in colivii automate.  Varianta canadiana (Schaffer) Coloniile de albine se stimuleaza puternic cu 7 kg de miere cu pastura astfel incat la jumatatea lui aprilie fiecare colonie sa ocupe complet cate 2 corpuri. Lucrarea se recomanda a se efectua imediat dupa culesul de salcam si apicultorul poate realiza o dublare a efectivului. si aceasta metoda poate fi considerata acceptabila. Pentru a avea siguranta ca pe acestia nu se afla si matca. dand roiurilor fara matca matci pastrate in afara ghemului sau pastrate in stupii pepinieri. Roiul fara matca va fi format cu 4 faguri cu puiet capacit in eclozionare si cu albina tanara acoperitoare. A doua zi.)  Stolonarea clasica Roii stoloni. corpul cu fagurii cu puiet capacit fiind asezat deasupra corpului cu matca. albina tanara insotitoare.atunci cand se practica apicultura stationara. A se avea in vedere a nu se lasa roiul nou format sa-si creasca singur matca intrucat aceasta nu va fi de buna calitate. cand toti fagurii de sus sunt ocupati cu albina. izolat cu gratie Hannemann.  Divizarea simpla Metoda inmultirii prin divizare nu este considerata a fi buna intrucat colonia ramasa orfana ia in crestere larve mai mari de 24 de ore. adaugam dupa 48 de ore de la formare o botca capacita. albina de pe ei va fi scuturata pe o panza in fata stupului. 2. in vederea preluarii culegatoarelor. Metoda divizarii Familia de albine se imparte in doua parti egale sau de puteri diferite. o matca fecundata de la rezerva. Daca vom lasa insa familia fara matca pe vechiul loc. ingradirea ouatului matcii cu 10 zile inaintea culesului . Spre sfarsitul lui aprilie coloniile foarte puternice se divizeaza. a roiurilor nou formate. mai ales cei formati inaintea culesurilor este bine a se forma cat mai puternici (pe 10 rame). Matca se da in cusca sau sub capacel si se elibereaza dupa 24 de ore.

se cauta matca familiei donatoare si se pune provizoriu intr-o ladita. Metoda roiurilor la pachet Denumirea vine de la faptul ca albinele si matca ce constituie roiul sunt ambalate intr-o lada speciala. iar operatia de unire se va repeta la cel de-al doilea cules. impreuna cu fagurele pe care se gaseste. De regula aceste roiuri se pot forma imediat dupa incetarea culesului de salcam.  Stolonarea colectiva Din fiecare FAB puternica scoatem 1. in roiul nou format se introduce o matca tanara imperecheata. dupa care se inchide orificiul si se cositoreste ori se ceruieste cu ceara in care s-a turnat 5-10% ulei). avand asigurata unificarea mirosurilor cu o seara inainte (folosind tampoane de vata imbibate in esenta de melisa. Daca dupa cules coloniile risca sa intre in frigurile roitului. se pune ladita pe cantar. dintre care 2 cu puiet si 2 cu miere si pastura. se inlatura palnia si se monteaza prin gura pachetului hranitorul introducandu-l cu orificiile mici in jos in lacasul special. Roiul are asigurata hrana pentru 4-5 zile. se stabileste greutatea ei si se adauga greutatea contractata a roiului. 3. odata cu unificarea mirosurilor. Matcile disponibile. cu matcile de la rezerva din stupii pepinieri. fara matca. parfum sau Reginal). Dupa 2-3 ore. Ramele diferitelor familii vor fi lasate mai distantate timp de 5 minute. cu o palnie prin orificiul mare. se monteaza apoi capacul peste hranitor si se prinde cu cuie. capabila sa suporte transportul la distanta. folosind metoda cu ziar. bine acoperite de albine. prin suprapunere. 11 . deci in perioada optima. asigurarea ambalajului si a hranei (in ziua primirii matcilor se verifica ambalajele pachetelor pentru a nu avea gauri si se umplu cu sirop (1:1) hranitoarele tip.2 rame cu puiet capacit. Tehnologia formarii • • • • • • • • se fixeaza colivia cu matca cu sau fara albinele insotitoare in partea superioara a laditei de ambalaj. si se aseamana in multe privinte roiului primar fata de care are un avantajul matcii tinere imperecheate. cu cate 1-2 faguri cu puiet si hrana. Ramele pline cu albine se aseaza intr-un stup gol cu urdinisul inchis la inceput pentru a nu se depopula. intr-o colivie inchisa si dupa 24 de ore se aplica pe gura coliviei capacelul de ceara perforata. se trec la rezerva in stupul pepiniera. prin palnia montata deasupra pachetului se scutura albinele de pe fagurii familiei temporar orfanizata pana ce cantarul s-a echilibrat avand grija a se lua cu precadere albinele de pe fagurii cu puiet. dupa care se vor unifica. si dupa acceptarea tinerei matci vor fi unificati seara. bine acoperite cu albine. Lucrarile pregatitoare • • • asigurarea matcilor imperecheate la data fixata.picaturi de colonie sau alta esenta puternic mirositoare. Roii stoloni formati inaintea culesurilor sunt asezati langa stupii mama. roiul pachet este gata format si se trece la umbra. se introduce fagurele cu matca in familia donatoare si se reorganizeaza cuibul. din coloniile foarte puternice se mai pot forma roi stoloni provizorii. Roiul se formeaza apoi din 4 rame. se desfunda daca este cazul cu un ac cele 3-5 orificii mici de alimentare si se mai pregateste o palnie mare de carton si un cantar pe care poate fi instalata comod lada-pachet.

scutura fagurii si reorganizeaza cuibul acestora. In acest scop se izoleaza matcile de la 2-3 stupi de la care se ridica cate 3-4 rame cu puiet larvar in vederea perierii albinei acoperitoare intr-o roinita facuta din panza metalica. formandu-se cu ea un roi artificial ce se va transforma foarte curand intr-o colonie de productie.5-3 kg) vor sta la umbra timp de 48 de ore. Pachetele astfel formate se deplaseaza de preferinta noaptea pana la locul de destinatie care trebuie sa fie la cel putin 3 km de stupina de formare. Metoda roirii prin scuturare Cand stupii sunt foarte puternici si culesul intarzie. Roiul poate fi introdus si pe alta cale: dupa scoaterea hranitorului si a matcii se deschide capacul coliviei cu matca dupa care se trece intre fagurii artificiali iar pachetul se introduce in stup in spatiul liber cu capacul deschis in sus. Dupa trecerea celor 48 de ore li se da matca straina imperecheata. Instalarea roiurilor pachet • • • • stupii destinati roiurilor pachet trebuie sa aiba cate 5 faguri artificiali fiecare. se desface capacul coliviei dupa care cusca cu matca se introduce in stup scuturandu-se usor tot continutul pachetului in stup. 4. Albinele scuturate (circa 2. restul spatiului umplandu-l cu faguri artificiali. se scoate hranitorul si colivia cu matca. dupa tehnica descrisa la formarea roiurilor la pachet. 12 .Pentru realizarea unui numar cat mai mare de roi la pachet se organizeaza lucrul in echipa si pe serii: apicultorul orfanizeaza familiile. in colivie automata. in timp ce ajutorul apicultorului monteaza hranitoarele si inchide pachetele. La destinatie roiurile se pastreaza cateva ore intr-o camera intunecoasa si racoroasa (daca au fost transportate pe caldura mare) sau calduta (daca au calatorit pe timp rece) si catre seara se introduc in stupii anume pregatiti. punand roiul intr-un stup cu 2 faguri cu miere si unul cu pastura. Pentru a se usura lucrul se pregatesc si se aduc pe vatra stupinei cate 20-25 pachete dotate deja cu matci si hranitoare. se aduc pachetele si se repartizeaza seara langa fiecare stup. Se inchide stupul cu podisorul si se face controlul a doua zi cand se ridica pachetele golite. asigurandu-le hrana intr-un hranitor. Si in cazul roilor pachet se recomanda folosirea doar a fagurilor artificiali pentru a avea familii sanatoase in tot restul anului. se ia o parte din albina. se inlatura capacul pachetului.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->